MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) —Nr. 302 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joi, 7 mai 2009 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 124. — Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 ....................... 2 Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună ..’............................................. 2-5 730. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București Nr. Pagina Decizia nr. 495 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004......... 10-11 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI la 4 septembrie 2007....................................... 5 ★ 760. — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv clasa a ll-a............................................... 6 761. — Decret privind conferirea Medaliei Virtutea Maritimă.... Q-7 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 369 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a dispozițiilor art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale ............. 7-8 Decizia nr. 371 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului............... 9-10 459. — Hotărâre pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al județului Mureș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș.... 12 493. — Hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în anul 2009............ 13-14 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 520. — Decizie pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 424/2009 privind stabilirea atribuțiilor domnului Ghica Ioan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului........................ 1 4 521. — Decizie privind trecerea domnului Anghel Ion din funcția publică de inspector guvernamental în funcția publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii......... 15 ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA 5. — Decizie pentru completarea anexei la Decizia Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România nr. 6/2008 privind componența comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România. 15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE București, 29 aprilie 2009. Nr. 124^ PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ CONVENȚIE între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia, denumite în cele ce urmează părți contractante, în dorința de a confirma traseul frontierei de stat comune și de a reglementa în comun toate problemele care se referă la reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat dintre România și Republica Serbia, au convenit următoarele: ARTICOLUL 1 1. Frontiera de stat delimitează, în plan vertical, teritoriile României și Republicii Serbia, la suprafața terestră, în spațiul aerian și în’ cel subteran și este stabilită în’conformitate cu: — Tratatul dintre principalele puteri aliate și asociate și Polonia, România, Statul Sârbo-Croat-Sloven și’ Statul Ceho- slovac privitor la anumite fruntarii ale acestor state, semnat la Sevres la 10 august 1920; — Protocolul privind delimitarea definitivă a frontierei dintre Regatul României și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, semnat la Belgrad lâ 24 noiembrie 1923; — Tratatul de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și România, semnat la Paris la 10 februarie 1947; — Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru construcția și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație’ Porțile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963; — Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea, semnat l’a Belgrad la 8 februarie 1975; — Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condițiile extinderii colaborării pentru utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, semnat la București la 19februarie' 1977; — Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea, semnat la Timișoara la 25 septembrie 1990; — Protocolul reuniunii Comisiei mixte pentru reconstituirea, marcarea și întreținerea frontierei de stat iugoslavo-bulgare, Comisiei mixte pentru reconstituirea și marcarea frontierei de stat româno-iugoslave și a autorităților de frontieră ale României și Republicii Bulgaria, semnat la Vidin (Republica Bulgaria) la 17 iulie 2000, în conformitate cu care este stabilit triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Bulgaria; — Acordul dintre Guvernul României, Consiliul de Miniștri al Serbiei și Muntenegrului și Guvernul Republicii Ungare privind punctul de intersecție a frontierelor de stat ale României, Serbiei și Muntenegrului și Republicii Ungare, marcat prin semnul de frontieră Triplex Confinium, precum și întreținerea acestuia, semnat la Novi Sad la 19 aprilie 2006;’ — orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părțile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenții. 2. Datele privind marcarea frontierei de stat, forma, dimensiunea și poziția semnelor de frontieră de la frontiera de stat stabilită’ în conformitate cu tratatele internaționale enumerate în paragraful 1 al prezentului articol’ sunt reglementate prin următoarele documentele de frontieră: — hărțile, planurile și Descrierea detaliată a liniei de frontieră, întocmite’ pe baza Tratatului de la Sevres privind trasarea frontierei, 1920—1923; — Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea — secțiunea de frontieră D (partea I), semnate la Timișoara la 12 decembrie 1975; — Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea — secțiunea de frontieră D (partea a ll-a), semnate la Kladovo la 19 octombrie 1990; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 3 — Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră — secțiunea de frontieră A, semnate la Timișoara la 15 decembrie 2000; — Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră — secțiunea de frontieră B, semnate la Timișoara la 15 decembrie 2000; — procesele-verbale privind lucrările efectuate la întreținerile periodice ale liniei de frontieră în cursul anilor 1976, 1981 si 1986; — Completările și modificările datelor topogeodezice I, din 1990—1991, semnate la Drobeta-Turnu Severin la 23 noiembrie 1994; — Completările și modificările datelor topogeodezice II, din 1995—1996, semnate la Vârșeț la 16 iulie 1997; — Completările și modificările datelor topogeodezice III, din 2000—2001, semnate la Belgrad la 13 martie 2003; — Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România și Serbia și Muntenegru, pentru secțiunea de frontieră C (de lă borna de frontieră C1 până la bornă de frontieră C 309), semnat la Belgrad la 7 mai 2004; — Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România și Republica Serbia pentru secțiunea de frontieră D, semnat lă Belgrad la 23 noiembrie 2006; — orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părțile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenții. 3. Părțile contractante își afirmă acordul lor ca frontiera de stat să rămână continuă și nemodificată, în conformitate cu datele din documentația de frontieră menționată mai sus. La construirea în comun a unui obiectiv la frontiera de stat, părțile contractante vor reglementa printr-un acord special, dacă va fi necesar, problemele care se referă la traseul și întreținerea liniei de frontieră în zona construcției. 4. Frontiera de stat pe cursurile de apă va rămâne constantă, indiferent de modificările naturale ale cursului. Dacă este necesară schimbarea cursului de apă pe cale artificială, traseul frontierei de stat va fi stabilit printr-un acord special între părțile contractante. ARTICOLUL 2 1. Punctele de frântură care stabilesc linia de frontieră sunt definite prin coordonate și stabilite pe teren prin semne de frontieră, în mod direct sau indirect. 2. Linia de frontieră este marcată pe teren astfel: a) prin piramide de frontieră care au fost plantate de Comisia Internațională în perioada 1920—1924; b) prin piramida de frontieră din punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Ungară; c) prin piramida „Signal”, pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul României care servește la determinarea punctului triplex confinium dintre România’ Republica Serbia și Republica Bulgaria; d) prin semne de frontieră principale și auxiliare care au fost plantate de comisiile mixte ale celor două părți pe linia de frontieră; e) prin borne de frontieră principale și auxiliare, perechi sau alternative plantate de o parte și de alta a liniei de frontieră, de la care se stabilesc indirect punctele de frântură ale liniei de frontieră (de-a lungul râurilor, lacurilor, pâraielor, canalelor, viroagelor, drumurilor sau unor părți ale acestora și ale altor asemenea obiective); f) prin stâlpi ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, plantați pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră în terenuri inundabile sau mlăștinoase, în sectoarele de frontieră Ași C; g) prin semne ajutătoare de frontieră (geamanduri), din metal, plantate pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră, în sectorul de frontieră C; h) prin plăci de metal și tăblițe pe drumuri și poduri; i) printr-o bandă roșie de beton, marmura sau dintr-un alt material corespunzător,’ cu lățimea de 20 cm, pe poduri, partea carosabilă a drumurilor și alte obiective artificiale traversate de linia de frontieră; j) prin alte semne de frontieră, astfel cum va fi convenit de cele două părți contractante. 3. Datele privind forma, mărimea și modul de plantare a semnelor de frontieră sunt cuprinse în anexele la documentația de frontieră. 4. Coordonatele convenite de comun acord ale tuturor punctelor de frântură marcate sau nemarcate ale liniei de frontieră sunt conținute în documentele de frontieră enunțate în art. 1 paragraful 2 din prezenta convenție. ARTICOLUL 3 Părțile contractante se obligă să întrețină linia de frontieră și să execute în acest scop, în comun, următoarele lucrări: a) să întrețină, să repare și să reconstituie semnele de frontieră existente; b) să înlocuiască semnele de frontieră grav deteriorate; c) să controleze poziția semnelor de frontieră și să amplaseze noi semne de’ frontieră în locul celor distruse, dispărute sau mutate în conformitate cu datele din documentele de frontieră; d) dacă este necesar, să amplaseze semne de frontieră suplimentare. ARTICOLUL 4 1. Părțile contractante vor efectua, la fiecare 5 ani, controlul comun al’liniei de frontieră și al semnelor de frontieră, precum și reconstituirea semnelor de frontieră și, dacă este necesar, marcarea suplimentară a frontierei de stat. Perioadele de 5 ani se vor calcula de la data începerii ultimului control și a ultimei reconstituiri. 2. Primul control comun și prima reconstituire a liniei de frontieră și a semnelor de frontieră vor începe în anul următor intrării în vigoare a prezentei convenții. Obligațiile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi îndeplinite de către părțile contractante în conformitate cu documentele de frontieră în vigoare. 3. Părțile contractante pot executa lucrări în comun și înainte de expirarea termenului prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol, în cazul unor modificări naturale semnificative, al construcției unor obiective comune și în alte cazuri, la cererea uneia dintre părțile contractante. ARTICOLUL 5 1. în scopul asigurării vizibilității liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, autoritățile competente ale părților contractante se obligă să curețe de pomi, arbuști și orice alt tip de vegetație un culoar de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontiera terestre, precum și terenul de pe o rază de un metru în jurul fiecărui semn de frontieră, amplasat de o parte și de cealaltă a liniei de frontieră. 2. în culoarul de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontieră, părțile contractante nu vor permite niciun fel de construcții, cu excepția obiectivelor destinate circulației publice, serviciului vamal și de frontieră, obiectivelor existente, precum și acelora pentru’construirea cărora părțile contractante vor încheia un acord special. Organele competente ale părților contractante vor lua, în cazul unei lucrări de construcții de mai mare amploare la frontiera de stat, măsurile necesare pentru marcarea liniei de frontieră în zona construcțiilor. 3. Oricare dintre părțile contractante poate să execute oricând, pe teritoriul său, lucrările prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, anunțând cealaltă parte contractantă cu cel puțin 10 zile înainte de începerea lucrărilor. ARTICOLUL 6 în scopul împărțirii echitabile a sarcinilor care rezultă din art. 3 și 4 ale prezentei convenții, linia frontierei de stat se împarte în următoarele 4 secțiuni de frontieră: a) Secțiunea de frontieră A, de la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Ungară până la 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 borna de frontiera B1, situată la vest de șoseaua Timișoara — Vârșeț; b) Secțiunea de frontiera B, de la borna de frontieră B1, până la borna de frontieră C1, situată pe malul sârb al râului Nera, la sud-est de satul Kusici; c) Secțiunea de frontieră C (râul Nera), de la borna de frontieră C1, până la borna D1 (Starceva Livada) la confluența râului Nera cu Dunărea; d) Secțiunea de frontieră D (Dunărea), de la confluența râului Nera cu Dunărea până la punctul triplex confiniurh dintre România, Republica Serbia și Republica Bulgaria de la Dunăre (confluența râului Timoc cu Dunărea). ARTICOLUL? 1. Obligațiile cu privire la reconstituirea, marcarea, întreținerea și controlul liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat (denumite în continuare lucrări la frontieră), precum și cheltuielile legate de aceste obligații vor fi împărțite între părțile contractante în felul următor: a) pentru cele situate direct pe linia de frontieră: — pe secțiunea de frontieră A răspunderea revine părții române; — pe secțiunea de frontieră B răspunderea revine părții sârbe; b) pentru semnele de frontieră dispuse pe oricare parte a frontierei, care se află de o parte și de cealaltă a liniei de frontieră de-a lungul râurilor, pâraielor, canalelor, este răspunzătoare partea contractantă pe teritoriul statului căruia se găsesc; c) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, situați pe linia de frontieră, în secțiunea de frontieră Â, de la borna A1 până la borna de frontieră A 3/4 (inclusiv) și în secțiunea de frontieră C, de la borna de frontieră C1 până la borna de frontieră C85 (exclusiv) este răspunzătoare partea română; d) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, situați pe linia de frontieră, în secțiunea de frontieră A, de la borna de frontieră A 3/4 (exclusiv) până la borna de frontieră A6 (inclusiv) și pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal ’și geamanduri, în secțiunea de frontieră C, de la borna’de frontieră C85 (inclusiv) pană la borna de frontieră C 309 (inclusiv) este răspunzătoare partea sârbă. 2. Se exceptează de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol cazurile de deteriorare sau distrugere a semnelor de frontieră, cauzate de către cetățenii statului uneia dintre părțile contractante. în asemenea cazuri, cheltuielile de reparare și reconstituire a semnelor de frontieră vor fi suportate de statul de pe al cărui teritoriu au venit persoanele care au produs paguba. ARTICOLUL 8 1. întreținerea, controlul și reconstituirea piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Ungară se vor realiza de către organele competente pentru marcarea liniei de frontieră și întreținerea semnelor de frontieră ale părților, alternativ, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată la 5 ani. 2. întreținerea, controlul și’ reconstituirea semnelor de frontieră și a piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Bulgaria se vor face de fiecare parte pe teritoriul sau, cu acordul și în prezența reprezentanților celorlalte două state. 3. Se exceptează de la prevederile paragrafelor 1 și 2 ale prezentului articol situațiile prevăzute de paragraful 2 al art. 7 din prezenta convenție. ARTICOLUL 9 1. Persoanele fizice și juridice, proprietari sau utilizatori ai imobilelor situate de-a lungul frontierei de stat, sunt obligate să execute lucrările de pe culoarul de frontieră în conformitate cu prevederile prezentei convenții. 2. în privința despăgubirilor pentru daune care au legătură directă cu executarea lucrărilor prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol se va aplica legislația statului părții contractante pe al cărui teritoriu este situat imobilul. O parte contractantă nu poate prezenta o cerere de despăgubiri celeilalte părți contractante. ARTICOLUL 10 1. Pentru aplicarea prevederilor prezentei convenții se constituie Comisia mixtă pentru reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat româno-sârbă (denumită în continuare Comisia mixtă), care constă din delegațiile fiecăreia dintre părțile contractante. 2. Fiecare parte contractantă numește președintele și 2 membri. După necesități, Comisia mixtă poate angaja experți și personal auxiliar. 3. Părțile contractante își vor comunica reciproc pe cale diplomatică numirea și înlocuirea președintelui delegației. Președinții vor comunica prin scrisori despre alte modificări în componența delegațiilor. ARTICOLUL 11 Comisia mixtă are următoarele atribuții: a) planifică, organizează, îndrumă și controlează lucrările la frontieră; b) ține evidența modificărilor și completărilor în cazul modificării marcării’liniei de frontieră;’ c) întocmește noile documente de frontieră și introduce modificările datelor în documentația în vigoare; d) stabilește grupe de lucru mixte pentru lucrările de la linia de frontieră și trasează sarcinile acestora; e) decide’ dacă este necesară modificarea poziției și formei semnelor de frontieră stabilite prin documentația de frontieră (tipul, dimensiunile, materialul și felul de marcare); f) la nevoie, pregătește propuneri privind modificarea traseului frontierei de stat. ’ ARTICOLUL 12 1. Pentru executarea lucrărilor de teren la frontieră, Comisia mixtă va forma grupuri mixte de lucru, iar pentru elaborarea documentației de frontieră sau pentru executarea sarcinilor concrete va’forma grupuri mixte de experți. Grupurile mixte de lucru și de experți își vor îndeplini atribuțiile în conformitate cu deciziile Comisiei’ m’ixte. 2. Pentru necesitățile grupurilor mixte de lucru și grupurilor mixte de experți, Comisia mixtă va elabora instrucțiuni de lucru. 3. Comisia’mixtă va asigura desfășurarea’lucrărilor la frontieră cu acordul și, dacă este necesar, în prezența reprezentanților părților contractante. ARTICOLUL 13 1. Comisa mixtă își va desfășura activitatea prin ținerea de ședințe, întâlniri, deplasări pe teren și controlul lucrărilor la frontieră sau prin schimb de scrisori între președinții delegațiilor. 2. Comisia mixtă se va întruni cel puțin ’o data pe an sau, dacă este necesar mai des, alternativ, pe teritoriile statelor părților contractante. 3. Propunerea pentru ținerea ședințelor, întrunirilor, deplasărilor și controlului lâ frontieră se face de către președintele delegației uneia dintre părțile contractante. Președinții delegațiilor’vor lua măsuri pentru ca întâlnirea să aibă loc in termen de 6 lună de la primirea invitației. 4. Comisia mixtă ia hotărâri în unanimitate. Dacă nu poate rezolva vreo problemă, aceasta se supune spre soluționare autorităților competente ale părților contractante. Părțile contractante vor soluționa diferendele prin negocieri. 5. Lucrările Comisiei mixte se vor desfășura în limba română și în limba sârbă. 6. Pentru fiecare ședință, întâlnire, deplasare sau control al lucrărilor la frontieră, bomisia mixtă va întocmi un proces-verbal, în două exemplare, în limbile română și sârbă, care va fi semnat de președinții delegațiilor. în cazul în care asupra unor probleme părțile nu pot cădea’de acord, în procesul-verbal se va trece poziția fiecăreia dintre părți. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 5 7. După încheierea lucrărilor la frontieră prevăzute la paragraful 1 al art. 4 din prezenta convenție, Comisia mixtă va pregăti un proces-verbal final, care va fi supus spre aprobare autorităților competente ale fiecărei părți contractante. 8. Părțile contractante se vor informa reciproc cu privire la aprobarea procesului-verbal final pe cale diplomatică. ARTICOLUL 14 1. Comisia mixtă își va elabora un regulament de lucru. 2. Fiecare delegație în Comisia mixtă va folosi pentru autentificare sigiliu, respectiv ștampilă de metal, confecționate în conformitate cu reglementările interne ale statului respectiv. ARTICOLUL 15 1. Cu ocazia executării lucrărilor prevăzute de prezenta convenție, membrii Comisiei mixte, experții și personalul auxiliar vor trece frontiera de stat pe baza documentelor obișnuite de călătorie sau cu documente speciale pe care le va stabili Comisia mixtă în acest scop. 2. Modalitatea de circulație a membrilor grupurilor mixte de lucru pe linia de frontieră și de trecere pe teritoriul statului celeilalte părți contractante se va reglementa de către Comisia mixtă. 3. Lucrările de frontieră se pot executa numai în cursul zilei, respectiv de la răsăritul până la apusul soarelui. ARTICOLUL 16 1. Membrii Comisiei mixte și persoanele desemnate de aceasta pentru lucrările la frontieră nu pot fi lipsiți de libertate și nici de bunurile personale, documentele oficiale, mijloacele de transport, tehnica, materialele și echipamentul necesare executării lucrărilor la frontieră. 2. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol au dreptul să ia pe teritoriul statului celeilalte părții contractante și să aducă înapoi, fără formalități vamale și fără plata taxelor vamale sau a altor taxe, mijloacele și materialele necesare executării lucrărilor la frontieră. 3. Pe teritoriul statului lor, părțile contractante vor pune la dispoziție, în funcție de necesități, persoanelor care execută lucrările la frontiera, mijloace de transport, cazare, mijloace de comunicare și vor asigura tot sprijinul necesar. 4. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol pot purta uniformă, dar nu și armament. ARTICOLUL 17 Fiecare parte contractantă suportă cheltuielile pentru delegația sa, experții, personalul auxiliar și alte persoane angajate în scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în prezenta convenție. ARTICOLUL 18 1. Prezenta convenție este supusă procedurilor privind intrarea în vigoare în conformitate cu legislația națională a statelor părților contractante și va intra în vigoare la 30 (treizeci) de zile de la primirea ultimei notificări prin care părțile contractante își vor comunica îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare. 2. Prezenta convenție se încheie pentru o perioadă nedeterminată. 3. Părțile contractante pot completa și modifica prezenta convenție de comun acord. Modificările și completările vor intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol. 4. Fiecare parte contractantă va putea denunța oricând prezenta convenție. Prezenta convenție își va înceta valabilitatea la 6 luni de la primirea de către ’o parte contractantă a notei de denunțare a celeilalte părți contractante. ARTICOLUL 19 La data intrării în vigoare a prezentei convenții își va înceta valabilitatea Convenția dintre Guvernul Republicii’ Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, la frontiera de stat româno-iugoslavă, semnată la Belgrad la 15 decembrie 1976. Semnată la București la 4 septembrie 2007, în două exemplare originale, fiecare în limba română și limba sârbă, ambele texte fiind egal autentice. Pentru Guvernul României, Adrian Mihai Cioroianu, ministrul afacerilor externe Pentru Guvernul Republicii Serbia, Vuk Jeremic, ministrul afacerilor externe PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră si a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 28 aprilie 2009. Nr. 730.’ ★ 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv clasa a ll-a în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființare, în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate pusă în slujba sportului românesc, pentru contribuția adusă la promovarea imaginii României în lume, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa a ll-a Federației Române de Fotbal. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 4 mai 2009. Nr. 760^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Medaliei Virtutea Maritimă în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. B și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, în semn de apreciere a serviciilor deosebite pe care le-au adus Forțelor Navale, pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea profesională și înaltul profesionalism dovedit în îndeplinirea misiunilor încredințate, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a lll-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar principal Badiu Toader Costel-Ovidiu; 2. domnului maistru militar principal Balint Ioan Ioan; 3. domnului maistru militar principal Bogatu Ghiorghe Ion; 4. domnului maistru militar principal Boza Gavrilă Marian; 5. domnului maistru militar principal Chirvăsuță Aurel Ion; 6. domnului maistru militar principal Dănciulescu Aurel Octavian; 7. domnului maistru militar principal Dobrin Dumitru Ion; 8. domnului maistru militar principal llie Florică Ionel; 9. domnului maistru militar principal lordache Stelian Veroniu-Stelian; 10. domnului maistru militar principal Macarov Marțian Nicu; 11. domnului maistru militar principal Marica Vasile Gheorghe; 12. domnului maistru militar principal Muraveli Isai Chirilă; 13. domnului maistru militar principal Păun Petrache Marin; 14. domnului maistru militar principal Rădulescu Marin Paul; 15. domnului maistru militar principal Satnoianu Ștefan Victor-Mugur; 16. domnului maistru militar principal Strâmbei Costică Claudiu-Alexandru; 17. domnului maistru militar principal Țuțuianu Nicolae Petrică; 18. domnului maistru militar clasa I Abadi Petru Alexandru-Teodor; 19. domnului maistru militar clasa I Barbu Gheorghe Mircea; 20. domnului maistru militar clasa I Berghea Toader Traian; 21. domnului maistru militar clasa I Cișmașu Ion Cristian; 22. domnului maistru militar clasa I Ciurcanu Gheorghe Viorel; 23. domnului maistru militar clasa I Cremenescu Aurelian Liviu-Dumitru; 24. domnului maistru militar clasa I Deaconeasa Ion Leonard-Marius; 25. domnului maistru militar clasa I Dudan Petre Marian; 26. domnului maistru militar clasa I Dumitrache Nicolae George-Dan; 27. domnului maistru militar clasa I Duțu Vasile Dumitru-Viorel; 28. domnului maistru militar clasa I Eremia Cezar-Mircea Sterian-Gabriel; 29. domnului maistru militar clasa I Gavril Grigore; 30. domnului maistru militar clasa I Marinescu Longin Angelo-Cătălin; 31. domnului maistru militar clasa I Mihai Petre Valeriu-Bebi; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 7 32. domnului maistru militar clasa I Mihăilă Ion Ion; 33. domnului maistru militar clasa I Pleșea Ion Petre; 34. domnului maistru militar clasa I Popa Ioan Daniel; 35. domnului maistru militar clasa I Rotariu Dumitru Cătălin; 36. domnului maistru militar clasa I Seitveli Tapet Romeo; 37. domnului maistru militar clasa I Stănică Ion Eugen; 38. domnului maistru militar clasa I Vasile Marin George; 39. domnului maistru militar clasa I Vîlcan Dănilă Nicolae; 40. domnului maistru militar clasa a ll-a Caragață Dumitru Radian; 41. domnului maistru militar clasa a ll-a Drișcu Valentin Constantin; 42. domnului maistru militar clasa a ll-a Isac Nicolae Bogdan; 43. domnului maistru militar clasa a ll-a Krenț George Nicolae; 44. domnului maistru militar clasa a ll-a Mihăescu Petrea Alin-George; 45. domnului maistru militar clasa a ll-a Milcoveanu Dumitru Marian-Jean; 46. domnului maistru militar clasa a ll-a Păun Ion Marian; 47. domnului maistru militar clasa a ll-a Vărzaru Vasile Mihai-Răzvan; 48. domnului maistru militar clasa a ll-a Voicu Marin Sorin; 49. domnului maistru militar clasa a lll-a Ponov Marin Marian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 5 mai 2009. Nr. 761.’ DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 369 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a dispozițiilor art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale Ioan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Ploiești — Secția civilă în Dosarul nr. 14.114/281/2008, cauză înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.803D/2008. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.804D—2.810D/2008, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 2.803D/2008. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 2.804D—2.810D/2008 la Dosarul nr. 2.803D/2008, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 24 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 13.765/281/2008, și încheierile din 8 decembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 14.114/281/2008, nr. 14.235/281/2008, nr. 14.115/281/2008, nr. 14.243/281/2008, nr. 14.175/281/2008, nr. 14.071/281/2008 și nr. 14.174/281/2008, Judecătoria Ploiești — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale. Excepția a fost ridicată din oficiu de instanța de judecată. în motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16 din Constituția României, deoarece înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este condiționată de consimțământul contravenientului, ceea ce are ca efect exonerarea acestuia de orice sancțiune, în ipoteza în care nu are venituri care să poată fi urmărite. în aceeași ordine de idei se susține că, în condițiile arătate, desființarea închisorii contravenționale este de natură să lipsească statul de puterea de constrângere prin care asigură respectarea legii. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a devenit inadmisibilă, iar prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, dispoziții introduse prin articolul unic punctul 1 din Legea nr. 352/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 25 iulie 2006, ce au următorul conținut: „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității, cu acordul acestuia”, precum și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003. în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003, obiectul excepției urmează a fi restrâns la prevederile art. I pct. 2 asupra cărora se referă critica autorului excepției și prin care s-a abrogat art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevedea sancțiunea închisorii contravenționale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Referitor la dispozițiile art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.354 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 decembrie 2008, a statuat că sintagma „cu acordul acestuia” din textul citat este neconstituțională. în consecință, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu care nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară, și ținând seama de faptul că decizia menționată a fost pronunțată ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate în cauza de față, urmează ca aceasta să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. în ceea ce privește art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale atacate nu contravin Constituției. Dimpotrivă, reglementarea corespunde dispozițiilor art. 23 alin. (13) din Constituția României, în conformitate cu care sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ridicată, din oficiu, de Judecătoria Ploiești — Secția civilă în dosarele nr. 14.114/281/2008, nr. 14.235/281/2008, nr. 14.115/281/2008, nr. 14.243/281/2008, nr. 14.175/281/2008, nr. 14.071/281/2008, nr. 14.174/281/2008 și nr. 13.765/281/2008. II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, excepție ridicată, din oficiu, de aceeași instanță în aceleași dosare. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae 9 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 371 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului loan Vida Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Simona Ricu Patricia Marilena lonea — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 6.582/121/2007 al Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Inspectoratul de Poliție al Județului Galați și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Autorul excepției solicită admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât instituie reglementări diferite în ceea ce privește acordarea primei de vacanță între funcționarii aceluiași minister. Astfel, polițiștii, deși au dobândit statutul de funcționari publici, continuă să se supună legii de salarizare aplicabile militarilor, care nu prevede acordarea primei de vacanță. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în realitate, autorul excepției urmărește o modificare a textului de lege criticat în sensul atribuirii primei de vacanță, aspect ce revine însă competenței exclusive a legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 13 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.582/121/2007, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Daniel Soare cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței nr. 54 din 9 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 6.582/121/2007. în motivarea excepției autorul acesteia susține că prin textul de lege criticat „este încălcat dreptul polițiștilor de a beneficia de primele de vacanță începând cu data de 24 august 2002, așa cum beneficiau la acel moment și ceilalți funcționari publici, conform art. 34 din Legea nr. 188/1999.” Or, consideră că nu este posibil ca funcționarii publici din cadrul aceluiași minister să fie salarizați după două legi diferite, o parte dintre aceștia beneficiind de prima de vacanță, iar o altă parte neavând acest drept. Astfel se creează o situație discriminatorie, contrară art. 16 alin. (1) din Constituție. Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că dispozițiile Legii nr. 360/2002 se coroborează cu dispozițiile Legii nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, care, în sensul art. 1 alin. (2), conferă ofițerilor și funcționarilor publici cu statut special (cum sunt polițiștii) grade profesionale echivalente cu gradele de ofițer. Prin urmare, având în vedere că prin legi speciale polițiștilor le-au fost recunoscute drepturi echivalente cu cele ale cadrelor militare, nu sunt temeiuri pentru a se considera că există o stare de discriminare în sensul invocat de autorul excepției. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. în acest sens, arată că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, care prevedeau acordarea primei de vacanță, au fost suspendate prin acte normative temporare, emise datorită unor condiții financiare deosebite. Astfel, polițiștilor fiindu-le recunoscute prin legi speciale drepturi echivalente cu cele ale cadrelor militare, susținerea autorului excepției potrivit căreia există o stare de discriminare determinată de neacordarea, conform Legii nr. 188/1999, a primelor de concediu pentru perioada 2000—2003 este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, acesta aplicându-se uniform pentru toți cetățenii care se află în situația stabilită de ipoteza normelor menționate, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. De asemenea, arată că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât este constituțional ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se găsesc în situații deosebite și reguli analoage pentru persoane care se află în situații egale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vede asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 nr. 440 din 24 iunie 2002, așa cum a fost modificată prin art. I pct. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 14 octombrie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 101/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 aprilie 2004. Textul de lege criticat are următoarea redactare: Art. 78 alin. (2): „Până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională." Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reprezintă o normă cu caracter tranzitoriu, temporară, prin care a fost reglementată salarizarea polițiștilor până la adoptarea unei legi speciale în materie. Pe data de 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, și aprobată prin Legea nr. 353/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 18 iulie 2003. Ca efect al intrării în vigoare a acestei ordonanțe, prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 și-au încetat aplicabilitatea. Având în vedere cele arătate mai sus, precum și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate decide decât asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit. d) și al art.147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 6.582/121/2007 al Curții de apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena lonea CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 495 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordinului ministrului administrației si internelor nr. 400/2004 7 7 Ioan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Irina Loredana Gulie — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004, excepție invocată de Petre Daniel George în Dosarul nr. 2.036/116/2008 al Tribunalului Călărași — Secția civilă. La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând că prevederile Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 78 din Constituție, referitoare la intrarea în vigoare a legii. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 11 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.036/116/2008, Tribunalul Călărași — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004. Excepția a fost ridicată de Petre Daniel George, într-o cauză având ca obiect o acțiune în contencios administrativ. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 400/2004, în baza căruia a fost sancționat, este neconstituțional, întrucât nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 78 din Constituție. Tribunalul Călărași — Secția civilă arată că rațiunea nepublicării Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 este legată de domeniul de reglementare limitat, fiind aplicabil doar unei categorii profesionale delimitate, și anume personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative, situație în care nu se impune să fie adus la cunoștința tuturor cetățenilor prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nepublicarea Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 nu a creat privilegii sau discriminări, deoarece acesta a fost transmis structurilor ministerului interesate în aplicarea acestuia, personalul având acces la actele normative interne, prin consultarea lor la sediul unității în care își desfășoară activitatea. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare. Examinarea constituționalității altor acte normative cu caracter administrativ, așa cum sunt ordinele miniștrilor, excedează competenței Curții Constituționale. în acest sens face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 353/2008. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004. Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale cuprinse în art. 78 — Intrarea în vigoare a legii. Examinând excepția, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă. Astfel, potrivit art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, Curtea Constituțională este competentă să hotărască asupra „excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele [...]”. în aplicarea acestei dispoziții constituționale, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, (...) ”. Prin urmare, atât Constituția, cât și legea de organizare și funcționare a instanței constituționale stabilesc că obiectul excepției de neconstituționalitate îl pot constitui exclusiv dispozițiile cuprinse într-o lege sau o ordonanță. Așa fiind, sesizarea referitoare la Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilitate la care ar fi trebuit să se raporteze de plano instanța de judecată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004, excepție invocată de Petre Daniel George în Dosarul nr. 2.036/116/2008 al Tribunalului Călărași — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al județului Mureș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Mureș” la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al județului Mureș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 și 686 bis din 17 septembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se completează la secțiunea „Bunuri imobile” cu trei noi poziții, pozițiile nr. 292¹, 292² și 292³, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 15 aprilie 2009. Nr. 459.’ ANEXĂ Completare la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Mureș Anul Valoare Nr. Cod Denumirea bunului Elementele de identificare dobândirii de Situația crt. de clasificare sau dării inventar juridică actuală în folosință (lei) Drum de acces de la DJ151B până la Drum de acces de la complexul de agrement „Parc auto pentru Proprietar județul Mureș, 292L 1.3.7.1 DJ151B până la complexul sporturi cu motor”, având lungimea de 2008 160.000 administrator Consiliul Județean de agrement „Parc auto 1.720 ml, lățimea de 7 ml și suprafața de Mureș, transmis prin HCL pentru sporturi cu motor” 12.040 m2, identificate cu nr. parcelar Ungheni nr. 22/2008 1.953, 1.954 și 1.868/7 Terenul este situat în parcela „Fodora”, comuna Sânpaul, la aproximativ 4 km sud de centrul administrativ al comunei și la 3 km de șoseaua E 60 care face legătura între Târgu Mureș și Cluj-Napoca; Terenul are nr. top: PS 975 = 7,9 ha Proprietar județul Mureș, Teren în suprafață de 31,14 NR 974 = 0,12 ha administrator Consiliul județean 2927 1.5.14 ha pentru depozit ecologic PS 962 = 3,03 ha 2008 502.706 Mureș, transmis prin HCL zonal NR961 =2,08 ha Sânpaul nr. 17/2008, modificată NR 963 = 0,02 ha prin HCL nr. 36/2008 PS 969 = 8,04 ha NR 965 = 0.08 ha NR 967 = 0,03 ha NR 968 = 0,03 ha A 973 = 6,41 ha F 972 = 1,00 ha A 966 = 2,4 ha Drum de exploatare/acces, din comuna Sânpaul, de la DN 15 Târgu Mureș--- Proprietar județul Mureș, Drum de exploatare/acces Turda până la Depozitul ecologic zonal administrator Consiliul Județean 2923. 1.3.7.1 la depozitul ecologic zonal DE 933; L= 144 ml; S = 0,07 ha 2008 694.000 Mureș, transmis prin HCL DE 937; L = 828 ml; S = 0,22 ha Sânpaul nr. 35/2008 DE 971; L = 2.280 ml; S = 1,32 ha DE 927; L = 188 ml; S = 0,05 ha 13 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în anul 2009 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 48 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 14 și 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 31 martie 2009, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 8, după alineatul (16) se introduce un nou alineat, alineatul (17), cu următorul cuprins: „(17) Sumele aferente Programelor naționale de sănătate profilactice prevăzute la lit. B pct. III din anexă se asigură din bugetul Ministerului Sănătății prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.” 2. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. — (1) Sumele aferente obiectivelor prevăzute la lit. a) și b) din structura Programului național de boli cardiovasculare, la lit. b) din structura Programului național de oncologie și a Programului național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță, la lit. c) din structura Programului național de diabet zaharat și la lit. g) din structura Programului național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană, programe cuprinse în cadrul Programelor naționale privind bolile netransmisibile prevăzute la lit. A pct. II din anexă, precum și sumele aferente Programului național de depistare precoce activă a afecțiunilor oncologice prevăzut la lit. A pct. III din anexă se asigură din bugetul Ministerului Sănătății prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.” 3. în anexă, la litera A „Programe naționale de sănătate de evaluare, profilactice și cu scop curativ finanțate din bugetul Ministerului Sănătății”, titlul „Necesar de resurse” se modifică și va avea următorul cuprins: „Necesar de resurse: 1. Buget de stat --- credite de angajament 402.713 mii lei --- credite bugetare 402.713 mii lei din care: a) bunuri și servicii: --- credite de angajament 58.200 mii lei --- credite bugetare 58.200 mii lei b) transferuri: --- credite de angajament 344.513 mii lei --- credite bugetare 344.513 mii lei din care: Transferuri FNUASS: --- credite de angajament 213.333 mii lei --- credite bugetare 213.333 mii lei 2. Venituri proprii: --- credite de angajament 927.534 mii lei --- credite bugetare 927.534 mii lei din care: a) bunuri și servicii: --- credite de angajament 176.246 mii lei --- credite bugetare 176.246 mii lei b) transferuri: --- credite de angajament 751.288 mii lei --- credite bugetare 751.288 mii lei din care: Transferuri FNUASS: --- credite de angajament 669.643 mii lei --- credite bugetare 669.643 mii lei ” 4. în anexă, la litera B „Programe naționale de sănătate de evaluare, profilactice și cu scop curativ, finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate”, titlul „Necesar resurse” se modifică și va avea următorul cuprins: „Necesar de resurse: Bugetul FNUASS: --- credite de angajament 2.247.276 mii lei --- credite bugetare 2.247.276 mii lei din care: Transferuri din bugetul Ministerului Sănătății --- credite de angajament 882.976 mii lei --- credite bugetare 882.976 mii lei” 5. în anexă, la litera B „Programe naționale de sănătate de evaluare, profilactice și cu scop curativ, finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate”, titlul „Structura”, după punctul II „Programul național privind evaluarea stării de sănătate a populației în asistența medicală primară” se introduce un nou punct, punctul III, cu următorul cuprins: „III. Programele naționale de sănătate profilactice 1. Programul național de prevenție a bolilor cardiovasculare Obiectiv: Prevenția bolilor cardiovasculare. Structură: Subprogramul de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovasculari 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 2. Programul național de depistare precoce activă a afecțiunilor oncologice Obiectiv: Diagnosticarea în stadii incipiente a afecțiunilor oncologice (cancer de col uterin, mamar). Structură: 2.1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin; 2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Irinel Popescu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 28 aprilie 2009. Nr. 493.’ DECIZII ALE P R I M U L U I - M I N I S T R U GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 424/2009 privind stabilirea atribuțiilor domnului Ghica loan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. —Articolul unic din Decizia primului-ministru nr. 424/2009 privind stabilirea atribuțiilor domnului Ghica loan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, se modifică și va avea următorul cuprins: „Articol unic. — începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ghica loan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul județului Neamț, atribuții ce intră în sfera de competență a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Fisa de descriere a atribuțiilor si responsabilităților și a modului de raportare a activității desfășurate se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental și a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condițiile legii, pe bază de pontaj și raport bilunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activității pe care o desfășoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite și/sau reprezentantul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la nivelul județului unde își desfășoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condițiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activității desfășurate.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 5 mai 2009. Nr. 520.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 302/7.V.2009 15 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind trecerea domnului Anghel Ion din funcția publică de inspector guvernamental în funcția publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Având în vedere prevederile art. 69 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 15 lit. e) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Anghel Ion trece din funcția publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcția publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 5 mai 2009. Nr. 521.’ ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA DECIZIE pentru completarea anexei la Decizia Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România nr. 6/2008 privind componența comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România în temeiul art. 406 și 431 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 38 din Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Decizia Adunării Generale Naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 3/2005, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România decide: Art. I. — în anexa la Decizia Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România nr. 6/2008 privind componența comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 27 mai 2008, cu modificările și completările ulterioare, după poziția nr. 43 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 44, „Expertiza medicală a capacității de muncă”, care va avea următorul cuprins: Nr. Comisia de specialitate Funcția Titlul Numele/ Prenumele Localitatea/ crt. universitar Județul „44. Expertiza medicală a capacității de muncă Președinte Valentin Năstase Brașov Vicepreședinte Lăcrămioara Doina Tuidorache București Membru Ioana Soare București Membru Doina Neamțu București Membru Antoaneta Gavril București Membru Mariana Florea Cluj-Napoca Membru Raluca Păun Bacău Membru Aida Mara Nedelcuț Focșani Secretar Simona Lucia Bunescu București” Art. II. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae București, 10 aprilie 2009. Nr. 5. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) ’ 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a Ill-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA--- S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. I.C. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 02Î .410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 430242 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302/7.V.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495