MONITORUL OFICIAL Anul 177 (XXI) —Nr. 264 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Miercuri, 22 aprilie 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 478 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ......................................... 2-3 Decizia nr. 479 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.... 3—4 Decizia nr. 500 din 7 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale................’........................ 5-6 ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 37. — Ordonanță de urgență privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice ........ 7-9 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE M.44. — Ordin al ministrului apărării naționale privind delegarea către secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității Nr. Pagina vieții personalului a competenței îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale................................................. 10 M.45. — Ordin al ministrului apărării naționale privind delegarea către secretarul de stat pentru armamente a competenței îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale............ 10-11 97/641. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice privind aprobarea Procedurii de regularizare a sumelor reprezentând contribuție datorată fondurilor de pensii administrate privat............................................ 11-12 218. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009— 2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control................................... 12-15 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 13. — Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2009....................... 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 478 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Popa în Dosarul nr. 2.498/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția I penală. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Emilia Sandu, din cadrul Baroului București. Având cuvântul, reprezentanta autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, arătând că ridicarea acestei excepții a fost determinată de greșita aplicare a legii de către judecătorul delegat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 28 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.498/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 București — Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Popa. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate „încalcă drepturile persoanelor private de libertate în ce privește eventualitatea unei admiteri a contestației”. Se arată că, în acest caz, o întoarcere a executării este practic imposibilă, „atât prin natura drepturilor care se încalcă, care sunt drepturi personale nepatrimoniale, cât și prin modalitatea și termenul în care se poate efectua judecata, prin urmare sentința pe care o pronunță judecătoria în circumscripția căreia se află locul de deținere nu constituie un recurs efectiv”. Judecătoria Sectorului 5 București — Secția I penală nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale, precum și din actele internaționale invocate, astfel încât excepția de neconstitu- ționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, având următorul cuprins: „Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune dacă persoana condamnată a comis o infracțiune sau o abatere disciplinară gravă, care o fac incompatibilă cu regimul în care executa pedeapsa privativă de libertate, și dacă, prin conduita sa, afectează grav conviețuirea normală în penitenciar sau siguranța acestuia. ” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 — Accesul liber la justiție, ale art. 26 — Viața intimă, familială și privată cu raportare la art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității art. 26 din Legea nr. 275/2006, în integralitatea sa, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, și Decizia nr. 827 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 25 octombrie 2007. Soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată cu acele prilejuri, precum și considerentele de principiu care o fundamentează își mențin valabilitatea, întrucât nu au intervenit elemente noi. De altfel, în prezenta cauză, autorul excepției este nemulțumit de faptul că judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate a respins contestația împotriva modului de stabilire de către comisia din cadrul penitenciarului a regimului de executare a pedepsei, ridicarea acestei excepții fiind determinată, așa cum s-a precizat, de greșita aplicare a legii de către judecătorul delegat. Asemenea critici privind modul concret de aplicare a legii în cauza dedusă judecății excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor cu care a fost sesizată. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 3 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Popa în Dosarul nr. 2.498/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția I penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 479 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție invocată de Societatea Comercială „Galmopan” — S.A. Galați în Dosarul nr. 5.096/121/2006 al Tribunalului Galați — Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă în ceea ce privește art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, deoarece nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 10 din Legea nr. 47/1992, și ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, întrucât acest text de lege nu încalcă dispozițiile constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 24 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.096/121/2006, Tribunalul Galați — Secția comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Galmopan” — S.A. Galați. în motivarea excepției de neconstituționalitate se fac o serie de considerații referitoare la competența judecătorului- sindic, precum și a lichidatorului, cu raportare la cauza dedusă judecății. Se arată în acest sens că „atâta timp cât judecătorul- sindic are în atribuții cenzurarea activității lichidatorului în orice fază a pricinii, precum și pronunțarea de hotărâri cu privire la debitoare, orice alt complet de judecată nu are competența de a se pronunța cu privire la solicitările creditorilor sau la cele care sunt în atribuțiile lichidatorului”. în ceea ce privește lichidatorul, se arată că acesta „exercită în mod efectiv conducerea managerială a debitoarei, având sarcini expres prevăzute de art. 25 din lege. Nicăieri în lege nu se vorbește că acesta poate ignora un titlu executoriu împotriva debitoarei pe care o conduce, funcția acestuia este asimilată cu cea a unui administrator.” Referitor la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, se susține că este neconstituțional deoarece permite cenzurarea excepției de către instanța de judecată, ceea ce reprezintă o îngrădire a liberului acces la justiție, singura instanță competentă în materie fiind Curtea Constituțională. Tribunalul Galați — Secția comercială, maritimă si fluvială și de contencios administrativ fiscal apreciază că 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu a comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, texte de lege care au următorul conținut: — Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006: „Dispozițiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după casarea hotărârii în recurs. ” —Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 21 —Accesul liber la justiție, art. 24 — Dreptul la apărare, art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 146 lit. d) din Constituție privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj constituțional, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele: I. în ceea ce privește critica art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, se constată că aceasta nu este motivată, așa cum prevede art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Autorul excepției indică textele constituționale pretins a fi încălcate de acest text de lege, fără a argumenta în ce constă încălcarea acestora, întrucât Curtea nu se poate substitui autorului excepției cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, urmează ca excepția să fie respinsă ca inadmisibilă. II. Cu privire la constituționalitatea art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, statuând, pentru considerentele acolo reținute, că acest text de lege nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil și nici dispozițiile din Legea fundamentală care stabilesc atribuțiile Curții Constituționale. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, Decizia nr. 514 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 13 iulie 2006, și Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006. întrucât nu au intervenit elemente noi, argumentele care au fundamentat în precedent respingerea excepției de neconstituționalitate sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială „Galmopan” — S.A. Galați în Dosarul nr. 5.096/121/2006 al Tribunalului Galați — Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ fiscal. 2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta 5 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 500 din 7 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal și ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Iulian Petre în Dosarul nr. 8.690/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 14 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8.690/280/2008, Judecătoria Pitești — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal și ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Iulian Petre cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții a procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, infracțiune prevăzută de art. 281 din Codul penal raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, prin suprimarea dreptului la cercetarea judecătorească și prin ignorarea principiului de generală aplicabilitate în dreptul penal „non reformatio in pejus”, atât timp cât există posibilitatea ca persoana față de care procurorul a dat o soluție de netrimitere în judecată, prin propria cale de atac, să își agraveze situația, redobândind calitatea de învinuit sau, chiar mai rău, dobândind calitatea de inculpat. Totodată, arată că soluția legislativă criticată este contrară hotărârii pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Golder împotriva Marii Britanii, 1975. Autorul excepției consideră că sintagma „legea specială”din art. 281 din Codul penal este neconstituțională prin raportare la dispozițiile Legii fundamentale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi și în art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă. Apreciază că „Parlamentul nu poate adopta decât o singură lege specială — legea prin care Guvernul este abilitat pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Prin urmare, legea specială la care face trimitere art. 281 din Codul penal nu poate fi Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, întrucât „legea avocaturii este lege organică, și nu specială”. în fine, susține că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 contravin art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, deoarece permit instanței de judecată să respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în condițiile în care Curtea Constituțională este singura autoritate în măsură să hotărască asupra admisibilității unei excepții de neconstituționalitate. Face trimitere la Decizia nr. 51/2008 a Curții Constituționale. Judecătoria Pitești — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. în ceea ce privește criticile aduse dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, consideră că acestea vizează modul de aplicare a legii și nu intră sub incidența controlului de constituționalitate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum și prevederile art. 281 din Codul penal și ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004. în ceea ce privește dispozițiile din Legea nr. 47/1992 atacate, Curtea constată că, deși a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a art. 29 din Legea 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 nr. 47/1992, critica vizează, în realitate, numai prevederile alin. (6) al art. 29 din actul normativ menționat. Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstitu- ționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, având următorul cuprins: — Art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală: „Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, prin sentință, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menținând rezoluția sau ordonanța atacată; b) admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a ti constatate și prin care anume mjloace de probă; c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozițiile privind judecata în primă instanță și căile de atac aplicându-se în mod corespunzător. ”; — Art. 281 din Codul penal: „Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activități pentru care legea cere autorizație, ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă”; — Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „(6) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi, ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă, ale art. 126 alin. (1) referitoare la instanțele judecătorești și ale art. 146 lit. d) privind atribuțiile Curții Constituționale, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 281 din Codul penal și ale art. 29 din Legea nr. 47/1992. Astfel, critică modul de aplicare de către organele de urmărire penală și instanța de judecată a prevederilor art. 281 din Codul penal, care fac distincție între legi penale generale și speciale. Or, acest aspect nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci este de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. în ceea ce privește critica dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată cu ocazia soluționării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată, fără ca instanța să fi respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale. în aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu soluționarea cauzei, în accepțiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. II. Prevederile art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 574 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ridicată cu privire la respectivele prevederi de lege, pentru motivele acolo arătate. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Iulian Petre în Dosarul nr. 8.690/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția penală. II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 8 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 7 ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice Având în vedere necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice și a îmbunătățirii actului managerial în condițiile reducerii cheltuielilor bugetare. luând în considerare opiniile și recomandările Comisiei Europene și ale organismelor financiare internaționale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanță în organizarea și coordonarea unor autorități și instituții publice. în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. I. — Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 13 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,d) directorul executiv și directorul executiv adjunct în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;”. 2. La articolul 22 alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,j) realizează recrutarea și promovarea pentru funcțiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează recrutarea și promovarea pentru celelalte funcții publice, în condițiile prezentei legi;”. 3. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22¹, cu următorul cuprins: „Art. 22¹. — în situația în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale privind organizarea și desfășurarea concursurilor de recrutare și de promovare în funcții publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, dispune, după caz, amânarea sau suspendarea organizării și desfășurării concursului.” 4. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 58. — (1) Concursul de recrutare pentru funcțiile publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, autorităților administrative autonome, precum și pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale este organizat, în condițiile legii, astfel: a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru înalții funcționari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigură de Agenția Națională a Funcționarilor Publici; b) de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere generale și specifice, cu excepția funcțiilor publice de secretar al comunei, șef serviciu și șef birou; c) de autoritățile și instituțiile publice în al căror stat de funcții se află funcția publică vacantă, pentru funcțiile publice de conducere de secretar al comunei, șef serviciu și șef birou și pentru toate funcțiile publice de execuție. (2 ) în vederea verificării și validării condițiilor legale de organizare și desfășurare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de către autoritățile și instituțiile publice organizatoare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici desemnează un responsabil de procedură, funcționar public, reprezentant al acesteia în comisia de concurs.” 5. La articolul 62, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „( 2) Numirea în funcțiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condițiile art. 58 alin. (1) lit. b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (3 ) Numirea în funcțiile publice pentru care se organizează concurs în condițiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală.” 6. La anexă, la capitolul I litera B, punctele 4 și 5 se modifică și vor avea următorul cuprins: „4. director din cadrul autorităților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și director executiv în cadrul instituției prefectului, în cadrul autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora; 5. director adjunct din cadrul autorităților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, director executiv adjunct din cadrul instituției prefectului, în cadrul autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora;”. Art. II. — (1) La articolul 24 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „(6 ) Numirea inspectorului școlar general, a inspectorului școlar general adjunct și a directorului Casei Corpului Didactic se face prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării. Inspectorul școlar general și directorul Casei Corpului Didactic încheie cu ministrul educației, cercetării și inovării un contract de management educațional pe termen de maximum 4 ani, care cuprinde direcțiile și obiectivele din strategia pe educație, în concordanță cu obiectivele din Programul de guvernare. Reevaluarea condițiilor din contractul de management educațional de face trimestrial.” 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 (2) Contractele de management educațional încheiate în temeiul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, și aflate în derulare încetează în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Art. III. — (1) Funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (2) Funcțiile publice cu statut special, altele decât cele stabilite în cadrul serviciilor publice deconcentrate prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență și funcțiile publice de prefect și subprefect se exceptează de la prevederile alin. (1). (3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență vor fi conduse de un director coordonator al serviciului public deconcentrat. Directorul coordonator este ajutat de unul sau mai mulți adjuncți, în limita numărului de posturi care se desființează. (4) Persoanele care urmează să ocupe funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) sunt numite prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv, în urma evaluării cunoștințelor și abilităților manageriale, în condițiile art. IV din prezenta ordonanță de urgență. (5) Poate ocupa o funcție dintre cele prevăzute la alin. (3) persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) are cetățenia română; b) cunoaște limba română, scris și vorbit; c) are capacitate deplină de exercițiu; d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de examen medical de specialitate; e) are studii universitare de licență, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă; f) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; g) nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege; h) îndeplinește și alte criterii specifice stabilite de ordonatorul principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv. (6) Funcțiile prevăzute la alin. (3) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ordonatorul principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv, pe o perioadă de maximum 4 ani, în conținutul căruia sunt prevăzuți indicatorii specifici de performanță, obiectivele, clauzele contractuale care reglementează drepturile și obligațiile părților, precum și condițiile de încetare și reziliere a acestuia. (7) Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă și conferă titularului vechime în muncă și în specialitate. (8) Remunerarea și celelalte drepturi ale persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin contractul de management, la nivelul maxim al salariului pentru funcția de consilier gradul IA din cadrul ministerelor și al altor organe centrale de specialitate, la care se adaugă toate drepturile prevăzute de lege pentru funcțiile de conducere de director, respectiv director adjunct. Persoanele care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) beneficiază de sporul de vechime și de celelalte sporuri, în condițiile prevăzute de legislația muncii și de legislația aplicabilă autorității sau instituției publice. (9) Pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, 94—98 și 111—114 din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare. (10) Modelul-cadru al contractului de management prevăzut la alin. (6) va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului. (11) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, funcționarilor publici și personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin. (1), li se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. (12) Funcționarilor publici și personalului încadrat în regim contractual în sistemul public, care vor fi numiți în condițiile alin. (4), li se suspendă de drept raporturile de serviciu, respectiv raporturile de muncă avute anterior numirii, pe durata executării contractului de management. Art. IV. — (1) Evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcționează serviciile publice deconcentrate respective, în termen de maximum 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (2) Data desfășurării evaluării în condițiile alin. (1) se aduce la cunoștință publică prin grija ordonatorului principal de credite, prin afișare la sediul și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice. (3) Candidații depun proiectul de management și un dosar care să conțină următoarele documente: a) copie de pe cartea de identitate; b) adeverință medicală care să ateste starea de sănătate; c) copie legalizată de pe diploma de studii; d) cazier judiciar; e) declarație pe propria răspundere că nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege. (4) Proiectele de management prezentate de candidați sunt elaborate pentru o perioadă de maximum 4 ani și vor cuprinde cel puțin următoarele: a) identificarea problemelor existente în domeniul de activitate al serviciului public deconcentrat; b) obiective și direcții de acțiune pentru eficientizarea domeniului de activitate al instituției și pentru îmbunătățirea actului managerial; c) dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului din subordine; d) aplicarea principiilor de eficiență, eficacitate și economie în gestionarea mijloacelor financiare și a resurselor umane și materiale ale instituției respective; e) propuneri de îmbunătățire a colaborării instituționale. (5) Evaluarea candidaților și a proiectelor de management prezentate de aceștia se face de comisii constituite la nivelul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 9 ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciile publice deconcentrate respective, formate din specialiști în domeniul de activitate. Din aceste comisii face parte în mod obligatoriu și un reprezentant al instituției prefectului din județul respectiv. Art. V. —Anexa la prezenta ordonanță de urgență poate fi actualizată prin hotărâre a Guvernului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Andrâs Zsolt Szakâl Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 22 aprilie 2009. Nr. 37. ’ ANEXA LISTA cuprinzând serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale A. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII — direcții de sănătate publică județene și a municipiului București. B. MINISTERUL CULTURII, CULTELOR Șl PATRIMONIULUI NAȚIONAL — direcții județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național, respectiv a municipiului București’ C MINISTERUL ÎNTREPRINDERILOR MICI Șl MIJLOCII, COMERȚULUI Șl MEDIULUI DE AFACERI 1. comisariate regionale pentru protecția consumatorilor; 2. comisariate județene, respectiv al municipiului București pentru protecția consumatorilor; 3. oficii teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație. D MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE 1. direcții de muncă și protecție socială, județene și a municipiului’ București; 2. organisme intermediare regionale pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”; 3. inspectorate teritoriale de muncă și al municipiului București; 4. case de pensii județene și a municipiului București; 5. agenții pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București; 6. inspectorate sociale regionale; 7. agenții județene pentru prestații sociale, respectiv a municipiului’ București. E MINISTERUL TINERETULUI Șl SPORTULUI 1. direcții pentru sport județene, respectiv a municipiului București; 2. direcții pentru tineret județene, respectiv a municipiului București; 3. complexuri sportive naționale și municipale; 4. cluburi sportive municipale și orășenești; 5. casele de cultură ale studenților; 6. Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” — București. F MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE 1. direcții generale a finanțelor publice județene și a municipiului’București; 2. direcții regionale, județene, respectiv a municipiului București pentru accize și operațiuni; 3. secții județene, respectiv’ a municipiului București ale Gărzii Financiare. G MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE 1. direcții pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București; 2. inspectorate teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor; 3. inspectorate teritoriale de regim silvic și de vânătoare; 4. centre județene, respectiv al municipiului București de plăți și intervenție pentru agricultură; 5. oficii județene, respectiv al municipiului București de consultanță agricolă; 6. oficii județene, respectiv al municipiului București pentru ameliorare și reproducție în zootehnie; 7. oficii de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit; 8. oficii de studii pedologice și agrochimice județene, respectiv al municipiului București; 9. direcțiile silvice județene și a municipiului București. H. MINISTERUL MEDIULUI 1. agenții regionale și județene, respectiv a municipiului București de protecția mediului; 2. comisariate ale Gărzii Naționale de Mediu regionale și județene, respectiv al municipiului București; 3. organisme intermediare regionale pentru Programul operațional sectorial „Mediu”; 4. direcții de ape regionale și județene, respectiv a municipiului București ale Autorității Apele Române. I SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI 1. direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; 2. direcții de statistică regionale și județene, respectiv a municipiului București; 3. unități teritoriale ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale; 4. inspectoratele teritoriale și regionale de stat în construcții. J MINISTERUL ECONOMIEI — filiale teritoriale ale Agenției Române pentru Conservarea Energiei. K MINISTERUL COMUNICAȚIILOR Șl SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE 1. oficii județene de poștă; 2. direcțiile regionale de poștă. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ORDIN privind delegarea către secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului a competenței îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale Pentru aplicarea dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) Se deleagă secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului competența îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale, după cum urmează: a) în domeniul proprietății imobiliare, mai puțin semnarea proiectelor de acte normative prin care se transmit bunuri imobile din administrarea Ministerului Apărării Naționale; b) în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 420/2006 privind înființarea și organizarea Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar; c) în domeniul informării și relațiilor publice; d) în ceea ce privește coordonarea Direcției medicale și a Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu”. (2 ) în exercitarea competențelor prevăzute la alin (1) lit. d), secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului are următoarele atribuții principale: a) asigură coordonarea în ceea ce privește măsurile care trebuie luate în vederea îndeplinirii dispozițiilor legale în vigoare; b) solicită informări privind organizarea și desfășurarea activității acestora și, după caz, a structurilor subordonate; c) avizează rapoartele și orice alte documente înaintate ministrului apărării naționale spre informare/aprobare; d) organizează comisii sau grupuri de lucru cu participarea specialiștilor din diferite domenii, în vederea dezbaterii problemelor privind activitatea celor două structuri; e) propune ministrului apărării naționale luarea măsurilor ce se impun în vederea îmbunătățirii organizării și funcționării acestora și, după caz, a structurilor subordonate; f) evaluează activitatea conducerii acestor structuri, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; g) îndeplinește orice alte atribuții și responsabilități dispuse de către ministrul apărării naționale în acest domeniu, potrivit legii. Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă: a) Ordinul ministrului apărării nr. M.70/2007*) privind delegarea către secretarul general al Ministerului Apărării a competenței îndeplinirii atribuțiilor privind coordonarea și controlul Direcției medicale și a Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu”; b) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.33/2009 privind delegarea către secretarul de stat și șef al Departamentului pentru relația cu Parlamentul și informare publică a competenței îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Mihai Stănișoară București, 15 aprilie 2009. Nr. M.44. *) Ordinul ministrului apărării nr. M.70/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare și securitate națională a țării. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ORDIN privind delegarea către secretarul de stat pentru armamente a competenței îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării naționale Pentru aplicarea dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) Se deleagă secretarului de stat pentru domeniul de competență al ministrului apărării naționale, după armamente competența îndeplinirii unor atribuții aflate în cum urmează: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 11 a) în ceea ce privește prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale; b) în ceea ce privește programul anual al achizițiilor publice al Ministerului Apărării Naționale privind înzestrarea cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație militară, precum și listele și fișele obiectivelor de investiții aferente acestuia, începând cu anul 2010; c) în domeniul cercetării științifice. (2) Secretarul de stat pentru armamente îl informează pe ministrul apărării naționale anual sau ori de câte ori este nevoie despre activitățile desfășurate în temeiul alin. (1). Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Mihai Stănișoară București, 15 aprilie 2009. Nr. M.45. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE Nr. 97 din 6 februarie 2009 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Nr. 641 din 6 aprilie 2009 ORDIN privind aprobarea Procedurii de regularizare a sumelor reprezentând contribuție datorată fondurilor de pensii administrate privat Ținând seama de prevederile art. 44 alin. (5) și (6) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale și ministrul finanțelor publice emit următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Procedura de regularizare a sumelor reprezentând contribuție datorată fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Asigurări Sociale și Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și structurile teritoriale ale acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea ANEXA PROCEDURĂ de regularizare a sumelor reprezentând contribuție datorată fondurilor de pensii administrate privat Art. 1. — (1) Pentru participanții la fondurile de pensii administrate privat, denumite în continuare fonduri de pensii, prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I, II și III din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, instituția de evidență, denumită în continuare CNFAS, calculează cuantumul contribuției datorate fondurilor de pensii luând în considerare baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale înscrisă în Declarația privind evidența nominală a asigurațilorși a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, denumită în continuare declarație nominală. (2) Pentru participanții care se regăsesc la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, CNPAS calculează cuantumul contribuției datorate fondurilor de pensii luând în considerare baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale înscrisă în declarația de asigurare, respectiv în contractul de asigurare socială. (3) Declarația nominală este documentul depus în condițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. (4) Declarația de asigurare este documentul depus în condițiile art. 6¹ alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, iar contractul de asigurare socială este documentul încheiat în conformitate cu art. 5 alin. (2) din aceeași lege. Art. 2. — In orice situație în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau a unor sume privind contribuțiile pentru fondurile de pensii, inclusiv în cazul depunerii unor declarații rectificative la sistemul public de pensii, CNPAS procedează la regularizarea acestora. Art. 3. — Situațiile în care pot fi depuse declarații rectificative, precum și procedura depunerii acestora sunt prevăzute de Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4. —în situația declarațiilor nominale, precum și a celor rectificative pentru care se efectuează regularizări, CNPAS are obligația să prelucreze și să efectueze viramentele pentru toate informațiile primite și comunicate de casele teritoriale de pensii până în ultima zi lucrătoare a lunii inclusiv. Art. 5. — (1) în situația în care prin depunerea declarațiilor rectificative se modifică în minus venitul asigurat care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale corespunzător unei/unor luni anterioare, regularizarea sumelor achitate fondurilor de pensii se face de CNPAS, prin compensare, respectiv prin diminuarea corespunzătoare a viramentului lunii următoare. (2) în situația în care prin depunerea declarațiilor rectificative se modifică în plus venitul asigurat, regularizarea sumelor achitate fondurilor de pensii se face de CNPAS, prin majorarea corespunzătoare a viramentului lunii următoare. Art. 6. — în situația în care prin depunerea declarației rectificative se adaugă un nou asigurat, contribuția datorată se calculează pentru luna pentru care se efectuează rectificarea, cu condiția ca în acea lună asiguratul să fi fost înregistrat în Registrul participanților. Art. 7. — în situația în care prin depunerea declarației rectificative se modifică una sau mai multe dintre datele de identificare ale angajatorului, la virarea contribuțiilor datorate fondurilor de pensii, pe listele de viramente, participanții înscriși în declarația nominală rectificativă vor fi înregistrați atât cu sume pozitive, cât și cu sume negative, corespunzător datelor de identificare, vechi și noi, ale angajatorului. Art. 8. — Contribuția totală, cea aferentă lunii de referință și cea rezultată în urma procesului de regularizare, se virează la fondul de pensii la care asiguratul este participant în luna efectuării viramentului. Art. 9. — (1) Virarea contribuției datorate fondurilor de pensii, în situația persoanelor care se regăsesc la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face numai în situația în care contribuția de asigurări sociale calculată asupra venitului asigurat înscris în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială a fost achitată în totalitate pentru luna care face obiectul viramentului către fondurile de pensii și numai în situația în care nu există contribuții de asigurări sociale și accesorii restante către bugetul asigurărilor sociale de stat. (2) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), în situația în care există obligații restante cu titlu de contribuție de asigurări sociale sau accesorii ale acestora, casa teritorială de pensii va proceda în primul rând la efectuarea operațiunii de stingere a creanțelor bugetare, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (3) Ulterior efectuării operațiunii de stingere prevăzute la alin. (2), pentru luna/lunile pentru care s-au stins debitele și accesoriile CNPAS procedează la calculul și virarea contribuțiilor către fondurile de pensii administrate privat, împreună cu contribuțiile aferente lunii curente. Art. 10. — (1) CNPAS procedează la efectuarea regularizării contribuțiilor fondurilor de pensii și în situația depunerii de către asigurați a comunicărilor de modificare sau de retragere a declarației de asigurare, precum și în cazul încheierii actului adițional la contractul de asigurare socială. (2) Situațiile în care pot fi depuse comunicarea de modificare, retragerea declarației de asigurare și actul adițional la contractul de asigurare socială, procedura depunerii/încheierii acestora, precum și formularele aferente sunt prevăzute de Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare. (3) Regularizările prevăzute la alin. (1) se efectuează de CNPAS în același mod și în aceleași condiții ca și cele pentru declarațiile rectificative, prevăzute în prezenta procedură. Art. 11. — (1) în situația în care, după efectuarea regularizărilor, din rubrica „suma totală virată de CNPAS la fondul de pensii în lună”, din recapitulația anexă la lista de viramente către un fond de pensii rezultă valoare negativă a contribuției totale datorate acestuia, CNPAS va notifica în scris fondul respectiv, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Virarea acestor sume de către fondul de pensii se face cu ordin de plată, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării, în contul 22.21.03.07 „Contribuții la fondul de pensii administrate privat”, deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, pe seama CNPAS. Art. 12. — Ori de câte ori un participant se regăsește în baza de date a sistemului public de pensii ca asigurat al acestuia pe baza a două tipuri de documente de asigurare (de exemplu, pe bază de declarație nominală și pe bază de contract de asigurare socială), la efectuarea viramentelor către fondurile de pensii fiecare asigurare în parte se tratează distinct, urmând prevederile prezentei proceduri. MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009—2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control Văzând Referatul de aprobare al Direcției politici de piață în horticultura și industrie alimentară nr. 129.040 din 2 aprilie 2009, având în vedere prevederile: — Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999; — Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 13 — Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.220/1985 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole, cu modificările și completările ulterioare; — Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 492/2006, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol, cu modificările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009— 2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 14 aprilie 2009. Nr. 218.’ ANEXĂ NORME METODOLOGICE privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe —2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control în campaniile viticole 2008/2009 Art. 1. — Prezentele norme metodologice stabilesc, la nivel național, condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009—2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control. Art. 2. — în condițiile prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) program de promovare — un ansamblu de acțiuni coerente de o amploare suficientă pentru a contribui la creșterea volumului informațiilor cu privire la vinurile cu denumire de origine controlată și/sau indicație geografică și a exportului acestora pe piețele țărilor terțe; b) măsură — activitatea de informare ori promovare care se referă la vinurile cu denumire de origine controlată și/sau indicație geografică; c) țări terțe — țări — altele decât statele membre ale Uniunii Europene — unde pot fi realizate acțiuni de informare sau de promovare; d) solicitanți—societăți românești producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată și/sau indicație geografică ori organizații de producători, organizații profesionale și organizații interprofesionale care propun programe de promovare a acestor vinuri în țările terțe; e) beneticiarii sprjinului financiar—solicitanții menționați mai sus ale căror programe au fost selectate și care au încheiat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură contractul-tip de punere în aplicare a programului propus; f) organism de punere în aplicare — persoane juridice cărora li se încredințează printr-o procedură concurențială de către solicitanți execuția integrală sau parțială a acțiunilor cuprinse în programul de promovare. Organismul (organismele) de punere în aplicare trebuie să fie independent(e) de solicitanți. Art. 3. — Măsurile eligibile pentru acordarea sprijinului financiar în cadrul programului de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe sunt: a) acțiuni de relații publice, măsuri de promovare sau de publicitate, inclusiv la locul de desfacere către consumatorul final, care subliniază în mod special avantajele vinurilor comunitare, în principal în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară ori respectarea mediului; b) participarea la evenimente, concursuri, târguri sau expoziții de importanță internațională; c) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică, însoțite și de degustări; d) studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere; e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare și informare. Art. 4. — La finanțarea măsurilor de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe, din valoarea cheltuielilor eligibile contribuția Comunității Europene nu depășește 50%, cea de la bugetul de stat este de 30%, iar contribuția beneficiarului este de minimum 20%. Art. 5. — Condiții de eligibilitate: a) vinurile să fie destinate consumului direct ori să facă parte din categoria celor care se exportă sau pentru care există posibilitatea de a fi exportate ori posibilitatea deschiderii de noi piețe de desfacere în țările terțe vizate și care prezintă o valoare adăugată ridicată; 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 b) originea vinurilor să fie precizată în cadrul operațiunii de informare ori de promovare pentru vinul cu denumire de origine controlată și/sau indicație geografică; c) măsura eligibilă care beneficiază de sprijin trebuie să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate în considerare, acțiunea de marketing și costul estimativ; d) durata sprijinului pentru promovare și informare nu poate să depășească 3 ani pentru același beneficiar și aceeași țară terță; e) mesajele de informare și/sau de promovare se bazează pe calitățile vinului, cu respectarea legislației în vigoare în țările terțe pentru care sunt concepute; f) beneficiarii trebuie să fie capabili să facă față constrângerilor specifice ale comerțului cu țări terțe și să dispună de suficiente resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii în cel mai eficient mod cu putință; g) disponibilitatea vinurilor propuse pentru promovare din punct de vedere calitativ și cantitativ, astfel încât să fie acoperită cererea de pe piață pe termen lung după finalizarea operațiunii de promovare. Art. 6. — (1) Propunerile de programe de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe se vor întocmi cu respectarea cerințelor și formatului din caietul de sarcini și se depun la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare M.A.P.D.R., însoțite de următoarele documente: a) cerere pentru aprobarea programului de promovare a vinurilor europene pe piețele țărilor terțe; b) fișa de identificare a programului; c) fișa de informații privind solicitantul; d) fișa de informații privind organismul de execuție, numai în cazul în care organismul de execuție a fost selectat; e) un buget estimativ exprimat în euro, suficient de detaliat, care să permită identificarea, monitorizarea și controlul programului de promovare, precizând în special tipurile de cheltuieli prevăzute în anexa la contractul-tip, semnat de persoana responsabilă de program; f) angajamentul financiar semnat al solicitantului de a-și onora partea care îi revine din finanțare pe toată durata programului; g) declarația semnată a solicitantului prin care se atestă faptul că programul nu beneficiază de niciun alt sprijin financiar din partea Uniunii Europene sau național; h) certificat constatator de la registrul comerțului/act de înregistrare în Registrul asociaților și fundațiilor, copii ale bilanțului contabil din ultimii 3 ani, raport de activitate al solicitantului, orice alt document care să permită evaluarea capacității financiare, tehnice și profesionale a solicitantului, respectiv a organismului de execuție; i) descriere a acțiunilor similare realizate pe parcursul ultimilor 2 ani, dacă au existat. (2) M.A.RD.R. asigură întocmirea și publicarea pe propriul site a anunțului privind selecția de oferte și a caietului de sarcini în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Data-limită de depunere la M.A.P.D.R. — Direcția politici de piață în horticultură și industrie alimentară a propunerilor de programe de promovare este 30 aprilie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, și 6 august, pentru campaniile viticole următoare. (4) Beneficiarii trebuie să selecteze organismele responsabile de punerea în aplicare a acțiunilor de informare și promovare pe bază concurențială, de preferință înainte de transmiterea programelor de promovare la M.A.P.D.R. (5) Punerea în aplicare de către solicitant a anumitor părți din program se poate realiza cu respectarea următoarelor condiții: a) să dispună de o experiență de cel puțin 5 ani în punerea în aplicare a acestui tip de acțiuni; b) să dispună de mijloacele necesare (financiare, tehnice și de personal de specialitate) pentru punerea în aplicare a acțiunilor; c) partea din program care urmează a fi realizată de solicitant să nu reprezinte mai mult de 50% din costul total al programului; d) solicitantul să se asigure cu privire la costul acțiunilor pe care intenționează să le realizeze că nu depășește tarifele practicate în mod curent pe piață. (6) Documentația programelor de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe va fi analizată și selectată de către o comisie stabilită prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. (7) Criteriile pe baza cărora se face selecția programelor sunt următoarele: a) coerența strategiilor propuse cu obiectivele fixate; b) calitatea acțiunilor propuse; c) impactul estimat în ceea ce privește creșterea cererii pentru produsele în cauză; d) asigurări conform cărora operatorii implicați posedă competența necesară (capacitate tehnică, financiară și profesională, inclusiv cunoașterea mediului de afaceri specific din țara-țintă), iar costul măsurilor ce urmează a fi puse în aplicare de către aceștia se încadrează în prețurile normale de pe piață. (8) în cazul în care documentația este incompletă, comisia M.A.P.D.R. va solicita, în termen de 5 zile lucrătoare de la constatare, completarea acesteia. Solicitantul trebuie să prezinte documentația cerută cel târziu în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea înștiințării de completare. (9) Comisia M.A.P.D.R. va comunica solicitanților rezultatul selecției până la data de 20 mai 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, și până la 10 septembrie, pentru campaniile viticole următoare. Art. 7. — Comisia M.A.P.D.R. va transmite Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură rezultatul selecției și originalul documentațiilor până la data de 3 iunie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, și până la 20 septembrie, pentru campaniile viticole următoare. Art. 8. — (1) Până la 23 iunie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, și până la 20 octombrie, pentru campaniile viticole următoare, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va încheia cu solicitantul selecționat contractul-tip de punere în aplicare a programului de promovare. (2) încheierea contractului este condiționată de constituirea în favoarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de către solicitant a unei garanții bancare de bună execuție în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 15 cuantum de 5% din valoarea totală a sprijinului financiar comunitar și național. (3) Garanția de bună execuție va fi valabilă pe toată perioada de derulare a programului și încă 6 luni de la finalizarea acestuia și se eliberează la cererea scrisă a contractantului, după constatarea de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a îndeplinirii obligațiilor contractuale. (4) Se poate face plată în avans, după semnarea contractului, constituirea unei garanții bancare în favoarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în valoare de 110% din suma a cărei plată se cere în avans, la cererea beneficiarului. (5) Cererea de plată a avansului privind sprijinul financiar anual comunitar și național se depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu mai târziu de 25 iunie pentru fiecare exercițiu financiar. (6) Decontarea avansului se face pe baza documentelor justificative înaintate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. (7) Acordarea avansului pentru anul 2, respectiv 3 de derulare a contractului se face numai după justificarea de către beneficiar a modului de utilizare a avansului acordat pentru anul precedent. (8) începând cu anul financiar 2009/2010, în funcție de acțiunile desfășurate, plata se efectuează pe baza cererii de plată, însoțită de documentele justificative, și/sau a cererii de plată în avans. (9) Sprijinul financiar anual comunitar și național se plătește în termen de 45 de zile lucrătoare de la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de 15 octombrie, în funcție de creditele bugetare deschise. Art. 9. — (1) Plata sprijinului financiar se realizează conform Hotărârii Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol, cu modificările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 492/2006, cu modificările și completările ulterioare, din bugetul M.A.P.D.R., de la titlul VIII „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”, art. 56.06 „Programe din Fondul European de Garantare Agricolă”. (2) Plata sprijinului financiar se face într-un cont bancar al beneficiarului, care va fi utilizat exclusiv pentru toate operațiunile financiare (venituri și cheltuieli) ce vor fi efectuate în cadrul contractului de punere în aplicare a programului selectat. (3) Beneficiarul și organismul/organismele de execuție trebuie să țină o evidență contabilă analitică, care să permită identificarea veniturilor și cheltuielilor aferente executării acțiunilor prevăzute în contract, și sunt obligați să pună la dispoziția Comisiei Europene, M.A.P.D.R. și a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură toate informațiile și documentele necesare pentru verificarea respectării obligațiilor asumate prin contract. Art. 10. —Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură efectuează controale la locul de desfășurare a acțiunilor de promovare, la sediul beneficiarului și al organismului de execuție privind documentele justificative prezentate și îndeplinirea tuturor obligațiilor stipulate în contract. Art. 11. — (1) în caz de plată necuvenită, beneficiarul rambursează sumele plus dobânzile calculate în funcție de perioada dintre plată și rambursarea efectuată de către beneficiar conform art.97 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol. Rata dobânzii aplicate este stabilită conform art. 86 alin. 2 lit. (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene. (2) în caz de fraudă sau neglijențe grave, beneficiarul rambursează diferența dublă dintre suma plătită inițial și suma datorată efectiv. (3) Sumele recuperate, precum și dobânzile aferente se plătesc în contul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și sunt deduse de aceasta din cheltuielile finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) proporțional cu participarea financiară comunitară. Art. 12. — Nu se acordă sprijin financiar unei acțiuni care beneficiază de sprijin conform art. 20 lit. (c) pct. (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) sau conform art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe. Art. 13. — Comunicările către Comisia Europeană privind previziunile și executarea programelor de promovare vor fi făcute de M.A.P.D.R. în conformitate cu art. 21 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.392/1986 și a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, și cu anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 555/2008. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 264/22.IV.2009 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CIRCULARĂ privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2009 în baza art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în aplicarea prevederilor Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 48 alin. 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României hotărăște: începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2009, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunt următoarele: — 5,50% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei; — 2,71% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro; — 1,05% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 17 aprilie 2009. Nr. 13. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 429864 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264/22.IV.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495