MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 328 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ> ¹⁸ maⁱ 2009 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 173. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind masurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale............................................. 2 791. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale........................................................ 2 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 389 din 19 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța’de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului ....................... 3-4 Decizia nr. 392 din 19 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal.........................'......................... 4-5 Decizia nr. 404 din 24 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. ’4 din Codul de procedură civilă...........'......................... 5-6 Decizia nr. 441 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța’Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.......... 7-8 Decizia nr. 446 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății............................................ 8-9 Decizia nr. 453 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului............................ 9-11 Decizia nr. 454 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă ................. 11-12 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 519. — Hotărâre privind instituirea unui sistem de identificare unică și trasabilitate a explozivilor de uz civil ..................’................................. 13-15 Nr. Pagina 550. — Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 624 m², trecută în domeniul public al statului, în vederea realizării activităților de interes național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. pentru finalizarea lucrării „Varianta de ocolire a municipiului Pitești”.................................................. 16 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 539. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale pentru aprobarea Procedurii privind declararea stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice, conform prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală ............................................. 17-24 726. — Ordin al ministrului economiei pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 184/2003 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare........ 25-26 4. 042. — Ordin al ministrului educației, cercetării și inovării pentru modificarea și completarea Metodologiei privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.743/2008..... 27-28 4. 043. — Ordin al ministrului educației, cercetării și inovării pentru modificarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul București și județele nominalizate în Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.573/2008, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării si tineretului nr. 5.741/2008 ...............’........................ 29-30 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 14. — Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private 31-32 ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIȘTI DIN ROMÂNIA 10bis. — Decizie privind componența comisiei de experți a Colegiului Medicilor Dentiști din România............... 32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 LEGI SI DECRETE y PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 206 din 4 decembrie 2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, cu următoarele modificări: 1. Titlul ordonanței de urgență se modifică și va avea următorul cuprins: „ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Economiei operatorilor economici ’ din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale” 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 1. — (1) în vederea menținerii în activitate a operatorilor economici din portofoliu care sunt afectați de criza economică financiară mondială, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumită în continuare A\/AS, și Ministerul Economiei pot acorda, ca ajutor de salvare, un sprijin financiar reversibil, sub formă de credite cu o rată a dobânzii cel puțin comparabilă cu cele acordate pentru creditele către societăți sănătoase și, în special, cu rata de referință adoptată de Comisia Europeana. (2) în situația în care ajutorul de salvare nu se rambursează în termen de 6 luni de la punerea la dispoziție a sprijinului financiar sau în termen de 6 luni de la prima tranșă a creditului acordat, AVAS și Ministerul Economiei pot acorda beneficiarilor ajutoare de stat pentru restructurare sau pot solicita întocmirea planurilor de lichidare, în condițiile legii. (3) Sprijinul financiar acordat operatorilor economici aflați în dificultate poate fi și sub forma unor ajutoare de stat de restructurare sub formă de credite cu o rată a dobânzii cel puțin comparabilă cu cele acordate pentru creditele către societăți sănătoase și, în special, cu rata de referință adoptată de Comisia Europeană, subvenții, infuzii de capital de lucru sau capital social, participări la majorarea capitalului social prin transformarea unor creanțe certe lichide și exigibile ale AVAS și ale Ministerului Economiei în acțiuni.” 3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2. — (1) Sumele necesare acordării sprijinului financiar reversibil prevăzut la art.1 alin. (1) vor fi alocate din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, la solicitarea AVAS, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a fiecărei hotărâri a Guvernului de alocare a sumelor, într-un cont de disponibilități distinct, deschis la Trezoreria Statului pe numele acesteia. (2) Sumele necesare susținerii ajutoarelor de stat prevăzute la art. 1 alin. (2) se vor aloca de la bugetul de stat prin bugetul AVAS. (3) AVAS are obligația să reconstituie veniturile din privatizare, în termen de 30 de zile calendaristice de la data scadenței împrumuturilor acordate prin hotărâre a Guvernului, din sumele rambursate de operatorii economici cărora le-au fost acordate creditele respective sau din fondurile prevăzute la alin. (2), după caz.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 11 mai 2009. Nr. 173.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 791.’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 3 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 389 din 19 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului Acsinte Gaspar — președinte Aspazia Cojocaru —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Simona Ricu — procuror Mihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriala Horia” — S.R.L. din localitatea Horia în Dosarul nr. 1.498/108/2008 al Tribunalului Arad — Secția comercială. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.498/108/2008, Tribunalul Arad — Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriala Horia” — S.R.L. din localitatea Horia. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), potrivit cărora legea civilă dispune numai pentru viitor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 44 privind garantarea și ocrotirea proprietății. Astfel, în condițiile în care termenul general de prescripție este de 3 ani, în ceea ce privește creanțele bugetare legea instituie un termen special de prescripție de 7 ani, fără ca diferența, vădit disproporționată, să aibă la bază o justificare obiectivă și rezonabilă, care să urmărească realizarea unui scop legitim. Mai mult, textul legal criticat este contrar și prevederilor art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale Tribunalul Arad — Secția comercială apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind întemeiată, arătând că dispozițiile criticate instituie un tratament discriminatoriu între Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și ceilalți justițiabili. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră excepția neîntemeiată, arătând că, prin instituirea unui termen de prescripție special cu privire la dreptul de a cere executarea silită în favoarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, nu se încalcă dreptul de proprietate privată și nici celelalte dispoziții constituționale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, text de lege care are următorul conținut: „Termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor preluate deA\/AS, constatate prin acte care constituie titlu executoriu sau care, după caz, au fost învestite cu formulă executorie, este de 7 ani. Acest termen nu se aplică creanțelor pentru care dreptul de a cere executarea silită a fost prescris. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și ale art. 44. De asemenea, se mai susține nesocotirea prevederilor referitoare la dreptul la un proces echitabil, cuprinse în art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză, soluția adoptată fiind de respingere a criticilor ca neîntemeiate. Astfel, prin Decizia nr. 81 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 24 martie 2005, Curtea a statuat că nu se poate reține încălcarea principiului egalității în fața legii și a autorităților publice, întrucât egalitatea nu înseamnă uniformitate, impunându-se stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. în cazul de față, această soluție se impune datorită legăturii indisolubile dintre creanțele preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și bugetul de stat, ceea ce constituie o justificare suficientă pentru diferența de 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 tratament juridic privind termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită. Curtea a reținut, de asemenea, că instituirea unui termen de prescripție special cu privire la dreptul de a cere executarea silită în favoarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului nu încalcă dreptul de proprietate privată, precum și că textul legal criticat ocrotește realizarea veniturilor obținute din valorificarea unor active ale statului și, prin urmare, nu se are în vedere ocrotirea în mod diferențiat a proprietății private în raport cu calitatea titularilor. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriala Horia” — S.R.L. din localitatea Horia în Dosarul nr. 1.498/108/2008 al Tribunalului Arad — Secția comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 392 din 19 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicată de Corneliu Paraschiv Aldea în Dosarul nr. 23/63/2004 (număr în format vechi 4.221/P/2004) al Tribunalului Dolj — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere în acest sens la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea nr. 190 din 17 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 23/63/2004 (număr în format vechi 4.221/P/2004), Tribunalul Dolj — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Corneliu Paraschiv Aldea în dosarul cu numărul de mai sus, în care a fost trimis în judecată, printre altele, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 288 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 215 alin. 2 și 3 din același cod. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 215 alin. 2 din Codul penal aduc atingere legalității pedepsei, dreptului la un proces echitabil și dreptului de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, întrucât instituie o dublă incriminare, cu regim sancționator diferit, atâta vreme cât infracțiunea de înșelăciune în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 2 din Codul penal este o infracțiune complexă, care cuprinde în conținutul său ca element constitutiv o acțiune care reprezintă prin ea însăși o faptă prevăzută de legea penală. Tribunalul Dolj — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 215 alin. 2 din Codul penal nu instituie o dublă incriminare, ci reprezintă o variantă agravantă a infracțiunii de înșelăciune, care se realizează atunci când fapta penală, redată de legiuitor în variantă simplă la alin. 1, reține și mijlocul fraudulos ca modalitate de săvârșire. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 215 alin. 2 din Codul penal sunt constituționale, deoarece nu contravin MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 5 prevederilor din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 2 din Codul penal, având următorul cuprins: „înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mjloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mjlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (12) cu privire la legalitatea pedepsei, precum și ale art. 20 alin. (2) referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, și a libertăților fundamentale și ale art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 215 alin. 2 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din actele normative internaționale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 709 din 19 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2—5 din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicată de Corneliu Paraschiv Aldea în Dosarul nr. 23/63/2004 (număr în format vechi 4.221/P/2004) al Tribunalului Dolj — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 404 din 24 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Consor — S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 7.843/320/2008 al Tribunalului Mureș — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 4 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.843/320/2008, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Consor — S.A. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite. în motivarea excepției se arată că dispozițiile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, precum și principiul nediscriminării din moment ce părților interesate nu le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva încheierii considerate nelegală și netemeinică. Totodată, se consideră că este încălcat și dreptul constituțional la apărare. Tribunalul Mureș — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele: Textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate pe cale de excepție în raport cu critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 389 din 9 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie 2006, Curtea a statuat că, întrucât plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție. în ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția pronunțată în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Distinct de cele de mai sus, Curtea reține că specificul procedurii care presupune urgența este un motiv suficient pentru a justifica lipsa oricărei căi de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite. Considerentele expuse demonstrează și conformitatea textului criticat în raport cu dispozițiile art. 24 din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Consor — S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 7.843/320/2008 al Tribunalului Mureș — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 martie 2009. Magistrat-asistent, Benke Kâroly PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA 7 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 441 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltan Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 4.033/107/2007 al Curții de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.162D/2008, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare în Dosarul nr. 513/45/2008 ai Curții de Âpel lași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarele menționate are obiect identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.162D/2009 la Dosarul nr. 2.079D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca devenită inadmisibilă, conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 1 octombrie 2008 și 30 septembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 4.033/107/2007 și nr. 513/45/2008, Curtea de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel lași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (î) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Excepția a fost ridicată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare în cauze ce au ca obiect judecarea acțiunilor privind drepturi salariale. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (6) din Constituție. Se arată că, prin aplicarea reglementării legale considerate a fi neconstituțională, instanțele judecătorești au competența de a cenzura soluția aleasă de legiuitor și să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv în beneficiul altor categorii de salariați decât reclamanții, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative. Curtea de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel lași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007. Se susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat, sub același aspect ca și cel existent în cauza de față, prin Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, decizie prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare surit neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Așa fiind, Curtea constată că excepția a devenit inadmisibilă conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deoarece ulterior sesizării sale a pronunțat decizia sus-amintită. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 4.033/107/2007 al Curții de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal și de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare în Dosarul nr. 513/45/2008 al Curții de Ăpel lași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 446 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Constantin Eftimie și Maria Eftimie în Dosarul nr. 5.748/105/2008 al Tribunalului Prahova — Secția comercială și de contencios administrativ II. La apelul nominal răspund Constantin Eftimie și Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, lipsind Maria Eftimie, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Constantin Eftimie solicită admiterea excepției pentru motivele expuse în cererea de recurs depusă la instanță. Reprezentantul Casei de Asigurări de Sănătate Prahova solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Se arată că legiuitorul a stabilit un regim juridic diferențiat sub aspectul veniturilor în raport cu care se stabilește contribuția la asigurările sociale de sănătate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece prevederile legale supuse controlului de constituționalitate au fost modificate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.748/105/2008, Tribunalul Prahova — Secția comercială și de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Constantin Eftimie și Maria Eftimie în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de anulare act administrativ. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006, care prevede că impozitul se calculează în cotă de 5,5% asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, este neconstituțional în raport cu dispozițiile art. 56 din Constituție. Se arată că prin acest text de lege se prevede impozitarea unei sume de bani pe care autorii excepției nu o primesc cu titlu de chirie. Tribunalul Prahova — Secția comercială si de contencios administrativ II apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât obiectul cauzei îl formează plata contribuției legale la fondul de asigurări de sănătate aferentă doar veniturilor impozabile realizate în anul 2005. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece sunt în concordanță cu principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 9 Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006. în opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 56 referitoare la contribuții financiare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 au fost modificate prin art. I pct. 53 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008. în urma acestei modificări, dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. e) au următorul cuprins: „(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: [...]e) veniturilor din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit. ” Având în vedere că dispozițiile legale criticate au fost modificate anterior sesizării Curții Constituționale, iar soluția legislativă criticată de autorul excepției nu a fost menținută în noua reglementare, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Constantin Eftimie și Maria Eftimie în Dosarul nr. 5.748/105/2008 al Tribunalului Prahova — Secția comercială și de contencios administrativ II. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 453 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, excepție ridicată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara în Dosarul nr. 1.935/30/2008 al Curții de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.466D/2008 — nr. 2.469D/2008, nr. 2.557D/2008 — 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 nr. 2.561 D/2008, nr. 2.689 D/2008, nr. 2.690 D/2008, nr. 2.776 D/2008 — nr. 2.778 D/2008, nr. 2.780 D/2008, nr. 2.791 D/2008 — nr. 2.797 D/2008 și nr. 285 D/2009 — nr. 288 D/2009, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor al excepției în dosarele nr. 1.926/30/2008, nr. 1.956/30/2008, nr. 1.958/30/2008, nr. 1.953/30/2008, nr. 1.922/30/2008, nr. 1.915/30/2008, nr. 1.944/30/2008, nr. 1.947/30/2008 nr. 1.940/30/2008, nr. 1.957/30/2008, nr. 1.929/30/2008, nr. 1.927/30/2008, nr. 1.949/30/2008, nr. 1.951/30/2008, nr. 1.954/30/2008, nr. 1.941/30/2008, nr. 1.936/30/2008, nr. 1.931/30/2008 și nr. 1.920/30/2008 ale Curții de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în dosarele nr. 19.461/30/2008, nr. 19.381/30/2008, nr. 19.241/30/2008, nr. 19.231/30/2008, nr. 19.191/30/2008, nr. 19.181/30/2008 și nr. 19.171/30/2008 ale Tribunalului Timiș — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.466D/2008 — nr. 2.469D/2008, nr. 2.557D/2008 — nr. 2.561 D/2008, nr. 2.689 D/2008, nr. 2.690 D/2008, nr. 2.776 D/2008 — nr. 2.778 D/2008, nr. 2.780 D/2008, nr. 2.791 D/2008 — nr. 2.797 D/2008, nr. 285 D/2009 — nr. 288 D/2009 la Dosarul nr. 2.465D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece se vizează interpretarea și aplicarea legii, aspecte care aparțin competenței instanței de judecată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 18 noiembrie 2008, 2 decembrie 2008, 9 decembrie 2008, 3 decembrie 2008 și 10 decembrie 2008 pronunțate în dosarele nr. 1.935/30/2008, nr. 1.926/30/2008 nr. 1.956/30/2008, nr. 1.922/30/2008, nr. 1.947/30/2008, nr. 1.929/30/2008, nr. 1.951/30/2008, nr. 1.958/30/2008, nr. 1.915/30/2008, nr. 1.940/30/2008, nr. 1.927/30/2008, nr. 1.954/30/2008, nr. 1.953/30/2008 nr. 1.944/30/2008 nr. 1.957/30/2008 nr. 1.949/30/2008 nr. 1.941/30/2008 nr. 1.936/30/2008, nr. 1.931/30/2008 și nr. 1.920/30/2008 ale Curții de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, și prin încheierile din 16 decembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 19.461/30/2008, nr. 19.381/30/2008, nr. 19.241/30/2008, nr. 19.231/30/2008, nr. 19.191/30/2008, nr. 19.181/30/2008 și nr. 19.171/30/2008 ale Tribunalului Timiș — Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003. Excepția a fost ridicată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara în cadrul judecării recursurilor formulate împotriva unor sentințe civile pronunțate de Tribunalul Timiș. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece „creează discriminări între disciplinele universităților de medicină, stabilind pentru unele salarii de bază mai mari cu 100%, iar pentru altele, care lucrează tot în condiții deosebite, să se acorde numai spor la salariul de bază”. Curtea de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Timiș — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 104/2003 este neîntemeiată, deoarece nu sunt înfrânte prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. în ceea ce privește alin. (2) al articolului de lege criticat, se arată că acesta a fost abrogat prin art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a art. 18 alin. (1) din Legea nr. 104/2003 este neîntemeiată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 104/2003 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 3 aprilie 2003, dispoziții cu următorul conținut: „(1) Personalul care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, precum și personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară se încadrează în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite de muncă. (2) Salariile de bază ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cu 100% mai mari față de salariile de bază prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal, la care se adaugă sporurile legale. ” Alin. (2) al articolului de lege criticat a fost abrogat prin art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 2 decembrie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 125/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 11 nr. 416 din 17 mai 2005, ordonanță modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 1 februarie 2008. Soluția legislativă criticată este parțial preluată, dar cu un alt conținut, în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 care stabilesc salariile de bază ale personalului prevăzut la alin. (1). în opinia autorului excepției, aceste dispoziții de lege sunt în neconcordanță cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Analizând excepția astfel cum a fost formulată, Curtea observă că prevederile alin. (2) din Legea nr. 104/2003, referitoare la salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în anumite condiții deosebite sau speciale, nu mai sunt în vigoare. Analizând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 104/2003, reiese că aspectele invocate de autorul acesteia privesc fie modul de aplicare a textelor de lege, fie completarea sau modificarea acestora. în consecință, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, rezultă că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, excepție ridicată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara în dosarele nr. 1.935/30/2008, nr. 1.926/30/2008, nr. 1.956/30/2008, nr. 1.958/30/2008, nr. 1.953/30/2008, nr. 1.922/30/2008, nr. 1.915/30/2008, nr. 1.944/30/2008, nr. 1.947/30/2008, nr. 1.940/30/2008, nr. 1.957/30/2008, nr. 1.929/30/2008, nr. 1.927/30/2008, nr. 1.949/30/2008, nr. 1.951/30/2008, nr. 1.954/30/2008, nr. 1.941/30/2008, nr. 1.936/30/2008, nr. 1.931/30/2008 și nr. 1.920/30/2008 ale Curții de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în dosarele nr. 19.461/30/2008, nr. 19.381/30/2008, nr. 19.241/30/2008, nr. 19.231/30/2008, nr. 19.191/30/2008, nr. 19.181/30/2008 și nr. 19.171/30/2008 ale Tribunalului Timiș — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 454 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Moisescu și Ion Vintilescu în Dosarul nr. 10.490/3/2008 al Curții de Apel București — Secția pentru minori și familie. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Prin încheierea din 19 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.490/3/2008, Curtea de Apel București — Secția pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile. în motivarea excepției se susține că dispozițiile legale criticate, stabilind competența de soluționare a apelului la instanța care s-a pronunțat și asupra fondului, sunt contrare exigențelor unui proces echitabil. Curtea de Apel București — Secția pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, care au următorul cuprins: „(1) Procesele în curs de judecată în primă instanță la data schimbării competenței instanțelor legal învestite, precum și căile de atac se judecă de instanțele competente, potrivit legii. ” Autorul excepției susține că textul legal criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Prin numeroase decizii, Curtea s-a pronunțat în sensul constituționalității dispozițiilor legale contestate. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, și prin Decizia nr. 526 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 18 august 2006, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție. De asemenea, s-a reținut că, deși prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competența materială, aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluția legislativă adoptată nu relevă niciun fine de neconstituționalitate. Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementări, soluționarea aparține unor complete cu o compunere diferită, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Moisescu și Ion Vintilescu în Dosarul nr. 10.490/3/2008 al Curții de Apel București — Secția pentru minori și familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kâroly MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 13 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind instituirea unui sistem de identificare unică și trasabilitate a explozivilor de uz civil în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prevederile prezentei hotărâri stabilesc sistemul de identificare unică și trasabilitate a explozivilor de uz civil, denumiți în continuare explozivi. Art. 2. — Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică: a) explozivilor transportați și livrați fără ambalaj sau în autocamioane prevăzute cu instalații de pompare pentru descărcarea lor directă în gaura pentru explozivi; b) explozivilor fabricați la locul de utilizare care sunt utilizați imediat după fabricare; c) munițiilor. CAPITOLUL II Identificarea unică Art. 3. — Operatorii economici care produc sau importă explozivi sau care asamblează capse detonante trebuie să marcheze explozivii și fiecare cea mai mică unitate de ambalare a acestora cu un marcaj de identificare unică. Art. 4. — în cazul în care un exploziv este supus unor procese de fabricație ulterioare, producătorii nu trebuie să marcheze explozivii cu un nou marcaj de identificare unică, cu excepția cazului în care marcajul de identificare unică inițial nu mai respectă cerințele prevăzute la art. 11. Art. 5. — Prevederile art. 3 și 4 nu se aplică în cazul în care explozivul este produs pentru a fi exportat, situație în care explozivul se marchează pentru identificare în conformitate cu cerințele țării importatoare, asigurându-se trasabilitatea acestuia. Art. 6. — Marcajul de identificare unică a explozivilor cuprinde componentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 7. — Fiecărei unități de producție de pe teritoriul României i se atribuie un cod de 3 cifre de către autoritatea competentă din România. Art. 8. — (1) în cazul în care unitatea de producție este situată în afara Uniunii Europene, producătorul stabilit în România va contacta autoritatea competentă din statul membru importator, pentru a se atribui un cod unității de producție. (2) în cazul în care unitatea de producție este situată în afara Uniunii Europene și producătorul este stabilit fie în Uniunea Europeană, fie într-un stat terț, importatorul explozivilor în cauză, stabilit în România, contactează autoritatea competentă din România pentru a se atribui un cod unității de producție. (3) Autoritatea competentă din România prevăzută la alin. (2) este Ministerul Administrației și Internelor. (4) După atribuirea codului de către Ministerul Administrației și Internelor, operatorii economici prevăzuți la art. 3 înștiințează în scris inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia își desfășoară activitatea asupra codului care le-a fost atribuit. Art. 9. — Condițiile și cerințele de atribuire a codurilor unităților de producție de către autoritatea competentă din România se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor. Art. 10. — Distribuitorii care reambalează explozivii au obligația să fixeze marcajul de identificare unică pe exploziv și pe cea mai mică unitate de ambalare. Art. 11. — Operatorii economici prevăzuți la art. 3 au obligația de a aplica sau fixa în mod ferm și durabil marcajul de identificare unică pe articolul în cauză, astfel încât să fie ușor lizibil, atât optic, cât și electronic. Art. 12. — (1) în cazul explozivilor încartușați, denumiți și cartușe, și al explozivilor ambalați în saci, marcajul de identificare unică este constituit dintr-o etichetă adezivă sau o imprimare directă pe fiecare cartuș ori unitate de ambalare. (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică o etichetă conexă pe fiecare cutie cu cartușe sau unitate de ambalare. (3) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, atașată la fiecare cartuș sau ambalaj și, în același mod, o etichetă electronică conexă pentru fiecare cutie cu cartușe sau unitate de ambalare. Art. 13. — în cazul explozivilor din două componente ambalați, marcajul de identificare unică trebuie să fie constituit dintr-o etichetă adezivă sau o imprimare directă pe fiecare cea mai mică unitate de ambalare care conține cele două componente. Art. 14. — (1) în cazul capselor detonante pirotehnice și al fitilurilor, marcajul de identificare unică este constituit dintr-o etichetă adezivă, imprimare directă sau marcaj, aplicată/aplicat pe tubul capsei ori pe fitil. (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică o etichetă conexă pe fiecare cutie de capse detonante pirotehnice sau fitiluri. (3) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, atașată la fiecare capsă detonantă sau fitil și o etichetă conexă pentru fiecare cutie de capse detonante ori fitiluri. Art. 15. — (1) în cazul capselor detonante electrice, neelectrice și electronice, marcajul de identificare unică este constituit dintr-o etichetă adezivă, aplicată pe reofori sau pe tuburi, ori dintr-o etichetă adezivă, imprimare directă sau marcaj, aplicată/aplicat pe tubul capsei. (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică o etichetă conexă pe fiecare cutie de capse detonante electrice, neelectrice și electronice. (3) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, atașată la fiecare capsă detonantă electrică, neelectrică și electronică și o etichetă conexă pentru fiecare cutie de capse detonante electrice, neelectrice și electronice. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Art. 16. — (1) în cazul dispozitivelor de amorsare și al busterelor, marcajul de identificare unică trebuie să fie constituit dintr-o etichetă adezivă sau o imprimare directă pe dispozitivul de amorsare ori pe buster. (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică o etichetă conexă pe fiecare cutie de dispozitive de amorsare sau buster. (3) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, atașată la fiecare dispozitiv de amorsare sau buster și o etichetă conexă pentru fiecare cutie de dispozitive de amorsare ori buster. Art. 17. — (1) în cazul fitilurilor detonante și al fitilurilor de amorsare, marcajul de identificare unică este constituit dintr-o etichetă adezivă sau o imprimare directă pe bobină. (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică marcajul de identificare unică din 5 în 5 metri, fie pe învelișul exterior al fitilului detonant sau al fitilului de amorsare, fie pe stratul interior de plastic extrudat situat sub fibra exterioară a fitilului detonant sau a fitilului de amorsare. (3) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 aplică o etichetă conexă pe fiecare cutie de fitiluri detonante sau fitiluri de amorsare. (4) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, inserat în fitiluri și o etichetă conexă pentru fiecare cutie de fitiluri detonante sau fitiluri de amorsare. Art. 18. — (1) în cazul canistrelor și bidoanelor cu explozivi, marcajul de identificare unică este constituit dintr-o etichetă adezivă sau o imprimare directă pe canistra ori bidonul cu explozivi. (2) în plus, operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot utiliza o etichetă electronică din material inert, pasiv, atașată la fiecare canistră sau bidon. Art. 19. — (1) Operatorii economici prevăzuți la art. 3 pot atașa copii adezive detașabile ale etichetei originale la explozivii destinați a fi utilizați de către clienți. (2) în vederea prevenirii utilizărilor eronate, operatorii economici prevăzuți la art. 3 marchează copiile prevăzute la alin. (1), în mod vizibil, drept copii ale originalului și păstrează evidența acestora. CAPITOLUL III Gestionarea datelor Art. 20. — Toți operatorii economici din sectorul explozivilor au obligația să își instituie un sistem de culegere a datelor în ceea ce privește explozivii, care să includă marcajul de identificare unică a acestora pe parcursul lanțului de aprovizionare și al duratei de viață. Art. 21. — Sistemul de culegere de date permite operatorilor economici prevăzuți la art. 20 să cunoască trasabilitatea explozivilor, astfel încât cei care dețin explozivii să poată fi identificați în orice moment. Art. 22. — (1) Datele culese, inclusiv marcajul de identificare unică, sunt înregistrate și păstrate de către operatorii economici prevăzuți la art. 20 pentru o perioadă de 10 ani de la livrare sau de la ultima dată cunoscută după sfârșitul duratei de viață a explozivului, chiar dacă operatorul economic în cauză și-a încetat activitatea. (2) în situația în care operatorul economic își încetează activitatea, acesta are obligația de a preda, în termen de 15 zile, documentele care conțin datele culese, inclusiv marcajul de identificare unică, structurilor specializate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. CAPITOLUL IV Obligațiile operatorilor economici Art. 23. — (1) Operatorii economici prevăzuți la art. 20 au următoarele obligații: a) să țină un registru cu toate identificările, precum și cu toate informațiile pertinente, inclusiv tipul explozivului, denumirea operatorului economic sau a persoanei care îl are în custodie; b) să înregistreze locul unde este depozitat fiecare exploziv când acesta se află în posesia sau custodia lor, până în momentul în care acesta este transferat către alt operator economic sau utilizat; c) să supună regulat sistemul lor de culegere de date unor teste în vederea asigurării eficienței acestuia și a calității datelor înregistrate; d) să înregistreze și să păstreze datele culese, electronic și pe suport hârtie, inclusiv cele despre marcajele de identificare unice, pentru perioadele prevăzute la art. 22; e) să asigure protecția datelor culese împotriva deteriorărilor sau a distrugerilor accidentale ori deliberate; f) să furnizeze autorităților competente, la cerere, informații privitoare la locul de origine și la locul de depozitare a fiecărui exploziv pe parcursul duratei de viață și al lanțului de aprovizionare; g) să furnizeze autorităților competente numele și datele de contact ale persoanei care poate furniza informațiile prevăzute la lit. f) în afara programului normal de lucru. (2) în îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. d), pentru explozivii produși sau importați înainte de data de 5 aprilie 2012, operatorii economici prevăzuți la art. 20 păstrează înregistrările conform reglementărilor în vigoare până la această dată. Art. 24. — Urmărirea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 23 se va face de către Ministerul Administrației și Internelor. CAPITOLUL V Răspunderi contravenționale Art. 25. — (1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5000 la 10.000 lei încălcarea prevederilor art. 3. (2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 4.000 lei încălcarea prevederilor art. 10 și 11. (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei încălcarea prevederilor art. 20, 22 și 23. Art. 26. — Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 25 alin. (1)—(2) se fac de către personalul împuternicit din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă. Art. 27. — Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 25 alin. (3) se fac de către personalul împuternicit din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Art. 28. — Contravențiilor prevăzute la art. 25 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 15 CAPITOLUL VI Dispoziții finale Art. 29. — în termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri vor fi elaborate condițiile și cerințele de atribuire a codurilor unităților de producție de către autoritatea competentă din România, ce vor fi aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor. Art. 30. — Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 5 aprilie 2012. Prezenta hotărâre transpune Directiva 2008/43/CE a Comisiei din 4 aprilie 2008, de instituire, în temeiul Directivei 93/15/CEE, a unui sistem de identificare și trasabilitate a explozivilor de uz civil, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 94 din 5 aprilie 2008. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș Ministrul economiei, Adriean Videanu București, 28 aprilie 2009. Nr. 519. ANEXĂ Componentele marcajului de identificare unică a explozivilor Marcajul de identificare unică va conține: 1. O parte vizibilă cu ochiul liber, conținând următoarele elemente: a) denumirea producătorului; b) un cod alfanumeric conținând în ordine: două litere de identificare a statului membru (unitatea de producție sau import pe piața comunitară, de exemplu RO=România), 3 cifre de identificare a numelui unității de producție atribuit de Ministerul Administrației și Internelor, codul unic al produsului și informații logistice concepute de producător. 2. Un număr de identificare lizibil electronic în cod de bare și/sau cod cu matriță care se raportează direct la codul alfanumeric de identificare. Exemplu: Alfa Explosives Limited iiiiiiiiniiiniiiiiiiiiDiiiiiniiiiiiiiiiiigiiii RO 023 100806 B 34512 345101 3. în cazul articolelor prea mici pentru aplicarea codului unic al produsului și a informațiilor logistice concepute de producător, informațiile de la pct. 1 lit. b), cu excepția celor privind codul unic al produsului și informațiilor logistice concepute de producător, și informațiile de la pct. 2 se consideră suficiente. 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 624 m², trecută în domeniul public al statului, în vederea realizării activităților de interes național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. pentru finalizarea lucrării „Varianta de ocolire a municipiului Pitești” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 624 m², având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecută în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Bascovnr. 91 din 18 decembrie 2008, județul Argeș, în vederea realizării activităților de interes național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. pentru finalizarea lucrării „Varianta de ocolire a municipiului Pitești”. (2 ) Suprafața de teren transmisă potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinație. Art. 2. — Predarea-preluarea suprafeței de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 6 mai 2009. Nr. 550.’ Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan NÎca Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE ale unor suprafețe de teren trecute în domeniul public al statului și care se dau în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea realizării activităților de interes național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.Ă. pentru finalizarea lucrării„Varianta de ocolire a municipiului Pitești” Nr. Locul unde este Persoana juridică Persoana juridică Caracteristicile tehnice crt. situat terenul care se dă de la care se dă la care se dă ale terenului și numărul cadastral în administrare în administrare terenul în administrare terenul 1. Județul Argeș Consiliul Local Bascov Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- Suprafața = 96 m2 Compania Națională de Autostrăzi și Categoria de folosință: CC Drumuri Naționale din România --- S.A. Nr. cadastral: 3665 2. Județul Argeș Consiliul Local Bascov Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- Suprafața = 71 m2 Compania Națională de Autostrăzi și Categoria de folosință: CC Drumuri Naționale din România --- S.A. Nr. cadastral: 3666 3. Județul Argeș Consiliul Local Bascov Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- Suprafața = 390 m2 Compania Națională de Autostrăzi și Categoria de folosință: A Drumuri Naționale din România --- S.A. Nr. cadastral: 3704 4. Județul Argeș Consiliul Local Bascov Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- Suprafața = 67 m2 Compania Națională de Autostrăzi și Categoria de folosință: A Drumuri Naționale din România --- S.A. Nr. cadastral: 11637 Suprafața totală = 624 m2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 17 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN pentru aprobarea Procedurii privind declararea stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice, conform prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală Având în vedere: — prevederile art. 12 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, republicată; — prevederile art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Procedura privind declararea stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice, conform prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, denumită în continuare procedură, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, precum și modelele, caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare și de păstrare a formularelor ce constituie anexe la procedură. Art. 2. — Formularele se emit de către personalul de specialitate din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1—4 la procedură. Art. 3. — Direcția economică și monitorizare executare silită din cadrul Inspecției Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu București, 28 aprilie 2009. Nr. 539.’ ANEXĂ PROCEDURĂ privind declararea stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice, conform prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală A. Dispoziții generale privind procedura de declarare a stării de insolvabilitate 1. Prezenta procedură este aplicabilă persoanelor fizice sau juridice care îndeplinesc condițiile legale în această materie. 2. Creanțele fiscale pentru care se analizează posibilitatea declarării stării de insolvabilitate sunt reprezentate atât de obligațiile fiscale principale, cât și de obligațiile fiscale accesorii aferente acestora. 3. în situația în care se constată îndeplinirea condițiilor legale în materie, debitorul în cauză va fi declarat insolvabil în baza unui proces-verbal întocmit de compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, vizat de compartimentul juridic al acestuia și aprobat de inspectorul-șef (anexa nr. 3). 4. Procesul-verbal de declarare a stării de insolvabilitate se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare, unul la serviciul financiar-contabil, iar celălalt se transmite debitorului declarat insolvabil. 5. Procedura de declarare a stării de insolvabilitate se aplică în fiecare dintre situațiile prevăzute la art. 176 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atât în cazul debitorilor ale căror venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată, cât și în cazul debitorilor care nu au venituri ori bunuri urmăribile. 6. Pe perioada în care un debitor ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată este declarat insolvabil, măsurile de executare silită nu vor fi întrerupte. 7. Pentru obligațiile fiscale principale înregistrate de debitorii insolvabili ale căror venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată se datorează obligații fiscale accesorii, până la data stingerii acestora inclusiv. 8. Creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile se scot din evidența curentă și sunt trecute într-o evidență separată, iar aplicarea măsurilor de executare silită se întrerupe. 9. Pentru obligațiile fiscale principale înregistrate de debitorii insolvabili care nu au venituri sau bunuri urmăribile se datorează obligații fiscale accesorii până la data trecerii acestora în evidența separată, în conformitate cu prevederile art. 120 alin. (4) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 10. Creanțele fiscale înregistrate de debitorii declarați insolvabili pentru care se continuă executarea silită, aflate în evidența curentă, și creanțele fiscale înregistrate de debitorii declarați insolvabili pentru care executarea silită se întrerupe, aflate în evidența separată, vor fi scăzute din aceste evidențe la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită. 11. Creanțele fiscale înregistrate de debitorii persoane juridice vor fi scăzute din evidența curentă, respectiv din evidența separată, după caz, după data la care respectiva persoană juridică a fost radiată din registrul comerțului, în baza încheierii de radiere a judecătorului-delegat de pe lângă oficiul registrului comerțului. 12. Creanțele fiscale înregistrate de debitorii persoane fizice declarați insolvabili vor fi scăzute din evidența separată inclusiv în cursul perioadei de prescripție, după data la care respectiva persoană fizică a decedat sau a fost declarată dispărută ori decedată prin hotărâre a unei instanțe judecătorești, iar pentru aceasta nu există moștenitori care au acceptat succesiunea. 13. Scăderea creanțelor fiscale înregistrate de debitori din evidența curentă sau din evidența separată, după caz, va fi făcută, în condițiile legii, în baza unui proces-verbal de scădere din evidență a obligațiilor fiscale (anexa nr. 1) și a borderoului de adăugare-scădere anexat acestuia (anexa nr. 4). Procesul- verbal de scădere din evidență va fi întocmit de compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, vizat de compartimentul juridic al acestuia și aprobat de inspectorul-șef. 14. După data declarării stării de insolvabilitate a unui debitor persoană fizică sau juridică, în situația în care organul de executare constată îndeplinite condițiile legale în materia atragerii răspunderii solidare, va face demersuri legale ce se impun, în conformitate cu prevederile art. 27 și 28 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. B. Procedura de declarare a stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice ale căror venituri ori bunuri au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată 15. în scopul declarării stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice ale căror venituri ori bunuri au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată, compartimentele de executare silită au următoarele obligații: 15.1. să verifice situația patrimonială a debitorilor persoane juridice sub aspectul cuantificării valorii însumate a bunurilor și veniturilor acestora, prin solicitarea, consultarea și analizarea, la sediul debitorului, respectiv la punctele de lucru, după caz, a datelor înscrise în situațiile financiar-contabile anuale și/sau semestriale, din ultima balanță contabilă încheiată de societatea debitoare, precum și cercetarea la fața locului a bunurilor deținute de aceștia, avându-se în vedere următoarele: 15.1.1. valoarea de inventar a tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea debitoarei; 15.1.2. valoarea însumată a tuturor veniturilor de natură comercială, fiscală sau provenite din dobânzi bancare aferente unor depozite bănești, din titluri de stat cu răscumpărare la termen; 15.1.3. valoarea determinată pe baza cotațiilor bursiere la zi a titlurilor de participație (acțiuni, obligațiuni); 15.1.4. valoarea însumată a creanțelor de natură comercială, a cambiilor, biletelor la ordin sau a creanțelor de natură fiscală (sume de rambursat ori sume de restituit) pe care debitorul persoană juridică le are de recuperat; 15.1.5. valoarea însumată a disponibilităților bănești, așa cum rezultă din fișierul conturilor bancare; 15.2. să verifice situația bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorului persoană juridică, precum și valoarea acestora, prin solicitări de informații de la unitatea administrativ- teritorială (primărie), biroul de carte funciară, precum și, după caz, de la instituții care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto Român, Registrul Naval Român etc.); 15.3. să verifice situația bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorului persoană fizică, precum și valoarea acestora, prin: 15.3.1. solicitări de informații de la unitatea administrativ- teritorială (primărie), biroul de carte funciară, precum și, după caz, de la instituții care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto Român, Registrul Naval Român etc.); 15.3.2. cercetări și constatări la domiciliul persoanei fizice cu privire la situația materială a acesteia, precum și la alte unități sau persoane fizice unde aceasta și-a desfășurat activitatea profesională ori lucrativă remunerată, în alte locuri despre care s-au cules informații în legătură cu existența bunurilor debitorului persoană fizică, după caz; 15.3.3. solicitări de informații de la organele ori persoanele abilitate cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat sau declarat dispărut ori decedat; 15.3.4. solicitări de informații de la societățile bancare cu privire la existența unor conturi de disponibilități bănești deținute de debitorul decedat sau declarat dispărut ori decedat; 15.4. să procedeze la compararea valorii însumate a bunurilor și veniturilor debitorului persoană fizică sau juridică cu totalul obligațiilor fiscale principale și accesorii datorate de acesta și neachitate la data comparării. 16. După analiza datelor și informațiilor menționate la lit. B pct. 15, compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, în funcție de situația în care se încadrează, va proceda la întocmirea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate a debitorului persoană fizică sau juridică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură. C. Procedura de declarare a stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice care nu au venituri ori bunuri urmăribile 17. în scopul declarării în stare de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice care nu au venituri ori bunuri urmăribile, care îndeplinesc condițiile legale, compartimentele de executare silită au următoarele obligații: 17.1. să verifice situația juridică a debitorului persoană juridică, prin solicitarea de informații de la oficiul registrului comerțului sau de la alte instituții competente, după caz, urmărind eventualele mențiuni înscrise în certificatul constatator referitoare la dizolvare, lichidare ori radiere; 17.2. să verifice domiciliul fiscal, sediul social și/sau sediul secundar, după caz, al debitorilor persoane fizice ori juridice care urmează a fi declarați în stare de insolvabilitate, prin: 17.2.1. solicitări de informații de la organele abilitate, iar în cazul în care acesta nu este găsit, să se facă mențiunea „nu este găsit la adresă”; 17.2.2. deplasarea la domiciliu și/sau la sediul secundar cunoscute; 17.2.3. solicitări de informații de la: a) organele de poliție referitoare la domiciliul/reședința, după caz, al/a administratorilor, asociaților/acționarilor persoanei juridice debitoare; b) organele de poliție referitoare la domiciliul/reședința al/a persoanei fizice debitoare; c) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află ori s-au aflat sediile principale sau secundare, după caz; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 19 17.3. să verifice existența bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorului persoană fizică sau juridică, precum și a veniturilor acestuia, prin: 17.3.1. examinarea datelor cuprinse în situațiile financiar- contabile anuale sau semestriale, precum și în ultima balanță contabilă încheiată de societatea debitoare; 17.3.2. consultarea fișierului conturilor bancare; 17.3.3. verificarea înregistrărilor în arhiva electronică de garanții reale mobiliare; 17.3.4. solicitări de informații de la unitatea administrativ- teritorială (primărie), biroul de carte funciară, precum și, după caz, de la instituții care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto Român, Registrul Naval Român etc.); 17.3.5. cercetări și constatări la domiciliul fiscal și/sau sediul secundar, precum și în alte locuri despre care s-au cules informații în legătură cu existența bunurilor debitorului persoană juridică sau fizică, după caz. 18. După culegerea datelor și informațiilor menționate la lit. C pct. 17, compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, în funcție de situația în care se încadrează, va proceda la întocmirea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate a debitorului persoană fizică sau juridică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură. 18.1. Existența documentației prevăzute mai sus nu are caracter limitativ și stă la baza aplicării prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 18.2. Toată documentația se îndosariază și se păstrează la dosarul de executare silită al debitorului în cauză. 19. Verificarea situației debitorului care nu are bunuri sau venituri urmăribile declarat în stare de insolvabilitate se va face de către compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, cel puțin o dată pe an, fiind reluate investigațiile prevăzute la lit. B din prezenta procedură ori de câte ori este necesar, conform prevederilor legale. 19.1. în situația în care se constată dobândirea de către debitorul declarat insolvabil a unor bunuri sau venituri urmăribile, compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă va proceda, în conformitate cu prevederile art. 176 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la trecerea creanțelor respectivului debitor persoană fizică sau juridică din evidența separată în cea curentă și la începerea/reluarea măsurilor de executare silită. 19.2. După trecerea creanțelor debitorului declarat insolvabil din evidența separată în cea curentă, pe perioada de timp în care acestea rămân în evidența curentă, sunt aplicabile prevederile lit. A pct. 7 din prezenta procedură. 19.3. Trecerea creanțelor din evidența separată în evidența curentă se face de către compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, prin întocmirea unui proces-verbal de transfer al obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură. 19.4. După valorificarea prin executare silită a bunurilor sau veniturilor identificate, creanțele fiscale rămase nestinse la plată vor fi trecute din nou în evidență separată destinată debitorilor declarați insolvabili care nu dețin bunuri sau venituri urmăribile. în acest scop, compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă va proceda, prin analogie, în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 19.3. D. Procedura de scădere din evidență a obligațiilor fiscale 20. Din evidențele inspectoratelor teritoriale de muncă se scad obligațiile fiscale restante înregistrate de debitori în următoarele situații: a) la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită; b) pentru debitorii persoane fizice decedate sau declarate dispărute ori decedate prin hotărâre a unei instanțe judecătorești; c) pentru debitorii persoane juridice radiate din registrul comerțului. 21. în situația în care compartimentul de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă constată îndeplinirea uneia dintre condițiile în care pot fi scăzute din evidență creanțe înregistrate de un debitor, va proceda la întocmirea unui proces- verbal de scădere din evidență a obligațiilor fiscale, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură. 22. Scăderea din evidență a obligațiilor fiscale înregistrate de persoanele juridice radiate din registrul comerțului se face numai în baza încheierii de radiere a judecătorului-delegat de pe lângă oficiul registrului comerțului. 23. Scăderea din evidență a obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul persoană fizică decedată sau declarată dispărută ori decedată se face numai în baza certificatului de deces ori a hotărârii judecătorești prin care aceasta a fost declarată dispărută ori decedată. 24. Documentele prevăzute la pct. 22 și 23 se anexează, în copie, la procesul-verbal de scădere din evidență a obligațiilor fiscale, alături de borderoul de adăugare-scădere a creanțelor. E. Dispoziții finale de aplicare 25. întocmirea și verificarea documentației necesare declarării stării de insolvabilitate se efectuează de către compartimentul cu atribuții de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, republicată, în administrarea debitorului respectiv persoană fizică sau juridică. 26. După finalizarea analizei de caz se procedează, în termen de 5 zile lucrătoare, la întocmirea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate a debitorului persoană fizică sau juridică. 27. Compartimentul cu atribuții de executare silită din cadrul inspectoratului teritorial de muncă va lua măsurile necesare referitoare la întreruperea executării silite, calculul obligațiilor fiscale accesorii și scăderea obligațiilor fiscale din evidență, prevăzute de art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prezenta procedură, de fiecare dată când se constată o modificare a situației debitorilor declarați insolvabili sau a obligațiilor fiscale restante înregistrate de aceștia. 28. Procesul-verbal de constatare a stării de insolvabilitate a debitorului persoană fizică sau juridică, procesul-verbal de transfer al obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil și procesul-verbal de scădere din evidență a obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil sunt aprobate de inspectorul-șef al inspectoratului teritorial de muncă, fiind păstrate la dosarul de executare silită al debitorului insolvabil. 29. în cazul debitorilor care nu au venituri sau bunuri urmăribile declarați în stare de insolvabilitate, prin bifarea opțiunii speciale în procesul-verbal de constatare a stării de insolvabilitate, inspectorul-șef al inspectoratului teritorial de muncă va dispune trecerea lor în evidența separată. 30. Trecerea în evidența separată a creanțelor debitorilor declarați insolvabili, în conformitate cu prezenta procedură, are ca obiect evidențierea distinctă a acestor arierate, care vor fi scoase din masa globală a arieratelor fiscale. 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 ANEXA Nr. 1 la procedură I. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA MUNCII Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului........... Str...................nr............ Localitatea....................... PROCES-VERBAL Nr..................... de scădere din evidență a obligațiilor fiscale încheiat astăzi,.................. (ziua, luna, anul) în urma verificărilor efectuate de compartimentul executare silită în perioada . asupra stării debitorului ........, cu ultimul domiciliu/domiciliul fiscal cunoscut în str................nr..................................., bl....., sc......, et....., ap..., situat în localitatea ................. județul/sectorul ......................, cod de identificare fiscală¹)......................declarat insolvabil prin Procesul-verbal nr....../........, respectiv asupra situației obligațiilor fiscale înregistrate de acesta, după caz, a rezultat că: —debitorul²) ............................ a decedat sau a fost declarat dispărut ori decedat prin hotărâre a unei instanțe judecătorești. Documentele doveditoare sunt:.....................................................³); — debitorul⁴)............................a fost radiat din registrul comerțului. Documentele doveditoare sunt:.....................................................³); — termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită s-a împlinit, la data de 1/01/...................., pentru obligații fiscale restante în sumă totală de...........lei, după cum urmează: Suma datorată (lei) Natura obligației Debit Accesorii®) Total Dobânzi Penalități de întârziere Având în vedere cele consemnate, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale înregistrate de debitorul decedat ori dispărut, radiat din registrul comerțului, respectiv cele pentru care s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, după caz, se scad din evidența curentă/separată, după caz, prin borderou de adăugare-scădere a creanțelor. Prezentul proces-verbal a fost încheiat în 3 exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare, unul la serviciul contabilitate, iar celălalt va fi transmis debitorului declarat insolvabil. Aprobat Inspector-șef, L.S. întocmit Comp, executare silită Avizat Comp, legislație-contencios i) Se va completa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. 2) Se completează în cazul debitorilor persoane fizice. 3) Se consemnează tipul documentului, instituția eliberatoare, numărul și data acestuia. 4) Se completează în cazul debitorilor persoane juridice. ⁵) Obligațiile fiscale accesorii calculate până la data de 31 decembrie 2005 vor fi evidențiate cu titulatura de dobândă/penalitate de întârziere, iar cele calculate începând cu data de 1 ianuarie 2006 vor fi evidențiate cu titulatura de majorare de întârziere. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 21 II. 1. Denumire: Proces-verbal de scădere din evidență a obligațiilor fiscale 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipărește pe ambele fețe. 4. Se utilizează: de către inspectoratul teritorial de muncă. 5. Se întocmește: în 3 exemplare. 6. Circulă: — un exemplar la debitorul declarat insolvabil; — două exemplare la inspectoratul teritorial de muncă, dintre care unul la dosarul de executare silită și unul la serviciul contabilitate. 7. Se arhivează: un exemplar la compartimentul executare silită care îl întocmește. ANEXA Nr. 2 la procedură I. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA MUNCII Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului................... Str.......................nr............. Localitatea.............................. PROCES-VERBAL de transfer al obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil încheiat astăzi,...................... (ziua, luna, anul) în urma verificărilor efectuate de compartimentul executare silită în perioada .....................................asupra bunurilor/veniturilor aparținând patrimoniului debitorului......................, cu ultimul domiciliu/domiciliul fiscal cunoscut în str.....nr............, bl......sc......, et.....ap.......situat în localitatea................., județul/sectorul......, cod de identificare fiscală¹)................, declarat insolvabil prin Procesul-verbal nr......./........., a rezultat: — existența unor bunuri sau venituri după cum urmează:.........................................................; — inexistența vreunui bun sau venit. Având în vedere că debitorul......................................................este înscris în evidența curentă n/evidența separată □ cu obligații fiscale restante în sumă totală de...............lei, precum și faptul că acesta deține n/nu deține □, la această dată, bunuri și venituri urmăribile, creanțele debitorului vor fi transferate, în conformitate cu prevederile art. 176 alin. (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz, în evidența curentă n/evidența separată □. Obligațiile fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil au următoarea structură: Suma datorată (lei) Natura obligației Debit Accesorii2) Dobânzi Penalități de întârziere Majorări de întârziere ¹) Se va completa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. ²) Obligațiile fiscale accesorii calculate până la data de 31 decembrie 2005 vor fi evidențiate cu titulatura de dobândă/penalitate de întârziere, iar cele calculate începând cu data de 1 ianuarie 2006 vor fi evidențiate cu titulatura de majorare de întârziere. Obligațiile fiscale înregistrate de debitor vor fi: □ administrate în continuare în evidența curentă; □ trecute în evidența separată. De la data prezentului proces-verbal: □ se întrerup aplicarea măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil și trecute în evidența curentă, precum și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora; □ se reia sau se inițiază, după caz, aplicarea măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil care a dobândit bunuri sau venituri și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Prezentul proces-verbal a fost întocmit în două exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare și unul la serviciul contabilitate. Aprobat Inspector-șef, L.S. întocmit Comp, executare silită Avizat Comp, legislație-contencios Se anexează următoarele documente justificative............................................................ II. 1. Denumire: Proces-verbal de transfer al obligațiilor fiscale înregistrate de debitorul declarat insolvabil 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipărește pe ambele fețe. 4. Se utilizează: de către inspectoratul teritorial de muncă. 5. Se întocmește: în două exemplare. 6. Circulă: — un exemplar la dosarul de executare silită; — un exemplar la serviciul contabilitate. 7. Se arhivează: un exemplar la compartimentul executare silită care îl întocmește. ANEXA Nr. 3 la procedură I. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA MUNCII Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului.................. Str.....................nr............. Localitatea......................... PROCES-VERBAL Nr.................. de declarare a stării de insolvabilitate încheiat astăzi,....................... (ziua, luna, anul) Având în vedere că debitorul.................................................., cu ultimul domiciliu/domiciliul fiscal cunoscut în str............................... nr..... bl........sc......, et......ap......, situat în localitatea ................................ județul/sectorul, cod de identificare fiscală¹) ......................., este înscris în evidența analitică pe plătitori, la data de.................., cu obligații fiscale restante în sumă totală de................. lei, precum și faptul că acesta înregistrează, la această dată, bunuri și venituri urmăribile cu o valoare însumată estimată, conform documentelor contabile, de .............lei/nu înregistrează bunuri sau venituri urmăribile, în baza prevederilor art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin prezentul proces-verbal este constatată starea de insolvabilitate a debitorului....................................................... în conformitate cu datele cuprinse în evidența analitică pe plătitori, obligațiile fiscale restante sunt următoarele: Suma datorată (lei) Natura obligației Debit Accesorii2) Dobânzi Penalități de întârziere Majorări de întârziere Pentru realizarea acestor creanțe fiscale s-au luat următoarele măsuri: — au fost întocmite și comunicate somațiile nr./....., nr....../......., nr........../...........; — au fost înființate popriri asupra disponibilităților bănești din conturile bancare/veniturilor proprii prin adresele nr /........, nr...../..............; — a fost înființat sechestru asigurător/executoriu asupra bunurilor mobile prin Procesul-verbal nr./............. asupra....................................................................................................................; —...........a fost înființat sechestru asigurător/executoriu asupra bunurilor imobile prin Procesul-verbal nr........../ asupra......................................................................................................; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 23 — a fost aplicată procedura legală pentru evaluarea bunurilor............................................................; — au fost luate măsurile legale privind înregistrarea ipotecilor la birourile de carte funciară.............................; — au fost luate măsurile legale privind publicitatea în vederea valorificării respectivelor bunuri, astfel:................; — au fost luate măsurile legale în vederea valorificării respectivelor bunuri prin licitații publice organizate la data de ; — a fost necesară reorganizarea licitațiilor publice după cum urmează:....................................................; — în urma licitațiilor publice organizate au fost valorificate următoarele: ................................................ fiind realizate creanțe în cuantum de.............................................................................................lei; — anterior întocmirii prezentului proces-verbal au fost întreprinse următoarele............................................ A 1. A fost verificată situația patrimonială a debitorului persoană juridică sub aspectul cuantificării valorii însumate a bunurilor și veniturilor deținute, prin solicitarea și consultarea datelor înscrise în situațiile financiar-contabile anuale și/sau semestriale, precum și în ultima balanță contabilă încheiată de societatea debitoare, fapt din care rezultă că: a) valoarea de inventar a tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea debitoarei este de.................lei; b) valoarea însumată a tuturor veniturilor de natură comercială, fiscală sau provenite din dobânzi bancare aferente unor depozite bănești, din titluri de stat cu răscumpărare la termen este de.....................................lei; c) valoarea determinată pe baza cotațiilor bursiere la zi a titlurilor de participație (acțiuni, obligațiuni) este de lei; d) valoarea însumată a creanțelor de natură comercială, a cambiilor, a biletelor la ordin sau a creanțelor de natură fiscală (sume de rambursat sau sume de restituit) pe care debitorul persoană juridică le are de recuperat este de...................lei; e) valoarea însumată a disponibilităților bănești, așa cum rezultă din fișierul conturilor bancare, este de.............lei. A2 . Au fost verificate situația bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorului persoană juridică, precum și valoarea acestora prin solicitări de informații de la: — (unitatea administrativ-teritorială) Primăria.........................................................................³); — Biroul de Carte Funciară..............................................................................................³); — Registrul Auto Român..................................................................................................³); — Registrul Naval Român.................................................................................................³); — (altă instituție care gestionează registre publice)...................................................................³), din care a rezultat...................................... B1. A fost verificată situația bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorilor persoană fizică, fiind solicitate informații de la : □ (unitatea administrativ-teritorială) Primăria..........................................................................³) □ Biroul de Carte Funciară................................................................................................³) □ Registrul Auto Român....................................................................................................³) □ Registrul Naval Român...................................................................................................³) □ (altă instituție care gestionează registre publice).....................................................................³) din care a rezultat........................ B2. Au fost efectuate cercetări și constatări la domiciliul persoanei fizice cu privire la situația materială a acesteia, precum și la alte unități sau persoane fizice unde aceasta și-a desfășurat activitatea profesională ori lucrativă remunerată, în alte locuri despre care s-au cules informații în legătură cu existența bunurilor debitorului persoană fizică, din care au rezultat B3. Au fost solicitate informații de la organele ori persoanele abilitate, cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat sau declarat dispărut ori decedat, din care a rezultat................................. B4. Au fost solicitate informații de la societățile bancare cu privire la existența unor conturi de disponibilități bănești deținute de debitorul decedat sau declarat dispărut ori decedat, din care a rezultat...............’..................... în urma constatărilor de mai sus rezultă că debitorul se încadrează în prevederile art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și este declarat insolvabil întrucât: □ valoarea bunurilor și veniturilor acestuia este mai mică decât valoarea obligațiilor fiscale neachitate; □ acesta nu are bunuri sau venituri urmăribile. Creanțele înregistrate de debitorul............................., declarat insolvabil prin prezentul proces-verbal, vor fi: □ administrate în continuare în evidența curentă; □ trecute în evidența separată; De la data prezentului proces-verbal: □ se continuă aplicarea măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora; □ se întrerup aplicarea măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil, precum și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora. Prezentul proces-verbal a fost încheiat în 3 exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare, unul la serviciul contabilitate, iar celălalt va fi transmis debitorului declarat insolvabil. Aprobat Inspector-șef, ............ întocmit Avizat Comp, executare silită Comp, legislație-contencios ¹) Se va completa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. ²) Obligațiile fiscale accesorii calculate până la data de 31 decembrie 2005 vor fi evidențiate cu titulatura de dobândă/penalitate de întârziere, iar cele calculate începând cu data de 1 ianuarie 2006 vor fi evidențiate cu titulatura de majorare de întârziere. 3) Se va indica denumirea instituției în cauză. 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Se anexează următoarele documente justificative: II. 1. Denumire: Proces-verbal de declarare a stării de insolvabilitate 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipărește pe ambele fețe. 4. Se utilizează: de către inspectoratul teritorial de muncă. 5. Se întocmește: în 3 exemplare. 6. Circulă: — un exemplar la debitorul declarat insolvabil; — două exemplare la inspectoratul teritorial de muncă, dintre care unul la dosarul de executare și unul la serviciul contabilitate. 7. Se arhivează: un exemplar la compartimentul executare silită care îl întocmește. ANEXA Nr. 4 la procedură I. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA MUNCII Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului................... Str..............nr...... Localitatea.................... BORDEROU de adăugare/scădere a bligațiilor fiscale¹) Nr. și data Natura obligației Nr. Numele și Codul de documentului fiscale adăugate Categoria Termen Suma crt. prenumele/denumirea înregistrare constatator sau scăzute din obligației fiscale5) de plată (lei) debitorului fiscală2) pentru evidența fiscală^) adăugare/scădere3) Verificat Șef Serviciu F.C.A.P.A., (semnătura) întocmit Data......................... Semnătura.................... II. 1. Denumire: Borderou de adăugare/scădere a obligațiilor fiscale 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipărește pe ambele fețe. 4. Se utilizează: la centralizarea datelor cuprinse în documentele constatatoare pentru adăugare sau scădere. 5. Se întocmește: în două exemplare, de serviciul contabilitate, separat pentru adăugări și scăderi. 6. Se arhivează: la serviciul contabilitate. i) Se întocmește distinct, atât pentru debitele luate în evidența fiscală, cât și pentru cele scăzute. Se numerotează la nivelul fiecărui an fiscal, cu numărul zilei din anul în care a fost emis. 2) Se va completa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. 3) Documentul va deține obligatoriu codul de înregistrare fiscală al debitorului, numărul și data, natura și categoria obligației fiscale, termenul de plată și suma acesteia. 4) Se va preciza denumirea obligației fiscale. 5) Se va înscrie atributul sumei (curentă, restantă, dobânzi, penalități de întârziere). MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 25 MINISTERUL ECONOMIEI ORDIN pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 184/2003 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare Având în vedere prevederile art. 6 alin. (2) și (3) și ale art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a ascensoarelor, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.720/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, cu modificările și completările ulterioare, ministrul economiei emite următorul ordin: Art. I. —Anexa la Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 184/2003 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 mai 2003, se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul economiei, Adriean Videanu București, 15 aprilie 2009. Nr. 726^ ANEXĂ LISTA standardelor române care adoptă standarde europene armonizate referitoare la ascensoare Data la care încetează Nr. Indicele standardului Titlul standardului Numărul standardului înlocuit prezumția crt. de conformitate cu standardul înlocuit Nota 1 Compatibilitate electromagnetică. Standard SR EN 12016:2005 1. SR EN 12016+A1:2008 gamă de produse pentru ascensoare, scări și Nota 3 (pentru A1) 28.12.2009 trotuare rulante. Imunitate 2. SR EN 12385-3+A1:2008 Cabluri de oțel. Securitate. Partea 3: Informații Nota 3 (pentru A1) 28.12.2009 pentru utilizare și pentru mentenanță 3. SR EN 12385-5:2003 Cabluri de oțel. Securitate. Partea 5: Cabluri cu toroane pentru ascensoare. 4. SR EN 12385-5:2003/AC:2006 Cabluri de oțel. Securitate. Partea 5: Cabluri cu toroane pentru ascensoare Mentenanța ascensoarelor și scărilor rulante. 5. SR EN 13015+A1:2008 Reguli pentru elaborarea instrucțiunilor de Nota 3 (pentru A1) 28.12.2009 mentenanță Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă 6. SR EN 13411-7:2006 de oțel. Securitate. Partea 7: Papuc simetric pentru fixarea capetelor de cablu 7. SR EN 81-1+AC:2001 Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Partea 1: Ascensoare electrice 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 Data la care încetează Nr. Indicele standardului Titlul standardului Numărul standardului înlocuit prezumția crt. de conformitate cu standardul înlocuit Nota 1 Reguli de securitate pentru execuția și 8. SR EN 81-1+AC:2001/A1:2006 montarea ascensoarelor. Partea 1: Nota 3 2.08.2006 Ascensoare electrice Reguli de securitate pentru execuția și 9. SR EN 81-1+AC:2001/A2:2005 montarea ascensoarelor. Partea 1: Nota 3 6.08.2005 Ascensoare electrice. A2: Spații pentru mașină și pentru roți Reguli de securitate pentru execuția și 10. SR EN 81-2+AC:2002 montarea ascensoarelor. Partea 2: Ascensoare hidraulice Reguli de securitate pentru execuția și 11. SR EN 81-2+AC:2002/A1:2006 montarea ascensoarelor. Partea 2: Nota 3 2.08.2006 Ascensoare hidraulice Reguli de securitate pentru execuția și 12. SR EN 81-2+AC:2002/A2:2005 montarea ascensoarelor. Partea 2: Nota 3 6.08.2005 Ascensoare hidraulice. A2: Spații pentru mașină și pentru roți Reguli de securitate pentru execuția și montarea și de materiale. Ascensoare de 13. SR EN 81-28:2004 persoane și de materiale. Partea 28: Alarmă la distanță pentru ascensoare de persoane și ascensoare de materiale Reguli de securitate pentru execuția și 14. SR EN 81-58:2004 montarea ascensoarelor. Examinare și încercări. Partea 58: încercarea de rezistență la foc a ușilor de palier Reguli de securitate pentru execuția și 15. SR EN 81-70:2004 montarea ascensoarelor. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap Reguli de securitate pentru execuția și 16. SR EN 81-70:2004/A1:2005 montarea ascensoarelor. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare 17. SR EN 81-71+A1:2007 pentru ascensoarele de persoane și Nota 3 (pentru A1) 11.10.2007 ascensoarele de persoane și materiale. Partea 71: Ascensoare rezistente la acte de vandalism Reguli de securitate pentru execuția și 18. SR EN 81-72:2004 montarea ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoare de persoane și materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare 19. SR EN 81-73:2005 pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale. Partea 73: Funcționarea ascensoarelor în caz de incendiu Nota 1: în general, data încetării prezumției de conformitate va fi data de anulare („dow”) stabilită de către Organismul European de Standardizare, însă se atrage atenția utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că aceasta poate diferi în anumite cazuri excepționale. Nota 3: în cazul modificărilor, standardul de referință este SR EN CCCCC:YYYY, modificările sale anterioare, dacă există, și noua modificare menționată. Prin urmare, standardul înlocuit (coloana 4) se compune din SR EN CCCCC:YYYY și modificările sale anterioare, dacă există, însă fără noua modificare menționată. La data menționată standardul înlocuit încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 27 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII Șl INOVĂRII ORDIN pentru modificarea și completarea Metodologiei privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.743/2008 în baza prevederilor art. 141 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, ministrul educației, cercetării și inovării emite prezentul ordin. Art. I. — Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.743/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 și 760 bis din 11 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 14, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Pretransferarea personalului didactic titular prin schimb de posturi se realizează pe baza consimțământului scris al solicitanților, fără a fi condiționați de domiciliu, în condițiile art. 10 alin. (1) lit. b¹) și b²) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.” 2. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17¹, cu următorul cuprins: „Art. 17¹. — (1) Transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare și pretransferarea la cerere a personalului didactic titular în aceeași localitate, în localitatea unde își are domiciliul sau pentru apropiere de domiciliu se realizează și din mediul rural în cel urban, dacă persoana respectivă s-a titularizat în învățământul preuniversitar prin concurs cu nota/media minim 7 sau dacă a avut media minim 7 la repartiția guvernamentală ori dacă ulterior titularizării în învățământul preuniversitar a obținut cel puțin nota/media 7 la un concurs de titularizare în învățământul preuniversitar de stat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17 alin. (1). Pretransferarea la cerere și transferarea personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare se realizează și într-o treaptă superioară de învățământ, cu condiția suplimentară a parcurgerii unui program de perfecționare/formare continuă în ultimii 5 ani, inclusiv pentru situațiile prevăzute la art. 17 alin. (4) și (9). (2 ) Media la repartiția guvernamentală reprezintă media aritmetică, cu două zecimale, calculată prin trunchiere, a mediei anilor de studii și a mediei examenului de licență/stat/absolvire. Pentru absolvenții liceelor pedagogice/școlilor echivalente, media la repartiția guvernamentală reprezintă media aritmetică cu două zecimale, calculată prin trunchiere, a mediei anilor de studii și a mediei examenului de bacalaureat. (3 ) Cadrele didactice titulare pe posturi didactice în unități de învățământ special se pot pretransfera la cerere în aceeași localitate, în localitatea unde își au domiciliul sau pentru apropiere de domiciliu, la o unitate de învățământ echivalentă, conform art. 15 alin. (3), sau într-o treaptă superioară de învățământ ori din mediul rural în mediul urban, cu respectarea prevederilor alin. (1) și ale art. 13.” 3. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) Lista posturilor didactice/catedrelor vacante pentru etapa de pretransferare și transferare prin restrângere de activitate nu menționează posturile didactice/catedrele vacante necesare soluționării restrângerilor de activitate.” 4. La articolul 19, alineatul (5) se abrogă. 5. La articolul 20, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „( 4) Posturile didactice/catedrele rămase vacante după etapa de transferare pentru restrângere de activitate și pretransferare se publică pentru etapele ulterioare ale mișcării personalului didactic.” 6. La articolul 26, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Repartizarea pe posturi didactice/catedre se face în ordine, mai întâi pentru întregirea normei didactice a cadrelor didactice titulare pe nivel gimnazial/școala de arte și meserii în unități de învățământ liceal, care se încadrează în prevederile art. 10 alin. (1) lit. b¹) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, cu ore de nivel liceal în aceeași unitate de învățământ, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii, ținând seama de prevederile art. 7 și 44 din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, și ale Centralizatorului și apoi, în ordinea descrescătoare a punctajului obținut prin evaluarea activității, prin transfer ca urmare a restrângerii de activitate, în ordinea prevăzută la art. 24, și pretransferare în ordinea prevăzută la art. 14 alin. (1). Opțiunea se exprimă în scris conform cererii-tip și se consemnează în procesul-verbal al ședinței, cu certificare prin semnătura solicitantului sau împuternicitului, acesta din urmă prezentând procura notarială în original.” 7. La articolul 31, alineatul (1) se abrogă. 8. La articolul 31, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) în toate județele și în municipiul București concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate se organizează cu respectarea prevederilor Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul București și județele nominalizate în Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.573/2008, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.741/2008.” 9. Articolele 32—73 și anexa nr. 11 la metodologie se abrogă. 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 10. Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 84. — (1) în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrele rămase vacante/rezervate după operațiunile de la art. 82—83, inspectoratul școlar organizează concurs pentru suplinire, cu probe orale și practice/orale în profilul postului sau la limba de predare, după caz, în conformitate cu precizările Ministerului Educației, Cercetării și Inovării. Absolvenții colegiilor universitare de institutori cu a doua specializare pot susține în cadrul concursului pentru suplinire proba orală în concordanță cu a doua specializare înscrisă pe diploma de absolvire, în vederea ocupării de catedre vacante/rezervate în a doua specializare din învățământul primar sau gimnazial. (2) La nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București se constituie comisii de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinire, ai căror membri sunt numiți prin decizie a inspectorului școlar general. Comisiile județene de concurs sunt formate din: președinte — inspector școlar general adjunct; secretar/secretari — inspector(i) școlar(i)/inspector(i) cu atribuții referitoare la managementul resurselor umane; membri — inspectori școlari/directori, consilierul juridic, analist/analiști programator(i). (3) Proba practică/orală în profilul postului didactic/catedrei se susține în fața unei comisii de concurs, numită prin decizie a inspectorului școlar general, alcătuită din: a) președinte — inspectorul școlar de specialitate; b) 2 profesori de specialitate, cu gradul didactic I sau II, de preferință metodiști ai inspectoratului școlar, pentru specialitățile muzică, coregrafie, corepetiție, arta actorului, arte plastice, decorative, ambientale, arhitectură, design, sport, informatică, sau 2 profesori de specialitate ori specialități înrudite, cu gradul didactic I sau II, pentru catedrele de limbi moderne/materne, din palatele și cluburile copiilor și elevilor, și de instruire practică. (4) Comisia de concurs stabilește și afișează graficul desfășurării probei practice/orale în profilul postului didactic/catedrei, precum și subiectele pentru proba practică/orală în profilul postului didactic/catedrei. (5) Pentru ocuparea catedrelor și a posturilor didactice vacante de specialitate din unitățile cu profil artistic, specializarea muzică, coregrafie, corepetiție și arta actorului, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (6) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din unitățile cu clase speciale de limbi străine cu program intensiv, bilingv și cu predare în altă limbă decât aceea în care candidații și-au făcut studiile, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (7) Pentru ocuparea catedrelor vacante de informatică, tehnologia informației, informatică-tehnologii asistate de calculator, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (8) Pentru ocuparea catedrelor vacante din palatele și cluburile copiilor și elevilor, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 6, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (9) Pentru ocuparea catedrelor de instruire practică și activități de preprofesionalizare, proba practică se desfășoară în specialitatea postului conform anexei nr. 7, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (10) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante de specialitate din unitățile de învățământ cu profil sportiv și din cluburile sportive școlare, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 8, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (11) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante de specialitate din unitățile de învățământ cu profil de arte plastice, decorative, ambientale, arhitectură, design, proba practică se desfășoară conform anexei nr. 9, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (12) Rezultatul probei practice/orale în profilul postului didactic/catedrei se consemnează prin „admis” sau „respins”. Evaluarea candidatului se face numai de către cei 2 (doi) profesori de specialitate din comisie, hotărârea luându-se prin consens. Rezultatele la proba practică/orală în profilul postului didactic/catedrei nu pot fi contestate. Hotărârea comisiei de concurs rămâne definitivă. (13) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante cu predare în altă limbă decât aceea în care candidații și-au făcut studiile, aceștia susțin o probă orală eliminatorie la limba în care urmează să realizeze predarea, în fața unei comisii, numită prin decizie a inspectorului școlar general, alcătuită din inspectorul școlar de specialitate, în calitate de președinte, și 2 profesori de specialitate cu gradul didactic I sau II, în specialitatea postului didactic/catedrei. Rezultatul probei se consemnează prin „admis” sau „respins”. Rezultatele la proba orală la limba de predare nu pot fi contestate. Hotărârea comisiei de concurs rămâne definitivă. (14) Elaborarea subiectelor, evaluarea candidaților și soluționarea contestațiilor la concursul pentru suplinire se realizează la nivelul inspectoratului școlar. (15) Comisiile de elaborare a subiectelor și de evaluare a candidaților, numite prin decizie a inspectorului școlar general, au următoarea componență: a) președinte — inspector școlar/inspector școlar de specialitate; b) 2 profesori evaluatori în specialitatea probei având cel puțin gradul didactic II, pentru fiecare disciplină de concurs. (16) Deciziile inspectorului școlar general de numire a comisiilor de elaborare a subiectelor și de evaluare a candidaților se emit cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei orale. (17) Eventualele contestații privind organizarea și desfășurarea probei orale de specialitate se adresează inspectoratului școlar și se soluționează de consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Hotărârile consiliului de administrație al inspectoratului școlar sunt definitive și se pot ataca numai prin procedura contenciosului administrativ, contestația reprezentând plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.” Art. II. — Direcția acreditarea, evaluarea și performanța în cariera didactică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și inspectoratele școlare județene/al municipiului București duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu București, 6 mai 2009. Nr. 4.042. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII Șl INOVĂRII 29 ORDIN pentru modificarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul București și județele nominalizate în Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.573/2008, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.741/2008 în baza prevederilor art. 141 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) și (3) și art. 11 alin. (4) și (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, ministrul educației, cercetării și inovării emite prezentul ordin. Art. I. — Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul București și județele nominalizate în Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.573/2008, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.741/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 20 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din unitățile de învățământ preuniversitar din județele-pilotși municipiul București, pentru titularizare, detașare la cerere și suplinire, pentru anul școlar 2009—2010, se organizează pe centre de concurs constituite din grupuri de unități de învățământ, în perioada 5 iunie—29 iulie 2009. Inspectoratele școlare județene/ISMB organizează centrele de concurs până la data de 3 iunie 2009. Centrele de concurs publică la data de 5 iunie 2009 lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate. Comisia de mobilitate a personalului didactic propune spre aprobare consiliului de administrație al inspectoratului școlar lista posturilor didactice/catedrelor vacante titularizabile — din lista posturilor didactice/catedrelor vacante cu viabilitate de cel puțin 4 (patru) ani — în funcție de: evoluția demografică, planurile de școlarizare, dinamica resurselor umane, politicile de personal și evoluția planurilor de învățământ.” 2. Articolul 4 va avea următorul cuprins: „Art. 4. — Probele practice/orale din cadrul concursului se desfășoară în zilele de 10 și 13 iulie 2009, iar proba scrisă a concursului se desfășoară la data de 15 iulie 2009.” 3. La articolul 17, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 17. — (1) Comisia de elaborare a subiectelor, a baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise se constituie la nivelul centrului de concurs, la propunerea președintelui acestuia, prin decizia inspectoratului școlar, având următoarea componență: președinte — inspector școlar general adjunct și/sau inspector școlar; membri — câte 2 profesori din învățământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare specialitate; secretar — un cadru didactic.” 4. La articolul 17, alineatul (2) se abrogă. 5. La articolul 20, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 20. — (1) Comisia de rezolvare a contestațiilor — formată în întregime din alte cadre didactice decât cele din comisia de elaborare a subiectelor, a baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise — se constituie la nivelul inspectoratului școlar, prin decizia inspectorului școlar general. Comisia de contestații este formată din: președinte — inspector școlar general; membri — profesori din învățământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare specialitate; secretar — un cadru didactic.” 6. La articolul 20, alineatul (2) se abrogă. 7. Anexa nr. 9 la metodologie se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Direcția acreditarea, evaluarea și performanța în cariera didactică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și inspectoratele școlare județene/al municipiului București duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu București, 6 mai 2009. Nr. 4.043. 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 ANEXĂ (Anexa nr. 9 la metodologie) GRAFICUL desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul București și județele nominalizate în Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.573/2008 1. a) Transmiterea datelor pentru publicarea pe portalul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării a listei actualizate cu posturile/catedrele vacante titularizabile și afișarea acesteia la inspectoratul școlar și la unitățile de învățământ/centrele care organizează concurs. b) Transmiterea datelor pentru publicarea pe portalul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării a listei actualizate cu posturile/catedrele vacante/rezervate netitularizabile și afișarea acesteia la inspectoratul școlar și la unitățile de învățământ/centrele care organizează concurs. Termen: 5 iunie 2009 2. înregistrarea cererilor candidaților pentru concurs și a cererilor cadrelor didactice care solicită detașare la cerere prin concurs specific, continuitate pentru detașare la cerere sau suplinire și suplinire însoțite de documentele prevăzute în cerere (inclusiv pentru absolvenții promoției 2009), la centrul care organizează concurs. Perioada: 8—19 iunie 2009 Absolvenții promoției 2009 depun adeverința de absolvire și validează fișa de înscriere (prin semnătură). Termen: 8 iulie 2009 3. Verificarea dosarelor de către comisia de concurs și avizarea acestora de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, la sediul inspectoratului școlar, cu excepția dosarelor absolvenților promoției 2009. Verificarea și evaluarea dosarelor cadrelor didactice care solicită detașare la cerere, în baza criteriilor de evaluare a personalului didactic cuprinse în anexa nr. 2 la Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.743/2008, cu modificările și completările ulterioare. Perioada: 22—26 iunie 2009 4. Validarea fișelor de înscriere de către candidați (prin semnătură). Perioada: 29 iunie—3 iulie 2009 5. Organizarea probelor practice/orale în profilul postului. Zilele: 10 iulie și 13 iulie 2009 6. Desfășurarea probelor scrise. Termen: 15 iulie 2009 7. Transmiterea la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a situației preliminare cu numărul total al candidaților participanți, absenți, retrași la concurs, pe discipline. Termen: 15 iulie 2009, ora 12,00 8. Afișarea rezultatelor. Termen: 17 iulie 2009 9. înregistrarea contestațiilor (în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea rezultatelor). Perioada: 17—19 iulie 2009 10. Rezolvarea contestațiilor. Termen: 20 iulie 2009 11. Afișarea rezultatelor definitive. Termen: 21 iulie 2009 12. Repartizarea candidaților admiși la concurs. Perioada: 22—29 iulie 2009 NOTĂ: Pentru posturile didactice/catedrele care nu necesită probă practică/orală, absolvenții promoției 2009 care susțin examenul de licență/absolvire după data de 8 iulie 2009 pot participa la proba scrisă în cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate numai după prezentarea adeverinței de absolvire. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 31 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, având în vedere dispozițiile art. 12 alin. (2) și ale art. 17 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, în baza hotărârii luate în ședința Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din data de 6 mai 2009, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre: Art. 1. — Se aprobă Norma nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre și norma menționată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro). Art. 3. — Direcția secretariat, directorul general și Direcția reglementare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea București, 6 mai 2009. Nr. 14. ’ ANEXĂ NORMA Nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, având în vedere prevederile Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza art. 12 alin. (2) și a art. 17 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezenta normă reglementează modul de supraveghere a punerii în aplicare de către entitățile autorizate de către Comisie a sancțiunilor internaționale instituite prin actele prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Art. 2. —Termenii și expresiile utilizate în prezenta normă au semnificațiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, semnificațiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 204/2006, precum și la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 411/2004. CAPITOLUL II Activitatea de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale Art. 3. — Comisia asigură publicitatea prevederilor actelor care instituie sancțiuni internaționale obligatorii în România, prin afișarea pe pagina de internet proprie. Art. 4. — (1) Ulterior adoptării unui act prin care sunt instituite sancțiuni internaționale, orice entitate autorizată de Comisie, care are date și informații despre persoane ori entități desemnate, care deține sau are sub control bunuri ori care are date și informații despre acestea, despre tranzacții legate de bunuri sau în care sunt implicate persoane ori entități desemnate, are obligația de a înștiința Comisia din momentul în care ia cunoștință despre existența situației care impune înștiințarea. (2) Comisia va lua în considerare numai acele înștiințări care cuprind cel puțin datele personale și datele de contact minime care să permită identificarea autorului acesteia. (3) în situația în care constată că înștiințarea primită nu face obiectul domeniului său de competență, Comisia transmite în termen de 24 de ore înștiințarea către autoritatea competentă, în situația în care autoritatea competentă nu poate fi identificată, înștiințarea se transmite Ministerului Afacerilor Externe, în calitatea sa de coordonator al Comitetului interinstituțional. Art. 5. —în activitatea sa de supraveghere, Comisia verifică respectarea de către entitățile prevăzute la art. 1 a măsurilor dispuse prin actele ce instituie sancțiuni internaționale. Art. 6. — (1) Entitățile prevăzute la art. 1 au obligația să întocmească, să stabilească și să aplice proceduri și mecanisme interne adecvate, potrivit legislației în vigoare 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 328/18.V.2009 referitoare la spălarea banilor și/sau finanțări ale actelor de terorism. (2) Entitățile prevăzute la art. 1 au obligația să transmită Comisiei copii ale procedurilor interne prevăzute la alin. (1), în termen de 90 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei norme. (3) Orice modificare a procedurilor interne se notifică Comisiei în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării modificării. Art. 7. — (1) Entitățile prevăzute la art. 1 au obligația să raporteze tranzacțiile prezumate ca fiind tranzacții suspecte, potrivit legislației în vigoare referitoare la spălarea banilor și/sau finanțări ale actelor de terorism și să transmită raportările efectuate Ministerului Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și Comisiei. (2) Raportările trebuie să includă toate datele relevante privind persoanele, contractele și conturile implicate, precum și valoarea totală a bunurilor. Art. 8. — Comisia organizează o evidență proprie cu privire la punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private și transmite aceste informații, la cerere, Ministerului Finanțelor Publice. CAPITOLULUI Dispoziții finale Art. 9. — Termenele prevăzute de prezenta normă, care expiră într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi lucrătoare, se vor prelungi până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Art. 10. — Nerespectarea dispozițiilor cuprinse în prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectiv art.16, art. 81 alin. (1) lit. c), art. 140 alin. (1), art. 141 alin. (1) lit. g), alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9), (10) din Legea nr. 411/2004 și art. 38 lit. c), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) lit. k) și alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9) și (10) din Legea nr. 204/2006, precum și în conformitate cu prevederile art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008. Art. 11. — Prezenta normă se completează de drept cu celelalte prevederi legale incidente. ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIȘTI DIN ROMÂNIA 9 COLEGIUL MEDICILOR DENTIȘTI DIN ROMÂNIA DECIZIE privind componența comisiei de experți a Colegiului Medicilor Dentiști din România în temeiul art. 500, 526 și 546 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 34 și 35 din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor Dentiști din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor Dentiști din România nr. 5/2007, Consiliul național al Colegiului Medicilor Dentiști din Romania decide: Art. 1. — Comisia de experți a Colegiului Medicilor Dentiști din România are următoarea componență: 1. prof. univ. dr. Alexandru Bucur—București—Chirurgie OMF și Chirurgie dento-alveolară; 2. conf. univ. dr. Anca Dumitriu—București—Parodontologie; 3. conf. univ. dr. Anca Samoilă—București—Pedodonție; 4. conf. univ. dr. Bogdan Dimitriu—București—Endodonție; 5. prof. univ. dr. Bratu Emanoil—Timiș—Implantologie; 6. prof. univ. dr. Corneliu Amăriei—Constanța—Management medico-dentar; 7. prof. univ. dr. Dragoș Stanciu—București—Ortodonție; 8. gen. prof. dr. Ion Sârbu—București—Implantologie; 9. prof. univ. dr. Liviu Mureșan—Cluj-Napoca—Endodonție; 10. prof. univ. dr. Mihaela Băciuț—Cluj-Napoca—Implan- tologie, Chirurgie dento-alveolară și Chirurgie OMF; 11. prof. univ. dr. Mihai Surpățeanu—Craiova—Chirurgie OMF și Chirurgie dento-alveolară; 12. prof. univ. dr. Norina Forna—lași—Protetică- Implantologie; 13. prof. univ. dr. Sorin Popșor—Târgu Mureș—Protetică; 14. prof. univ. dr. Virgil Cârligeriu—Timișoara— Odontoterapie; 15. prof. univ. dr. Emil Urtilă—Timișoara—Chirurgie OMF și Chirurgie dento-alveolară; 16. prof. univ. dr. Grigore Băciuț—Cluj-Napoca—Chirurgie OMF și Chirurgie dento-alveolară. Art. 2. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Colegiului Medicilor Dentiști din România, Augustin Mihai București, 11 aprilie 2009. Nr. 10bis. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430501 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328/18.V.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495