MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 318 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Miercuri, 13 mai 2009 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina DECRETE 762. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................. 2 763. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător................................................... 2 764. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................. 3 765. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................... 3 766. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................... 4 767. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................. 4 768. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui judecător.................................................... 5 769. — Decret privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliție unui chestor de poliție din Ministerul Administrației și Internelor la încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu ministerul.... 5 770. — Decret privind rechemarea unui ambasador........ 6 771. — Decret privind acreditarea unui ambasador....... 6 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 133 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei............................’. 7-8 Decizia nr. 140 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și art. 94 din Codul familiei...............................’..... 8-9 Decizia nr. 251 din 24 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România .......................................................... 10-11 Decizia nr. 415 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice........................... 11-12 Decizia nr. 438 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal....................................................... 12-13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 287. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009—14 mai 2010.................................... 14-15 342/24.697. — Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piață numai a brichetelor care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii și interzicerea punerii pe piață a brichetelor fantezie ...................................... 15-16 ² MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 DECRETE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI » DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 654/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — La data de 1 iunie 2009, domnul Cărbunaru Alioșa, judecător la Tribunalul Gorj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 762.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 650/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — La data de 1 iulie 2009, doamna Stan Mariana, judecător la Curtea de Apel Pitești, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 763. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 ³ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Oneț Victoria-Valentina, judecător la Judecătoria Hunedoara, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 764. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 656/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Ghiță Marilena, judecător la Tribunalul București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 765. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI » DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 649/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Dumitrașcu Veronica-Aurelia, judecător la Curtea de Apel Suceava, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 766. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 651/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Cârcel Marin, judecător la Curtea de Apel București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 767. 5 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 318/13.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui judecător în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 653/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Costea-Șubert Floare-Elena, judecător la Curtea de Apel Ploiești, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 768.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliție unui chestor de poliție din Ministerul Administrației și Internelor la încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu ministerul în temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, Președintele României decretează: Articol unic — Domnului chestor de poliție Pătrașcu llie lliuță i se acordă gradul profesional de chestor principal de poliție și îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Administrației și Internelor. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 mai 2009. Nr. 769. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind rechemarea unui ambasador în temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Art. 1. — Domnul Gheorghe Tokay se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Lituania și în Republica Letonia. Art. 2. — Domnul Gheorghe Tokay își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 mai 2009. Nr. 770.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind acreditarea unui ambasador în temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Alexandru Victor Micula se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și în Republica Islanda. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 mai 2009. Nr. 771.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 7 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 133 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru I. Dinu în Dosarul nr. 396/199/2008 al Judecătoriei Buhuși. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 16 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 396/199/2008, Judecătoria Buhuși a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru I. Dinu într-un proces de divorț. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate, „deoarece infracțiunea pentru care este condamnat nu are nicio legătură cu exercitarea drepturilor părintești”. Judecătoria Buhuși consideră că prevederile de lege sunt constituționale Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei, care au următoarea redactare: — Art. 37: „Căsătoria încetează prin moartea unuia dintre soți sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre ei. Căsătoria se poate desface prin divorț. —Art. 38: „Instanța judecătorească poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Divorțul poate ti pronunțat și numai pe baza acordului ambilor soți, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) până la data cererii de divorț a trecut cel puțin un an de la încheierea căsătoriei; b) nu există copii minori rezultați din căsătorie. Oricare dintre soți poate cere divorțul atunci când starea sănătății sale face imposibilă continuarea căsătoriei. La soluționarea cererilor accesorii divorțului, referitoare la încredințarea copiilor minori, obligația de întreținere și folosirea locuinței, instanța va ține seama și de interesele minorilor. — Art. 43: „Părintele divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta drepturile părintești. Când copilul a fost încredințat unei alte persoane sau unei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va stabili care dintre părinți va exercita dreptul de a-i administra bunurile și de a-l reprezenta sau de a-i încuviința actele. Persoana sau instituția de ocrotire socială căreia i s-a încredințat copilul va avea față de acesta numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului. Dispozițiile art. 108 se aplică prin asemănare. Părintele divorțat, căruia nu i s-a încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională. ” Textul constituțional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Este invocată încălcarea prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederile Protocolului nr. 11 la această convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 și art. 38 din Codul familiei au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 311 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 9 mai 2006, Curtea a constatat că dispozițiile art. 37 din Codul familiei nu fac decât să enumere cauzele de încetare a căsătoriei, una dintre acestea fiind desfacerea căsătoriei prin divorț, iar prevederile art. 38 stabilesc condițiile în care instanțele judecătorești pot pronunța divorțul, precizând că acesta nu se poate pronunța decât în anumite condiții, și anume când există motive temeinice și numai dacă raporturile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, așa cum rezultă din text. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 Curtea a constatat că, în temeiul textelor de lege criticate, instanțele de judecată dispun de instrumente legale pentru a nu permite desfacerea cu ușurință a căsătoriei, acționând astfel în sensul garanției instituite prin art. 26 alin. (1) din Constituție. Soluția și considerentele pronunțate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. Totodată, Curtea constată că prevederile de lege criticate, reglementând posibilitatea desfacerii căsătoriei prin divorț și stabilind competența instanței judecătorești de a pronunța divorțul, în anumite condiții — când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă —, nu contravin nici dispozițiilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, motivele în baza cărora se poate considera că raporturile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă sunt apreciate, în concret, de către instanță, în urma ascultării celor doi soți și a administrării probatoriului în cauză, părțile beneficiind de toate garanțiile procesuale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil. în ceea ce privește prevederile art. 43 din Codul familiei, Curtea constată că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, întrucât aplicarea acestora este subsecventă pronunțării de către instanța de judecată a încetării căsătoriei prin divorț. Potrivit alin. 3 al acestui text de lege, părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională, iar părintele căruia i s-a încredințat copilul, fiind ținut să îi asigure fostului soț, care și-a păstrat calitatea de părinte, realizarea efectivă a drepturilor conferite de lege. O atare conduită cooperantă este impusă de împrejurarea că drepturile menționate constituie mijloace pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le are orice părinte față de copilul său și care subzistă atât timp cât părintele nu este decăzut din drepturile părintești. Totodată, Curtea reține că desfacerea căsătoriei prin divorț și, implicit, separarea părinților duc, evident, la modificarea modului de exercitare a drepturilor și îndatoririlor părintești față de copil. Diferențierile sunt determinate de separarea părinților și de imposibilitatea obiectivă de menținere și după desfacerea căsătoriei a acelorași modalități de exercitare a drepturilor și îndatoririlor părintești. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37, art. 38 și art. 43 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru I. Dinu în Dosarul nr. 396/199/2008 al Judecătoriei Buhuși. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 140 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și art. 94 din Codul familiei Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Marius-Ovidiu Dobrescu în Dosarul nr. 9.713/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.713/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Marius-Ovidiu Dobrescu într-un proces având ca obiect pensie de întreținere. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 9 dispozițiilor constituționale ale art. 47 și art. 48, întrucât permit instanțelor de judecată să aprecieze și să stabilească în mod discreționar cuantumul pensiei de întreținere. Pentru aceste motive apreciază că cele două texte trebuie să conțină elemente care să permită stabilirea unei pensii de întreținere care să asigure un nivel de trai decent atât celui obligat la plată, cât și celui întreținut. Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că prevederile de lege sunt constituționale și nu încalcă dreptul la un trai decent al părintelui obligat să plătească pensie de întreținere, având în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 44 și art. 94 din Codul familiei, care au următoarea redactare: — Art. 44: „în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinți sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de paisprezece ani, a autorității tutelare sau a vreunei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii. Modificarea măsurilor luate potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1) și (2) se va face cu paza cerințelor prevăzute de acele /dispoziții. —Art. 94: „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mjloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește. Când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. ” Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 47 privind nivelul de trai și art. 48 privind familia. Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 44 și art. 94 din Codul familiei sunt în concordanță cu dispozițiile din Legea fundamentală referitoare la obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent și la îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Astfel, reglementările Codului familiei instituie dreptul copilului la întreținere, respectiv obligația corelativă ce incumbă părintelui sau adoptatorului de a presta întreținere față de copiii lor minori. Potrivit art. 86 alin. 1, coroborat cu art. 107 alin. 2 din Codul familiei, obiectul acestei obligații îl formează asigurarea mijloacelor necesare întreținerii, respectiv alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, precum și a mijloacelor necesare pentru creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor. Stabilirea pensiei de întreținere se poate face în funcție de veniturile părintelui obligat, în temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 și 2 din Codul familiei, care prevăd că „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti”, iar „instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește”. în cazul în care întreținerea este datorată de către părinți sau adoptatori care obțin venituri din muncă, art. 94 alin. 3 din Codul familiei instituie anumite plafoane maxime până la care se poate stabili pensia de întreținere, ținând seama de numărul de copii ce urmează a beneficia de acest drept.” Rezultă că limitările instituite prin alin. 3 al art. 94 din Codul familiei, își găsesc aplicare exclusiv în cazul în care pensia de întreținere este stabilită în raport cu câștigul din muncă, instanța fiind suverană în a determina cuantumul acesteia în funcție de situația de fapt. De altfel, în sensul celor de mai sus, s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004. Considerentele acestei decizii sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a reconsidera jurisprudența Curții în materie. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Marius- Ovidiu Dobrescu în Dosarul nr. 9.713/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 251 din 24 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România Ioan Vida Aspazia Cojocaru Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltan Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepție ridicată de Fu Songlin în Dosarul nr. 538/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul autorizat de limba chineză, desemnat spre a asigura traducerea în cauză, dl. Ioan Budura. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, indicând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 538/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepția a fost ridicată de Fu Songlin într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a protecției subsidiare pe teritoriul României. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de precizie și claritate, întrucât nu menționează explicit motivul protejării vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare, noțiunile de „tratament sau pedepse inumane ori degradante” fiind prea vagi și imprecise. Sintagma „prevăzute de lege” vizează calitatea legii, prin această expresie înțelegându-se că „legea trebuie să indice cu suficientă claritate limitele și modalitățile de exercitare a marjei de apreciere acordate autorităților”. Judecătoria Sectorului 5 — Secția a ll-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conținut: Art. 26. — Protecția subsidiară: „(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. (2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege: (...) 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la respectarea și ocrotirea de către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai fost supuse în repetate rânduri controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la aceleași norme constituționale sau convenționale și față de critici similare celor formulate în prezentul dosar. De exemplu, prin Decizia nr. 524 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, Curtea a statuat că textele legale criticate nu înfrâng dreptul persoanei la respectarea vieții familiale și private, astfel cum acesta este consacrat în art. 26 alin. (1) din Constituție, și în art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. întrucât față de cele statuate de Curtea Constituțională prin decizia menționată nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudenței indicate, soluția și considerentele ce stau la baza acestora își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 11 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepție ridicată de Fu Songlin în Dosarul nr. 538/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a Il-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 415 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Horațiu Moise în Dosarul nr. 2.334/117/2007 al Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.334/117/2007, Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Horațiu Moise. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este „lipsit de previzibilitate”, deoarece incriminează fapta conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai, conducător care se află sub influența unor substanțe ori produse stupefiante, fără a preciza expres o concentrație minimă de substanțe stupefiante în probele biologice, care să atragă incidența normei, așa cum se prevede în cazul îmbibației alcoolice, unde se fixează o asemenea limită (0,80 g/l alcool pur în sânge). Or, în condițiile în care rolul textului de la art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este acela de a asigura siguranța circulației rutiere, iar nu de a sancționa consumul de stupefiante, sancționarea oricărei persoane care a condus un vehicul și în al cărei sânge se descoperă urme ale acestor substanțe nu poate fi privită ca fiind compatibilă cu principiul legalității incriminării. Atât timp cât aprecierea existenței faptului că o persoană se află sub influența unor substanțe stupefiante rămâne la aprecierea pur subiectivă a organelor de anchetă și a celor judiciare penale, principiul legalității incriminării cunoaște o atingere extrem de importantă. Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză este neîntemeiată. Arată că examinarea textului de lege criticat evidențiază faptul că este definită în suficientă măsură infracțiunea prevăzută, comportamentul ilegal incriminat, precum și pedeapsa aplicabilă. Stabilirea de către Ministerul Sănătății Publice a medicamentelor interzise, publicarea acestei liste în Monitorul Oficial al României oferă criterii obiective și înlătură orice elemente subiective sau discreționare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalității incriminării și al supremației legii. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este în deplină concordanță cu principiul constituțional și convențional european privind legalitatea pedepsei. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai și care se află sub influența unor substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. ” Se susține că aceste dispoziții legale încalcă principiul legalității incriminării, garantat de art. 23 alin. (12) și de art. 20 din Constituție, cu raportare la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivarea autorului vizează, în esență, o omisiune de reglementare, acesta arătând că dispozițiile criticate nu stabilesc o concentrație minimă de substanțe stupefiante în probele biologice, care să determine incriminarea faptei de conducere a unui autovehicul sau a unui tramvai sub influența unor substanțe ori produse stupefiante, așa cum se prevede o limită minimă a îmbibației alcoolice (0,80 g/l alcool pur în sânge), în cazul normei de incriminare prevăzute la alin. (1) al aceluiași text de lege. Asemenea critici nu pot fi reținute, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și nici coroborarea lor sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne. Tot astfel, examinarea criticii de neconstituționalitate având ca obiect omisiuni legislative excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Horațiu Moise în Dosarul nr. 2.334/117/2007 al Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 438 din 26 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, excepție ridicată de Ortansa Șchiopu în Dosarul nr. 86/193/2008 al Tribunalului Botoșani — Secția penală. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19 martie 2009, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, pentru a da posibilitatea autorului excepției să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 26 martie 2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 86/193/2008, Tribunalul Botoșani — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ortansa Șchiopu în dosarul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 13 cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale pronunțate de Judecătoria Botoșani. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 215 alin. 4 din Codul penal aduc atingere dreptului la un proces echitabil. Astfel, consideră că nu se justifică instituirea variantei agravante a infracțiunii de înșelăciune prevăzute de textul de lege criticat. Tribunalul Botoșani — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 215 alin. 4 din Codul penal sunt constituționale, invocând în acest sens deciziile nr. 253/2007 și nr. 563/2008 ale Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 4 din Codul penal, având următorul cuprins: „Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 215 alin. 4 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, și prin Decizia nr. 1.276 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 215 alin. 3 și 4 din Codul penal sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, excepție ridicată de Ortansa Șchiopu în Dosarul nr. 86/193/2008 al Tribunalului Botoșani — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009. PREȘEDINTE, Acsinte Gaspar Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009—14 mai 2010 Văzând Avizul Ministerului Mediului nr. 10.917/DLB din 5 mai 2009, văzând Scrisoarea nr. 7.244 din 3 aprilie 2009 a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, văzând Referatul de aprobare nr. 253.178 din 30 aprilie 2009, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 9 alin. (2 ) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în baza art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă cotele de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009—14 mai 2010, prevăzute în anexele nr. 1—7*). Art. 2. — (1) Pentru prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii situației epidemiologice a pestei porcine clasice se aprobă recoltarea la nivelul întregii țări a unui număr de 3.120 de exemplare de purcei de mistreț (cu vârsta până la un an), suplimentar cotelor de recoltă prevăzute în anexa nr. 2. (2) Repartizarea pe județe a exemplarelor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 7, iar distribuirea acestora pe gestionari și fonduri cinegetice se realizează de către inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Art. 3. — (1) Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pentru fiecare specie și pentru fiecare fond cinegetic, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversității faunei cinegetice și păstrarea echilibrului ecologic. (2) Cu respectarea cotelor de recoltă, numărul maxim de exemplare din speciile ciocârlie (Alauda arvensis) și prepeliță (Coturnix coturnix) ce se pot recolta într-o zi, de către fiecare vânător înscris în autorizația de vânătoare, este de 100, respectiv 50. Art. 4. — Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin, pentru fiecare specie și pentru fiecare fond cinegetic, devin obligatoriu de realizat și de către gestionarii cărora le-a fost atribuit dreptul de a gestiona fauna cinegetică, din fondurile cinegetice în cauză, în cursul sezonului de vânătoare 2009— 2010, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversității faunei cinegetice și păstrarea echilibrului ecologic. Art. 5. — Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin, pentru fiecare specie și pentru fiecare fond cinegetic, pentru instituțiile de învățământ care au discipline de studiu vânatul și vânătoarea și pentru instituțiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea științifică în domeniul cinegetic, pot fi realizate în proporție de 50% și cu vânători, alții decât elevii și studenții, respectiv personalul tehnic de vânătoare angajat al acestor instituții, în vederea obținerii de venituri necesare unei bune gestionări, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversității faunei cinegetice și păstrarea echilibrului ecologic. Art. 6. — Pe fondurile de vânătoare care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pe suprafețele din fondurile de vânătoare unde practicarea vânătorii este admisă potrivit legii. Art. 7. — (1) în situații temeinic justificate, impuse de modificarea condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în cursul sezonului de vânătoare 2009—2010, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare analizează și aprobă, pe baza documentelor de constatare, reașezarea, între fonduri cinegetice, a cotelor de recoltă aprobate prin prezentul ordin. (2) Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, lunar, situația actualizată a aprobărilor de reașezare a cotelor de recoltă, emise în baza prevederilor alin. (1). Art. 8. — (1) în cazul efectuării, în cursul sezonului de vânătoare 2009—2010, a unor acțiuni de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat sedentar, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale analizează și aprobă, după caz, cu viza inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, suplimentarea cotelor de recoltă aprobate inițial pentru speciile de vânat care au făcut obiectul acțiunilor de populare. (2) Eventualele solicitări formulate de gestionarii fondurilor cinegetice pentru suplimentarea, respectiv reducerea cotelor de recoltă aprobate la nivel de gestionar potrivit prevederilor prezentului ordin se soluționează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în baza rapoartelor întocmite de inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare. Art. 9. — (1) Exemplarele de mistreț care produc pagube culturilor agricole sau silvice se recoltează în afara perioadei legale de vânare, prin metoda la pândă, cu personalul tehnic de specialitate al gestionarului fondului cinegetic pe suprafața căruia se produc pagubele, în baza aprobării inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare în raza căruia se află fondul cinegetic, la solicitarea scrisă a gestionarului. *) Anexele nr. 1—7 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, șos. Panduri nr. 1. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 15 (2) Aprobarea inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare se acordă după verificarea veridicității solicitării, pe teren, iar exemplarele recoltate se scad din cota de recoltă. Art. 10. — (1) Trofeele aparținând exemplarelor recoltate în condițiile prezentului ordin se evaluează conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului. (2) Comisiile de evaluare se stabilesc prin decizie a conducătorului executiv al gestionarului fondului cinegetic. (3) Din comisiile prevăzute la alin. (2) face parte și un reprezentant de specialitate al inspectoratului de regim silvic și de vânătoare pe a cărui rază de activitate este situat fondul cinegetic din care provin trofeele de vânat. Art. 11. — Controlul aplicării prevederilor prezentului ordin se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin structurile sale. Art. 12. —Anexele nr. 1—7 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 13. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 6 mai 2009. Nr. 287.’ AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR Nr. 342 din 4 mai 2009 AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR Nr. 24.697 din 5 mai 2009 ORDIN privind modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piață numai a brichetelor care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii și interzicerea punerii pe piață a brichetelor fantezie Având în vedere prevederile Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 339/93 privind controalele de conformitate cu regulile de securitate a produselor, în cazul produselor importate din țări terțe, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 284/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al Hotărârii Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, în conformitate cu Decizia Comisiei 2009/298/CE de prelungire a validității Deciziei 2006/502/CE prin care se solicită statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că doar brichetele care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii sunt introduse pe piață si să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 27 martie 2009, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Administrare Fiscală emit următorul ordin: Art. I. — Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piață numai a brichetelor care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii și interzicerea punerii pe piață a brichetelor fantezie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29 mai 2007, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 1, punctul 8 va avea următorul cuprins: „8. introducere pe piață — punerea la dispoziție pentru prima oară a unui produs pe piața comunitară;”. 2. La articolul 1, punctul 10 va avea următorul cuprins: „10. marcarea produselor — se va face astfel: a) brichetele vândute în pachete ambalate de câte 1, 2, 3 sau 4 brichete trebuie să aibă informații de securitate imprimate ori pe pachet ori într-o broșură inclusă în pachet; Consumatorilor și vicepreședintele Agenției Naționale de b) brichetele destinate vânzării dintr-un modul de expunere — display —, cuprinzând 50 de brichete ce urmează să fie vândute individual către consumatori, trebuie să aibă informații de securitate imprimate pe modulul de expunere — display — și vizibile pentru consumatorii care cumpără; c) indiferent de forma de vânzare menționată la lit. a) sau b), informațiile de securitate nu sunt necesare pe fiecare brichetă vândută, dar trebuie să fie lizibile și plasate într-un loc vizibil pentru consumatori; d) toate informațiile de securitate (instrucțiuni ori avertismente sau ambele) pot fi prezentate fie sub formă de text, fie sub formă de simboluri de securitate; e) brichetele reîncărcabile intră sub incidența unor cerințe de securitate suplimentare, în conformitate cu clauza 6.5 din standardul ISO 9994:2006, în care se menționează faptul că fiecare brichetă reîncărcabilă trebuie să fie însoțită de instrucțiuni și avertismente specifice.” 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318/13.V.2009 3. La articolul 3 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins: „Art. 3. — (1) Ca o condiție pentru introducerea brichetelor pe piață, producătorii sunt obligați:”. 4. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „( 2) Prezentul ordin este aplicabil până la data de 11 mai 2010.” Art. II. — în tot cuprinsul Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al vicepreședintelui Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bogdan Marcel Pandelică Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piață numai a brichetelor care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii și interzicerea punerii pe piață a brichetelor fantezie, sintagma „punere pe piață” se înlocuiește cu sintagma „introducere pe piață”. Art. III. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală — Autoritatea Națională a Vămilor, Viorel Comăniță EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430402 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318/13.V.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495