MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 297 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Miercuri, 6 mai 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 452 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă.............’..................... 2-3 Decizia nr. 455 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281¹ din Codul de procedură civilă .................'...................... 3—4 Decizia nr. 459 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru............. 4-5 Decizia nr. 475 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală....................................... 6-7 Decizia nr. 476 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală....................................... 7-8 Decizia nr. 477 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă....................................... 8-9 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE M.42. — Ordin al ministrului apărării naționale privind modificarea Normelor tehnice pentru lucrări de întreținere și reparații curente la clădirile și construcțiile speciale din patrimoniul imobiliar al Ministerului Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.44/2008................................... 10-20 211/701. — Ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de Nr. Pagina aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției publice naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice nr. 6/136/2009.. 21 3.671. — Ordin al ministrului educației, cercetării și inovării privind aprobarea Calendarului sesiunii speciale de bacalaureat 2009 pentru elevii de clasa a Xll-a participanți la loturile olimpice.......................... 22 ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII 688. — Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție....... 23-30 ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI 55. — Hotărâre pentru modificarea Normelor privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare (cod ISO: NI-GAR-06-I/0), aprobate prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr. 60/2007 ................... 31 ★ Rectificări ................................................ 32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 452 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Cezar llie în Dosarul nr. 8.868/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 21 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8.868/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Cezar llie. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul apreciază că dispozițiile criticate sunt în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 24 din Constituție, care dispun că în tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. De principiu, este admis că dreptul la apărare trebuie să fie unul real și posibil, așa încât trebuie avute în vedere toate aspectele exercitării acestuia de către părțile litigante. Unul dintre aspecte este onorariul avocatului, stabilit între partea litigantă și avocat, respectiv posibilitatea recuperării sumei de la cealaltă parte litigantă, în situația în care aceasta din urmă cade în pretenții, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Or, în condițiile în care alin. 3 al aceluiași articol anulează efectele alin. 1, oferind posibilitatea judecătorului de a cenzura cheltuielile de judecată, textul de lege criticat contravine art. 24 din Legea fundamentală. Judecătoria Sectorului 1 București nu își exprimă punctul de vedere în legătură cu excepția de neconstituționalitate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conținut: „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 24 privitoare la dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005. Cu acel prilej, Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil. în sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 3 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Cezar llie în Dosarul nr. 8.868/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 455 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281¹ din Codul de procedură civilă Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Mandor Corn Impex — S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 1548.1/740/2002 al Tribunalului Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 20 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1548.1/740/2002, Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 281¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Mandor Corn Impex” — S.R.L. din Alexandria. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 21 și art. 129 din Constituție, întrucât legiuitorul instituie un al treilea grad de jurisdicție, iar în lipsa unui termen de decădere în care se poate formula cererea, se induce nesiguranța actului de justiție și se încalcă principiul soluționării cauzelor într-un termen rezonabil. Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, motivând că nereglementarea prin lege a termenului de formulare a cererii nu contravine art. 21 din Constituție, rațiunea legiuitorului fiind aceea de a da posibilitatea executării respectivei hotărâri prin lămurirea dispozitivului sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Dispozițiile criticate nu contravin nici art. 129 din Constituție, cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii nefiind o cale de atac, ci un mijloc prin care se urmărește clarificarea dispozitivului, pe această cale neputându-se modifica sau casa respectiva hotărâre. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281¹ din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conținut: „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților. încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privitoare la accesul liber la justiție și art. 129 din Constituție. Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, în sensul respingerii acesteia. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, prin procedura reglementată de dispozițiile legale criticate, partea care formulează o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281¹ din același cod, nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. Instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, ci interpretează măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se dorește, în scopul înlăturării dificultăților ivite în faza de executare a acestora. Prin urmare, nereprezentând o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate în prealabil de instanță, cererea privind lămurirea dispozitivului poate fi formulată de către părți ori de câte ori împrejurările concrete ale executării hotărârii o impun. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Mandor Corn Impex” — S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 1548.1/740/2002 al Tribunalului Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 459 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Irina Loredana Gulie — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție invocată de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile — S.A. din Constanța în Dosarul nr. 2.143/118/2008 al Tribunalului Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 2 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.143/118/2008, Tribunalul Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Compania MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 5 Națională Administrația Canalelor Navigabile — S.A. din Constanța într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece prevăd scutirea de la plata taxei de timbru în favoarea instituțiilor publice, ceea ce le creează acestora un regim juridic diferențiat față de ceilalți debitori. Se mai arată că Declarația Universală a Drepturilor Omului proclamă egalitatea în drepturi a persoanelor, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează asupra egalității de tratament a persoanelor juridice, indiferent dacă sunt de drept public sau privat. Tribunalul Constanta — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de către autoarea excepției. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 30/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, prevederi ce au următorul cuprins: „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, Declarației Universale a Drepturilor Omului și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra textelor de lege criticate, de exemplu prin Decizia nr. 1.394 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 11 februarie 2009. Cu acel prilej, Curtea a arătat că „scutirea autorităților publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv și rațional, de faptul că autoritățile respective — creditori bugetari — sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget”. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. în ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut în Declarația Universală a Drepturilor Omului, Curtea observă că documentul internațional invocat nu reglementează drepturile persoanelor juridice, ci exclusiv drepturile omului. Curtea constată ca fiind nefondată și critica referitoare la contrarietatea față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că persoanele juridice trebuie să beneficieze de un tratament juridic egal, indiferent dacă sunt de drept public sau privat, deoarece cele statuate nu se referă la egalitatea de tratament în materia plății taxelor de timbru. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție invocată de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile — S.A. din Constanța în Dosarul nr. 2.143/118/2008 al Tribunalului Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 475 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală Ioan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Iuliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Oprișan în Dosarul nr. 1.302/117/2008 al Tribunalului Cluj — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 19 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.302/117/2008, Tribunalul Cluj — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Oprișan. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate conțin o dublă restrângere a accesului la calea de atac a recursului în cazurile în care se solicită restituirea dosarului la procuror în vederea refacerii urmăririi penale. Inculpatul se află astfel într-o poziție de inegalitate în raport cu Ministerul Public în legătură cu accesul la căile de atac prevăzute de lege. în opinia autorului excepției, „apare inechitabilă și restrângerea titularilor recursului menționat de art. 332 alin. 4 la procuror și la orice altă persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărârea judecătorească fiind excluse părțile, inclusiv inculpatul, care pentru admisibilitatea unei asemenea căi de atac ar trebui să justifice o vătămare procesuală, condiție care nu se cere în cazul recursului declarat de procuror”. Tribunalul Cluj — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă normele constituționale și din actele internaționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale, precum și din actele internaționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală: „împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă. ” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 11 și art. 20 privind Dreptul internațional și dreptul intern, respectiv Tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, autorul excepției consideră că textele de lege criticate încalcă și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum și pe cele ale art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție, privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, respectiv art. 14 alin. 1 și 5 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, privind dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul oricărei persoane declarată vinovată de o infracțiune de a obține examinarea de către o jurisdicție superioară. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității textului de lege criticat în prezenta cauză, în raport de dispozițiile constituționale care consacră egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil și folosirea căilor de atac. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, și Decizia nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, a căror soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate, precum și considerentele de principiu pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 7 în prezenta cauză, autorul excepției mai invocă încălcarea art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a art. 14 alin. 5 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, care consacră dreptul oricărei persoane declarată vinovată de o infracțiune de a obține examinarea de către o jurisdicție superioară. Cu privire la aceste dispoziții, Curtea constată că nu sunt incidente în cauză, întrucât art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală nu tranșează asupra unei acuzații în materie penală. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Oprișan în Dosarul nr. 1.302/117/2008 al Tribunalului Cluj — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 476 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Iuliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de SC Valmet Production SRL în Dosarul nr. 33/240/2005 al Judecătoriei Hațeg. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 2 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 33/240/2005, Judecătoria Hațeg a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de SC Valmet Production SRL. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece partea responsabilă civilmente este chemată să răspundă în fața instanței înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv și irevocabil. Sunt eludate astfel dispozițiile art. 244 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care dau posibilitatea judecătorului de a suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. în plus, instanța penală soluționează latura civilă fără a avea la dispoziție mecanismele specifice unei acțiuni civile, situație în care se încalcă dreptul la un proces echitabil față de persoanele care nu au fost subiecți activi ai infracțiunii. Latura civilă este soluționată conform dispozițiilor legii civile, dar cu aplicarea procedurii penale, ale cărei mecanisme sunt insuficiente pentru soluționarea laturii civile în mod echitabil. în acest fel, părții responsabile civilmente îi este redusă posibilitatea de a-și apăra interesele, ceea ce favorizează nemijlocit partea vătămată, încălcându-se astfel principiul egalității armelor. Judecătoria Hațeg apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă normele din Constituție și din actele internaționale invocate. Arată că tocmai pentru a aplica principiul egalității armelor este necesară soluționarea și a laturii civile a cauzei, altfel ar fi un tratament discriminatoriu față de partea civilă. Având în vedere că singurul temei al răspunderii civile a inculpatului și deci și a părții responsabile civilmente este vinovăția, până la stabilirea certă a acestei vinovății nici inculpatul și, implicit, nici partea responsabilă civilmente nu vor fi trase la răspundere pe latură civilă, astfel încât niciunuia nu îi sunt lezate drepturile constituționale. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că normele criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale invocate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă. ” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 20 privind dreptul internațional și dreptul intern, și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, exercitarea acțiunii civile împreună cu acțiunea penală nu constituie o măsură de restrângere a posibilității părții responsabile civilmente de a-și apăra interesele, și nici nu poate fi interpretată ca fiind de natură să atragă angajarea răspunderii acestei persoane înainte ca vinovăția inculpatului să fie stabilită, în condițiile legii. Vinovăția inculpatului, ca element atât al răspunderii penale, cât și al răspunderii civile a acestuia, se stabilește prin hotărârea definitivă de condamnare și nu în momentul exercitării acțiunii civile. Atâta timp cât nu s-a stabilit vinovăția inculpatului, nu este trasă la răspundere nici partea responsabilă civilmente, așa încât nu poate fi vorba de o încălcare a dreptului la un proces echitabil a acesteia din urmă. în plus, prin soluționarea de către aceeași instanță atât a acțiunii penale, cât și a celei civile, determinate de săvârșirea aceleiași fapte, se asigură o mai promptă, temeinică și completă aflare a adevărului, prin aprecierea unitară a probelor, precum și evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de SC Valmet Production SRL în Dosarul nr. 33/240/2005 al Judecătoriei Hațeg. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 477 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă Ioan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Lostun în Dosarul nr. 6.063/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 București. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 9 Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.063/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de loan Lostun. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care sintagma „instanță de judecată” se interpretează în sensul de „complet de judecată”. Se arată că, în practică, cererea de reexaminare a amenzii judiciare este adresată aceluiași judecător care a dispus măsura de sancționare. Prin faptul că singura posibilitate oferită de legiuitor în această materie este o cerere de reexaminare soluționată de același judecător care a aplicat sancțiunea, este îngrădit dreptul fundamental al oricărui cetățean la un proces echitabil și la un recurs efectiv. Judecătoria Sectorului 6 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că reglementarea reexaminării ca o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a aplicat o amendă judiciară constituie o garanție suficientă a dreptului la un proces echitabil, chiar dacă această cale de atac este soluționată de un judecător egal în grad cu cel care a aplicat amenda. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea. ” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității aceluiași text de lege, criticat în raport de aceleași dispoziții constituționale și față de critici similare. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, și Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ din Codul de procedură civilă. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția anterior pronunțată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de loan Lostun în Dosarul nr. 6.063/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 5 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ORDIN privind modificarea Normelor tehnice pentru lucrări de întreținere și reparații curente la clădirile și construcțiile speciale din patrimoniul imobiliara! Ministerului Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.44/2008 Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Art. I. — Normele tehnice pentru lucrări de întreținere și reparații curente la clădirile și construcțiile speciale din patrimoniul imobiliar al Ministerului Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.44/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 28 mai 2008, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: „Art. 1. — Prezentul act normativ specific cuprinde norme tehnice pentru lucrările de întreținere și reparații curente la clădirile și construcțiile speciale, respectiv lucrările orientative pentru acestea.” 2. La articolul 13, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Documentațiile tehnice aferente lucrărilor prevăzute la alin. (1) pentru imobilele care sunt incluse în Lista monumentelor istorice, actualizată, și în Lista monumentelor istorice dispărute, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, se supun avizului prealabil al Direcției domenii și infrastructuri.” 3. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 18. — (1) Determinarea fondurilor necesare pentru operarea și mentenanța imobilelor se face anual —în trimestrul I al anului în curs pentru anul următor — de către administratorul de cazarmă, pe baza normelor de consum specifice de materiale și a categoriilor de lucrări.” 4. Denumirea capitolului V va avea următorul cuprins: „CAPITOLUL V Lucrările orientative pentru lucrări de întreținere și reparații curente la clădiri și construcții speciale” 5. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 21. — Lucrările orientative pentru întreținere și reparații curente sunt prevăzute în anexele nr. 2 și, respectiv, nr. 3 și au ca scop: a) să constituie un îndrumător pentru membrii comisiilor de control periodic și să îi orienteze pe aceștia în ceea ce privește elementele de construcții ce urmează a fi controlate și verificate; b) să descrie lucrările de întreținere și reparații curente și să orienteze administratorii de cazărmi; c) să servească la întocmirea cât mai completă a devizelor pentru lucrările de întreținere și reparații curente; d) să prevină deteriorarea elementelor de construcții, degradarea sau distrugerea acestora.” 6. Articolele 22, 23 și subpunctul 11 din anexa nr. 1 se abrogă. 7. Anexa nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „ANEXA Nr. 2 la normele tehnice LUCRĂRILE ORIENTATIVE pentru lucrări de întreținere (î) Nr. Denumirea activelor fixe crt. pentru care se precizează Denumirea lucrărilor de întreținere lucrările de întreținere CATEGORIA I CLĂDIRI Clădiri Acoperișuri și învelitori --- curățarea învelitorii acoperișului de mușchi și alte diverse vegetații, incluziuni organice sau minerale la rosturile dintre elementele componente. în același mod se vor curăța: tabacherele, jgheaburile, burlanele, poalele de cornișe, doliile, paziile, șorțurile, lucarnele etc., precum și astereala și luminatoarele; --- repararea zonelor deteriorate la învelitorile din țiglă, tablă, carton asfaltat, membrane bituminoase etc.; --- curățarea teraselor și refacerea hidroizolației în porțiunile în care aceasta este deteriorată; --- verificarea și curățarea de depuneri a profilelor metalice și a îmbinărilor, ungerea sau vopsirea în culori de ulei; --- verificarea fermelor acoperișului/șarpantei din lemn și completarea pieselor de prindere: scoabe, buloane, cuie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 11 Nr. Denumirea activelor fixe crt. pentru care se precizează Denumirea lucrărilor de întreținere lucrările de întreținere Elemente de suprastructură si finisaje --- verificarea și revizuirea structurii de rezistență la grinzi, stâlpi, cadre, planșee, scări interioare și exterioare, precum și a căilor de rulare; --- verificarea și protecția tencuielilor interioare și exterioare împotriva infiltrațiilor de apă și a loviturilor mecanice; --- revizuirea și repararea parțială a tavanelor din lemn, a tâmplăriei interioare și exterioare din lemn, metal, PVC, prin înlocuirea feroneriei uzate, inclusiv completarea geamurilor și chituirea lor; --- revizuirea confecțiilor metalice la balustrade, podește, scări metalice etc. și repararea lor; --- refacerea placajelor interioare și exterioare deteriorate; --- curățarea și refacerea sobelor, respectiv înlocuirea grătarelor, a garniturilor sau refacerea sobelor și a coșurilor de fum; --- curățarea pardoselilor, rașchetatul parchetelor; --- refacerea vopsitoriilor la construcții și instalații, ignifugărilor și carbolinizărilor pe porțiunile în care acestea au fost deteriorate; --- refacerea zugrăvelilor și spoielilor. Instalații aferente construcțiilor --- revizuirea instalației sanitare, care cuprinde: conductele de alimentare cu apă caldă și rece, armături, izolații la conducte de apă caldă, tuburi de scurgere, sifoane, aparatură anexă, obiecte sanitare, boilere și instalații de hidrofor; --- revizuirea instalației de încălzire, care cuprinde: conducte de distribuție și colectare, armături, corpuri de încălzire, aeroterme, panouri radiante, instalații și aparatură din centrala termică, cazane, schimbătoare de căldură, pompe, injectoare, arzătoare etc.; --- revizuirea instalației R S. I., care cuprinde: pompe, conducte de distribuție, armături, hidranți, tablouri electrice, aparatură de comandă și control, instalații de splinklere și drencere, instalații cu inergen etc.; --- revizuirea instalației electrice de iluminat și forță, care cuprinde: conductori electrici, tuburi de protecție, aparate electrice, întrerupătoare, prize etc., corpuri de iluminat incandescent și fluorescent, tablouri electrice, măsurarea rezistenței de izolație a conductorilor. La instalațiile sanitare, încălzire, P.S.L și electrice, odată cu revizuirea se înlocuiesc și piesele defecte, cu condiția ca durata de folosință a acestora să fie cel puțin egală cu durata recomandată de producător, restul reparațiilor/refacerilor se fac în raport de uzura reală a instalației; --- la instalațiile electrice patroanele cu siguranțe fuzibile de la tablourile electrice se înlocuiesc ori de câte ori este nevoie; --- revizuirea instalației de paratrăsnet, care cuprinde: benzi de coborâre, dispozitive de captare etc., completarea cordoanelor de sudură, șuruburilor, vopsitoriei; --- revizuirea instalației de ventilație sau condiționare, care cuprinde: tubulatura de ventilație sau condiționare, ventilatoare, aparate de climatizare, instalații și aparatură din centrală, completarea garniturilor, armăturilor, vopsitoriei; --- revizuirea instalației de gaze, care cuprinde: conducte de alimentare cu gaze, armături, arzătoare, verificarea scurgerilor de gaze, înlocuirea pieselor defecte*); --- revizuirea instalației de ascensoare, care cuprinde: cabine, glisiere, uși de acces la palierul fiecărui etaj, instalația de acționare electromecanică --- electromotor, troliu, angrenaj, cabluri, instalația electrică de lumină și forță, semnalizare și comandă, respectiv conductori, tuburi de protecție, aparatură electrică, înlocuirea pieselor defecte, precum și a celor care nu prezintă siguranță în exploatare și nu asigură prevenirea accidentelor**). * Lucrările de întreținere la instalațiile de gaze se vor executa conform reglementărilor în vigoare. ** Lucrările de întreținere la ascensoare se vor executa numai cu societăți specializate și atestate în domeniu. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de întreținere crt. se precizează lucrările de întreținere CATEGORIA II CONSTRUCȚII SPECIALE 1. Construcții industriale > 1.1. Structuri de susținere, estacade --- repararea învelitorii; --- refacerea vopsitoriei; --- refacerea spoielilor și a ignifugărilor; --- revizuirea stratului filtrant. 1.2. Rampe de încărcare-descărcare --- bituminarea rosturilor pavajului; --- refacerea carbolinizării elementelor din lemn. 1.3. Coșuri de fum zidărie, beton armat, --- revizuirea sau înlocuirea parțială a zidăriei interioare; metal, turnuri de răcire --- refacerea tencuielilor exterioare; --- completarea sau refacerea rostuirii la exterior; --- revizuirea cablurilor de ancorare, eventual înlocuirea lor parțială; --- repararea scheletului de rezistență din beton armat, cuprinzând: --- completarea zonelor de beton rupt sau exfoliat; --- repararea monolitizărilor între elementele prefabricate; --- repararea panourilor din lemn pentru prevenirea înghețului; --- refacerea vopsitoriei și a ignifugării elementelor din lemn. 2. Construcții speciale agricole 2.1. Construcții pentru creșterea --- repararea șarpantelor și învelitorilor; animalelor și păsărilor, padocuri --- refacerea carbolinizării lemnăriei; --- refacerea spoielilor. 2.2. Alte construcții agricole --- repararea împrejmuirilor; --- repararea sau refacerea trotuarelor. 3. Construcții pentru transporturi și telecomunicații 3.1. Infrastructură pentru transportul --- protecția de suprafață a taluzurilor și versanților prin plantații, înierbări, brăzduiri, feroviar garduri, cleonaje etc.; --- înlocuirea parțială sau totală pe anumite lungimi de linie a pământului necorespunzător din terasament, cu material drenant, deșeuri de carieră, pământ stabilizat etc.; --- curățări masive de stânci. 3.2. Infrastructură drumuri, alei, străzi cu --- brăzduirea taluzelor; toate accesoriile necesare: trotuare, --- bituminarea la cald a rosturilor dintre pavele; borne, parcaje, parapete, marcaje, --- completarea acostamentelor; semne de circulație --- reprofilarea și refacerea șanțurilor. 3.3. Piste pentru aeroporturi și platforme --- completarea rosturilor; de staționare pentru avioane și --- repararea pavajului și rigolelor. autovehicule 3.4. Cheiuri, estacade și docuri pentru --- completarea sau înlocuirea stratului drenant și a umpluturii; nave --- verificarea nivelului calei de lansare; --- revizuirea, completarea sau strângerea șuruburilor de la traverse și longrine; --- verificarea paralelismului căii de rulare și a poziției planului înclinat; --- revizuirea, completarea sau înlocuirea saltelelor de fascine. 3.5. Canale pentru navigație --- reprofilarea canalelor prin taluzarea debleelor și adâncirea fundului; --- curățarea taluzurilor și fundului canalelor. 3.6. Construcții accesorii pentru transport --- refacerea, completarea sau înlocuirea parțială a învelitorii. rutier, aerian și naval 3.7. Poduri, podețe, pasarele --- completări sau refaceri de lucrări anexe legate de pod, precum: solidarizări și înjuguiri, aripi, despotmolirea, adâncirea sau corecția albiei, scări de acces etc.; --- înlocuirea parțială sau integrală a lemnăriei din suprastructură, inclusiv babele, trotuarele, parapetele; --- revizuirea, completarea sau refacerea drenurilor din spatele culeelor cu refolosirea a 50% din piatra brută recuperată; --- refacerea parțială sau totală a rostuielii sau tencuielii din zidărie; --- revizuirea, completarea sau înlocuirea integrală a podinei de uzură; --- refacerea ignifugării părților de lemn. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 13 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de întreținere crt. se precizează lucrările de întreținere 3.8. Platforme, turnuri și piloni metalici --- refacerea vopsitoriei elementelor metalice; pentru antene de comunicații --- înlocuirea elementelor de prindere a structurii de rezistență: buloane, șuruburi, piulițe etc.; --- înlocuirea părților componente ale instalațiilor aferente. 4. Construcții hidrotehnice > 4.1. Diguri și alte construcții pentru --- însămânțarea taluzurilor și coronamentului cu sămânță de iarbă; regularizarea și consolidarea țărmurilor --- completarea sau înlocuirea saltelei din fascine; și albiilor cursurilor de apă --- completarea sau refacerea parțială a anrocamentelor pe porțiunile degradate. 4.2. Diguri de apărare, de --- repararea sau completarea locală a zidăriei de piatră; compartimentare, de dirijare a --- repararea sau refacerea filtrului invers din nisip și piatră; curenților, consolidări de maluri etc. --- repararea, completarea sau refacerea locală a pereului. 4.3. Praguri, anrocamente și căsoaie, --- repararea, completarea sau refacerea locală a pereurilor; cleonaje --- completarea sau refacerea parțială a anrocamentelor din piatră brută pe porțiunile degradate; --- refacerea sau completarea rosturilor la zidăria de piatră; --- completarea fascinelor de nuiele. 4.4. Pereuri --- completarea sau înlocuirea saltelei din rulouri și snopi de fascine; --- completarea stratului de piatră brută sau bolovani de râu; --- completarea sau refacerea parțială a anrocamentelor pe porțiunile degradate; --- completarea sau înlocuirea fascinelor de nuiele; --- completarea terenului prin batere cu maiul; --- curățarea de ierburi a rosturilor pereului și completarea sau refacerea rosturilor cu mortar de ciment. 5. Construcții pentru depozitare 5.1. Construcții pentru depozitare: --- completarea sau înlocuirea elementelor de învelitoare; --- subterane --- completarea sau înlocuirea betoanelor degradate sau cu avarii locale; --- refacerea vopsitoriei; --- refacerea zugrăvelilor, spoielilor; --- completarea tencuielilor; --- refacerea vopsitoriei anticorozive. --- supraterane --- completarea sau refacerea îmbrăcăminții cu înlocuirea porțiunilor degradate; --- completarea sau refacerea încadrării din borduri de beton și a rigolelor de scurgere; --- completarea tencuielii sclivisite a elementelor de beton; --- completarea tencuielilor; --- completarea sau refacerea pavajului rampei; --- refacerea vopsitoriei la părțile metalice; --- refacerea ignifugării lemnăriei. 5.2. Construcții pentru depozitarea --- completarea sau înlocuirea elementelor de acoperiș; explozibililor, carburanților, lubrifianților --- repararea fisurilor din pereții de beton prin torcretare; --- refacerea spoielilor, ignifugărilor, carbolinizărilor; --- refacerea spoielilor interioare cu silicat de sodiu; --- refacerea vopsitoriei. 5.3. Rezervoare și bazine de depozitare --- completarea tencuielilor interioare și exterioare; --- completarea sau refacerea drenajului; --- localizarea și refacerea fisurilor la pereți; --- refacerea vopsitoriei. 5.4. Construcții ușoare: barăci, magazii, --- repararea sau completarea elementelor structurale; șoproane --- repararea, completarea sau înlocuirea învelitorii; --- refacerea vopsitoriilor elementelor metalice; --- repararea sau refacerea tencuielilor. 5.5. împrejmuiri --- completarea panourilor din plasă de sârmă, din sârmă ghimpată, din beton armat etc.; --- refacerea chituirilor și a tencuielilor la elementele prefabricate ale împrejmuirii. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de întreținere crt. se precizează lucrările de întreținere 6. Construcții pentru transportul energiei electrice 6.1. Rețele de alimentare, de iluminat și linii --- revizuirea stâlpilor din lemn, beton, metal; de transport al energiei electrice --- revizuirea izolatorilor, conductoarelor și corpurilor de iluminat exterior; --- completarea plăcuțelor avertizoare; --- verificarea cablurilor, manșoanelor și cutiilor terminale. 6.2. Instalații electrice de forță --- revizuirea conductorilor, tuburilor de protecție și tablourilor de distribuție. 7. Construcții pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare 7.1. Puțuri forate sau săpate --- curățarea puțului; --- repararea tuburilor; --- deznisiparea puțului. 7.2. Captări și prize de apă --- desfacerea drenului în vederea revizuirii; --- scoaterea și ciuruirea pietrei; --- curățarea șanțului drenant de mâlul colectat; --- introducerea pietrei curățate în șanțul drenat; --- refacerea tencuielilor; --- refacerea vopsitoriei. 7.3. Conducte pentru alimentare cu apă, --- revizuirea generală a conductei; inclusiv rețelele de distribuție --- revizuirea și repararea căminelor. 7.4. Conducte pentru canalizare --- revizuirea generală a conductei; --- revizuirea și repararea căminelor. 7.5. Stații de tratare, de neutralizare și de --- repararea tencuielilor interioare și exterioare; epurare a apelor --- repararea tâmplăriei și confecțiilor metalice; --- repararea șanțurilor pe digurile de compartimentare; --- revizuirea drenajelor; --- repararea jgeaburilor de colectare a apei de spălare; --- repararea canalelor de ape uzate; --- refacerea vopsitoriei, zugrăvelilor și spoielilor. 7.6. Castele de apă --- repararea tencuielilor interioare; --- repararea cuvei din beton armat; --- repararea tâmplăriei metalice și a confecțiilor metalice; --- refacerea vopsitoriei; --- revizuirea instalațiilor de apă și electrice. 7.7. Stații de pompare a apei --- repararea sau completarea elementelor de acoperiș; --- refacerea sau completarea izolațiilor; --- repararea sau completarea tencuielilor interioare și exterioare; --- repararea sau completarea tâmplăriei; --- repararea sau completarea confecțiilor metalice; --- repararea sau refacerea postamentelor electropompelor și a elementelor de amortizare a vibrațiilor. 7.8. Construcții și instalații tehnologice --- curățarea elementelor de beton degradate și repararea acestora; pentru alimentare cu apă și canalizare, --- repararea pereților din zidărie; respectiv camere de aspirație, cămine --- repararea scărilor de vizitare și înlocuirea capacelor; pentru armături, camere de rupere a --- repararea confecțiilor metalice; presiunii, cabine subterane la puțuri --- curățarea rosturilor și înlocuirea materialului degradat; forate etc. --- completarea tencuielilor sclivisite; --- repararea placajelor anticorosive. 8. Construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare 8.1. Conducte de termoficare --- revizuirea conductelor și armăturilor; --- revizuirea și înlocuirea garniturilor; --- proba de presiune a conductelor; --- repararea gurilor de acces și a treptelor de acces. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 15 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de întreținere crt. se precizează lucrările de întreținere 8.2. Conducte, branșamente și instalații --- completarea sau înlocuirea izolației anticorozive deteriorate; tehnologice pentru distribuția gazelor --- refacerea vopsitoriei; naturale din exteriorul și interiorul --- revizuirea și completarea instalației de legare la pământ; clădirilor --- revizuirea conductelor și armăturilor; --- revizuirea și înlocuirea garniturilor; --- revizuirea aparatelor de măsură și control.” 8. Anexa nr. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: .ANEXA Nr. 3 la normele tehnice LUCRĂRILE ORIENTATIVE pentru lucrări de reparații curente (RC) Nr. Denumirea activelor fixe crt. pentru care se precizează Denumirea lucrărilor de reparații curente lucrările de reparații curente CATEGORIA I CLĂDIRI Clădiri --- completarea sau înlocuirea parțială ori totală a învelitoarei, care cuprinde: învelitoarea propriu-zisă, tabachere, jgheaburi, burlane, dolii, păzii, șorțuri, lucarne, astereală, luminatoarele; --- repararea teraselor prin înlocuirea parțială sau totală a hidroizolației; --- refacerea, completarea, consolidarea sau înlocuirea unor elemente ale fermelor sau scaunelor acoperișului/șarpantei; --- refacerea sau completarea: scheletului de rezistență al grinzilor, stâlpilor, cadrelor, planșeelor, scărilor interioare și exterioare, căii de rulare; --- înlocuirea parțială, completarea sau refacerea locală a zidăriei la pereții interiori și exteriori, executați din orice material; --- înlocuirea parțială, completarea sau refacerea locală a pereților ușori din ghips-carton pe structură metalică; --- refacerea tencuielilor interioare și exterioare; --- repararea, completarea sau înlocuirea: tavanelor din lemn, tavanelor false din ghips-carton sau casetate, tâmplăriei interioare și exterioare din lemn, metal, PVC, aluminiu, inclusiv completarea geamurilor și refacerea vopsitoriei și confecțiilor metalice la balustrade, podește, scări metalice; --- repararea sau refacerea sobelor; --- repararea, refacerea sau completarea placajelor interioare și a pardoselilor de orice natură; --- revizuirea sau refacerea fațadelor, soclului, profilelor, ancadramentelor, cornișelor, glafurilor, placajelor exterioare; --- repararea sau refacerea trotuarelor; --- refacerea vopsitoriei, zugrăvelilor, spoielilor și ignifugărilor; --- refacerea tapetelor lavabile și înlocuirea unor finisaje cu lambriuri, placaje; --- revizuirea, repararea sau parțial înlocuirea instalației sanitare, care cuprinde: conducte de alimentare cu apă caldă și rece, armături, izolații la conducte, tuburi de scurgere, sifoane, aparatură de măsură și control, obiecte sanitare, instalații de hidrofor, stații de pompare, completarea instalațiilor existente cu WC, pisoare, lavoare, dușuri; --- revizuirea, repararea sau parțial înlocuirea instalației de încălzire, care cuprinde: conducte de distribuție și colectare, izolații la conducte, armături, corpuri de încălzire, aeroterme, panouri radiante, instalații termomecanice și aparatură din centrala termică, respectiv cazan, schimbător de căldură, injector, arzător, pompe, echipamente pentru preparat apă caldă; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea parțială a instalației electrice de iluminat și forță, care cuprinde: conductori și cabluri electrice, tuburi de protecție, aparate electrice, întrerupătoare, prize, contactoare, corpuri de iluminat, tablouri electrice; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea instalației de ventilație sau condiționare a aerului, care cuprinde: tubulatura, guri de refulare și evacuare, armături, ventilatoare, aparatura din centrala de condiționare; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea parțială a instalației de gaze*), care cuprinde: conductele de alimentare cu gaze, inclusiv armăturile, arzătoarele; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea parțială a instalației de paratrăznet, care cuprinde: dispozitivele de captare, benzi --- de coborâre, inclusiv refacerea prizei de pământ; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea parțială a instalației PSI, care cuprinde: pompe, conducte de distribuție, inclusiv armături, hidranți, tablouri electrice, aparatură; --- revizuirea, repararea sau înlocuirea parțială a instalației de instalației de ascensoare**), care cuprinde: cabine, glisiere, ușile de acces de la fiecare nivel, instalația de acționare electromecanică cu electromotor, troliu și angrenaje, cablurile, instalația electrică de iluminat, forță, semnalizare și comandă, conductori, tuburi de protecție, aparatură electrică, inclusiv consolidarea plahșeului și cabinei motorului, repararea casei ascensorului/refaceri sau completări de tencuieli, zugrăveli. *) Lucrările de reparații curente la instalațiile de gaze se vor executa conform reglementărilor în vigoare. **) Lucrările de reparații curente la ascensoare se vor executa numai cu societăți specializate și atestate în acest sens. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de reparații curente crt. se precizează lucrările de reparații curente CATEGORIA II CONSTRUCȚII SPECIALE 1. Construcții industriale > 1.1. Structuri de susținere, estacade --- repararea sau completarea locală a zidăriei; --- refacerea sau completarea izolațiilor; --- refacerea pardoselilor și a podinelor; --- repararea sau completarea confecțiilor metalice; --- repararea tencuielilor; --- repararea instalațiilor electrice. 1.2. Rampe de încărcare-descărcare --- repararea sau completarea zidăriei; --- repararea, completarea sau înlocuirea podinei, indiferent de materialul din care este realizată; --- repararea sau refacerea pavajului, platformei de acces. 1.3. Coșuri de fum --- revizuirea, refacerea sau înlocuirea parțială a zidăriei interioare; 1.3.1. --- zidărie, beton armat --- refacerea tencuielilor exterioare la soclu; --- repararea și refacerea trotuarelor. 1.3.2. --- metal --- completarea sau refacerea rostuirii la exterior; --- refacerea sau înlocuirea parțială a părții metalice a coșului; --- revizuirea cablurilor de ancorare, eventual înlocuirea parțială; --- refacerea sau înlocuirea parțială a paziilor de tablă; --- revizuirea, completarea sau înlocuirea parțială a instalației de balizaj, a instalației electrice și a instalației de paratrăznet. 2. Construcții agricole 2.1. Construcții pentru creșterea animalelor --- refacerea sau completarea zidăriei, pardoselilor și tâmplăriei; și păsărilor, padocuri --- repararea sau completarea platformelor; --- repararea sau completarea șarpantei și a învelitoarei. 2.2. Alte construcții agricole --- repararea sau refacerea trotuarelor; --- repararea sau completarea instalațiilor; --- repararea sau refacerea împrejmuirilor. 3. Construcții pentru transporturi și telecomunicații 3.1. Infrastructură pentru transport feroviar --- protecția și apărarea taluzurilor, terasamentelor, executarea și refacerea de pereuri; --- consolidarea zidăriei de piatră brută a versanților stâncoși, cu tendințe de mișcare; --- recondiționarea și refacerea parțială sau totală a drenurilor, șanțurilor pereate simple, canalelor care asigură asanarea terasamentului. 3.2. Infrastructură drumuri, alei, străzi cu --- taluzarea și politura rambleelor și debleelor; toate accesoriile necesare: trotuare, --- completarea sau refacerea stratului filtrant; borne, parcaje, parapete, marcaje, --- repararea, completarea sau înlocuirea îmbrăcăminții stratului de uzură; semne de circulație --- repararea, completarea sau înlocuirea pavajelor și rigolelor; --- repararea, completarea sau înlocuirea parțială a infrastructurii. 3.3. Piste pentru aeroporturi și platforme de --- repararea, completarea sau înlocuirea îmbrăcăminții și a rosturilor; staționare pentru avioane și --- repararea, completarea sau înlocuirea pavajelor și a rigolelor. autovehicule 3.4. Cheiuri, estacade și docuri pentru nave --- refacerea, completarea sau înlocuirea pavajului, podinei, construcțiilor metalice și a diverselor accesorii; --- revizuirea, completarea sau repararea grinzilor prefabricate din beton, inclusiv desfacerea de pavaje, săpături de pământ, umplutură și refaceri de pavaje; --- revizuirea sau repararea platformei de beton; --- revizuirea, completarea sau repararea căilor de rulare a macaralelor. 3.5. Canale pentru navigație --- curățarea taluzurilor și fundului canalului; --- repararea, completarea sau refacerea rosturilor zidăriei de piatră; --- repararea, completarea sau refacerea zidăriei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 17 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de reparații curente crt. se precizează lucrările de reparații curente 3.6. Construcții accesorii pentru transport --- repararea, completarea sau înlocuirea zidăriilor, învelitorii, pardoselii, tâmplăriei, rutier, aerian și naval tencuielilor, izolațiilor; --- repararea, completarea sau înlocuirea confecțiilor și construcțiilor metalice; --- repararea, completarea sau înlocuirea instalațiilor. 3.7. Poduri, podețe, pasarele --- înlocuiri parțiale de traverse, grinzi, podină, mână curentă; --- repararea, completarea sau înlocuirea podinei din lemn și a elementelor de susținere, cu înlocuirea elementelor degradate; --- repararea, completarea sau refacerea locală a zidăriei; --- revizuirea, completarea sau înlocuirea de șape, drenuri, radiere. 3.8. Platforme, turnuri și piloni metalici --- refacerea vopsitoriei elementelor metalice; pentru antene de comunicații --- înlocuirea elementelor de prindere a structurii de rezistență cu buloane, șuruburi, piulițe; --- înlocuirea părților componente ale instalațiilor aferente. 4. Construcții hidrotehnice J 4.1. Diguri și alte construcții pentru --- reprofilarea digurilor prin completări de umplutură și aducerea la dimensiunile inițiale; regularizarea și consolidarea țărmurilor --- compactarea terasamentelor completate; și albiilor cursurilor de apă --- taluzarea rambleurilor; --- nivelarea și politura platformei. 4.2. Diguri de apărare, de compartimentare --- repararea sau completarea locală a zidăriei de piatră; și de dirijare a curenților, consolidări de --- repararea sau refacerea filtrului invers din nisip și piatră; maluri --- repararea, completarea sau refacerea locală a pereului. 4.3. Praguri. Anrocamente și căsoaie; --- executarea săpăturilor de pământ pentru încastrarea materialului nou; cleonaje --- repararea, completarea sau înlocuirea pereților și podinei din bușteni fasonați; --- completarea sau înlocuirea gardului cleonajului. 4.4. Pereuri --- completarea, aranjarea sau refacerea parțială a anrocamentelorde la piciorul pereului din piatră brută; --- repararea sau refacerea filtrului invers din nisip și piatră; --- repararea, completarea sau refacerea locală a pereului; --- completarea sau refacerea stratului de balast. 5. Construcții pentru depozitare 5.1. Construcții pentru depozitare: --- repararea și completarea tencuielilor; --- subterane --- repararea, completarea sau înlocuirea izolației hidrofuge și termice; --- repararea sau completarea tâmplăriei și a confecțiilor metalice; --- repararea, completarea sau înlocuirea pardoselilor și a scărilor de acces; --- repararea și completarea tencuielilor. --- supraterane --- repararea, completarea sau înlocuirea pardoselilor obișnuite sau speciale și a scărilor de acces; --- repararea sau refacerea trotuarelor; --- repararea, completarea sau înlocuirea unor elemente ale instalației electrice sau sanitare; --- refacerea vopsitoriei; --- completarea sau înlocuirea parțială ori totală a învelitorii, care cuprinde: învelitoarea propriu-zisă, tabachere, jgheaburi, burlane, dolii, păzii, șorțuri, lucarne, astereala, luminatoarele; --- repararea teraselor prin înlocuirea parțială sau totală a hidroizolației; --- refacerea, completarea, consolidarea sau înlocuirea unor elemente ale structurii de rezistență a acoperișului/șarpantei. 5.2. Construcții pentru depozitarea --- repararea, completarea sau înlocuirea elementelor de acoperiș; explozibililor, carburanților, lubrifianților --- completarea sau refacerea locală a zidăriei; --- repararea sau completarea scheletului de rezistență și a elementelor structurale; --- repararea sau completarea tencuielilor; --- repararea, completarea sau înlocuirea tâmplăriei; --- completarea sau refacerea locală a zidăriei; --- completarea sau înlocuirea parțială ori totală a învelitorii, care cuprinde: învelitoarea propriu-zisă, tabachere, jgheaburi, burlane, dolii, păzii, șorțuri, lucarne, astereala, luminatoarele; --- repararea teraselor prin înlocuirea parțială sau totală a hidroizolației; --- refacerea, completarea, consolidarea sau înlocuirea unor elemente ale structurii de rezistență a acoperișului/șarpantei. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de reparații curente crt. se precizează lucrările de reparații curente 5.3. Rezervoare și bazine de depozitare --- repararea și completarea tencuielilor interioare și exterioare; --- repararea, completarea sau refacerea pardoselilor și a pantelor de scurgere; --- revizuirea, completarea sau refacerea drenajului; --- repararea fisurilor la pereți; --- torcretarea interioară a pereților la rezervoarele din zidărie și beton armat; --- refacerea vopsitoriei; --- refacerea sau repararea coloanelor de ventilație; --- repararea sau înlocuirea unor elemente ale instalației electrice. 5.4. Construcții ușoare: barăci, magazii, --- repararea sau completarea elementelor structurale; șoproane --- repararea, completarea sau înlocuirea învelitorii; --- refacerea vopsitoriilor elementelor metalice; --- repararea sau refacerea tencuielilor; --- repararea, completarea sau înlocuirea pereților din tablă. 5.5. împrejmuiri --- refacerea, completarea sau înlocuirea parțială a împrejmuirilor din materiale și componente care asigură cel puțin nivelul inițial de securizare, respectiv caracteristicile tehnice inițiale ale construcției; --- refacerea, completarea sau înlocuirea porților de acces; --- înlocuirea stâlpilor degradați, inclusiv cu refacerea fundațiilor. 6. Construcții pentru transportul energiei electrice 6.1. Rețele de alimentare, de iluminat și linii --- revizuirea, completarea sau înlocuirea parțială a stâlpilor, inclusiv refacerea fundațiilor; pentru transportul energiei electrice --- revizuirea, completarea sau înlocuirea izolatorilor, conductorilor și cablurilor; --- înlocuirea parțială a corpurilor de iluminat; --- înlocuirea cutiilor terminale ale cablurilor de joasă tensiune. 6.2. Instalații electrice de forță --- reîntinderea conductorilor slăbiți; --- repararea, completarea sau înlocuirea tuburilor de protecție și a conductoarelor. 7. Construcții pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare 7.1. Puțuri forate sau săpate --- spălarea interioară a puțului; --- deznisiparea puțului; --- repararea sau înlocuirea coloanei; --- înlocuirea crepinei din pietriș mărgăritar sau de altă natură. 7.2. Captări și prize de apă --- repararea sau înlocuirea capacelor la căminele de vizitare și la bazinul de colectare; --- completarea locală a zidăriei, refacerea vopsitoriei; --- repararea și completarea tencuielilor; --- repararea sau înlocuirea parțială a mecanismelor de ridicare și a carcaselor metalice care apără mecanismele de ridicare; --- repararea sau înlocuirea confecțiilor metalice; --- refacerea stratului filtrant. 7.3. Conducte pentru alimentarea cu apă, --- repararea sau înlocuirea capacelor la căminele de vizitare; inclusiv traversările; rețele de --- revizuirea generală a conductei; distribuție --- repararea tencuielilor interioare și exterioare la cămine, casa vanelor; --- revizuirea și repararea căminelor; --- înlocuirea conductelor și armăturilor. 7.4. Conducte pentru canalizare --- repararea sau înlocuirea capacelor la căminele de vizitare; --- revizuirea generală a conductei; --- repararea tencuielilor interioare și exterioare la cămine; --- revizuirea și repararea căminelor; --- înlocuirea conductelor. 7.5. Stații de tratare, de neutralizare și de --- repararea învelitorii; epurare a apelor --- repararea sau refacerea locală a zidăriei; --- repararea tencuielilor interioare și exterioare; --- repararea sau completarea placajului de faianță; --- repararea tâmplăriei și a confecțiilor metalice; --- repararea luminatoarelor; --- revizuirea drenajelor; --- repararea canalelor de ape uzate; --- repararea pardoselilor; --- repararea taluzurilor de protecție; --- refacerea vopsitoriei, zugrăvelilor și spoielilor; --- repararea instalațiilor: electrice, sanitare, de încălzire și ventilații. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 19 Nr. Denumirea activelor fixe pentru care Denumirea lucrărilor de reparații curente crt. se precizează lucrările de reparații curente 7.6. Castele de apă --- repararea scheletului de rezistență sau a elementelor structurale; --- repararea tencuielilor interioare; --- repararea cuvei din beton armat; --- torcretarea interioară a pereților cuvei; --- repararea tâmplăriei metalice și a confecțiilor metalice; --- repararea scărilor; --- refacerea vopsitoriei; --- repararea instalațiilor hidraulice; --- repararea instalațiilor electrice de iluminat; --- repararea instalațiilor de paratrăsnet. 7.7. Stații de pompare a apei --- repararea sau completarea elementelor de acoperiș; --- refacerea sau completarea izolațiilor; --- repararea sau completarea tencuielilor interioare și exterioare; --- repararea sau completarea tâmplăriei; --- repararea sau completarea confecțiilor metalice; --- repararea sau refacerea postamentelor electropompelor și a elementelor de amortizare a vibrațiilor. 7.8. Construcții și instalații tehnologice --- curățarea elementelor de beton degradate și repararea acestora; pentru alimentare cu apă și canalizare: --- repararea pereților din zidărie; camere de aspirație, cămine pentru --- repararea scărilor de vizitare și înlocuirea capacelor; armături, camere de rupere a presiunii, --- repararea confecțiilor metalice; cabine subterane la puțuri forate --- curățarea rosturilor și înlocuirea materialului degradat; --- completarea tencuielilor sclivisite; --- repararea placajelor anticorosive. 8 Construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare 8.1. Conducte de termoficare --- demontarea și repararea armăturilor --- vane, ventile; --- revizuirea și înlocuirea garniturilor; --- proba de presiune a conductelor; --- revizuirea aparatelor de măsură; --- repararea gurilor de acces; --- repararea treptelor de acces; --- înlocuirea termoizolației degradate; --- înlocuirea protecției din tablă a termoizolației; --- demontarea, repararea și/sau înlocuirea armăturilor; --- înlocuirea conductelor. 8.2. Conducte, branșamente și instalații --- repararea, refacerea, completarea, modificarea sau înlocuirea armăturilor, tehnologice pentru distribuția răsuflătorilor, căminelor, traversărilor, precum și a instalațiilor de protecție gazelor naturale din exteriorul și catodică; interiorul clădirilor --- revizuirea conductei și înlocuirea celor corodate sau pe care se găsesc puncte de sudură, manșoane, petice. NOTĂ: Lucrările din anexele nr. 2 și 3 nu limitează tipurile de lucrări ce urmează a se executa, acestea trebuind să fie justificate sub aspectul necesității, oportunității și încadrării în categoriile «î» sau «RC».” 9. Anexele nr. 4 și 5 se abrogă. 10. Anexa nr. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 — Model — ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Unitatea Militară............. Cazarma....................... Garnizoana.................... „ANEXA Nr. 6 la normele tehnice NESECRET Exemplarul nr... VĂZUT Comandantul (Șeful) Unității Militare... PROCES-VERBAL*) încheiat astăzi,.............luna............anul........ Comisia, constituită în baza Ordinului de zi pe unitate nr................din.........și formată din: completată cu delegați din Unitatea Militară........................................................................................., în cadrul controlului periodic general al clădirilor și construcțiilor speciale prevăzut în normele tehnice pentru lucrări de întreținere și reparații curente, am efectuat inspectarea și examinarea stării tehnice a cazărmii și am stabilit următoarele: a) Lucrările de întreținere necesare: (Se descriu lucrările și cantitățile estimate pentru fiecare pavilion.) b) Lucrările de reparații curente necesare: (Se descriu lucrările și cantitățile estimate pentru fiecare pavilion.) COMISIA: Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Mihai Stănișoară București, 2 aprilie 2009. Nr. M.42. *) Se întocmește pe cazarmă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 21 MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE Șl LOCUINȚEI MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Nr. 211 din 3 aprilie 2009 Nr. 701 din 17 aprilie 2009 ORDIN pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției publice naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice nr. 6/136/2009 în temeiul art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției publice naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, aprobată prin Legea nr. 379/2007, cu modificările și completările ulterioare, al art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 33/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, cu modificările ulterioare, și al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, ministrul dezvoltării regionale si locuinței si ministrul finanțelor publice emit următorul ordin: Art. I. — Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției publice naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice nr. 6/136/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 2 februarie 2009, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 5, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2 . în cazul programelor menționate la lit. b) și e) din preambul, cofinanțarea de la bugetul de stat se acordă pentru liderii de proiect/beneficiarii/partenerii din România, pe baza contractului de cofinanțare încheiat cu Autoritatea națională. Pentru semnarea contractului de cofinanțare trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) aplicantul din România trebuie să fi notificat Autoritatea națională privind participarea în cadrul unui program de cooperare teritorială europeană cel târziu în termen de o lună de la transmiterea oficială a cererii de finanțare către structurile de gestionare a programelor. Această condiție se aplică pentru cererile de finanțare depuse ulterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. Notificarea trebuie să respecte formatul standard de notificare, conform anexei la prezentele norme metodologice, trebuie să fie semnată de persoana desemnată ca persoană de contact în cadrul proiectului și transmisă Autorității naționale, cu confirmare de primire, utilizând orice mijloc de comunicare: e-mail, fax, poștă. în cazul neîndeplinirii acestei obligații, Autoritatea națională poate decide să nu semneze contractul de cofinanțare; b) să existe un contract de finanțare încheiat între liderii de proiect/beneficiari și structurile de gestionare a programelor; c) să existe un acord de parteneriat încheiat între partenerii din România și liderii de proiect/beneficiari (cu excepția Programului de cooperare interregională INTERREG IV C, unde acordul de parteneriat va fi transmis Autorității naționale după semnarea contractului de cofinanțare).” p. Ministrul dezvoltării regionale și locuinței, Gheorghe Dobre, secretar de stat 2. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Pentru programul menționat la lit. a) din preambul, Unitatea de plată din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței efectuează plata către liderii de proiect și partenerii din România după verificarea cererilor de rambursare, conform procedurilor de management financiar al programelor, la cursul InforEuro al Băncii Centrale Europene valabil în luna solicitării controlului de către fiecare partener, pentru moneda în care au fost efectuate cheltuielile.” 3. La articolul 11, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) pentru Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria—România se acordă plăți în avans pe baza contractului de cofinanțare încheiat cu Autoritatea națională și a solicitării scrise a Biroului Regional de Cooperare Oradea.” 4. La articolul 19, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Pentru fiecare dintre programele menționate la lit. a) și c) din preambul, pe numele Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței se deschid la Trezoreria Statului/bancă comercială conturi de disponibil în euro pentru derularea operațiunilor financiare determinate de finanțarea din fonduri externe nerambursabile a proiectelor derulate în cadrul acestor programe.” 5. La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins: „(4¹) Pentru programul menționat la lit. d) din preambul, pe numele Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței se deschide la Banca Națională a României un subcont de disponibil în euro al contului Ministerului Finanțelor Publice pentru primirea sumelor transferate de către Comisia Europeană sub forma prefinanțărilor aferente Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII Șl INOVĂRII ORDIN privind aprobarea Calendarului sesiunii speciale de bacalaureat 2009 pentru elevii de clasa a Xll-a participanți la loturile olimpice în baza Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, ministrul educației, cercetării și inovării emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Calendarul sesiunii speciale de bacalaureat 2009 pentru elevii de clasa a Xll-a participanți la loturile lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și concursurile internaționale. Calendarul este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Sesiunea specială de bacalaureat pentru elevii participanți la loturile de pregătire pentru olimpiadele și concursurile internaționale se va desfășura la Colegiul Economic „Delta Dunării” din Tulcea, județul Tulcea. Art. 3. — Lista nominală a candidaților care pot participa la examenul de bacalaureat, sesiunea specială 2009, se realizează după desfășurarea olimpiadelor școlare și este aprobată de ministrul educației, cercetării și inovării. Art. 4. — Comisia pentru examenul de bacalaureat 2009, sesiunea specială menționată la art. 1, se numește de Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea. Se numește ca președinte al acestei comisii profesor doctor Alexandru Păcuraru de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Art. 5 — Examenul se desfășoară pe baza Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat — 2009, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.168/2008, cu modificările și completările ulterioare. Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat și programele de examen sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului și a metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat — 2009, cu modificările și completările ulterioare. Art. 6. — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe, Direcția generală învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget- finanțe, patrimoniu și investiții, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în învățământul Preuniversitar, Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea și conducerea Colegiului Economic „Delta Dunării” duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu București, 13 aprilie 2009. Nr. 3.671. ANEXĂ CALENDARUL sesiunii speciale a examenului de bacalaureat 2009 pentru elevii de clasa a Xll-a participanți la loturile olimpice 23—24 mai 2009 — înscrierea candidaților 25 mai 2009 — Limba și literatura română — probă orală 26 mai 2009 — Limba modernă — probă orală 27 mai 2009 — Limba și literatura română — probă scrisă 28 mai 2009 — Proba obligatorie a profilului — probă scrisă 29 mai 2009 — Proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (probă scrisă sau practică) 1 iunie 2009 — Proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior (probă scrisă sau practică) 2 iunie 2009 — Limba și literatura maternă — probă orală 3 iunie 2009 — Limba și literatura maternă — probă scrisă; afișarea rezultatelor și depunerea contestațiilor (după ora 18,00) 4 iunie 2009 — Rezolvarea contestațiilor și afișarea rezultatelor finale MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 23 ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PLENUL HOTĂRÂRE pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul înaltei Curți de Casație si Justiție 7 7 7 Având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 133 alin. (5) și (7) din Constituția României, republicată, și ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Virgil Viorel Andreieș București, 9 aprilie 2009. Nr. 688.’ ANEXĂ REGULAMENT privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, magistrații-asistenți sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența și calitatea activității, integritatea și obligația de formare profesională continuă. în cazul magistraților-asistenți care ocupă funcții de conducere, evaluarea se face și cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale. Art. 2. — (1) Evaluarea magistraților-asistenți din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție urmărește îmbunătățirea performanțelor profesionale. (2) Procesul de evaluare a magistraților-asistenți implică parcurgerea următoarelor etape: analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a magistratului- asistent evaluat, autoevaluarea, interviul de evaluare și acordarea calificativului. (3) Aspectele relevate în urma autoevaluării vor fi avute în vedere la interviu. CAPITOLUL II Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale SECȚIUNEA 1 Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru magistrații-asistenți A. Eficiența și calitatea activității Art. 3. — (1) Eficiența activității desfășurate de magistrații- asistenți din cadrul secțiilor înaltei Curți de Casație și Justiție, al Completului de 9 judecători și al Secțiilor Unite se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) numărul de hotărâri redactate (încheieri, sentințe, decizii); b) respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor; c) rezolvarea în termenul legal a altor atribuții stabiljte de președintele secției, vicepreședintele sau președintele înaltei Curți de Casație și Justiție ori de magistratul-asistent-șef, după caz. (2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienței vor fi avuți în vedere în funcție de volumul de activitate al secției, al Completului de 9 judecători sau, după caz, al Secțiilor Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, de volumul de activitate al magistratului-asistent evaluat și de complexitatea cauzelor. (3) Calitatea activității desfășurate de magistrații-asistenți din cadrul secțiilor înaltei Curți de Casație și Justiție, al Completului de 9 judecători și al Secțiilor Unite se apreciază în funcție de calitatea lucrărilor întocmite. (4) Eficiența activității desfășurate de magistrații-asistenți din cadrul Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică, al Biroului relații internaționale și al Biroului de informare și relații publice se apreciază în funcție de lucrările întocmite și respectarea termenului de rezolvare a acestora, ținându-se seama de volumul de activitate al compartimentului, de volumul de activitate al magistratului-asistent evaluat și de complexitatea lucrărilor rezolvate, iar calitatea activității desfășurate de magistrații-asistenți din cadrul acestor compartimente se evaluează în funcție de calitatea lucrărilor întocmite. (5) La evaluarea altor activități desfășurate de magistrații- asistenți pe baza unor dispoziții din legi și regulamente vor fi luate în considerare întocmirea în termen și calitatea lucrărilor. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 B. Integritatea Art. 4. — Integritatea magistraților-asistenți se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) respectarea standardelor de conduită; b) sancțiuni disciplinare aplicate, rămase definitive. C. Obligația de formare profesională continuă Art. 5. — (1) La analizarea criteriului formării profesionale continue a magistraților-asistenți vor fi avuți în vedere următorii indicatori: a) disponibilitatea de a participa și participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituțiile de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională; b) prezentarea de teme la învățământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică în învățământul superior juridic acreditat sau în alte instituții de formare profesională juridică; c) studiul individual al legislației, practicii și doctrinei în materie; d) studierea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene; e) cunoștințe de operare pe calculator și cunoașterea unei limbi străine. (2) Indicatorii prevăzuți la alin. (1) lit. a), b) și e) vor fi avuți în vedere pentru caracterizarea completă a magistraților-asistenți, fără ca nerealizarea uneia dintre activitățile la care se referă aceștia să constituie temei pentru depunctare. SECȚIUNEA a 2-a Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru magistrații-asistenți care ocupă funcții de conducere Art. 6. —Activitatea desfășurată de magistrații-asistenți care ocupă funcții de conducere se evaluează ’ prin următorii indicatori: 1. capacitatea de conducere și organizare: a) gestionarea resurselor umane și materiale; b) capacitatea de planificare a activităților; c) repartizarea echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu; d) rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activității de conducere; e) preocuparea pentru pregătirea profesională a magistraților-asistenți și a personalului auxiliar de specialitate; f) gestionarea informațiilor; g) modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, prevăzute de legi și regulamente; 2. capacitatea de control: a) verificarea activității de grefă și secretariat; b) capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel; c) managementul situațiilor de criză; 3. capacitatea decizională și asumarea răspunderii: a) inițiativa, promptitudinea’și rapiditatea în luarea deciziilor și asumarea răspunderii; b) rezistența la stres; c) verificarea respectării distribuirii aleatorii a cauzelor; 4. comportamentul și comunicarea: a) comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate, justițiabili’i, persoanele implicate în actul de justiție și alte instituții; b) asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței; c) transparența actului de conducere; d) obiectivitatea și imparțialitatea; e) motivarea personalului; f) asigurarea unui climat optim de muncă. CAPITOLUL III Comisiile de evaluare Art. 7. — (1) Evaluarea magistraților-asistenți din cadrul secțiilor înaltei Curți de Casație și Justiție se realizează de către comisii constituite la nivelul fiecărei secții, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, formate din președintele secției și câte 2 judecători din cadrul acesteia, desemnați de Colegiu! de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Evaluarea magistraților-asistenți din cadrul Completului de 9 judecători, al Secțiilor Unite, al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică, al Biroului relații internaționale și al Biroului de informare și relații publice se realizează de comisiile constituite la nivelul secțiilor, în funcție de specializarea și de atribuțiile magistratului-asistent evaluat. Art. 8. — (1) Membrii comisiilor sunt numiți pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcție o singură dată. (2) Comisiile funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora. (3) Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării, precum și constatările preliminare pot fi făcute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. (4) Comisia de evaluare deliberează și hotărăște cu privire la notarea fiecărui indicator și acordarea calificativului. (5) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și magistratul-asistent evaluat în următoarele situații: 1. când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu magistratul- asistent evaluat; 2. când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și magistratul-asistent evaluat. (6) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (5), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui magistrat-asistent, acesta are obligația de a anunța de îndată Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție. (7) în situațiile prevăzute la alin. (5) și (6), colegiul de conducere va desemna un alt judecător din cadrul secției, pentru a fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii în comisia de evaluare. (8) Nu pot face parte din aceeași comisie de evaluare judecătorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv. Art. 9. — Membrii comisiilor de evaluare pot fi revocați din funcție, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a Colegiului de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție. Art. 10. —Jn funcție de volumul de activitate, Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție poate dispune degrevarea parțială a evaluatorilor de celelalte activități. CAPITOLUL IV Procedura de evaluare Art. 11. — (1) Evaluarea se realizează, de regulă, în luna februarie a anului următor. (2) Procesul de evaluare a activității profesionale a magistraților-asistenți se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani. (3) Comisia de evaluare întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare magistrat-asistent, care cuprinde procesele- verbale încheiate anual, raportul de evaluare și, după caz, observațiile și obiecțiile magistratului-asistent evaluat. (4) Magistrații-asistenți au acces oricând la propriul dosar de evaluare. Art. 12. — Pentru fiecare magistrat-asistent se întocmește anual un proces-verbal în care se menționează date privind eficiența și calitatea activității, date referitoare la integritate și la formarea profesională continuă, evaluatorul și evaluatul stabilind MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 25 aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare. Art. 13. — (1) în procedura de evaluare, comisiile de evaluare pot consulta orice evidență a înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusiv actele de control. (2) Consiliul Superior al Magistraturii comunică, la cererea comisiilor de evaluare, datele relevante pentru activitatea de evaluare din dosarele profesionale ale magistraților-asistenți, referitoare la sancțiunile disciplinare aplicate, rămase definitive. (3) Pentru evaluarea calității activității, comisia de evaluare selecționează anual un număr de cel puțin 10 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Copiile actelor întocmite de magistratul-asistent, considerate de acesta și de membrii comisiei de evaluare relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare. Art. 14. — Autoevaluarea reprezintă procesul prin care magistratul-asistent formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfășurată în perioada supusă evaluării, acordând note motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a pregăti magistratul-asistent pentru interviu. Art. 15. — Interviul de evaluare reprezintă discuția purtată între magistratul-asistent evaluat și membrii comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care magistratul-asistent a formulat observații și obiecții. Art. 16. — (1) Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial și se întocmește separat pentru fiecare magistrat-asistent, pe baza proceselor-verbale anuale și a interviului. (2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, conform modelului corespunzător prevăzut în anexele nr. 1 și 2 la prezentul regulament, eventualele recomandări făcute magistratului-asistent evaluat și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică magistratului-asistent evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională. (3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a magistratului-asistent se acordă unul dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”. (4) înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmește un proiect de raport, care se comunică magistratului-asistent evaluat, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de 15 zile. (5) Observațiile și obiecțiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunță asupra acestora în termen de 15 zile. în situația în care observațiile și obiecțiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare. Art. 17. — (1) Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 și 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare. (2) în situația în care există subindicatori, nota acordată la indicatorul respectiv reprezintă media aritmetică a notelor obținute la subindicatorii prevăzuți. (3) Nota obținută de magistratul-asistent evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acelui criteriu. (4) Calificativul se acordă în funcție de media aritmetică a notelor obținute de magistratul-asistent evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel: — de la 9 la 10 — calificativul „Foarte bine”; — de la 7 la 8,99 — calificativul „Bine”; — de la 5 la 6,99 — calificativul „Satisfăcător”; — sub nota 5 — calificativul „Nesatisfăcător”. (5) Notele obținute la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare. Art. 18. — (1) Magistrații-asistenți nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiași zile, o transmite Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoțit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare și de punctul de vedere al comisiei față de contestația formulată. (3) Pentru soluționarea contestației, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate cere comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea magistratului-asistent. Audierea magistratului-asistent nu este obligatorie. (4) Hotărârile Secției pentru judecători pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 19. — (1) Magistrații-asistenți care primesc calificativul „Nesatisfăcător” sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii. (2) Magistrații-asistenți care primesc calificativul „Satisfăcător” în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii. Art. 20. — (1) Cursurile prevăzute la art. 19 se încheie cu susținerea unui examen. (2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de magistrații- asistenți care au primit calificativul „Nesatisfăcător” sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător”, precum și tematica și bibliografia examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare. (3) Comisia de examinare este formată din 2 judecători de la înalta Curte de Casație și Justiție și un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Art. 21. — (1) Absența nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului. (2) Pentru magistrații-asistenți care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. în aceste situații, magistratul-asistent are obligația de a înștiința conducerea Institutului Național al Magistraturii atât cil privire la motivul neprezentării la examen, cât și referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate. Art. 22. — Pentru magistrații-asistenți care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul „Nesatisfăcător” sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 20 alin. (1), Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune eliberarea din funcție pentru incapacitate profesională. CAPITOLUL V Dispoziții tranzitorii și finale Art. 23. — Pentru prima evaluare realizată în temeiul prezentului regulament, prin derogare de la dispozițiile art. 12, se încheie un singur proces-verbal pentru întreaga perioadă supusă evaluării, în care se menționează date privind eficiența și calitatea activității, integritatea și formarea profesională continuă. Art. 24. — La data intrării în vigoare a prezentului regulament, art. 55 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 30 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 ANEXA Nr. 1 la regulament FIȘA DE EVALUARE a activității profesionale a magistraților-asistenți Numele și prenumele magistratului-asistent evaluat: I. Eficiența a) Numărul de hotărâri redactate sau, după caz, de lucrări întocmite Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor sau, după caz, respectarea termenului de rezolvare a lucrărilor Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Rezolvarea în termenul legal a altor atribuții stabilite de președintele secției, vicepreședintele sau președintele înaltei Curți de Casație și Justiție ori de magistratul-asistent-șef, după caz, precum și a altor activități desfășurate de magistrații-a’sistenți pe baza unor dispoziții din legi și regulamente Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la criteriul „eficiență” Motivarea: Observații: Obiecții: II. Calitatea a) Calitatea lucrărilor întocmite Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Evaluarea calității altor activități desfășurate de magistrații-asistenți pe baza unor dispoziții din legi și regulamente Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la criteriul „calitate” Motivarea: Observații: Obiecții: III. Integritatea a) Respectarea standardelor de conduită Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 27 Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Sancțiuni disciplinare aplicate, rămase definitive Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la criteriul „integritate” Motivarea: Observații: Obiecții: IV. Formarea profesională continuă a) Disponibilitatea de a participa și participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituțiile de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Prezentarea de teme la învățământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică în învățământul superior juridic acreditat sau în alte instituții deformare profesională juridică Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Studiul individual al legislației, practicii și doctrinei în materie Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: d) Studierea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: e) Cunoștințe de operare pe calculator și cunoașterea unei limbi străine Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la criteriul „formare profesională continuă” Motivarea: Observații: Obiecții: 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 Media obținută la evaluarea celor patru criterii: CALIFICATIVUL ACORDAT Motivarea: Observații: Obiecții: ANEXA Nr. 2 la regulament FIȘA DE EVALUARE a activității profesionale a magistraților-asistenți promovați în funcții de conducere Numele și prenumele magistratului-asistent evaluat: Funcția: ’ 1. Capacitatea de conducere și organizare a) Gestionarea resurselor umane și materiale Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Capacitatea de planificare a activităților Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Repartizarea echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: d) Rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activității de conducere Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: e) Preocuparea pentru pregătirea profesională a magistraților-asistenți și a personalului auxiliar de specialitate Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: f) Gestionarea informațiilor Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: g) Modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, prevăzute de legi și regulamente Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 29 Media obținută la indicatorul „capacitatea de conducere și organizare” Motivarea: Observații: Obiecții: 2. Capacitatea de control a) Verificarea activității de grefă și secretariat Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Managementul situațiilor de criză Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la indicatorul „capacitatea de control” Motivarea: Observații: Obiecții: 3. Capacitatea decizională și asumarea răspunderii a) Inițiativa, promptitudinea și rapiditatea în luarea deciziilor și asumarea răspunderii Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Rezistența la stres Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Verificarea respectării distribuirii aleatorii a cauzelor Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la indicatorul „capacitatea decizională și asumarea răspunderii” Motivarea: Observații: Obiecții: 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 4. Comportamentul și comunicarea a) Comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție și alte instituții Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Transparența actului de conducere Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: d) Obiectivitatea și imparțialitatea Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: e) Motivarea personalului Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: f) Asigurarea unui climat optim de muncă Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: Media obținută la indicatorul „comportament și comunicare” Motivarea: Observații: Obiecții: Media obținută la evaluarea activității de conducere: > > Motivarea: Observații: Obiecții: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 31 ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI HOTĂRÂRE pentru modificarea Normelor privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare (cod ISO: NI-GAR-06-I/0), aprobate prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr. 60/2007 în baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK — S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare, luând în analiză propunerea referitoare la modificarea Normelor privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare (cod ISO: NI-GAR-06-I/0) și ținând seama de: • Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export- lmport a României EXIMBANK — S.A., republicată; • Nota de aprobare nr. 325 din 13 aprilie 2009, întocmită de Banca de Export- lmport a României EXIMBANK — S.A.; • discuțiile și propunerile formulate în ședința din data 17 aprilie 2009 de către membrii Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, întrunit în plenul ședinței din data de 17 aprilie 2009, hotărăște: Articol unic. — Se aprobă modificarea Normelor privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare (NI-GAR-06-I/0), conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. p. Președintele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, Mircea-lonuț Costea București, 17 aprilie 2009. Nr. 55. ’ ANEXĂ MODIFICAREA Normelor privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare Articol unic. — Normele privind derularea activității de emitere, în numele și în contul statului, a garanției pentru proiecte în domenii prioritare (cod ISO: NI-GAR-06-I/0), aprobate prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr. 60/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 30 august 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: — La articolul 5, litera m) va avea următorul cuprins: ,,m) perioada de valabilitate a garanției — se corelează cu condițiile creditului/scrisorii de garanție bancară și poate fi de maximum durata creditului/valabilitatea scrisorii de garanție plus o perioadă de până la 30 de zile calendaristice.” ★ 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 297/6.V.2009 RECTIFICĂRI La Ordinul ministrului justiției nr. 1.731/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 25 iunie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 35, în loc de: „35. Găță Marin, fiul lui Haralambie și Maria, născut la data de 9 februarie 1958 în localitatea București, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, Oberursel, str. Bommersheimer nr. 79, cod. 61440. (Dosar nr. 60/RD/2008)” se va citi: „35. Găță Marin, fiul lui Haralambie și Maria, născut la data de 9 februarie 1958 în localitatea București, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, Oberursel, str. Bommersheimer nr. 79, cod. 61440. (Dosarnr. 60/RD/2008)”; — în anexă, la poziția 42, în loc de: „42. Huberman Jacqueline Noemi, fiica lui Apter Sigfrid Avram și Rezi, născută la data de 30 aprilie 1963 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ghivat Ela, 23800. Copii minori: Huberman Saar, născut la data de 1 mai 1992, și Huberman Einav, născută la data de 23 august 1997. (Dosar nr. 1.445/RD/2007)”se va citi: „42. Huberman Jacqueline Noemi, fiica lui Apter Sigfrid Avram și Rezi, născută la data de 30 aprilie 1963 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ghivat Ela, 23800. Copii minori: Huberman Saar, născut la data de 1 mai 1992, Huberman Einav, născută la data de 23 august 1997, și Huberman Tomer, născut la data de 28 mai 1989. (Dosar nr. 1.445/RD/2007)”. ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 1.961/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 29 iulie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 47, în loc de: „47. Vanetik Marnina, fiica lui Sfarț Tiberiu și Revusea, născută la data de 15 aprilie 1959 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Aviv. Copii minori: Vanetik Dana, născută la data de 29 aprilie 1990. (1.567/RD/2006)” se va citi: „47. Vanetik Marnina, fiica lui Sfarț Tiberiu și Revusea, născută la data de 15 aprilie 1959 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Aviv. Copii minori: Vanetik Dana, născută la data de 29 aprilie 1990, și Vanetik Sharon, născută la data de 28 mai 1988. (1.567/RD/2006)”. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română —S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430198 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297/6.V.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495