MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 256 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vⁱⁿerⁱ’ ¹⁷ aPrⁱlⁱe ²⁰°9 ⁷⁷ , SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 335 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 alin. 1¹ și 3 și art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală.................................................... 2-3 Decizia nr. 336 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), art. 27, art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții ..................... 3-6 Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 .................... 7-9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 408. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2008 ................. 10-11 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 487. — Decizie pentru eliberarea domnului Adrian Toader din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale./...................................... 11 Nr. Pagina 488. — Decizie pentru numirea domnului Viorel Alexandru în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale..................................... 12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 52. — Ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind prelungirea duratei de valabilitate a ordinelor președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei’nr. 70/2008, 71/2008 și 102/2008 ................ 12 308. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă „Bani pentru completarea echipei”..’................................ 13-18 309. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică „Bani pentru formare profesională”........................................ 19-25 310. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților”............................................... .’. 26-30 391/42. — Ordin al ministrului finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul administrației’ și internelor, privind modificarea art. I din Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului administrației și internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componenței Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc.................................................. 31 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 335 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 alin. 1¹ și 3 și art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală loan Vida Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 alin. 1¹ și 3 și art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Cornel Rusu în Dosarul nr. 1.701+/112/2008 al Tribunalului Bistrița-Năsăud — Secția penală. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 26 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.701+/112/2008, Tribunalul Bistrița-Năsăud — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 alin. 1¹ și 3 și ale art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cornel Rusu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece oferă posibilitatea organelor judiciare de a înlocui oricând măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara cu măsura arestului preventiv, chiar dacă măsura ce se cere a fi înlocuită a încetat de drept și, prin urmare, nu mai produce efecte juridice. Se încalcă astfel, în opinia autorului excepției, principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Se mai arată că art. 145 alin. 3 din Codul de procedură penală dă posibilitatea organelor judiciare ca, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006, act administrativ fără putere de lege, să aresteze preventiv o persoană, lipsind-o în acest mod de dreptul la libertate individuală, de dreptul la liberă circulație și de dreptul de a dispune de ea însăși, drepturi fundamentale garantate oricărei persoane de Constituție. De asemenea, formularea „ori de câte ori este chemat” este extrem de restrictivă în ceea ce privește libertatea unei persoane, deoarece dă dreptul instanței sau organelor de poliție să dispună după bunul plac, fără niciun fel de control legal, oricând, ori de câte ori, sub orice motiv sau pretext, să cheme în fața lor persoana respectivă, acest lucru putând duce la abuzuri. Se încalcă astfel art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece sunt afectate dreptul la liberă circulație și dreptul unei persoane de a dispune de ea însăși. Tribunalul Bistrița-Năsăud — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 145 alin. 1¹ și 3 și ale art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: — Art. 145 alin. 1¹ și 3: „Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, învinuitul sau inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. [...] în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. Organul de poliție desemnat de organul judiciar care a dispus măsura verifică periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către învinuit sau inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, sau instanța, în cursul judecății. ”; — Art. 148 alin. 1 lit. a¹): „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre următoarele cazuri: [...] a¹) inculpatul a încălcat, cu rea-credință, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara ori obligațiile care îi revin pe durata acestor măsuri. ” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 3 în susținerea excepției se invocă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, ale art. 25 privind dreptul la liberă circulație, ale art. 26 alin. (2) privind viața intimă, familială și privată, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 115 alin. (6) privind limitele reglementării prin ordonanțe de urgență. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată următoarele: Măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, ca și obligațiile instituite în sarcina învinuitului sau inculpatului pe durata acestei măsuri se impun pentru desfășurarea în bune condiții a instrucției penale, iar restricționarea temporară a exercitării dreptului la liberă circulație, ca și consecință firească a instituirii măsurii preventive menționate, constituie o măsură deplin rațională și necesară, în acord cu prevederile art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Faptul că, în situația încălcării cu rea-credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor prevăzute în art. 145 alin. 1¹ din Codul de procedură penală, această măsură va fi înlocuită cu cea a arestării preventive nu face decât să dea eficiență regulilor impuse de legiuitor cu privire la obligațiile celor față de care au fost dispuse măsuri preventive, în considerarea aceluiași scop, și anume buna desfășurare a instrucției penale, nefiind de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, nu poate fi reținută pretinsa încălcare a prevederilor art. 26 din Constituție privind viața intimă, familială și privată, deoarece, potrivit chiar textului constituțional invocat, persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică și bunele moravuri. De asemenea, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2008, care a modificat textele de lege criticate, nu instituie noi măsuri preventive, ci realizează o reglementare mai riguroasă în această materie, în scopul arătat chiar în cuprinsul actului normativ modificator. Astfel, așa cum se prevede în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006, aceasta a fost adoptată „având în vedere necesitatea identificării urgente a măsurilor procedurale care să asigure desfășurarea eficientă a activității de urmărire penală și de judecată, luând în considerare problemele apărute în practica recentă referitoare la căutarea, localizarea și prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în fața organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărâri judecătorești, lipsa unei reglementări riguroase în aceste materii fiind de natură să influențeze negativ, direct și imediat cauzele aflate în curs de urmărire penală sau judecată”. în ceea ce privește dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii, se constată că nu sunt incidente în cauză. De altfel, argumentele invocate de autorul excepției în susținerea încălcării acestui text din Legea fundamentală vizează aspecte de aplicare a legii, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 alin. 1¹ și 3 și art. 148 alin. 1 lit. a¹) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Cornel Rusu în Dosarul nr. 1.701+/112/2008 al Tribunalului Bistrița-Năsăud — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 336 din 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), art. 27, art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (î) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială „Club OK” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 7.621/245/2008 al Judecătoriei lași — Secția civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.033D/2008 al Curții Constituționale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.116D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1), art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Luminița Buche în Dosarul nr. 4.860/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 București — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că autorul excepției a transmis la dosarul cauzei o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen „necesar în vederea angajării unui avocat specializat în susținerea excepțiilor de neconstituționalitate”. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii având în vedere faptul că între data invocării excepției în fața instanței de judecată și termenul de astăzi aceasta a dispus de suficient timp pentru depunerea tuturor demersurilor și diligențelorîn sensul invocat mai sus. Curtea, apreciind ca fiind netemeinic motivată, respinge cererea în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă și al art. 14 din Legea nr. 47/1992 și dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.372D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Rostas Armanca în Dosarul nr. 20.918/2006 (nr. unic 12.794/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.515D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Maria Toplici în Dosarul nr. 6.715/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a cauzelor. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.515D/2008, nr. 2.372D/2008 și nr. 2.116D/2008 la Dosarul nr. 2.033D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 820/2006. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 3 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.621/245/2008, Judecătoria lași — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.860/300/2008, Judecătoria Sectorului 2 București — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1), art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Prin încheierea din 4 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 20.918/2006 (nr. unic 12.794/211/2006), Judecătoria Cluj- Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Prin încheierea din 31 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.715/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 București — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea Comercială „Club OK” — S.R.L. din lași, de Luminița Buche, de Rostas Armanca, respectiv de Maria Toplici în cauze civile având ca obiect obligația de a face. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, care prevăd posibilitatea desființării, fără acordul proprietarului, a unei construcții edificate pe un teren proprietate privată, constituie o încălcare a dreptului de proprietate garantat de art. 44 alin. (1) din Constituție. Măsura desființării construcției este, în același timp, disproporțională — față de situația care a determinat-o, abuzivă — în lipsa unor criterii suplimentare de apreciere a motivelor care o generează și nejustificată — sub aspectul respectării condițiilor impuse de art. 53 din Legea fundamentală privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, soluția desființării construcției este „obligatoriu și previzibilă” pentru instanță, aceasta neavând decât posibilitatea admiterii cererii de desființare, formulată de agentul constatator, fără să efectueze un control efectiv privind legalitatea sau nelegalitatea condițiilor în care a fost realizată respectiva construcție. în plus, în Dosarul nr. 2.116D/2008, autorul excepției consideră că dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. a) din legea criticată contravin principiului egalității și nediscriminării, deoarece, „pe calea unei acțiuni în justiție formulată de către autoritatea administrativă, aceasta poate obține un titlu de desființare a construcției respective fără a mai fi necesară o autorizație de demolare, așa cum impune cadrul legal”. Prevederile art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 îngrădesc liberul acces la justiție și exercitarea dreptului la un proces echitabil, deoarece permit agentului constatator stabilirea într-un mod arbitrar și abuziv a unui termen pentru încadrarea în prevederile autorizației de construcție sau pentru eliberarea unei autorizații. în sfârșit, dispozițiile art. 35 alin. (2) din același act normativ încalcă, de asemenea, accesul liber la justiție, având în vedere că este nejustificat caracterul definitiv al măsurii de oprire a executării lucrărilor, dispuse de către agentul constatator prin procesul- verbal de constatare și sancționare a contravenției. Referitor la dispozițiile art. 27 din lege, criticate în Dosarul nr. 2.515D/2008, autorul excepției susține că acestea constituie „un precedent periculos de creare a unei categorii de cetățeni care ar fi de rang doi, ceea ce contravine atât normelor constituționale, cât și pactelor și tratatelor internaționale la care România este parte”. Judecătoria lași — Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.033D/2008, apreciază că dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții sunt constituționale. Judecătoria Sectorului 2 București — Secția civilă nu își exprimă opinia cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 26 alin. (1), art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, ce constituie obiectul excepției ridicate în Dosarul nr. 2.116D/2008, iar în privința dispozițiilor art. 27 și ale art. 32 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, criticate în Dosarul nr. 2.515D/2008, apreciază că nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate. Judecătoria Cluj-Napoca, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.372D/2008, apreciază că excepția de neconstituționalitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 5 referitoare la dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 2.372D/2008 și nr. 2.515D/2008, consideră că excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul fiecăruia din cele două cauze este neîntemeiată și indică, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de pildă deciziile nr. 865/2008, nr. 676/2008 sau nr. 199/2005. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin deciziile sale nr. 409/2005, nr. 159/2006 sau nr. 639/2007. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile „art. 26 alin. (1)”, art. 27, art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit.b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004. Referitor la prevederile „art. 26 alin. (1)” din lege, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției vizează doar dispozițiile alin. (1) lit. a) ale art. 26, astfel că doar asupra acestora urmează să fie exercitat controlul de constituționalitate, în ceea ce privește dispozițiile art. 27 din Legea nr. 50/1991, se observă că acestea au fost modificate și completate, astfel: alin. (1) și (5) — modificate de articolul unic pct. 2 din Legea nr. 376/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006, alin. (3) — modificat de art. I pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008, iar alin. (6) — abrogat de art. I pct. 29 din același act normativ. Textele de lege criticate au în prezent următorul conținut: — Art. 26 alin. (1) lit. a): „(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant. — Art. 27: „(1) Președinții consiliilor județene, primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz. (2) Arhitectul-sef al județului și personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții pe teritoriul administrativ al județului, precum și respectarea disciplinei în urbanism și amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcțiilor. (3) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h)—I), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritoriaîă sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului București, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare. (4) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) șij) se constată și se sancționează de către organele de control ale consiliului județean, pentru faptele săvârșite pe teritoriul județului respectiv, și, după caz, de către cele ale municipiului București. (5) Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția. — Art. 28 alin. (1) și (2): „(1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției. (2) Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. — Art. 32 alin. (1) lit. b): „(1) în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: (...) b) desființarea construcțiilor realizate nelegal. — Art. 35 alin. (2): „(2) împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, în condițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 29 alin. (2).” în opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 21 — Accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1), (2) și (3) referitoare la principiul garantării și ocrotirii dreptului de proprietate privată și ale art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 — Dreptul la un proces echitabil, art. 13 — Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 — Interzicerea discriminării și ale art. 17 (și nu art. 11) — Interzicerea abuzului de drept din 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată că textele de lege atacate au mai constituit, parțial, obiect al controlului de constituționalitate, exercitat din prisma unor critici similare. Astfel, Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții față de prevederile art. 44 și 53 din Legea fundamentală. De exemplu, prin Decizia nr. 159 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 martie 2006, Curtea a statuat că „textul constituțional (...) referitor la garantarea dreptului de proprietate statornicește că limitele și conținutul acestuia sunt stabilite prin lege”, iar alin. (7) prevede că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. De asemenea, din jurisprudența Curții Constituționale și din cea a Curții Europene a Drepturilor Omului se desprinde ideea că dreptul de proprietate nu este unul absolut, ci comportă unele limitări, care trebuie să păstreze un echilibru între interesul general și interesul privat al cetățenilor. în acest sens sunt, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 144 din 25 martie 2004 și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului Sporrong și Lonnroth contra Suediei din 1982, Brumărescu contra României din 1999 și Basoukou contra Greciei din 2005. în ceea ce privește edificarea de construcții, nu se poate susține că prin desființarea unei construcții nelegal executate s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât demolarea, dispusă de o instanță judecătorească la finalul unui proces în care s-au putut formula apărări și administra probe, este consecința nerespectării de către constructor a prevederilor imperative ale legii privitoare la autorizările necesare edificării imobilului respectiv.” De asemenea, prin Decizia nr. 199 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2005, Curtea a reținut că prin textul de lege criticat se instituie obligația obținerii autorizației de construcție, al cărei scop este prevenirea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare, sancțiunea nerespectării acestei obligații — desființarea construcției — nefiind contrară prevederilor constituționale ale art. 53. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției în Dosarul nr. 2.116D/2008, privind neconcordanța dintre prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 și exigențele principiilor egalității și al nediscriminării, consacrate de art. 16 din Constituție, Curtea a constatat, prin aceeași Decizie nr. 159/2006, că obligația obținerii autorizației prealabile de demolare „nu incumbă, în mod evident, instanțelor de judecată, care pot dispune demolarea prin hotărâre judecătorească, în virtutea prerogativei lor generale de jurisdicție.” Având în vedere natura criticilor formulate în prezenta excepție, pe de o parte, și argumentele și soluțiile din jurisprudența în materie a Curții, la care s-a făcut referire, pe de altă parte, se constată că în cauza de față nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudențe, astfel că aceasta se impune a fi menținută. în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 50/1991, care, în opinia autorului, produc efecte discriminatorii, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul stabilește competența de constatare și sancționare a contravențiilor reglementate de Legea nr. 50/1991 a autorităților publice administrative locale, în cadrul unităților lor administrativ- teritoriale, fără a avea așadar consecințe asupra principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Cât privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) și (2) din legea examinată, față de dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece textele de lege atacate nu conțin norme contrare liberului acces la justiție și nici exercitării dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea constată că procedura de constatare și sancționare a contravențiilor de către agentul constatator reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a părții vătămate și în cadrul căreia ea își poate formula apărările și exercita garanțiile și drepturile procesuale specifice unui proces echitabil, pretinsele „abuzuri de drept” fiind supuse controlului de legalitate și temeinicie al instanței. Nici dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 nu sunt de natură să îngrădească accesul liber la justiție al persoanei interesate, ci, dimpotrivă, reglementează o cale de acces la instanță, respectiv plângerea contravențională. Faptul că înaintarea acestei plângeri nu suspendă de drept măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, ci are efect suspensiv doar asupra executării amenzii contravenționale, nu echivalează cu o lipsire a exercițiului liberului acces la justiție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), art. 27, art. 28 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială „Club OK” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 7.621/245/2008 al Judecătoriei lași — Secția civilă, de Luminița Buche în Dosarul nr. 4.860/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 București — Secția civilă, de Rostas Armanca în Dosarul nr. 20.918/2006 (nr. unic 12.794/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca, respectiv de Maria Toplici în Dosarul nr. 6.715/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi 7 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 458 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, excepție ridicată de Societatea Comercială Thyssenkrupp Bilstein Compa — S.A. Sibiu, Thyssenkrupp Bilstein Suspension Gmbh și Thyssenkrupp AG în Dosarul nr. 4.858/306/2007 al Tribunalului Sibiu — Secția civilă. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2009, în prezența reprezentantului autorilor excepției și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 31 martie 2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 22 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.858/306/2007, Tribunalul Sibiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă și a prevederilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate de art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, excepție ridicată de Societatea Comercială Thyssenkrupp Bilstein Compa — S.A. Sibiu, Thyssenkrupp Bilstein Suspension Gmbh și Thyssenkrupp AG. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece, deși executarea silită reprezintă o fază a procesului civil, prin înlăturarea intervenției instanței în controlul de legalitate al începerii procedurii execuționale, i s-a acordat acesteia un caracter administrativ, ce încalcă principiul separației puterilor în stat. Prin modificarea dispozițiilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă s-au eliminat dispozițiile legale care supuneau controlului de legalitate al instanțelor de judecată începerea executării, în prezent executorul judecătoresc fiind liber să aprecieze asupra legalității cererii creditorului întocmai ca o instanță de judecată, ceea ce este vădit neconstituțional. Se mai arată că prin aprecierea greșită de către executorul judecătoresc a îndeplinirii sau nu a condițiilor necesare punerii în executare, patrimoniul creditorului/debitorului poate fi afectat în sensul micșorării nejustificate sau a imposibilității de reîntregire, ceea ce încalcă dreptul de proprietate privată. Tribunalul Sibiu — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 21, art. 44 și ale art. 126. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu’au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 13 decembrie 2006, având următorul cuprins: „Art. 373¹. — Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Executorul judecătoresc este dator să stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu și pentru respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate. în interesul executării, executorul judecătoresc poate cere debitorului să dea o declarație scrisă cu privire la veniturile și bunurile sale și locul unde se află acestea. în situația prevăzută de art. 371⁷ alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părții să-și îndeplinească de îndată obligația de avansare a cheltuielilor de executare. ’’ Se susține că aceste dispoziții legale încalcă prevederile constituționale ale art. 1 — Statul român, ale art. 21 —Accesul liberia justiție, ale art. 44 — Dreptul de proprietate privată și ale art. 126 — Instanțele judecătorești, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, precum și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele: Procesul civil constituie activitatea desfășurată de instanță, părți, organe de executare și alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor și intereselor civile deduse judecății și executării silite a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii. Așadar, procesul civil 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât și a executării silite, cea mai importantă dintre aceste garanții fiind „dreptul la un tribunal” în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică liberul acces la o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, și controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanțele judecătorești. în același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat în jurisprudența sa că „dreptul la un tribunal garantat de art. 6 alin. 1 din Convenție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părți. Executarea unei sentințe, a oricărei instanțe, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din «proces» în sensul art. 6”. (cauzele SC Ruxandra Trading împotriva României, 2007, Hornsby împotriva Greciei, 1997). Cu scopul declarat de a adapta procedura executării silite la exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului’ și a libertăților fundamentale și pentru eliminarea deficiențelor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în această materie, care au determinat condamnarea statului român într-o serie de cauze, legiuitorul român a procedat la adoptarea unor modificări ale normelor incidente în materia executării silite. Curtea consideră că este pozitiv un astfel de demers, pentru asigurarea bunei desfășurări a acestei proceduri, prin scurtarea duratei sale și evitarea exercitării unor acțiuni abuzive sau nejustificate, cu condiția ca modificările legislative realizate să respecte exigențele statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Legea fundamentală, și un just echilibru între mijloacele folosite și scopul urmărit prin adoptarea unor asemenea măsuri. Astfel, în ceea ce privește art. 373¹ din Codul de procedură civilă, a cărui modificare este criticată în prezenta cauză, se observă că, în redactarea anterioară intervenției legiuitorului prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, avea următorul cuprins: „Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie, cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu. Instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. încheierea prin care președintele instanței admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare. După încuviințarea cererii, instanța va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia. ” în această redactare, textul de lege îndeplinea exigențele unui proces echitabil, plasând executarea silită sub controlul instanței de judecată încă de la debutul acestei proceduri. Prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 s-a dat o nouă redactare art. 373¹ din Codul de procedură civilă, fiind eliminată obligația executorului judecătoresc de a solicita încuviințarea executării silite de către instanța de executare, precum și procedura încuviințării executării silite, în ansamblul său. Curtea constată că dispozițiile art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, sunt neconstituționale, pentru motivele ce urmează a fi expuse. Astfel, prin înlăturarea controlului judecătoresc asupra începerii executării silite s-a conferit executorului judecătoresc competența de a decide cu privire la legalitatea și temeinicia cererii de executare silită, activitate ce constituia atributul instanței de judecată. Altfel spus, verificările efectuate anterior modificării art. 373¹ din Codul de procedură civilă de către instanța de executare, în vederea încuviințării executării silite (existența și legalitatea titlului executoriu, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, calitatea părților din procedura de executare silită etc.), trebuie să fie realizate, față de noua reglementare a acestui text de lege, de către executorul judecătoresc, care, potrivit art. 373¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, „este dator să stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu și pentru respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate”. Conferirea unei asemenea competențe executorilor judecătorești, care nu fac parte din autoritatea judecătorească și a căror activitate, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, se află sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției, încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4), potrivit cărora „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul democrației constituționale”, cât și pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „Justiția se realizează prin înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”. De asemenea, lăsarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentanților unui serviciu administrativ, care nu se bucură de garanțiile de independență și imparțialitate ale instanței de judecată, încalcă dreptul părților la un proces echitabil consfințit de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta cu atât mai mult cu cât legalitatea începerii procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare ulterioare și, prin urmare, asupra tuturor părților implicate în această procedură. Curtea reține, în acest sens, că executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului și a drepturilor acestuia, ci și din perspectiva debitorului, căruia deopotrivă trebuie să-i fie asigurate garanțiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, prin înlăturarea oricăror posibilități de abuz și a eventualelor demersuri șicanatorii. Accesul la o instanță de judecată, prin posibilitatea contestării actelor de executare făcute cu încălcarea legii, nu constituie întotdeauna un remediu suficient oferit persoanei împotriva căreia s-a procedat în mod nelegal la începerea executării silite. Este necesară o garanție procesuală a debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor, iar controlul judecătoresc al începerii executării silite constituia o asemenea garanție, adecvată și eficientă, a dreptului la un proces echitabil al tuturor părților implicate în această procedură. Curtea mai constată că argumentele prezentate în expunerea de motive a Legii nr. 459/2006 nu sunt de natură să demonstreze necesitatea modificării art. 373¹ din Codul de procedură civilă, în sensul eliminării încuviințării executării silite de către instanța de judecată. Astfel, potrivit expunerii de motive, înlăturarea controlului judecătoresc în această etapă procesuală a fost apreciată ca fiind necesară pentru asigurarea celerității acestei proceduri, arătându-se că încuviințarea executării silite este „considerată, în practică, ca fiind una dintre procedurile care întârzie derularea executării”. Se menționează în acest context că „statul român a suferit mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza întârzierilor în executarea hotărârilor judecătorești”. Or, nici analiza reglementării procedurii încuviințării executării silite, nici a hotărârilor de condamnare a statului român pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu sunt de natură să MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 9 demonstreze faptul că aceasta ar fi constituit una dintre cauzele întârzierii excesive a executării hotărârilor judecătorești. Astfel, art. 373¹ din Codul de procedură civilă, în vechea redactare, asigura o maximă celeritate a acestei proceduri, instanța soluționând cererea de încuviințare a executării silite prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. în ceea ce privește hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în această materie, se observă că stabilesc obligații pozitive în sarcina statului, în sensul găsirii celor mai adecvate mijloace pentru a se asigura executarea hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect. Astfel, reținând că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp (cauzele Immobiliare Safli împotriva Italiei, 1999, Burdov împotriva Rusiei, 2002, Sabin Popescu împotriva României, 2004), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „este responsabilitatea fiecărui stat contractant să creeze un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive care îi revin” (cauza Ruianu împotriva României, 2003). Eliminarea controlului judecătoresc asupra începerii executării silite nu poate constitui un răspuns la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adică o componentă a „arsenalului juridic adecvat și suficient” la care face referire aceasta. Prin această modificare a legii se încalcă, așa cum s-a arătat, separația puterilor în stat, principiile înfăptuirii justiției și, prin aceasta, normele constituționale ale art. 1 alin. (3) care consacră statul de drept și, de asemenea, se încalcă însuși spiritul jurisprudenței menționate. Curtea observă, în acest sens, că art. 373¹ din Codul de procedură civilă, în noua redactare, determină lipsa unui control real și eficient al instanței asupra executării silite, ceea ce are ca efect prelungirea duratei executării silite, prin litigii ulterioare născute din contestarea actelor de executare. Pe de altă parte, se creează o reglementare neunitară și contradictorie a procedurii executării silite. Astfel, în condițiile în care, urmare modificării legislative în discuție, la instanța de executare nu se mai constituie un dosar privind executarea, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești prevede în continuare obligația executorului judecătoresc de a comunica instanței copii de pe actele de executare silită, art. 50 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat stabilind că: ,,Art. 50. — (1) în îndeplinirea atribuțiilor lor executorii judecătorești întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel. (2) Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se comunică instanței de executare și celor interesați, după caz. ” O asemenea lipsă de corelare legislativă este de natură să tulbure bunul mers al executării silite, creând disfuncționalități în derularea acesteia, așadar având efecte contrare celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. în concluzie, Curtea constată că modificarea art. 373¹ din Codul de procedură civilă, prin dispozițiile art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, a determinat desființarea unei importante garanții a dreptului la un proces echitabil al tuturor părților implicate în procedura executării silite, prin înlăturarea controlului instanțelor judecătorești asupra începerii acestei proceduri, fiind încălcate astfel dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4), art. 21 alin. (3) și ale art. 126 alin. (1), cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. în ceea ce privește dispozițiile art. 44 din Constituție și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate, de asemenea, de autorii excepției în motivarea acesteia, se constată că nu au incidență în cauză. Prezenta decizie nu constituie o reconsiderare a practicii Curții Constituționale. Aceasta, întrucât în jurisprudența sa anterioară privind art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, Curtea, pronunțându-se în limitele sesizării, a statuat asupra altor critici de neconstituționalitate decât cele formulate în prezenta cauză, critici care vizau, în esență, fie posibilitatea executorului judecătoresc de a actualiza sumele de bani stabilite prin titlurile executorii (Decizia nr. 1.339 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 11 februarie 2009), fie aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii (Decizia nr. 95 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 9 februarie 2009). în acord cu această jurisprudență, precum și cu cea privind constituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (de exemplu Decizia nr. 631 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007), Curtea constată că activitatea executorilor judecătorești reprezintă un element al statului de drept, în măsura în care prin modul de reglementare a competenței și atribuțiilor acestora nu se încalcă Legea fundamentală. în conformitate cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea reține că este sarcina legiuitorului să găsească mijloace adecvate pentru a asigura eficiența hotărârilor judecătorești, prin adoptarea unor măsuri legislative în sensul reducerii duratei și a simplificării procedurii executării silite a acestora, cu respectarea exigențelor constituționale ale statului de drept. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială Thyssenkrupp Bilstein Compa — S.A. Sibiu, Thyssenkrupp Bilstein Suspension Gmbh și Thyssenkrupp AG în Dosarul nr. 4.858/306/2007 al Tribunalului Sibiu — Secția civilă și constată că dispozițiile art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare si prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2008 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 26 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Suma avansului nu poate depăși 20% din ajutorul public pentru investiții și plata acestuia trebuie să fie subordonată constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente, care corespunde procentului de 110% din suma avansului. Scrisoarea de garanție bancară sau garanția echivalentă se solicită la instituțiile financiar-bancare, care vor fi garantate de fondurile de garantare conform prevederilor Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată, și se depun odată cu dosarul cererii de plată a avansului.” 2. La articolul 8, alineatul (6) se abrogă. 3. La articolul 11, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins: „(8) A.P.I.A. solicită A.P.D.R.P., în baza declarației privind cererile de plăți compensatorii, sumele aferente schemelor și măsurilor F.E.A.D.R. și, în baza declarației privind cererile de plăți naționale directe complementare pentru culturi amplasate pe teren arabil, sumele aferente sistemelor de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune, în vederea rambursării la M.A.P.D.R., conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1i), 1i²) și 1i⁴).” 4. La articolul 11, alineatul (8¹) se modifică și va avea următorul cuprins: „(8¹) A.P.I.A. solicită A.P.D.R.P., în baza declarației privind cererile de plăți compensatorii, sumele aferente schemelor și măsurilor F.E.Ă.D.R. și, în baza declarației privind cererile de plăți naționale directe complementare pentru culturi amplasate pe teren arabil, sumele aferente sistemelor de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune, în vederea efectuării plăților către beneficiari, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1i¹), 1i³) și 1i⁵).” 5. După anexa nr. 1i⁴) se introduce anexa nr. 1i⁵), având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 1 aprilie 2009. Nr. 408.’ AGENȚIA DE PLĂȚI Șl INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ București, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3 cod fiscal............ Nr.........../data......... ANEXĂ [Anexa nr. 1is) la normele metodologice] DECLARAȚIE privind cererile de plăți naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil în perioada....................................... Subsemnatul, ..............................................., director general al A.P.I.A., în calitate de responsabil cu implementarea măsurilor aferente plăților naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil, în conformitate cu: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 11 Protocolul de colaborare nr.....................din................. pentru implementarea schemelor de plăți naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil Și legislația comunitară și națională în vigoare, declar prin prezenta următoarele: 1. Implementarea se derulează în conformitate cu obiectivele stipulate în regulamentele naționale și comunitare în vigoare și documentele-suport. 2. Sumele autorizate pentru beneficiarii plăților naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil în perioada...............................sunt de..............lei, respectiv..................euro, din care: — 80% contribuție comunitară, adică............................lei, respectiv..................euro, și — 20% contribuție națională, adică.............................lei, respectiv.................euro, după cum sunt prezentate în anexa „Lista cererilor de plăți naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil autorizate la plată în perioada...................” 3. Sprijinul financiar oferit pentru beneficiarii plăților naționale directe complementare pentru culturile amplasate pe teren arabil este în limitele stabilite prin legislația națională și comunitară în vigoare. 4. Documentele care stau la baza acestei declarații sunt și vor rămâne disponibile în conformitate cu Protocolul de colaborare nr................../............., cu modificările și completările ulterioare. 5. Informațiile privind măsurile de sprijin financiar comunitar au fost puse la dispoziția publicului și a actualilor și potențialilor beneficiari. A.P.D.R.P. va efectua decontarea plăților din F.E.A.D.R. în lei în contul A.P.I.A., după cum urmează: Beneficiar AGENȚIA DE PLĂȚI Șl INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ Banca ............................ Nr. cont RO....................... Declarația privind cererile de plăți naționale directe complementare conține....pagini numerotate. Datele financiare au fost puse la dispoziție de subsemnatul........................................................ drept care semnez...............................................................................................: (data și semnătura directorului economic — Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură') Director general Nume și prenume................... Semnătura......................... Data semnării..................... DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru eliberarea domnului Adrian Toader din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale Având în vedere propunerea formulată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 15 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 90/2008, cu modificările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Toader se eliberează din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 15 aprilie 2009. Nr. 487^ 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Viorel Alexandru în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale Având în vedere propunerea formulată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 90/2008, cu modificările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Viorel Alexandru se numește în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Prestații Sociale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 15 aprilie 2009. Nr. 488^ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ! ORDIN privind prelungirea duratei de valabilitate a ordinelor președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 70/2008, 71/2008 și 102/2008 Având în vedere prevederile art. 155 alin. (3) din Decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 1.078/2003 privind aprobarea Criteriilor și metodelor pentru aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) Se prelungește durata de valabilitate a următoarelor ordine: a) Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 70/2008 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale realizat de Societatea Comercială „Depomureș” — S.A. Târgu Mureș, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 27 iunie 2008; b) Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 71/2008 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale realizat de Societatea Comercială „Amgaz” — S.A. Mediaș, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 27 iunie 2008; c) Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 102/2008 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale realizat de Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” — S.A. Mediaș, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 30 iunie 2008. (2 ) Ordinele prevăzute la alin. (1) rămân nemodificate pentru ciclul de înmagazinare 2009—2010. Art. 2. — Societatea Comercială „Depomureș” — S.A. Târgu Mureș, Societatea Comercială „Amgaz” — S.A. Mediaș și Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” — S.Ă. Mediaș vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Petru Lificiu București, 14 aprilie 2009. Nr. 52. ’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă „Bani pentru completarea echipei” Având în vedere: — Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România; — Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 379 din 28 decembrie 2006; — Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă; — Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; — Adresa nr. 907 din 3 martie 2009 privind Avizul Consiliului Concurenței referitor la Informarea privind schema de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă denumită „Bani pentru completarea echipei”, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă „Bani pentru completarea echipei”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, domeniul major de intervenție 5.1 „Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare” și domeniul major de intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”, cuprinsă în anexă. Art. 2. —Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Direcția generală Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Alexandru Petru Frătean, secretar de stat București, 26 martie 2009. Nr. 308.’ 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 ANEXA SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT pentru ocuparea forței de muncă „Bani pentru completarea echipei” I. Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă, denumită „Bani pentru completarea echipei”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, domeniul major de intervenție 5.1 „Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare” și domeniul major de intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”. (2) Acordarea ajutorului de stat în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se va face numai cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 87 și 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 214/3 din 9 august 2008. (3) Prezenta schemă de ajutor de stat este exceptată de la obligația de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. (4) Prezenta schemă de ajutor de stat se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. II. Baza legală Art. 2. — Prezenta schemă de ajutor de stat este elaborată în conformitate cu: a) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; b) Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România (POS DRU); c) Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; d) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; e) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; f) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare. III. Definiții Art. 3. — în sensul prezentei scheme de ajutor de stat următorii termeni se definesc astfel: a) ajutor de stat — orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la art. 87 alin. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene; b) schemă de ajutor — orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită; c) ajutoare individuale — ajutoarele acordate pe baza unei scheme de ajutor; d) administrator al schemei de ajutor de stat — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” (AMPOSDRU) sau prin organismele intermediare; e) furnizor de ajutor de stat— Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin AMPOSDRU; f) întreprindere — reprezintă orice entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia, inclusiv persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent, asociații familiale, parteneriate sau asociații care desfășoară activități economice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004; g) întreprinderi mici și mjlocii (IMM) — întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; h) întreprinderi mari — întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; i) intensitatea ajutorului— cuantumul ajutorului exprimat ca procentaj din cheltuielile eligibile ale proiectului; toate cifrele folosite sunt valori înaintea deducerii impozitelor directe; ajutoarele plătite în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutorului; rata dobânzii care urmează să fie aplicată în scopul actualizării este rata de referință stabilită de Comisia Europeană pe baza unor criterii obiective și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe internet, aplicabilă la momentul acordării ajutorului; j) număr de angajați — numărul de unități de muncă pe an (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an, activitatea cu normă redusă și munca sezonieră reprezentând fracțiuni ale UMA; k) lucrător defavorizat — orice persoană care: — nu a avut un loc de muncă regulat remunerat în ultimele 6 luni; sau — nu a absolvit o formă de învățământ secundar ori nu deține o calificare profesională (ISCED 3); sau — are vârsta de peste 50 de ani; sau — trăiește singură, având în întreținerea sa una ori mai multe persoane; sau — lucrează într-un sector ori profesie în care dezechilibrul repartizării posturilor între bărbați și femei este cu cel puțin 25 % mai mare decât media dezechilibrului repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice și care aparține grupului de gen minoritar; sau — este membră a unei minorități etnice dintr-un stat membru și care are nevoie să își dezvolte profilul lingvistic, formarea profesională sau experiența de muncă pentru a-și îmbunătăți șansele de a obține un loc de muncă stabil; I) lucrător extrem de defavorizat — orice persoană care a fost în șomaj cel puțin 24 de luni; m) lucrător cu handicap — orice persoană: — recunoscută ca fiind în situație de invaliditate conform legislației naționale; sau — care suferă de o deficiență recunoscută ca urmare a unui handicap fizic, mental sau psihologic; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 15 n) încadrare în muncă protejată — încadrarea într-o întreprindere în care cel puțin 50% din lucrători sunt cu handicap; o) produse agricole înseamnă: — produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor pescărești și de acvacultură reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură; — produsele clasificate la codurile NC 4502, 4503 și 4504 (articole din plută); — produsele care imită sau înlocuiesc laptele și produsele lactate, menționate în Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice pentru anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP); p) prelucrarea produselor agricole — orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este, de asemenea, un produs agricol, cu excepția activităților realizate în exploatații agricole, necesare pentru pregătirea unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare; r) comercializarea produselor agricole — deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care aceasta are loc în locații distincte, rezervate în acest scop; s) întreprindere aflată în dificultate, în cazul în care: A. beneficiarul este o întreprindere mică sau mijlocie — este întreprinderea care îndeplinește următoarele condiții: (i) în cazul societăților cu răspundere limitată, mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau (ii) în cazul societăților comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau (iii) indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență; (iv) un IMM cu o vechime de mai puțin de 3 ani nu se consideră a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentei scheme de ajutor de stat, cu excepția cazului în care îndeplinește condițiile prevăzute la lit. A. pct. (iii); B. beneficiarul este o întreprindere mare — este întreprinderea care fie se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la lit. A. pct. (i), (ii) sau (iii), fie prezintă simultan simptome obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea volumului stocurilor, supracapacitate, scăderea fluxului de numerar, îndatorare crescută, creșterea sarcinilor financiare și scăderea sau dispariția valorii activului net. IV. Obiectivul schemei de ajutor de stat Art. 4. — Obiectivul general al prezentei scheme de ajutor de stat este creșterea ocupării forței de muncă, prin facilitarea integrării pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați, lucrătorilor extrem de defavorizați și cu handicap, respectiv atragerea și menținerea acestora pe piața muncii. V. Domeniul de aplicare Art. 5. — (1) în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se acordă ajutoare de stat întreprinderilor care activează în toate sectoarele, cu excepția următoarelor: a) ajutoarelor care favorizează activitățile în domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau comercializate de către întreprinderile în cauză; sau (ii) atunci când acordarea ajutorului este condiționată de obligația de a fi direcțional, parțial sau integral, către producătorii primari; b) ajutoarele care favorizează activitățile în sectorul cărbunelui. (2) De asemenea, prezenta schemă de ajutor de stat nu se aplică: a) ajutoarelor destinate activităților legate de exporturi, adică ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, de înființarea și exploatarea unei rețele de distribuție sau de alte cheltuieli curente legate de activitatea de export; b) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate. VI. Beneficiarii schemei de ajutor de stat Art. 6. — Prezenta schemă de ajutor de stat se adresează întreprinderilor în conformitate cu definiția stabilită la art. 3 lit. f). VII. Condiții de eligibilitate pentru activități, beneficiari și propuneri de proiecte Art. 7. —Activitățile eligibile în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat sunt cele care vizează încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați, a lucrătorilor extrem de defavorizați, a lucrătorilor cu handicap, precum și compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap. Art. 8. — (1) Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă sunt întreprinderile care vor încadra în muncă lucrători defavorizați, extrem de defavorizați și cu handicap, cu respectarea obiectivelor prezentei scheme de ajutor de stat. (2) Pentru a demonstra calitatea de IMM, acolo unde este cazul, solicitanții trebuie să completeze modelul de declarație cuprinzând informații cu privire la încadrarea unei întreprinderi în categoria IMM-urilor, prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) Poate beneficia de măsurile de ajutor de stat, prevăzute în prezenta schemă de ajutor de stat, întreprinderea care îndeplinește următoarele condiții: a) este o organizație legal constituită în România și își desfășoară activitatea pe teritoriul României; b) aparține categoriilor de beneficiari eligibili în conformitate cu Documentul-cadru de implementare (DCI) a POS DRU și cu Ghidul solicitantului; c) solicitantul respectă prevederile comunitare și naționale privind informarea și publicitatea; d) nu se află în situația de insolvență sau lichidare, afacerea sa nu este condusă de un administrator judiciar, nu are restricții asupra activităților sale comerciale, iar acestea nu sunt puse la dispoziția creditorilor; e) nu înregistrează datorii publice, nu are întârzieri la plata taxelor, obligațiilor și a altor contribuții la bugetul de stat, bugetele speciale și bugetele locale, prevăzute de legislația în vigoare; f) nu este întreprindere în dificultate, în conformitate cu definiția de la art. 3 lit. s) din prezenta schemă de ajutor de stat; g) nu a fost subiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună sau, 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și ajutorul a fost integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; h) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări de tip res judicata în ultimele 36 de luni de către nicio instanță judecătorească, din motive profesionale sau de etică profesională; i) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat de tip res judicata pentru fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; j) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informații false; k) beneficiarul este direct responsabil de pregătirea și implementarea proiectului și nu acționează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanțat; I) îndeplinește și alte condiții specificate în cererea de propuneri de proiecte și în Ghidul solicitantului, fără a aduce atingere prevederilor legale în materie de ajutor de stat. Art. 9. — Criteriile de eligibilitate ale cererii de finanțare sunt următoarele: a) proiectul este relevant pentru obiectivele specifice ale axei prioritare 5, respectiv domeniului major de intervenție; b) grupul/grupurile-țintă și activitățile proiectului sunt în concordanță cu condițiile axei prioritare, respectiv domeniului major de intervenție; c) bugetul proiectului respectă limitele prevăzute de prezenta schemă de ajutor de stat; d) proiectul respectă perioada maximă de implementare și perioada de transmitere a cererilor de finanțare; e) proiectul este implementat în România. Art. 10. —îndeplinirea condițiilor de eligibilitate este verificată de către administratorul schemei de ajutor de stat în conformitate cu Ghidul solicitantului și prezenta schemă de ajutor de stat. VIII. Selecția și evaluarea proiectelor Art. 11. — Selecția și evaluarea proiectelor se efectuează de către administratorul schemei de ajutor de stat în conformitate cu Ghidul solicitantului. IX. Modalitatea de acordare a ajutorului de stat Art. 12. — Ajutorul se acordă sub formă de finanțări nerambursabile în una sau mai multe tranșe. Tranșele se actualizează la valoarea de la momentul acordării ajutorului. Art. 13. — (1) Valoarea minimă a unei cereri de finanțare pentru prezenta schemă de ajutor de stat trebuie să fie de 10.000 euro (echivalent în lei). (2) Plafonul maxim al ajutorului acordat unei întreprinderi conform prevederilor prezentei scheme de ajutor de stat este de 2.000.000 euro/întreprindere pentru 2 (doi) ani consecutivi. Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați sub formă de subvenții salariale Art. 14. — (1) Intensitatea ajutorului nu depășește 50% din costurile eligibile. (2) Costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maximum 12 luni de la recrutare. în cazul în care, atunci când lucrătorul respectiv este un lucrător extrem de defavorizat, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maximum 24 de luni de la recrutare. (3) Atunci când încadrarea în muncă nu reprezintă o creștere netă a numărului de angajați în întreprinderea în cauză în comparație cu media pe cele 12 luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacant(e) ca urmare a demisiei, a unui handicap, a pensionării pentru limită de vârstă, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a încetării raporturilor de muncă pentru abatere profesională, și nu ca rezultat al reducerii unor posturi. (4) Cu excepția cazului concedierii legale pentru abatere profesională, lucrătorul defavorizat are dreptul la menținerea locului de muncă pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislația națională sau de orice contracte colective care reglementează contractele de muncă. (5) Atunci când durata încadrării în muncă este mai mică de 12 luni sau, după caz, 24 de luni, ajutorul se reduce proporțional în mod corespunzător. Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale Art. 15. — (1) Intensitatea ajutorului nu depășește 75% din costurile eligibile. (2) Costurile eligibile sunt costurile salariale pentru perioada încadrării în muncă a lucrătorului cu handicap. (3) Atunci când recrutarea nu reprezintă o creștere netă a numărului de angajați în întreprinderea în cauză în comparație cu media pe cele 12 luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacant(e) ca urmare a demisiei, a unui handicap, a pensionării pentru limită de vârstă, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a încetării raporturilor de muncă pentru abatere profesională, și nu ca rezultat al reducerii unor posturi. (4) Cu excepția cazului concedierii legale pentru abatere profesională, lucrătorii au dreptul la menținerea locului de muncă pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislația națională sau de orice contracte colective care reglementează contractele de muncă. (5) în cazul în care durata încadrării în muncă este mai mică de 12 luni, ajutorul se reduce proporțional în mod corespunzător. Ajutor pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap Art. 16. — (1) Intensitatea ajutorului nu depășește 100% din costurile eligibile. (2) Costurile eligibile sunt costurile, altele decât costurile salariale care fac obiectul art. 15, care sunt suplimentare față de cele pe care întreprinderea le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap, pentru perioada de încadrare în muncă a lucrătorului în cauză. (3) Costurile eligibile sunt următoarele: (i) costurile de adaptare a spațiilor; (ii) costurile privind încadrarea în muncă a personalului pentru timpul utilizat exclusiv în scopul acordării de asistență lucrătorilor cu handicap; (iii) costurile adaptării sau dobândirii echipamentelor ori ale dobândirii și validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv facilități tehnologice adaptate sau de asistență, care sunt suplimentare față de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap; (iv) atunci când beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcție, instalare sau extindere a spațiilor în cauză, precum și orice costuri de administrare și transport ce rezultă direct din încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap. X. Efectul stimulativ al ajutorului Art. 17. — (1) Ajutoarele acordate în baza prezentei scheme de ajutor de stat trebuie să aibă un efect stimulativ. (2) Ajutoarele acordate IMM-urilorîn baza prezentei scheme de ajutor de stat sunt considerate a avea un efect stimulativ dacă, înainte de a demara proiectul pentru care solicită ajutor, beneficiarul depune o cerere de finanțare. (3) în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari, efectul stimulativ trebuie examinat de către autoritatea care administrează schema. în acest sens, aceasta verifică, înaintea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 17 acordării ajutorului în cauză, în plus față de îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (2), dacă cererea de finanțare și documentele însoțitoare conțin date suficiente, din care să rezulte îndeplinirea a cel puțin unuia dintre următoarele criterii: a) o creștere substanțială a dimensiunii proiectului/activității ca urmare a ajutorului; b) o creștere substanțială a domeniului de aplicare a proiectului/activității ca urmare a ajutorului; c) o creștere substanțială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a acordării ajutorului; d) o creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză. (4) în cazul ajutoarelor acordate pentru a compensa costurile suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, menționate la art. 16, condițiile prevăzute la alin. (2) și (3) se consideră îndeplinite în cazul respectării condițiilor prevăzute de art. 16 alin. (2) și (3). (5) în ceea ce privește ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați sub formă de subvenții salariale și ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale menționate la art. 14 și 15, condițiile prevăzute la art. 17 alin. (2) și (3) se consideră îndeplinite în cazul în care ajutorul duce la o creștere netă a numărului de lucrători defavorizați/cu handicap încadrați în muncă. XI. Reguli privind cumulul ajutoarelor Art. 18. — (1) Ajutoarele acordate conform prezentei scheme de ajutor de stat pot fi cumulate cu orice alt ajutor exceptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, în măsura în care aceste ajutoare vizează diferite costuri eligibile identificabile. (2) Pentru a stabili dacă plafonul maxim al ajutorului și intensitățile maxime ale acestuia sunt respectate este luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare. (3) Ajutorul acordat în conformitate cu prezenta schemă de ajutor de stat nu va fi cumulat cu niciun alt tip de ajutor exceptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 sau cu ajutorul de minimis care îndeplinește condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis ori cu orice alte fonduri comunitare legate de aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, în cazul în care un astfel de cumul ar conduce la depășirea intensității maxime a ajutorului sau a valorii maxime aplicabile acestui ajutor în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de stat. (4) Prin derogare de la alin. (3), ajutoarele în favoarea lucrătorilor cu handicap prevăzute la art. 15 și 16 pot fi cumulate cu ajutoarele exceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 cu privire la aceleași costuri eligibile care depășesc cel mai înalt prag aplicabil prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, cu condiția ca acest cumul să nu conducă la o intensitate a ajutorului care să depășească 100% din costurile relevante în orice perioadă în care lucrătorii în cauză sunt angajați. XII. Modalitatea de implementare a schemei de ajutor de stat Art. 19. — (1) Pentru a beneficia de ajutor în baza prezentei scheme de ajutor de stat, în conformitate cu Ghidul solicitantului, întreprinderile beneficiare trebuie să înainteze o cerere de finanțare administratorului schemei de ajutor de stat, înainte de a demara proiectul pentru care solicită finanțarea. (2) Cererea de finanțare va fi însoțită de documente care să conțină: a) date economico-financiare prin care să se demonstreze că beneficiarul nu este întreprindere în dificultate conform definiției prevăzute la art. 3 lit. o) și p), precum și de o declarație pe propria răspundere în acest sens; b) o declarație scrisă pe propria răspundere, însoțită, dacă este cazul, de documente corespunzătoare, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. f); c) sectorul/sectoarele în care se acordă ajutorul în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat; d) activitățile și costurile eligibile aferente proiectului pentru care se solicită ajutor de stat; e) informații cu privire la creșterea netă a numărului de lucrători defavorizați sau cu handicap încadrați în muncă ca urmare a acordării ajutoarelor pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați și/sau ajutoarelor pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap. (3) Pentru a demonstra calitatea de IMM, acolo unde este cazul, solicitanții trebuie să completeze modelul de declarație cuprinzând informații cu privire la calificarea unei întreprinderi ca IMM, prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare. (4) înainte de primirea ajutorului, întreprinderea beneficiară trebuie să transmită administratorului schemei de ajutor de stat o declarație pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat și de minimis primite pentru aceleași cheltuieli eligibile, în vederea verificării de către acesta a respectării regulii privind cumulul ajutoarelor. (5) în cazul în care beneficiarul este eligibil pentru a primi o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat și este selectat pentru finanțare în urma procesului de evaluare și selecție, administratorul schemei de ajutor de stat îi comunică în scris cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat în baza schemei de ajutor de stat. (6) Beneficiarul încheie cu administratorul schemei de ajutor de stat un contract de finanțare. (7) în cazul în care beneficiarul nu este eligibil să primească o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor, administratorul schemei de ajutor de stat îi comunică în scris acest lucru. Art. 20. — Procedura de implementare și derulare a schemei de ajutor de stat se desfășoară după cum urmează: a) lansarea schemei de ajutor de stat și a Ghidului solicitantului aferent; b) primirea și înregistrarea cererilor de finanțare și a documentelor-suport; c) verificarea administrativă (verificarea conformității cererilor de finanțare și a documentelor-suport) — numai cererile de finanțare care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; d) verificarea eligibilității solicitantului și a proiectului (inclusiv efectul stimulativ) — numai cererile de finanțare care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; e) selecția cererilor de finanțare; f) întocmirea și semnarea contractelor de finanțare; g) depunerea cererii de prefinanțare, însoțită de documentele justificative; h) acordarea prefinanțării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) depunerea cererilor de rambursare, însoțită de documentele justificative; j) acordarea finanțării nerambursabile, după verificarea eligibilității cheltuielilor; 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 k) monitorizarea implementării cererilor de finanțare conform prevederilor contractelor de finanțare. XIII. Durata schemei de ajutor de stat Art. 21. — Prezenta schemă de ajutor de stat se aplică de la data lansării până la 31 decembrie 2010, în limita fondurilor alocate pentru această schemă de ajutor de stat. XIV. Bugetul schemei de ajutor de stat Art. 22. — Sursa de finanțare pentru prezenta schemă de ajutor de stat este Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, după cum urmează: 1. în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 5.1 „Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare”, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de aproximativ 108.000.000 lei (echivalent a 29.189.189 euro), defalcată după cum urmează: An 2009 2010 TOTAL Lei 54.000.000 54.000.000 108.000.000 Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 91%, restul de 9% fiind din contribuția publică națională. 2. în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de aproximativ 118.650.000 lei (echivalent a 32.067.568 euro), defalcată după cum urmează: An 2009 2010 TOTAL Lei 59.325.000 59.325.000 118.650.000 Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 85,94%, restul de 14,06% fiind din contribuția publică națională. XV. Efecte și beneficii Art. 23. — Prin aplicarea prezentei scheme de ajutor de stat se vor obține următoarele efecte și beneficii: a) creșterea numărului lucrătorilor defavorizați sau cu handicap care și-au găsit un loc de muncă; b) reducerea șomajului de lungă durată; c) facilitarea integrării durabile pe piața muncii a lucrătorilor cu handicap. Art. 24. — (1) Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat este de 250 întreprinderi în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 5.1 „Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare”. (2 ) Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat este de 270 întreprinderi în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”. XVI. Reguli privind raportarea și monitorizarea ajutorului de stat Art. 25. — Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se va realiza în conformitate cu legislația comunitară și cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007. Art. 26. — Furnizorul de ajutor de stat păstrează evidența detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme de ajutor de stat pe o durată de cel puțin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de stat. Această evidență trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea condițiilor de exceptare impuse de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, inclusiv informații despre statutul oricărei întreprinderi al cărei drept de a beneficia de ajutor sau de un bonus depinde de statutul său de IMM, informații privind efectul stimulativ al acordării ajutorului și informații care fac posibilă stabilirea valorii exacte a costurilor eligibile. Art. 27. — (1) Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a supraveghea permanent ajutoarele de stat acordate, aflate în derulare, și de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condițiilor impuse prin prezenta schemă de ajutor de stat sau prin legislația națională ori comunitară aplicabilă la momentul respectiv. (2) Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a transmite Consiliului Concurenței, în formatul și în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național. (3) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenței poate să solicite date și informații suplimentare și, după caz, să facă verificări la fața locului. (4) în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de stat, acesta va transmite Consiliului Concurenței valori estimative. (5) Erorile constatate de furnizor și corecțiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează Consiliului Concurenței până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare. Art. 28. — Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de stat va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenței, în termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informațiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. Art. 29. —Administratorul prezentei scheme de ajutor de stat are obligația de a pune la dispoziția furnizorului de ajutor de stat, în formatul și în termenul solicitat de acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare si monitorizare ce cad în sarcina furnizorului conform art. 25—28. XVII. Dispoziții finale Art. 30. — Furnizorul de ajutor de stat va transmite Consiliului Concurenței o fișă de informații referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa III la Regulamentul CE nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, în vederea transmiterii către Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutor de stat. Aceste informații vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe pagina de internet a Comisiei Europene. Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului se publică integral pe pagina de internet a furnizorului ajutorului de stat, http://www.fseromania.ro, precum și pe pagina de internet a administratorului schemei de ajutor de stat. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE 19 ORDIN privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică „Bani pentru formare profesională” Având în vedere: — Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România; — Regulamentul Comisiei Europene nr. 1998/2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L379 din 28 decembrie 2006; — Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă; — Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; — Adresa nr. 907 din 3 martie 2009 privind Avizul Consiliului Concurenței referitor la Informarea privind schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică denumită „Bani pentru formare profesională”, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică „Bani pentru formare profesională”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă” și domeniul major de intervenție 2.3 „Acces și participare la FPC”, axa prioritară 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”, cuprinsă în anexă. Art. 2. —Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Direcția generală Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Alexandru Petru Frătean, secretar de stat București, 26 martie 2009. Nr. 309.’ 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 ANEXĂ SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT pentru formare profesională generală și specifică „Bani pentru formare profesională” I. Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică denumită „Bani pentru formare profesională”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013” pentru: a) axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă” și domeniul major de intervenție 2.3 „Acces și participare la FPC”; b) axa prioritară 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”. (2) Acordarea ajutoarelor pentru formare profesională în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se va face numai cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 87 și 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 214/3 din 9 august 2008. (3) Prezenta schemă de ajutor de stat este exceptată de la obligația de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. (4) Prezenta schemă de ajutor de stat se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. II. Baza legală Art. 2. — Prezenta schemă de ajutor de stat este elaborată în conformitate cu: a) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; b) Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România (POS DRU); c) Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; d) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; e) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; f) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; g) Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. III. Definiții Art. 3. — în înțelesul prezentei scheme de ajutor de stat, următorii termeni se definesc după cum urmează: a) ajutor de stat — orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la art. 87 alin. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene; b) schemă de ajutor — orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită; c) ajutoare individuale — ajutoarele acordate pe baza unei scheme de ajutor; d) administrator al schemei de ajutor de stat — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” (AMPOSDRU) sau prin organismele intermediare; e) furnizor de ajutor de stat— Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin AMPOSDRU; f) întreprindere — orice entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia, inclusiv persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent, asociații familiale, parteneriate sau asociații care desfășoară activități economice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004; g) întreprinderi mici și mjlocii (IMM) — întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; h) întreprinderi mari — întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008; i) intensitatea ajutorului— cuantumul ajutorului exprimat ca procentaj din cheltuielile eligibile ale proiectului; toate cifrele folosite sunt valori înaintea deducerii impozitelor directe; ajutoarele plătite în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutorului; rata dobânzii care urmează să fie aplicată în scopul actualizării este rata de referință stabilită de Comisia Europeană pe baza unor criterii obiective și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe internet, aplicabilă la momentul acordării ajutorului; j) număr de angajați — numărul de unități de muncă pe an (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an, activitatea cu normă redusă și munca sezonieră reprezentând fracțiuni ale UMA; k) formare generală — formare cu un conținut care nu este aplicabil exclusiv sau preponderent postului actual ori viitor al angajatului în întreprindere, însă care oferă calificări ce pot fi transferate într-o mare măsură către alte întreprinderi sau către MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 21 alte domenii de activitate. Formarea este considerată „generală” dacă, de exemplu: — este organizată în comun de întreprinderi independente diferite sau dacă este disponibilă pentru angajați ai unor întreprinderi diferite; — este recunoscută, certificată sau validată de autorități ori organisme publice sau de alte organisme ori instituții cărora un stat membru sau Comunitatea Europeană le-a acordat competențele necesare; I) formare specifică — formare cu un conținut aplicabil direct și principal postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere și care oferă calificări ce nu pot fi transferate către alte întreprinderi ori alte domenii de activitate sau care pot fi transferate numai într-o măsură limitată; m) tânăr absolvent — persoana fizică cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, aflată într-o relație contractuală de muncă cu un angajator, în primele 6 luni de la angajare la primul loc de muncă cu contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de minimum 24 de luni; n) mentor— angajat al unei întreprinderi, cu o experiență de cel puțin 2 ani în domeniul calificării respective, care asistă, îndrumă și evaluează activitatea profesională a tinerilor angajați, în vederea adaptării acestora la cerințele primului loc de muncă; o) program de mentorat — program de asistare, îndrumare și evaluare a activității profesionale a tinerilor absolvenți, destinat adaptării acestora la cerințele primului loc de muncă, cu contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de minimum 24 de luni; p) personal angajat — personalul cu contract de muncă la data începerii cursului de formare profesională; q) lucrător defavorizat — orice persoană care: — nu a avut un loc de muncă regulat remunerat în ultimele 6 luni; sau — nu a absolvit o formă de învățământ secundar ori nu deține o calificare profesională (ISCED 3), sau — are vârsta de peste 50 de ani; sau — trăiește singură, având în întreținerea sa una ori mai multe persoane; sau — lucrează într-un sector ori într-o profesie în care dezechilibrul repartizării posturilor între bărbați și femei este cu cel puțin 25% mai mare decât media dezechilibrului repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice și care aparține grupului de gen minoritar; sau — este membru al unei minorități etnice dintr-un stat membru și care are nevoie să își dezvolte profilul lingvistic, formarea profesională ori experiența de muncă pentru a-și îmbunătăți șansele de a obține un loc de muncă stabil; r) lucrător extrem de defavorizat — orice persoană care a fost în șomaj cel puțin 24 de luni; s) lucrător cu handicap — orice persoană: — recunoscută ca fiind în situație de invaliditate, conform legislației naționale; sau — care suferă de o deficiență recunoscută ca urmare a unui handicap fizic, mental sau psihologic; t) produse agricole înseamnă: — produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor pescărești și de acvacultură reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură; — produsele clasificate la codurile NC 4502, 4503 și 4504 (articole din plută); — produsele care imită sau înlocuiesc laptele și produsele lactate, menționate în Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice pentru anumite produse agricole (Regulamentul unic OPC); u) prelucrarea produselor agricole — orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este, de asemenea, un produs agricol, cu excepția activităților realizate în exploatații agricole, necesare pentru pregătirea unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare; v) comercializarea produselor agricole — deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători ori prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care aceasta are loc în locații distincte, rezervate în acest scop; w) întreprindere aflată în dificultate, în cazul în care: A. beneficiarul este o întreprindere mică sau mijlocie — întreprinderea care îndeplinește următoarele condiții: (i) în cazul societăților cu răspundere limitată, mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau (ii) în cazul societăților comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau (iii) indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență; (iv) un IMM cu o vechime de mai puțin de 3 ani nu se consideră a fi în dificultate în această perioadă, în sensul prezentei scheme de ajutor de stat, cu excepția cazului în care îndeplinește condițiile de la pct. (iii); B. beneficiarul este o întreprindere mare — întreprinderea care fie se regăsește în una din situațiile prevăzute la lit. A. pct. (i), (ii) sau (iii), fie prezintă simultan simptome obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea volumului stocurilor, supracapacitate, scăderea fluxului de numerar, îndatorare crescută, creșterea sarcinilor financiare și scăderea sau dispariția valorii activului net. IV. Scopul și obiectivele schemei de ajutor de stat Art. 4. — Scopul prezentei scheme de ajutor de stat este promovarea formării profesionale generale și specifice. Art. 5. — Principalele obiective ale prezentei scheme de ajutor de stat sunt: a) îmbunătățirea tranziției de la școală la viața activă; b) dezvoltarea capacității întreprinderilor de a sprijini creșterea nivelului de calificare a angajaților; 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 c) creșterea nivelului de calificare a angajaților; d) creșterea nivelului de perfecționare, respectiv specializare a angajaților; e) îmbunătățirea accesului și participării la formare profesională continuă. V. Domeniul de aplicare Art. 6. — (1) în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se acordă sprijin financiar întreprinderilor ce activează în toate sectoarele economice, cu excepția ajutoarelor care favorizează activitățile în domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: a) atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari ori comercializate de către întreprinderile în cauză; sau b) atunci când acordarea ajutorului este condiționată de obligația de a fi direcțional, parțial sau integral, către producătorii primari. (2 ) De asemenea, în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat nu se acordă ajutoare: a) destinate activităților legate de exporturi, adică ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, de înființarea și exploatarea unei rețele de distribuție sau de alte cheltuieli curente legate de activitatea de export; b) condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate. VI . Condiții de eligibilitate pentru activități, beneficiari și cereri de propuneri de proiecte Art. 7. — (1) Activitățile eligibile în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat sunt activitățile ce vizează formarea profesională generală și specifică. (2) Activitățile eligibile cuprinse în cadrul domeniului major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă” sunt programele de mentorat care sprijină tinerii angajați în prima etapă a primului lor loc de muncă important¹). în acest context, rolul mentorilor este de a facilita procesul de adaptare a tinerilor angajați la cerințele specifice locului de muncă și postului ocupat. (3) Activitățile eligibile cuprinse în cadrul domeniului major de intervenție 2.3 „Acces și participare la FPC” sunt: actualizarea strategiilor/planurilor de dezvoltare a resurselor umane și FPC a angajaților la inițiativa angajatorilor sau de către aceștia din urmă. (4) Activitatea eligibilă cuprinsă în domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității” este formarea profesională a angajaților prin programe de perfecționare, respectiv specializare. Conform Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, perfecționarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor ori competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe noi în aceeași arie ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale/cheie ori competențe tehnice noi, specifice mai multor ocupații. Formarea profesională se realizează prin programe de formare profesională care cuprind totalitatea activităților de pregătire teoretică și/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competențe pentru un anumit domeniu. Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competențe profesionale în conformitate cu standardele ocupaționale, respectiv standardele de pregătire profesională, recunoscute la nivel național. în cazul perfecționării și specializării furnizorul de formare profesională autorizat va elibera certificat de absolvire. Art. 8. — (1) Beneficiarii ajutorului de stat pentru formare profesională sunt întreprinderile ai căror angajați participă la cursurile organizate în cadrul proiectelor de formare profesională, cu respectarea obiectivelor prezentei scheme de ajutor de stat. (2) Pentru a demonstra calitatea de IMM, acolo unde este cazul, solicitanții trebuie să completeze modelul de declarație cuprinzând informații cu privire la încadrarea unei întreprinderi în categoria IMM-urilor, prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) Poate beneficia de măsurile de ajutor de stat prevăzute în prezenta schemă de ajutor de stat întreprinderea care îndeplinește următoarele condiții: a) este o organizație legal constituită în România și își desfășoară activitatea pe teritoriul României; b) aparține categoriilor de beneficiari eligibili în conformitate cu Documentul-cadru de implementare (DCI) a POS DRU și cu Ghidul solicitantului; c) solicitantul respectă prevederile comunitare și naționale privind informarea și publicitatea; d) nu se află în situația de insolvență sau lichidare, afacerea sa nu este condusă de un administrator judiciar, nu are restricții asupra activităților sale comerciale, iar acestea nu sunt puse la dispoziția creditorilor; e) nu înregistrează datorii publice, nu are întârzieri la plata taxelor, obligațiilor și a altor contribuții la bugetul de stat, bugetele speciale și bugetele locale, prevăzute de legislația în vigoare; f) nu este întreprindere în dificultate, în conformitate cu definiția de la art. 3 lit. w); g) nu a fost subiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și ajutorul a fost integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; h) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări cu valoare res judicata în ultimele 36 de luni de către nicio instanță judecătorească, din motive profesionale sau de etică profesională; i) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat cu valoare res judicata pentru fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; j) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informații false; k) beneficiarul este direct responsabil de pregătirea și implementarea proiectului și nu acționează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanțat; i) Primele 6 luni ale primului loc de muncă pentru care persoana respectivă are încheiat un contract de muncă de cel puțin 24 de luni. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 23 I) îndeplinește și alte condiții specificate în cererea de propuneri de proiecte și în Ghidul solicitantului, fără a aduce atingere prevederilor legale în materie de ajutor de stat. Art. 9. — Criteriile de eligibilitate ale cererii de finanțare sunt următoarele: a) proiectul este relevant pentru obiectivele specifice ale axei prioritare și ale domeniului major de intervenție; b) grupul/grupurile-țintă și activitățile proiectului sunt în concordanță cu condițiile axei prioritare și ale domeniului major de intervenție, precum și cu cele ale cererii de propuneri de proiecte; c) bugetul proiectului respectă limitele prevăzute de prezenta schemă de ajutor de stat; d) proiectul respectă perioada maximă de implementare și perioada de transmitere a cererilor de finanțare; e) proiectul este implementat în România. Art. 10. — îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de la art. 8 și 9 este verificată de către administratorul schemei de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului și ale prezentei scheme de ajutor de stat. VII. Selecția și evaluarea proiectelor Art. 11. — Selecția și evaluarea proiectelor se efectuează de către administratorul schemei de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului. VIII. Modalitatea de acordare a ajutorului de stat Art. 12. — Ajutorul se acordă sub formă de finanțări nerambursabile în una sau mai multe tranșe. Tranșele se actualizează la valoarea de la momentul acordării ajutorului. Art. 13. — (1) Valoarea minimă a unei cereri de finanțare pentru prezenta schemă de ajutor de stat trebuie să fie de 10.000 euro (echivalent în lei). (2) Valoarea maximă a ajutorului acordat unei întreprinderi pentru un proiect de formare profesională nu va depăși 2.000.000 euro (echivalent în lei)/2 (doi) ani consecutivi. Art. 14. — (1) Intensitatea ajutoarelor nu va depăși: a) 25% din cheltuielile eligibile pentru formare specifică; b) 60% din cheltuielile eligibile pentru formare generală. (2) Intensitatea ajutorului poate fi majorată, până la o intensitate maximă de 80% din costurile eligibile, după cum urmează: a) cu 10%, dacă formarea profesională este acordată lucrătorilor cu handicap sau defavorizați; b) cu 10%, dacă ajutorul este acordat unei întreprinderi mijlocii, și 20%, dacă ajutorul este acordat întreprinderilor mici. (3) Intensitatea ajutoarelor acordate în sectorul transportului maritim poate ajunge la 100% din costurile eligibile, indiferent dacă proiectul se referă la o formare specifică sau la una generală, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) beneficiarul formării nu este membru activ al echipei, ci este supranumerar la bord; și b) formarea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele Comunității Europene. (4) în cazurile în care proiectul de ajutor implică atât componente de formare generală, cât și componente de formare specifică, care nu pot fi separate pentru calcularea intensității ajutorului, precum și în cazurile în care caracterul specific sau general al proiectului de ajutor pentru formare nu poate fi stabilit, se aplică intensitățile ajutoarelor aplicabile formării specifice. Art. 15. — Contribuția proprie a beneficiarului poate proveni din surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aport al acționarilor, alții decât organisme ale statului, sau din alte surse private. Nu sunt considerate contribuție proprie fondurile obținute din măsuri de sprijin financiar din partea statului sau care sunt obținute ca efect al unor astfel de măsuri. IX. Cheltuieli eligibile Art. 16. — (1) Cheltuielile eligibile ale proiectului de formare pe baza cărora se calculează intensitatea ajutorului de stat sunt următoarele: a) costurile de personal ale formatorilor; b) cheltuielile de deplasare ale formatorilor și participanților la formare, inclusiv cheltuielile de cazare; c) alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale și furnituri direct legate de proiect; d) amortizarea instrumentelor și echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare în cauză; e) costurile serviciilor de îndrumare și consiliere privind proiectul de formare; f) costurile de personal ale participanților la proiectul de formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli generale), până la maximum totalului celorlalte costuri eligibile menționate la lit. a)—e). în privința costurilor de personal ale participanților la formare, se iau în considerare numai orele în care participanții participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare. (2 ) Cheltuielile eligibile trebuie dovedite prin documente justificative și trebuie să fie transparente și grupate pentru fiecare categorie în parte. X. Efectul stimulativ Art. 17. — (1) Ajutoarele acordate în baza prezentei scheme de ajutor de stat trebuie să aibă un efect stimulativ. (2 ) Ajutoarele acordate IMM-urilorîn baza prezentei scheme de ajutor de stat sunt considerate a avea un efect stimulativ dacă, înainte de a demara proiectul de formare pentru care solicită ajutor, beneficiarul depune o cerere de finanțare. (3 ) în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari, efectul stimulativ trebuie examinat de către autoritatea care administrează schema. în acest sens, aceasta verifică, înaintea acordării ajutorului în cauză, în plus față de îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (2), dacă cererea de finanțare și documentele însoțitoare conțin date suficiente, din care să rezulte îndeplinirea a cel puțin unuia dintre următoarele criterii: a) o creștere substanțială a dimensiunii proiectului/activității ca urmare a ajutorului; b) o creștere substanțială a domeniului de aplicare a proiectului/activității ca urmare a ajutorului; c) o creștere substanțială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a acordării ajutorului; d) o creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză. XI. Reguli privind cumulul ajutoarelor Art. 18. — (1) Ajutoarele acordate conform prezentei scheme de ajutor de stat se pot cumula cu alte tipuri de ajutoare exceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, în măsura în care aceste ajutoare vizează diferite costuri eligibile identificabile. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 (2) Pentru a stabili dacă plafonul maxim al ajutorului și intensitățile maxime ale acestuia sunt respectate, este luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare. (3) Ajutorul acordat în conformitate cu prezenta schemă de ajutor de stat nu va fi cumulat cu niciun alt tip de ajutor exceptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 sau cu ajutorul de minimis care îndeplinește condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 ori cu orice alte fonduri comunitare legate de aceleași costuri eligibile — care se suprapun parțial sau integral — în cazul în care un astfel de cumul ar conduce la depășirea intensității maxime a ajutorului sau a valorii maxime aplicabile acestui ajutor în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de stat. XII. Modalitatea de implementare a schemei de ajutor de stat Art. 19. — (1) Pentru a beneficia de ajutor în baza prezentei scheme de ajutor de stat, în conformitate cu Ghidul solicitantului, întreprinderile beneficiare trebuie să înainteze o cerere de finanțare administratorului schemei de ajutor de stat, înainte de a demara proiectul pentru care solicită finanțarea. (2) Cererea de finanțare va fi însoțită de documente care să conțină: a) date economico-financiare prin care să se demonstreze că beneficiarul nu este întreprindere în dificultate conform definiției de la art. 3 litera w), precum și o declarație pe propria răspundere în acest sens; b) declarație scrisă pe propria răspundere însoțită, dacă este cazul, de documente corespunzătoare, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute în art. 8 alin. (3) lit. f) din prezenta schemă de ajutor de stat; c) sectorul/sectoarele în care se acordă ajutorul în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat; d) activitățile și costurile eligibile aferente proiectului pentru care se solicită ajutor de stat; e) declarație scrisă pe propria răspundere a beneficiarului în vederea certificării efectului stimulativ, conform căreia nu a demarat proiectul pentru care solicită ajutor; f) pentru întreprinderile mari, informații care să demonstreze efectul stimulativ, conform cap. X din prezenta schemă de ajutor de stat. (3) Pentru a demonstra calitatea de IMM, acolo unde este cazul, solicitanții trebuie să completeze modelul de declarație cuprinzând informații cu privire la calificarea unei întreprinderi ca IMM, prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare. (4) înainte de primirea ajutorului, întreprinderea beneficiară trebuie să transmită administratorului schemei de ajutor de stat o declarație pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat și de minimis primite pentru aceleași cheltuieli eligibile, în vederea verificării de către acesta a respectării regulii privind cumulul ajutoarelor. (5) în cazul în care beneficiarul este eligibil pentru a primi o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat și este selectat pentru finanțare în urma procesului de evaluare și selecție, administratorul schemei de ajutor de stat îi comunică în scris cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat în baza schemei de ajutor de stat. (6) Beneficiarul încheie cu administratorul schemei de ajutor de stat un contract de finanțare. (7) în cazul în care beneficiarul nu este eligibil să primească o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat, administratorul schemei de ajutor de stat îi comunică în scris acest lucru. Art. 20. — (1) Procedura de implementare și derulare a schemei de ajutor de stat se desfășoară după cum urmează: a) lansarea schemei de ajutor de stat și a Ghidului solicitantului aferent; b) primirea și înregistrarea cererilor de finanțare și a documentelor-suport; c) verificarea administrativă (verificarea conformității cererilor de finanțare și a documentelor-suport) — numai cererile de finanțare care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; d) verificarea eligibilității solicitantului, partenerilor și proiectului (inclusiv efectul stimulativ) — numai cererile de finanțare care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; e) selecția cererilor de finanțare; f) întocmirea și semnarea contractelor de finanțare; g) depunerea cererii de prefinanțare însoțite de documentele justificative; h) acordarea prefinanțării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) depunerea cererilor de rambursare însoțite de documentele justificative; j) acordarea finanțării nerambursabile, după verificarea eligibilității cheltuielilor; k) monitorizarea implementării cererilor de finanțare conform prevederilor contractului de finanțare. (2) AMPOSDRU/OIPOSDRU care administrează schema de ajutor de stat verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale solicitantului, partenerilor și proiectelor, în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de stat și ale Ghidului solicitantului. XIII. Durata schemei de ajutor de stat Art. 21. — Prezenta schemă de ajutor de stat se aplică de la data lansării până la 31 decembrie 2010, în limita fondurilor alocate pentru aceasta. XIV. Bugetul schemei de ajutor de stat Art. 22. — Sursa de finanțare pentru prezenta schemă de ajutor de stat este Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, după cum urmează: 1. în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este 9.053.213 lei (echivalent a 2.446.814 euro), defalcată după cum urmează: An 2009 2010 TOTAL Lei 4.205.001 4.848.212 9.053.213 Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 87,86%, diferența de 12,14% fiind din contribuția publică națională. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 25 2. în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 2.3 „Acces și participare la FPC”, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este 143.544.205 lei (echivalent a 38.795.731 euro), defalcată după cum urmează: An 2009 2010 TOTAL Lei 66.672.839 76.871.366 143.544.205 Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 97%, diferența de 3% fiind din contribuția publică națională. 3. în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme de ajutor de stat, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de aproximativ 55.500.000 lei (echivalent a 15.000.000 euro): An 2009 2010 TOTAL Lei 30.000.000 25.500.000 55.500.000 Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 85%, diferența de 15% fiind din contribuția publică națională. XV. Efecte și beneficii Art. 23. — Prin aplicarea prezentei scheme de ajutor de stat se vor obține următoarele efecte și beneficii: a) creșterea numărului de tineri absolvenți asistați în tranziția de la școală la viața activă; b) creșterea numărului de cursanți certificați pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor; c) creșterea numărului de angajați participanți la cursuri de calificare/recalificare/specializare/perfecționare. Art. 24. — Numărul estimat de beneficiari ai ajutorului de stat pentru formare este: 1. 1.222 întreprinderi — în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”; 2. 2.025 întreprinderi — în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 2.3 „Acces și participare la FPC”; 3. 300 întreprinderi — în cazul ajutoarelor acordate în cadrul domeniului major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”. XVI. Reguli privind raportarea și monitorizarea ajutorului de stat Art. 25. — Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme de ajutor de stat se va realiza în conformitate cu legislația comunitară și cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007. Art. 26. — Furnizorul de ajutor de stat păstrează evidența detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme de ajutor de stat pe o durată de cel puțin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de stat. Această evidență trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea condițiilor de exceptare impuse de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, inclusiv informații despre statutul oricărei întreprinderi al cărei drept de a beneficia de ajutor sau de un bonus depinde de statutul său de IMM, informații privind efectul stimulativ al acordării ajutorului și informații care fac posibilă stabilirea valorii exacte a costurilor eligibile. Art. 27. — (1) Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a supraveghea permanent ajutoarele de stat acordate, aflate în derulare, și de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condițiilor impuse prin prezenta schemă de ajutor de stat sau prin legislația națională ori comunitară aplicabilă la momentul respectiv. (2) Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a transmite Consiliului Concurenței, în formatul și în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național. (3) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenței poate să solicite date și informații suplimentare și, după caz, să facă verificări la fața locului. (4) în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de stat, acesta va transmite valori estimative Consiliului Concurenței. (5) Erorile constatate de furnizor și corecțiile legale, anulările, recalculările, recuperările, rambursările se raportează Consiliului Concurenței până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare. Art. 28. — Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de stat va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenței, în termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informațiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. Art. 29. —Administratorul prezentei scheme de ajutor de stat are obligația de a pune la dispoziția furnizorului de ajutor de stat, în formatul și în termenul solicitate de acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare ce cad în sarcina furnizorului conform art. 25—28. XVII. Dispoziții finale Art. 30. — Furnizorul de ajutor de stat va transmite Consiliului Concurenței o fișă de informații referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa III la Regulamentul nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008, în vederea transmiterii către Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutor de stat. Aceste informații vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe pagina de internet a Comisiei Europene. Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului se publică integral pe pagina de internet a furnizorului de ajutor de stat, http://www.fseromania.ro, precum și pe pagina de internet a administratorului prezentei scheme de ajutor de stat. 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților” Având în vedere: — Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România; — Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L379 din 28 decembrie 2006; — Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă; — Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă schema de ajutor de minimis „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007— 2013”, axa prioritară 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”, prevăzută în anexă. Art. 2. —Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Direcția generală Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Alexandru Petru Frătean, secretar de stat București, 26 martie 2009. Nr. 310.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 27 ANEXĂ SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților” I. Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis denumită „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților!”, aferentă Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007— 2013”, axa prioritară 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi pentru promovarea adaptabilității”. (2) Acordarea ajutorului de minimis în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis se va face numai cu respectarea prevederilor privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L379 din 28 decembrie 2006. (3) Prezenta schemă de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. (4) Prezenta schemă de ajutor de minimis nu intră sub incidența obligației de notificare către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr. 1998/2006. II. Baza legală Art. 2. — Prezenta schemă de ajutor de minimis este elaborată în conformitate cu: a) Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006; b) Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România; c) Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; d) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare; e) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; f) Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”; g) Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. III. Definiții Art. 3. — în sensul prezentei scheme de ajutor de minimis următorii termeni se definesc astfel: a) administrator al schemei de ajutor de minimis — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” sau prin organismele intermediare; b) furnizor de ajutor de minimis — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”; c) întreprindere — orice entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia, inclusiv persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent, asociații familiale, parteneriate sau asociații, care desfășoară activități economice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, care transpune Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 124/2003, denumită în continuare Recomandarea CE 361/2003; d) rata de actualizare — rata de referință stabilită de Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe internet; e) produse agricole — produsele enumerate în anexa I la Tratatul CE, cu excepția produselor pescărești; f) transformarea produselor agricole — o operațiune asupra produsului agricol în urma căreia rezultă, de asemenea, un produs agricol, cu excepția activităților agricole necesare preparării unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare; g) comercializare de produse agricole — deținerea sau expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, livrarea sau orice alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări, de către un producător primar către revânzători sau operatori și a oricărei activități constând în prepararea unui produs în vederea primei vânzări; o vânzare de către un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare, în cazul în care se desfășoară în localuri distincte, rezervate acestei activități; h) bolile profesionale — afecțiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii cauzate de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; i) lucrător— persoana angajată de către un angajator potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice; j) angajator — persoana fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității; k) loc de muncă — locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității; I) securitate și sănătate în muncă — ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă. IV. Obiectivul schemei de ajutor de minimis Art. 4. — Obiectivul prezentei scheme de ajutor de minimis îl constituie creșterea calității angajării și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin asigurarea securității și protecției sănătății la locul de muncă, prevenirea riscurilor profesionale, informarea și instruirea lucrătorilor în domeniul sănătății și securității în muncă, precum și asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă. 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 V. Domeniul de aplicare Art. 5. — Prezenta schemă de ajutor de minimis nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul CE nr. 104/2000 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 17 din 21 ianuarie 2000; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția primară a produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul CE; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în transformarea și comercializarea produselor agricole, prevăzute în anexa nr. 1 la Tratatul CE, în următoarele cazuri: — atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză; — atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producători primari; d) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor subordonate folosirii mărfurilor naționale în locul celor importate; f) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului CE nr. 1.407/2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 205 din 2 august 2002; g) ajutoarelor pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terților; h) ajutoarelor acordate întreprinderilor în dificultate, așa cum sunt acestea definite în Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2004. VI. Condiții de eligibilitate pentru activități Art. 6. —Activitățile eligibile în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis sunt activități și intervenții pentru: (i) asigurarea sănătății și securității la locul de muncă; (ii) prevenirea bolilor profesionale; (iii) informarea și instruirea lucrătorilor în domeniul sănătății și securității în muncă; (iv) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă. VII. Condiții de eligibilitate pentru beneficiari Art. 7. — Pot beneficia de facilitățile prevăzute în prezenta schemă de ajutor de minimis întreprinderile care îndeplinesc următoarele condiți a) sunt legal constituite în România și își desfășoară activitatea în România; b) sunt eligibile pentru finanțare conform prevederilor Documentului-cadru de implementare pentru POS DRU și ale Ghidului solicitantului; c) nu sunt în stare de insolvență, nu au afacerile administrate de un judecător sindic, nu au nicio restricție asupra activității comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situație similară cu cele menționate anterior, reglementate prin lege; d) nu înregistrează datorii publice și și-au plătit la timp taxele, obligațiile și alte contribuții la bugetul de stat, bugetele speciale și bugetele locale, prevăzute de legislația în vigoare; e) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări de tip res judicata în ultimii 3 ani de către nicio instanță de judecată, din motive profesionale sau etic-profesionale; f) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat de tip res judicata pentru fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; g) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informații false; h) nu sunt „întreprinderi în dificultate”, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate (publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004); i) sunt direct responsabile de pregătirea și implementarea proiectului și nu acționează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanțat; j) nu au fost subiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și ajutorul a fost integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; k) valoarea totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat întreprinderea pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenți și anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis, nu depășește echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor care activează în sectorul transporturilor). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul este finanțat din surse naționale sau comunitare; I) îndeplinește și alte condiții specificate în cererea de propuneri de proiecte și în Ghidul solicitantului, fără a aduce atingere prevederilor în materie de ajutor de minimis. VIII. Condiții de eligibilitate ale proiectelor Art. 8. — Criteriile de eligibilitate ale proiectelor sunt următoarele: a) proiectul este relevant pentru obiectivele specifice ale axei prioritare 3, respectiv ale domeniului major de intervenție 3.2; b) grupul/grupurile-țintă și activitățile proiectului sunt în concordanță cu condițiile axei prioritare 3, respectiv ale domeniului major de intervenție 3.2 și ale cererii de propuneri de proiecte; c) bugetul proiectului respectă limitele prevăzute de prezenta schemă de ajutor de minimis; d) proiectul respectă prevederile comunitare și naționale privind informarea și publicitatea; e) proiectul respectă perioada maximă de implementare și perioada de transmitere a cererilor de finanțare; f) proiectul este implementat în România. Art. 9. — Verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate se realizează de către administratorul schemei de ajutor de minimis în conformitate cu Ghidul solicitantului. IX. Selecția și evaluarea proiectelor Art. 10. — Selecția și evaluarea proiectelor se efectuează de către administratorul schemei de ajutor de minimis în conformitate cu Ghidul solicitantului. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 29 X. Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis Art. 11. — (1) Măsurile de sprijin acordate întreprinderilor în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis se acordă în baza unei cereri de finanțare, însoțită de documentele solicitate în cererea de propuneri de proiecte și în Ghidul solicitantului. (2) Măsurile de sprijin acordate în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis constau în finanțare nerambursabilă din fonduri comunitare și naționale. (3) Administratorul prezentei scheme de ajutor de minimis va informa în scris întreprinderile beneficiare cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme de ajutor de minimis și caracterul de minimis al acestuia¹. Art. 12. — (1) Valoarea minimă a unei cereri de finanțare este de 10.000 euro (echivalentul în lei), fără a se depăși valoarea maximă a ajutorului prevăzută la art. 12 alin. (2). (2) Valoarea maximă a finanțării acordate prin această schemă de ajutor de minimis este de 200.000 de euro (echivalentul în lei) pentru o întreprindere pe durata a 3 (trei) exerciții fiscale. (3) Cheltuielile neeligibile ale proiectului vor fi suportate integral de către beneficiarul ajutorului de minimis. (4) Plafonul stabilit va fi exprimat sub formă financiară, ca valoare brută, înainte de deducerea taxelor sau a altor obligații fiscale. Art. 13. — Activitățile eligibile ce fac obiectul prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi finanțate numai dacă au fost inițiate după semnarea contractului de finanțare încheiat între administratorul schemei de ajutor de minimis și beneficiar. Art. 14. —în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis, ajutorul de minimis se va acorda sub formă de finanțare nerambursabilă, eșalonat, pe etape de implementare a proiectului. Valoarea ajutorului va fi actualizată folosindu-se o rată egală cu rata de referință stabilită de Comisia Europeană la momentul acordării ajutorului de minimis. Art. 15. — (1) Pentru a beneficia de finanțare nerambursabilă în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis, beneficiarul va da o declarație privind ajutoarele de minimis primite în acel an fiscal și în ultimii 2 ani fiscali (fie din surse ale statului sau ale autorităților locale, fie din surse comunitare). (2) Administratorul schemei de ajutor de minimis va acorda un ajutor de minimis după ce va verifica, pe baza declarației pe propria răspundere a întreprinderii, faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de trei ani consecutivi (ultimii 2 ani fiscali și anul fiscal în curs), fie din surse ale statului sau ale autorităților locale, fie din surse comunitare, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis, nu depășește pragul de 200.000 euro (100.000 euro pentru întreprinderile care activează în domeniul transporturilor), echivalent în lei. (3) în cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis, depășește pragul de 200.000 euro (100.000 euro pentru întreprinderile care activează în domeniul transporturilor), echivalent în lei, solicitantul nu poate beneficia de prevederile schemei de ajutor de minimis, nici chiar pentru acea fracțiune din ajutor care nu depășește acest plafon. (4) Administratorul schemei de ajutor de minimis va verifica dacă solicitantul a mai beneficiat de alte ajutoare de stat sau de minimis pentru aceleași cheltuieli eligibile. (5) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis nu se vor cumula cu alte ajutoare de stat în sensul art. 87 (1) din Tratatul CE acordate pentru aceleași costuri eligibile, dacă un astfel de cumul generează o intensitate a ajutorului de stat care depășește intensitatea maximă stabilită în fiecare caz printr-un regulament privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană. XI. Cheltuieli eligibile Art. 16. — Cheltuielile eligibile în cadrul schemei de ajutor de minimis suni, detaliate în Ghidul solicitantului, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008. XII. Durata schemei de ajutor de minimis Art. 17. — Prezenta schemă de ajutor de minimis se aplică de la data lansării până la 31 decembrie 2010, în limita fondurilor alocate pentru această schemă de ajutor de minimis. XIII. Bugetul schemei de ajutor de minimis Art. 18. — (1) Sursa de finanțare pentru prezenta schemă de ajutor de minimis este Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, domeniul major de intervenție 3.2 „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”. Contribuția Comunității Europene la finanțarea acordată este de 85%, restul de 15% fiind din contribuția publică națională. (2) Valoarea totală estimată a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de aproximativ 92.065.250 lei (echivalent a 24.882.500 euro): An 2009 2010 TOTAL Lei 50.000.000 42.065.250 92.065.250 Art. 19. — Numărul estimat de beneficiari de ajutor de minimis în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis este de 124 de întreprinderi. XIV. Modalitatea de implementare a schemei de ajutor de minimis Art. 20. — (1) Administratorul schemei lansează cererea de propuneri de proiecte. Tipul cererii de propuneri de proiecte este „cerere deschisă de proiecte cu depunere continuă”. (2) Pentru a beneficia de prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis, întreprinderile trebuie să înainteze o cerere de finanțare administratorului schemei de ajutor de minimis, în conformitate cu Ghidul solicitantului. (3) Cererea de finanțare va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care beneficiarul certifică faptul că nu este îndeplinită nicio condiție pentru a fi considerat întreprindere în dificultate, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C244/2004. i în conformitate cu art. 3 din Regulamentul CE nr. 1.998/2006 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 și art. 88 din Tratat ajutoarelor de minimis. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 (4) înainte de primirea ajutorului, întreprinderea beneficiară trebuie să transmită administratorului schemei de ajutor de minimis o declarație pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat primite pentru aceleași cheltuieli eligibile, precum și cu privire la ajutoarele de minimis primite în cursul anului fiscal curent și al celor 2 ani fiscali anteriori. (5) Verificarea condițiilor de eligibilitate ale activităților, proiectelor și cheltuielilor se realizează de către administratorul schemei de ajutor de minimis, înainte de acordarea facilității. Administratorul asigură, sub orice formă, publicitatea listei documentelor ce dovedesc îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și a altor condiții specifice. (6) în cazul în care proiectul este eligibil pentru a primi o finanțare în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis și este selectat pentru finanțare în urma procesului de evaluare, administratorul schemei de ajutor de minimis comunică în scris întreprinderii beneficiare cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat și caracterul acestuia de ajutor de minimis, făcând referire expresă la Regulamentul CE nr. 1998/2006, prin menționarea titlului acestuia și a numărului de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (7) întreprinderea încheie cu administratorul schemei de ajutor de minimis un contract de finanțare. (8) în cazul în care întreprinderea nu este eligibilă să primească o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis, administratorul schemei de ajutor de minimis îi comunică în scris acest lucru. XV. Efecte și beneficii Art. 21. — Prin aplicarea prezentei scheme de ajutor de minimis se vizează obținerea următoarelor efecte și beneficii: a) creșterea numărului de cursanți certificați pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor în domeniul sănătății și securității la locul de muncă; b) creșterea securității și protecției sănătății lucrătorilor; c) prevenirea bolilor profesionale; d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă; e) creșterea numărului de lucrători informați cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. XVI. Reguli privind transparența Art. 22. — (1) Administratorul prezentei scheme de ajutor de minimis va informa în scris întreprinderile beneficiare cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme de ajutor de minimis și caracterul de minimis al acestuia². (2) Schema de ajutor de minimis va fi publicată integral pe pagina de internet a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale — Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane, la adresa http://www.fseromania.ro XVII. Reguli privind raportarea și monitorizarea ajutorului de minimis Art. 23. — Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme de ajutor de minimis se fac în conformitate cu legislația comunitară și cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007. Art. 24. — Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidența detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme de ajutor de minimis pe o durată de cel puțin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Această evidență trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea condițiilor impuse de legislația comunitară în domeniul ajutorului de minimis. Art. 25. — (1) Furnizorul are obligația de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, și de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condițiilor impuse prin prezenta schemă de ajutor de minimis sau prin legislația națională ori europeană aplicabilă la momentul respectiv. (2) Furnizorul are obligația de a transmite Consiliului Concurenței, în formatul și în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel național. (3) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenței poate să solicite date și informații suplimentare și, după caz, să facă verificări la fața locului. (4) în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite Consiliului Concurenței valori estimative. (5) Erorile constatate de furnizor și corecțiile legale, anulările, recalculările, recuperările, rambursările se raportează Consiliului Concurenței până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare. (6) Furnizorul va transmite spre informare Consiliului Concurenței prezenta schemă de ajutor de minimis în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007. Art. 26. — Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenței, în termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informațiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condițiilor prezentei scheme de ajutor de minimis. Art. 27. — Administratorul prezentei scheme de ajutor de minimis are obligația de a pune la dispoziția furnizorului de ajutor de minimis, în formatul și în termenul solicitate de acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare ce cad în sarcina furnizorului conform art. 25 și 26. 2 în conformitate cu art. 3 din Regulamentul CE nr. 1.998/2006 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256/17.IV.2009 31 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Nr. 391 din 26 februarie 2009 MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI Șl INTERNELOR Nr. 42 din 6 aprilie 2009 ORDIN privind modificarea art. I din Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului administrației și internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componenței Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc în baza prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 251/1999 privind condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și ale art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, ministrul finanțelor publice și viceprim-ministrul, ministrul administrației și internelor, emit următorul ordin: Art. I. —Articolul I din Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului administrației și internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componenței Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 11 martie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul conținut: „Art. I. — (1) în vederea emiterii, suspendării sau anulării, în condițiile legii, a licențelor pentru exploatarea jocurilor de noroc, se constituie Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, cu următoarea componență: 1. secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, coordonator al Direcției generale management al domeniilor reglementate specific — președinte; 2. directorul general al Direcției generale management al domeniilor reglementate specific — vicepreședinte; 3. directorul general al Direcției generale juridice — membru; 4. vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pe probleme de control — membru — din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală; 5. comisarul general al Gărzii Financiare — membru — din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală; 6. șeful Direcției de investigare a fraudelor din Inspectoratul General al Poliției Române — membru — din partea Ministerului Administrației și Internelor; 7. directorul Direcției de cooperare interinstituțională și relații internaționale — membru — din partea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. (2 ) în cazuri justificate, la ședințele Comisiei, în locul membrilor titulari vor participa înlocuitorii desemnați de aceștia.” Art. II. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea p. Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Cristian Făiniși, secretar de stat ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție (TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ" --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA---S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. I.C. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 429789 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256/17.IV.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495