MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 299 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joⁱ’ ⁷ maⁱ ²⁰⁰⁹ * * » Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 131. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.................................................... 2 737. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.................... 2 ★ 132. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE................................ 3 738. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de lâ bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE ............................'.......................... 3 ★ 133. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România ......................... 4 739. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România .... 5 ★ Nr. Pagina 134. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora......................... 5 740. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora ..... 6 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 478. — Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului ................ 6 494. — Hotărâre privind reorganizarea Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș........ 7 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 331. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea normei tehnice feroviare „Infrastructură feroviară — Instalații fixe — Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz”........ 8-44 REPUBLICĂRI Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.................................. 45-48 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14 din 20 februarie 2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 29 aprilie 2009. Nr. 131. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 28 aprilie 2009. Nr. 737^ 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 161 din 12 noiembrie 2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 noiembrie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTAALMAANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 29 aprilie 2009. Nr. 132^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 28 aprilie 2009. Nr. 738^ 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, cu următoarele modificări: 1. La articolul I punctul 4, literele a), c) și f) ale alineatului (1) al articolului 3 se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) realizează activități de cercetare-dezvoltare, prin elaborarea de studii, analize și puncte de vedere privind activitățile din domeniul afacerilor europene, inclusiv în scopul fundamentării pozițiilor exprimate de România în cadrul Uniunii Europene, a măsurilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor sale de stat membru și a reprezentării intereselor acesteia în fața instituțiilor comunitare; c) asigură traducerea în limba română și revizia lingvistică și juridică a acquis-ului comunitar adoptat până la momentul aderării României la Uniunea Europeană și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și traducerea în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene a unor texte juridice în limba română, prin unificarea terminologică și coordonarea traducerilor efectuate la nivel național; f) realizează alte tipuri de traduceri decât cele prevăzute la lit. c), lucrări și materiale didactice sau de informare în domeniul său de activitate.” 2. La articolul I punctul 5, alineatul (3) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Veniturile proprii ale Institutului European din România se constituie, în vederea îndeplinirii obiectivelor și atribuțiilor prevăzute de prezenta ordonanță, din realizarea de studii, analize și programe, efectuate pe bază de contracte de cercetare, din taxe de participare la activitățile de formare, din vânzarea produselor editoriale, din organizarea de sesiuni, conferințe și manifestări științifice, de comunicare sau formare profesională, din prestarea de servicii de traducere, coordonare și unificare terminologică și alte activități asimilate, efectuate pe bază de contracte sau în parteneriat public-privat ori cu alte instituții publice, precum și din finanțări nerambursabile și se utilizează de către institut, potrivit legii.” 3. La articolul I punctul 6, articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — (1) Activitățile Institutului European din România sunt propuse consiliului de administrație, la inițiativa directorului general și a consiliului științific consultativ ori la cererea altor entități interesate, pentru a fi prevăzute în programul anual al acestuia, asigurându-se, cu prioritate, îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 1 alin. (2) și a solicitărilor autorităților publice. (2) Programul anual este supus aprobării Departamentului pentru Afaceri Europene la data de 1 iulie a anului în curs pentru anul următor. Departamentul pentru Afaceri Europene are la dispoziție 45 de zile pentru a aproba programul anual sau pentru a cere motivat modificarea acestuia. (3) Institutul European din România poate desfășura proiecte complementare celor prevăzute în programul anual, la propunerea consiliului de administrație al Institutului European din România și cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene, prin accesarea de proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile, în condițiile legii.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 29 aprilie 2009. Nr. 133. 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 28 aprilie 2009. Nr. 739^ ★ PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 188 din 25 noiembrie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 4 decembrie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 29 aprilie 2009. Nr. 134. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora 7 7 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 28 aprilie 2009. Nr. 740.’ HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. —Hotărârea Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2009, se completează după cum urmează: 1. La articolul 3 alineatul (1), după litera w) se introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins: ,,x) organizează evenimente în vederea promovării programelor de tineret.” 2. La articolul 5, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins: ,,w) organizează evenimente în vederea promovării programelor de sport.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul tineretului și sportului, Monica Maria lacob-Ridzi București, 22 aprilie 2009. Nr. 478. 7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE privind reorganizarea Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă reorganizarea Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș în cabinete medicale individuale asociate și desființarea acestuia ca unitate sanitară cu personalitate juridică. (2) Desființarea Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș se realizează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (3) în termenul prevăzut la alin. (2), Centrul de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș realizează regularizarea financiară pentru serviciile prestate. (4) în cadrul termenului prevăzut la alin. (2) se va proceda la organizarea cabinetelor medicale individuale asociate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Art. 2. — (1) Patrimoniul Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș se stabilește pe baza bilanțului contabil de închidere la data predării, însoțit de balanța de verificare sintetică, Contul de rezultat patrimonial, Situația fluxurilor de trezorerie, conturile de execuție întocmite în structura bugetelor aprobate și celelalte anexe, după caz, întocmite potrivit metodologiei existente, și se preia, în baza acestora și a protocolului de predare-primire, de către Spitalul Județean de Urgență Pitești, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (2) Bunurile mobile, inclusiv aparatura, aflate în dotarea cabinetelor de specialitate, vor fi atribuite în folosință medicilor din cabinetele medicale individuale asociate prevăzute la art. 1 alin. (1), potrivit Ordonanței Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Art. 3. — La data finalizării contractului de prestări de servicii, având ca obiect serviciile acordate de laboratorul de analize medicale și laboratorul de radiologie și imagistică medicală, laboratoarele vor fi incluse în structura Spitalului Județean de Urgență Pitești, prin ordin al ministrului sănătății, iar bunurile, aparatura și personalul aparținând acestora vor fi preluate de către Spitalul Județean de Urgență Pitești. Art. 4. — (1) Medicii din cabinetele medicale individuale asociate, care sunt organizate și funcționează în clădirea Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș, au obligația să își suporte toate cheltuielile aferente bunei funcționări a întregii structuri organizatorice în care își desfășoară activitatea. (2) Cheltuielile aferente spațiilor de folosință comună se suportă de cabinetele medicale individuale asociate, precum și de celelalte structuri funcționale existente în imobilul Centrului de Diagnostic și Tratament al Județului Argeș, proporțional cu cota de utilizare a acestora. Art. 5. — (1) Cabinetele medicale individuale asociate au obligația de a prelua personalul mediu sanitar pe o perioadă de 5 ani. (2) Personalul administrativ și auxiliar care nu va putea fi preluat va fi redistribuit de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Argeș, pe posturi vacante, la alte unități sanitare din județ, în limita normativului de personal. Art. 6. — Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 583/1995 privind înființarea Centrului de diagnostic și tratament al județului Argeș, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 15 august 1995. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 28 aprilie 2009. Nr. 494. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN pentru aprobarea normei tehnice feroviare „Infrastructură feroviară — Instalații fixe — Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz” Având în vedere prevederile art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare și funcționare al Organismului Notificat Feroviar Român” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Feroviare Române — AFER”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma tehnică feroviară „Infrastructură feroviară — Instalații fixe — Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prevederile prezentului ordin se aplică de către operatorii economici, persoane juridice române, autorizați ca furnizori feroviari de produse/servicii în activitățile de proiectare, de construcții montaj, de modernizare, de reparare și de întreținere a instalațiilor fixe de tracțiune electrică, de către administratorul și gestionarii infrastructurii feroviare la întocmirea caietelor de sarcini și a specificațiilor tehnice pentru echipamentul liniilor de contact aeriene și pentru mijloacele de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, precum și de către Autoritatea Feroviară Română —AFER la avizarea documentațiilor tehnice și evaluarea conformității lucrărilor la instalațiile fixe de tracțiune. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin art. 2.1.1, 2.2.2, 3.1—3.12, 4.2.3.3, 4.2.12 din Normativul ID-33:1977 — Normativ pentru protecția împotriva influențelor căilor ferate electrificate monofazat 25 kV, 50 Hz, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor și telecomunicațiilor nr. 1.976/1977, își încetează aplicabilitatea. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 25 martie 2009. Nr. 331.’ ANEXĂ NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ „Infrastructură feroviară — Instalații fixe — Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz” NTF nr. 75-003:2009 Preambul Prezenta normă tehnică feroviară stabilește cerințele pentru instalațiile fixe de tracțiune electrică în vederea preîntâmpinării șocurilor electrice prin atingerea de către oameni a părților sub tensiune din echipamentul liniilor electrice aeriene. Aceste cerințe se referă la: — determinarea distanțelor de izolare în aer de siguranță între persoane și părțile aflate sub tensiune ale echipamentului liniilor electrice aeriene; — determinarea distanțelor de izolare în aer între părțile sub tensiune ale echipamentului liniilor electrice aeriene și între aceste părți sub tensiune și structurile de susținere legate la pământ. Prezenta normă tehnică feroviară se utilizează la lucrările de proiectare, construcție, modernizare, reparare și întreținere a instalațiilor de protecție împotriva șocurilor electrice cauzate de atingerea directă dintre persoane și părțile active ale echipamentului liniilor electrice aeriene folosite pentru tracțiunea electrică. La elaborarea prezentei norme tehnice feroviare s-au utilizat documentele de referință menționate în anexa A la prezenta normă tehnică feroviară. Cifrele din parantezele drepte din conținutul normei tehnice feroviare indică numărul de ordine al documentelor de referință precizate în anexa A la prezenta normă tehnică feroviară. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 9 Prezenta normă tehnică feroviară abrogă art. 2.1.1,2.2.2, 3.1—3.12, 4.2.3.3, 4.2.12 din Normativul ID-33:1977 — Normativ pentru protecția împotriva influențelor căilor ferate electrificate monofazat 25 kV, 50 Hz, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor și telecomunicațiilor nr. 1.976/1977. 1. Obiect 1.1. Obiect Prevenirea șocurilor electrice și a daunelor asupra persoanelor și instalațiilor care ajung în atingere directă cu părțile active ale echipamentului de electrificare și ale echipamentului electric al trenurilor 1.2. Abrevieri Pentru scopul prezentei norme tehnice feroviare se vor folosi următoarele abrevieri: ELEA — echipamentul liniei electrice aeriene; OMT — ordinul ministrului transporturilor; MT — Ministerul Transporturilor; ID — instrucțiune departamentală; NTE — normativ tehnic energetic; LCA — linie de contact aeriană; LEA — linie electrică aeriană; Ă/SS — nivelul superior al șinelor; DIA — distanță de izolare în aer; STEF — substație de tracțiune electrică feroviară; PS — post de secționare a liniei electrice aeriene pentru tracțiune electrică; PSS — post de subsecționare a liniei electrice aeriene pentru tracțiune electrică; CPPLP — conductor de protecție principal utilizat pentru legarea individuală și colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile; acest tip de conductor nu întoarce curentul de tracțiune la STEF; CPPLPICT — conductor de protecție principal utilizat pentru legarea individuală și colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile și pentru întoarcerea curentului de tracțiune la STEF. 2. Domeniul de aplicare 2.1. Domeniul de aplicare 2.1.1. Prezenta normă tehnică feroviară stabilește cerințele obligatorii pentru mijloacele de protecție utilizate împotriva șocului electric prin atingerea directă a părților active ale ELEA și ale echipamentului electric al trenurilor care utilizează sistemele standardizate de alimentare cu energie electrică 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz. notă: Cerințele pentru mijloacele de protecție prevăzute la pct. 2.1.1 se referă inclusiv la echipamentele electrice din depouri, revizii tehnice, posturi de secționare și de subsecționare a liniei de contact aeriene. 2.1.1.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică de către beneficiarii finali, deținători de infrastructură feroviară (administratori, gestionari), operatori de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini și a specificațiilor tehnice în cadrul procedurilor de achiziții publice ale lucrărilor de proiectare, execuție, reabilitare, modernizare, întreținere, reparare și exploatare a instalațiilor de protecție împotriva șocurilor electrice cauzate de atingerea directă de către persoane a părților active ale echipamentului liniilor electrice aeriene folosite pentru tracțiunea electrică, respectiv a echipamentului electric de înaltă tensiune de pe acoperișul materialului rulant. 2.1.1.2. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică de către operatorii economici la proiectarea și realizarea lucrărilor de construcții, modernizare, reabilitare, întreținere, reparare și exploatare a liniilor electrice aeriene utilizate pentru tracțiunea electrică și a echipamentului electric de înaltă tensiune de pe acoperișul materialului rulant. 2.1.1.3. Echipamentul liniilor electrice aeriene aflate deja în exploatare, care nu îndeplinesc în totalitate prevederile prezentei norme tehnice feroviare, poate fi utilizat în continuare până la executarea lucrărilor de reparații capitale sau a lucrărilor de modernizare. 2.1.2. Prezenta normă tehnică feroviară nu se aplică: — metrourilor, tramvaielor și altor sisteme de transport electric urban, precum și sistemelor de tracțiune electrică minieră; — echipamentului electric dintr-o zonă protejată (de exemplu, o secțiune a căii electrificate situată în interiorul unui loc de muncă îngrădit) și echipamentului electric din substațiile de tracțiune electrică, [24], [25] și [26], 2.1.3. Clasa de risc a lucrărilor privind prevederile de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă 2.1.3.1. în conformitate cu [32] și [39], echipamentul liniilor electrice aeriene de contact (cu excepția echipamentului electric din PS și PSS) și lucrările privind prevederile de protecție față de acest echipament sunt de clasă de risc 1A. 2.1.3.2. Echipamentul electric din PS și PSS este de clasa de risc 2A. 2.1.3.3. în conformitate cu [29], certificatul de siguranță specifică rețelei este eliberat operatorului feroviar de către Autoritatea de Siguranță Feroviară Română —ASFR. 2.2. Cerințe generale 2.2.1. Generalități în cazul lucrărilor noi, dacă elaborarea proiectului tehnic a fost efectuată înainte de data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare, cerințele aplicabile normativelor precedente trebuie să continue să fie îndeplinite. Dacă elaborarea proiectului tehnic a fost efectuată după data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A., organele de control ale Autorității Feroviare Române — AFER, operatorii de transport feroviar și administratorii de infrastructură trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în această normă. 2.2.2. Linii de cale ferată electrificate 2.2.2.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică tuturor liniilor electrificate noi și existente de pe infrastructura feroviară care utilizează unul dintre sistemele standardizate de electrificare a căii ferate 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz, cu caracteristicile electrice precizate la [11], 2.2.2.2. Cerințele din prezenta normă tehnică feroviară sunt obligatorii pentru infrastructura deținută de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A. sau de un alt administrator de infrastructură feroviară și pentru modificările la această infrastructură pentru care aprobarea de principiu privind execuția lucrărilor este dată după data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare. 2.2.2.3. Lucrările de protecție împotriva șocului prin atingerea directă a elementelor ELEA aflate sub tensiune se vor executa pe baza unui proiect întocmit în acest scop, conform prevederilor prezentei norme tehnice feroviare. 2.2.2.4. Liniile de cale ferată electrificată se vor pune în funcțiune numai după ce în urma analizei efectuate de beneficiar, proiectant și executant asupra rezultatelor verificărilor și măsurătorilor de la pct. 7 din prezenta normă tehnică feroviară se va constata că cerințele prevăzute în aceasta sunt respectate. Volumul măsurărilor se va stabili prin caietul de sarcini sau specificația tehnică avizate de deținătorul instalațiilor și AFER. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 2.2.3. Stații de cale ferată 2.2.3.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică tuturor stațiilor de cale ferată din cadrul infrastructurii feroviare care vor folosi sistemele standardizate de electrificare cu linii aeriene 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz. 2.2.3.2. Cerințele prezentei norme tehnice feroviare sunt obligatorii pentru stațiile de cale ferată noi și pentru modificările asupra stațiilor de cale ferată existente, de la data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare. 2.2.3.3. La o stație de cale ferată prevederile contractuale (în cazul unei închirieri) nu schimbă prin ele însele deținătorul de sarcini privind cerințele obligatorii din prezenta normă tehnică feroviară. 2.2.4. Vehicule feroviare 2.2.4.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică vehiculelor feroviare care vor funcționa pe infrastructura feroviară, care utilizează sistemele standard de electrificare 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz. 2.2.4.2. Toate vehiculele feroviare noi și modernizate trebuie să îndeplinească cerințele obligatorii pentru proiectarea vehiculelor feroviare prevăzute în prezenta normă tehnică feroviară. Vehiculele feroviare aflate în exploatare care nu întrunesc cerințele din prezenta normă tehnică feroviară vor fi aliniate la prevederile acesteia cu ocazia primei reparații cu ridicarea de pe osie (RR, RG). în cazurile în care vehiculele feroviare sunt modificate în domeniul acoperit de pct. 2.1 al prezentei norme tehnice feroviare, proiectul trebuie să fie revizuit și în locurile unde practic ele s-au aliniat la acesta. 2.3. Cerințe în legătură cu obiectul normei aflate în alte documente Aceste cerințe sunt stabilite într-un număr de reglementări, așa cum se detaliază mai jos: — cerințele pentru legarea la pământ și pentru legăturile care asigură continuitatea circuitului de tracțiune pe liniile electrificate, precizate în [8]; — cerințele pentru protecția persoanelor care lucrează pe sau lângă liniile electrice aeriene 25 kV, 50 Hz, stabilite în normele specifice si generale de protecție a muncii precizate în [2] și [3]; — cerințele specifice pentru parapete și poduri peste liniile electrificate, precizate la [8]; — cerințele pentru prevederea indicatoarelor și notelor de avertizare pe liniile electrificate, necesare pentru a preveni accesul direct al persoanelor la obiectele aflate sub tensiune, precizate în [15] și în anexa B din [8]. 3. Definiții în sensul prezentei norme tehnice feroviare termenii specifici se definesc după cum urmează: 3.1. Generalități 3.1.1. sistem feroviar — totalitatea subsistemelor pentru zone structurale și operaționale privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convențional din România cu sistemul de transport feroviar transeuropean și interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză, precum și gestionarea și exploatarea sistemului ca întreg, [35] și [36]; 3.1.2. administrator de infrastructură feroviară — orice organism sau orice operator economic care are ca obiect principal de activitate administrarea și întreținerea infrastructurii feroviare. Funcțiile administratorului de infrastructură de pe o rețea sau o parte a unei rețele pot fi alocate, în conformitate cu reglementările în vigoare, mai multor organisme sau operatori economici, [36] art. 1 alin. 10; 3.1.3. operator de transport feroviar — orice operator economic cu capital de stat ori privat a cărui activitate principală constă în efectuarea de prestații de transport de marfă și/sau de călători pe calea ferată, tracțiunea fiind asigurată în mod obligatoriu de acest operator economic. Acest termen include, de asemenea, și operatorii economici care asigură numai tracțiunea, [28] și [37], 3.1.4. zone publice — acele zone din infrastructura deținută de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A. și din alte zone aflate sub controlul unui administrator de infrastructură feroviară, în scopul prezentei norme tehnice feroviare, zone în care publicului îi este permis accesul în mod nerestricționat, [8]; 3.1.5. zone cu acces liber— acele zone în care publicul are acces nerestricționat, fără controlul exercitat de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A. sau de un administrator de infrastructură feroviară, așa cum este, de exemplu, un drum pietonal pe marginea căii ferate, în afara unei îngrădiri cu gard; 3.1.6. zone cu acces restricționat — acele zone din infrastructura deținută de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A. sau din altă infrastructură aflată sub controlul unui administrator de infrastructură feroviară, în scopul prezentei norme tehnice feroviare, în care aceștia permit numai accesul persoanelor autorizate, [8]; 3.1.7. zonă protejată — zonă care conține instalația sau instalațiile la care se execută lucrări și în care s-au luat măsuri, de către personalul unității de exploatare, menite să împiedice apariția accidentală a tensiunii. Zona protejată se delimitează fizic de la punctele de unde s-a făcut separarea vizibilă, respectiv s-au scos de sub tensiune instalațiile (instalația) la care se lucrează. Accesul în astfel de zone este permis numai persoanelor autorizate; 3.1.8. trecere la nivel publică — trecere pe unde publicul are voie să traverseze calea ferată cu condiția respectării măsurilor de securitate aferente, [8]; 3.1.9. trecere la nivel privată — trecere utilizată, în general, pentru accesul la un tren sau la o activitate; în acest loc, în mod normal, trebuie limitat accesul publicului, [8]; 3.1.10. trecere la nivel cu acces controlat — trecere la care publicul nu are, în mod normal, acces, situată într-o zonă aflată sub controlul administrației feroviare care reglementează și utilizarea acesteia (de exemplu, în depouri și triaje), [8]; 3.1.11. drum pietonal autorizat — drum protejat, în lungul căii ferate. Utilizarea acestui drum este permisă numai persoanelor autorizate, [8]; 3.1.12. suprafață de circulație — orice punct al unei suprafețe pe care persoanele pot staționa sau circula, [8]; 3.1.13. secțiune de circuit — parte a unui circuit electric care are propriile valori ale tensiunilor nominale pentru coordonarea izolației: tensiunea nominală de izolație, tensiunea nominală de ținere la impuls 1,2/50ps, definiție bazată pe [9]; 3.1.14. structură de susținere — elemente care susțin conductoarele și izolatoarele unei linii aeriene de contact, [7]; 3.1.15. deținător— orice persoană juridică având calitatea de proprietar sau de împuternicit, care exploatează pe termen lung o instalație ori un vehicul de cale ferată; 3.2. Linii de cale ferată electrificate aerian 3.2.1. echipamentul liniei electrice aeriene (ELEA) — un ansamblu de conductoare suspendate deasupra liniei ferate pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică, împreună cu accesoriile, izolatoarele și alte anexe, inclusiv separatoarele, fixatoarele, conductoarele de protecție tip CPPLP și CPPLPICT și fiderele pentru PS, PSS (echipate cu autotransformatoare în cazul sistemului de alimentare 2 x 25 kV, 50 Hz); NOTĂ: în scopul prezentei norme tehnice feroviare, definiția echipamentului liniei electrice aeriene include toate fiderele și conductoarele aeriene (inclusiv izolatoarele, accesoriile de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 11 prindere ale acestora și echipamentul electric monofazat și bifazat din PS, PSS). 3.2.2. linie de contact— un sistem de conductoare destinat alimentării cu energie electrică a vehiculelor feroviare prin intermediul echipamentului de captare a curentului, [8]; 3.2.3. linie de contact aeriană — o linie de contact plasată deasupra sau lateral față de acoperișul vehiculelor și care alimentează cu energie electrică vehiculele printr-un echipament de captare a curentului montat pe acoperișul acestora, [8]; NOTĂ: Fiderul de întărire nu este inclus în linia de contact aeriană. 3.2.4. parte conductoare — parte capabilă să conducă un curent electric; 3.2.5. părți active — orice conductor sau orice parte conductoare a ELEA, destinat/destinată a fi sub tensiune în funcționare normală, inclusiv întreaga lungime a unui izolator ori a unui pantograf și alte echipamente electrice montate pe acoperișul vehiculelor feroviare, [8]; NOTĂ: Prin convenție, șinele de rulare și părțile conectate la ele nu vor fi considerate părți active. 3.2.6. parte conductoare accesibilă — parte conductoare a unui echipament electric care poate fi atinsă și care, în mod normal, nu este sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul deteriorării izolației de bază (definiție bazată pe [8]); NOTĂ: O parte conductoare a unui echipament electric care nu poate fi pusă sub tensiune în caz de defectare decât prin intermediul unei părți conductoare nu este considerată parte conductoare accesibilă. 3.2.7. atingere directă — contact între persoane sau animale și părți active (definiție bazată pe [8] și [23]); 3.2.8. atingere indirectă — contact între persoane sau animale și părți conductoare accesibile care au devenit active în condiții de defectare, [8] și [23]; 3.2.9. șoc electric — efect patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau al unui animal, [8]; 3.2.10. deschidere — parte a liniei aeriene de contact situată între două suporturi sau între două puncte de suspendare succesive, [7]; 3.2.11. distanță de izolare în aer— cea mai scurtă distanță în aer între două părți conductoare, [9]; 3.2.12. distanță de firîntins — dimensiunea unui fir imaginar întins între o suprafață de circulație și o parte activă aflată în apropierea marginii unui obstacol; 3.2.13. izolație funcțională — izolația între părți conductoare care este necesară numai pentru buna funcționare, [9] (a se vedea figura 1); 3.2.14. izolație de bază — izolația părților active destinată să asigure protecția de bază împotriva șocurilor electrice, [9] (a se vedea figura 1); Figura 1*) — Exemple de izolație realizată cu distanță de izolare în aer, [9] D1, D2, D5 - distanțe de izolare în aer care asigură izolația de bază D3 - distanță de izolare în aer care asigură izolația funcțională D4 - distanță de izolare în aer de securitate care asigură izolația întărită D6 - distanță de izolare de suprafață care asigură izolația suplimentară D5+D6 - distanță de izolare care asigură izolația dublă j Figura 1 este reprodusă în facsimil. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 3.2.15. izolație suplimentară — izolație independentă aplicată în plus față de izolația de bază pentru a asigura protecția împotriva șocurilor electrice în cazul deteriorării izolației de bază. Solicitarea electrică a izolației suplimentare, în cazul unui defect, poate fi diferită de solicitarea izolației de bază în condiții normale de exploatare, [9] (a se vedea figura 1); NOTE: 1. Izolația suplimentară poate fi realizată ca un strat de izolație solidă. 2. în cazul unei combinații de distanță de izolare în aer insuficientă și de izolație solidă bine dimensionată pot să apară descărcări parțiale. 3.2.16. izolație dublă — izolație care cuprinde atât izolația de bază, cât și izolația suplimentară, [9] (a se vedea figura 1); 3.2.17. izolație întărită — sistem de izolație unic aplicat părților active, care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice echivalent cu cel al unei izolații duble, [9]; NOTĂ: Termenul „sistem de izolație unic” nu implică faptul că izolația trebuie să fie o piesă omogenă. Sistemul poate cuprinde mai multe straturi care nu pot fi încercate individual ca în cazul izolației de bază sau al celei suplimentare. 3.2.18. distanță de izolare în aer, statică — distanță care determină izolarea în aer între: a) părțile active ale ELEA și părțile legate la pământ ale trenurilor; b) părțile active ale ELEA și alte părți ale ELEA care pot deveni legate la pământ; c) părțile active ale ELEA și structurile de susținere (de exemplu: poduri, tuneluri); d) părțile active ale ELEA și alte părți active ale ELEA aflate la faze diferite; e) părțile active ale trenurilor electrice și părți legate la pământ ale ELEA; f) părțile active ale trenurilor electrice și structurile de susținere; g) părțile active ale trenurilor electrice și alte părți active ale ELEĂ aflate la faze diferite, distanță care există când toate părțile sunt nemișcate și nu sunt susceptibile de mișcări dinamice, [9]; 3.2.19. distanță de izolare în aer dinamică (de trecere) — distanță de izolare în aer, care este obținută printr-o reducere momentană a distanței de izolare statică în aer, cauzată de mișcarea dinamică a echipamentului liniei aeriene și de trecerea trenurilor; 3.2.20. ridicarea (înălțarea) tirului de contact — deplasare ascendentă verticală a firului de contact care se ridică în timpul trecerii pantografului; 3.2.21. distanță de izolare în aer de securitate — distanță, în linie dreaptă, între o suprafață de circulație și părțile active ale ELEA, necesară pentru a preveni atingerea directă între persoane și părțile active, [9]; NOTĂ: Această distanță de izolare în aer asigură izolația întărită între părțile active ale ELEA și suprafața de staționare. 3.2.22. distanță de izolare în aer pe suprafață — cea mai scurtă distanță pe suprafața unui material electroizolant între două părți conductoare, [9]; 3.2.23. înălțimea echipamentului liniei electrice aeriene — distanța de la nivelul superior al șinei până la cel mai de jos conductor sau accesoriu al LEA, măsurată perpendicular pe planul căii ferate, [7]; 3.2.24. înălțimea minimă a echipamentului liniei electrice aeriene — valoarea minimă a înălțimii conductoarelor și accesoriilor LEA, necesară pentru a evita formarea arcului electric între acestea și vehicule, în toate condițiile de funcționare, [7]; 3.2.25. barieră — element care asigură protecția împotriva atingerii directe din toate direcțiile obișnuite de acces, [8]; 3.2.26. obstacol — element care împiedică o atingere directă accidentală, însă nu împiedică o atingere directă voită, [8]; NOTĂ: Obstacolele se pot realiza din materiale compacte (zidărie, panouri pline) sau din plase. 3.2.27. gabarit de liberă trecere — contur geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nicio parte a construcțiilor (poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele etc.) sau a instalațiilor fixe CF (semnale, coloane etc.) și nici materiale sau obiecte depozitate în lungul liniei curente ori în stații. Fac excepție instalațiile care, în timpul funcționării, acționează direct asupra materialului rulant, ca: frânele de cale, instalațiile liniei de contact, brațul coloanelor hidraulice, elevatoarele de cărbuni etc., cu condiția ca aceste instalații să fie astfel amplasate încât, în stare de repaus, să nu vină în contact direct cu acele elemente ale materialului rulant asupra cărora acționează în timpul funcționării, [21]; NOTĂ: Gabaritul de liberă trecere asigură circulația trenurilor în deplină siguranță fără limitarea vitezei sau alte îngrădiri. 3.2.28. gabarit pentru lucrări de artă și alte construcții — gabarit de liberă trecere privind lucrările de artă și diferite construcții, altele decât cele menționate la pct. 3.2.29—3.2.31; 3.2.29. gabarit pentru elemente ale instalațiilor CF — gabarit de liberă trecere privind semnalele, coloanele hidraulice, gardurile, stâlpii și alte elemente ale instalațiilor căilor ferate, anexa B din [21]; 3.2.30. gabarit pentru tuneluri CF—gabarit de liberă trecere privind tunelurile si polatele de cale ferată (a se vedea anexa B din [21]); 3.2.31. gabarit pentru linii electrificate și electrificabile — gabarit de liberă trecere pe linii electrificate sau electrificabile (a se vedea condițiile precizate în anexa B din [21]); 3.2.32. îngrădire de lucru — îngrădire care delimitează material zona de lucru într-o instalație electrică; 3.2.33. tensiune nominală — valoarea tensiunii unui element component, dispozitiv sau echipament, fixată de către producător, la care se face referire pentru funcționare și pentru caracteristicile funcționale, [9]; 3.2.34. tensiune locală — cea mai mare valoare efectivă a tensiunii în curent alternativ care poate apărea între două puncte ale unei izolații date, fiecare circuit susceptibil să influențeze valoarea efectivă mai sus menționată fiind alimentat la tensiunea lui permanentă maximă, [9]; NOTĂ: Permanent înseamnă că tensiunea durează mai mult de 5 minute, așa cum este Uₘₐₓ₁ din [11]; 3.2.35. tensiune locală de vârf— cea mai mare valoare a tensiunii care poate să apară în serviciu printr-o anumită izolație, [9]; 3.2.36. tensiunea permanentă maximă (Uₘₐₓi) — valoarea efectivă maximă a tensiunii care poate să fie prezentă mai mult de 5 minute, [11]; 3.2.37. tensiunea temporară maximă (UₘₐX2) — cea mai mare valoare efectivă a tensiunii care poate să apară pentru o durată limitată de timp, (0,5—300s], [11]; 3.2.38. supratensiunea de lungă durată cea mai ridicată (Uₘₐₓ₃) — tensiunea definită ca cea mai ridicată valoare a supratensiunii de lungă durată pentru t = 20ms. Această valoare este independentă de frecvență, [11]; 3.2.39. tensiune nominală de izolație (UNₘ) — valoarea efectivă a tensiunii de ținere a echipamentului sau a unei părți a acestuia, fixată de către producător, ce caracterizează capacitatea de ținere permanentă (peste 5 minute) a izolației acestuia, [9]; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 13 NOTE: 1. UNₘ este o tensiune între o parte activă a echipamentului și pământ sau o altă parte activă. Pentru materialul rulant pământul este reprezentat de cutia vagonului, iar pentru instalațiile fixe de tracțiune electrică pământul este reprezentat de șinele de cale ferată, dacă nu se precizează altă reprezentare a acestuia. 2. Pentru circuite, sisteme și subsisteme în aplicații feroviare această definiție este de preferat față de definiția „cea mai ridicată tensiune pentru echipament” care este utilizată în mare măsură în standardele internaționale. 3. UNₘ nu este necesar să fie egală cu tensiunea nominală, care este, în principal, legată de caracteristicile funcționale. 4. UNₘ este mai mare sau egală cu tensiunea locală. în consecință, pentru circuitele conectate direct la linia de contact ^Nm - Umaxl’ [^L 3.2.40. tensiune nominală de ținere la impuls (UNᵢ) — valoare a tensiunii de ținere la impuls, a echipamentului sau a unei părți a acestuia, fixată de către producător, ce caracterizează capacitatea de ținere a izolației acestuia împotriva supratensiunilor tranzitorii, [9]; NOTĂ: UNᵢ este mai mare sau egală cu tensiunea locală de vârf. 3.2.41. supratensiune — orice tensiune care are o valoare de vârf ce depășește valoarea de vârf corespunzătoare (inclusiv supratensiunile repetitive) tensiunii maxime în regim permanent, în condiții normale de funcționare, [9]; 3.2.42. supratensiune temporară (TO\/) —supratensiune de frecventă egală cu frecventa rețelei de alimentare, de lungă durată, [9] și [11]; NOTE: 1. Supratensiunea poate fi neamortizată sau slab amortizată, în unele cazuri, frecvența ei poate fi de câteva ori mai mică decât frecvența de alimentare. 2. O supratensiune temporară este independentă de încărcarea rețelei. Aceasta se caracterizează printr-o curbă tensiune/timp. 3.2.43. supratensiune tranzitorie — supratensiune de scurtă durată care nu depășește câteva milisecunde, care apare din cauza transferului de curent, [9]; NOTĂ: O supratensiune tranzitorie depinde de încărcarea rețelei. Aceasta nu poate fi caracterizată printr-o curbă tensiune/timp. în esență, o supratensiune tranzitorie este rezultatul unui transfer de curent de la o sursă la o sarcină (rețea). 3.2.44. supratensiune de comutație — supratensiune tranzitorie care apare în orice punctai unei rețele din cauza unei comutații sau a unui defect, [9]; 3.2.45. supratensiune de trăsnet — supratensiune tranzitorie care apare în orice punct al unei rețele din cauza unei descărcări atmosferice, [9]; 3.2.46. CPPLP — conductor de protecție principal utilizat pentru legarea la pământ a părților conductoare accesibile ale ELEA. Acest conductor nu întoarce curentul de tracțiune la STEF și este parcurs doar de curentul de defect în cazul unui defect al izolației de bază. în România acest conductor se mai numește „conductor colector”; 3.2.47. CPPLPICT—conductor de protecție principal utilizat pentru legarea la pământ a părților conductoare accesibile ale ELEA, dar și pentru întoarcerea unei părți din curentul de tracțiune la STEF. Condițiile de utilizare sunt precizate de SR EN 50119:2003 și SR EN 50122-1:2002; 3.2.48. lider de linie — conductor aerian susținut pe aceeași structură ca linia de contact aeriană pentru a alimenta puncte de injecție succesive. Definiție preluată din SR EN 50122- 1:2002. ’ 4. Condiții de exploatare luate în considerare în calculul și aplicarea prevederilor de protecție 4.1. Condițiile de mediu normale, precizate de [9] și [13], de care se ține seama la calcularea distanței de izolare în’ aer sunt: a) temperatura aerului ambiant nu depășește 40 °C, iar valoarea ei medie, măsurată pe o perioada de 24 ore, nu depășește 35 °C; b) temperatura minimă a aerului ambiant este: - 10 °C pentru clasa „-10 °C la exterior”; - 25 °C pentru clasa „-25 °C la exterior”; - 40 °C pentru clasa „-40 °C la exterior”; c) altitudinea nu depășește 1.000 m deasupra nivelului mării; d) aerul ambiant nu este în mod semnificativ poluat cu praf, fum, gaze corozive, vapori sau sare, iar poluarea nu depășește nivelul PD2 (a se vedea tabelele A.3, A.4 și anexa E din [9]);’ e) în mod obișnuit există condens sau precipitații (sunt considerate următoarele forme de precipitații: rouă, condensul, ceața, ploaia, zăpada, gheața și chiciura). 4.2. Condiții atmosferice de referință standardizate Condițiile atmosferice de referință standardizate, pentru care se exprimă tensiunile de încercare la ținere standardizate, [9] și [13], sunt: — temperatura aerului: t₀ = 20 °C; — presiunea aerului: p₀ = 101,325 kPa (1013,25 mBar), corespunzătoare nivelului mării; — umiditatea absolută a aerului: h₀ = 11 g/m³. 4.3. Condiții atmosferice reale Condițiile atmosferice (presiunea, temperatura și umiditatea aerului), luate în considerare la un anumit moment în exploatarea ELEA, vor fi numite în continuare condiții atmosferice reale. Pentru dimensionarea DIA se vor considera cele mai dezavantajoase condiții atmosferice reale care pot să apară în exploatare. 4.4. Condiții privind funcționarea în mediu poluat Definirea gradelor de poluare PD3, PD3A, PD4, PD4A, PD4B este necesar să se efectueze conform anexei E din [9]: a) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în interior, cu ventilație naturală ori cu ventilație forțată cu aer curat, filtrat, provenit din exterior, și pentru cabina de conducere și compartimentul mașinilor materialului rulant, în aceleași condiții de ventilație, se va considera gradul de poluare PD3; b) pentru posturi de transformare sau autotransformare aflate în exterior, protejate împotriva intemperiilor, se va considera gradul de poluare PD3; c) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în interior, cu ventilație forțată cu aer nefiltrat, provenit din exterior, și pentru compartimentul mașinilor de pe materialul rulant, în aceleași condiții de ventilație, se va considera gradul de poluare PD3Ă; d) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în exterior, protejate împotriva intemperiilor, și pentru izolatoare aflate în zone cu nivel scăzut de poluare, se va considera gradul de poluare PD3A; e) pentru echipamentul electric exterior, montat pe acoperișul materialului rulant, se ia în considerare numai funcționarea în mediu cu grad de poluare PD4; f) pentru echipamentul electric exterior, din instalațiile fixe de tracțiune electrică, neprotejat împotriva intemperiilor, se iau în considerare gradele de poluare PD4Ași PD4B. 4.5. Condiții privind tensiunea și frecvența de alimentare Tensiunile și frecvența nominală de alimentare a părților active ale ELEA și a părților active ale echipamentului de pe acoperișul materialului rulant, precum și valorile maxime normate ce se pot întâlni în exploatare sunt precizate în tabelul 4.2.3 din [11] și în tabelul 1 din prezenta normă tehnică feroviară. a) Tensiunea nominală de alimentare a LCA este: Uₙ = 25 kV, la frecvența nominală de 50 Hz; 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 b) Tensiunea nominală de alimentare a materialului rulant este: Uₙ = 25 kV, la frecvența nominală de 50 Hz. 4.6. Condiții privind tensiunea nominală de izolație UNₘ 4.6.1. Tensiunea nominală de izolație a LCA, UNₘ, este necesar să fie cel puțin egală cu Uₘₐₓ₁ (27,5 kV), [9] și [11]. a) pentru secțiunile de linie de contact aeriană alimentate de substații de tracțiune electrică, dotate cu transformatoare de putere, cu reglaj automat al tensiunii sub sarcină, se recomandă să se ia în considerare o tensiune nominală de izolație, [9] și [11]: ^Nm - ^max1 ⁼ 27,5 kV b) pentru secțiunile de linie de contact aeriană alimentate de substații de tracțiune electrică, nedotate cu transformatoare de putere, cu reglaj automat al tensiunii sub sarcină, și pentru secțiunile care sunt dotate cu aparataj de comutație, se recomandă să se ia în considerare o tensiune nominală de izolație, [9] și [11]: ^Nm - ^max2 ⁼ 29 kV 4.6.2. Pentru circuitele de alimentare în curent alternativ de pe vehiculele feroviare tensiunea nominală de izolație este precizată în [9]: UNₘ = 27,5 kV NOTĂ: Izolația echipamentului de pe acoperișul vehiculelor feroviare față de masa metalică a acestora va fi considerată izolație funcțională, [9]. 4.7. Condiții privind amplasarea liniei electrice aeriene Limitele privind gabaritul pentru electrificare sunt precizate în [21] și [33], a) înălțimea minimă de amplasare a firului de contact al liniei electrice aeriene față de nivelul superior al șinelor este de 5,15 m (4,99 m pentru linia de contact amplasată pe lucrări de artă vechi) și trebuie să fie asigurată la temperatura de +47 °C și la -5 °C, cu depunerea maximă de chiciură, caracteristică zonei climatice respective; dacă nu există construcții sau instalații la distanță mai mică de 400 m, înălțimea normală a firului de contact va fi de 5,75 m, [21] și [33]. în dreptul trecerilor la nivel, înălțimea minimă a firului de contact și a celorlalte conductoare față de suprafața drumului care intersectează calea ferată va fi stabilită conform pct. 5.7.1.2 din prezenta normă tehnică feroviară. b) înălțimea maximă de amplasare a firului de contact față de nivelul superior al șinelor este de 6,5 m și trebuie să fie asigurată la temperatura mediului ambiant de -40 °C, [21] și [33]. c) în zona peroanelor, părțile active ale liniei de contact aeriene [exclusiv firul de contact pentru care se aplică pct. 4.7 a) din prezenta normă tehnică feroviară] trebuie să nu fie amplasate la o înălțime mai mare de 5 m față de nivelul superior al șinelor. 4.8. Zona liniei de contact aeriene și zona pantografului — zona liniei de contact aeriene și zona pantografului — zona ale cărei limite nu sunt depășite, în general, de o linie de contact aeriană ruptă sau de un pantograf rupt care este sub tensiune, în cazul în care pantograful ori fragmente rupte din acesta scapă de sub firul de contact, [8]. Accidental, structuri de susținere și echipamente pot veni în contact direct cu o linie de contact aeriană ruptă sau cu părți aflate sub tensiune ale unui pantograf rupt ori scăpat de sub firul de contact. Zona liniei de contact aeriene și zona pantografului în care este considerat probabil un astfel de contact pentru o linie de cale ferată electrificată, în aliniament, este definită în figura 2. Dimensiunile X, Y, Z, definite și reprezentate conform [8], sunt precizate pentru tracțiunea electrică din România, în cazul când se folosesc locomotive electrice echipate cu pantografe cu lungimea săniei de 1.600 mm. NOTE: 1. în cazul în care linia de contact aeriană părăsește axa căii ferate, zona liniei de contact aeriene trebuie extinsă corespunzător. 2. în cazul ieșirii de sub firul de contact sau al ruperii lui, pantograful poate rămâne sub tensiune fie pentru că este conectat cu un alt pantograf aflat sub tensiune, fie pentru că este în funcțiune frânarea electrică. 3. Nu se ia în considerare ruperea fiderelor sau a fiderelor de întărire deoarece probabilitatea ruperii acestora este foarte mică, ele nefiind solicitate mecanic de către captatorul de curent. 4. Pentru liniile electrificate aflate în tuneluri sau în apropierea unor lucrări de artă este necesar să se stabilească zona liniei de contact și zona pantograf, în conformitate cu gabaritele definite la pct. 3.2.27 — 3.2.31 din prezenta normă tehnică feroviară, [21], Figura 2*) — Zona liniei de contact aeriene și zona pantograf *) Figura 2 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 15 unde: RH (NSS) — nivelul superior al șinelor; HP — poziția celui mai ridicat conductor al LCA, considerat a fi poziționat în centrul căii, în orice condiții de exploatare; OZ — zona liniei de contact aeriene (LCA); PZ — zona pantograf; TCL — axa centrală a liniei; X= 5,0 m — maximul lui OZ la nivelul superior al șinelor; Y = 1,75 m — maximul orizontal al zonei pantograf PZ (pentru pantograf de 1.600 mm); Z = 7,6 m — înălțimea maximă a pantografului rupt deasupra RH. NOTĂ: Zigzagul a fost luat în considerare în cadrul dimensiunii „Y”. 5. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă pentru liniile de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz 5.1. Principii de calcul 5.1.1. ELEA trebuie să fie proiectat, construit și întreținut astfel încât mijloacele de protecție utilizate împotriva atingerii directe a părților active să fie capabile să minimizeze riscul daunelor provocate persoanelor și echipamentelor. 5.1.2. Prevederile de protecție oferite de infrastructură împotriva atingerii directe a părților active ale ELEA sunt realizate prin următoarele mijloace de protecție: a) distanțe de izolare în aer între elementele active ale ELEA și structuri de susținere, care asigură izolația de bază a LEA împotriva șocurilor electrice prin atingere directă; b) distanțe de izolare în aer între elementele active ale ELEA și/sau între aceste elemente active și conductoarele liniilor de energie ori de telecomunicații care se află în vecinătatea căii ferate electrificate, ce asigură izolația funcțională a ELEA; c) distanțe de izolare în aer de securitate, care asigură izolația întărită între părțile active ale ELEA și suprafețele de circulație a persoanelor, definite la pct. 3.2.21 (de exemplu, peroane, treceri la nivelul căii ferate, drumuri pietonale, rampe de descărcare etc.); d) distanțe de izolare în aer, care asigură izolația întărită între părțile active ale ELEA și vegetația aflată în vecinătatea căii ferate electrificate; e) distanțe de izolare pe suprafață, care asigură izolația de bază, izolația funcțională sau izolația întărită, definite la pct. 3.2.22; ’ f) obstacole, acolo unde distanțele de izolare în aer de securitate, definite la pct. 3.2.26, nu se pot obține; g) măsuri de protecție împotriva escaladării și intrării persoanelor neautorizate în zonele cu acces restricționat, zone definite la pct. 3.1.6. 5.1.3. Toate mijloacele de protecție enumerate la pct. 5.1.2 vor fi dimensionate în mod obligatoriu pentru cele mai grele condiții de exploatare la locul lor de amplasare, descrise la pct. 4, și luând în considerare cel puțin următoarele: a) condițiile atmosferice reale cele mai dezavantajoase de presiune, temperatură și umiditate; NOTĂ: Pentru presiune se va considera presiunea atmosferică medie a locului, determinată de altitudinea locului față de nivelul mării. în cazul unei secțiuni de alimentare, se va considera valoarea maximă a acesteia pentru întreaga secțiune. b) condițiile electrice privind: — tensiunea nominală a sistemului de alimentare, tensiunea locală, tensiunea nominală de izolație a secțiunii; — funcționarea la supratensiuni atmosferice și de comutație; — tensiunea nominală de ținere la impuls 1,2/50 ps; — forma elementelor din echipamentul electric între care se află distanța de izolare în aer și modelul fizic care descrie cel mai bine fenomenele electrice legate de omogenitatea câmpului electric (tipul de electrozi: vârf-plan, plan-plan, sferă-plan, conductor-plan paralel); — tipul de izolație pe care îl asigură respectiva prevedere de protecție; — valoarea intensității curentului maxim de scurtcircuit la locul unde se aplică prevederea de protecție și prejudiciile care pot fi determinate de acest curent. c) condițiile de funcționare în mediu poluat definite la pct. 4.4. d) condițiile de încărcare mecanică (în stare statică și în stare dinamică) pentru ELEA. 5.1.4. Distanțele minime de izolare pe suprafață care asigură izolația de bază sau izolația funcțională se dimensionează conform pct. G2 din anexa G la [9] și sunt mai mari sau cel puțin egale cu distanțele minime de izolare în aer considerate pentru aceeași tensiune nominală de izolație pentru cele două tipuri de izolație amintite. Reducerea distanțelor de izolare pe suprafață nu este permisă în cazul când acestea asigură izolația funcțională sau izolația de bază. 5.1.5. Distanțele minime de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează pentru 2 x UNₘ, unde UNₘ este tensiunea nominală de izolație corespunzătoare tensiunii nominale de alimentare, [9]. 5.2. Clasificarea distanțelor de izolare în aer care asigură diverse tipuri de izolație 5.2.1. în textul prezentei norme tehnice feroviare distanțele de izolare în aer care asigură diverse tipuri de izolație vor fi clasificate în funcție de valorile pe care le pot lua, [9], astfel: a) distanțele de izolare în aer care asigură izolația de bază și izolația suplimentară sunt: — normale; — sporite. b) distanțele de izolare în aer care asigură izolația funcțională pot fi: — sporite; — normale; — reduse. c) distanțele de izolare în aer de securitate care asigură izolația întărită între părțile active ale ELEA și suprafețele de circulație a persoanelor (a se vedea pct. 5.4.2.1) pot fi: — normale; — sporite. NOTĂ: Pentru DIAde la pct. a) și b) trebuie să fie prevăzută cel puțin valoarea distanței de izolare precizată în tabelele B.1 — B.10 din anexa B. 5.2.2. în lipsa altor precizări, categoria distanței de izolare în aer, care urmează să fie adoptată pentru infrastructura nouă și modificată, trebuie să fie cea corespunzătoare distanțelor de izolare în aer normale. Categoria distanței de izolare în aer, ce urmează a fi adoptată pentru vehicule de cale ferată noi care tranzitează secțiile electrificate existente în România, trebuie să fie normală, în afara cazului în care se poate demonstra că nu este rezonabil să se aplice aceasta. 5.2.3. Pentru izolația funcțională a infrastructurii noi de electrificare și a infrastructurii de electrificare care face obiectul unor modificări asupra secțiilor existente, acolo unde poate fi 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 demonstrat că nu este practic rezonabil să se prevadă distanțe de izolare în aer normale, adoptarea distanțelor de izolare în aer reduse trebuie să fie permisă când justificarea sa poate fi făcută pe baza următoarelor aspecte: a ) evaluarea riscului pentru distanțe de izolare în aer normale și utilizarea acestora sunt inadecvate din punct de vedere practic; b ) aplicarea unor măsurări de control corespunzătoare pentru DIA reduse; c ) existența unui sistem de apreciere competentă a tuturor acestor evaluări, pus în funcțiune de către deținătorul de infrastructură care păstrează înregistrările lor. Când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. a), evaluarea probabilității și consecințele rezultate trebuie să includă, dar nu trebuie să fie limitate la: — măsurări de control folosite pentru a reglementa acei factori care contribuie la realizarea DIA reduse; — caracteristicile electrice ale sistemului de electrificare; — valoarea curentului de defect care rezultă dintr-o defecțiune a distanței de izolare în aer; — aplicarea și menținerea toleranțelor poziției ELEA și a structurii de susținere; — vulnerabilitatea ELEA și a infrastructurii de a se defecta la apariția unei defectări a distanței de izolare în aer; — consecințele pentru siguranța persoanelor, care pot apărea la o micșorare accidentală a distanței de izolare în aer; — în cazul când se consideră corespunzătoare folosirea unor soluții tehnice speciale, ele trebuie să fie folosite după ce evaluarea lor a fost însușită de deținătorul de infrastructură și după ce soluția a fost reglementată pe baza secțiunii de conformitate a acestei norme; — considerente tehnico-economice; d) deținătorul de infrastructură trebuie să păstreze o înregistrare a tuturor acelor evaluări de cazuri unde au fost adoptate distanțe de izolare în aer reduse pentru izolația funcțională. NOTĂ: Procesul de mai sus, referitor la clasificarea distanțelor de izolare în aer pentru un sistem de alimentare, este precizat în schema logică de la pct. B.2 din anexa B. Valorile DIA pentru fiecare categorie a distanțelor de izolare în aer sunt precizate în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete: — în tabelele B.1, B.3, B.5, B.7 și B.9 din anexa B pentru electrozi vârf-plan (câmp neomogen); valorile DIA din aceste tabele sunt acoperitoare pentru toate cazurile de electrozi întâlnite în practică; — în tabelele B.2, B.4, B.6, B.8 și B.10 din anexa B numai pentru electrozi sferă-plan sau plan-plan (câmp omogen). 5.3. Protecția prin distanțe de izolare în aer care asigură izolația de bază și izolația funcțională în instalațiile fixe de tracțiune electrică 5.3.1. în calculul valorilor distanțelor de izolare în aer care asigură izolația de bază și izolația funcțională în instalațiile fixe de tracțiune electrică trebuie să fie luate în considerare următoarele: a) tensiunile nominale ale sistemului de alimentare (între părțile active și/sau între părțile active și pământ); b) tensiunile cele mai ridicate ale sistemului de alimentare pentru ELEA; c) tensiunile nominale de izolare pentru ELEA; d) tensiunea locală (așa cum este definită la pct. 3.2.34 al prezentei norme tehnice feroviare); e) cele mai grele condiții atmosferice (presiune, temperatură, umiditate) care pot să apară în locul de amplasare a instalațiilor în care se iau măsurile de protecție; f) cele mai grele condiții privind funcționarea în mediu poluat; g) cele mai grele condiții privind funcționarea la supratensiuni de comutație și descărcări atmosferice și modul de protecție împotriva supratensiunilor (protecție intrinsecă sau protecție cu descărcătoare de tensiune); h) dimensiunile vehiculelor feroviare, luând în considerare gabaritul de încărcare static și gabaritul de încărcare cinematic, poziția și toleranțele căii ferate, efectele curburii orizontale și verticale, numărul de pantografe și distanța între acestea, [21]; i) poziția și dimensiunile părților active ale ELEA permise pentru instalație și toleranțele de întreținere, înălțări și alte mișcări dinamice, mișcări datorate vântului, temperaturii și condițiilor de sarcină, [4], [5] și [7]; j) poziția părților active de pe vehiculul feroviar motor, inclusiv pantografele (poziția acestora trebuie să fie permisă de: gabaritul cinematic al pantografului, poziția și toleranțele căii ferate, [8]), construcția și toleranțele de întreținere ale vehiculului, efectele curburii orizontale și verticale, îmbrăcămintea de carbon a pantografului, mișcările dinamice și deflexiunile ramei pantografului. NOTE: 1. în cuprinsul prezentei norme tehnice feroviare, atunci când se face o referire la distanțe de izolare în aer, toate izolatoarele conectate la o parte activă a ELEA trebuie considerate ca părți active. 2. Toate distanțele de izolare în aer, dimensionate în articolele care urmează, vor reprezenta, dacă nu se face o altă precizare în text, valorile minime care trebuie respectate pentru realizarea prevederilor de protecție respective. 3. Pentru fiecare caz de utilizare a distanței de izolare în aer se vor analiza individual condițiile de exploatare cele mai grele care vor fi luate în considerare pentru dimensionarea acestei distanțe. 4. Valorile minime ale distanțelor de izolare în aer pot fi majorate de proiectant pentru cerințe și condiții de exploatare specifice în vederea îmbunătățirii gradului de siguranță. 5.3.2. Dimensionarea mijloacelor de protecție prevăzute la pct. 5.1.2 se efectuează după o împărțire, în prealabil, a circuitelor electrice analizate în secțiuni caracterizate de condițiile de exploatare prevăzute la pct. 4, utilizând una dintre cele două metode de calcul pentru tensiunea nominală de ținere la impuls UNᵢ, reglementate în [9], La pct. B.1, anexa B, din prezenta normă tehnică feroviară se precizează schema logică de calcul ce trebuie urmată în vederea determinării UNᵢ pentru secțiunile dintr-un circuit electric. 5.3.3. Pentru dimensionarea distanțelor minime de izolare în aer care asigură izolația de bază sau izolația funcțională se va lua în considerare tensiunea nominală de ținere la impuls UNᵢ, conform tabelelor 1,2 și C.1 din prezenta normă tehnică feroviară. NOTĂ: Pentru distanțele de izolare în aer care asigură izolația de bază sau izolația funcțională nu se admit valori mai mici decât cele precizate de prezenta normă tehnică feroviară. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 17 Tabelul 1 — Tensiunile nominale de izolație între părțile active ale ELEA aflate la tensiuni nominale permanente diferite și între aceste părți active și structurile de susținere Caracteristicile tensiunii sistemului de alimentare în curent alternativ [11], Tensiunea nominală Tensiunea Tensiunea Supratensiunea de izolație în curent alternativ Tensiunea nominală nominală permanentă Tensiunea de lungă durată corespunzătoare sistemului de permanentă a LCA Diferența permanentă cea mai ridicată temporară maximă cea mai ridicată alimentare și condițiilor de față de pământ de fază între diverse părți (pentru t>300 s) pentru 0,5270 > 150 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [90; 147,6) [77,2; 90) 147,6 90 > 147,6 > 90 (kVvârf) Distanța de izolare în aer [260; 470) [218,7; 260) 470 260 >470 >260 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [143,7; 235,7) [123,2; 143,7) 235,7 143,7 > 235,7 > 143,7 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [300; 540) [250; 300) 540 300 > 540 > 300 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [161,3; 264,5) [138,2; 161,3) 264,5 161,3 > 264,5 > 161,3 [kVvârf] Tabelul B.1 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan (câmp electric neomogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obținute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară, și sunt valabile pentru condiții atmosferice de referință standardizate, cu probabilitate de ținere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică, la aceleași valori de tensiune de ținere. 2. Pentru condiții atmosferice, categorii de supratensiune și grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.1 conform tabelelor 1, 2, C.1 și anexei E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.1 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită ce se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA sporite din tabelul B.1 cu factorul 2,0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 29 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DM), ELECTROZI PLAN-PLAN Șl SFERĂ-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [35; 60) [30; 35) 60 35 > 60 > 35 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [90; 147,6) [77,2; 90) 147,6 90 > 147,6 > 90 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [58; 97) [49; 58) 97 58 > 97 > 58 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [143,7; 235,7) [123,2; 143,7) 235,7 143,7 > 235,7 > 143,7 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [65; 109) [56; 65) 109 65 > 109 > 65 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [161,3; 264,5) [138,2; 161,3) 264,5 161,3 > 264,5 > 161,3 [kVvârf] Tabelul B.2 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan și sferă-plan (câmp electric omogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan și sferă—plan obținute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, pentru o probabilitate de ținere de 90%. 2. Pentru condiții atmosferice, grade de poluare și categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.2 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.2 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.2 cu factorul 2,0. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DM), ELECTROZI VÂRF-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [178; 319) [148; 178) 319 178 > 319 > 178 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [103,6; 170) [88,9; 103,6) 170 103,6 > 170 > 103,6 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [341; 605) [285; 341) 605 341 > 605 > 341 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [180; 294) [154; 180) 294 180 >294 > 180 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [403; 663) [336; 403) 663 403 > 663 >403 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [207,2; 340) [177,7; 207,2) 340 207,2 > 340 > 207,2 [kVvârf] Tabelul B.3 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan (câmp electric neomogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obținute prin interpolarea valorilor din tabelul E. 1 din norma tehnică feroviară, și sunt valabile pentru condiții atmosferice de referință standardizate, cu probabilitate de ținere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică. 2. Pentru condiții atmosferice, categorii de supratensiune și grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară, este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.3 conform tabelelor 1, 2, C.1 și anexei E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.3 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.3 cu factorul 2,0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 31 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DM), ELECTROZI PLAN-PLAN Șl SFERĂ-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [41; 69) [35; 41) 69 41 > 69 >41 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [103,6; 170) [88,9; 103,6) 170 103,6 > 170 > 103,6 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [73; 122) [62; 73) 122 73 > 122 > 73 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [180; 294) [154,2; 180) 294 180 >294 > 180 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [85; 141) [72; 85) 141 85 > 141 > 85 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [207,2; 340) [177,7; 207,2) 340 207,2 > 340 > 207,2 [kVvârf] Tabelul B.4 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan și sferă-plan (câmp electric omogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan și sferă-plan obținute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de ținere de 90%. 2. Pentru condiții atmosferice, grade de poluare și categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.4 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.4 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.4 cu factorul 2,0. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [216; 387) [180; 216) 387 216 > 387 >216 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [122; 200) [104,5; 122) 200 122 >200 > 122 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [412; 676) [344 ;412) 676 412 > 676 >412 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [211; 346) [181; 211) 346 211 > 346 >211 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [489; 793) [407; 489) 793 489 > 793 >489 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [243,8; 400) [209; 243,8) 400 243,8 >400 > 243,8 [kVvârf] Tabelul B.5 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan (câmp electric neomogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obținute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară și sunt valabile pentru condiții atmosferice de referință standardizate, cu probabilitate de ținere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică. 2. Pentru condiții atmosferice, categorii de supratensiune și grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.5, conform tabelelor 1, 2, C.1 și anexei E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.5 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.5 cu factorul 2,0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 33 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DM), ELECTROZI PLAN-PLAN Șl SFERĂ-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [49; 82) [41; 49) 82 49 > 82 >49 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [122; 200) [104,5; 122) 200 122 >200 > 122 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [86; 144) [74; 86) 144 86 > 144 > 86 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [211; 346) [181; 211) 346 211 > 346 >211 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [100; 167) [85; 100) 167 100 > 167 > 100 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [243,8; 400) [209; 243,8) 400 243,8 >400 > 243,8 [kVvârf] Tabelul B.6 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan și sferă-plan (câmp electric omogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan și sferă-plan obținute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de ținere de 90%. 2. Pentru condiții atmosferice, grade de poluare și categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.9 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.6 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.6 cu factorul 2,0. 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [280; 505) [234; 280) 505 280 > 505 >280 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [152,4; 250) [130,7; 152,4) 250 152,4 >250 > 152,4 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [539; 864) [448; 539) 864 539 > 864 > 539 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [264; 433) [226,3; 264) 433 264 >433 > 264 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [613; 1.000) [532; 613) 1.000 613 > 1.000 > 613 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [304,8; 500) [261,3; 304,8) 500 304,8 > 500 > 304,8 [kVvârf] Tabelul B.7 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan (câmp electric neomogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obținute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară, și sunt valabile pentru condiții atmosferice de referință standardizate, cu probabilitate de ținere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică. 2. Pentru condiții atmosferice, categorii de supratensiune și grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.7 conform tabelelor 1, 2, C.1 și anexei E la norma tehnică feroviară, [9], 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.7 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.7 cu factorul 2,0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 35 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DM), ELECTROZI PLAN-PLAN Șl SFERĂ-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [62; 103) [52; 62) 103 62 > 103 > 62 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [152,4; 250) [130,7; 152,4) 250 152,4 >250 > 152,4 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [109; 181) [92; 109) 181 109 > 181 > 109 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [264; 433) [226,3; 264) 433 264 >433 >264 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [126; 210) [108; 126) 210 126 >210 > 126 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [304,8; 500) [261,3; 304,8) 500 304,8 > 500 > 304,8 [kVvârf] Tabelul B. 8 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan și sferă-plan (câmp electric omogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan și sferă-plan obținute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de ținere de 90%. 2. Pentru condiții atmosferice, grade de poluare și categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.8 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.8 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.8 cu factorul 2,0. 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [382; 630) [319; 382) 630 382 > 630 > 382 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [198; 325) [170; 198) 325 198 > 325 > 198 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [670; 1.126) [604; 670) 1.126 670 > 1126 > 670 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [343,2; 562) [294,3; 343,2) 562 343,2 > 562 > 343,2 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [785; 1.300) [663; 785) 1.300 785 > 1.300 > 785 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [396,3; 650) [340; 396,3) 650 396,3 > 650 > 396,3 [kVvârf] Tabelul B. 9 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan (câmp electric neomogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obținute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară și sunt valabile pentru condiții atmosferice de referință standardizate, cu probabilitate de ținere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică. 2. Pentru condiții atmosferice, categorii de supratensiune și grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.9 conform tabelelor 1, 2, C.1 și anexei E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.9 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.9 cu factorul 2,0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 37 CATEGORIA DISTANȚEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN Șl SFERĂ-PLAN DIA redusă DIA sporită Tensiuni (valori recomandate numai DIA normală (valori recomandate pentru izolația nominale Mărimea fizică pentru izolația funcțională a ELEA, (valori recomandate pentru izolația funcțională și pentru izolația permanente care trebuie stabilite prin înțelegere funcțională și izolația de bază) de bază, stabilite prin înțelegere [kV] între beneficiar și furnizor și între beneficiar și furnizor) verificate de măsurători, [9]) Statică Dinamică Statică Dinamică Statică Dinamică Distanța de izolare în aer [81; 135) [69; 81) 135 81 > 135 > 81 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 0° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [198; 325) [170; 198) 325 198 > 325 > 198 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [143; 238) [122; 143) 238 143 >238 > 143 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 120° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [343,2; 562) [294,3; 343,2) 562 343,2 > 562 > 343,2 [kVvârf] Distanța de izolare în aer [166; 275) [142; 166) 275 166 > 275 > 166 25 kV, 50 Hz, [mm] defazaj 180° Tensiunea de ținere la impuls 1,2/50 ps [396,3; 650) [340; 396,3) 650 396,3 > 650 > 396,3 [kVvârf] Tabelul B.10 — Categoriile distanțelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale și tipuri de izolație, în condiții atmosferice de referință standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan și sferă-plan (câmp electric omogen) NOTE: 1. Valorile distanțelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan și sferă-plan obținute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de ținere de 90%. 2. Pentru condiții atmosferice, grade de poluare și categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 și 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.10 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9]. 3. Distanțele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1, din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.10 cu factorul 1,6, iar distanțele de izolare pe suprafață care asigură izolația întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmulțind valorile DIAsporite din tabelul B.10 cu factorul 2,0. 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 ANEXA C (normativă) la norma tehnică feroviară Dimensionarea distanțelor de izolare în aer în instalațiile fixe de tracțiune electrică, ținându-se seama de tensiunile nominale de ținere la impuls și de gradul de poluare a atmosferei C.1.1. Generalități Pentru o anumită tensiune standardizată de ținere la impuls Uₜ [kV], distanța de izolare în aer „d” depinde de: — condițiile atmosferice reale (presiunea p, temperatura t și umiditatea aerului ambiant h); — forma electrozilor și polaritatea tensiunii de încercare; — probabilitatea de ținere. C.1.2. Condițiile atmosferice de referință standardizate referitoare la presiunea, temperatura, respectiv umiditatea aerului (p₀, t₀, h₀) sunt precizate la pct. 4.2 din norma tehnică feroviară, iar gradele de poluare utilizate (PD4, PD4Ă, PD4B) sunt definite conform anexei E din [9] și pct. 4.4 din norma tehnică feroviară. C.1.3. în tabelul C.1 sunt precizate valorile distanțelor de izolare în aer în funcție de tensiunile nominale de ținere la impuls 1,2/50 ps, cu probabilitatea de ținere de 90%, în condițiile pct. C.1.2, în cazul electrozilor vârf-plan, având la bază datele din [9] și [13]. NOTĂ: Pentru tensiunile de ținere corespunzătoare sistemelor de electrificare 1 x 25 kV și 2 x 25 kV, 50 Hz, poluarea atmosferei, cum se precizează în tabelul C.1, influențează în mică măsură valoarea distanțelor de izolare în aer. Tabelul C.1 — Distanțe minime de izolare în aer în funcție de tensiunea nominală de ținere la impuls 1,2/50 ps (cu probabilitatea de ținere de 90%), Uni, în condiții atmosferice de referință standardizate, pentru electrozi vârf-plan, [9] și [13]. Tensiunea nominală Distanțe minime de izolare în aer pentru diverse grade de poluare, de ținere la impuls în condițiile C.1.2, [9] și [13] de trăsnet 1,2/50 ps PD1, PD2, PD4 PD4A PD4B uNi PD3, PD3A [mm] [mm] [mm] [kVvârf] [mm] 40 60 72 82 87 50 75 91 101 106 60 90 110 120 125 75 120 135 145 150 95 160 175 180 185 125 210 230 235 235 145 260 265 270 270 170 310 200 370 250 480 325 600 380 750 450 900 550 1.100 650 1.300 750 1.500 NOTE: 1. Pentru valori intermediare ale tensiunilor nominale de ținere la impuls, distanțele minime de izolare în aer se determină folosind procedeul de interpolare liniară a valorilor adiacente precizate în tabelul C.1. 2. Pentru condiții de temperatură, umiditate și presiune diferite de cele precizate la pct. 4.2, este necesar ca distanțele minime de izolare în aer din tabelul C.1 să fie corectate conform anexei E la norma tehnică feroviară. 3. Pentru DIA ale echipamentului electric de pe acoperișul materialului rulant nu se vor lua în considerare valorile din acest tabel. 4. Pentru DIAdin instalațiile fixe de tracțiune electrică exterioare, categoria PD4Ase ia în considerare dacă există o conductivitate ocazională provenită dintr-o poluare intensă, în condiții de ploaie, zăpadă, gheață, ceață. 5. Pentru DIAdin instalațiile fixe de tracțiune electrică exterioare, categoria PD4B se ia în considerare dacă există o conductivitate ocazională provenită dintr-o poluare foarte intensă, în condiții de ploaie, zăpadă, gheață, ceață. 6. Valorile precizate pentru DIA, pentru încercare la impuls din tabelul E.1, sunt acoperitoare pentru toate celelalte tipuri de electrozi întâlnite în practică (plan-plan, conductor-plan paralel). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 39 ANEXA D (normativă) la norma tehnică feroviară Cerințele sistemului de administrare a vegetației din vecinătatea liniilor electrificate în sistemele 1x25 kV, 50 Hz și 2x25 kV, 50 Hz D.1. Obiect Obiectul prezentei anexe este să detalieze cerințele de management pentru controlul de risc care crește datorită prezenței vegetației în domeniul de aplicare precizat mai jos. D.2. Domeniu de aplicare Prezenta anexă se aplică la zona de infrastructură aferentă liniilor electrificate în sistemele de tracțiune electrică 1x25 kV, 50 Hz și 2x25 kV, 50 Hz. în plus, ea se va aplica acolo unde există un transfer al riscului potențial la funcționarea căii ferate electrificate administrate de terți. D.3. Principii D.3.1. Prezenta anexă completează [2] și [3] cap. 5 — „Instalații și echipamente electrice”. D.3.2. Riscurile care pot rezulta din creșterea și invazia vegetației asupra infrastructurii trebuie să fie evaluate și controlate corespunzător de către deținătorul de infrastructură sau de administratorul numit de acesta, iar măsurile implementate trebuie să asigure cel mai mic risc cu putință pentru operațiunile și activitățile feroviare de pe liniile electrificate. D.4. Competență Orice administrator de infrastructură feroviară care răspunde de structura de susținere a LCA trebuie să se asigure că persoanele investite cu sarcina evaluării și administrării riscurilor datorate creșterii și invadării liniei de către vegetație sunt competente. D.5. Cerințele sistemului de administrare a vegetației D.5.1. Trebuie realizat un sistem de administrare care să includă un plan strategic pentru administrarea vegetației. Planul trebuie revizuit la intervale regulate, dar cel puțin o dată la 5 ani și trebuie updatat corespunzător. Oricând este executată o lucrare nouă, aceasta va fi proiectată pentru a se minimiza efectele oricăror pericole care sunt incluse în cele listate la pct. D.5.3. D.5.2. Acest sistem de administrare trebuie să detalieze cerințele pentru procedeele de identificare a pericolului, să evalueze riscul și procedurile de revizuire și să indice acele locații care vor fi inspectate în mod regulat. Sistemul de administrare trebuie, de asemenea, să detalieze acele locuri care au cerințe speciale și pentru care trebuie păstrate înregistrările. D .5.3. Trebuie să fie identificate pericolele referitoare la prezența vegetației. Pericolele care vor fi considerate trebuie să includă cel puțin următoarele: — cele care afectează sau influențează condițiile de înaintare incluzând aderența și condițiile circuitului de tracțiune; — cele care pot împiedica inspectarea propriu-zisă a infrastructurii; — defecțiunea sistemelor de drenaj al cursurilor de apă provenită din inundații; — pericolul datorat copacilor căzuți sau părților căzute din aceștia; — deteriorarea liniilor directe ale traficului feroviar și ale traficului pe drumuri rutiere pentru muncitorii din cale; — deteriorarea liniilor directe de trafic feroviar pentru utilizatorii de drumuri rutiere și pietonii care folosesc treceri autorizate; — scurtcircuite ale sistemelor de alimentare pentru tracțiunea electrică și ale sistemelor de semnalizare și comandă a trenurilor; — pericole de împiedicare și de adormire; — reducerea distanțelor de izolare în aer; — încălcarea și obstrucționarea pozițiilor de securitate, refugii de securitate și rute de acces de securitate; — incendii (spontane, accidentale sau cu pornire intenționată); — cerințele legislative și răspunderea terțelor părți privind pesticidele, noxele, invazia buruienilor etc. și posibilitatea de încălcare a acestora; — consecințele vremii nefavorabile avute asupra vegetației, cum ar fi zăpada, gheața, lapovița, vântul puternic etc., care induc eventuale pericole pentru funcționarea căii ferate; — vizibilitatea semnalelor și a semnalelor din cale de către conducătorii de tren; — stabilitatea structurilor de susținere, a taluzurilor și a canalelor; — stabilitatea proprietății învecinate; — lăsarea sau ridicarea structurilor de susținere ca rezultat al schimbărilor sezoniere asupra copacilor. D .5.4. Riscurile asociate cu identificarea pericolelor din secțiunea D.3 și orice alte pericole importante vor fi evaluate pentru secțiunile de cale ferată electrificată. Pentru a evalua magnitudinea riscurilor vor fi considerate următoarele: — sistemele de electrificare; — controlul trenurilor și sistemelor de comunicații; — folosirea de suprafețe adiacente, de exemplu, domestice, industriale, agricole etc.; — practicile manageriale care sunt înțelese pentru a controla creșterea vegetației în terenul adiacent; — trăsături topografice; — consecințele implementării întârziate a sistemului de administrare a vegetației, pentru a-l potrivi cu cerințele domeniilor inginerești; — nivelul vandalismului; — viteza de circulație și volumul de trafic al liniei; — tipul traficului; — pante. D.5.5. Pentru secțiunile de cale ferată electrificată cu riscuri importante trebuie să fie realizate planuri locale. Aceste planuri trebuie să includă: — frecvența recomandată de intervenție; — metodele de control; și trebuie luate în considerare: — proiectele de mediu și de ecologie; — impactul ecologic al controlului planificat al vegetației. D .5.6. In cazurile în care sunt identificate schimbări importante, riscurile asociate trebuie să fie reevaluate și acolo unde este necesar se vor implementa măsuri revizuite. Schimbările importante ce vor fi considerate trebuie să includă: — electrificarea secțiunilor sau schimbarea tensiunii de alimentare; — instalarea circuitelor de cale; — introducerea unui material rulant nou/diferit; — tipul vegetației și viteza de creștere. O atenție sporită trebuie să fie dată factorilor principali interesați prin rapoartele provenite de la: — observațiile neplanificate; — inspecțiile planificate înțelese ca parte a sistemului de administrare; — autoritățile vecine/statutare. D.5.7. înregistrările trebuie să fie păstrate pentru acele locații unde există planuri locale. Aceste înregistrări trebuie să includă detaliile pericolelor la care este supusă infrastructura și măsurile planificate (incluzând desfășurarea lor în timp) necesare pentru a micșora riscurile asociate. 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 ANEXA E (normativă) la norma tehnică feroviară Tensiuni de încercare la ținere pentru verificarea distanțelor de izolare în aer si corectarea acestora în funcție de condițiile atmosferice reale » 5 5 Tensiunile de încercare la ținere cu o probabilitate de ținere precizată pentru DIA depind de următorii factori: — distanța între electrozi; — forma și polaritatea electrozilor (neuniformitatea câmpului electric); — condițiile reale de mediu în care se desfășoară încercarea (presiunea, temperatura și umiditatea aerului). NOTĂ: în prezenta anexă tensiunile de ținere la impuls de trăsnet care vor fi precizate pentru diverse DIA și diverse tipuri de electrozi se consideră că sunt determinate experimental sau prin calcul la o probabilitate de ținere de 90%, [13]. E.1. Tensiuni de încercare la ținere pentru verificarea DIA cu electrozi vârf-plan E.1.1. în tabelul E.1 sunt precizate tensiunile de încercare la ținere: la impuls 1,2/50 ps respective la tensiune alternativă cu frecvența de 50 Hz, pentru diverse DIA, în cazul electrozilor vârf-plan, în condiții atmosferice de referință standardizate (p₀=101,325 kPa, tₒ=2O°C, h₀=11g/m³), la o probabilitatea de ținere de 90%. Valorile din acest tabel au la bază datele din [9] și [13], care sunt valabile pentru polaritatea pozitivă a electrodului vârf, acesta fiind cazul cel mai defavorabil. Tabelul E.1 — Tensiuni de încercare la ținere pentru verificarea distanțelor de izolare în aer în condiții atmosferice de referință standardizate, electrozi vârf-plan ([9] și [13]) Distanța de izolare în aer „d” Tensiunea de încercare la ținere Tensiunea de încercare la ținere [mm] la impuls 1,2/50 ps la frecventa 50 Hz [kVvârf] [kVef] 40 29,5 16 60 41,6 22,6 90 58,5 31,7 120 74,6 40,5 160 95 51,5 260 143 77,6 310 166 90 370 193 104 480 240 130 600 289 157 630 325 750 380 900 450 1.100 550 1.300 650 1.500 750 1.700 850 NOTE: 1. Se permite interpolarea între valorile adiacente ale tabelului E.1. 2. Pentru condiții atmosferice reale de încercare (p, t, h), diferite de cele standardizate prevăzute la pct. 4.2 din norma tehnică feroviară, se corectează valorile tensiunii de încercare la ținere la impuls din tabelul E.1 în funcție de densitatea și umiditatea aerului, cu formulele precizate la pct. E.1.2. 3. Valorile tensiunilor de încercare din tabelul E.1 sunt acoperitoare pentru celelalte tipuri de electrozi: sferă-plan, plan-plan și conductor-plan, pentru aceeași DIA. E.1.2. Corectarea tensiunilor de încercare la ținere pentru DIA cu electrozi vârf-plan, [14] E.1.2.1. Presiunea reală a aerului ambiant (p) depinde de altitudinea locului unde se face încercarea față de nivelul mării a[m] și se calculează cu formula: p=101,325-1,174-10-² a+4,595-10-7-a² [kPa] MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 41 E.1.2.2. Densitatea relativă a aerului ambiant se calculează cu relația: 6=p/p₀(273,15+t₀)/(273,15+t), în care: p, p₀ — presiunea reală, respectiv presiunea standardizată de referință în aceleași unități de măsură; t, t₀ — temperatura reală, respectiv temperatura standardizată de referință în grade Celsius. E.1.2.3. Factorul de corecție care ține seama de densitatea aerului (k^ Acest factor se calculează cu relația: ki=(6)m, în care: m — exponent determinat la pct. E.1.2.5. Corecția este considerată valabilă pentru 0,82,0 1,0 0 E.1.2.6. Factorul de corecție total Kₜ este produsul celor doi factori de corecție: — factorul de corecție de densitate k-,, determinat la pct. E.1.2.3; — factorul de corecție de umiditate k₂, determinat la pct. E.1.2.4. Kₜ=kTk₂ E.1.2.7. Tensiunea de ținere cu probabilitatea de 90% în condițiile atmosferice reale Această tensiune se calculează cu formula: Uₜ,ₖ=KfUₜ,o Procesul iterativ se reia de la pct. E.1.2.3 până când: dU(%)=100-|(Uₜ ₖ_-|-Uₜ ₖ)/Uₜ ₖ|< e% impus, unde e% este eroarea relativă în procente, impusă pentru determinarea tensiunii de ținere la impuls în condiții reale, în general mai mică decât eroarea de măsură a acestei tensiuni în condiții atmosferice de referință standardizate. E.1.2.8. Schema logică a calculelor privind determinarea și aplicarea factorilor de corecție de presiune, temperatură și umiditate la calculul tensiunii de ținere la impuls 1,2/50 ps pentru electrozi vârf- placă este precizată în figura E.1. E. 1.3. Pentru valorile distanței de izolare în aer din tabelul E. 1 al prezentei anexe se pot determina tensiunile de ținere la impuls (cu probabilitatea de 90%) Uₜ pentru condițiile atmosferice reale (p, t, h) folosind algoritmul descris la pct. E.1.2. E.1.4. Pentru o tensiune de ținere la impuls 1,2/50 ps impusă Uₜjₘₚ se poate determina atât distanța de izolare în aer în condiții atmosferice de referință d₀ (prin interpolarea liniară a datelor din tabelul E.1), cât și distanța de izolare în aer corectată pentru condițiile atmosferice reale dc (prin interpolarea liniară a valorilor Uₜ determinate conform pct. E.1.3). 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 299/7.V.2009 E.1.5. Exemplu de calcul E. 1.5.1. Se dorește exprimarea tensiunii de ținere la impuls Uₜ, cu probabilitatea de ținere de 90%, pentru distanța de izolare în aer d=310 mm=0,31 m, în cazul electrozilor vârf-placă, în următoarele condiții atmosferice reale: a=1.200 m — altitudinea deasupra nivelului mării; t=30°C — temperatura reală a aerului; h=12 g/m³ — umiditatea absolută reală a aerului; £=0,5% — eroarea în aprecierea tensiunii de ținere. E.1.5.2. Presiunea reală a aerului ambiant pentru altitudinea a=1.200 m se calculează folosind formula de la pct. E. 1.2.1: p=101,325-1,174-10-2-a+4,595-10-7 a2=101,325-1,174-10-2-1200+4,595-10-7-12002=87,9 [kPa], E.1.5.3. Densitatea relativă reală a aerului ambiant se calculează cu formula precizată la pct. E.1.2.2: 6=p/p₀-(273,15+t₀)/(273,15+t), în care: p=87,9 kPa — presiunea reală a aerului; t=30°C — temperatura reală a aerului. Rezultă: 6=87,9/101,325 (273,15+20)/(273,15+30)=0,838/cm³, valoare care va rămâne constantă pe durata calculelor. E.1.5.4. Coeficienții de corecție E.1.5.4.1. Parametrul k k=1+0,01 (h/6-11), pentru 1