MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 243 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ> ¹³ aPrⁱlⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali............................................ 2-6 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 395. — Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni....... 7 433. — Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Institutului de Drept Public și Științe Âdministrative al României, a structurii organizatorice și a numărului maxim de posturi din aparatul de lucru al acestuia............................. 8-12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 41. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, privind aprobarea comisiei de concurs și â comisiei de soluționare a contestațiilor, a componenței nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalității privind plata acesteia și a calendarului de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializata pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009 .... 13-15 204. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale privind modificarea art. 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiții și a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în condițiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole.............................................. 16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 273 din 24 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali loan Vida — președinte Aspazia Cojocaru —judecător Nicolae Cochinescu —judecător Acsinte Gaspar —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Puskăs Valentin Zoltăn —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Simona Ricu — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008 al Curții Constituționale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 112D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 prin care a fost modificat art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h¹)”, excepție ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. La apelul nominal răspund autorii excepției Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 112D/2009 la Dosarul nr. 2.802D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor prezenți ai excepției. Aceștia formulează susțineri asemănătoare prin care arată, în esență, că dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale, deoarece prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, pe motivul că acesta nu mai este membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat inițial, fără a determina însă natura cauzei pentru care consilierul local a fost exclus din respectivul partid. Prin urmare, se poate ajunge la situația în care, fără să poarte vreo vină, consilierul local să-și piardă mandatul, exercitarea efectivă a acestuia depinzând, așadar, de voința discreționară a partidului politic pe a cărui listă a fost ales. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că aspectele de neconstituționalitate invocate de autorii excepției au fost analizate de Curtea Constituțională, aceasta pronunțându-se în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. în replică, părțile susțin că aceleași probleme de neconstituționalitate au fost sesizate și prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, formulată de Președintele României înainte de promulgarea acesteia. în plus, mai adaugă că, pentru identitate de rațiune, tratamentul juridic aplicabil aleșilor locali ar trebui să fie identic cu cel al „celorlalți aleși”. Reprezentantul Ministerului Public completează concluziile formulate anterior, menționând că autorii excepției supun atenției Curții probleme ce vizează completarea textului de lege criticat. Această atribuție nu intră însă în sfera competenței Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate fiind, sub acest aspect, inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 24 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.582/86/2007, Tribunalul Suceava — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Daniel Cadariu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ prin care Consiliul Județean Suceava a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a unui mandat de consilier local. Prin încheierea din 18 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.124/122/2008, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 prin care a fost modificat art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h¹)”. Excepția a fost ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel într-o cauză având ca obiect o acțiune vizând refuzul Consiliului Local al Comunei Iepurești de a soluționa o cerere de validare a unui mandat de consilier local. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local sau județean, dacă acesta și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 29, art. 30, art. 37, art. 40, art. 53, art. 69 alin. (2) și ale art. 121 alin. (2) din Constituție. Principiul egalității este înfrânt prin aceea că legea creează regimuri diferențiate pentru consilier față de cel aplicabil MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 3 primarului, deoarece ultimul pierde mandatul de ales local doar dacă demisionează din partid, deci printr-un act de voință unilateral, nu și atunci când este exclus din partid, așa cum se întâmplă în cazul consilierului local sau județean. Or, atât primarul, cât și consilierul fac parte din categoria aleșilor locali, sunt aleși în același mod, statutul lor fiind reglementat în mod unitar. Acest aspect a fost sesizat și prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, formulată de Președintele României în data de 21 martie 2006. Pierderea calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales consilierul local sau județean, indiferent dacă acesta este sau nu vinovat de săvârșirea unei anumite abateri, împiedică exercitarea dreptului său de a fi ales și de a-și îndeplini mandatul, care, în opinia autorilor excepției, are caracter reprezentativ, la fel ca și mandatul parlamentar. Poziția de consilier local are la bază un mandat individual, fiind rezultatul unor alegeri democratice, și nu al nominalizării din partea unui partid politic, fiind firesc ca, în exercitarea mandatului de consilier, acesta să fie în serviciul colectivității, și nu al partidului politic. Pierderea mandatului pe motive ce țin de viața internă și disciplina unui partid politic nu are nicio justificare sub aspectul condițiilor de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, reglementate de art. 53 din Constituție, nu are „nicio finalitate democratică” și nu reprezintă decât „un șantaj politic” pentru ca, împotriva voinței lor, aleșii locali să rămână membri ai aceluiași partid politic. Aceasta este și rațiunea art. 69 alin. (2) din Constituție, care prevede nulitatea mandatului imperativ, implicit în privința aleșilor locali. De altfel, pentru motivul încălcării acestor norme fundamentale, Legea nr. 249/2006 a primit, la momentul dezbaterii sale în Parlament, avizul negativ al Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Se mai susține, de asemenea, că libertatea de opinie și de acțiune, garantate de lege în exercitarea mandatului alesului local, sunt îngrădite prin simpla amenințare din partea partidului politic cu pierderea calității de ales local, ceea ce afectează însăși funcționarea ca autorități administrative autonome a consiliilor. în plus, în Dosarul nr. 2.802D/2008, autorul excepției susține că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 au caracter retroactiv raportat la momentul alegerilor din iunie 2004, deoarece „în momentul apariției acestor modificări anumiți aleși locali schimbaseră deja partidul politic pe listele căruia fuseseră aleși”. în ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (4) din aceeași lege, arată că acestea nu prevăd o cale de atac împotriva sentinței cu caracter definitiv și irevocabil pronunțate în primă instanță, ceea ce contravine dreptului consacrat de art. 129 din Constituție, referitor la folosirea căilor de atac. Tribunalul Suceava — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul nr. 2.802D/2008, apreciind doar că aceasta este admisibilă sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru a fi sesizată Curtea Constituțională. Tribunalul Giurgiu — Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 112D/2009, apreciază că dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 nu încalcă prevederile constituționale invocate. Acestea au natura unei măsuri necesare într-o societate democratică, menite să asigure stabilitatea în cadrul administrației publice locale și care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. în plus, dispozițiile art. 29, 30, 40 și 53 din Constituție nu au incidență în cauză. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale. în argumentarea punctului de vedere arată că în jurisprudența sa, de exemplu deciziile nr. 1.167/2007, nr. 915/2007 și nr. 779/2008, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile legale criticate au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, iar introducerea cazului de încetare de drept a mandatului de consilier, reglementat de art. 9 alin. (2) lit. h¹), este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menținerea sa în funcția publică. Avocatul Poporului mai arată că dreptul de a fi ales, reglementat de art. 37 din Constituție și invocat de autorii excepției, se exercită în conformitate cu sistemul electoral ale cărui condiții și modalități de funcționare le stabilește în exclusivitate legiuitorul. Precizează, totodată, că mandatul reprezentativ caracterizează statutul senatorilor și al deputaților, în timp ce consilierii locali sau județeni sunt supuși unor reguli distincte. Textele de lege criticate nu aduc atingere nici principiului funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome, consacrat de art. 121 alin. (2) din Constituție, iar prevederile art. 29, 30 și 40 din aceasta, invocate, nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate și modificate prin art. I pct. 3, respectiv pct. 5 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele legale criticate au următorul cuprins: — Art. 9 alin. (2) lit. h¹): „Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (.. J h¹) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales. — Art. 9 alin. (4): „în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)—e) și h¹), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța se va pronunța în termen de cel mult 30 de zile. în acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă. ’’ 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 în opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 29 — Libertatea conștiinței, art. 30 — Libertatea de exprimare, art. 37 — Dreptul de a fi ales, art. 40 — Dreptul de asociere, art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 69 alin. (2) potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul”, art. 121 alin. (2) care reglementează principiul funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome și ale art. 129 — Folosirea căilor de atac. Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele: I. Dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevăd un nou caz în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, constând în pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă consilierul a fost ales, au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Prin deciziile nr. 915/2007, nr. 1.167/2007, nr. 134/2008, nr. 485/2008, nr. 677/2008, nr. 779/2008, nr. 1.118/2008, nr. 1.190/2008 și nr. 68/2009, Curtea, respingând excepțiile, a răspuns unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate și în prezenta cauză. în jurisprudența sa în materie, Curtea Constituțională a statuat cu valoare de principiu că reglementările privind noul caz de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean își au suportul în dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Aceste dispoziții de ordin constituțional au fost dezvoltate în Legea partidelor politice nr. 14/2003 care, printre principalele funcții ale partidelor politice prevăzute la art. 2, menționează și pe acelea referitoare la desemnarea de candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice, precum și la stimularea participării cetățenilor la scrutinurile electorale, potrivit legii. Textele criticate au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid la altul, curmarea traseismului politic la care se recurge în funcție de oportunitățile pe care le oferă un partid sau altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. Astfel, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanța de contencios constituțional, examinând critici de neconstituționalitate raportate la încălcarea art. 37 privind dreptul de a fi ales și a art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, din Legea fundamentală, a statuat că introducerea, prin art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004, a unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Electoratul acordă votul său candidaților înscriși pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini funcții publice la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii și pe care urmează să îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. Altfel spus, pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat și a fost votat de corpul electoral are drept consecință și pierderea calității de consilier local sau de consilier județean. Din această perspectivă nu are, așadar, importanță dacă pierderea calității de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii. Referitor la susținerile autorilor excepției privind aplicarea regulilor mandatului reprezentativ și implicit a dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul”, și aleșilor locali, nu numai parlamentarilor, Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, că dispozițiile de lege criticate nu contravin normei fundamentale invocate, „mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor și al deputaților, consilierii locali sau județeni și parlamentarii fiind supuși unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii”. Prin aceeași decizie, Curtea a respins și critica privind pretinsul caracter retroactiv al textului de lege examinat, reținând că acesta „se aplică pentru viitor de la data edictării sale, fără să afecteze pentru trecut statutul consilierului local sau județean”. Totodată, cu prilejul pronunțării deciziilor nr. 677/2008 și nr. 1.118/2008, Curtea a constatat că dispozițiile art. 120 referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale, art. 121 alin. (2) care consacră principiul funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome și ale art. 122 alin. (2) din Constituție, invocate, privind consiliul județean, nu au incidență în cauză. Prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a analizat critici de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, în sensul inegalității de tratament juridic dintre consilierii locali și județeni, pe de o parte, și primar, pe de altă parte, precum și critici privind restrângerea exercițiului dreptului constituțional la asociere, a libertății de exprimare și a libertății conștiinței persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancțiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine opțiunile politice. Curtea, respingând excepția, a reținut cu acel prilej că prevederile art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali „au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului”, fără a contraveni astfel exigențelor normelor fundamentale. Cât privește pretinsa discriminare între consilierii locali sau județeni, pe de o parte, și primari, pe de altă parte, Curtea a arătat că „distincția pe care o face textul asupra modalității de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleși locali, supuși unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât și prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001”. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 5 Prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea a constatat că „încetarea calității de consilier local sau de consilier județean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădește libertatea conștiinței persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei și concepții despre lumea înconjurătoare, a opiniilor și a opțiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conștiinței implică, inevitabil, și libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor spirituale de orice fel. în strânsă legătură cu cele două libertăți se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. (...) Or, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu conțin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertățile fundamentale amintite”. Curtea constată că, față de natura criticilor de neconstituționalitate examinate cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței la care s-a făcut referire, astfel că atât soluția, cât și considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi menținute și în această cauză. în plus, față de cele reținute în jurisprudența sa în materie, Curtea observă că art. 37 din Legea fundamentală, invocat de autori în motivarea excepției, recunoaște la alin. (1) dreptul de a fi ales cetățenilor cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 16 alin. (3) — adică au cetățenia română și domiciliul în țară —, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3). Alin. (2) al aceluiași text stabilește condițiile de vârstă minimă pe care candidații la alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale trebuie să le îndeplinească, până în ziua alegerilor inclusiv. Or, dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 nu conțin norme care să împiedice exercitarea dreptului de a fi ales, în condițiile stabilite de art. 37. Mai mult, nu se poate pretinde încălcarea acestui drept ori restrângerea exercițiului său, de vreme ce destinatarii textului de lege criticat, respectiv consilierii locali sau județeni, au ajuns în această funcție tocmai prin exercitarea dreptului de a fi ales. Dacă, ulterior acestui moment, consilierii locali sau județeni se află în situația de a nu putea continua mandatul obținut în urma alegerilor locale, din diferite motive prevăzute de lege, printre care și pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, aceasta nu echivalează cu îngrădirea sau restrângerea dreptului de a fi ales. Drepturile electorale fundamentale sunt garantate de art. 36 și art. 37 din Constituție, însă condițiile și modalitățile de exercitare sunt reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, prin lege organică, cu respectarea, desigur, a cadrului general stabilit de normele fundamentale amintite. Astfel, exercitarea mandatului de consilier local ori județean nu poate avea loc decât în condițiile legilor care reglementează statutul aleșilor locali — Legea nr. 393/2004 și administrația publică locală — Legea nr. 215/2001. Curtea reține că textul de lege criticat ce face obiectul excepției de neconstituționalitate nu conține nicio dispoziție referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales și nici la exercitarea acestor drepturi. Dispozițiile art. 37 din Constituție trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituție, care prevăd că autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale și primarii care sunt aleși în condițiile legii. Or, prin dispozițiile criticate este reglementat un anume aspect, situația acelui ales local a cărui calitate a încetat de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. în sfârșit, Curtea constată că, în condițiile actualului sistem electoral, reglementat de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, și anume a consiliului local și a consiliului județean, este diferit de cel al alegerilor parlamentare, în sensul că numai acesta din urmă se caracterizează prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale și consiliile județene se aleg pe baza scrutinului de listă. în conformitate cu legislația în vigoare, și anume Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii și propulsării candidaților în vederea alegerilor, alcătuind liste de candidați, în considerarea unor calități ale acestora, și sprijinindu-i pe tot parcursul campaniei electorale, precum și ulterior, pe întreaga durată a exercitării mandatului dobândit. Propunerile de candidați se fac în scris de către partidele politice, iar listele de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați. Cetățenii, prin votul lor, exprimă opțiuni între diversele programe politice ale partidelor care participă la scrutinul electoral și mai puțin cu privire la candidați, în considerarea calităților și a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Așadar, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. Este moral ca interesele unei persoane care a candidat și a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent, în condițiile legii. Candidatul reprezintă exponentul partidului politic pe a cărui listă a fost ales și, implicit, a programului său electoral. în considerarea acestei idei, art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede că „înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior". Totodată, a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat și a fost ales, să-și păstreze pe mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba, a modifica configurația politică a consiliului local, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni. Așa fiind, susținerile autorului excepției ce constituie obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008, potrivit cărora „persoanele sunt cele pe care electoratul le alege, și nu partidul în sine”, datorită „încrederii pe care acestea o inspiră cetățenilor”, nu pot fi 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 primite, acestea fiind valabile doar pentru candidații independenți la funcția de consilier local sau de consilier județean. II. Dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ce constituie, de asemenea, obiectul criticii de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 2.802D/2008, contravin, în opinia autorului excepției, prevederilor art. 129 din Constituție referitoare la folosirea căilor de atac, deoarece hotărârea primei instanțe, prin care este soluționată acțiunea în contencios administrativ formulată de consilier împotriva hotărârilor pronunțate de consiliu în cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)—e) si h¹), este definitivă și irevocabilă, nefiind permis dreptul de a supune respectiva hotărâre controlului unei instanțe superioare. Curtea constată că dreptul reglementat de art. 129 din Constituție se exercită, potrivit aceleiași norme fundamentale invocate, în condițiile legii. Totodată, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, astfel cum stabilește art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Curtea Constituțională a statuat cu titlu de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că legiuitorul poate adopta reguli de procedură diferite, în considerarea unor situații deosebite, având în vedere și faptul că accesul liber la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Așa fiind, Curtea constată că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în funcționarea autorităților administrației publice locale și desfășurarea activității lor specifice într-un cadru de normalitate. Acestea sunt și rațiunile pentru care, de pildă, dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 instituie o excepție de la regula parcurgerii procedurii prealabile, specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv și irevocabil al hotărârii pronunțate, în primă instanță, de instanța de contencios administrativ, prin care este soluționată acțiunea formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)—e) și h¹), nu este de natură să contravină normelor art. 129 din Constituție. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicție, astfel încât hotărârea primei instanțe să fie examinată de către o jurisdicție superioară, subzistă doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în fața unei instanțe naționale, garantat de art. 13 din Convenție oricărei persoane, este asigurat, de vreme ce art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează accesul consilierului la instanța de contencios administrativ pentru soluționarea acțiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorități administrative prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim al său. III. în final, Curtea constată că în cauză nu se pune problema neconstituționalității dispozițiilor legale criticate de către autorii excepției, ci este vorba mai degrabă de o problemă strict de interpretare și aplicare a acestora, în raport cu situația de fapt ce urmează a fi reținută de către instanța de judecată, situație în care data pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales are un rol esențial, indiferent dacă aceasta s-a produs prin demisie sau prin excludere. în raport cu cele menționate, interpretarea va fi făcută cu luarea în considerare, desigur, a Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, prin care au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. în decizia menționată, Curtea a constatat că, „în lipsa oricărei mențiuni cu privire la momentul în care alesul local și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, legea este susceptibilă a fi aplicată retroactiv, respectiv asupra celor care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 249/2006, și-au pierdut această calitate. (...) Așadar, este neconstituțional, în sensul încălcării art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, ca printr-o normă legală să fie sancționat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme”. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 ⁷ HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (2) și al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni, situat în localitatea Ion Luca Caragiale, str. Moreni nr. 6, județul Dâmbovița, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Trecerea în domeniul privat al statului a imobilului prevăzut la alin. (1) se face în vederea scoaterii din funcțiune și demolării acestuia. (3) După scoaterea din funcțiune și demolarea imobilului prevăzut la alin. (1), Penitenciarul Mărgineni își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică. Art. 2. — Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică corespunzător. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: P. Ministrul justiției și libertăților cetățenești, Alina Mihaela Bica, secretar de stat Ministrul dezvoltării regionale și locuinței, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 1 aprilie 2009. Nr. 395.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea demolării Persoana juridică Caracteristicile bunurilor Adresa imobilului care administrează care trec imobilul în domeniul privat al statului Județul Dâmbovița, Bloc locuințe 1, nr. M.F. - 60426, localitatea Ion Luca Caragiale, Penitenciarul Mărgineni Suprafața construită = 370,00 m2, str. Moreni nr. 6 Valoarea contabilă = 196.121 lei MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI 8 HOTĂRÂRE pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, a structurii organizatorice și a numărului maxim de posturi din aparatul de lucru al acestuia în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 13 alin. (7) și al art. 15 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, prevăzut în anexa nr. 1. Art. 2. — Se aprobă structura organizatorică și numărul maxim de posturi din aparatul de lucru al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, prevăzute în anexa nr. 2. Art. 3. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 8 aprilie 2009. Nr. 433.’ ANEXA Nr. 1 REGULAMENT de organizare și funcționare al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Institutul de Drept Public și Științe Administrative al României, denumit în continuare Institutul, este instituție publică, cu personalitate juridică, sub control parlamentar. (2) Institutul își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României și ale prezentului regulament de organizare și funcționare, denumit în continuare Regulamentul. Art. 2. — (1) Cheltuielile curente și de capital ale Institutului se finanțează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. (2) Veniturile proprii ale Institutului provin din chirii, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări ale lucrărilor rezultate din activitățile proprii, taxe de participare la cursuri, fonduri externe nerambursabile, sponsorizări, donații și alte venituri încasate în condițiile legii. (3) Cuantumul taxelor de participare la cursurile organizate de Institut se stabilește de către consiliul științific al acestuia. CAPITOLUL II Organizarea și funcționarea Institutului Art. 3. — (1) Membrii Institutului sunt membri activi și membri de onoare, aceștia putând fi cetățeni români și/sau cetățeni străini. (2) Poate deveni membru activ orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre cerințele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 . (3) Poate deveni membru de onoare orice persoană fizică ce s-a remarcat prin realizări în domeniul științelor juridice, administrative și/sau economice ori prin contribuții aduse la dezvoltarea științelor din domeniile de activitate ale Institutului și la afirmarea prestigiului acestuia. Art. 4. — (1) Calitatea de membru al Institutului se dobândește și încetează prin decizie a consiliului științific. (2) în vederea dobândirii calității de membru activ al Institutului, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 formulează o cerere care se adresează consiliului științific. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 9 (3) Cererea de dobândire a calității de membru activ este însoțită de următoarele documente: a) actul de identitate, în copie; b) curriculum vitae; c) lista lucrărilor științifice publicate și/sau comunicate; d) recomandarea din partea a cel puțin 3 membri ai Institutului; e) alte documente, după caz, din care să rezulte respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007. (4) Dosarele candidaților se analizează, în ședință, de consiliul științific, care poate decide acordarea sau neacordarea calității de membru activ al Institutului. în cazul admiterii cererii, calitatea de membru activ al Institutului se dobândește la data adoptării deciziei de către consiliul științific. (5) Decizia privind acordarea sau neacordarea calității de membru activ al Institutului se comunică celui în cauză, în scris, în termen de 30 de zile de la data adoptării. Decizia privind neacordarea calității de membru activ al Institutului trebuie să fie motivată. Art. 5. — (1) Calitatea de membru de onoare al Institutului se dobândește la propunerea a cel puțin 3 membri ai consiliului științific ori ia propunerea unor instituții de cercetare sau de învățământ superior acreditate, din țară ori din străinătate. (2) Dosarele candidaților cuprind documentele prevăzute la art. 4 alin. (3) lit. a)—c) și propunerea de acordare a calității de membru de onoare și se analizează, în ședință, de consiliul științific care decide acordarea sau neacordarea acestei calități. (3) Dispozițiile prevăzute la art. 4 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. Art. 6. — (1) Calitatea de membru al Institutului încetează prin: a) retragere; b) excludere. (2) Cererea de retragere a calității de membru al Institutului se adresează consiliului științific, este personală și nu trebuie motivată. în acest caz, calitatea de membru al Institutului încetează la data înregistrării cererii. (3) Excluderea se poate decide de consiliul științific în următoarele situații: a) neparticiparea la două ședințe consecutive ale adunării generale; b) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor prevăzute în prezentul regulament; c) desfășurarea de activități sau participarea la acțiuni care compromit sau aduc prejudicii Institutului. (4) Decizia de excludere trebuie să fie motivată și se comunică, în scris, celui exclus, în termen de 30 de zile de la data adoptării. (5) împotriva deciziei de excludere, persoana exclusă poate face contestație, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia. Contestația suspendă de drept decizia atacată și se soluționează de către adunarea generală a Institutului, în prima ședință a acesteia. Adunarea generală admite sau respinge contestația, prin hotărâre definitivă. (6) în cazul respingerii contestației, calitatea de membru al Institutului încetează la data adoptării hotărârii de către adunarea generală. Art. 7. — Membrii Institutului au următoarele drepturi: a) să participe la lucrările adunării generale a Institutului; b) să participe la activitățile Institutului; c) să participe la luarea hotărârilor sau a deciziilor, după caz, în condițiile prezentului regulament; d) să interpeleze conducerea Institutului asupra unor probleme de interes pentru acesta. Art. 8. — Membrii Institutului au următoarele îndatoriri: a) să acționeze în interesul Institutului, apărând și promovând scopul, obiectivele și identitatea acestuia; b) să contribuie prin activitatea lor la progresul științelor juridice, administrative și/sau economice și să se implice în activitățile Institutului; c) să participe la activitățile structurilor din care fac parte și ale adunării generale a Institutului; d) să nu desfășoare activități și să nu participe la acțiuni care compromit sau aduc prejudicii Institutului; e) alte îndatoriri stabilite de adunarea generală. Art. 9. — (1) Activitățile de cercetare științifică se realizează prin intermediul următoarelor departamente: a) Departamentul de armonizare a dreptului intern cu dreptul comunitar; b) Departamentul administrației publice centrale; c) Departamentul de administrație publică locală și organizarea administrativă a teritoriului; d) Departamentul pentru studierea organizării și funcționării sistemului judiciar. (2) Atribuțiile Institutului în materia specializării și perfecționării profesionale, a relațiilor de colaborare, precum și a organizării și desfășurării programelor se realizează prin intermediul următoarelor departamente: a) Departamentul pentru formare și perfecționare continuă; b) Departamentul strategii și programe. Art. 10. — (1) Activitatea Institutului este asigurată prin aparatul propriu de lucru, organizat în departamente, servicii, birouri, compartimente și alte structuri. (2) Are calitatea de funcționar public, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai personalul care desfășoară activități ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică de către Institut, stabilite în temeiul legii. (3) în cadrul departamentelor prevăzute la art. 9 alin. (1) se încadrează personalul de cercetare, cu statut de personal contractual, potrivit dispozițiilor legale în materie, care își desfășoară activitatea sub autoritatea directorului de departament. (4) în cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) și în cadrul departamentelor prevăzute la art. 9 alin. (2) se încadrează funcționari publici, în condițiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și personal contractual, potrivit dispozițiilor legale în materie. (5) Salarizarea personalului aparatului propriu de lucru al Institutului care are calitatea de funcționar public se face potrivit dispozițiilor privind salarizarea funcționarului public parlamentar. (6) Personalul contractual din cadrul Institutului este salarizat în conformitate cu prevederile din domeniul salarizării personalului contractual din sectorul bugetar. (7) Vicepreședintele Institutului este indemnizat potrivit dispozițiilor privind indemnizațiile pentru personalul din instituții publice din subordinea Guvernului, fiind asimilat cu adjunctul conducătorului instituției. Art. 11. — (1) Adunarea generală se întrunește, la convocarea președintelui Institutului, în ședință ordinară, anual, și în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar. Adunarea generală se convoacă în ședință extraordinară și la solicitarea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi sau a consiliului științific. (2) Adunarea generală este legal constituită în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi. (3) în cazul în care cvorumul membrilor nu este întrunit, ședința se suspendă, adunarea generală urmând a fi reconvocată. La a doua convocare, adunarea generală este legal constituită în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. (4) în situația în care, la a doua convocare, adunarea generală nu este legal constituită, ședința se suspendă, adunarea generală urmând a fi reconvocată. La a treia convocare, adunarea generală este legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți. Art. 12. —Adunarea generală a Institutului are următoarele atribuții principale: a) alege președintele, prin vot secret, dintre membrii Institutului; 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 b) alege vicepreședintele și directorii departamentelor prevăzute la art. 9, prin vot secret, dintre membrii Institutului; c) solicită Senatului validarea alegerii consiliului științific, a președintelui și a vicepreședintelui Institutului; d) determină prioritățile de cercetare științifică din domeniile de activitate ale Institutului; e) avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Institutului; f) stabilește măsuri de îmbunătățire și dezvoltare a activității Institutului; g) aprobă rapoartele științifice anuale, întocmite de consiliul științific, pe care Institutul le prezintă Parlamentului și, după caz, Guvernului sau Consiliului Superior al Magistraturii; h) aprobă rapoartele anuale de activitate a Institutului, pe care le trimite spre analiză comisiilor parlamentare de specialitate; i) alte atribuții prevăzute în prezentul regulament. Ârt. 13. — (1) în exercitarea atribuțiilor sale, adunarea generală adoptă hotărâri, în cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare, care se semnează de către președinte. (2 ) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți, cu excepția acelor hotărâri pentru adoptarea cărora este prevăzută o altă majoritate. (3 ) Votul membrilor Institutului este personal și poate fi deschis sau secret. Adunarea generală stabilește regulile de funcționare și modalitatea de vot, în afara cazului în care prin prezentul regulament se stabilește o anumită procedură de vot. Art. 14. — (1) Consiliul științific se compune din 9 membri, care au calitatea de membru de onoare sau membru activ al Institutului, persoane fizice române și/sau străine, după cum urmează: a) președinte; b) vicepreședinte; c) directorii departamentelor prevăzute la art. 9; d) un membru activ al Institutului. (2) Membrii consiliului științific sunt aleși de adunarea generală cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Institutului, pentru un mandat de 3 ani, și pot fi realeși. Art. 15. — (1) Consiliul științific se întrunește, la convocarea președintelui Institutului, în ședință ordinară, trimestrial, și în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar. Consiliul științific se convoacă în ședință extraordinară și la solicitarea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi. (2) Consiliul științific este legal întrunit dacă sunt prezente cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi. (3) în cazul în care cvorumul membrilor nu este întrunit, ședința se suspendă, consiliul științific urmând a fi reconvocat. La a doua convocare, consiliul științific este legal constituit dacă sunt prezenți cel puțin 5 dintre membrii săi. Art. 16. — (1) Consiliul științific are următoarele atribuții principale: a) asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale; b) aprobă statul de personal, structura posturilor din aparatul propriu de lucru al Institutului și fișa postului, având în vedere și dispozițiile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice; c) decide cu privire la orientarea, realizarea și coordonarea activității desfășurate în cadrul departamentelor prevăzute la art. 9; d) asigură editarea „Revistei de Drept public”, continuatoare a „Revistei de Drept public”, care a apărut în perioada 1926— 1943, editată de Institutul de Științe Administrative, fondat în 1925, și numește membrii colegiului de redacție; e) organizează reuniunile științifice anuale ale membrilor Institutului și asigură editarea lucrărilor acestora; f) pentru organizarea și desfășurarea de cursuri postuniversitare, decide asocierea cu instituții de învățământ superior sau cu instituții de profil din țară, acreditate în acest scop, precum și cu instituții similare din străinătate, în condițiile legii; g) decide cu privire la organizarea și desfășurarea de cursuri de specializare și de perfecționare, altele decât cele prevăzute la lit. f); h) decide cu privire la afilierea Institutului la organisme științifice internaționale; ij avizează raportul anual de activitate, întocmit de către președinte, și îl prezintă adunării generale a Institutului. Acest raport prezintă activitățile realizate de Institut în anul precedent și evaluează rezultatele în raport cu obiectivele desemnate și cu calendarul fixat, utilizarea resurselor și funcționarea generală a Institutului; j) întocmește și supune spre avizare adunării generale proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Institutului; k) stabilește criteriile de evaluare a dosarelor candidaților, de care se ține seama la adoptarea deciziei privind acordarea sau neacordarea calității de membru al Institutului; I) aprobă încheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice, în vederea obținerii de venituri proprii, care se folosesc pentru realizarea scopului Institutului; m) încheie acte juridice, în numele și pe seama Institutului; n) aprobă regulamentul de ordine interioară al Institutului; o) alte atribuții stabilite de adunarea generală sau prevăzute în prezentul regulament. (2) Consiliul științific răspunde în fața adunării generale a Institutului pentru întreaga activitate. (3) Consiliul științific poate delega oricăruia dintre membrii săi exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. e)—g) și I) Și m)- Art. 17. — (1) în exercitarea atribuțiilor sale, consiliul științific adoptă decizii, în cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. (2) Votul este personal și, de regulă, deschis. Membrii consiliului științific pot decide ca votul să fie secret. (3) Deciziile consiliului științific se semnează de către președinte. Ârt. 18. — (1) Președintele Institutului este specialist de înaltă competență și reputație în domeniile de activitate ale Institutului, cu titlul științific de doctor, și are rang de subsecretar de stat. (2) Mandatul președintelui încetează la expirarea duratei pentru care a fost ales sau dacă este în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin decizie a consiliului științific, ori la depunerea demisiei. Art. 19. — (1) Președintele Institutului îndeplinește următoarele atribuții principale: a) conduce lucrările adunării generale și ședințele consiliului științific la care participă; b) aprobă numirea, modificarea, suspendarea și/sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului Institutului, în condițiile legii; c) alte atribuții încredințate de adunarea generală sau de consiliul științific ori prevăzute în prezentul regulament. (2) Președintele își poate delega unele atribuții vicepreședintelui sau, după caz, secretarului general al Institutului. Art. 20. — (1) Vicepreședintele Institutului este specialist de înaltă competență și reputație în domeniile de activitate ale Institutului, cu titlul științific de doctor. (2) Vicepreședintele Institutului este vicepreședintele consiliului științific. (3) Vicepreședintele îndeplinește atribuțiile specifice coordonării departamentelor prevăzute la art. 9, precum și atribuțiile stabilite de către consiliul științific sau de către președinte. (4) Vicepreședintele înlocuiește președintele Institutului în cazul prevăzut la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 246/2007, precum MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 11 și în orice altă situație, în baza delegării acordate de către președinte. (5) Dispozițiile prevăzute la art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător și vicepreședintelui. (6) Vicepreședintele Institutului răspunde pentru întreaga sa activitate în fața președintelui, a consiliului științific și a adunării generale. Art. 21. — (1) Secretarul general este membru al Institutului și îndeplinește următoarele atribuții principale: a) asigură colaborarea cu alte instituții și autorități, în condițiile legii; b) coordonează și asigură buna funcționare a unor structuri din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului, potrivit organigramei; c) asigură comunicarea hotărârilor adoptate de adunarea generală, a deciziilor adoptate de consiliul științific și a ordinelor emise de președinte, după caz; d) asigură redactarea și comunicarea ordinii de zi a ședințelor consiliului științific și ale adunării generale și redactarea proceselor-verbale de ședință; e) asigură ținerea evidenței lucrărilor și arhivarea documentelor; f) coordonează elaborarea rapoartelor și sintezelor privind activitatea Institutului sau a structurilor acestuia; g) asigură pregătirea lucrărilor pentru ședințele adunării generale și ale consiliului științific și verifică realizarea măsurilor stabilite; h) aplică sancțiunile disciplinare personalului din aparatul propriu de lucru aflat sub conducerea sa, în condițiile legii și ale prezentului regulament; i) face propuneri președintelui de numire, modificare, suspendare și/sau încetare a raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului Institutului; j) coordonează activitatea de editare a studiilor, proiectelor și publicațiilor, realizate de Institut potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 246/2007; k) controlează activitatea structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului, aflate în coordonarea sa, și ia măsurile necesare desfășurării corespunzătoare a acesteia. (2) Secretarul general îndeplinește orice alte atribuții încredințate de președinte, consiliul științific sau adunarea generală ori prevăzute în prezentul regulament. (3) în realizarea atribuțiilor sale, secretarul general emite dispoziții. (4) Pentru întreaga sa activitate, secretarul general răspunde în fața președintelui și a consiliului științific. Art. 22. — (1) Departamentele Institutului prevăzute la art. 9 sunt conduse de către directori de departament. (2) Dispozițiile art. 20 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și directorilor departamentelor prevăzute la art. 9. (3) în domeniul lor de activitate, departamentele Institutului au următoarele atribuții principale: a) realizează cercetări fundamentale și sectoriale în domeniul lor de activitate, sens în care efectuează și sondaje de opinie, anchete administrative etc.; b) fac propuneri pentru direcțiile prioritare de cercetare și pentru comenzi de cercetare; c) avizează ofertele de cercetare științifică primite din partea autorităților publice și fac propuneri consiliului științific pentru finanțarea acestora; d) evaluează rezultatul activităților științifice, precum și contribuțiile cercetărilor la perfecționarea legislației și armonizarea dreptului intern cu dreptul comunitar; e) întocmesc și prezintă consiliului științific un raport anual de activitate; f) întocmesc programele de activitate și le prezintă spre aprobare consiliului științific; g) alte atribuții stabilite de consiliul științific sau adunarea generală. Art. 23. — (1) Conducerea structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului se asigură de directori, șefi de servicii, șefi de birouri sau, după caz, șefi de compartimente, care organizează, coordonează și răspund de activitatea structurii pe care o conduc și asigură buna colaborare cu alte structuri. (2) Conducătorii structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului au următoarele atribuții comune: a) verifică și răspund de lucrările efectuate în cadrul structurilor pe care le conduc; b) verifică modul în care personalul din subordine își îndeplinește îndatoririle profesionale și de serviciu și propun secretarului general, în condițiile legii, stimularea persoanelor cu activitate meritorie, măsurile corespunzătoare pentru prevenirea săvârșirii de abateri disciplinare și inițierea procedurii de aplicare a sancțiunilor disciplinare persoanelor care comit astfel de abateri; c) răspund de repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine; d) întocmesc programele de activitate ale structurilor și le prezintă spre aprobare vicepreședintelui sau secretarului general, după caz; e) stabilesc măsurile necesare și urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor din programele de activitate; f) urmăresc și răspund de elaborarea corespunzătoare și la termenele stabilite a lucrărilor repartizate; g) repartizează personalului din subordine lucrările primite de la președinte, vicepreședinte sau secretarul general; h) evaluează activitatea profesională a personalului din subordine; i) urmăresc păstrarea confidențialității de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate și răspund de păstrarea integrității fizice a lucrărilor din cadrul structurii pe care o conduc. (3) Conducătorii structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului îndeplinesc orice alte atribuții încredințate de președinte, vicepreședinte sau secretarul general, după caz, ori stabilite prin fișa postului. (4) Atribuțiile personalului Institutului sunt prevăzute în fișa postului. CAPITOLUL III Dispoziții tranzitorii și finale Art. 24. — (1) Institutul dispune de o dotare cu mijloace tehnice și materiale necesare desfășurării activității în condiții corespunzătoare. (2) Numărul de autoturisme și consumul maxim de carburanți ale Institutului se stabilesc potrivit legii. Art. 25. — (1) La adunarea generală de constituire a Institutului se convoacă membrii adunării generale a Asociației Institutul de Științe Administrative „Paul Negulescu” care și-au manifestat în scris voința de a deveni membrii ai Institutului și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007. (2) Convocarea membrilor prevăzuți la alin. (1) se face de către președintele Asociației Institutul de Științe Administrative „Paul Negulescu”. (3) Lucrările adunării generale a Institutului vor fi conduse, până la alegerea organelor de conducere ale Institutului, de un prezidiu format din membri ai consiliului științific al Asociației Institutul de Științe Administrative „Paul Negulescu”. Art. 26. — Sintagma „Institutul de Drept Public și Științe Administrative al României” nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia. Art. 27. — Sigla Institutului se aprobă de către consiliul științific. Art. 28. — Prezentul regulament poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea adunării generale a Institutului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 12 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României ') Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI Șl INTERNELOR ORDIN privind aprobarea comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor, a componenței nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalității privind plata acesteia și a calendarului de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009 Având în vedere prevederile: — art. 5 și 10 din Ordonanța Guvernului nr. 81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/2002, cu modificările și completările ulterioare; — art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Administrație și a centrelor regionale de formare continuă pentru administrația publică locală; — art. 2 alin. (1) lit. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 832/2007, cu modificările ulterioare; — Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 730/2009 privind aprobarea cifrei anuale de școlarizare pentru program, a numărului comisiilor de concurs și al comisiilor de soluționare a contestațiilor, a componenței nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalității privind plata acesteia și a calendarului de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009; — Hotărârii Consiliului Științific al Institutului Național de Administrație nr. 198 din 21 august 2008 privind aprobarea bugetului programului de formare specializată destinat înalților funcționari publici pentru anul 2009, în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul administrației și internelor, emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă desfășurarea concursului pentru locurile rămase neocupate la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009, până la completarea cifrei anuale de școlarizare pentru program prevăzută prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 730/2009 privind aprobarea cifrei anuale de școlarizare pentru program, a numărului comisiilor de concurs și al comisiilor de soluționare a contestațiilor, a componenței nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalității privind plata acesteia și a calendarului de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009. Art. 2. — Se aprobă constituirea unei comisii de concurs și a unei comisii de soluționare a contestațiilor. Componența nominală a celor două comisii se regăsește în anexa nr. 1. Art. 3. — Se aprobă tematica pentru concursul național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009, potrivit anexei nr. 2. Art. 4. — Se aprobă taxa de participare la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009, compusă din taxa de înscriere la concurs în valoare de 900 lei și taxa de școlarizare în valoare de 8.600 lei. Art. 5. — Plata taxei de participare la program se va face la casieria Institutului Național de Administrație sau prin cont ce va fi publicat pe pagina de internet a acestei instituții. Art. 6. — Se aprobă calendarul de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009, potrivit anexei nr. 3. Art. 7. —Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 8. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Cristian Făiniși, secretar de stat București, 6 aprilie 2009. Nr. 41. ’ 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 ANEXA Nr. 1 COMPONENȚA NOMINALĂ a comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor la concursul național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009 1. Comisia de concurs constituită din reprezentanți desemnați de: • Institutul Național de Administrație — I.N.A. • Agenția Națională a Funcționarilor Publici —A.N.F.P. • Ministerul Administrației și Internelor — M.A.I. Membri titulari: Nr. Numele și prenumele Instituția Calitatea crt. 1. Dragoș Dincă I.N.A. Președinte 2. Marian Niculescu A.N.F.P. Membru 3. Daniel Iustin Marinescu M.A.I. Membru Membri supleanți: Nr. Numele și prenumele Instituția Calitatea crt. 1. Cătălin Câmpeanu I.N.A. Supleant președinte 2. Dragoș Drăgulănescu A.N.F.P. Membru supleant 3. Mihai Groșan M.A.I. Membru supleant 2. Comisia de soluționare a contestațiilor constituită din reprezentanți desemnați de: • Institutul Național de Administrație — I.N.A. • Agenția Națională a Funcționarilor Publici —A.N.F.P. • Ministerul Administrației și Internelor — M.A.I. Membri titulari: Nr. Numele și prenumele Instituția Calitatea crt. 1. lulia Cîrcei I.N.A. Președinte 2. Xenia Teodorescu A.N.F.P. Membru 3. Ruxandra Popovici M.A.I. Membru Membri supleanți: Nr. Numele și prenumele Instituția Calitatea crt. 1. Dumitru Maxim I.N.A. Supleant președinte 2. Monica Nicolle Dimitriu A.N.F.P. Membru supleant 3. Claudia Lung M.A.I. Membru supleant MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 15 ANEXA Nr. 2 TEMATICA pentru concursul de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009 • Constituția României, republicată; • Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată; • Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare; • Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată; • Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective; • Hotărârea Guvernului nr. 832/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, cu modificările ulterioare; • Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (Tratatul de la Roma); • Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom); • Tratatul de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii Europene unice ale Comunităților Europene (Tratatul de fuziune); • Tratatul de modificare a anumitor dispoziții bugetare ale Tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a Tratatului de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice ale Comunităților Europene; • Tratatul de modificare a anumitor dispoziții bugetare ale Tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a Tratatului de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice ale Comunităților Europene; • Tratatul de modificare a anumitor dispoziții financiare ale Tratatelor de instituire a Comunităților Europene și ale Tratatului de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice ale Comunităților Europene; • Actul privind alegerea reprezentanților în adunare prin vot universal direct; • Actul Unic European; • Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht); • Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a altor acte conexe; • Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a altor acte conexe; • Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa; • Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană; • Tratatul de la Lisabona. ANEXA Nr. 3 CALENDARUL de desfășurare a concursului național de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici 2009 Nr. Activitatea planificată Perioada crt. de desfășurare 1. înscrierea candidaților 11---12 mai 2009 2. Prima probă a concursului: Selectarea dosarelor de concurs 13---14 mai 2009 3. Afișarea rezultatelor 15 mai 2009 4. Contestarea rezultatelor 16 mai 2009 5. Afișarea: 17 mai 2009 --- rezultatelor contestațiilor --- listelor nominale ale candidaților admiși --- programului desfășurării interviului 6. A doua probă a concursului: Interviul 18---20 mai 2009 7. Afișarea rezultatelor 21 mai 2009 8. Contestarea rezultatelor 22 mai 2009 9. Afișarea: 24 mai 2009 --- rezultatelor contestațiilor --- rezultatelor finale ale concursului 10. Candidații declarați admiși își completează dosarul și achită taxa de 3 iunie 2009 școlarizare, sub sancțiunea eliminării din program. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 243/13.IV.2009 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind modificarea art. 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiții și a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în condițiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole Având în vedere Referatul nr. 92.028 din 31 martie 2009 al Direcției generale dezvoltare rurală — Autoritate de management pentru PNDR, în baza prevederilor art. 7 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 13 și 14 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 934/2005, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole, aprobată prin Legea nr. 43/2009, în temeiul art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale: ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Art. I. — Articolul 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiții și a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în condițiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009, se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3. — Pentru obiectivele de investiții a căror valoare depășește nivelul plafoanelor maxime prevăzute în anexele nr. 1 și 2, diferența se asigură de către beneficiar din surse proprii.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 8 aprilie 2009. Nr. 204.’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. —Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 429659 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243/13.IV.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495