MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 181 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți’ ²⁴ martⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina DECRETE 444. — Decret privind revocarea din funcția de procuror-șef adjunct al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție................................................................... 2 445. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 2 446. —Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 2 447. —Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 3 448. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 3 449. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 3 450. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 4 451. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 4 452. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 4 453. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 5 454. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 5 455. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror.... 5 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 277 din 26 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România......................... 6-7 Decizia nr. 292 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri ................... 8-9 Decizia nr. 296 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ................................ 9-10 ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 26. — Ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României................... 10-12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 469. — Ordin al ministrului finanțelor publice pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare â instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finanțelor nr. 911/2007 ...............................'......’.. 12-13 ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE 5. — Hotărâre pentru aprobarea modelului declarației de acceptare a candidaturii, a modelului listei de candidați, a modelului cererii de admitere a candidaturii independente, a modelului cererii de renunțare la candidatură și a modelului certificatului doveditor al alegerii care’vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009.................................... 13-15 ★ Rectificări 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 DECRETE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind revocarea din funcția de procuror-șef adjunct al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 din Constituția României, republicată, ale art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului justiției și libertăților cetățenești, precum și Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76 din 12 martie 2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul general-maior magistrat Dan Voinea se revocă din funcția de procuror-șef adjunct al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 444. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 216/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Speriusi Vlad Vasile, procuror-șef al Serviciului Teritorial Timișoara din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 445^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI » DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 211/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Liana Tomșa, procuror-șef al Biroului de registratură, arhivă și grefă din cadrul Secției de resurse umane și documentare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 446^ 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 245/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Doamna Kibedi Katalin Barbara, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 447^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 213/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Slăvoiu Ionel, procuror militar la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului Militar de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 448i PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 212/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul general de brigadă în rezervă Levanovici Mircea, procuror militar la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului Militar de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 449i MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI 4 DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 244/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Ciutureanu Andrei, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 450i PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 236/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — La data de 1 aprilie 2009, domnul Miclescu Adrian Horia, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 45T PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 237/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Atanase Valeriu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 452 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 215/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Pașalega lancu, procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 453^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 243/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Subțire Adam, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 454 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru eliberarea din funcție a unui procuror în temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 350/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul Sandu Neculai, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 martie 2009. Nr. 455^ 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/24.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 277 din 26 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România loan Vida — președinte Aspazia Cojocaru —judecător Nicolae Cochinescu —judecător Acsinte Gaspar —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Puskâs Valentin Zoltân —judecător Augustin Zegrean —judecător Simona Ricu — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Hong Yong în Dosarul nr. 411/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că textul de lege criticat conține suficiente elemente pentru a îndeplini condițiile de claritate și previzibilitate instituite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și nici nu are caracter retroactiv, acesta urmând a se aplica de la momentul intrării sale în vigoare. Mai susține că nu se poate reține critica referitoare la îngrădirea dreptului la muncă, iar prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, reglementate de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate, nu au incidență în cauză. De altfel, autorul excepției formulează critica de neconstituționalitate mai mult din perspectiva interpretării și aplicării textului legal criticat, și nu a contradicției lui cu normele fundamentale, ceea ce constituie o cauză de inadmisibilitate a excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 11 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 411/2/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Hong Yong într-o acțiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unui decizii de returnare și obligarea Oficiului Român pentru Imigrări la prelungirea dreptului de ședere în România în scop de muncă. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, care condiționează prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României în scopul angajării în muncă de deținerea unei autorizații de muncă valabile, conțin norme retroactive și discriminatorii, pe de o parte, și sunt lipsite de precizie și claritate, pe de altă parte. Textul de lege criticat nu face precizări cu privire la situația străinilor care s-au conformat legislației în vigoare la momentul venirii în România și care prevedea doar avizul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă, noua legislație reglementând în prezent condiții de prelungire a dreptului de ședere mult mai restrictive. Este lezată, prin urmare, chiar substanța dreptului la un proces echitabil și este afectat, de asemenea, dreptul la muncă, având în vedere că străinul solicitant al prelungirii dreptului de ședere are obligații contractuale față de angajatorul său care a obținut, anterior, avizul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 7 Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu următorul conținut: „(1) Străinilor intrați în România în scopul angajării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară, dacă: a) sunt titulari ai unei autorizații de muncă valabile;". în opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivității legii civile, art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și art. 41 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că este neîntemeiată, excepția urmând să fie respinsă. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că este nefondată. Dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România reglementează condiția obținerii autorizației de muncă valabile de către străinul — solicitant al prelungirii dreptului de ședere temporară în scop de muncă și nu conțin niciun fel de referire cu privire la aplicarea retroactivă a acestora. Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, invocat, legea dispune numai pentru viitor, astfel că textul legal criticat urmează să se aplice acelor situații intervenite după intrarea sa în vigoare. Curtea nu poate reține nici critica referitoare la nesocotirea prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, privind neîngrădirea dreptului la muncă. Condiția obținerii autorizației de muncă, care a înlocuit permisul de muncă din reglementarea anterioară, este o cerință cu caracter special, având în vedere scopul pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în România. Autorizația de muncă este documentul oficial, eliberat in condițiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detașat în România la un singur angajator. Prin urmare, prevederile legale criticate nu sunt de natură să îngrădească exercitarea dreptului la muncă ci, dimpotrivă, reglementează cadrul juridic special în care străinii să-și poată exercita acest drept. De asemenea, condițiile prevăzute de lege se aplică, în egală măsură, tuturor celor vizați de ipoteza normei criticate, astfel că nu se poate susține nici încălcarea principiului nediscriminării. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză, întrucât reglementează dreptul părților la un proces echitabil, drept ce nu poate fi pus în discuție prin stabilirea unei condiții speciale pentru obținerea prelungirii dreptului de ședere temporară în România în scop de muncă. Cu privire la susținerile referitoare la lipsa de precizie și claritate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență criticată, Curtea reține că acestea oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înțeleagă condițiile în funcție de care i se poate acorda dreptul solicitat și să își dirijeze, în consecință, comportamentul. în plus, Curtea observă că, în realitate, autorul excepției supune controlului de constituționalitate aspecte legate fie de pretinse omisiuni ale legii, deduse din propria interpretare a textului în funcție de situația sa specifică, fie aspecte privind interpretarea și aplicarea acesteia de către instanța de judecată. Or, asemenea chestiuni nu intră în competența Curții Constituționale, ci revin, după caz, autorității legiuitoare sau instanței judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Hong Yong în Dosarul nr. 411/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 292 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 35.417/3/2007 al Curții de Apel București — Secția I penală. La apelul nominal este prezentă partea Marinei Sandu. Având cuvântul, acesta arată că instanța de judecată a invocat excepția de neconstituționalitate și lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 35.417/3/2007, Curtea de Apel București — Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, legea nu cuprinde o definiție a noțiunii de consum de droguri, astfel încât, pe de o parte, fiecare persoană să poată fi informată cu privire la comportamentul care i se solicită de către legiuitor, iar pe de altă parte, fiind vorba despre o ingerință în viața privată, aceasta să fie prevăzută de lege. Imprecizia termenilor și lipsa unei definiții legale sunt de natură să aducă atingere egalității în fața legii, securității juridice și caracterului nonarbitrar al urmăririi penale. în plus, imprecizia termenilor a determinat soluții divergente în practică, astfel încât nu se poate cere cetățeanului obișnuit un grad de înțelegere a legii mai mare decât cel al instanțelor de judecată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, dispoziții care au următorul cuprins: „(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani. ” Aceste prevederi legale încalcă, în opinia instanței de judecată, dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 23 alin. (1) și (2) și art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale privind drepturile omului, libertatea individuală și legalitatea incriminării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității aceluiași text de lege, prin raportare la critici similare. în acest sens sunt Decizia nr. 334 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, și Decizia nr. 958 din 25 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 13 octombrie 2008, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000, pentru considerentele acolo reținute. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, cele statuate anterior de Curte își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/24.111.2009 9 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 35.417/3/2007 al Curții de Apel București — Secția I penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 296 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Aurelian Andrei Duțu în Dosarul nr. 9.639/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția I penală. La apelul nominal este prezent autorul excepției. Având cuvântul, acesta arată că dorește încadrarea într-un regim de executare a pedepsei mai puțin sever. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.639/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 București — Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Aurelian Andrei Duțu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat lasă loc arbitrariului și determină o inegalitate a cetățenilor, prin aceea că lasă interpretarea legii la latitudinea unui organ de autoritate publică, respectiv Comisia de individualizare a regimului pedepsei din cadrul penitenciarului. Se încalcă în acest mod și dreptul la integritate psihică al persoanei, deoarece decizia judecătorului delegat se ia pe baza raportului comisiei, care poate dispune în mod excepțional, fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte condamnatul analizat. în plus, analiza de către aceeași comisie a naturii și modului de săvârșire a infracțiunii, fără ca deținutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii, comisia urmând să aibă în vedere situația reținută de instanța care a pronunțat condamnarea, reprezintă un act de ingerință în actul autorității judiciare, care nu este permis într-o ordine constituțională guvernată de principiul separației puterilor în stat. în concluzie, se susține că sintagma „în mod excepțional” din cuprinsul normei criticate îngrădește nepermis drepturile fundamentale invocate. Judecătoria Sectorului 5 București — Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/24.111.2009 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate’ raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial aj României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, potrivit cărora: „în mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. ” Se susține că acest text de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră separația puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 22 alin. (1) teza a treia privind dreptul persoanei la integritate psihică. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, criticat în raport cu aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare similară. în acest sens este Decizia nr. 1.308 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 23 decembrie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate invocată. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin.(1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Aurelian Andrei Duțu în Dosarul nr. 9.639/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția I penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ORDONANȚE ALE GUVERNULUI GUVERNUL ROMÂNIEI ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României Având în vedere: — necesitatea îmbunătățirii măsurilor pe linia supravegherii frontierei de stat, prin administrarea de către Poliția de Frontieră Română a lucrărilor de întreținere a culoarului și fâșiei de protecție a frontierei de stat, demersuri care vor contribui la securizarea frontierei de stat, cu influențe pozitive în procesul de evaluare Schengen ce urmează a se desfășura în perioada imediat următoare; — necesitatea respectării obligațiilor ce decurg din acordurile, convențiile sau înțelegerile încheiate între România și statele vecine privind curățarea și întreținerea culoarului de frontieră, repararea și întreținerea semnelor de frontieră; — realizarea în condiții optime a măsurătorilor topografice clasice și GPS în vederea marcării și verificării frontierei de stat, ținând seama de faptul că toate aceste elemente constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată întrucât vizează interesul public și contribuie la îndeplinirea măsurilor adoptate pe linia securizării frontierei de stat, cerință fundamentală pentru integrarea României în Spațiul Schengen, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Articol unic. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Fâșia de protecție a frontierei de stat se stabilește de la linia de frontieră către interior și are o lățime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 11 de stat în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie și se marchează prin grija structurilor teritoriale ale Poliției de Frontieră Române.” 2. Articolul 7 va avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) Culoarul de frontieră și fâșia de protecție a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului și se administrează de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Poliția de Frontieră Română, în condițiile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002, cu modificările și completările ulterioare. (2) Structurile teritoriale ale poliției de frontieră asigură curățarea și întreținerea culoarului de frontieră, întreținerea și repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activități se desfășoară la termenele stabilite prin acordurile, convențiile ori înțelegerile de frontieră încheiate cu statele vecine sau ori de câte ori este nevoie. (3) în fâșia de protecție a frontierei de stat, polițiștii de frontieră au dreptul să instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontieră și de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situația o impune, pentru termene limitate, până la dispariția stării care determină necesitatea, în fâșia de protecție a frontierei de stat se pot face și alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor de către polițiștii de frontieră. (4) Suprafețele de teren cuprinse între fâșia de protecție a frontierei de stat și culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparțin, cu respectarea prevederilor Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002, cu modificările și completările ulterioare. (5) Accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră. (6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful formațiunii locale a poliției de frontieră. (7) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenenței acestora, pe baza înțelegerilor încheiate între statul român și statul vecin.” 3. La articolul 42, alineatul (3) se abrogă. 4. La articolul 75, literele e) și f) vor avea următorul cuprins: ,,e) accesul la uscat, fără aprobarea șefului punctului de trecere, al membrilor echipajelor navelor românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate să staționeze în raza portului; neprezentarea după plecarea navei a marinarilor rămași pe teritoriul României la agenția companiei de navigație de care aparține nava, pentru a li se rezolva situația; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcați pe navele aflate în porturile românești care navighează între porturile Constanța, Sulina și Moldova Veche fără pașaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fără aprobarea șefului punctului de trecere; desfășurarea oricărei activități în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, fără avizul, după caz, al șefului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente, al șefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administrației publice locale sau al altei autorități prevăzute de lege; nerespectarea obligațiilor prevăzute în avizul eliberat de șeful direcției teritoriale a poliției de frontieră competente sau de șeful structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, potrivit prevederilor art. 45 alin. (1); f) accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate sau fără aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, prin alte locuri sau în alte condiții decât cele stabilite de șeful formațiunii locale a poliției de frontieră; accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră înainte de determinarea apartenenței acestora; desfășurarea activităților prevăzute la art. 39 fără avizul direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră; efectuarea pescuitului în apele de frontieră, apele maritime interioare și în marea teritorială în alte locuri sau în alte sectoare decât cele stabilite de autoritățile competente sau fără avizul prealabil al șefului inspectoratului județean al poliției de frontieră competent; păstrarea bărcilor și ambarcațiunilor aflate pe apele de frontieră sau pe apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritățile competente ori neluarea de către cei care le dețin a măsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activități ilicite; desfășurarea activităților de agrement și sportive în apele de frontieră, marea interioară și marea teritorială fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administrației publice locale ori fără avizul șefului sectorului poliției de frontieră sau, după caz, al șefului grupului de nave al poliției de frontieră; acostarea fără drept a navelor și ambarcațiunilor cu excursioniști în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop; pășunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat; pășunatul animalelor în timpul nopții în alte locuri decât cele stabilite de autoritățile administrației publice locale sau fără avizul șefului sectorului poliției de frontieră; vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâșia de protecție a frontierei de stat către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă; desfășurarea vânătorii, prevăzută la art. 44 alin. (2), fără avizul prealabil al șefului sectorului poliției de frontieră; fixarea pe bandă magnetică, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau porțiuni din teritoriul statelor vecine de către persoanele care se deplasează ori care desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau în convențiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau în convențiile privitoare la frontieră încheiate de 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/24.111.2009 România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de către persoanele care se deplasează ori desfășoară activități în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin ori a cetățenilor acestuia, dacă acestea sunt prevăzute în acordurile sau în convențiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica p. Ministrul afacerilor externe, Costea Romulus Doru, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 18 martie 2009. Nr. 26. ’ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007 Având în vedere dispozițiile: — art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență; — Hotărârii Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale; — Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare; — Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, cu modificările ulterioare; — Regulamentului Consiliului nr. 1.083/2006 privind stabilirea cadrului general pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și abrogarea Regulamentului Consiliului nr. 1.260/1999; — Regulamentului Comisiei nr. 1.828/2006 privind stabilirea regulilor de implementare a Regulamentului Consiliului nr. 1.083/2006 privind stabilirea cadrului general pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și abrogarea Regulamentului Consiliului nr. 1.260/1999, în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. I. — Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 28 august 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 3 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: ,,d) scrisoare de garanție bancară pentru suma aferentă prefinanțării solicitate, numai în cazul proiectelor care intră sub incidența ajutorului de stat/cte minimis.” 2. La articolul 3, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins: „(7) Prefinanțarea acordată în cazul proiectelor care intră sub incidența ajutorului de stat/cte minimis va fi justificată de cheltuieli efectiv realizate de beneficiari conform prevederilor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/24.111.2009 13 art. 78 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006 privind stabilirea cadrului general pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune si abrogarea Regulamentului Consiliului nr. 1.260/1999.” 3. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. — Prefinanțarea se acordă în procent de maximum 20% din valoarea eligibilă a contractului/deciziei/ordinului de finanțare încheiat între Autoritatea de management/Organismul intermediar și beneficiar.” 4. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) Prin excepție de la prevederile art. 6, în cazul proiectelor care intră sub incidența ajutorului de stat/de minimis, prefinanțarea se acordă în procent de maximum 35% din valoarea totală a finanțării ce poate fi acordată beneficiarului conform contractului/deciziei/ordinului de finanțare.” 5. La articolul 18, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins: „(13) Pentru derularea operațiunilor financiare aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, au obligația să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului, conform prevederilor legale în vigoare. Celelalte categorii de beneficiari pot opta pentru deschiderea acestor conturi în sistemul Trezoreriei Statului la bănci comerciale.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 martie 2009. Nr. 469.’ ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ HOTĂRÂRE pentru aprobarea modelului declarației de acceptare a candidaturii, a modelului listei de candidați, a modelului cererii de admitere a candidaturii independente, a modelului cererii de renunțare la candidatură și a modelului certificatului doveditor al alegerii care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009 Având în vedere dispozițiile art. 12 alin. (2), alin. (5) lit. c), art. 12¹ alin. (2), art. 12³ alin. (4), art. 21 alin. (3) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 65 alin. (4) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2004 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 23¹ alin. (2) din Legea nr. 33/2007, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă modelul declarației de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidați, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renunțare la candidatură și modelul certificatului doveditor al alegerii care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009, prevăzute în anexele nr. 1—5, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Electorale Permanente, Octavian Opriș Contrasemnează: Vicepreședinte, Ana Maria Pătru Vicepreședinte, Marian Muhuleț București, 19 martie 2009. Nr. 5. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 ANEXA Nr. 1 Modelul declarației de acceptare a candidaturii DECLARAȚIE de acceptare a candidaturii Subsemnatul/a,.................................*, prenumele tatălui................., prenumele mamei................., născut/ă la data de ........................... în ............................**, cetățean ............. domiciliat/ă în ..................................***, având apartenență politică la .............de profesie ...................... având ocupația de....................................................................................................******^ declar prin prezenta că accept să candidez la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009 din partea........................******* Cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Data Semnătura candidatului * Se trec numele și prenumele. ** Se trec localitatea și statul. * ** Cetățenii români trec adresa înscrisă în actul de identitate, iar cei cu domiciliul în străinătate menționează și statul în care și-au stabilit domiciliul; cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene trec adresa din România. * *** Se trece denumirea completă a partidului politic ori a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale al cărui/cărei membru este cel care face declarația sau, în cazul candidaților independenți, mențiunea „Nu este cazul”. ***** Conform studiilor absolvite. * ***** gₑ ₜᵣₑcₑ ₐctivitatea desfășurată la momentul efectuării declarației. ******* gₑ ₜᵣₑcₑ (jₑₙᵤᵣₙiᵣₑₐ completă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, sau mențiunea „candidat independent". NOTĂ: Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ sau unei instituții de stat ori unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. ANEXA Nr. 2 Modelul listei de candidați LISTA DE CANDIDAȚI la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009 ai......................................* Nr. Nume și Prenumele Data Locul Adresa**** Apartenența Profesia ****** Ocupația ******* crt. prenume părinților** nașterii nașterii*** Cetățenia politică***** 1. 2. 3. Data Semnătura conducerii ******** * Denumirea abreviată și completă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, care propune lista de candidați. ** Se trec prenumele tatălui/și prenumele mamei. *** Se trec localitatea și statul. **** Pentru cetățenii români se trece adresa înscrisă în actul de identitate, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate se menționează și statul în care și-au stabilit domiciliul; pentru cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene se trece adresa din România. ***** Se completează numai în cazul alianțelor politice sau electorale; se trece denumirea abreviată a partidului politic ori a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, al cărui/cărei membru este candidatul. ****** cₒₙfₒᵣₘ studiilor absolvite. ******* Sₑ ₜᵣₑcₑ ₐctiᵥitₐtea desfășurată la momentul întocmirii listei de candidați. ******** gₑ ₛₑᵣₙₙₑₐză de către conducerea partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, sau de către persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 15 ANEXA Nr. 3 Modelul cererii de admitere a candidaturii independente CERERE DE ADMITERE a candidaturii independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009 Numele și prenumele Prenumele părinților* Data nașterii Locul nașterii ** Cetățenia Domiciliul*** Profesia **** Ocupația ***** Data Semnătura candidatului independent * Se trec prenumele tatălui/și prenumele mamei. ** Se trec localitatea și statul. *** Pentru cetățenii români se trece adresa înscrisă în actul de identitate, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate se trece și statul în care și-au stabilit domiciliul; pentru cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene se trece adresa din România. **** Conform studiilor absolvite. ***** Se trece activitatea desfășurată la momentul întocmirii cererii. ANEXA Nr. 4 Modelul cererii de renunțare la candidatură CERERE de renunțare la candidatură Subsemnatul/a....................................*, prenumele tatălui ................... prenumele mamei ..............., născut/ă la data de ......................... în .........................................cetățean ......................., domiciliat/ă în .....................................................................................***, având apartenența politică la.....................................declar prin prezenta că renunț să candidez la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009 din partea.......................................... Data Semnătura candidatului * Se trec numele și prenumele. ** Se trec localitatea și statul. * ** Cetățenii români trec adresa înscrisă în actul de identitate, iar cei cu domiciliul în străinătate menționează și statul în care și-au stabilit domiciliul; cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene trec adresa din România. * *** Se trece denumirea completă a partidului politic ori a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale al cărui/cărei membru este cel care face cererea, după caz, sau, în cazul candidaților independenți, mențiunea „Nu este cazul”. * **** Se trece denumirea completă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, după caz, sau mențiunea „candidat independent". ANEXA Nr. 5 Modelul certificatului doveditor al alegerii ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL PENTRU ALEGEREA MEMBRILOR DIN ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN DIN ANUL 2009 CERTIFICAT DOVEDITOR al alegerii ca membru din România în Parlamentul European Doamna/Domnul ...............................**, născută/născut la data de ........ în ........................***, cetățean...............domiciliată/domiciliatîn...............................................................****, având CNP........................*****, a fost aleasă/ales ca membru din România în Parlamentul European la alegerile din anul 2009. Președinte, * Se trece stema României. ** Se trec numele și prenumele. *** Se trec localitatea și statul. **** Pentru cetățenii români se trece adresa înscrisă în actul de identitate, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate se menționează și statul în care și-au stabilit domiciliul; pentru cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene se trece adresa din România. ***** Se completează doar pentru cetățenii români. ****** gₑ ₜᵣₑc ₙᵤₘₑ|ₑ și prenumele și semnătura președintelui Biroului Electoral Central și se aplică ștampila Biroului Electoral Central. ******* gₑ ₜᵣₑc ₙᵤₘărul de înregistrare și data. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 181/24.111.2009 ★ RECTIFICĂRI La Ordinul ministrului justiției nr. 2.451/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 2 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 95, în loc de: „95. GuțuArcadie, fiul lui Ivan (născut la data de 7.04.1930 în localitatea Edineț) și Profira, născut la data de 7 decembrie 1957 în localitatea Trinca, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, județul Edineț. (7.002/2003)”se va citi: „95. Guțu Arcadie, fiul lui Ion (născut la data de 7.04.1930 în localitatea Edineț) și Profira, născut la data de 7 decembrie 1957 în localitatea Trinca, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, județul Edineț. (7.002/2003).” ir La Ordinul ministrului justiției nr. 2.607/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 27 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția 100, în loc de: „100. Ursachi Vasile, fiul lui Mihail (născut la 26.11.1939 în localitatea Rădenii Vechi) și Ecaterina, născut la data de 2 ianuarie 1975 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. V. Lupu nr. 1, ap. 32. (3.757/2003) Copii minori: Ursachi Adrian, născut la data de 24.01.1994, și Ursachi Dionis, născut la data de 12.06.2002.” se va citi: „100. Ursachi Vasile, fiul lui Mihail (născut la 26.11.1939 în localitatea Rădenii Vechi) și Ecaterina, născut la data de 2 ianuarie 1975 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. V. Lupu nr. 1, ap. 32. (3.757/2003) Copii minori: Ursachi Andrian, născut la data de 24.01.1994, și Ursachi Dionis, născut la data de 12.06.2002.” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.862/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția 33, în loc de: „33. Corobcenco Irina, fiica luiAnatolie și Tatiana (fiica lui Cherencheci Gavril, născut la 8.04.1921 în localitatea Hîrbovăț), născută la data de 21 octombrie 1987 în localitatea Roșcani, județul Anenii Noi. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Roșcani, județulAnenii Noi. (738/2008)”se va citi: „33. Corobcenco Irina, fiica luiAnatolie și Tatiana (fiica lui Chencheci Gavril, născut la 8.04.1921 în localitatea Hîrbovăț), născută la data de 21 octombrie 1987 în localitatea Roșcani, județul Anenii Noi. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Roșcani, județul Anenii Noi. (738/2008). ” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 3.038/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 40, în loc de: „40. Ccjocaru Ludmila, fiica lui Ion și Valentina (fiica lui Vacarenco Nicolae și Daria, născută la 19.03.1917 în localitatea Vîprova), născută la data de 30 martie 1977 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Prieteniei nr. 6, ap. 7. (1.023/2003)"se va citi: „40. Ccjocaru Ludmila, fiica lui Ivan și Valentina (fiica lui Vacarenco Nicolae și Daria, născută la 19.03.1917 în localitatea Vîprova), născută la data de 30 martie 1977 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Prieteniei nr. 6. ap. 7. (1.023/2003)”; — în anexă, la poziția 77, în loc de: „77. lonașco Djima, fiica lui Siracovschi Anton (născut la 25.12.1939 în localitatea Tîrnova) și Eugenia, născută la data de 25 martie 1964 în localitatea Tîrnova, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ignăței, raionul Rezina. (811/2007)” se va citi: „77. lonașco Ljima, fiica lui Sircovschi Anton (născut la 25.12.1939 în localitatea Tîrnova) și Eugenia, născută la data de 25 martie 1964 în localitatea Tîrnova. județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ignăței. raionul Rezina. (811/2007).” EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 429031 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181/24.111.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495