MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 203 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți’ ³¹ martⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 2 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și art. 38 din Codul familiei............................................... 2-3 Decizia nr. 3 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989................ 3-4 Decizia nr. 5 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului VII — Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv — din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.............. 5-6 Decizia nr. 286 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.......................... 6-7 Decizia nr. 294 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată........... 7-8 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 319. — Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Ogra și Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș............... 9-10 Nr. Pagina 320. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Răstolița, județul Mureș........................................... 10-11 321. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Cetatea de Baltă, județul Alba.......................... 11-12 322. — Hotărâre privind aprobarea stemei orașului Piatra- Olt, județul Olt............................’........... 12-13 327. — Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, semnat la București la 16 iulie 2008 13 Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului .......................................... 14 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 247. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor— RACR-AD-PETH, ediția 1/2009............. 14-15 ACTE ALE CAMEREI CONSULTANȚILOR FISCALI 7. — Hotărâre privind convocarea Conferinței naționale anuale a Camerei Consultanților Fiscali din România 15 ★ Cuantumul total al sumelor provenite din finanțările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale................... 15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 7 DECIZIA Nr. 2 din ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și art. 38 din Codul familiei loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și 38 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru Hosu în Dosarul nr. 2.756/315/2008 al Judecătoriei Târgoviște. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției și partea Teodora Hosu. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Autorul excepției solicită admiterea acesteia pentru aceleași motive invocate în fața instanței de judecată. Teodora Hosu solicită respingerea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 29 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.756/315/2008, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și 38 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru Hosu într-un proces de divorț. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece instituie posibilitatea soților de a divorța cu ușurință. Judecătoria Târgoviște consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. în acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 37 și 38 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu următorul cuprins: — Art. 37: „Căsătoria încetează prin moartea unuia dintre soți sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre ei. Căsătoria se poate desface prin divorț. —Art. 38: „Instanța judecătorească poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Divorțul poate ti pronunțat și numai pe baza acordului ambilor soți, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) până la data cererii de divorț a trecut cel puțin un an de la încheierea căsătoriei; b) nu există copii minori rezultați din căsătorie. Oricare dintre soți poate cere divorțul atunci când starea sănătății sale face imposibilă continuarea căsătoriei. La soluționarea cererilor accesorii divorțului, referitoare la încredințarea copiilor minori, obligația de întreținere și folosirea locuinței, instanța va ține seama și de interesele minorilor. ” Textul constituțional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 26 privind viața intimă, familială și privată. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, observăm că textele de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare identică. Astfel, prin Decizia nr. 156 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 24 aprilie 2008, Curtea a constatat că dispozițiile art. 37 din Codul familiei nu fac decât să enumere cauzele de încetare a căsătoriei, una dintre acestea fiind desfacerea prin divorț, iar prevederile art. 38 stabilesc condițiile în care instanțele judecătorești pot pronunța divorțul, precizând că acesta nu se poate pronunța decât în anumite condiții, și anume când există motive temeinice și numai dacă raporturile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, așa cum rezultă din text. Curtea a reținut că, în ceea ce privește divorțul bazat pe acordul părților, reglementat în art. 38 alin. 2 din Codul familiei, textul de lege impune anumite condiții, și anume o durată minimă a căsătoriei, precum și inexistența copiilor minori rezultați din căsătorie, ceea ce demonstrează preocuparea legiuitorului pentru menținerea instituției căsătoriei și înlăturarea posibilității de tratare cu ușurință a obligațiilor față de copiii minori. Referitor la posibilitatea ca oricare dintre soți să ceară desfacerea căsătoriei atunci când starea sănătății face imposibilă continuarea acesteia, prevăzută în art. 38 alin. 3 din Codul familiei, Curtea a reținut că legiuitorul a avut în vedere evitarea recurgerii cu superficialitate la posibilitatea desfacerii unei căsătorii. Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că, în temeiul textelor de lege criticate, instanțele de judecată dispun de mijloace legale pentru a nu permite desfacerea cu ușurință a căsătoriei, acționând astfel în sensul garanției instituite prin art. 26 alin. (1) din Constituție. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 3 Soluția și considerentele pronunțate în decizia menționată temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând Curții. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și art. 38 din Codul familiei, excepție ridicată de Dumitru Hosu în Dosarul nr. 2.756/315/2008 al Judecătoriei Târgoviște. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 3 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Teodor Alexandru Mihali și Maria Magdalena Mihali în Dosarul nr. 6.859/83/2006 al Judecătoriei Satu Mare. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 2 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.859/83/2006, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Teodor Alexandru Mihali și Maria Magdalena Mihali. In motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 contravin art. 16, 21 și 53 din Legea fundamentală, deoarece foștii chiriași care au devenit proprietari în temeiul Legii nr. 112/1995 au la îndemână numai mijloacele procedurale reglementate de dreptul comun, pe când foștii proprietari care solicită restituirea imobilelor în temeiul Legii nr. 10/2001 au la îndemână atât mijloacele procedurale reglementate de dreptul comun, cât și cele prevăzute de Legea nr. 10/2001. în continuare autorii excepției susțin că această discriminare privește și competența materială a instanței. Astfel, cererile persoanelor îndreptățite potrivit Legii nr. 10/2001 urmează a fi soluționate de secția civilă a tribunalului, pe când cererile foștilor chiriași vor fi soluționate în primă instanță de judecătorie. Și, în fine, această discriminare privește și gradele de jurisdicție, deoarece cererea formulată potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 va beneficia de cele 3 grade de jurisdicție existente în dreptul românesc, în timp ce cererea formulată potrivit dreptului comun va beneficia doar de două grade de jurisdicție. în ceea ce privește art. 27 alin. (1) se susține că acesta contravine art. 44 alin. (1)—(3) din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, datorită impreciziei și ambiguității, precum și „al insecurității circuitului civil al imobilelor”, atâta vreme cât în aplicarea acestor prevederi persoana juridică notificată care deține numai în parte bunurile imobile solicitate are posibilitatea restituirii imobilului pentru partea deținută. Astfel, foștii chiriași care au devenit proprietari în baza Legii nr. 112/1995 devin coproprietari asupra unei parcele de teren împreună cu fostul proprietar care și-a dobândit bunul revendicat în cotă-parte în baza Legii nr. 10/2001. Judecătoria Satu Mare consideră excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) ca neîntemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) ca fiind inadmisibilă, deoarece prevederile de lege criticate nu au legătură cu cauza dedusă judecății. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul conținut: — Art. 26 alin. (3): „Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. — Art. 27 alin. (1): „Dispozițiile art. 25 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate. în această situație persoana juridică deținătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține. ” Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1)—(3) privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Sunt invocate ca fiind încălcate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, Curtea constată că aceasta, de fapt, vizează compararea acestor prevederi cu prevederi din Legea nr. 112/1995, în sensul că foștii chiriași care au devenit proprietari în temeiul Legii nr. 112/1995 au la îndemână numai mijloacele procedurale reglementate de dreptul comun, pe când foștii proprietari care solicită restituirea imobilelor în temeiul Legii nr. 10/2001 au la îndemână atât mijloacele procedurale reglementate de dreptul comun, cât și cele prevăzute de Legea nr. 10/2001. Sub acest aspect critica de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu, în Decizia nr. 592 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 3 noiembrie 2006, exercitarea controlului de constituționalitate vizează conformitatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale, iar nu eventuala necorelare existentă între dispozițiile unor legi. Referitor la criticile de neconstituționalitate privind art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că foștii chiriași care au devenit proprietari în baza Legii nr. 112/1995 devin coproprietari asupra unei parcele de teren împreună cu fostul proprietar care si-a dobândit bunul revendicat în cotă-parte în baza Legii nr. 10/2001. Curtea Constituțională a decis în jurisprudența sa că Legea nr. 10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce privește situația juridică a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989. Soluția de restituire a acestor imobile este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază dreptul pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislația trecută cu privire la dreptul de proprietate privată. Prevederile de lege criticate fac parte dintr-o reglementare mai amplă a unei proceduri administrative prealabile, prevăzută de Legea nr. 10/2001, ce este obligatorie pentru obținerea reparațiilor în natură sau prin echivalent, indiferent dacă deținătorul notificat are un drept de proprietate neafectat de modalități sau deține numai în parte imobilul respectiv. Prin reglementarea criticată nu se aduce atingere dreptului de proprietate al coproprietarilor, aceasta fiind în deplină concordanță cu art. 44 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Teodor Alexandru Mihali și Maria Magdalena Mihali în Dosarul nr. 6.859/83/2006 al Judecătoriei Satu Mare. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 5 DECIZIA Nr. 5 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului VII — Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv — din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Vasile Crețan în Dosarul nr. 752/95/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin principiilor constituționale ale liberului acces la justiție și al separației și echilibrului puterilor. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 28 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 752/95/2008, Curtea de Apel Craiova — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Vasile Crețan într-un apel formulat în cadrul unui litigiu având ca obiect pretenții. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin art. 1 alin. (4) din Constituție, „în sensul că prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Guvernul încalcă principiul separației puterilor în stat”, și „că procedurile administrative înființate abuziv se constituie într-o justiție paralelă, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 124 din Legea fundamentală”. Curtea de Apel Craiova — Secția civilă consideră excepția neîntemeiată. Arată că prevederile titlului VII al Legii nr. 247/2005 sunt expresia politicii de stabilire centralizată a despăgubirilor prin echivalent, iar actul emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este supus controlului judecătoresc. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile titlului VII — Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv — din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 124 — înfăptuirea justiției. Examinând excepția, Curtea reține că aspectele de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză au mai fost formulate într-o altă cauză, având ca obiect prevederile art. 13 alin. (1) și art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005. Astfel, prin Decizia nr. 801 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, Curtea a constatat că pentru stabilirea măsurilor reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a prevăzut mai întâi o etapă administrativă, necesară pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al acestora, rațiune pentru care a constituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Aceasta nu are semnificația creării unui sistem paralel de justiție și nici a încălcării principiului separației și echilibrului puterilor, astfel cum susține autorul excepției, deoarece deciziile comisiei centrale pot fi atacate în contencios administrativ de persoana care se pretinde vătămată în drepturile și interesele sale legitime. Argumentele reținute în decizia menționată sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de art. 44 din Constituție, Curtea reține că este opțiunea exclusivă a legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută, prevederile de lege criticate fiind în acord cu alin. (2) teza a doua al acestui text constituțional, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului VII — Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv — din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Vasile Crețan în Dosarul nr. 752/95/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 286 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială „Columbia” — S.A. în Dosarul nr. 54/199/2008 al Judecătoriei Buhuși. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că aceasta nu a fost motivată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 30 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 54/199/2008, Judecătoria Buhuși a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială „Columbia” — S.A. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece, „deși societatea și-a instruit șoferii cu privire la respectarea prevederilor legale în vigoare, nerespectarea acestora nu ar trebui să atragă răspunderea societății operatoare de transport, amenda trebuind aplicată persoanei fizice contraveniente”. Judecătoria Buhuși apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că operatorul de transport, în calitate de comitent, se poate îndrepta, cu acțiune în regres, conform dispozițiilor din Codul civil referitoare la răspunderea civilă delictuală. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, precizând mai întâi că excepția de neconstituționalitate nu a fost motivată, așa cum prevăd imperativ normele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 7 Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007. Textul de lege criticat stabilește sancțiunile aplicabile în cazul săvârșirii contravențiilor constând în încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, după cum urmează: — Art. 9 alin. (1) lit. h): „(l)Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: [...] h) cele de la pct. 51, 52, 58 și 59, cu amendă de la 3.000 lei la 3.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier. ” Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât asupra constituționalității art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007, prin Decizia nr. 547 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cât și asupra constituționalității art. 9 alin. (1) lit. h) din aceeași ordonanță, prin Decizia nr. 1.104 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008. Considerentele de principiu care au fundamentat soluțiile anterioare de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțate de Curte sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială „Columbia” — S.A. în Dosarul nr. 54/199/2008 al Judecătoriei Buhuși. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 294 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Centrul Medical Mipet în Dosarul nr. 6.551/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.551/280/2008, Judecătoria Pitești — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Centrul Medical Mipet. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate îngrădesc nelegitim 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 dreptul de a obține un proces echitabil și o judecată imparțială, precum și dreptul de a obține un control judiciar real, obiectiv și efectiv, întrucât cererea de anulare se soluționează întotdeauna de către aceeași instanță care a soluționat cererea de emitere a somației de plată. Lipsirea părților de posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă cererea în anulare contravine dreptului la un proces echitabil. Totodată, posibilitatea soluționării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse și a explicațiilor date de părți, fără a administra și alte probe, împiedică exercitarea dreptului la apărare. Judecătoria Pitești — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere caracterul special și derogatoriu de la dreptul comun al procedurii reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 5/2001. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: — Art. 6 alin. (1) și (2): „(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condițiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum și a explicațiilor și lămuririlor părților, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4. (2J Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretențiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanța care va conține somația de plată către debitor, precum și termenul de plată. —Art. 8 alin. (1) și (2): „(1) împotriva ordonanței prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. ” în motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă și încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității dispozițiilor criticate în prezenta cauză, în raport cu aceleași prevederi constituționale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 367 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007, Curtea, realizând o sinteză a practicii sale în această materie, a respins excepția de neconstituționalitate a art. 6 și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001. Considerentele care au fundamentat soluțiile anterioare de respingere a excepției de neconstituționalitate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Centrul Medical Mipet în Dosarul nr. 6.551/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemelor comunelor Ogra și Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stemele comunelor Ogra și Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, prevăzute în anexele nr. 1.1 și 1.2. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 și 2.2. (3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 și 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 18 martie 2009. Nr. 319^ ANEXA Nr. 1.T) ANEXA Nr. 2.1 STEMA comunei Ogra, județul Mureș *) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ogra, județul Mureș Descrierea stemei Stema comunei Ogra, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit în pal. în treimea centrală, în câmp roșu, se află un spic de grâu de aur și o cruce de argint. în cele două treimi simetric laterale, în câmp albastru, se află o cruce catolică și o piesă reprezentând cultul reformat, de argint; treimile sunt traversate de o bandă undată de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele trei piese religioase sugerează armonia în credință (ortodoxă, greco-catolică, catolică, reformată) a locuitorilor. Spicul de grâu semnifică ocupația de bază — agricultura. Banda undată reprezintă râul Mureș. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 ANEXA Nr. 2.2 ANEXA Nr. 1.2') STEMA comunei Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș *) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș Descrierea stemei Stema comunei Sângeorgiu de Mureș, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea superioară, în câmp albastru, se află Sf. Gheorghe ucigând balaurul de aur, flancat de soarele de aur și luna de argint. în vârful scutului, în câmp verde, se află un brâu undat de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sf. Gheorghe stilizat simbolizează patronul spiritual al comunei. Soarele și luna semnifică lumina și curajul locuitorilor. Banda undată reprezintă râul Mureș. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Răstolița, județul Mureș în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Răstolița, județul Mureș, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 18 martie 2009. Nr. 320^ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 ANEXA Nr. 2 ANEXA Nr. T) STEMA comunei Răstolița, județul Mureș DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Răstolița, județul Mureș Descrierea stemei Stema comunei Răstolița, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de cerb, de aur. în vârful scutului, în câmp albastru, se află un baraj de acumulare, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de cerb reprezintă bogăția cinegetică a zonei. Barajul de acumulare semnifică construcția hidroenergetică recentă de importanță națională, fiind al doilea ca mărime din țară. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Cetatea de Baltă, județul Alba în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Cetatea de Baltă, județul Alba, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 18 martie 2009. Nr. 32T 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 ANEXA Nr. r) STEMA comunei Cetatea de Baltă, județul Alba *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2 DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cetatea de Baltă, județul Alba Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Cetatea de Baltă se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de bour, flancat dreapta-stânga de soare și de lună, iar între coarnele acestuia se află o stea cu cinci colțuri. în vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate de argint cu trei turnuri. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de bour, luna, soarele și steaua atestă că localitatea a fost domeniul lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, fiind oferită în dar, la aceea vreme, de Matei Corvin, regele Ungariei. Cetatea dă denumirea localității și simbolizează prezența castelului nobiliar aflat aici încă din secolul al XVII-lea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei orașului Piatra-Olt, județul Olt în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema orașului Piatra-Olt, județul Olt, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 18 martie 2009. Nr. 322’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 203/31.111.2009 13 ANEXA Nr. 2 ANEXA Nr. D STEMA orașului Piatra-Olt, județul Olt *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Piatra-Olt, județul Olt Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema orașului Piatra-Olt se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint. în câmp albastru, în partea superioară, se află cinci spice de grâu dispuse în pal; în partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Olt care străbate zona. Cele cinci spice de grâu semnifică cele cinci sate din componența localității și ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Stânca reprezintă denumirea localității. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, semnat la București la 16 iulie 2008 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se aprobă Protocolul de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, semnat la București la 16 iulie 2008. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul afacerilor externe, Costea Romulus Doru, secretar de stat București, 18 martie 2009. Nr. 327^ 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 PROTOCOL de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, denumite în continuare părți, dorind să întărească și să dezvolte relațiile tradiționale de prietenie și înțelegere între cele două state în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, considerând utile consultările și schimbul de opinii, la diferite niveluri, în ceea ce privește relațiile bilaterale și problemele internaționale care prezintă interes reciproc, ’ pornind de la interesul ambelor părți în extinderea și aprofundarea colaborării reciproc avantajoase în domeniile politic, economic, cultural și în alte domenii, convinse ca dezvoltarea relațiilor de prietenie și cooperare între părți va contribui la pacea, securitatea și stabilitatea internațională și va duce la încredere mutuală și înțelegere reciprocă în relațiile internaționale, au convenit următoarele: ARTICOLUL 1 Părțile vor desfășura în mod regulat consultări între miniștrii afacerilor externe,’ secretarii de stat sau alte persoane împuternicite de aceștia pe problemele relațiilor bilaterale, precum și pe chestiunile internaționale și regionale de interes reciproc.’ ARTICOLUL 2 Părțile vor desfășura consultări referitoare la chestiunile care prezintă interes mutual în cadrul activității Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene, precum și, in caz de necesitate, în cadrul’activității altor organizații internaționale și cu ocazia desfășurării de’reuniuni internaționale. ARTICOLUL 3 Părțile vor stabili din timp, pe canale diplomatice, tematica, agenda, perioada și locul desfășurării consultărilor. Consultările se pot desfășura în funcție de necesități, alternativ la București și Ashabâd. Pentru examinarea unor probleme concrete se pot crea, prin înțelegere reciprocă, grupuri de experți. ARTICOLUL 4 în scopul extinderii și aprofundării în continuare a colaborării reciproc avantajoase a celor două state, părțile vor desfășura consultări referitoare la securitatea internațională, colaborarea în domeniul combustibililor și energeticii, colaborarea economică, tehnico-științifică și umanitară, precum și în alte domenii care prezintă'interes reciproc. ARTICOLUL 5 Părțile vor coopera în vederea extinderii și actualizării cadrului de norme juridice bilaterale. ARTICOLUL 6 în cazul apariției de divergențe în interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului protocol, părțile le vor soluționa prin consultări și negocieri. ARTICOLUL 7 Prezentul protocol poate fi modificat și completat cu acordul ambelor părți, prin protocoale suplimentare care fac parte integrantă din acesta. ARTICOLUL 8 Prezentul protocol va intra în vigoare la data la care partea română va notifica în scris partea turkmenă cu privire la îndeplinirea procedurilor interne. Prezentul protocol va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 ani și se va prelungi automat pentru perioade consecutive de 5 ani, cu excepția cazului în care va înceta prin voința uneia dintre părți, exprimată printr-o notificare scrisă prealabilă cu cel puțin 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate. La data intrării în vigoare a prezentului protocol, Protocolul privind consultările dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, semnat laÂshabad la 21 iulie 1992, își încetează valabilitatea. Semnat la București la 16 iulie 2008, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turkmenă și rusă, toate textele fiind egal autentice. în cazul unor divergențe referitoare la interpretare, textul în limba rusă va prevala. Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu Pentru Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, Rashid Meredov ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor— RACR-AD-PETH, ediția 1/2009 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 203/31.111.2009 15 de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, precum și al art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română privind proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor— RACR-AD-PETH, ediția 1/2009, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 10 martie 2009. Nr. 247.’ *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 bis în afara abonamentului, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1. ACTE ALE CAMEREI CONSULTANTILOR FISCALI CAMERA CONSULTANȚILOR FISCALI DIN ROMÂNIA HOTĂRÂRE privind convocarea Conferinței naționale anuale a Camerei Consultantilor Fiscali din România Având în vedere prevederile art. 16 din Regulamentul de organizare și funcționare al Camerei Consultanților Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 5/2007, Consiliul superior al Camerei Consultanților Fiscali, întrunit în ședința din 14 ianuarie 2009, hotărăște: Articol unic. — Se convoacă Conferința națională anuală a Camerei Consultanților Fiscali din România, în data de 2 mai 2009. Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Daniel Chițoiu București, 24 martie 2009. Nr. 7. ★ CUANTUMUL TOTAL al sumelor provenite din finanțările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale Comunitatea Rușilor Lipoveni din România Comunitatea Rușilor Lipoveni din România a realizat în anul 2008 un cuantum total al veniturilor din cotizații de 12.117 lei. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a Ill-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon’/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon’/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon’/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA--- S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon’/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. LC. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 429253 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203/31.111.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495