MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) —Nr. 298 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joi, 7 mai 2009 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR 22. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților........................................ 2 HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 7. — Hotărâre pentru modificarea alin. (3) al art. 150 din Regulamentul Senatului .................................. 2 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 235 din 19 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ................................ 3—4 Decizia nr. 306 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale............................................. 4-5 Decizia nr. 318 din 5 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 și art. 48 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.... 6-8 Decizia nr. 337 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.................................. 8-9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 502. — Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivului de investiții „Drum de legătură între A1 și DN 7 (DJ 711 A)” .............................. 10 Nr. Pagina 503. — Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 7A, Brezoi—Petroșani, km 0+000—86+600, sector km 0+000—62+000”................................ 10 504. — Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 29, Suceava—Botoșani, km 0+000—km 39+071”.... 11 505. — Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivului de investiții „Lărgire la 4 benzi DN 7, Bâldana—Titu, km 30+950—km 52+350”.................... 11 506. — Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 25, Tecuci — Șendreni, km 0+000 — km 68+130”.................... 12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 556. — Ordin al ministrului sănătății privind modificarea art. 28 din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar ..................... 12 847. — Ordin al ministrului finanțelor publice pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 858/2008 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță.................................. 13-15 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR 307. — Decizie privind autorizarea funcționării ca broker de asigurare a Societății Comerciale ÂS INSURANCE — BROKER DE ASIGURARE —S.R.L.................................. 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților în temeiul art. 40 alin. (4), al art. 42 și al art. 60 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: — doamna deputat Liana Dumitrescu, aparținând Grupului parlamentar al minorităților naționale, este desemnată în calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 4 mai 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 4 mai 2009. Nr. 22. HOTĂRÂRI ALE SENATULUI PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL HOTĂRÂRE pentru modificarea alin. (3) al art. 150 din Regulamentul Senatului în temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. —Alineatul (3) al articolului 150 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Hotărârea se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.” Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 4 mai 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 4 mai 2009. Nr. 7. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 3 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE > 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 235 din 19 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din’ Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Tudor Tiper și Fabiola Tiper în Dosarul nr. 11.736/300/2007 al Judecătoriei Sectoruiui 2 București — Secția civilă. La apelul nominal se prezintă autorii excepției, personal și asistați de avocat Georgeta Ruptureanu, lipsind partea Eugenia Borsatti, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Avocatul autorilor excepției susține admiterea criticii de neconstituționalitate, invocând dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 21, art.’ 26 alin. (1) și art. 44 alin. (2) și (3) din Constituție și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire previzibilitatea normei legale ca exigență fundamentală pe care aceasta trebuie să o îndeplinească pentru a satisface valorificarea drepturilor garantate constituțional sau convențional. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de către stat. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 9 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 11.736/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 București — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Tudor Tiper și Fabiola Tiper. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că „dreptul la un proces echitabil presupune nu doar formularea unor cereri pentru protejarea unor drepturi subiective, ci include toate aspectele, garanțiile și obligațiile pozitive ale autorităților statului pe care jurisprudența aplicabilă pe teritoriul României le-a definit sau stabilit în aplicarea acestui drept legal. Aceste considerații fac posibilă invocarea pe calea unei excepții de neconstituționalitate a contrarietății între legile interne și Convenția pentru apărarea drepturilor’omului și a libertăților fundamentale”. De’asemenea, dispozițiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001 contravin art. 26 alin. (1) din Constituție referitor la viața intimă familială și privată, acest drept având un conținut complex și de mare importanță pentru libertatea și personalitatea cetățeanului. Mai mult, în opinia autorului excepției, textul de lege criticat încalcă și prevederile art. 16 din Constituție, instituind o inegalitate între cetățenii care au cumpărat locuințele în baza Legii nr. 112/1995 și foștii proprietari, cărora legea criticată le-a dat dreptul fie la restituirea în natură a imobilului, fie la plata de despăgubiri la valoarea reală a acestuia. Judecătoria Sectorului 2 București — Secția civilă consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, arătând că Legea nr. 10/2001 reprezintă o lege’ specială, reparatorie, care nu încalcă dreptul de proprietate al chiriașilor cumpărători ai imobilelor ce fac obiectul reglementării. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu’au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, texte de lege care au următorul conținut: „în sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege:[...] h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21, art. 26 alin. (1) și art. 44 alin. (2) și (3), precum și celor ale art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 6 alin’. (1) din Legea nr. 213/1998 la care fac trimitere dispozițiile criticate, „Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România este parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. ” 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 și a normei la care se face trimitere, rezultă că preluarea de către de stat a imobilelor este considerată a se fi realizat cu titlu valabil dacă ea a respectat legislația în vigoare la acea dată, Constituția și tratatele internaționale la care România era parte. Curtea reține că, în practica sa, a statuat constant că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât acesta să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept. Mai mult, întrucât Legea nr. 10/2001 reprezintă o lege cu caracter reparator, legiuitorul este liber să opteze atât în privința sferei bunurilor pentru care stabilește măsurile reparatorii, cât și a întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de situația concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetățeni aflate în situații identice. De asemenea, Curtea reține că legea criticată prevede suficiente garanții pentru persoanele interesate de a-și valorifica drepturile, astfel’ că nu poate fi primită nici critica potrivit căreia dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 ar contraveni prevederilor constituționale care consacră principiul liberului acces la justiție și dreptul la viața intimă, familială și privată. De altfel, Curtea constată că, asupra constituționalității textului de lege criticat, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 34/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003. Cu acel prilej, Curtea a reținut că „trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislația existentă în momentul dobândirii dreptului său de proprietate”. Totodată, Curtea a mai statuat că „această prerogativă a statului este pe deplin compatibilă cu competența instanțelor judecătorești de a stabili [...], în fiecare caz în parte, valabilitatea titlului de preluare, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile constituționale”. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Tudor Tiper și Fabiola Tiperîn Dosarul nr. 11.736/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 București — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 306 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale J J 7 7 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen Cătălina Gliga Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Academia Română, prin Fundația „Patrimoniu”, în Dosarul nr. 3.838/114/2008 al Tribunalului Buzău — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 7 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.838/114/2008, Tribunalul Buzău — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Academia Română, prin Fundația „Patrimoniu”. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și dreptul la un proces echitabil, întrucât art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă creează în mod evident o discriminare a părților cu privire la calea de atac a recursului, care poate fi exercitată împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de suspendare a cauzei pe toată durată suspendării. Or, absența unui termen în interiorul căruia să poată fi exercitată MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 5 calea de atac contravine dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. în opinia autorului excepției, dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 încalcă prevederile art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, deoarece conferă posibilitatea’instanței judecătorești în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate de a cenzura sesizarea ’ Curții Constituționale, îngrădind astfel exercitarea controlului de constituționalitate de către această din urmă instanță. Tribunalul Buzău — Secția civilă consideră excepția ca fiind neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu’au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ’nr. 643 din 16 iulie 2004, texte de lege care au următorul conținut: — Art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă: „Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. —Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, ale art. 11 alin. (2) și art. 20 alin. (1), raportate la dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a analizat în mai multe rânduri constituționalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă referitoare la suspendarea cursului judecării procesului, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale ca și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 712 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 18 octombrie 2007, Curtea a reținut că „susținerea autorului excepției potrivit căreia textul de lege criticat este neconstituțional deoarece nu reglementează expres termenul de declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea este neîntemeiată, dispozițiile art. 244¹ alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă reglementând termenul de declarare a recursului, și anume cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului. Textul de lege criticat reprezintă norme speciale de procedură, derogatorii de la dreptul comun, impuse de specificul domeniului reglementat, și anume suspendarea judecății, adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege’’. Legiuitorul, în considerarea unor situații speciale, poate adopta norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale.” în ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că asupra constituționalității acestora s-a pronunțat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006. Cu acel prilej, s-a reținut, în esență, că aceste prevederi sunt constituționale, reprezentând norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale, instanța de judecată având rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, cu obligația de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii. întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Academia Română, prin Fundația „Patrimoniu”, în Dosarul nr. 3.838/114/2008 al Tribunalului Buzău — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 318 din 5 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 și art. 48 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Carmen Cătălina Gliga Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 și 48 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Roman” — S.A. din Brașov în dosarele nr. 17.495/197/2007, nr. 17.491/197/2007, nr. 17.490/197/2007, nr. 305/197/2008, nr. 17.496/197/2007, nr. 418/197/2008, nr. 17.482/197/2007, nr. 17.486/197/2007, nr. 17.483/197/2007, nr. 17.485/197/2007, nr. 17.501/197/2007, nr. 16.789/197/2007, nr. 16.791/197/2007, nr. 16.785/197/2007, nr. 405/197/2008, nr. 303/197/2008, nr. 16.788/197/2007, nr. 17.492/197/2007, nr. 17.489/197/2007, nr. 419/197/2008, nr. 276/197/2008, nr. 583/197/2008, nr. 17.502/197/2007 nr. 16.784/197/2007 și nr. 17.498/197/2007 ale Tribunalului Brașov — Secția civilă și de Societatea Comercială „Autocamioane și Autobuze AB” — S.A. din Brașov în Dosarul nr. 17.494/197/2007 al aceleiași instanțe. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 2.366D/2008, nr. 2.367D/2008, nr. 2.368D/2008, nr. 2.369D/2008, nr. 2.390D/2008, nr. 2.398D/2008, nr. 2.544D/2008, nr. 2.582D/2008, nr. 2.370D/2008, nr. 2.371 D/2008, nr. 2.391 D/2008, nr. 2.393D/2008, nr. 2.542D/2008, nr. 2.543D/2008, nr. 2.576D/2008, nr. 2.577D/2008, nr. 2.583D/2008, nr. 2.584D/2008, nr. 2.695D/2008, nr. 10D/2009, nr. 11D/2009, nr. 12D/2009, nr. 454D/2009, nr. 455D/2009, nr. 456D/2009 și nr. 463D/2009 înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 2.367D/2008, nr. 2.370D/2008, nr. 2.391 D/2008, nr. 2.542D/2008, nr. 2.576D/2008, nr. 2.583D/2008, nr. 2.368D/2008, nr. 2.371 D/2008, nr. 2.393D/2008, nr. 2.543D/2008, nr. 2.577D/2008, nr. 2.584D/2008, nr. 2.369D/2008 nr. 2.390D/2008 nr. 2398D/2008 nr. 2.544D/2008 nr. 2.582D/2008 nr. 2.695D/2008 nr. 10D/2009, nr. 11D/2009, nr. 12D/2009, nr. 454D/2009, nr. 455D/2009, nr. 456D/2009 și nr. 463D/2009 la Dosarul nr. 2.366D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 4, 7, 10, 11, 21 și 25 noiembrie 2008, 5, 12 decembrie 2008 și 27, 30 ianuarie 2009, pronunțate în dosarele nr. 17.495/197/2007, nr. 17.491/197/2007, nr. 17.490/197/2007, nr. 305/197/2008, nr. 17.496/197/2007, nr. 418/197/2008, nr. 17.482/197/2007, nr. 17.486/197/2007, nr. 17.483/197/2007, nr. 17.494/197/2007, nr. 17.485/197/2007, nr. 17.501/197/2007, nr. 16.789/197/2007, nr. 16.791/197/2007, nr. 16.785/197/2007, nr. 405/197/2008, nr. 303/197/2008, nr. 16.788/197/2007, nr. 17.492/197/2007, nr. 17.489/197/2007, nr. 419/197/2008, nr. 276/197/2008, nr. 583/197/2008, nr. 17.502/197/2007, nr. 16.784/197/2007 și nr. 17.498/197/2007, Tribunalul Brașov — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 și art. 48 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Roman” — S.A. din Brașov și de Societatea Comercială „Autocamioane și Autobuze AB” — S.A. din Brașov în cauze civile având ca obiect apeluri declarate de către autori împotriva sentințelor civile pronunțate de Judecătoria Brașov cu privire la plângeri formulate împotriva unor încheieri de carte funciară. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia critică, în esență, omisiunea din cuprinsul art. 47 al Legii nr. 7/1996 a unei reglementări care să stabilească categoria persoanelor interesate să solicite oficiului de cadastru notarea în cartea funciară a unei mențiuni. Totodată, se critică omisiunea unor reglementări din cuprinsul art. 48, potrivit cărora registratorul să aibă competența de a efectua un control al legalității și temeiniciei actului în baza căruia se dispune înscrierea în cartea funciară. Tribunalul Brașov — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în acest sens, arată că autorul excepției critică, în principiu, lipsa anumitor norme din cuprinsul textelor de lege criticate. Totodată, apreciază că realizarea unui control de fond al actului în temeiul căruia se solicită efectuarea unei înscrieri în cartea funciară de către registrator ar fi în contradicție cu principiile organizării și rolului cărților funciare, precum și cu competența instanțelor de judecată. Menționează că persoanele interesate în efectuarea unei înscrieri în cartea funciară rezultă din celelalte prevederi ale legii, cu care art. 47 din Legea nr. 7/1996 se coroborează, după caz, în funcție de felul înscrierii, prin interpretarea logică și sistematică a întregului act normativ. Consideră că, în mod eronat, autorul excepției a invocat contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (3). în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 7 și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. în acest sens, arată că registratorul de carte funciară nu tranșează vreun litigiu și nici nu stabilește existența sau inexistența unui drept potrivnic în contradictoriu cu altă persoană, ci numai verifică, în mod preventiv, „în scopul salvgardării ordinii publice și a drepturilor ori intereselor legitime ale terților, condițiile de validitate, de fond și de formă, ale actului sau faptului juridic în temeiul căruia se solicită înscrierea.” Totodată, apreciază că motivele de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 47 din Legea nr. 7/1996 vizează o omisiune legislativă. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 47 și 48 din Legea nr. 7/1996 sunt constituționale, nefiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16, 21 și 24. Totodată, apreciază că aspectele invocate de autor vizează modalitatea de redactare a textelor de lege criticate, pretinsa neconstituționalitate fiind dedusă dintr-o omisiune de reglementare, pe care însă Curtea Constituțională nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a țării”, modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribuțiile exclusive ale acestuia. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 47 și 48 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, care au următorul conținut: — Art. 47: „(1) Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară. (2) în cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă. (3) Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menționarea datei și a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor. (4) Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la același birou teritorial, drepturile de ipotecă și privilegiile vor avea același rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului și asupra radierii încheierii nevalabile. (5) înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate, cu excepția cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea. (6) Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătorești sau hotărârii autorității administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular. (7) înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute: a) de mandatarul general al celui îndrituit; b) de oricare dintre titularii aceluiași drept. (8) Creditorul a cărui creanță certă și exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorității administrative, va putea cere instanței, în numele și în folosul debitorului său, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini. (9) Debitorul care a plătit valabil creanța ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfățișează înscrisul original al cesiunii și chitanța doveditoare a plății. — Art. 48: „(1) în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; b) indică numele părților; c) individualizează imobilul printr-un identificator unic; o) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română; e) este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. (2) încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor. (3) în cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor prezentei legi. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (3) potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1 ),(2) și (3) relative la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare, ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 57 referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale. Totodată, consideră că textele de lege criticate contravin și dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanțelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituție sau prin lege. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate se referă la o omisiune legislativă, autorii excepției fiind nemulțumiți de faptul că textele de lege criticate nu cuprind o reglementare care să stabilească categoria persoanelor interesate să solicite oficiului de cadastru notarea în cartea funciară a unei mențiuni și nici nu prevăd competența registratorului de a efectua un control al legalității și temeiniciei actului în baza căruia se dispune înscrierea în cartea funciară. Or, examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță „numai 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost în consecință, prevederile legale criticate nu pot fi supuse sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate sub aspectele invocate, controlului”. excepția fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor a prevederilor art. 47 și art. 48 din Legea cadastrului si a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Roman” — S.A. din Brașov în dosarele nr. 17.495/197/2007, n’r. 17.491/197/2007, nr. 17.490/197/2007, nr. 305/197/2008, nr. 17.496/197/2007, nr. 418/197/2008, nr. 17.482/197/2007, nr. 17.486/197/2007, nr. 17.483/197/2007, nr. 17.485/197/2007, nr. 17.501/197/2007, nr. 16.789/197/2007, nr. 16.791/197/2007, nr. 16.785/197/2007, nr. 405/197/2008, nr. 303/197/2008, nr. 16.788/197/2007, nr. 17.492/197/2007, nr. 17.489/197/2007, nr. 419/197/2008, nr. 276/197/2008, nr. 583/197/2008, nr. 17.502/197/2007, nr. 16.784/197/2007 și nr. 17.498/197/2007 ale Tribunalului Brașov — Secția civilă și de Societatea Comercială „Autocamioane și Autobuze AB” — S.A. din Brașov în Dosarul nr. 17.494/197/2007 al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela lonescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 337 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curții de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituțională nu poate modifica textul de lege. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 7 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.219/62/2008, Curtea de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (I¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în cauza ce are ca obiect judecarea cererii privind drepturi bănești. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Sunt invocate totodată și prevederile art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că textul legal criticat instituie o salarizare discriminatorie între polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției și ceilalți polițiști de poliție judiciară, prin instituirea în favoarea primei categorii a unui spor de anticorupție de 30% din salariul de bază. Se apreciază că, în realitate, toți polițiștii ar trebui să beneficieze de acest spor. Curtea de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se apreciază că MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 9 prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. Se arată că aplicarea prin textul de lege a unui tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași categorii de persoane reprezentată de polițiști, fără ca această diferență să fie justificată obiectiv și rațional, constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 18 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Textul de lege considerat a fi neconstituțional are următorul conținut: — Art. 21: „(1¹) Polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază. ” Se susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și ale art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la salariu egal pentru muncă egală, art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice referitor la egalitate și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Textul de lege criticat prevede acordarea unui spor lunar de 30% din salariul de bază acelor polițiști care execută activități privind prevenirea și combaterea corupției. Referitor la criticile formulate, Curtea constată, conform jurisprudenței sale, că sporurile, adaosurile și alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea și diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca și a altor condiții și criterii de acordare țin de competența și de opțiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiție de ordin constituțional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică. Or, este evident că polițiștii care participă la activități de prevenire și combatere a corupției se află într-o situație diferită de ofițerii de poliție judiciară. De asemenea, autorii excepției sunt nemulțumiți pentru că acordarea sporului lunar de 30% s-a dispus numai pentru polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției, iar nu și pentru ceilalți polițiști. Prin aceste susțineri autorii excepției solicită, în realitate, modificarea textului de lege, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1¹) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curții de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Drum de legătură între A1 și DN 7 (DJ 711 A)” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 11 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Drum de legătură între A1 și DN 7 (DJ 711 A)”, județul Dâmbovița, prevăzuți în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 28 aprilie 2009. Nr. 502.’ Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Constantin Dascălu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 7A, Brezoi—Petroșani, km 0+000—86+600, sector km 0+000—62+000” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 11 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizare DN 7A, Brezoi—Petroșani, km 0+000—86+600, sector km 0+000—62+000”, județul Vâlcea, prevăzuți în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Constantin Dascălu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. București, 28 aprilie 2009. Nr. 503.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 11 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 29, Suceava—Botoșani, km 0+000—km 39+071” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 11 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 29, Suceava— Botoșani, km 0+000—km 39+071”, județele Suceava și Botoșani, prevăzuți în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Constantin Dascălu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 28 aprilie 2009. Nr. 504.’ *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Lărgire la 4 benzi DN 7, Bâldana—Titu, km 30+950—km 52+350” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 11 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu’modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Lărgire la 4 benzi DN 7, Bâldana—Titu, km 30+950—km 52+350”, județul Dâmbovița, prevăzuți în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Constantin Dascălu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. București, 28 aprilie 2009. Nr. 505.’ 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 25, Tecuci—Șendreni, km 0+000—km 68+130” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și al art. 11 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”’, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizare DN 25, Tecuci—Șendreni, km 0+000—km 68+Î30”, județul Galați, prevăzuți în’ anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Art. 3. — Ministerul transporturilor și Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 28 aprilie 2009. Nr. 506.’ *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Constantin Dascălu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind modificarea art. 28 din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar Având în vedere Referatul Direcției planificarea sistemului sanitar și politici salariale nr. IB 3.492/2009, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. I. —Articolul 28 din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 26 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 28. — (1) La nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București se asigură permanența după următorul program: — între ora de terminare a programului zilnic de activitate și ora de începere a programului din ziua următoare în zilele lucrătoare; — cu o durată de 24 de ore în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează. (2) Permanența se asigură de personalul de specialitate medico-sanitar din compartimentele aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică și programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică și din cadrul laboratoarelor. (3) în cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra stării de sănătate a populației, persoana care asigură permanența la sediul direcției de sănătate publică cheamă în unitate, prin sistemul de chemări de la domiciliu, medici de specialitate. (4) Pentru medicii în specialități paraclinice din cadrul compartimentelor aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică și programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică și din cadrul laboratoarelor, care în situații deosebite pot fi chemați la sediul direcției de sănătate publică, se va completa în mod corespunzător fișa postului. (5) Activitatea prestată la sediul direcției de sănătate publică pentru asigurarea permanenței se compensează cu timp liber corespunzător.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 4 mai 2009. Nr. 556.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 13 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 858/2008 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță Având în vedere prevederile art. 83 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. I. — Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 858/2008 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 28 martie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 1. — (1) Următoarele declarații fiscale pot fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanță: a) 100 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs; b) 102 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale», cod 14.13.01.40; c) 103 «Declarație privind accizele», cod 14.13.01.03/a; d) 710 «Declarație rectificativă», cod 14.13.01.00/r; e) 101 «Declarație privind impozitul pe profit», cod 14.13.01.04; f) 300 «Decont de taxă pe valoarea adăugată», cod 14.13.01.02; g) 301 «Decont special de taxă pe valoarea adăugată», cod 14.13.01.02/s; h) 120 «Decont privind accizele», cod 14.13.01.03; i) 130 «Decont privind impozitul la țițeiul din producția internă», cod 14.13.01.05; j) 200 «Declarație privind veniturile realizate», cod 14.13.01.13.” 2. La articolul 7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) Pentru utilizarea serviciului «Depunere declarații on-line» existent pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de către persoanele prevăzute la art. 6, în calitate de reprezentanți legali sau împuterniciți, desemnați de către contribuabili pentru semnarea declarațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1), se vor efectua următoarele operațiuni: a) înregistrarea persoanei care deține certificat digital calificat, ca utilizator al serviciului «Depunere declarații on-line», prin transmiterea, în format electronic, a documentului de confirmare a certificatului calificat, existent pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, semnat digital de către solicitant și confirmat prin semnătura electronică a autorității de certificare, în conformitate cu instrucțiunile de utilizare a serviciului «Depunere declarații on-line»; b) depunerea formularului 150 «Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat», existent pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în conformitate cu instrucțiunile de utilizare a serviciului «Depunere declarații on-line».” 3. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) în cazul utilizării serviciului «Depunere declarații on-line» pentru depunerea declarației prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. j) de către contribuabilii persoane fizice care semnează în nume propriu declarația, se va efectua operațiunea prevăzută la alin. (1) lit. a).” 4. La articolul 7, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4i) și (42), cu următorul cuprins: „(4¹) Persoanele fizice care dețin certificat digital calificat și au obținut dreptul de utilizare a serviciului «Depunere declarații on-line» în calitate de reprezentanți legali sau împuterniciți, pentru semnarea declarațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—i), pot utiliza metoda de depunere prin mijloace electronice de transmitere la distanță pentru Declarația privind veniturile realizate, semnată în nume propriu, fără a mai fi necesară efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (1). (4² ) Persoanele fizice care au obținut dreptul de utilizare a serviciului «Depunere declarații on-line» pentru Declarația privind veniturile realizate, în situația prevăzută la alin. (1¹), și doresc utilizarea acestui serviciu și pentru formularele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—i) vor depune formularul 150 «Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat», în conformitate cu instrucțiunile de utilizare a serviciului «Depunere declarații on-line».” 5. La articolul 4 alineatul (6), articolul 5 alineatul (4), articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (3), sintagma „direcția generală a finanțelor publice județeană sau, după caz, la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, în a cărei rază teritorială contribuabilul își are domiciliul fiscal” se înlocuiește cu sintagma „organul fiscal competent pentru administrarea contribuabilului”. 6. Formularul 150 „Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat” din anexa nr. 3 se modifică și se înlocuiește cu formularul prevăzut în anexa nr. 1. 7. Formularul 151 „Cerere pentru revocarea dreptului de utilizare a serviciului depunere declarații on-line” din anexa nr. 4 se modifică și se înlocuiește cu formularul prevăzut în anexa nr. 2. Art. II. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. III. — (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2 ) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziție contrară se abrogă. Art. IV. — Direcția generală proceduri pentru administrarea veniturilor și Direcția generală de tehnologia informației din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București și direcțiile generale ale finanțelor publice județene vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. V. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 30 aprilie 2009. Nr. 847.’ 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 ANEXA Nr. F) (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 858/2008) CERERE PENTRU UTILIZAREA UNUI CERTIFICAT DIGITAL CALIFICAT 150 A. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI Cod de identificare fiscală Denumire/Nume, Prenume Adresa B. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI PENTRU CARE SE SOLICITĂ DREPTUL DE UTILIZARE A SERVICIULUI DEPUNERE DECLARAȚII ON LINE, PE BAZA CERTIFICATULUI DIGITAL CALIFICAT CNP/NIF Nume, Prenume Adresa e-mail Număr Certificat Digital Autoritate de Certificare Emitentă Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte și complete. Data: Nume, Prenume: Funcția: Loc rezervat organului fiscal Nr. înregistrare: Semnătura și ștampila Data: Număr de operator de date cu caracter personal -1067 *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 15 ANEXA Nr. 2<) (Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 858/2008) CERERE PENTRU REVOCAREA DREPTULUI DE UTILIZARE A SERVICIULUI DEPUNERE DECLARAȚII ON LINE » 151 A. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI Cod de identificare fiscală Denumire/Nume, Prenume Adresa B. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI CARE SOLICITĂ REVOCAREA DREPTULUI DE UTILIZARE A SERVICIULUI DEPUNERE DECLARAȚII ON LINE CNP/NIF Nume, Prenume Adresa e-mail C. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI PENTRU CARE SE SOLICITĂ REVOCAREA DREPTULUI DE UTILIZARE A SERVICIULUI DEPUNERE DECLARAȚII ON LINE*) CNP/NIF Nume, Prenume *) Se completează numai în cazul în care revocarea dreptului de utilizare se solicită de o persoană diferită de persoana pentru care acest drept a fost obținut. Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte și complete. Data: Nume, Prenume: Funcția: Semnătura și ștampila Loc rezervat organului fiscal Nr. înregistrare: Data: Număr de operator de date cu caracter personal - 1067 ¹)Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 298/7.V.2009 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR DECIZIE privind autorizarea funcționării ca broker de asigurare a Societății Comerciale AS INSURANCE — BROKER DE ASIGURARE — S.R.L. în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor emise în aplicarea acesteia, în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 14 aprilie 2009, prin care s-a aprobat cererea Societății Comerciale AS INSURANCE — BROKER DE ASIGURARE — S.R.L. de obținere a autorizației de funcționare ca broker de asigurare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide: Art. 1. — Societatea Comercială AS INSURANCE — BROKER DE ASIGURARE — S.R.L., cu sediul social în Timișoara, Str. Pomiculturii nr. 64, ap. 1, camera 3, județul Timiș, nr. de ordine în registrul comerțului J35/4135/26.11.2008, cod unic de înregistrare 24796090/26.11.2008, este autorizată să funcționeze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare. Art. 2. — Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare. Art. 3. — Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligația să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor privind plata ratelor primelor de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora, să deschidă Jurnalul asistenților în brokeraj și să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări personalul propriu, conform Ordinului președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, cu modificările și completările ulterioare. Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu București, 16 aprilie 2009. Nr. 307.’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430204 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298/7.V.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495