MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 320 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ¹⁴ maⁱ ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 439 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată......................................... 2-3 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 442. — Hotărâre privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007—2013.............................. 3-7 549. — Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivelor de investiții „Instalația de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW și CAF de 100 Gcal/h” și „Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii” din cadrul Societății Comerciale „Termoelectrica” — S.A. — Sucursala Electrocentrale Paroșeni................................ 8 551. — Hotărâre privind completarea sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate............... 8 Nr. Pagina ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI Șl ALE COMISIEI NAȚIONALE A VALORILOR MOBILIARE 3/24. — Ordin privind aprobarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 6/3/2009 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006........ 9 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR 5. — Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor ........................... 10-15 ★ Rectificări ........................................................ 16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 439 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în forma inițială, excepție ridicată de Paulina Valentina Brehuiîn Dosarul nr. 532/3/2001 (1.073/2008) al Curții de Apel București — Secția a 11l-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când, pentru a da posibilitatea autorului excepției de a depune la dosar concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate la data de 26 martie 2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 532/3/2001 (1.073/2008), Curtea de Apel București — Secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în forma inițială. Excepția a fost ridicată de Paulina Valentina Brehui într-o cauză civilă având ca obiect recursul declarat împotriva Deciziei nr. 833 din 5 mai 2007 prin care Tribunalul București — Secția a V-a civilă a admis apelul și a schimbat, în parte, încheierile de înscriere în cartea funciară contestate. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia face referire la dispozițiile art. 52 din Legea nr. 7/1996, în forma inițială, care prevedeau că încheierile de înscriere și de radiere a unui act sau fapt juridic sunt supuse căilor ordinare de atac, respectiv apel și recurs, și precizează că în prezent acestea sunt supuse doar apelului. Arată că principiul egalității și dreptul la un proces echitabil presupun beneficiul tuturor mijloacelor procedurale, inclusiv utilizarea tuturor gradelor de jurisdicție, care să ofere posibilitatea administrării complete a probelor necesare aflării adevărului. Consideră că, din acest punct de vedere, textul de lege criticat este neconstituțional. Curtea de Apel București — Secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Totodată, arată că dreptul la un proces echitabil nu are semnificația accesului la un anumit număr de grade de jurisdicție, fiind suficientă o singură cale de atac, dacă aceasta este efectivă, iar soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil nu este dată de numărul gradelor de jurisdicție, ci de măsurile dispuse de instanță și de conduita participanților la proces, de complexitatea cauzei și de cursul concret al procesului. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. în acest sens, arată că prevederile art. 52 din forma inițială a Legii nr. 7/1996 au fost modificate, în noua reglementare a Legii nr. 7/1996, republicată, prevăzându-se că împotriva încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară se poate exercita numai calea de atac a apelului, spre deosebire de vechea reglementare care consacra atât posibilitatea exercitării apelului, cât și a recursului. Din această perspectivă, consideră că nu este îndeplinită cerința reținută în jurisprudența Curții Constituționale ca soluția legislativă din legea modificată să fie aceeași cu cea dinaintea modificării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de părți, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Prin încheiere, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în forma inițială. Din motivarea sesizării, însă, cuprinsă în notele scrise ale autorului, rezultă că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 50 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, având următorul conținut: „Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Prevederile art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, reglementează procedura de contestare a încheierii de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere sau radiere a unui act sau fapt juridic în cartea funciară. în acest sens, în alin. (1) al art. 50 este reglementată obligativitatea comunicării încheierii, iar prin alineatele următoare se prevede că „încheierea de înscriere sau de respingere poate ti atacată cu plângere’’, care se înaintează MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 3 judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, de asemenea, „hotărârea pronunțată de judecătorie poate ti atacată cu apel”, iar „hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului”. Cât privește critica potrivit căreia prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece partea nu are acces la toate căile de atac, se constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, Constituția nu cuprinde dispoziții care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii”. în cauză, încheierile prin care sunt soluționate cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară sunt acte administrative provizorii supuse controlului contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996. De altfel, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Nici reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa faptul că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. De asemenea, se observă că textele de lege criticate sunt norme de procedură care nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, așa încât nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, excepție ridicată de Paulina Valentina Brehui în Dosarul nr. 532/3/2001 (1.073/2008) al Curții de Apel București — Secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Mihaela lonescu HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007—2013 Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, ale Regulamentului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunității Europene, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2008 privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană din Fondul European pentru Pescuit și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr. 168/2008, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. CAPITOLUL I Obiectiv și dispoziții generale Art. 1. — (1) Obiectul prezentei hotărâri îl constituie stabilirea cadrului legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007—2013, denumit în continuare POP, pe întreaga perioadă de derulare a programului, pe teritoriul României. (2) Regulile stabilite în prezenta hotărâre sunt aplicabile cheltuielilor realizate din asistența comunitară, precum și din cofinanțarea națională a operațiunilor — din bugetul de stat, bugetul local, alte surse publice și private. 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 (3) Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în calitate de autoritate de management pentru POP, asigură îndeplinirea obligațiilor ce decurg din funcțiile prevăzute la art. 59 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit. Art. 2. — (1) Termenii programare, axă prioritară, măsură, operațiune, monitorizare, evaluare, strategie de dezvoltare locală, comitet de monitorizare, cheltuială publică, au înțelesurile din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, denumit în continuare FEP, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L223/2006. (2) în înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) POP — documentul programatic elaborat potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, în baza căruia vor fi accesate sumele alocate României pentru perioada de programare 2007—2013; b) Ghidul solicitantului — o detaliere tehnică și financiară a fiecărei măsuri și cuprinde setul de informații necesare solicitantului pentru pregătirea, derularea și implementarea proiectului, elaborat pentru fiecare măsură de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, denumită în continuare ANFA, în calitate de autoritate de management pentru POP; este disponibil la sediul central al ANPA, la filialele regionale ale ANPA, precum și pe site-ul ANPA și al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MAPDR; c) contract de finanțare — documentul juridic încheiat între autoritatea de management (ANPA) și solicitantul de finanțare, prin care se acordă acestuia din urmă asistența financiară nerambursabilă aferentă unei operațiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare din POP și care stabilește obiectul sprijinului, drepturile și obligațiile părților, durata de execuție, valoarea, plata, precum și alte dispoziții și condiții specifice; d) decizie de finanțare — actul unilateral emis de autoritatea de management, care se elaborează în cazul în care beneficiarul este o instituție care participă la implementarea POP și care stabilește obligațiile acesteia; e) proiect eligibil — proiectul/operațiunea care îndeplinește condițiile minime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului și care poate fi selectat, conform criteriilor aprobate de Comitetul de monitorizare, pentru a primi asistență financiară nerambursabilă din FEP; f) conflict de interese — situația de incompatibilitate în care se află o persoană care are un interes personal ce influențează imparțialitatea și obiectivitatea activităților sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea și raportarea activităților desfășurate în cadrul Programului operațional pentru pescuit; interesul personal include orice avantaj pentru persoana în cauză, soțul/soția, rude ori afini, până la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru instituția din care face parte; g) cheltuieli eligibile — cheltuielile realizate de către beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul POP, care pot fi finanțate atât din FEP, în limita ratei de cofinanțare conform reglementărilor comunitare, cât și din bugetul de stat și/sau contribuția proprie a beneficiarului, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare; h) cheltuieli neeligibile — cheltuielile inerente realizării proiectelor finanțate din FEP în cadrul POP, care nu pot fi finanțate din FEP, conform reglementărilor comunitare și naționale. Art. 3. — Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general: a) să fie efectiv plătită potrivit prevederilor art. 55 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, cu condiția ca operațiunea cofinanțată să nu fi fost finalizată înainte de data începerii eligibilității; b) să fie dovedită cu facturi sau cu alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, însoțite de documentele de plată, potrivit legii, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate; c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei de finanțare sau ale contractului de finanțare; d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare. Art. 4. — (1) Contribuția în natură poate fi considerată cheltuială eligibilă în conformitate cu prevederile art. 3, dacă îndeplinește și următoarele condiții specifice: a) contribuția constă în terenuri, clădiri, echipamente, materiale, activitate profesională sau prestații voluntare; b) obiectul contribuției în natură sub formele prevăzute la lit. a) nu trebuie să fi fost achiziționat prin intermediul unor finanțări comunitare nerambursabile; c) în cazul terenului, clădirilor și echipamentelor, valoarea este certificată de un evaluator autorizat; d) în cazul clădirilor și echipamentelor, acestea trebuie să facă parte integrantă și inseparabilă din rezultatul operațiunii; e) în cazul terenurilor și clădirilor, acestea trebuie să fie libere de orice sarcini sau interdicții și să nu facă obiectul unor litigii aflate în curs de soluționare la instanțele judecătorești; f) cheltuielile nu au fost realizate prin măsuri de inginerie financiară; g) în cazul prestației voluntare, valoarea muncii este determinată luându-se în considerare timpul destinat și valoarea salariului mediu pe oră sau pe zi pentru munca prestată. (2) La finanțarea unei operațiuni contribuția FEP acoperă totalul cheltuielilor eligibile în limita ratei de cofinanțare din FEP, cu excepția contribuției în natură a beneficiarului. Art. 5. —Amortizarea este considerată cheltuială eligibilă dacă respectă prevederile aplicabile ale art. 3 și îndeplinește următoarele condiții specifice: a) bunul amortizabil nu a fost achiziționat prin intermediul unor finanțări comunitare nerambursabile; b) amortizarea este calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare și justificată prin orice document contabil; c) corespunde perioadei de cofinanțare a operațiunii. Art. 6. — Cheltuielile generale de administrație sunt eligibile dacă respectă prevederile art. 3 și dacă sunt alocate proporțional operațiunii, potrivit metodei elaborate de autoritatea de management și prevăzute în contractul de finanțare/decizia de finanțare. Art. 7. — Costul achiziției de teren fără construcții este eligibil dacă sunt îndeplinite prevederile art. 3 și următoarele condiții specifice: a) trebuie să existe o legătură directă între achiziționarea de terenuri și obiectivele operațiunii cofinanțate; b) costul de achiziție al terenului este certificat de un evaluator autorizat; c) partea din suma totală a cheltuielilor legate de operațiune, reprezentată de achiziționarea terenului, să nu depășească 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente operațiunii. Art. 8. — Costul de achiziție al imobilelor deja construite, inclusiv terenul pe care se află construcția, este eligibil dacă sunt îndeplinite prevederile art. 3, precum și următoarele condiții specifice: a) operațiunea nu beneficiază de finanțare din fonduri publice; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 5 b) imobilul nu a beneficiat de finanțări comunitare nerambursabile în ultimii 10 ani pentru construcție sau reabilitare; c) costul de achiziție al imobilului este certificat de un evaluator autorizat, care să confirme că imobilul respectă condițiile tehnice prevăzute în legislația națională; d) imobilul este folosit potrivit destinației atribuite de autoritatea de management pentru perioada stabilită de aceasta; e) imobilul este utilizat numai în conformitate cu obiectivele operațiunii. Art. 9. — Costul achiziționării echipamentului de ocazie este eligibil dacă sunt îndeplinite prevederile art. 3, precum și următoarele condiții specifice: a) vânzătorul echipamentului prezintă o declarație prin care se atestă originea și confirmă că în ultimii 7 ani echipamentul nu a fost achiziționat printr-un ajutor național sau comunitar; b) prețul echipamentului de ocazie nu excedează valorii sale de piață și este mai mic decât prețul echipamentului similar nou; c) echipamentul respectă condițiile tehnice necesare pentru operațiune, precum și pe cele prevăzute în legislația națională. Art. 10. — în cazul leasingului financiar, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile utilizatorului de leasing sunt eligibile dacă respectă prevederile art. 3 și următoarele condiții specifice: a) obiectul contractului de leasing respectă prevederile din contractul de finanțare/decizia de finanțare; b) utilizatorul de leasing este beneficiarul operațiunii; c) ratele de leasing plătite de utilizator sunt aferente contractului de leasing și sunt justificate cu documente contabile; d) valoarea maximă eligibilă nu depășește valoarea de piață a bunului care face obiectul contractului de leasing; e) ratele de leasing sunt eligibile exclusiv pentru perioada de finanțare a operațiunii. Art. 11. — Cheltuielile referitoare la următoarele contracte de subantrepriză nu sunt eligibile pentru cofinanțarea din FEP: a) contractele de subantrepriză care determină o creștere a costului de executare a operațiunii, fără a aduce o valoare adăugată proporțională; b) contractele de subantrepriză încheiate cu intermediari sau consultanți, în temeiul cărora plata se definește în procente din costul total al proiectului, cu excepția cazurilor în care o asemenea plată este justificată de beneficiar, cu referire la valoarea reală a lucrărilor sau a serviciilor furnizate. Art. 12. — Pentru toate contractele de subantrepriză, subcontractorii se angajează să furnizeze organismelor de audit și de control toate informațiile necesare privind activitățile de subantrepriză. Art. 13. — (1) Cheltuielile bancare de deschidere și de administrare a conturilor sunt eligibile în situația în care implementarea unei operațiuni necesită deschiderea unui cont sau a mai multor conturi separate, cerință obligatorie printr-o clauză explicită în contractul de finanțare/decizia de finanțare. (2) Dobânda rezultată din operațiunile prevăzute la alin. (1) se deduce din cheltuielile bancare. Art. 14. — Dobânzile de debit, altele decât subvențiile la dobândă care vizează reducerea costului împrumutului pentru întreprinderi din cadrul unui regim autorizat de ajutoare de stat, taxele de schimb și celelalte cheltuieli pur financiare nu sunt eligibile pentru cofinanțarea din FEP. Art. 15. — Cheltuielile cu consultanța juridică, cheltuielile notariale, cheltuielile de expertiză tehnică și financiară sunt eligibile dacă sunt legate și strict necesare de operațiune și cerute obligatoriu printr-o clauză explicită în contractul de finanțare/decizia de finanțare. Art. 16. — Cheltuielile privind plata salariilor, remunerațiilor și stimulentelor efectuate de beneficiar în cadrul implementării proiectului constituie cheltuieli eligibile dacă acestea sunt în mod real și definitiv suportate de către beneficiar. Art. 17. — (1) Cheltuielile cu privire la pregătirea, gestionarea, informatizarea, evaluarea, informarea, comunicarea, derularea și controlul POP sunt eligibile. (2) Cheltuielile privind chiria și cele care vizează consolidarea mijloacelor administrative necesare implementării POP, fiind cuprinse aici cheltuielile cu remunerația funcționarilor publici și contractuali care afectează aceste costuri, sunt eligibile. CAPITOLUL II Reguli privind proiectele care pot fi cofinanțate din FEP Art. 18. — (1) Un solicitant poate depune în același timp cel mult două proiecte pentru măsuri diferite din cadrul POP, pentru a fi cofinanțate din FEP. (2) Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiași măsuri cofinanțate din FEP, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat. Art. 19. — Pentru beneficiarii măsurilor derulate din POP se aplică următoarele restricții de finanțare: a) beneficiarii înregistrați în lista Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, denumită în continuare APDRP, a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEP, până la achitarea integrală a datoriei față de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere; b) beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanțării FEP, care se află în situații litigioase cu APDRP sau ANPA, până la soluționarea definitivă a litigiului. Art. 20. — (1) Cheltuielile generale ale proiectului sunt eligibile numai în cazul în care nu depășesc 12% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede construcții- montaj, sau 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul nu prevede construcții-montaj sau nu necesită certificat de urbanism. (2) Costurile generale ale proiectului pentru proiectele depuse de beneficiarii publici, ale căror studii de fezabilitate au fost întocmite și finanțate din alte fonduri comunitare sau bugetare, înainte de intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, costurile reprezentând actualizarea acestor studii nu vor depăși 3% din valoarea costurilor de proiectare și inginerie, cu menținerea procentului de maximum 12% din costurile generale ale proiectului. (3) în cazul proiectelor care necesită acord de mediu și studiu de impact de mediu, selecția proiectelor se va efectua fără obligativitatea prezentării acestora, iar perioada de timp dintre notificarea beneficiarului și încheierea contractului de finanțare nu va putea depăși 6 luni. (4) Studiul de fezabilitate și, după caz, documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, aferente unui proiect integrat, se realizează potrivit prevederilor legale pentru fiecare tip de investiție, integrarea realizându-se printr-un deviz general 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 centralizator, întocmit de proiectantul care elaborează documentația aferentă investiției majoritare. Art. 21. — (1) Cheltuielile generale și specifice necesare pentru realizarea proiectului sunt eligibile dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) sunt necesare pentru desfășurarea proiectului și în conformitate cu principiile managementului financiar adecvat, ale economiei și ale eficienței costurilor; b) sunt efectuate în conformitate cu prevederile contractului/deciziei de finanțare; c) sunt înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarului, sunt identificabile și verificabile și sunt susținute de originalele actelor de plată, precum și de documente justificative, în condițiile legii. (2) în cazul subcontractării operațiunilor de furnizare de bunuri, lucrări sau servicii, contractorul răspunde în integralitate de respectarea prevederilor contractuale față de beneficiarii cofinanțării prin FEP și este obligat să furnizeze autorității de management toate informațiile legate de subcontractori, conform cerințelor acestora. Subcontractarea totală a achiziției nu este permisă în cazul operațiunilor derulate pentru cofinanțarea din FEP. Art. 22. — (1) în înțelesul prezentei hotărâri, pentru cofinanțare din FEP sunt eligibile cheltuielile care au ca rezultat următoarele: A. active corporale: a) construcții noi și/sau modernizarea clădirilor folosite pentru producție, servicii, inclusiv turism, depozitare, inclusiv construcții destinate protecției mediului, infrastructură internă și utilități; b) branșamente și racorduri necesare proiectelor; c) lucrări de reabilitare și conservare a obiectivelor de patrimoniu; d) achiziții în leasing financiar de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi, de mijloace de transport specializate, dacă leasingul financiar se derulează pe perioada de implementare a proiectului și dacă transferul proprietății bunului către beneficiar se realizează înainte de ultima cerere de plată; e) achiziții de terenuri și imobile în condițiile prezentei hotărâri; B. active necorporale: a) costurile generale legate de realizarea investițiilor prevăzute la lit. A.a) pentru proiectare și asistență tehnică, asimilate categoriei de active necorporale, după cum urmează: studii de teren, obținere de avize, acorduri și autorizații; b) achizițiile, inclusiv achizițiile în leasing financiar, de know- how sau de cunoștințe tehnice nebrevetate, software, brevete și licențe pentru pregătirea și implementarea proiectului, dacă leasingul financiar se derulează pe perioada de implementare a proiectului și dacă transferul proprietății bunului către beneficiar se realizează înainte de ultima cerere de plată. (2) Activele corporale și necorporale rezultate din implementarea proiectelor cofinanțate din FEP trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: a) să fie considerate active amortizabile; b) să fie achiziționate în condiții de piață; c) să fie incluse în categoria activelor proprii ale beneficiarului și să fie utilizate în exclusivitate în locația în care a beneficiat de finanțare nerambursabilă pentru minimum 5 ani, termen calculat din momentul în care investiția a fost finalizată. (3) Pentru categoriile de beneficiari ai cofinanțării din FEP care, pe perioada derulării proiectului, precum și în perioada de monitorizare, își schimbă tipul și dimensiunea întreprinderii avute la data depunerii cererii de finanțare, în sensul trecerii de la categoria de microîntreprindere la categoria de întreprindere mică sau mijlocie, respectiv de la categoria întreprindere mică sau mijlocie la categoria alte întreprinderi, cheltuielile pentru finanțare rămân eligibile pe toată perioada derulării proiectului și în perioada de monitorizare. Art. 23. — Proiectele depuse de beneficiarii publici pentru finanțare prin FEP se încadrează în categoria proiectelor negeneratoare de profit și sunt de utilitate publică. Art. 24. — (1) Durata maximă de execuție a investiției cofinanțate din FEP este de 2 ani de la data încheierii contractului de finanțare. (2) Durata maximă de execuție prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu acordul prealabil al părților contractante și cu aplicarea penalităților prevăzute în contractul de finanțare, cu excepția investițiilor care prevăd adaptarea la standardele comunitare, caz în care această prelungire nu poate depăși termenul de grație legal impus pentru adaptarea la standarde. Art. 25. — Nu sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: a) taxa pe valoarea adăugată recuperabilă; b) dobânda la datorie; c) contravaloarea aferentă bunurilor furate, pierdute, confiscate sau dispărute, care fac obiectul proiectului; d) impozitele, taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al celor vamale de plătit la importul de mărfuri; e) comisioanele bancare, costurile garanțiilor și cheltuielile similare; f) costurile de schimb valutar, taxele și pierderile ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro FEP; g) în cazul contractelor de leasing nu sunt eligibile costurile aferente: taxa de management, dobânzile; h) cheltuiala legată de proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant înainte de încheierea proiectului, fără ca sumele respective să fi fost deduse din costurile eligibile; i) amenzile, penalitățile și cheltuielile de judecată. Art. 26. — (1) Contractul de finanțare pentru investițiile cofinanțate din FEP, în integralitatea sa, precum și toate drepturile și obligațiile ce decurg din acesta nu pot face obiectul cesiunii. (2) în caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea va fi preluată, la cerere, de succesorul/succesorii său/săi în drepturi, potrivit prevederilor legale în materie, cu aprobarea expresă și prealabilă a contractanților. (3) Beneficiarul nu are dreptul să constituie garanții sau ipoteci asupra investiției ce face obiectul contractului de finanțare, care să devină executorii mai devreme de împlinirea a 5 ani de la finalizarea investiției. CAPITOLUL III Reguli financiare Art. 27. — (1) în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului și potrivit prevederilor POP, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 6.664 din 14 decembrie 2007, contribuția financiară acordată de Comunitatea Europeană din FEP se completează cu contribuția națională, asigurată anual de la bugetul de stat. (2) Alocările financiare totale ale contribuției publice din FEP și de la bugetul de stat, defalcate pe ani, pe axe, aferente perioadei de programare 2007—2013, sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. (3) Se pot angaja cheltuieli prin decizia/contractul de finanțare numai în limita sumelor stabilite pentru fiecare măsură de către autoritatea de management. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 7 (4) încheierea contractelor de finanțare sau emiterea deciziei de finanțare se poate face începând cu data aprobării POP prin decizia Comisiei Europene. CAPITOLUL IV Reguli pentru monitorizare și evaluare Art. 28. — (1) Pentru examinarea progresului înregistrat de POP 2007—2013, comparativ cu obiectivele propuse, instituțiile implicate în implementare desfășoară activități de monitorizare și evaluare, pe baza datelor puse la dispoziția acestora de către beneficiarii de cofinanțare din FEP (2) Beneficiarii cofinanțării din FEP trebuie să furnizeze toate datele solicitate de instituțiile implicate atât în perioada de implementare a proiectelor, cât și ulterior finalizării acestora. CAPITOLUL V Reguli generale pentru control Art. 29. — Beneficiarii măsurilor de sprijin cofinanțate din FEP asigură accesul la locul de implementare a investițiilor, însoțesc echipele de control și pun la dispoziția acestora, în timp util, toate informațiile și documentele relevante, potrivit prevederilor procedurilor specifice de control, corespunzătoare fiecărei instituții responsabile. CAPITOLUL VI Dispoziții finale Art. 30. — Beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință despre toate informațiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile și obligațiile născute din decizia/contractul de finanțare. Art. 31. — (1) în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, ANPA stabilește liste cu cheltuielile eligibile, având în vedere conținutul POP și prevederile Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 1.198/2006 și ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit. (2) Listele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. (3) în vederea verificării și confirmării eligibilității cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei operațiuni, autoritatea de management stabilește proceduri specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. Art. 32. — Hotărârea Guvernului nr. 1.390/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007—2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, se abrogă. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 8 aprilie 2009. Nr. 442.’ ANEXA Nr. 1 Alocarea financiară anuală a contribuției publice (în euro, pentru întreaga perioadă de programare 2007—2013) Contribuție publică anuală TOTAL An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 FEP 15.127.527 22.157.050 30.156.234 36.391.468 39.257.052 42.262.575 45.362.301 230.714.207 Buget național 5.042.509 7.385.683 10.052.077 12.130.487 13.085.683 14.087.525 15.120.767 76.904.736 ANEXA Nr. 2 Alocarea financiară a contribuției publice pe axe (în euro, pentru întreaga perioadă de programare 2007—2013) Axă Contribuția Contribuție FEP Rată de Contribuție națională Rată de prioritară publică totală (euro) cofinanțare FEP (euro) contribuție națională (euro) (%) '(%) Axa 1 13.300.000 9.975.000 75% 3.325.000 25 % Axa 2 140.000.000 105.000.000 75% 35.000.000 25 % Axa 3 40.000.000 30.000.000 75% 10.000.000 25% Axa 4 100.000.000 75.000.000 75% 25.000.000 25% Axa 5 14.318.942,7 10.739.207 75% 3.579.735,7 25% TOTAL: 307.618.942,7 230.714.207 76.904.735,7 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții „Instalația de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW și CAF de 100 Gcal/h” și „Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii” din cadrul Societății Comerciale „Termoelectrica” — S.A. — Sucursala Electrocentrale Paroșeni în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 4 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Instalația de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW și CAF de 100 Gcal/h” din cadrul Societății Comerciale „Termoelectrica” — S.A. — Sucursala Electrocentrale Paroșeni, potrivit anexei nr. 1*), care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii” din cadrul Societății Comerciale „Termoelectrica” — S.A. — Sucursala Electrocentrale Paroșeni, potrivit anexei nr. 2*), care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. — Finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute la art. 1 și 2 se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 6 mai 2009. Nr. 549.’ *) Anexele nr. 1 și 2 nu se publică, fiind clasificate conform legii. Contrasemnează: Ministrul economiei, Adriean Videanu Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind completarea sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — După subpunctul B „Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză” al punctului P1 „Programul național de boli transmisibile” al secțiunii C2 „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu ’și spitalicesc” din sublista C „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%” din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu completările ulterioare, se introduce un nou subpunct, subpunctul C, cu următorul cuprins: — „C. Subprogramul de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare — Prevenirea și tratamentul gripei Nr. DCI CODATC 1 Zanamivirum J05AH01 2 Oseltamivirum J05AH02” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 6 mai 2009. Nr. 551.’ Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Irinel Popescu MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 9 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NAȚIONALE A VALORILOR MOBILIARE BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE Nr. 3 din 21 aprilie 2009 Nr. 24 din 27 aprilie 2009 ORDIN privind aprobarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 6/3/2009 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României si al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006 Având în vedere dispozițiile art. 11, 124, 126, 278, ale art. 345 alin. (4) și ale art. 384 și 385 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 420 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, precum și ale art. 1, art. 2 și ale art. 7 alin. (1), (3), (10) și (15) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României si Comisia Națională a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin: 5 , 5 Art. 1. — Se aprobă Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 6/3/2009 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 și 1.034 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin și regulamentul menționat la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. — Banca Națională a României și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. p. Președintele Consiliului de administrație Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, al Băncii Naționale a României, Gabriela Anghelache Florin Georgescu ANEXĂ REGULAMENTUL Nr. 6/3/2009 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006 Articol unic. — Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 și 1.034 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. — (1) Profitul interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii, precum și profitul ultimului exercițiu financiar înregistrat în rezultatul reportat până la repartizarea sa conform destinațiilor stabilite de adunarea generală a acționarilor pot fi incluse în fondurile proprii numai dacă sumele aferente au fost verificate de persoane responsabile de auditarea situațiilor financiare și dacă în raportul întocmit în urma verificării se exprimă opinia că sumele respective au fost evaluate în conformitate cu principiile și regulile de contabilizare și sunt nete de orice obligație sau dividend previzibilă/previzibil la data determinării sau, după caz, de repartizări efectuate până la această dată. (2) în sensul prezentului regulament, prin profit interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii se înțelege profitul net calculat de instituția de credit la data determinării fondurilor proprii, conform reglementărilor contabile aplicabile. (3) Pierderea perioadei curente în sensul art. 5 lit. e) se deduce indiferent dacă a fost sau nu verificată de persoane responsabile de auditarea situațiilor financiare.” 2. La articolul 9, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) elementele prevăzute la art. 4 lit. b) și c) și la art. 6 alin. (1), înregistrate la nivelul organizațiilor cooperatiste de credit.” 3. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 18. — (1) Sumele aferente elementelor incluse în fondurile proprii, prevăzute la art. 4, art. 6 alin. (1), art. 12 alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (2) trebuie să fie la dispoziția instituției de credit pentru a fi utilizate imediat și nerestricționat, în vederea acoperirii riscurilor sau pierderilor de îndată ce acestea apar.” 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR ORDIN pentru punerea în aplicare a Normelor privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) și (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 37 lit. b) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 5 mai 2009, prin care s-au adoptat Normele privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin: Art. 1. — începând cu data publicării prezentului ordin se pun în aplicare Normele privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Direcțiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu București, 11 mai 2009. Nr. 5. ANEXĂ NORME privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezentele norme se aplică pentru asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, denumită în continuare asigurarea obligatorie a locuințelor. Art. 2. — (1) în cuprinsul prezentelor norme, în aplicarea prevederilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, termenii de mai jos au următorul înțeles: 1.1. Eveniment asigurat — riscul acoperit prin polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare FAD, care apare sau începe să se manifeste în timpul perioadei de asigurare și care are ca efect producerea de daune pentru care se naște dreptul la despăgubire. Se consideră unul și același eveniment asigurat producerea într-un interval de 72 de ore a unuia sau mai multor riscuri acoperite de PAD în perioada de valabilitate a acesteia. 1.2. Suma asigurată obligatoriu — limita maximă de despăgubire pe eveniment și în agregat care poate fi acordată de asigurător pentru daunele provocate construcției, în funcție de tipul locuinței, în total pe parcursul valabilității PAD, indiferent de numărul și cuantumul daunelor produse în această perioadă, ca urmare a producerii unui risc asigurat. 1.3. Daună — prejudiciu material provocat locuinței în urma producerii unui risc acoperit de PAD. 1.3.1. Daună parțială — prejudiciu material provocat locuinței asigurate, astfel încât prin refacere, reparare, recondiționare sau restaurare ori înlocuire a unor părți componente poate fi adusă în starea în care se afla înaintea producerii sau apariției unui eveniment asigurat, costul aferent acestor operații fiind mai mic decât suma asigurată obligatoriu prin PAD. 1.3.2. Daună totală — prejudiciu material provocat locuinței asigurate, într-un asemenea grad încât refacerea, repararea, înlocuirea, recondiționarea sau restaurarea părților componente nu mai este posibilă ori costul acestora ar fi egal cu sau mai mare decât suma asigurată obligatoriu prin PAD. 1.4. Despăgubire cuvenită — suma pe care Poolul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare FAID, o datorează beneficiarului PAD pentru daunele care au avut loc în urma producerii riscurilor asigurate. (2) în cuprinsul prezentelor norme, termenii de mai jos au următoarele semnificații: 2.1. Asigurător autorizat — asigurător asociat în PAID și autorizat potrivit legii și normelor emise în aplicarea acesteia să practice asigurarea obligatorie a locuințelor. 2.2. Administrator — persoana ori autoritatea desemnată, în condițiile legii, să administreze construcțiile cu destinația de locuințe aflate în proprietatea statului ori a unităților administrativ-teritoriale. 2.3. Contractant/Asigurat— persoană fizică sau juridică cu interes asigurabil asupra locuinței care face obiectul PAD, respectiv: proprietarul, administratorul, locatorul locuinței, împuternicitul ori reprezentantul legal al acestora, după caz, care la încheierea contractului obligatoriu de asigurare a locuinței cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 se obligă față de PAID să plătească prima de asigurare obligatorie. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 11 2.4. Beneficiar FAD — persoană fizică sau juridică, desemnată de proprietar și menționată în PAD, îndreptățită să primească despăgubirea pentru pagubele provocate locuinței asigurate în urma producerii unui risc acoperit, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008. CAPITOLUL II Clasificarea locuințelor Art. 3. — (1) Se consideră locuințe construcțiile destinate locuirii permanente sau temporare, care sunt alcătuite din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare care fac corp comun cu construcția cu destinația de locuință, având structura și pereții din elemente precizate în Legea nr. 260/2008. Tipurile de locuințe pentru care se încheie asigurări obligatorii sunt următoarele: — tip A — construcția cu structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic; — tip B — construcția cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic. (2) în situația în care o locuință este compusă din mai multe corpuri de clădire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau în același timp, tipul locuinței se stabilește în funcție de materialele din care au fost executate structura de rezistență și pereții exteriori pentru partea de construcție care are cea mai mare suprafață construită. Art. 4. — La încheierea contractului de asigurare, tipul de locuință, prevăzut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 260/2008, se stabilește în baza declarației contractantului/asiguratului, cu semnătura acestuia la rubrica „tipul locuinței și suma asigurată” din PAD. CAPITOLUL III Obiectul asigurării obligatorii a locuințelor Art. 5. — Obiectul contractului de asigurare îl reprezintă construcțiile cu destinația de locuință, în sensul art. 3 alin. (1) din prezentele norme, situate pe teritoriul României. Art. 6. — Contractul de asigurare obligatorie a locuințelor se încheie pe an calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie, pentru fiecare construcție cu destinația de locuință între PAID și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (2), (3), (4) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 260/2008, prin mijlocirea asigurătorilor autorizați acționari la PAID. Art. 7. — (1) Proprietarii de locuințe care au încheiate contracte de asigurare facultativă privind riscurile prevăzute de Legea nr. 260/2008 au obligația de a încheia contractele de asigurare obligatorie a locuințelor la data expirării contractelor de asigurare facultativă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a primului an de aplicare a legii. (2) Contractele de asigurare facultativă a locuințelor se vor încheia numai pentru sume asigurate care le depășesc pe cele asigurate obligatoriu și/sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuințelor. (3) în cazul existenței pentru aceeași locuință a asigurării obligatorii și facultative, despăgubirea se va plăti mai întâi din asigurarea obligatorie, până la concurența sumei asigurate obligatoriu. (4) Fiecare asigurător care a încheiat asigurări facultative va fi obligat la plată, pentru restul de sumă, proporțional cu suma asigurată din polița facultativă și până la concurența acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecința directă a riscului. Art. 8. — (1) în cazul construcțiilor aflate în coproprietate se încheie câte un contract pentru fiecare locuință deținută în proprietate/folosință, care acoperă și cota-parte din coproprietatea indiviză care revine fiecăruia pentru părțile care prin natura lor sunt destinate folosirii în comun de către toți proprietarii construcției, respectiv dependințele, dotările și utilitățile aferente locuirii. (2) în acest caz prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuință în parte. Modul de repartizare la asigurații/beneficiarii asigurării a sumelor plătite de PAID cu titlu de despăgubire în cazul producerii riscului asigurat se stabilește prin Normele privind constatarea, evaluarea și lichidarea daunelor la asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor. Art. 9. — (1) Pentru condominiile în care sunt cel puțin 4 apartamente se încheie câte un contract pentru fiecare parte a construcției cu destinația de locuință deținută în proprietate exclusivă, care cuprinde și dependințele, dotările și utilitățile deținute în proprietate comună. în acest caz valoarea sumei asigurate obligatoriu, precum și a primelor de asigurare se constituie din totalul sumelor care sunt datorate pentru fiecare locuință în parte. în situația în care o persoană este proprietara unui număr mai mare de locuințe, prima de asigurare va fi reprezentată în raport cu cota-parte care revine persoanei respective, valoarea sumei asigurate obligatoriu fiind calculată ca mai sus. (2) Modul de repartizare la beneficiarii coproprietari a sumelor cu titlu de despăgubire, în cazul producerii riscului asigurat, se stabilește prin Normele privind constatarea, evaluarea și lichidarea daunelor la asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor. CAPITOLUL IV Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale — PAD Art. 10. — (1) PAD cuprinde următoarele: a) informații furnizate de contractant/asigurat referitoare la: — identificarea asiguratului, contractantului și a beneficiarului asigurării: numele și prenumele/denumirea, adresa completă a locuinței, CNP/CUI, telefon; — identificarea obiectului asigurării: tipul locuinței, potrivit clasificării prevăzute la art. 3 alin. (1) din prezentele norme, și semnătura pentru confirmarea datelor furnizate privind tipul locuinței; b) riscurile acoperite prin contract; c) suma asigurată obligatoriu pentru tipul de locuință asigurat; d) prima de asigurare obligatorie aferentă sumei asigurate; e) data emiterii poliței și perioada de valabilitate a acesteia; f) datele de identificare ale PAID; g) denumirea asigurătorului autorizat care a eliberat PAD în numele și contul PAID; h) semnăturile părților contractante; i) denumirea actelor normative care prevăd drepturile și obligațiile părților contractante. (2) Pe versoul poliței se vor înscrie în mod obligatoriu datele de identificare ale asigurătorului autorizat care a emis PAD. (3) PAD este prevăzută în anexa la prezentele norme. Art. 11. — (1) în baza primei de asigurare plătite integral, aferentă tipului de locuință care face obiectul asigurării, asigurătorul eliberează contractantului, în numele și contul PAID, 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 o PAD pentru fiecare locuință aflată în proprietate, în conformitate cu prevederile prezentelor norme. (2) Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale se tipărește de către PAID, având serie, număr și elemente de siguranță prestabilite. (3) Asigurătorul care a eliberat PAD acordă la producerea riscului asigurat, în perioada de valabilitate a asigurării, despăgubiri beneficiarului în numele și în contul PAID. CAPITOLUL V Prima de asigurare Art. 12. — (1) Asigurarea riscurilor de cutremur, alunecări de teren ori inundații pentru fiecare construcție cu destinația de locuință se încheie în baza primei de asigurare, pentru fiecare an calendaristic, până la momentul la care construcția își pierde destinația de locuință, data începerii și data încheierii valabilității contractului fiind precizate în PAD. (2) Prima de asigurare se plătește integral și anticipat cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea valabilității PAD, astfel: a) 20 euro pentru construcțiile cu destinația de locuință de tip A; b) 10 euro pentru construcțiile cu destinația de locuință de tip B. Art. 13. — Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuințelor se plătește în lei asigurătorului care eliberează PAD, de către contractantul/asiguratul poliței, la cursul Băncii Naționale a României valabil la data efectuării plății în numerar sau prin virament în contul asigurătorului. Art. 14. — (1) Asigurătorul care încheie contractul de asigurare obligatorie a locuințelor, în numele și contul PAID, transferă în contul PAID, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării PAD, suma încasată cu titlu de primă de asigurare, din care reține în contul său un comision de 10% din valoarea acesteia. (2 ) Cota reprezentând comisionul la care are dreptul asigurătorul care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuințelor poate fi modificată anual prin ordin al președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Art. 15. — (1) Sumele datorate PAID reprezentând prime de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuințelor vor fi evidențiate în contabilitatea asigurătorului autorizat în contul 4622 „Creditori diverși pentru asigurări generale” analitic distinct. (2 ) Asigurătorul autorizat care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuințelor înregistrează comisionul cuvenit în evidențele contabile ale acestuia, în creditul contului 70528 „Venituri din servicii prestate privind asigurările generale — alte venituri din servicii prestate analitic distinct — asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor”. CAPITOLUL VI Perioada de valabilitate a PAD Art. 16. — (1) Perioada de valabilitate a PAD, denumită și perioada de asigurare, este intervalul de timp în care PAID preia răspunderea pentru consecințele producerii unui eveniment asigurat. (2 ) Perioada de asigurare obligatorie a locuințelor este de un an calendaristic. Art. 17. —înainte de expirarea perioadei de valabilitate a PAD pentru locuință, contractantul/asiguratul are obligația de a încheia un alt contract de asigurare obligatorie a locuinței, în condițiile prevăzute de prezentele norme. Art. 18. — (1) Răspunderea PAID începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare, dar nu mai devreme de data la care produce efecte actul care dă persoanei fizice sau juridice dreptul legal de proprietate/folosință. (2 ) în cazul schimbării proprietarului/administratorului/ locatorului construcției cu destinația de locuință, răspunderea PAID curge până la data expirării valabilității PAD pentru locuința care face obiectul contractului. Art. 19. — Răspunderea PAID încetează la ora 24,00 a zilei de 31 decembrie a fiecărui an de asigurare. Art. 20. — Valabilitatea PAD poate înceta înainte de expirarea perioadei de asigurare în cazul în care construcția asigurată își pierde integral destinația de locuință sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinații nu obligă asigurătorul care a emis PAD la rambursarea sumei corespunzătoare valorii primei obligatorii. CAPITOLUL VII Riscuri acoperite Art. 21. — (1) Riscurile care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuința asigurată, inclusiv pentru elementele de construcție și dependințele, dotările și utilitățile construcției sunt: cutremurele de pământ, alunecările de teren și inundațiile, ca fenomene naturale. (2 ) Contractul de asigurare obligatorie a locuințelor acoperă și daunele directe provocate construcțiilor cu destinația de locuințe, consecința indirectă a producerii evenimentelor menționate la alin. (1), cum ar fi incendiul, explozia ca urmare a producerii unui cutremur ori alunecări de teren sau alte asemenea cazuri. Art. 22. — (1) în cazul producerii unui risc asigurat se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate construcției cu destinația de locuință, pentru elementele construcției, precum și pentru dependințele, dotările și utilitățile aferente locuirii, numai dacă acestea fac corp comun cu construcția destinată locuirii, astfel: 1. pentru pagubele efectiv produse prin acțiunea mișcării seismice asupra locuinței; 2. pentru pagubele efectiv produse prin alunecări de teren; 3. pentru pagubele provocate de precipitații atmosferice ori topirea bruscă a zăpezii sau revărsări de cursuri de ape, care au ca efect producerea de inundații; 4. pentru pagubele produse construcțiilor, în urma pătrunderii și infiltrării apei, provenite în cazul acoperirii pe scurta durată a terenului cu un strat de apă, provenit din: — revărsarea unui curs de apă, a unui lac sau a mării ori din formarea sau revărsarea torentelor, șuvoaielor sau puhoaielor din orice cauză, inclusiv ruperea digurilor; — acumularea apelor provenite din precipitații atmosferice abundente sau topirea zăpezii, în zone joase, lipsite de posibilități de scurgere sau cu posibilități reduse de evacuare a apelor; 5. pentru pagubele produse construcțiilor de apele provenite din una dintre cauzele prevăzute la pct. 3 și 4, precum și de apele subterane care ies la suprafața terenului, chiar dacă stratul de apă care acoperă terenul atinge (în exterior) numai parțial construcția cu destinația de locuință și pătrunde și se infiltrează prin pereți sau prin pardoseală în interiorul acesteia; 6. pentru pagubele efectiv produse prin acțiunea cutremurelor de pământ ori a inundațiilor asupra construcției, care provoacă alunecări ale terenului care susține construcția; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 13 7. pentru pagubele indirecte provocate locuinței, consecința directă a producerii evenimentului asigurat, dacă daunele sunt confirmate de autoritățile competente. (2 ) în sensul prezentelor norme, dependințele, dotările și utilitățile aferente locuirii au înțelesurile prevăzute în Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL VIII Riscuri excluse Art. 23. — (1) Asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundațiilor nu acoperă daunele provocate: 1.1. de inundații produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înțelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului; 1.2. în cazurile de amenințare bruscă de prăbușire sau alunecare de teren, precum și în cazul imposibilității folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături ori lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecțiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafață sau în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor; 1.3. de tasarea (lăsarea) terenului de fundație fie sub sarcina construcției, fie datorită altor cauze; 1.4. de formarea de crăpături în terenul de fundație sau în terenul din preajma clădirii, datorită variației de volum a terenului, ca urmare a contracției/dilatării produse de îngheț/dezgheț; 1.5. terenului care împrejmuiește locuința și care nu este asociat noțiunii de locuință și nu face obiectul asigurării; 1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcția cu destinația de locuință asigurată (garaje, magazii, șopron, grajd, garaj, jardiniere, pergola, împrejmuiri etc.), precum și instalații și amenajări speciale (piscine, saune, rampe auto etc.); 1.7. la bunurile de orice fel, altele decât construcția cu destinația de locuință (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.). (2) PAID nu acordă despăgubiri pentru: 2.1. locuințe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului; 2.2. construcții cu destinația de locuințe produse sau agravate, pentru partea de daună care s-a mărit, datorită nerespectării de către asigurat a prevederilor legale (privitoare la autorizarea, construirea/producția, exploatarea) în legătură cu obiectul asigurat, după data intrării în vigoare a Legii nr. 260/2008; 2.3. prăbușirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcție, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat; 2.4. cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinței care face obiectul asigurării PAD și care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit. Art. 24. — PAID este îndreptățit să nu acorde despăgubiri dacă: 1. asiguratul/contractantul nu și-a îndeplinit obligațiile decurgând din contract; 2. în declarațiile contractantului/beneficiarului sau ale reprezentanților acestuia, care au stat la baza încheierii contractului de asigurare sau care sunt făcute cu ocazia cererii de despăgubire ori cu oricare alt prilej, se constată neadevăruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerări sau omisiuni care conduc la inducerea în eroare a PAID ori asigurătorului care a eliberat PAD; 3. beneficiarul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului său la plata despăgubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008; 4. pagubele au fost favorizate sau agravate din culpă, pentru partea de daună care s-a mărit cu intenție de către asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc împreună cu asiguratul/beneficiarul la locuința asigurată, de prepușii asiguratului/beneficiarului, de persoanele autorizate să reprezinte beneficiarul pentru obținerea de despăgubiri ori de contractantul asigurării. Art. 25. — (1) Se consideră culpă în producerea/mărirea pagubei numai următoarele cazuri: a) agravarea intenționată a efectelor unui eveniment asigurat în scopul distrugerii clădirii, dacă aceste fapte rezultă din actele încheiate de organele în drept (poliția, pompierii, instanțele judecătorești etc); b) construirea de clădiri în zone periclitate de inundații, prăbușiri și alunecări de teren, dacă organele în drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat în scris asiguratului (înainte de construire) interdicția de a se construi în acea zonă, iar pagubele au fost produse de inundație, prăbușire sau alunecare de teren. (2) Beneficiarii asigurării și asigurații care, după data intrării în vigoare a Legii nr. 260/2008, vor proceda la construirea, lărgirea sau modificarea locuințelor fără autorizație de construire, emisă în condițiile legii, sau cu nerespectarea autorizației respective, afectând structura de rezistență a locuințelor și favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiți în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat. (3) Persoanele fizice sau juridice care nu își asigură locuințele aflate în proprietate, în condițiile Legii nr. 260/2008, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit legii, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuințelor. CAPITOLUL IX Suma asigurată Art. 26. — (1) Suma asigurată reprezintă limita maximă de răspundere asumată de PAID pentru subscrierea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 pentru fiecare tip de locuință asigurată, indiferent de numărul de evenimente asigurate produse pe parcursul valabilității contractului și care este precizată în PAD. (2) După fiecare daună, suma asigurată se micșorează pentru restul perioadei de asigurare, cu începere de la data producerii oricărui eveniment asigurat, cu suma plătită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma asigurată rămasă. (3) Dacă prin plata despăgubirii pentru unul sau mai multe evenimente asigurate se atinge limita maximă de despăgubire, respectiv suma asigurată pentru locuințele de tip A sau B, proprietarul este obligat să încheie o nouă asigurare obligatorie, dar numai după efectuarea tuturor reparațiilor care să satisfacă cerințele de locuit ale unei persoane sau familii. Art. 27. — (1) Suma asigurată pentru locuințele de tip A reprezintă echivalentul în lei al sumei de 20.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinței. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 (2) Pentru locuințele de tip B, suma asigurată reprezintă echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinței. CAPITOLUL X Despăgubirea Art. 28. — (1) Despăgubirile se acordă pentru pagubele produse construcțiilor cu destinația de locuințe ca urmare a producerii unuia ori a mai multor riscuri asigurate prin PAD. (2) Stabilirea producerii unui eveniment asigurat, precizat prin PAD ca risc acoperit, se face pe baza actelor emise de instituțiile abilitate să constate potrivit legii starea de dezastru natural (cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații, ca fenomene naturale), respectiv autoritățile naționale de seismologie, geologie, meteorologie și/sau hidrologie, după caz. Art. 29. — în cazul existenței mai multor PAD încheiate pentru aceeași locuință prin intermediul asigurătorilor autorizați și valabile la data producerii dezastrului natural, beneficiarul PAD nu poate încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecință directă a riscului; în această situație, va fi valabilă cea dintâi PAD încheiată, celelalte PAD anulându-se, cu restituirea primelor de asigurare de către PAID. Art. 30. — (1) în urma producerii unor daune totale ori parțiale la locuința asigurată, beneficiarul ori împuternicitul acestuia vor formula, în scris, cererea de despăgubire către asigurătorul care a eliberat PAD în numele și în contul PAID. (2) în cazul persoanelor care beneficiază de subvenționarea primei de asigurare, cererea de despăgubire se adresează direct PAID. (3) Formularea în scris a cererii de despăgubire și stabilirea producerii unui eveniment asigurat prin PAD, rezultată din actele emise de instituțiile abilitate să constate, potrivit legii, starea de dezastru natural pentru o zonă delimitată, reprezintă avizare de daună și obligă asigurătorul care a eliberat PAD să deschidă dosarul de daună și să inițieze procedura de regularizare a pagubelor. Art. 31. — Orice notificare, comunicare, avizare sau înștiințare în legătură cu PAD se consideră efectuată dacă va fi transmisă în scris, prin unul dintre următoarele mijloace: suport hârtie, formă electronică, fax etc. sau prin înmânare directă, sub semnătură. CAPITOLUL XI Obligațiile proprietarului unei construcții cu destinație de locuință Art. 32. — (1) Proprietarul/Administratorul/Locatorul unei construcții cu destinația de locuință are obligația să încheie câte un contract de asigurare obligatorie a locuințelor pentru fiecare locuință deținută în proprietate/administrare/locațiune și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare. (2) Persoana fizică sau juridică ce devine proprietar/ administrator/locatoral unei locuințe neasigurate pentru riscurile acoperite prin asigurarea obligatorie a locuințelor este obligată să contracteze o PAD pentru acea locuință, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care dobândește această calitate în mod legal, respectiv de la data autentificării titlului de proprietate ori de la data desemnării ca administrator. (3) în cazul schimbării proprietarului/administratorului/ locatorului locuinței, persoana care înstrăinează o locuință asigurată este obligată, odată cu autentificarea actului de înstrăinare, să înmâneze PAD persoanei care devine proprietară a acesteia, această operațiune fiind consemnată obligatoriu în actul de înstrăinare. Noul proprietar are obligația de a înștiința în scris despre acest fapt în termen de 5 zile lucrătoare asigurătorul care a eliberat PAD pentru locuința respectivă și de a prezenta o copie a documentului doveditor. (4) PAD emisă pe numele asiguratului inițial rămâne valabilă până la expirarea acesteia, asigurătorul eliberând suplimentar un act adițional la PAD cu numele noului proprietar al locuinței care face obiectul contractului. Actul adițional face parte integrantă din PAD, fapt ce trebuie menționat în scris pe poliță, sub semnătura și ștampila asigurătorului autorizat care a eliberat polița. Art. 33. — (1) înaintea intrării în vigoare și în timpul derulării asigurării obligatorii a locuinței asiguratul are următoarele obligații: 1.1. să întrețină locuința asigurată în bune condiții și în conformitate cu dispozițiile legale în materie și cu recomandările autorităților, constructorului sau, după caz, producătorului, în scopul prevenirii producerii ori apariției oricărui eveniment asigurat; 1.2. să răspundă în scris la solicitările PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD, cu privire la împrejurările referitoare la risc pe care le cunoaște și să se conformeze recomandărilor făcute de PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD privind măsurile de prevenire a daunelor; 1.3. să comunice de îndată către PAID ori asigurătorului care a eliberat PAD dispariția interesului asigurabil în cazul încetării destinației de locuință asupra obiectului asigurat etc. (2) în cazul producerii oricărui eveniment asigurat, asiguratul are următoarele obligații: 2.1. să înștiințeze de îndată producerea evenimentului asigurat, după caz, la unitățile de pompieri, poliție, primăria localității sau la alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii acestuia, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele și împrejurările producerii sau apariției evenimentului, la daunele provocate, precum și la precizarea vinovaților de eventuala mărire a pagubei; 2.2. să înștiințeze în scris PAID ori asigurătorul care a eliberat PAD, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la momentul în care s-a produs riscul asigurat, precizând seria, numărul și data emiterii poliței, despre producerea evenimentului, daunele suferite și mărimea probabilă a daunei; 2.3. să pună de îndată la dispoziția PAID ori a asigurătorului care a eliberat PAD toate actele încheiate de organele abilitate, documentele și evidențele necesare, precum și orice alte detalii, probe și dovezi de care dispune, referitoare la cauza și cuantumul daunelor suferite care au relevanță pentru stabilirea dreptului la despăgubire și a despăgubirii cuvenite sau care sunt solicitate de PAID ori de asigurătorul care a eliberat PAD; 2.4. să facă dovada dreptului de proprietate/administrare asupra locuinței, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008. ’ CAPITOLUL XII Dispoziții finale Art. 34. — Persoanele care obțin sau încearcă prin orice mijloace să obțină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cei care înlesnesc asemenea fapte se pedepsesc potrivit legii penale ori de câte ori fapta întrunește elementele unei infracțiuni, iar despăgubirile necuvenit obținute se recuperează de la acestea. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 15 ANEXĂi) la norme isig urare dezastrelor naturale ASIGURAREA OBLIGATORIE A LOCUINȚEI ÎN BAZA LEGII NR. 260/2008 Riscuri acoperite prin contract: cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații, ca fenomene naturale S.C. POOL-UL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR S.A. Adresă Cod IBAN Serie: Nr.: Tkput >ocu«nte> ți suma iMfuaU:' A - 20.000 EUR B - 10.000 EUR construcția cu structura de rezistența din construcția cu pereți exteriori din cărămidă beton armat, metal ori lemn sau cu pereți nearsă sau din orice alte materiale nesupuse exteriori din piatră. cărămidă arsă mu din unui tratament termic țUsau chimic orice alte matenale rezultate In urma unul Iratamenl termic jiisau chimic ASIGURAT Nume/Den urnire: Prenume: --- CNP/CUI: E-mail: Telefon: Fax: Adresă: CONTRACTANT Nume/Den urnire: ’renume: CNP/CUI: E-mail: Telefon: Fax: Adresă: BENEFICIAR Nume/Denumire: ^renume: 1 CNP/CUI: E-mail: Telefon: Fax: Adresă: PERIOADA DE VALABILITATE PRIMA DE ASIGURARE De la: p'__ ^Luna |Anul ~ _ « va Ziua 1 (Luna Anul 20 EUR 10 EUR Pana la: 3i| QȘ 20 LOCAȚIA ASIGURATĂ / CLĂDIREA CU DESTINAȚIE DE LOCUINȚĂ Localitate: Adresă: | MENȚIUNI SPECIALE 1 1 Prezenta poliță a fost emisă în două exemplare la data de: autorizat Nurrw/Danumira SemnMurS Intermediar Asigurat / Contractant * se semnează de către asigurat în dreptul tipul de locuință deținută; vezi verso pentru descrierea tipurilor de locuințe Prezenta poliță s-a emis In baza Legii nr. 280 / 2008 publicată In Monitorul Oficial a României partea I nr 757 din IO noiembrie 2008 ți a normelor In aplicarea acesteia ¹) Anexa este reprodusă în facsimil. 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 320/14.V.2009 RECTIFICĂRI La Ordinul ministrului justiției nr. 2.453/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția nr. 59, în loc de: „59. Timofti Svetlana, fiica lui lacob Gheorghe și lacob Elena (tiica lui Gaidarlî Dumitru, născut la 23.02.1920 In localitatea Tartaul de Salcie, raionul Cahui), născută la data de 4 iunie 1972 în localitatea Gotești, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gotești, raionul Cantemir. (2.706/2006) Copii minori: Timoftii Sorin, născut la data de 1 iunie 1993, și Timoftii Mirela, născută la data de 9 septembrie 2004.”se va citi: „59. Timofti Svetlana, fiica lui lacob Gheorghe și lacob Elena (fiica lui Gaidarlî Dumitru, născut la 23.02.1920 în localitatea Tartaul de Salcie, raionul Cahui), născută la data de 4 iunie 1972 în localitatea Gotești, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gotești, raionul Cantemir. (2.706/2006) Copii minori: Timofti Sorin, născut la data de 1 iunie 1993, și Timofti Mirela, născută la data de 9 septembrie 2004. ” ★ La Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.18/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind inițierea, elaborarea, conținutul-cadru și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente proiectelor de investiții imobiliare în Ministerul Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 3 martie 2009, se face următoarea rectificare (care aparține emitentului și Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la art. 27 alin. (1), în loc de:.și se aprobă de către șeful statului msjor al categoriei de forțe a armatei”se va citi:.........................aprobată/aprobat de către șeful statului msjor al categoriei de forțe ale armatei.” EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430426 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320/14.V.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495