MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 180 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ²³ martⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991............ 2-3 Decizia nr. 6 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ......................... 3^4 Decizia nr. 142 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.................. 5-6 Decizia nr. 145 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ............ 6-8 Decizia nr. 166 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) și art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 privind desființarea închisorii contravenționale................................ 8-10 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 292. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice Nr. Pagina nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen....................... 10 310. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor .... 11-12 2. 050. — Ordin al ministrului culturii, cultelor și patrimoniului național privind schimbarea grupei de clasare a imobilului Biserica „Sf. Paraschiva” din satul Valea Stejarului, comuna Vadu Izei, județul Maramureș....... 12 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 4. — Regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe. 13-22 5. — Regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe................... 23-30 ★ Rectificări ................................................................. 31 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 4 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Ănca-loana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Fetești. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 26 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.450/229/2007, Judecătoria Fetești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Anca-loana Popa. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că cele două texte de lege criticate contravin normelor constituționale invocate, deoarece conferă comisiei județene de fond funciar atribuții jurisdicționale, deși aceasta nu se încadrează în categoriile de autorități cu atribuții jurisdicționale prevăzute de Constituție. Este evocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 51/2008 prin care a fost declarată neconstituțională Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, în care unul din motivele declarării ca neconstituțională a acestei legi îl constituie tocmai activitatea jurisdicțională desfășurată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Judecătoria Fetești consideră excepția de neconstituționalitate ca nefondată. în acest sens, arată că procedura instituită prin Legea nr. 18/1991 are un caracter special, derogator de la dreptul comun, iar persoanele interesate nu pot opta între procedura prevăzută de acest act normativ, care este obligatorie, și o acțiune în justiție pe calea dreptului comun. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. în ceea ce privește art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr.47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, modificată și completată prin titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste texte de lege au următorul cuprins: — Art. 51: „Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale. — Art. 52 alin. (1): „în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ- jurisdicțională. ” Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) și (4) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (3) potrivit căruia „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii’’ și art. 126 alin. (1), (5) și (6) privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează. Textele de lege criticate reglementează atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum și statutul juridic al comisiei locale și al celei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Cu privire la atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Curtea, prin Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Decizia nr. 908 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, și Decizia nr. 1.060 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, a reținut că atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se referă la soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale și la validarea cererilor privind reconstituirea și constituirea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 3 dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar, comisia exercitând în acest sens atribuții administrativ-jurisdicționale. Hotărârile acestui organ administrativ-jurisdicțional pot fi supuse cenzurii instanței de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei raza teritorială este situat terenul, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) din același act normativ. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CON Așadar, atribuțiile pe care legea le dă în competența comisiei județene se referă strict la măsuri de aplicare a Legii fondului funciar. Considerentele reținute în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții. ) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al TITUTIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Anca-loana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Fetești. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 6 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 loan Vida --- președinte Nicolae Cochinescu --- judecător Aspazia Cojocaru --- judecător Acsinte Gaspar --- judecător Petre Lăzăroiu --- judecător Ion Predescu --- judecător Tudorel Toader --- judecător Puskâs Valentin Zoltân --- judecător Augustin Zegrean --- judecător Antonia Constantin --- procuror Maria Bratu --- magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Olga Pantazi în Dosarul nr. 449/254/2007 al Judecătoriei Mangalia. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 30 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 449/254/2007, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, excepție ridicată de Olga Pantazi. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin normelor constituționale invocate „în măsura în care se interpretează că acei moștenitori care își pot dovedi această calitate, întrucât au acceptat succesiunea în condițiile legii, sunt condiționați pentru a li se recunoaște drepturile de moștenire și de proprietate — ulterior reconstituirii dreptului de proprietate în patrimoniul succesoral al lui de cuius, prin emiterea titlului de proprietate — de existența cumulativă a unei cereri scrise de restituire, formulată de fiecare dintre ei, în condițiile în care o astfel de cerere deja exista, întrucât a fost formulată de un comoștenitor, și a permis din punct de vedere procedural emiterea titlului”. Judecătoria Mangalia consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd următoarele: „Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. ” Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate și ale art. 46 referitor la dreptul de moștenire. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii — fondul funciar al României — și scopul declarat al acesteia — reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat către foștii proprietari sau moștenitorii acestora — reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii. De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate ce urmează a fi dobândit de către aceștia. în acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin art. lll din titlul VI al Legii nr. 247/2005. De altfel, în sensul celor de mai sus, s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2008. în ceea ce privește invocarea încălcării art. 44 alin. (1) din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. Aceste argumente sunt deopotrivă valabile și în ceea ce privește susținerea că prin art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 s-ar aduce o încălcare a dreptului de proprietate, deoarece încălcarea acestuia nu poate fi invocată până la reconstituirea dreptului de proprietate în persoana fostului titular. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Olga Pantazi în Dosarul nr. 449/254/2007 al Judecătoriei Mangalia. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > 5 DECIZIA Nr. 142 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu în Dosarul nr. 12.044/325/2006 al Judecătoriei Timișoara. La apelul nominal se prezintă personal autorii excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Autorii excepției solicită admiterea acesteia pentru argumentele invocate în fața Judecătoriei Timișoara. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 12 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 12.044/325/2006, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Excepția a fost ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate încalcă dreptul de asociere și dreptul de proprietate privată, întrucât îi lipsesc pe acționari de posibilitatea de a se folosi de acțiunile pe care le dețin, deși au un drept de proprietate asupra acestora. Mai arată că încasarea sau plata de dividende din profituri fictive se face în virtutea calității de bun administrator, având în vedere că acționarii trebuie să culeagă fructele juridice ale propriilor bunuri. Judecătoria Timișoara nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu- ționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepției. Face trimitere în acest sens la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Prevederile art. 272 alin. (1) pct. 3 au fost modificate prin Legea nr. 441/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, și a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006), prin care au fost introduse în Legea nr. 31/1990 și dispozițiile art. 272¹ pct. 2. Textele de lege criticate au următorul cuprins: — Art. 272 alin. (1) pct. 3: „Se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care:[...]3. se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144⁴ alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăți să îi acorde vreo garanție pentru datorii proprii;”; — Art. 272¹ pct. 2: „Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: [...] 2. încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situație financiară sau contrarii celor rezultate din aceasta. ”; — Art. 273 pct. 3: „Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societății, care: [...] 3. acordă împrumuturi sau avansuri asupra acțiunilor societății. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 art. 40 privind dreptul de asociere și ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 3 și ale art. 272¹ pct. 2 din Legea nr. 31/1990 au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 474 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, respingând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 31/1990, Curtea a reținut că stabilirea unei fapte ce constituie infracțiune reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. Drept urmare, limitarea posibilității administratorului societății de a se împrumuta, sub orice formă, de la societatea pe care o administrează are ca scop atât protejarea patrimoniului societății comerciale, cât și a celorlalte societăți comerciale cu care aceasta intră în raporturi comerciale. în același sens este și Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, prin care Curtea a mai reținut că, urmare a modificării Legii nr. 31/1990 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2007, s-a introdus o situație în care fapta prevăzută la alin. (1) pct. 3 al art. 272 nu se pedepsește, și anume dacă este săvârșită de către o societate comercială ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societățile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect. De asemenea, prin Decizia nr. 1.064 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 5 decembrie 2007, pentru considerentele acolo arătate, Curtea a respins critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272¹ pct. 2 din Legea nr. 31/1990, statuând că acestea sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990, acestea nu conțin nicio dispoziție de natură să aducă atingere dreptului de proprietate. într-adevăr, prin interzicerea acordării de împrumuturi sau avansuri asupra acțiunilor societății, legiuitorul a urmărit tocmai protejarea patrimoniului societății comerciale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272¹ pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu în Dosarul nr. 12.044/325/2006 al Judecătoriei Timișoara. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 145 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Valentina Bărbățeanu Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 7 administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Vasile Cătinaș și Elena Cătinaș în Dosarul nr. 4.684/117/2005 al Curții de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, doamna Daciana Paler Groșan, apărător ales cu delegație la dosar, avocat membru al Baroului Cluj. De asemenea, Vasile Cătinaș răspunde și personal. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției, care solicită admiterea excepției, reiterând argumentele expuse în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale și convenționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea nr. 4/R/CA/2008 din 24 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.684/117/2005, Curtea de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Cătinaș și Elena Cătinaș într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. în motivarea excepției se susține, în esență, că textul de lege criticat conduce la crearea unei situații discriminatorii, în sensul că dreptul de exercitare a căilor de atac este asigurat diferențiat, în funcție de corecta sau greșita soluționare a cauzei de către instanța de fond. Se arată că se încalcă dreptul la un proces echitabil, de vreme ce părțile care se judecă în temeiul aceleiași legi sunt discriminate în exercitarea drepturilor lor procesuale în funcție de soluția pronunțată de instanța de judecată. Curtea de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstitu- ționalitate este întemeiată. Precizează că, în ipoteza în care prima instanță judecă de două ori în mod greșit, fără să intre pe fondul litigiului, ci doar ca urmare a admiterii unei excepții procesuale, instanța de recurs va judeca ea însăși fondul și va pronunța o hotărâre care nu va mai fi supusă niciunei căi de atac, privând astfel părțile din proces de un grad de jurisdicție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007: — Art. 20 alin. (3): „(3) în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, modificând sau casând sentința, va rejudeca litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță. ” în opinia autorilor excepției, sunt încălcate dispozițiile din Legea fundamentală, cuprinse la art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și la art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, și cele ale art. 14 din aceeași convenție, privind interzicerea generală a discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică soluția legislativă cuprinsă în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu respectă principiul dublului grad de jurisdicție în ceea ce privește judecarea fondului. Autorii excepției au în vedere ipoteza în care instanța de recurs reține cauza pentru a judeca pe fond, după ce a casat de două ori hotărârea primei instanțe, ca urmare a faptului că în mod greșit aceasta din urmă a soluționat cauza fără să intre pe fondul litigiului. Curtea constată că, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Plenul Curții Constituționale a statuat, cu valoare de principiu, că accesul la structurile judecătorești și la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competență și procedură de judecată stabilite de lege. Aceasta este concluzia care se desprinde din prevederile art. 129 din Constituție, care stabilește că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Așadar, principiul dublului grad de jurisdicție nu este de ordin constituțional, întrucât Legea fundamentală nu impune existența a două judecăți de fond la două instanțe de grade diferite, ci permite, implicit, legiuitorului ca, în funcție de natura cauzei, să reglementeze numărul căilor de atac ce pot fi utilizate. De altfel, dublul grad de jurisdicție este garantat numai în materie penală de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, textul permițând însă, chiar și aici, unele excepții. în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că, în sensul practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, conceptul de proces echitabil nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție. Astfel, în hotărârea Delcourt împotriva Belgiei, 1970, Curtea de la Strasbourg a statuat că, prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu se impune nicio obligație statelor cu privire la instituirea unor căi de atac împotriva unor hotărâri judecătorești. Este adevărat însă, că, în măsura în care a instituit o cale de atac, statul trebuie să asigure, în principiu, toate garanțiile prevăzute pentru judecata în fond. Or, în cazul casării cu reținere spre rejudecarea fondului, instanța de recurs este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale ale părților. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 Faptul că, în materia contenciosului administrativ, este permisă o singură casare cu trimitere spre rejudecare în situația în care prin hotărârea casată nu a fost evocat fondul, este justificat de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății. Accesul la un judecător, caracteristic dreptului la un proces echitabil, este pe deplin asigurat. Dacă prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului — situație posibilă atunci când, de exemplu, s-a pronunțat în temeiul unei excepții procesuale, a omis să soluționeze o cerere ori s-a pronunțat cu privire la altceva decât ceea ce i s-a cerut —, instanța de recurs va casa sau va modifica în tot ori în parte hotărârea primei instanțe și i-o va trimite în vederea rejudecării. Dacă și împotriva soluției pronunțate ca urmare a rejudecării partea nemulțumită declară recurs, instanța superioară va reține cauza pentru a judeca pe fond, chiar dacă prima instanță nu a intrat nici de această dată pe fondul litigiului. în acest caz, instanța de recurs se va pronunța asupra fondului printr-o decizie care, la rândul său, poate fi contestată, potrivit art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin intermediul căilor extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură civilă. Curtea nu poate reține nici critica referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, întrucât, prin sine însuși, textul de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate nu instituie niciun fel de inegalitate între cetățenii care uzează de norma criticată. Dacă anumite persoane ajung în situații apreciate în mod subiectiv de către acestea ca defavorabile, ca urmare a modalității concrete de aplicare, de către instanța care în mod greșit a judecat fără să se pronunțe pe fond, a anumitor prevederi legale, — altele decât cele supuse controlului de constituționalitate —, nu constituie o discriminare în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Vasile Cătinaș și Elena Cătinaș în Dosarul nr. 4.684/117/2005 al Curții de Apel Alba lulia — Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu > CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 166 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) și art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 privind desființarea închisorii contravenționale loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, excepție ridicată de Judecătoria Ploiești în Dosarul nr. 11.281/281/2008, Dosarul nr. 9.992/281/2008 ’și în Dosarul nr. 11.871/281/2008 ale aceleiași instanțe. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.066D/2008, nr. 2.277D/2008 și nr. 2.448D/2008 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 9 Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.448D/2008 și a Dosarului nr. 2.277D/2008 la Dosarul nr. 2.066D/2008, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece de la data sesizării instanței de contencios constituțional și până în prezent dispozițiile legale criticate au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1.354 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 decembrie 2008. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 8 octombrie 2008, 10 noiembrie 2008 și, respectiv, 21 octombrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 11.281/281/2008, nr. 9.992/281/2008 și nr. 11.871/281/2008, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale. Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, din oficiu de către instanța de judecată. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16 din Constituția României, deoarece înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este condiționată de consimțământul contravenientului, ceea ce are ca efect exonerarea acestuia de orice sancțiune, în ipoteza în care nu are venituri care să poată fi urmărite. în aceeași ordine de idei, se susține că, în condițiile arătate, desființarea închisorii contravenționale este de natură să lipsească statul de puterea de constrângere prin care asigură respectarea legii. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 352/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 25 iulie 2006, precum și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003. în realitate, critica autorilor excepției, așa cum rezultă din motivarea acesteia, vizează dispozițiile art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și prevederile art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) și art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 privind desființarea închisorii contravenționale, texte asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe, și care au următorul conținut: — Art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității, cu acordul acestuia. — Art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002: „Sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității poate ti aplicată numai dacă există consimțământul contravenientului. —Art. 8 alin. (5) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002: „(5) Instanța apreciază asupra legalității și temeiniciei procesului-verbal si pronunță una dintre următoarele soluții: [...] b) aplică sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, cu consimțământul contravenientului, dacă apreciază că aplicarea amenzii contravenționale nu este îndestulătoare ori contravenientul nu dispune de mjloace materiale și financiare pentru plata acesteia;”; — Art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002: „în toate situațiile, după luarea consimțământului contravenientului instanța, prin hotărâre, stabilește natura activităților ce vor fi prestate de acesta în folosul comunității, pe baza datelor comunicate de primarul localității în care contravenientul își are domiciliul sau reședința, ținând seama de aptitudinile sale fizice și psihice, precum și de nivelul pregătirii profesionale. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, după sesizarea sa prin încheierile din prezenta cauză, a pronunțat Decizia nr. 1.354 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 decembrie 2008, și a admis o excepție identică, statuând că sintagma „cu acordul acestuia” din art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și sintagmele „numai dacă există consimțământul contravenientului”, „cu consimțământul contravenientului” și „după luarea consimțământului contravenientului” din art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) și, respectiv, art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 privind desființarea închisorii contravenționale, sunt neconstituționale. Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară”, Curtea urmează să respingă prezenta excepție de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) și art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003 privind desființarea închisorii contravenționale, excepție ridicată de Judecătoria Ploiești în dosarele nr. 11.281/281/2008, nr. 9.992/281/2008 și nr. 11.871/281/2008 ale aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale pentru politici de sănătate și resurse umane nr. LB. 2.496 din 11 martie 2009, având în vedere prevederile art. 178 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare, ministrul sănătății emite prezentul ordin. Art. I. — Ordinul ministrului sănătății publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) evaluarea activității managerului spitalului public pentru anul calendaristic 2008 se face până la data de 15 aprilie 2009.” 2. La articolul 4¹ alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) pentru spitalele publice din subordinea direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București, membrii comisiei de evaluare se propun de către directorii executivi ai acestora. Președintele comisiei de evaluare este directorul executiv adjunct financiar-contabil al direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, iar vicepreședinte este șeful compartimentului audit intern din aceeași instituție. în situația în care la nivelul unei direcții de sănătate publică nu este încadrat postul de director executiv adjunct financiar-contabil, președintele comisiei de evaluare este directorul executiv. în situația în care la nivelul unei direcții de sănătate publică nu este încadrat postul de auditor intern, vicepreședintele este nominalizat din cadrul altei direcții de sănătate publică, prin ordin al ministrului sănătății.” Art. II. — Direcțiile de specialitate implicate din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 11 martie 2009. Nr. 292.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 11 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor Văzând Referatul de aprobare al Centrului operativ pentru situații de urgență și al Direcției generale de sănătate publică, asistență medicală și programe nr. I.B. 1.954/2009, în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (4) din titlul IV „Sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. I. — Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 25 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 11. — UPU au următoarele spații funcționale, organizate și dotate în conformitate cu anexa nr. 1: 1. spațiul de primire/triaj a/al pacienților; 2. biroul de informare/documentare al UPU; 3. camera de resuscitare; 4. spațiul pentru evaluare și tratament imediat; 5. spațiul pentru evaluarea și tratamentul urgențelor minore care nu necesită monitorizare; 6. spațiul pentru ghipsare/pregătirea atelelor ghipsate; 7. spații de consultații specifice; 8. salon de observație; 9. spații de izolare; 10. spații de depozitare; 11. spații de așteptare; 12. spațiul de prelucrări sanitare/deparazitare; 13. spațiul de decontaminare; 14. spații destinate investigațiilor paraclinice și radiologice; 15. spații administrative; 16. spațiul destinat întâlnirilor colective ale personalului UPU, precum si instruirii personalului si, după caz, a rezidentilor din cadrul UPU.” 2. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 40. — CPU au următoarele spații minime funcționale organizate și dotate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa nr. 1: 1. spațiul de primire/triaj a/al pacienților; 2. biroul de informare/documentare al CPU; 3. camera de resuscitare; 4. spațiul pentru evaluare și tratament imediat; 5. salon de observație; 6. spațiul pentru ghipsare/pregătirea atelelor ghipsate; 7. spații de depozitare; 8. spații de așteptare; 9. spațiul de igienizare/deparazitare; 10. spații administrative.” 3. La articolul 69, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) și (6), cu următorul cuprins: „( 5) în condițiile îndeplinirii unuia sau mai multora dintre criteriile de internare prevăzute la art. 68, medicul de gardă din UPU sau CPU are dreptul de a interna pacientul într-o secție de specialitate a spitalului, în următoarele situații excepționale: a) medicul de gardă din UPU sau CPU apreciază că trimiterea pacientului la domiciliu sau internarea acestuia într-un salon de observație din cadrul UPU sau CPU este în detrimentul stării de sănătate a pacientului; b) medicul de gardă din secția de specialitate a spitalului nu se prezintă la consultul de specialitate solicitat de către medicul de gardă din UPU sau CPU, în condițiile prevăzute în prezentul ordin; c) starea pacientului necesită o abordare multidisciplinară și niciunul dintre medicii de gardă din secțiile de specialitate ale spitalului nu dorește internarea acestuia în secția respectivă; d) orice altă situație bine justificată în care medicul de gardă din UPU sau CPU consideră necesară internarea pacientului, cu acordul medicului șef al UPU sau CPU și cu informarea conducerii spitalului. (6 ) în situațiile prevăzute la alin. (5), în cazul lipsei temporare de locuri în secția de specialitate a spitalului în care medicul de gardă din UPU sau CPU consideră necesară internarea pacientului, acesta poate fi internat într-o secție cu profil înrudit, urmând a fi transferat în secția de specialitate corespunzătoare patologiei prezentate la eliberarea unui loc. în aceste situații, internarea se face cu informarea medicului de gardă din specialitatea în care se consideră necesară internarea pacientului.” 4. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 72. — (1) Pacienții aflați în stare critică, necesitând monitorizare și ventilație, vor fi preluați de secțiile de ATI în urma stabilizării și investigării lor. (2) Internarea pacienților politraumatizați în primele 24 de ore se realizează, după caz, la secțiile de chirurgie generală sau la secțiile de ATI, prin secțiile de chirurgie generală.” 5. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 89. — (1) Colaborarea dintre UPU și CPU și secțiile din spitalul din care fac parte se realizează în condiții de egalitate între structurile respective, UPU și CPU nefiind subordonate altor secții din spital. (2) Spitalele care au în structura lor UPU sau CPU au obligația de a asigura un procent de 5—10% din numărul total de paturi ale spitalului pentru internarea în regim de urgență a pacienților proveniți din UPU sau CPU. La stabilirea numărului de paturi necesar internării pacienților proveniți din UPU sau CPU se are în vedere media internărilor zilnice în regim de urgență pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Responsabilitatea asigurării paturilor libere revine șefilor de secție. (3) în situația în care secțiile de specialitate ale spitalului nu pot asigura numărul de paturi libere prevăzut la alin. (2), se reconsideră programul de internare a pacienților planificați. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 (4) în cazul în care secțiile de ATI nu pot asigura numărul de paturi libere pentru internarea în regim de urgență a pacienților proveniți din UPU sau CPU, în cadrul spitalului se va lua în considerare replanificarea operațiilor elective pentru care au fost rezervate paturi în aceste secții; secțiile de terapie intensivă au obligația de a prelua în mod prioritar pacientii ventilati aflati în UPU sau CPU. (5) Internarea pacienților pe paturile prevăzute la alin. (2) se face doar prin UPU sau CPU. (6) Lista paturilor libere care se asigură pentru internarea în regim de urgență a pacienților proveniți din UPU sau CPU se predă conducerii UPU sau CPU, zilnic, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, precum și de sărbători legale, până cel târziu la ora 12,00. (7) Lista paturilor libere prevăzută la alin. (6) include și paturile de terapie intensivă cu capacitate de ventilație. (8) Spitalele de specialitate sau spitalele generale, precum și spitalele pavilionare care nu au în structura organizatorică UPU sau CPU, dar care prin activitatea lor participă la acordarea asistenței medicale de urgență, au obligația de a asigura un procent variabil din numărul total de paturi ale spitalului pentru internarea în regim de urgență a pacienților proveniți din UPU sau CPU, după cum urmează: a) 5—10% din numărul total de paturi ale spitalului, în situația în care spitalul respectiv este singura unitate sanitară cu paturi de profil din localitate. La stabilirea numărului de paturi necesar internării pacienților proveniți din UPU sau CPU se are în vedere media internărilor zilnice în regim de urgență pe o perioadă de cel puțin 6 luni; b) 5—10% din numărul total de paturi ale spitalului, dacă în localitatea respectivă există și alte unități sanitare cu paturi de același profil. în această situație, pentru stabilirea numărului de paturi necesar internării pacienților proveniți din UPU sau CPU se are în vedere media internărilor de urgență prin UPU sau CPU în ultimele 6 luni pentru toate secțiile cu același profil, fiecare secție de specialitate din cadrul fiecărui spital urmând să asigure un procent din numărul paturilor necesare, procent care nu se va stabili sub 5% din numărul total al paturilor din secția respectivă. (9) Prevederile alin. (3)—(7) sunt aplicabile și în situațiile prevăzute la alin. (8).” Art. II. —în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin se înființează dispeceratul unic pentru centralizarea paturilor libere care se asigură de către spitalele de urgență din municipiul București pentru internarea pacienților proveniți din UPU sau CPU. Locația amplasării dispeceratului unic, modalitatea de organizare și funcționare a acestuia, precum și termenul de operaționalizare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 16 martie 2009. Nr. 310.’ MINISTERUL CULTURII, CULTELOR Șl PATRIMONIULUI NAȚIONAL ORDIN privind schimbarea grupei de clasare a imobilului Biserica „Sf. Paraschiva” din satul Valea Stejarului, comuna Vadu Izei, județul Maramureș Ținând seama de Avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice nr. 08/E din 28 ianuarie 2009, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, în conformitate cu dispozițiile Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național emite prezentul ordin. Art. 1. — Pentru imobilul Biserica „Sf. Paraschiva” din satul Valea Stejarului, comuna Vadu Izei, județul Maramureș, având regimul juridic de monument istoric, grupa de clasare B, cod MM-ll-m-B-04791, se schimbă grupa de clasare în „A”, iar noul cod în Lista monumentelor istorice va fi MM-ll-m-A-04791. Art. 2. — Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a Județului Maramureș va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național, Theodor Paleologu București, 17 februarie 2009. Nr. 2.050. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 13 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI REGULAMENT pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române, si a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terte Având în vedere prevederile art. 16, ale art. 25 alin. (2) și ale art. 26 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (2) lit. a) și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezentul regulament. Art. I. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 6 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) acționar semnificativ — o persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice și/sau juridice care acționează concertat, care deține direct sau indirect participații calificate într-o instituție de credit;”. 2. La articolul 2 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: ,,c) trust — instituție specifică dreptului anglo-saxon, reprezentând o operațiune juridică prin care o persoană, denumită constitutor, încredințează unei alte persoane, denumită administrator, bunuri ale sale, pentru a le deține, administra și preda unor beneficiari arătați de constitutor, fie în timpul vieții, fie după moartea sa.” 3. La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Se consideră că persoanele acționează concertat când fiecare dintre ele decide să își exercite drepturile aferente acțiunilor deținute, în concordanță cu un acord explicit sau implicit intervenit între ele.” 4. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins: „Art. 21. — (1) La determinarea unei participații calificate, pentru calculul drepturilor de vot ale unei persoane se aplică în mod corespunzător prevederile art. 116 alin. (1) ultimele două teze, alin. (2) și alin. (7)—(10) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 5, 6 și 10 din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2008 privind implementarea Directivei 2007/14/CE de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informațiile referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 28/2008. (2) La determinarea unei participații calificate nu se ține seama de drepturile de vot sau de acțiunile pe care firmele de investiții ori instituțiile de credit le pot deține ca urmare a subscrierii de instrumente financiare și/sau a plasării instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm asumat în desfășurarea activității prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 6 lit A.f) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca, pe de o parte, drepturile de vot sau acțiunile respective să nu fie exercitate ori utilizate pentru a interveni în administrarea activității emitentului și, pe de altă parte, drepturile de vot sau acțiunile respective să fie cedate în termen de un an de la data achiziționării pârtieipației.” 5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „( 2) Banca Națională a României poate solicita, în scris, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, orice informații sau documente suplimentare, dacă cele prezentate nu sunt suficiente sau relevante pentru realizarea evaluării ori dacă documentația prezintă alte deficiențe. Informații pot fi obținute și prin realizarea unor interviuri profesionale cu persoanele nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere.” 6. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: „(2i) Titularii cererii de autorizare pot să prezinte, din proprie inițiativă, orice informații și documente considerate de aceștia necesare în susținerea cererii.” 7. La articolul 4, alineatul (3) se abrogă. 8. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. — Denumirea unei bănci trebuie să fie în limba română, cu excepția cazului în care banca face parte dintr-un grup a cărui societate-mamă este situată în afara României și preia în denumirea sa, parțial sau în totalitate, denumirea utilizată în cadrul grupului.” 9. Articolele 9 și 10 se abrogă. 10. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 12. — (1) Calitatea acționarilor direcți și indirecți ai unei bănci trebuie să corespundă cerințelor asigurării unui management prudent și sănătos al instituției de credit, prevăzute de lege și de prezentul regulament. (2) Evaluarea calității acționarilor semnificativi direcți și indirecți, precum și a solidității financiare a acestora în raport cu participația ce urmează a fi deținută în bancă se realizează pe baza criteriilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, care se referă la: a) reputația acționarului semnificativ; b) soliditatea financiară a acționarului semnificativ; c) capacitatea băncii de a respecta cerințele prudențiale; 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 d) suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. (3) Evaluarea grupului de persoane fizice și/sau juridice care acționează concertat, în sensul prevederilor art. 2 alin. (3), va avea în vedere criteriile enumerate la alin. (2), la nivel individual și/sau la nivelul grupului, după caz. (4) Evaluarea calității acționarilor direcți care nu urmează să dețină participații calificate la bancă va avea în vedere criteriul prevăzut la alin. (2) lit. d). Banca Națională a României va putea, de la caz la caz, să ia în considerare în procesul de evaluare a acestor acționari și alte criterii dintre cele prevăzute la alin. (2). (5) Dacă o pârtieipație calificată într-o bancă urmează să fie deținută indirect prin una sau mai multe persoane, fiecare dintre aceste persoane, având calitatea de acționar semnificativ indirect, este supusă evaluării de către Banca Națională a României. Banca Națională a României poate decide evaluarea doar a persoanei care are calitatea de ultim deținător indirect al participației și a persoanelor care urmează să dețină în mod direct participații la instituția de credit vizată, cu excepția cazului în care Banca Națională a României consideră ca fiind necesară evaluarea unuia sau a mai multor deținători intermediari din lanțul de participații.” 11. Articolele 13, 14 și 15 se abrogă. 12. La articolul 17, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: „(2¹) Prevederile art. 18³ alin. (1) și (3) și ale art. 18²² se aplică în mod corespunzător.” 13. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) Prevederile art. 18³ alin. (1) și (3) și ale art. 18²² se aplică în mod corespunzător.” 14. După articolul 18 se introduce un nou paragraf, paragraful 1.7 — Planul de activitate, cuprinzând articolul 18¹, cu următorul cuprins: „1.7. Planul de activitate Art. 18¹. — Planul de activitate trebuie să conțină obiective realizabile în orizontul de timp vizat, cu respectarea cerințelor aplicabile instituțiilor de credit, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 99/2006 și ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia.” 15. La capitolul II, după secțiunea 1 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 11 — Criterii de evaluare a acționarilor semnificativi, cuprinzând articolele 18²—18²⁴, cu următorul cuprins: „SECȚIUNEA 11 Criterii de evaluare a acționarilor semnificativi 1¹.1. Reputația acționarului semnificativ Art. 18². — Evaluarea reputației acționarului semnificativ are în vedere următoarele elemente: a) integritatea; b) competența profesională. Art. 18³. — (1) La evaluarea integrității acționarului semnificativ vor fi avute în vedere, în măsura în care prezintă relevanță, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului, cel puțin următoarele aspecte și situații: a) existența unei condamnări pentru infracțiuni de corupție, spălare de bani, infracțiuni contra patrimoniului, abuz în serviciu, luare sau dare de mită, fals și uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală, primire de foloase necuvenite, trafic de influență, mărturie mincinoasă, infracțiuni prevăzute de legislația specială în domeniul financiar-bancar, de legislația privind societățile comerciale, insolvența sau protecția consumatorilor ori pentru orice alte fapte relevante; b) acționarul semnificativ a fost sau este cercetat penal ori judecat pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute la lit. a); c) investigații în curs ori derulate în trecut și/sau măsuri aplicate acționarului ori impunerea unor sancțiuni administrative pentru nerespectarea prevederilor care reglementează domeniul bancar, financiar, al valorilor mobiliare, al activității de asigurare sau al piețelor de valori mobiliare ori al instrumentelor financiare și al mijloacelor de plată sau oricărei altei legislații privind serviciile financiare; d) investigații în curs ori derulate în trecut și/sau măsuri și sancțiuni aplicate de orice organism de reglementare ori profesional pentru nerespectarea oricăror prevederi relevante. (2) în plus față de cele prevăzute la alin. (1), la evaluarea integrității acționarului semnificativ se va avea în vedere măsura în care lipsa corectitudinii în afacerile derulate în trecut poate submina integritatea și credibilitatea acestuia. în acest sens, Banca Națională a României trebuie să aibă în vedere situații cum ar fi: a) orice indiciu că acționarul nu a fost transparent, deschis și cooperant în relația sa cu autoritatea de supraveghere sau cu autoritatea de reglementare, inclusiv orice indiciu că acesta a încercat să evite evaluarea în cadrul unei proceduri de autorizare a unei entități reglementate, a ignorat cu bună știință obligația de notificare a intenției de dobândire a unei participații calificate într-o entitate reglementată sau a încercat să evite evaluarea prudențială căreia trebuia să i se supună în calitate de achizitor potențial al unei participații calificate; b) acționarului i s-a refuzat înregistrarea, autorizarea, acordarea calității de membru sau i s-a refuzat licențierea pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie, i-a fost revocată, retrasă sau radiată o asemenea înregistrare, autorizare, calitate de membru sau licență ori a fost exclus de către un organism de reglementare sau profesional; c) acționarul a fost demis sau eliberat dintr-o poziție de trust, dintr-o relație fiduciară sau o situație similară ori i s-a cerut demisia sau retragerea dintr-o asemenea poziție; d) acționarul are interdicție de a ocupa o funcție de conducere într-o entitate comercială. (3) Acționarul este prezumat a avea o bună reputație până la proba contrarie. (4) La evaluarea acționarilor semnificativi situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi avute în vedere și în privința persoanelor controlate sau conduse în trecut ori în prezent de acționarul semnificativ, persoană fizică, și, respectiv, în privința persoanelor controlate de acționarul semnificativ, persoană juridică. (5) Banca Națională a României evaluează relevanța situațiilor cum sunt cele prevăzute la alin. (1) și (2), de la caz la caz, având în vedere gravitatea circumstanțelor caracteristice fiecărei situații, precum și faptul că asemenea situații pot fi semnificative considerate împreună, chiar dacă luate separat pot să nu prezinte relevanță. Art. 18⁴. — Dacă acționarul semnificativ este o entitate comercială sau o instituție, cerința de integritate trebuie să fie satisfăcută atât de persoana juridică, cât și de persoanele care asigură conducerea activității acesteia. Art. 18⁵. — în realizarea evaluării integrității acționarului semnificativ, Banca Națională a României poate lua în considerare informațiile relevante din punctul de vedere al integrității oricărei persoane aflate în legătură cu acesta, cum ar fi orice persoană care are sau pare să aibă o relație de familie ori de afaceri relevantă cu acționarul. Art. 18⁶. — Cerințele de integritate sunt evaluate potrivit prevederilor art. 18³—18⁵, indiferent de nivelul participației calificate pe care acționarul urmează să o dețină și de implicarea sa în administrarea băncii sau de influența pe care își propune să o exercite asupra acesteia. Art. 18⁷. — în sensul art. 18² lit. b), competența profesională a acționarului semnificativ cuprinde competența în administrare, denumită competență managerială, și competența în sfera MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 15 activităților financiare desfășurate de bancă, denumită competență tehnică. Art. 18⁸. — Competența managerială se evaluează având în vedere experiența anterioară a acționarului în achiziționarea și administrarea de participații în entități comerciale, care trebuie să demonstreze abilitate, diligență și conformarea la standardele relevante. Art. 18⁹. — Competența tehnică se evaluează având în vedere experiența anterioară a acționarului, dobândită ca acționar care a exercitat controlul asupra unor instituții financiare și/sau ca persoană care a administrat și/sau a condus activitatea unor asemenea instituții. în acest caz, de asemenea, experiența trebuie să demonstreze abilitate, diligență și conformarea la standardele relevante. Art. 18¹⁰. — (1) Dacă acționarul semnificativ este o persoană juridică, evaluarea competenței profesionale trebuie să vizeze atât persoana juridică însăși, cât și persoanele care asigură conducerea activității acesteia. (2) Evaluarea competenței tehnice trebuie să aibă în vedere în special activitățile financiare desfășurate în prezent de către acționar și/sau de entitățile din grupul din care acesta face parte. Art. 18¹¹. — (1) La evaluarea cerințelor privind competența se va ține cont de particularitățile fiecărui caz, în special de nivelul participației ce urmează a fi deținută în bancă și de gradul de implicare preconizat al acționarului în administrarea băncii respective. (2) în sensul alin. (1), se vor avea în vedere situații cum ar fi: a) acționarul semnificativ nu este în poziția de a exercita sau nu intenționează să exercite o influență asupra băncii. în acest caz, va putea fi dovedită doar îndeplinirea cerinței privind competența managerială; b) acționarul semnificativ urmează să participe la capitalul băncii cu scopul de a-și diversifica portofoliul și/sau de a obține dividende ori venituri din capital, și nu cu scopul de a se implica în administrarea băncii în cauză. în acest caz, se va dovedi îndeplinirea cerinței privind competența managerială, iar cerințele de competență profesională pot să fie reduse semnificativ; c) acționarul semnificativ urmează să dețină controlul asupra băncii sau să exercite o influență puternică asupra acesteia, spre exemplu prin intermediul unei participații care conferă un drept de veto. în acest caz, se va dovedi îndeplinirea cerinței privind competența managerială, iar nivelul competenței profesionale trebuie să fie mai ridicat, cu luarea în considerare și a naturii și complexității activităților propuse. Art. 18¹². — Cerințele de reputație se pot considera îndeplinite dacă: a) acționarul semnificativ este o persoană fizică sau juridică deja considerată a fi de bună reputație în calitatea sa de acționar semnificativ la o entitate reglementată și supravegheată de o autoritate competentă din România sau dintr-un alt stat membru; b) acționarul semnificativ este o persoană fizică ce asigură conducerea și/sau administrarea activității unei entități reglementate și supravegheate de Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori de o autoritate de supraveghere similară dintr-un alt stat membru; c) acționarul semnificativ este entitate reglementată și supravegheată de Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori de o autoritate de supraveghere similară dintr-un alt stat membru. Art. 18¹³. — Evaluarea cerințelor de reputație poate fi facilitată de cooperarea cu autoritatea de supraveghere competentă din statul terț ale cărui reglementări privind cerințele de reputație sunt considerate echivalente, dacă: a) acționarul semnificativ este o persoană fizică sau juridică deja considerată a avea o bună reputație în calitate de acționar semnificativ al unei entități reglementate și supravegheate de o autoritate de supraveghere dintr-un stat terț; b) acționarul semnificativ este o persoană fizică ce asigură conducerea și/sau administrarea activității unei entități reglementate și supravegheate de o autoritate de supraveghere dintr-un stat terț; c) acționarul semnificativ este o entitate reglementată și supravegheată de o autoritate de supraveghere dintr-un stat terț. 11.2. Soliditatea financiară a acționarului semnificativ Art. 18¹⁴. — (1) Soliditatea financiară a acționarului semnificativ se evaluează din perspectiva capacității acestuia de a finanța participația sa și de a menține o structură financiară solidă, precum și de a asigura administrarea prudentă și sănătoasă a băncii în viitorul anticipat. Această capacitate trebuie să fie reflectată în obiectivul general al participării sale la capitalul băncii și în politica sa privind această participare și, de asemenea, în cazul acționarului ce urmează să dețină controlul asupra băncii, în obiectivele financiare prognozate, compatibile cu strategia cuprinsă în planul de activitate. (2) în cazul acționarului ce urmează să dețină controlul asupra băncii, soliditatea financiară a acestuia se analizează în corelație cu criteriul menționat la art. 12 alin. (2) lit. c), referitor la capacitatea băncii de a respecta cerințele prudențiale. Art. 18¹⁵. — Banca Națională a României analizează dacă mecanismele de finanțare utilizate de acționarul semnificativ pentru a finanța participația la capitalul băncii sau dacă relațiile financiare existente între acționarul semnificativ și bancă pot genera conflicte de interese care pot destabiliza structura financiară a băncii. Art. 18¹⁶. — Analiza solidității financiare a acționarului semnificativ trebuie să fie raportată la natura acționarului și să fie proporțională cu participația sa la capitalul băncii, distingându-se, din perspectiva profunzimii și metodelor de realizare a analizei, între situația în care acționarul urmează să exercite controlul asupra băncii și cea în care acesta urmează să exercite doar o influență semnificativă; chiar și în situația din urmă trebuie să se ia în considerare implicarea pe care acționarul o va avea în administrarea băncii. Art. 18¹⁷. — Informațiile cerute pentru evaluarea solidității financiare a acționarului semnificativ depind de statutul juridic al acționarului (de exemplu: instituție financiară supusă supravegherii prudențiale; persoană juridică, alta decât o instituție financiară; persoană fizică). Art. 18¹⁸. — Dacă acționarul semnificativ este o entitate reglementată și supravegheată prudențial de către o altă autoritate de supraveghere din România, dintr-un alt stat membru sau dintr-un stat terț ale cărui reglementări în domeniul prudențial sunt considerate echivalente, Banca Națională a României va lua în considerare evaluarea situației financiare a acționarului realizată de autoritatea sa de supraveghere, coroborat cu documentele transmise direct de către autoritatea de supraveghere a acționarului semnificativ Băncii Naționale a României. 11.3. Conformarea băncii la cerințele prudențiale Art. 1819. — (1) Evaluarea adecvării calității acționarului semnificativ are în vedere și dacă banca va fi în măsură să se conformeze cerințelor prudențiale prevăzute de O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, și de reglementările date în aplicarea acesteia și, în special, dacă grupul din care va face parte are o structură care să permită exercitarea unei supravegheri eficiente, realizarea unui schimb eficient de informații cu autoritățile competente și determinarea distribuirii responsabilităților între autoritățile competente. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 (2) Structura grupului se referă la membrii grupului, inclusiv la societățile-mamă și filiale, precum și la regulile de administrare și conducere intragrup (mecanismele de luare a deciziilor, nivelul de independență, administrarea capitalului). (3) Evaluarea aspectelor referitoare la exercitarea unei supravegheri eficiente are în vedere ca Banca Națională a României să nu fie împiedicată să își îndeplinească obligațiile de supraveghere de legăturile strânse ale băncii cu alte persoane fizice sau juridice ori de legile, reglementările sau măsurile administrative din alt stat, care guvernează persoana fizică sau juridică aflată în legături strânse cu banca, ori de dificultăți în punerea în aplicare a acestor legi, reglementări sau măsuri administrative. Art. 18²⁰. — Evaluarea prudențială a acționarului semnificativ trebuie să vizeze capacitatea sa de a susține o organizare adecvată a băncii în cadrul grupului. Atât banca, cât și grupul trebuie să aibă un cadru de administrare și conducere clar și transparent și o organizare adecvată, inclusiv un sistem de control intern eficient și funcții de control independente (administrarea riscurilor, conformitate și audit intern). Art. 18²¹. — Banca Națională a României va lua în considerare și dacă acționarul semnificativ va fi în măsură: a) să furnizeze băncii susținerea financiară de care aceasta ar putea avea nevoie pentru activitatea preconizată; b) să furnizeze capitalul de care banca ar putea avea nevoie pentru dezvoltarea viitoare a activității; c) să implementeze orice soluție adecvată pentru a ajusta viitoarele necesități de fonduri proprii ale băncii. 11.4. Suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului Art. 18²². — Calitatea unui acționar semnificativ nu va fi considerată adecvată dacă: a) acționarul este suspectat sau cunoscut, pe plan intern ori internațional, ca fiind implicat în operațiuni de spălare a banilor sau în tentative de acest fel, indiferent dacă acestea sunt legate ori nu de achiziția propusă; b) acționarul este suspectat sau cunoscut, pe plan intern ori internațional, ca fiind terorist sau că finanțează acte de terorism; c) acționarul este stabilit într-un stat sau teritoriu considerat de către FATF — GAFI — Grupul de Acțiune Financiară Internațională ca fiind «necooperant» ori într-un stat sau teritoriu care nu a întreprins suficiente măsuri pentru a se conforma cu recomandările FATF — GAFI. Art. 18²³. — Evaluarea criteriului privind spălarea banilor și finanțarea terorismului se realizează în corelație cu evaluarea integrității și indiferent de valoarea sau de alte caracteristici ale participației ce se intenționează a fi deținută în bancă. Art. 18²⁴. — Fondurile utilizate pentru participarea la capital trebuie să provină din surse licite, iar mecanismul de finanțare trebuie să fie transparent. în acest sens, se va demonstra cel puțin că fondurile respective sunt virate prin intermediul unor instituții financiare care fac obiectul supravegherii de către autorități competente din state membre sau din state terțe, considerate echivalente.” 16. La articolul 20, partea introductivă și litera e) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 20. — în vederea obținerii aprobării de constituire, solicitanții trebuie să prezinte Băncii Naționale a României o cerere de autorizare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele informații și documente: e) planul de activitate, semnat de acționarii semnificativi direcți și indirecți ai băncii și însușit de persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al directoratului, întocmit în conformitate cu prevederile art. 23;”. 17. La articolul 21 alineatul (1), litera b) se abrogă. 18. La articolul 21 alineatul (1), literele d), e) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,d) copii de pe ultimele 3 situații financiare anuale individuale auditate și, după caz, și cele la nivelul perimetrului de consolidare contabilă din care face parte acționarul, întocmite conform Standardelor internaționale de raportare financiară sau unor reglementări conforme cu directivele contabile europene și depuse la organele competente. Cu acordul Băncii Naționale a României pot fi acceptate și situații financiare anuale individuale și/sau consolidate care sunt întocmite în conformitate cu alte standarde contabile recunoscute la nivel internațional; e) estimări ale bilanțului și ale contului de profit și pierdere pentru următorii 3 ani, semnate de acționar; f) curriculum vitae, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor alin. (6) lit. b), pentru persoanele care exercită responsabilități de conducere a acționarului; informațiile furnizate trebuie să susțină îndeplinirea cerințelor de competență profesională, potrivit art. 18¹⁰ alin. (1);”. 19. La articolul 21 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins: ,,g) certificat de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (2) și (2¹), pentru persoanele care exercită responsabilități de conducere a acționarului.” 20. La articolul 21, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare dintre acționarii direcți, alții decât cei menționați la alin. (1) și decât instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în registrul special, persoane juridice române, vor fi transmise documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), c) și g) și cea mai recentă situație financiară anuală auditată.” 21. La articolul 21, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins: „(5¹) Acționarii semnificativi menționați la alin. (4) și (5) vor remite și documentele prevăzute la alin. (1) lit. e).” 22. La articolul 21, partea introductivă a alineatului (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „(6) Pentru fiecare dintre acționarii, persoane fizice, se vor prezenta următoarele documente:”. 23. La articolul 21 alineatul (6), literele b) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,b) curriculum vitae, din care să rezulte activitatea anterioară și cea desfășurată în prezent, inclusiv denumirea angajatorului, natura activității desfășurate, funcția deținută și alte informații relevante legate de activitatea acestuia, și în care să se indice entitățile în care persoana fizică a deținut sau deține responsabilități de administrare și/sau de conducere, precum și, în cazul acționarului semnificativ, orice alte informații relevante care să susțină îndeplinirea cerințelor privind competența profesională; d) certificatul de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (2) și (2¹).” 24. La articolul 21 alineatul (6), literele e) și f) se abrogă. 25. La articolul 21, alineatul (7) se abrogă. 26. La articolul 22 alineatul (1), partea introductivă și litera d) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 22. — (1) Pentru fiecare dintre persoanele nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al directoratului, vor fi transmise următoarele informații și documente: d) declarație pe propria răspundere, din care să rezulte că persoana în cauză respectă dispozițiile art. 107 alin. (3) din MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 17 O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, și nu se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 110 din O.U.G nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau în altă situație de incompatibilitate prevăzută de legislația în vigoare ori că înțelege să renunțe la orice situație de incompatibilitate înaintea începerii exercitării funcției pentru care a fost aprobată de Banca Națională a României;”. 27. La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: „(2¹) Dacă certificatul de cazier judiciar sau documentul echivalent nu poate fi obținut, se va prezenta o declarație pe propria răspundere în care se va motiva corespunzător imposibilitatea obținerii documentului oficial, însoțită, după caz, de dovezi care să ateste diligențele depuse pentru obținerea acestui document.” 28. La articolul 23 alineatul (1), literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) descrierea obiectivelor, politicilor și strategiilor băncii; c) prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor;”. 29. La articolul 23 alineatul (2), literele c) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins: c) descrierea categoriilor de activități ce urmează a fi efectuate în primii 3 ani de activitate și, în mod corespunzător, a produselor și serviciilor oferite și a politicii de preț/tarifare aferente acestora. Pentru fiecare dintre aceste categorii de activități se va indica și data probabilă la care vor fi introduse în oferta băncii. în cazul emisiunilor de monedă electronică, se vor prezenta cel puțin informațiile prevăzute la art. 46 alin. (1); i) valoarea investițiilor aferente creării suportului tehnic necesar desfășurării activităților propuse și realizării structurii organizatorice și graficul de realizare a acestora;”. 30. La articolul 23, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Cadrul formal de administrare a activității băncii, prevăzut la alin. (1) lit. b), va cuprinde: proiectul structurii organizatorice a băncii, definirea liniilor de responsabilitate, atribuțiile fiecărui compartiment/centru de responsabilitate al băncii și relațiile dintre acestea (fluxurile informaționale), atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncii, atribuțiile comitetelor specializate ale băncii, competențele organelor de administrare și/sau de conducere ale băncii (consiliu de administrație, directori, respectiv consiliu de supraveghere și directorat), ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii sau a sucursalelor și a altor sedii secundare și ale altor salariați care efectuează operațiuni în numele și pe contul băncii. După caz, va fi prezentată și poziția instituției de credit în cadrul grupului din care va face parte, din perspectiva structurilor și liniilor de administrare în cadrul acestuia.” 31. La articolul 23 alineatul (4), partea introductivă și literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(4) Prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor, prevăzută la alin. (1) lit. c), va include cel puțin: a) descrierea profilului de risc, cu menționarea nivelurilor de la care riscurile sunt considerate semnificative; b) politicile pentru fiecare dintre următoarele riscuri: riscul de credit, riscul de diminuare a valorii creanței, riscul de credit al contrapartidei, riscul de poziție, riscul de decontare, riscul valutar, riscul de marfă și riscul operațional, precum și pentru orice alte riscuri aferente activității desfășurate considerate semnificative;”. 32. La articolul 23 alineatul (4), litera e) se abrogă. 33. La articolul 23 alineatul (4), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,f) estimări privind nivelul expunerilor mari pe primii 3 ani de funcționare, cu luarea în considerare a Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 13/110/2006, și a Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2008 privind raportarea expunerilor mari de către instituțiile de credit.” 34. La articolul 23, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(5 ) Descrierea mecanismelor de control intern prevăzute la alin. (1) lit. d) se va referi la modul de organizare a funcțiilor de control al riscurilor, de asigurare a conformității și de audit intern, în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României. (6 ) Estimările situațiilor financiare, prevăzute la alin. (1) lit. e), vor fi însoțite de calcule de fundamentare a principalelor posturi și elemente ale situațiilor financiare, precum și de raportul unui auditor financiar asupra examinării informațiilor financiare prognozate, întocmit în conformitate cu Standardele internaționale privind angajamentele de asigurare relevante și cu contractul încheiat între părți.” 35. La articolul 23, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „(8) Dacă instituția de credit ar urma să facă obiectul supravegherii pe bază consolidată sau pe bază subconsolidată de către Banca Națională a României, potrivit Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe bază consolidată a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, informațiile solicitate la alin. (4) lit. d) și f) vor fi prezentate și la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, cu luarea în considerare a Ordinului Băncii Naționale a României nr. 12/2007 privind raportarea cerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit, cu modificările ulterioare, și, respectiv, a Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 16/21/2006 și a Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2008.” 36. La articolul 25, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 25. — (1) în vederea obținerii autorizației de funcționare, în termenul prevăzut la art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi prezentate Băncii Naționale a României documentele care atestă constituirea băncii, conform dispozițiilor aplicabile.” 37. La articolul 49, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 49. — (1) Prevederile art. 16, 17 și 18 sunt aplicabile în mod corespunzător și organizațiilor cooperatiste de credit. (4) Prevederile art. 11, 12 și ale art. 18²—18²⁴ sunt aplicabile în mod corespunzător și membrilor cooperatori cu participații reprezentând cel puțin 10% din capitalul social al cooperativei de credit.” 38. La articolul 53 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,e) comunicare privind identitatea persoanelor nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a cooperativei de credit, însoțită pentru fiecare dintre acestea de chestionarul prevăzut în anexa nr. 4, certificatul de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (2) și (2¹), curriculum vitae și declarație pe propria răspundere, din care să rezulte că persoana în cauză respectă 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 dispozițiile art. 107 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, și nu se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 110 și la art. 373 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau în altă situație de incompatibilitate prevăzută de legislația în vigoare ori că înțelege să renunțe la orice situație de incompatibilitate înaintea începerii exercitării funcției pentru care a fost aprobată de Banca Națională a României;”. 39. La articolul 53 alineatul (1), litera f) se abrogă. 40. La articolul 53 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) certificat de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (2) și (2¹);”. 41. La articolul 55, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 55. —în vederea obținerii autorizației de funcționare a cooperativei de credit, în termenul prevăzut la art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, casa centrală va prezenta Băncii Naționale a României următoarele documente:”. 42. La articolul 58, alineatul (2) se abrogă. 43. La articolul 59 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,c) comunicare privind persoanele nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a casei centrale. Pentru fiecare dintre acestea se va remite copie de pe actul de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate, curriculum vitae completat în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. b), certificatul de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (2) și (2¹), chestionarul prevăzut în anexa nr. 4, semnat și datat de persoana chestionată, și declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 53 alin. (1) lit. e).” 44. La articolul 61 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 61. — (1) în vederea obținerii autorizațiilor de funcționare a casei centrale și a cooperativelor de credit afiliate care s-au constituit pe baza aprobării colective de constituire a rețelei, în termenul prevăzut la art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi prezentate Băncii Naționale a României, pentru fiecare organizație cooperatistă de credit din rețea, următoarele documente:”. 45. Articolul 65 se abrogă. 46. La articolul 68, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 68. — (1) în vederea obținerii autorizației de funcționare, în termenul prevăzut la art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi prezentate Băncii Naționale a României documentele care atestă îndeplinirea tuturor formalităților pentru înființarea sucursalei.” 47. La articolul 70, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) De asemenea, aprobarea constituirii va fi revocată în cazul nerespectării termenului prevăzut la art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru depunerea documentației în vederea obținerii autorizației de funcționare.” 48. Articolul 71 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 71. — Pentru evitarea unor întârzieri în furnizarea informațiilor necesare în cadrul procesului de autorizare, inclusiv a unor solicitări suplimentare de informații, în anticiparea unei cereri de autorizare formale, se poate solicita Băncii Naționale a României organizarea unor întâlniri preliminare în vederea prezentării și clarificării elementelor legate de proiectul propus, în special dacă acesta prezintă o complexitate deosebită.” 49. Articolele 72 și 73 se abrogă. 50. La articolul 74 se introduc două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins: „(2) Solicitanții trebuie să susțină cu documente adecvate informațiile furnizate și să ateste Băncii Naționale a României că toate informațiile comunicate sunt complete și conforme cu realitatea. (3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dreptului Băncii Naționale a României de a verifica afirmațiile făcute de solicitanți în cadrul procesului de autorizare, prin solicitarea de documente care să probeze că cele declarate corespund adevărului și/sau prin obținerea unei confirmări din partea altor autorități naționale sau străine, după caz.” 51. La articolul 77, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 77. — (1) Documentele transmise în susținerea cererii de autorizare vor fi menționate într-un opis. Documentația va fi prezentată Băncii Naționale a României în limba română. Actele cu caracter oficial și cele sub semnătură privată, pentru care nu este prevăzută în prezentul regulament forma în care acestea se remit Băncii Naționale a României, vor fi prezentate în original sau în copie legalizată, după caz. Pentru documentele redactate într-o limbă străină se va prezenta și traducerea legalizată a acestora. Pentru documentele redactate într-o limbă de circulație internațională, Banca Națională a României poate excepta, de la caz la caz, aplicarea cerinței privind traducerea legalizată.” 52. Anexa nr. 2 se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament. 53. Anexele nr. 3 și 6 se abrogă. 54. La anexa nr. 5, punctul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „7. Persoanele fizice menționate la pct. 1—3 sau asociații/acționarii ori persoanele care asigură administrarea și/sau conducerea societății menționate la pct. 1 au fost condamnate pentru infracțiunile prevăzute la art. 18³ alin. (1) lit. a) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe? în caz afirmativ, dați detalii.” Art. II. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 6 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezentul regulament, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. ★ Prezentul regulament transpune dispozițiile art. 5 paragraful 1 din Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei Consiliului 92/49/CE și a directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește normele de procedură și criteriile de evaluare aplicabile evaluării prudențiale a achizițiilor și a majorărilor de participații în sectorul financiar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 247 din 21 septembrie 2007. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 23 martie 2009. Nr. 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 19 ANEXĂ (Anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 11/2007) Confidențial CHESTIONAR*) pentru participanții la capitalul social al instituției de credit *) Acest chestionar va fi completat de fiecare participant la capitalul social al instituției de credit și de fiecare participant care urmează să dețină indirect o participatie calificată. In cazul în care se solicită autorizarea unei sucursale în România a unei instituții de credit dintr-un stat terț, chestionarul va fi completat de către aceasta din urmă, toate întrebările care vizează participantul la capitalul instituției de credit fiind considerate a se referi la instituția de credit din statul terț. Chestionarul se întocmește în formă redactată, potrivit prezentului model; este obligatoriu a se răspunde detaliat la toate întrebările, cu toate precizările necesare, astfel încât să poată fi efectuată evaluarea calității și solidității financiare a participantului la capitalul social al instituției de credit, în raport cu nivelul participației ce urmează să fie deținută de acesta, și a respectării cerințelor legale aplicabile. In cadrul chestionarului, sintagma instituție de credit va fi înlocuită în mod corespunzător cu categoria instituției de credit pentru care se comunică informațiile. In cazul instituțiilor de credit, persoane juridice române, nu este necesară furnizarea informațiilor solicitate la pct. 2.4 și 18. Nu sunt acceptate chestionarele semnate prin reprezentare. I. Identitatea participantului la capital 1. Persoană fizică Precizați numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia, domiciliul și reședința. Pentru persoanele cu altă cetățenie decât cea română, precizați, dacă este cazul, și data de la care participantul și-a stabilit reședința în România: 2. Persoană juridică 2.1. Precizați denumirea înregistrată și cea de afaceri, forma juridică și adresa sediului social: 2.2. Prezentați o descriere a activităților desfășurate până în prezent, cu detalierea aspectelor de natură să susțină îndeplinirea criteriului de competență profesională. 2.3. Precizați identitatea persoanelor care asigură conducerea activității persoanei juridice (se vor indica numele și prenumele, funcția acestora și dacă dețin dreptul de a reprezenta entitatea). 2.4 Comunicați identitatea tuturor persoanelor care sunt beneficiarii reali¹ ai persoanei juridice: 3. Entitate organizată ca trust: 3.1. Precizați identitatea tuturor persoanelor care vor administra activele (administratori) în conformitate cu termenii documentelor de instituire a trustului și participarea acestora la distribuirea veniturilor rezultate: 3.2. Precizați identitatea tuturor persoanelor care sunt beneficiarii reali ai proprietății trustului: II. Alte informații cu privire la participant a) Persoană fizică 4. Pentru participant și pentru orice entitate condusă sau controlată vreodată de către acesta, precizați dacă se află în vreuna dintre următoarele situații: a) a făcut sau face în prezent obiectul unor anchete ori proceduri penale, al unor acțiuni administrative sau civile relevante ori acțiuni de natură disciplinară (inclusiv interzicerea de a ocupa funcția de director al unei entități, proceduri de faliment, insolvență sau proceduri similare)? Aceste anchete, proceduri ori acțiuni s-au încheiat cu vreo sancțiune sau interdicție? Dacă da, dați detalii, indiferent dacă între timp a intervenit o reabilitare. b) a făcut sau face în prezent obiectul unor investigații, măsuri, proceduri speciale de supraveghere ori sancțiuni din partea unei autorități de supraveghere? Dacă da, dați detalii. c) i s-a respins solicitarea unei înregistrări, autorizări, dobândirii calității de membru ori a unei licențe pentru a desfășura o activitate comercială, afacere sau profesie; a făcut obiectul unei retrageri, revocări ori radieri a unei înregistrări, autorizații, a calității de membru sau a unei licențe; a făcut obiectul unei excluderi dintr-o activitate ori profesie, dispusă de o autoritate de reglementare sau guvernamentală? Dacă da, dați detalii. d) a fost demis dintr-o funcție sau dintr-o poziție de trust, relație fiduciară ori o situație similară sau i s-a solicitat demisia din funcție ori renunțarea la o astfel de poziție? Dacă da, dați detalii. 5. Furnizați informații privind existența unei evaluări anterioare a reputației participantului în calitate de acționar sau de persoană care asigură conducerea activității unei instituții financiare, realizată deja de către o altă autoritate de supraveghere. Specificați identitatea autorității respective și prezentați o dovadă a rezultatului acelei evaluări. i Beneficiari reali sunt persoanele fizice care dețin sau controlează în cele din urmă participantul, precum și persoanele în contul cărora se dobândește participația. Noțiunea include, de asemenea, persoanele care exercită în cele din urmă controlul efectiv asupra participantului, care este o persoană juridică sau un aranjament legal (cum ar fi un trust). 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 6. Furnizați informații privind existența unei evaluări anterioare a participantului realizate de către o autoritate din afara sectorului financiar. Specificați identitatea autorității respective și prezentați o dovadă a rezultatului acelei evaluări. 7. Furnizați informații cu privire la situația și puterea dumneavoastră financiară: detalii referitoare la sursele de venit, la bunurile aflate în proprietate și obligațiile asumate, inclusiv gajuri și alte garanții acordate etc.: Enumerați documentele anexate în susținerea informațiilor furnizate: 8. Furnizați informații financiare ale entităților controlate sau conduse de participant, inclusiv rapoarte de rating și rapoarte publice ale entităților respective și, dacă sunt disponibile, ale participantului însuși. 9. Descrieți interesele și relațiile financiare² și nefinanciare³ ale participantului cu: a) orice alt acționar al instituției de credit.................................................................................; b) orice persoană împuternicită să exercite drepturile de vot în instituția de credit...........................................; c) orice persoană având responsabilități de administrare și/sau de conducere a instituției de credit vizate.....................; d) instituția de credit însăși și cu grupul acesteia...........................................................................; e) orice alte interese sau activități ale participantului care ar fi în conflict cu instituția de credit și soluțiile posibile pentru aceste conflicte de interese............................................................................................................... b) Persoană juridică 10. Pentru participant și pentru orice entitate aflată sub controlul său, precizați dacă se află în vreuna dintre următoarele situații: a) a făcut sau face în prezent obiectul unor anchete ori proceduri penale, al unor acțiuni administrative sau civile relevante ori acțiuni de natură disciplinară (inclusiv interzicerea de a ocupa funcția de director al unei entități, proceduri de faliment, insolvență sau proceduri similare)? Aceste anchete, proceduri ori acțiuni s-au încheiat cu vreo sancțiune sau interdicție? Dacă da, dați detalii, indiferent dacă între timp a intervenit o reabilitare. b) a făcut sau face în prezent obiectul unor investigații, măsuri, proceduri speciale de supraveghere ori sancțiuni din partea unei autorități de supraveghere? Dacă da, dați detalii. c) i s-a respins solicitarea unei înregistrări, autorizări, dobândirii calității de membru ori a unei licențe pentru a desfășura o activitate comercială, afacere sau profesie; a făcut obiectul unei retrageri, revocări ori radieri a unei înregistrări, autorizații, a calității de membru sau a unei licențe; a făcut obiectul unei excluderi dintr-o activitate ori profesie, dispusă de o autoritate de reglementare sau guvernamentală? Dacă da, dați detalii. 11. Pentru persoanele care asigură conducerea participantului, persoană juridică, furnizați informațiile prevăzute la întrebarea 10 prin anexarea lor la prezentul chestionar, sub semnătura persoanelor în cauză. 12. Furnizați informații privind existența unei evaluări anterioare a reputației participantului în calitate de acționar sau de persoană care asigură conducerea activității unei instituții financiare, realizată deja de către o altă autoritate de supraveghere. Specificați identitatea autorității respective și prezentați o dovadă a rezultatului acelei evaluări. 13. Furnizați informații privind existența unei evaluări anterioare a participantului realizate de către o autoritate din afara sectorului financiar. Specificați identitatea autorității respective și prezentați o dovadă a rezultatului acelei evaluări. 14. Descrieți interesele și relațiile financiare și nefinanciare ale acționarului cu: a) orice alt acționar al instituției de credit...................................................................................; b) orice persoană împuternicită să exercite drepturile de vot în instituția de credit............................................; c) orice persoană având responsabilități de administrare și/sau de conducere a instituției de credit vizate.......................; d) instituția de credit însăși și cu grupul acesteia.............................................................................; e) orice alte interese sau activități ale participantului care ar fi în conflict cu instituția de credit și soluțiile posibile pentru aceste conflicte de interese.................................................................................................................. 15. Prezentați structura acționariatului participantului, cu precizarea identității tuturor acționarilor semnificativi și a procentului deținut de aceștia din capitalul social și din drepturile de vot, și informații privind acordurile dintre acționari. ² Interesele financiare includ, de exemplu, operațiuni de creditare, garanții, gajuri. 3 Interesele nefinanciare includ, de exemplu, relații de familie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 21 16. Dacă participantul face parte dintr-un grup (ca filială sau ca societate-mamă), prezentați o schemă organizatorică detaliată a întregii structuri corporatiste, inclusiv regulile de administrare și conducere intragrup și informații privind proporția din capital și din drepturile de vot a acționarilor relevanți și activitățile desfășurate în prezent de către grup. 17. Dacă participantul face parte dintr-un grup, indicați instituțiile supravegheate din cadrul grupului și denumirea autorității de supraveghere în cauză. 18. Dacă participantul sau grupul din care face parte beneficiază de ratinguri, furnizați informații și documente relevante privind ratingul de credit al participantului și ratingul global al grupului: 19. Precizați dacă aveți cunoștință despre existența unor dispoziții legale sau măsuri de natură administrativă în statul de origine (de exemplu, permisiunea păstrării anonimatului în ceea ce privește identitatea acționarilor/asociaților, persoanelor cu responsabilități de administrare și/sau de conducere a participantului, lipsa obligativității organizării și ținerii contabilității ori întocmirii sau publicării situațiilor financiare), de natură să împiedice exercitarea supravegherii eficiente a instituției de credit la care intenționați să dobândiți participații. lll. Informații referitoare la participația la capitalul instituției de credit 20. Denumirea și adresa sediului social al instituției de credit/sucursalei din România a unei instituții de credit dintr-un stat terț pentru care se comunică informațiile: 21. Precizați care este obiectivul general urmărit prin participarea la capitalul social al instituției de credit (de exemplu, investiție strategică, investiție de portofoliu). 22. Precizați care sunt orientările pe care le are în vedere participantul în legătură cu natura, volumul și profitabilitatea activității instituției de credit în următorii ani și, dacă este cazul, în ceea ce privește componența organelor de administrare și/sau de conducere a instituției de credit. 23. Precizați numărul și tipul acțiunilor, valoarea acestora și procentul participației la capitalul social al instituției de credit și drepturile de vot (la calculul drepturilor de vot vor fi avute în vedere prevederile art. 2¹ din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007): a) ce urmează a fi deținute de către participant: nr. și tipul acțiunilor ..................lei ..................valută ..................% din total capital social ................% din total drepturi de vot b) deținute în prezent: ..........nr. și tipul acțiunilor ........lei ......valută ........% din total capital social ......% din total drepturi de vot 24. Participantul face parte dintr-un grup de persoane care acționează concertat pentru dobândirea unei participații calificate la capitalul instituției de credit? în caz afirmativ, precizați componența grupului, natura relațiilor existente între membrii acestuia, precum și informații legate de contribuția altor persoane la finanțare, mijloace de participare în aranjamente financiare, viitoare aranjamente organizaționale etc. 25. Specificați prevederile acordurilor existente sau preconizate ale participantului cu alți acționari referitoare la instituția de credit. 26. Precizați perioada pentru care intenționați să dețineți acțiunile după dobândirea lor, precum și orice intenție de majorare, diminuare sau menținere a nivelul participației în următorii 3 ani. IV. Informații privind finanțarea participației la capitalul instituției de credit 27. Precizați care este proveniența fondurilor utilizate pentru obținerea participației la capitalul social al instituției de credit, respectiv: a) detalii privind utilizarea resurselor financiare proprii și originea acestora, susținute de acte doveditoare sau declarație pe propria răspundere, în cazul în care nu este posibilă furnizarea unor acte doveditoare: 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 b) informații cu privire la mijloacele și rețeaua utilizată pentru transferul fondurilor (disponibilitatea resurselor care vor fi folosite pentru achiziție, aranjamente financiare etc.): c) detalii referitoare la accesul la resurse de capital și la piețele financiare și asupra finanțării pentru cumpărarea acțiunilor: d) informații referitoare la utilizarea de fonduri împrumutate contractate din sistemul bancar (instrumente financiare ce vor fi emise) sau la orice alt tip de relație financiară cu alți acționari ai instituției de credit (scadențe, termeni, gajuri și alte garanții): e) informații asupra bunurilor participantului sau ale instituției de credit care urmează să fie vândute într-un termen scurt în scopul finanțării participației (condiții de vânzare, evaluarea prețului și detalii privind caracteristicile acesteia): 28. Precizați care sunt efectele/consecințele așteptate ale participației la capitalul social al instituției de credit? Furnizați informații privind impactul acestei operațiunii asupra indicatorilor financiari și, după caz, prudențiali ai participantului (de exemplu, nivelul fondurilor proprii, indicatorul de lichiditate etc.). 29. Furnizați informații cu privire la capacitatea financiară și disponibilitatea participantului de a susține instituția de credit cu fonduri proprii suplimentare, dacă este necesar pentru dezvoltarea activităților acesteia sau în cazul unor dificultăți financiare. Subsemnatul, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea legii, că toate informațiile cuprinse în acest chestionar sunt complete și conforme cu realitatea. Data...................... Numele și prenumele Funcția (dacă este cazul) Semnătura și ștampila (dacă este cazul) (pentru persoanele juridice vor semna reprezentanții lor legali/statutari) NOTĂ: Banca Națională a României va păstra confidențialitatea informațiilor cuprinse în răspunsurile la acest chestionar, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 23 BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI REGULAMENT pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, si a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terte Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 1¹ și 1², ale art. 25—28, ale art. 108, 146 și 147 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (2) lit. a) și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezentul regulament. Art. I. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 16 aprilie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Titlul regulamentului se modifică și va avea următorul cuprins: „REGULAMENT privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, si a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe” 2. La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) în înțelesul prezentului regulament, sintagma persoane cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită desemnează persoanele nominalizate să asigure conducerea structurilor care privesc activitățile de administrare și control al riscurilor, audit intern, conformitate, trezorerie și creditare.” 3. După capitolul I se introduce un nou capitol, capitolul I¹ „Dispoziții privind începerea activității”, cuprinzând articolele 2¹—2⁴, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL 11 Dispoziții privind începerea activității Art. 2¹. — (1) înainte de începerea activității, instituțiile de credit, persoane juridice române, trebuie să obțină aprobarea Băncii Naționale a României pentru persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să dispună de reputație și experiență adecvată naturii, extinderii și complexității activității instituției de credit și responsabilităților încredințate. (3) Banca Națională a României evaluează, de la caz la caz, pentru fiecare dintre persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alin. (2), luând în considerare informațiile legate de activitatea, experiența și reputația persoanei în cauză, precum și orice alte circumstanțe relevante. (4) în vederea evaluării de către Banca Națională a României a persoanelor prevăzute la alin. (1), instituția de credit va prezenta Băncii Naționale a României o cerere de aprobare, însoțită, pentru fiecare dintre persoanele nominalizate, de următoarele informații și documente: a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate; b) curriculum vitae, care va cuprinde cel puțin informații legate de studiile absolvite, cu menționarea instituției de învățământ, a naturii cursurilor și a anului absolvirii, și o prezentare detaliată a activității desfășurate, cu indicarea denumirii, adresei și a profilului activității entității în cadrul căreia a activat, a naturii și duratei activităților desfășurate, precum și a responsabilităților exercitate. Dacă este cazul, se va indica și autoritatea însărcinată cu supravegherea fiecăreia dintre entitățile în cadrul cărora persoana respectivă a desfășurat activitate; c) informațiile prevăzute în chestionarul — anexa nr. 4 la Regulamentul nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare, care vor fi furnizate în mod corespunzător sub semnătura persoanei în cauză; d) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara în care își are domiciliul/reședința. Art. 22. — (1) în termen de 5 zile de la data începerii activității, instituția de credit va notifica acest fapt Băncii Naționale a României și va transmite acesteia reglementările interne, în limba română, referitoare la activitățile desfășurate. (2 ) Dacă nu se prevede altfel, reglementările interne vor fi transmise în format electronic, cu menționarea hotărârii organului competent care le-a aprobat. (3 ) Dacă, potrivit unor dispoziții exprese, reglementările interne ale instituțiilor de credit fac obiectul validării/ avizării/aprobării Băncii Naționale a României, acestea vor fi transmise atât în format electronic, cât și pe suport hârtie și vor fi însoțite de hotărârea organului competent care le-a aprobat și de o fundamentare a acestora. Art. 2³. — Concomitent cu notificarea prevăzută la art. 2² alin. (1), se va transmite Băncii Naționale a României o declarație din care să rezulte că instituția de credit îndeplinește în totalitate cerințele prevăzute de legislația în vigoare în domeniul protecției valorilor. Art. 2⁴. — Dispozițiile art. 2¹—2³ se aplică în mod corespunzător și în cazul sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe.” 4. La articolul 3 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: ,,i) persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită.” 5. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3¹, cu următorul cuprins: „Art. 3¹. — Notificarea unei achiziții propuse de către un achizitor potențial sau a deciziei de reducere a unei participații calificate într-o instituție de credit, persoană juridică română, se 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 realizează în condițiile prevederilor art. 25—31 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale celor cuprinse în secțiunea a 2¹-a din prezentul regulament.” 6. La articolul 4 alineatul (1), litera e) se abrogă. 7. La articolul 7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) în cazul schimbării unui director ori a unui membru al consiliului de administrație sau, după caz, a unui membru al directoratului ori al consiliului de supraveghere, precum și în cazul numirii unor persoane în astfel de funcții nou- create, persoanele propuse trebuie să fie aprobate de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților.” 8. După articolul 15 se introduce o nouă subsecțiune, subsecțiunea 2.9 „Persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită”, cuprinzând articolul 15¹, cu următorul cuprins: „2 .9. Persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită Art. 15¹. — (1) în cazul schimbării persoanelor cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită sau, după caz, al numirii unor persoane în astfel de funcții nou-create, persoanele propuse pentru funcțiile respective trebuie să fie aprobate de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților. (2 ) Cererea de aprobare va indica și motivul schimbării persoanelor care au ocupat anterior funcțiile respective și va fi însoțită de hotărârea organului competent și de documentația prevăzută la art. 2¹ alin. (4). (3 ) Evaluarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza cerințelor prevăzute de lege, avându-se în vedere și prevederile art. 2¹ alin. (2)—(4).” 9. După secțiunea a 2-a „Modificări supuse aprobării prealabile” se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 2¹-a „Notificarea unei achiziții propuse sau a deciziei de reducere a unei participați! calificate”, cuprinzând articolele 15²—15¹⁷, cu următorul cuprins: „SECȚIUNEA a 2^-a Notificarea unei achiziții propuse sau a deciziei de reducere a unei participații calificate Art. 15². — (1) Orice achizitor potențial trebuie să notifice în prealabil, în scris, Banca Națională a României în legătură cu o achiziție propusă într-o instituție de credit, persoană juridică română, în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Obligația de notificare prevăzută la alin. (1) revine oricărei persoane care a decis în legătură cu o achiziție propusă, indiferent că este achizitor potențial direct ori indirect sau că acționează concertat cu alte persoane ori că a depășit involuntar un nivel de participație pentru care există obligația de notificare, potrivit legii. (3) Dacă participația calificată pentru care există obligația de notificare urmează să fie deținută indirect prin una sau mai multe persoane prin intermediul unei relații de control, toate persoanele aflate în lanțul de participații sunt supuse obligației de notificare a achiziției propuse. (4) în cazul depășirii involuntare a nivelurilor de participație pentru care există obligația de notificare potrivit legii, această obligație revine persoanei în cauză de îndată ce a luat cunoștință de faptul că a depășit un anumit nivel, inclusiv în cazul în care intenționează să-și reducă participația sub nivelul respectiv. Art. 15³. — (1) în aplicarea prevederilor art. 25 și 27 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei secțiuni, la determinarea unei participații calificate, pentru calculul drepturilor de vot ale unei persoane se aplică în mod corespunzător prevederile art. 116 alin. (1) ultimele două teze, alin. (2) și alin. (7)—(10) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 5, 6 și 10 din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2008 privind implementarea Directivei 2007/14/CE de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informațiile referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobat prin Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 28/2008. (2) La determinarea unei participații calificate nu se ține seama de drepturile de vot sau de acțiunile pe care firmele de investiții sau instituțiile de credit le pot deține ca urmare a subscrierii de instrumente financiare și/sau a plasării instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm asumat în desfășurarea activității prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 6 A. lit. f) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca, pe de o parte, drepturile de vot sau acțiunile respective să nu fie exercitate ori utilizate pentru a interveni în administrarea activității emitentului și, pe de altă parte, drepturile de vot sau acțiunile respective să fie cedate în termen de un an de la data achiziționării participației. Art. 15⁴. — (1) Evaluarea calității achizitorului potențial se realizează pe baza criteriilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu luarea în considerare a prevederilor cuprinse în secțiunea 1¹ „Criterii de evaluare a acționarilor semnificativi” din Regulamentul nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare. (2) Dacă achizitorul potențial nominalizează persoane care urmează să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a instituției de credit vizate, la evaluarea achizitorului potențial se va avea în vedere și modul în care sunt îndeplinite de către aceste persoane cerințele prevăzute la art. 108 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare. (3) Evaluarea reputației și experienței oricărei persoane care va exercita responsabilități de administrare și/sau de conducere a instituției de credit, ca rezultat al achiziției propuse, se realizează concomitent cu evaluarea calității achizitorului potențial, dacă acesta se află în poziția de a desemna noi persoane pentru exercitarea responsabilităților în cauză, intenționează să propună noi persoane în acest sens și acestea au fost deja identificate. Art. 15⁵. — (1) Notificarea prevăzută la art. 15² trebuie să fie însoțită de toate informațiile prevăzute în lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament, în funcție de natura achizitorului potențial și a achiziției propuse și, dacă este cazul, de documentația specifică, prevăzută în Regulamentul nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele propuse să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a unei instituții de credit. (2) în cazul persoanelor care acționează concertat în calitate de achizitor potențial, notificarea drepturilor de vot deținute sau exercitate în mod colectiv poate fi făcută de către fiecare persoană ori de către una dintre ele în numele grupului de persoane care acționează concertat, fără ca prin aceasta să se aducă atingere obligației de furnizare a informațiilor cuprinse în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 25 lista prevăzută în anexă de către fiecare dintre persoanele în cauză. (3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care participația calificată supusă obligației de notificare urmează să fie deținută indirect prin una sau mai multe persoane prin intermediul unei relații de control. Art. 15⁶. — (1) Informațiile cu caracter general, cuprinse în partea I a listei prevăzute în anexă, trebuie să fie furnizate de achizitorul potențial, indiferent de gradul de implicare, raportat la proporția din capital sau din drepturile de vot, pe care acesta o va deține în instituția de credit vizată de achiziția propusă. (2) Informațiile cu caracter general prevăzute la alin. (1) vor fi furnizate prin completarea chestionarului — anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare, mai puțin la întrebările 19, 22, 26, 28 și 29, și transmiterea documentației indicate în lista prevăzută în anexă. (3) Informațiile care vizează identitatea achizitorului potențial, situația sa financiară și finanțarea achiziției propuse, precum și cele privind existența sau absența unor înregistrări în cazierul judiciar și, după caz, fiscal, trebuie să fie însoțite de documente corespunzătoare care să probeze realitatea celor declarate. (4) Certificatele de cazier judiciar, după caz, fiscal sau documentele echivalente trebuie prezentate în original, în termenul legal de valabilitate. Dacă astfel de documente nu pot fi obținute, se va prezenta o declarație pe propria răspundere, în care se va motiva în mod corespunzător imposibilitatea obținerii documentului oficial, însoțită, după caz, de dovezi care să ateste diligențele depuse pentru obținerea sa. Art. 15⁷. — (1) Informațiile specifice cuprinse în partea a Il-a a listei prevăzute în anexă trebuie să fie furnizate de achizitorul potențial în mod distinct, după cum în urma achiziției propuse acesta va dobândi sau nu controlul asupra instituției de credit vizate și proporțional cu gradul de implicare a sa în administrarea acesteia. (2) Achizitorul potențial care va dobândi controlul asupra instituției de credit vizate trebuie să prezinte Băncii Naționale a României un plan de activitate, conform secțiunii A din partea a Il-a a listei prevăzute în anexă, care să reflecte proiectele sale referitoare la activitatea și organizarea instituției de credit, structura propusă a grupului din care aceasta va face parte și evaluarea consecințelor de natură financiară a achiziției propuse, inclusiv o proiecție financiară pe termen mediu. (3) Achizitorul potențial care nu va dobândi controlul asupra instituției de credit vizate, dar va achiziționa o participație calificată supusă obligației de notificare, trebuie să prezinte Băncii Naționale a României un document de strategie, conform secțiunii B din partea a ll-a a listei prevăzute în anexă, cuprinzând informațiile cerute, a căror detaliere va depinde de gradul de implicare a achizitorului potențial în administrarea instituției de credit. Art. 15⁸. — (1) în funcție de circumstanțele concrete ale achiziției propuse, Banca Națională a României poate să excepteze în mod explicit achizitorul potențial de la furnizarea anumitor informații, în situații cum ar fi: a) Banca Națională a României este deja în posesia informațiilor necesare sau le poate obține de la altă autoritate de supraveghere; b) achiziția propusă urmează să se realizeze printr-o tranzacție intra-grup care are loc în cadrul grupului unui acționar existent, fără să aibă loc o modificare efectivă sau substanțială a deținătorului direct ori indirect al participației calificate în instituția de credit sau a influenței pe care grupul o exercită în instituția de credit; în acest caz, vor fi furnizate informații adecvate care să permită evaluarea achiziției propuse, fără a fi necesară o reevaluare a întregului grup; c) achiziția propusă se realizează prin ofertă publică și achizitorul potențial nu se află în posesia tuturor informațiilor necesare pentru a-și stabili un plan de activitate complet; în acest caz, achizitorul potențial va indica Băncii Naționale a României dificultățile întâmpinate în obținerea informațiilor necesare, precizând care sunt aspectele din planul de activitate care ar putea suferi modificări în perioada următoare, absența informațiilor cerute neconstituind în sine un motiv de respingere a achiziției propuse, dacă informațiile parțiale furnizate sunt suficiente pentru evaluarea consecințelor probabile ale achiziției propuse pentru instituția de credit vizată și dacă achizitorul potențial se angajează că va furniza informațiile lipsă imediat ce va fi posibil după finalizarea achiziției; d) participația calificată care face obiectul notificării urmează să fie deținută indirect prin una sau mai multe persoane; în acest caz, evaluarea achiziției propuse poate fi realizată prin evaluarea doar a persoanei care are calitatea de ultim deținător indirect al participației și a persoanelor care urmează să dețină în mod direct participații la instituția de credit vizată, cu excepția cazului în care Banca Națională a României consideră ca fiind necesară evaluarea unuia sau a mai multor deținători intermediari din lanțul de participații; e) achizitorul potențial a făcut obiectul unei evaluări anterioare de către Banca Națională a României; în acest caz, informațiile furnizate referitoare la achizitorul potențial trebuie să fie actualizate în mod adecvat, cu luarea în considerare, însă, a influenței pe care acesta o va exercita asupra instituției de credit vizate ca urmare a achiziției propuse. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere prerogativelor Băncii Naționale a României de a excepta achizitorul potențial de la furnizarea unor informații și în alte cazuri în care consideră că aceste informații nu sunt necesare sau nu prezintă relevanță pentru aprecierea situației concrete și pentru realizarea evaluării conform criteriilor prevăzute de lege, în cazurile în care lipsa informațiilor, justificată de particularitățile concrete ale achiziției propuse, nu împiedică această evaluare sau în cazurile în care achizitorul nu exercită în fapt o influență corespunzătoare nivelului participației ce urmează să fie achiziționate. Art. 15⁹. — (1) Pe baza analizei efectuate asupra informațiilor transmise de achizitorul potențial, deși complete potrivit listei prevăzute în anexă, Banca Națională a României poate considera că pentru evaluarea achiziției propuse sunt necesare anumite informații suplimentare de natură să clarifice sau să detalieze informațiile deja furnizate. în acest caz, devin incidente prevederile art. 25 alin. (5)—(7) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Cu excepția cazului în care sunt necesare informații suplimentare conform alin. (1), lista informațiilor prevăzute în anexă este considerată o listă exhaustivă de informații, relevante din punct de vedere prudențial, care sunt necesare Băncii Naționale a României în scopul evaluării achiziției propuse. Art. 15¹⁰. — în sensul prevederilor art. 15⁸ și pentru evitarea unor întârzieri în furnizarea informațiilor necesare în cadrul perioadei de evaluare, inclusiv a unor solicitări suplimentare de informații, achizitorul potențial se poate adresa Băncii Naționale a României, în anticiparea unei notificări formale, și poate solicita organizarea unor întâlniri preliminare în vederea prezentării și clarificării elementelor legate de achiziția propusă, în special în cazurile în care aceasta prezintă o complexitate deosebită, datorată unor factori cum ar fi: complexitatea tranzacției în sine, a structurii grupului din care face parte 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 achizitorul potențial, structura instituției de credit vizate de achiziția propusă. Art. 15¹¹. — (1) în toate cazurile, achizitorul potențial trebuie să ateste pe propria răspundere că toate informațiile furnizate sunt complete și conforme cu realitatea. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere cerințelor prevăzute la art. 15⁶ alin. (2) și (3) referitoare la susținerea cu documente adecvate a informațiilor furnizate și nici dreptului Băncii Naționale a României de a verifica afirmațiile făcute de achizitorul potențial prin solicitarea de documente care să probeze că cele declarate corespund realității și/sau prin obținerea unei confirmări din partea altor autorități naționale ori străine, după caz. Art. 15¹². — (1) în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României se poate opune unei achiziții propuse, notificată conform prezentei secțiuni, pe baza oricăruia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol, dacă există motive rezonabile de a considera că nu sunt îndeplinite cerințele privind asigurarea unui management prudent și sănătos al instituției de credit vizate de achiziția propusă. (2) în sensul prevederilor alin. (1), Banca Națională a României se va opune achiziției propuse dacă, pe baza analizei informațiilor primite: a) are motive să considere că există elemente care pot pune la îndoială credibilitatea achizitorului potențial și/sau competența sa profesională ori concluzionează că este puțin probabil ca achizitorul potențial să aibă capacitatea de a face față dificultăților apărute în procesul de achiziție sau în viitorul anticipat; b) persoanele propuse de achizitorul potențial în condițiile art. 15⁴ alin. (2) nu îndeplinesc cerințele de reputație și experiență prevăzute de lege; c) se poate aprecia că instituția de credit vizată de achiziția propusă nu va fi în măsură să se conformeze cerințelor prudențiale sau că achiziția propusă nu va permite exercitarea unei supravegheri eficiente; d) sunt motive de a suspecta săvârșirea unei infracțiuni sau a unei tentative de spălare de bani ori de finanțare a terorismului în legătură cu achiziția propusă sau creșterea riscului în acest sens. (3) în orice situație, Banca Națională a României se va opune achiziției propuse în situația în care se dovedește că anumite informații transmise de achizitorul potențial sunt false sau incomplete, putând duce la concluzii eronate în procesul de evaluare. Art. 15¹³. — Orice persoană care a decis să cedeze direct sau indirect o participație calificată într-o instituție de credit, persoană juridică română, ori să-și reducă participația calificată sub nivelurile prevăzute la art. 27 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să notifice în prealabil, în scris, Banca Națională a României în legătură cu decizia sa, indicând nivelul participației la care intenționează să ajungă în acest mod. Art. 15¹⁴. — După finalizarea achiziției propuse notificate conform art. 15², respectiv a diminuării participației calificate conform art. 15¹³, instituția de credit, persoană juridică română, va transmite Băncii Naționale a României un extras din registrul în care sunt evidențiate acțiunile acesteia, care să ateste modificările intervenite; extrasul va fi certificat de instituția de credit în cauză și va fi transmis în termen de 10 zile de la data efectuării înregistrărilor corespunzătoare. Art. 15¹⁵. — (1) Instituțiile de credit, persoane juridice române, vor ține o evidență care să le permită identificarea persoanelor care dețin participații calificate la capitalul acestora, în acest scop vor solicita acționarilor lor, indiferent de cota de participare, informațiile necesare în vederea calificării acestora în categoria persoanelor care dețin, direct sau indirect, participații calificate. (2) Instituțiile de credit, persoane juridice române, vor informa de îndată Banca Națională a României cu privire la orice achiziție sau înstrăinare a acțiunilor lor care depășește, respectiv se situează sub nivelurile pentru care există o obligație de notificare potrivit art. 25, respectiv art. 27 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare. Art. 15¹⁶. — (1) Instituțiile de credit, persoane juridice române, vor transmite anual Băncii Naționale a României, în termen de 6 luni de la încheierea exercițiului financiar precedent al acestora, informații financiare în legătură cu acționarii care dețin, direct sau indirect ori în mod concertat, participații calificate, astfel: a) pentru persoanele juridice — situațiile financiare anuale, individuale și, după caz, consolidate; această obligație nu privește persoanele juridice aflate sub supravegherea sau monitorizarea Băncii Naționale a României; b) pentru persoanele fizice — declarația pe venitul global depusă la organele fiscale și/sau, după caz, o declarație pe propria răspundere din care să rezulte sursa și veniturile obținute și volumul și natura obligațiilor asumate. (2 ) Anual, în termen de 30 de zile de la încheierea exercițiului financiar, instituțiile de credit, persoane juridice române, vor comunica Băncii Naționale a României, prin rețeaua de comunicații interbancare, o situație a tuturor acționarilor, cuprinzând următoarele informații: identitatea, domiciliul și cetățenia, în cazul persoanelor fizice, naționalitatea și sediul, în cazul persoanelor juridice, numărul și valoarea acțiunilor deținute, procentul participației la capitalul social și proporția drepturilor de vot. Art. 15¹⁷. — Dispozițiile prezentei secțiuni privind evaluarea calității unui achizitor potențial nu aduc atingere prerogativelor Băncii Naționale a României, prevăzute de lege, în ceea ce privește competența de a evalua pe o bază continuă calitatea acționarilor existenți ai unei instituții de credit din perspectiva solidității financiare și integrității acestora, precum și a influenței pe care o exercită asupra administrării instituției de credit și de a dispune măsurile necesare dacă cerințele privind asigurarea unui management prudent și sănătos al acesteia nu mai sunt îndeplinite.” 10. Subsecțiunea 3.5 „Acționarii semnificativi”, cuprinzând articolele 21—26, se abrogă. 11. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 28. — (1) Schimbarea unei persoane aprobate să exercite responsabilități de conducere în calitate de director sau, după caz, de membru al directoratului, de pe o funcție de conducere pe o altă funcție de conducere, se notifică Băncii Naționale a României doar în cazul în care schimbarea respectivă nu implică o realocare a responsabilităților încredințate care au fost avute în vedere la acordarea aprobării. Notificarea va fi însoțită de hotărârea organului statutar competent și de o declarație pe propria răspundere a persoanei în cauză, prin care să se confirme că informațiile existente în evidențele Băncii Naționale a României nu au suferit modificări sau, după caz, să se comunice modificările intervenite. (2) Dacă schimbarea prevăzută la alin. (1) implică o realocare de responsabilități, persoana în cauză va fi supusă unei noi aprobări a Băncii Naționale a României, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 7.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 27 12. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 34. — (1) Instituțiile de credit vor notifica Băncii Naționale a României derularea unei noi activități, în termen de 5 zile de la data începerii desfășurării acesteia. Notificarea va fi însoțită de reglementările interne referitoare la activitatea respectivă. (2) în cazul modificării reglementărilor interne aferente activităților desfășurate, instituțiile de credit vor transmite Băncii Naționale a României, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora de către organele competente ale instituției de credit, textul integral al reglementării în cauză actualizat cu modificările intervenite. (3) Notificarea reglementărilor potrivit alin. (1) și (2) se realizează în condițiile prevăzute la art. 2² alin. (2) și (3), care se aplică în mod corespunzător.” 13. La articolul 38 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a cooperativei de credit, în calitate de administrator și/sau de director ori, după caz, de membru al comitetului de supraveghere sau de membru al directoratului, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 7 alin. (3).” 14. La articolul 39, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 39. — (1) Membrii cooperatori care intenționează să dețină părți sociale reprezentând o participație de cel puțin 10% din capitalul social al unei cooperative de credit ori să-și majoreze participația astfel încât aceasta să atingă sau să depășească nivelurile de 20%, o treime ori 50% din capitalul social sau care intenționează să-și reducă participația deținută astfel încât aceasta să scadă sub nivelurile respective, inclusiv sub nivelul de 10% din capitalul social, vor notifica această intenție Băncii Naționale a României. Prevederile art. 15⁴, 15¹⁴ și 15¹⁶ se aplică în mod corespunzător.” 15. La articolul 40, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 40. — (1) Casele centrale ale cooperativelor de credit vor notifica Băncii Naționale a României modificările în situația cooperativelor de credit afiliate prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) și la art. 4 lit. a)—d) și, dacă este cazul, modificările intervenite referitoare la persoanele cu funcție de conducere executivă a unor activități de importanță deosebită aprobate de casa centrală, în termen de 10 zile de la data realizării modificării sau, după caz, a înregistrării mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului.” 16. La articolul 41 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: ,,e) persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită în cadrul sucursalei, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15¹.” 17. La articolul 45, alineatul (2) se abrogă. 18. La articolul 51, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 15⁵ alin. (2) și (3), notificarea unei achiziții propuse sau a deciziei de reducere a unei participații calificate, conform secțiunii a 2¹-a, și notificările privind membrii cooperatori aflați în situațiile prevăzute la art. 39 vor fi semnate de persoana/persoanele supusă/supuse obligației de notificare. în orice situație, dacă notificarea este formulată prin intermediul unei terțe persoane, aceasta va fi însoțită și de procură autentică ori, după caz, de delegație avocațială, din care să rezulte că terța persoană este mandatată să reprezinte în relația cu Banca Națională a României titularul obligației de notificare.” 19. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 52. — (1) în vederea evaluării corespunzătoare a cererilor de aprobare și notificărilor prevăzute de prezentul regulament, Banca Națională a României poate solicita orice informații și/sau documente suplimentare necesare în acest sens, dacă cele prezentate nu sunt suficiente ori relevante pentru realizarea evaluării sau dacă documentația prezintă alte deficiențe. (2) Evaluarea persoanelor nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere, precum și a persoanelor cu funcție de conducere de nivel mediu a activităților de importanță deosebită se poate realiza inclusiv prin organizarea unor interviuri socioprofesionale.” 20. La articolul 53, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 53. — (1) Cu excepția notificărilor de achiziții propuse pentru care procedura și termenul de evaluare sunt prevăzute de O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României hotărăște cu privire la aprobarea cererilor formulate de instituțiile de credit potrivit prezentului regulament, în termen de 30 de zile de la data primirii informațiilor și documentației complete în susținerea cererii de aprobare. în cazul în care sunt necesare informații sau documente suplimentare, termenul de 30 de zile începe să curgă de la data prezentării acestora, dar nu poate depăși 3 luni de la data primirii cererii.” 21. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 54. — în cazul modificărilor supuse notificării, care nu sunt conforme legii sau reglementărilor emise în aplicarea acesteia, cu excepția notificărilor de achiziții propuse, Banca Națională a României va dispune remedierea deficiențelor existente. în cazul în care acestea nu sunt remediate în termenul stabilit de Banca Națională a României, aceasta va putea aplica sancțiunile prevăzute la art. 229 din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare.” 22. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 55. — (1) în cazul nerespectării obligației de notificare prealabilă a unei achiziții propuse de către achizitorul potențial sau a achiziționării unei participații calificate față de care Banca Națională a României a făcut opoziție conform legii, devin incidente dispozițiile art. 231 și ale art. 232 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Instituțiile de credit, persoane juridice române, vor dispune măsurile corespunzătoare pentru asigurarea respectării prevederilor legale privind suspendarea drepturilor de vot ale acționarilor aflați în situația prevăzută la alin. (1). (3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător si în cazul membrilor cooperatori la care se face referire în art. 39.” 23. Regulamentul nr. 6/2008 se completează cu anexa cuprinzând lista informațiilor necesare în vederea evaluării achizițiilor propuse, al cărei conținut este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament. Art. II. — (1) în termen de maximum două luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, instituțiile de credit, persoane juridice române, vor supune aprobării Băncii Naționale a României persoanele cu funcție de conducere de nivel mediu a activităților de importanță deosebită care, la data respectivă, exercită aceste funcții în cadrul instituției de credit. în acest sens, se va prezenta Băncii Naționale a României — Direcția supraveghere cerere de aprobare a persoanelor în cauză, însoțită de documentația corespunzătoare potrivit art. 2¹ alin. (4) 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 din Regulamentul nr. 6/2008, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică tuturor categoriilor de instituții de credit, persoane juridice române, cu excepția cooperativelor de credit. Art. lll. — (1) în termenul prevăzut la art. II alin. (1), casele centrale ale cooperativelor de credit vor transmite Băncii Naționale a României — Direcția supraveghere o situație cuprinzând identitatea persoanelor care exercită responsabilități de administrare la cooperativele de credit afiliate și care au fost aprobate de casa centrală, însoțită de curriculum vitae pentru fiecare dintre aceste persoane. (2) în termen de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. lll din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, casele centrale vor comunica Băncii Naționale a României — Direcția supraveghere, dacă este cazul, identitatea persoanelor cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită, aprobate de casa centrală, care exercită funcțiile respective la cooperativele de credit afiliate. Art. IV. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, astfel cum a fost modificat și completat prin prezentul regulament, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. ★ Prezentul regulament transpune dispozițiile art. 5 paragraful 5 din Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei Consiliului 92/49/CE și a directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește normele de procedură și criteriile de evaluare aplicabile evaluării prudențiale a achizițiilor și a majorărilor de participații în sectorul financiar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 247 din 21 septembrie 2007. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 23 martie 2009. Nr. 5. ANEXĂ LISTA informațiilor necesare pentru evaluarea unei achiziții propuse PARTEA I Informații generale 1. Identitatea achizitorului potențial: a) în cazul persoanei fizice: (1) numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia și adresa, cu prezentarea unei copii de pe actul de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titular; (2) un curriculum vitae complet, care să cuprindă informații privind educația și pregătirea profesională, experiența profesională anterioară și activitățile sau funcțiile desfășurate în prezent, cu detalierea aspectelor relevante de natură să susțină îndeplinirea criteriului de competență profesională; b) în cazul persoanei juridice: (3) denumirea înregistrată și cea de afaceri și adresa sediului social, susținute de documente doveditoare (act constitutiv); (4) dovada înregistrării conform legislației naționale; (5) o prezentare a activităților desfășurate până în prezent, cu detalierea aspectelor relevante care să susțină îndeplinirea criteriului de competență profesională; (6) lista completă a persoanelor care asigură conducerea activității persoanei juridice și curriculum vitae pentru fiecare persoană, în care să se detalieze experiența profesională anterioară și activitățile desfășurate în prezent, în susținerea îndeplinirii criteriului de competență profesională; (7) identitatea tuturor persoanelor care sunt beneficiarii reali*) ai persoanei juridice; c) în cazul unui trust care este instituit deja sau care va rezulta din achiziție: (8) identitatea tuturor persoanelor care vor administra activele în conformitate cu termenii documentelor de instituire a trustului și participarea acestora la distribuirea veniturilor rezultate; (9) identitatea tuturor persoanelor care sunt beneficiarii reali ai proprietății trustului. 2. Alte informații referitoare la achizitor: a) în cazul persoanei fizice: (10) cu privire la achizitor și la orice companie condusă sau controlată vreodată de către achizitor, informații referitoare la: (a) existența ori absența unei înregistrări în cazierul judiciar sau orice anchetă ori procedură penală, acțiuni civile sau administrative relevante și acțiuni de natură disciplinară (inclusiv interdicția de a ocupa o funcție de conducere a unei entități, proceduri de faliment, insolvență ori proceduri similare), cu prezentarea certificatelor de cazier judiciar și, după caz, fiscal sau de documente echivalente; (b) investigații, măsuri, proceduri speciale de supraveghere sau sancțiuni adoptate de autoritatea de supraveghere față de persoana în cauză; (c) refuzul unei înregistrări, autorizări, dobândirii calității de membru sau a licenței de a desfășura o activitate comercială, afacere sau profesie; retragerea, revocarea ori radierea unei înregistrări, autorizații, a calității de membru sau a licenței; excluderea dintr-o activitate ori profesie de către o autoritate guvernamentală sau de reglementare; (d) demiterea din funcție ori dintr-o poziție de trust, relație fiduciară sau o situație similară ori solicitarea de a demisiona din funcție sau de a renunța la o astfel de poziție; (11) informații cu privire la existența unei evaluări anterioare a reputației în calitate de acționar sau de persoană care asigură conducerea activității unei instituții financiare, realizată deja de către o altă autoritate de supraveghere (identitatea acelei autorități și o dovadă privind rezultatul acelei evaluări); *) Beneficiari reali sunt persoanele fizice care dețin sau controlează în cele din urmă achizitorul și/sau persoanele în contul cărora se achiziționează participația. Noțiunea include, de asemenea, persoanele care exercită în cele din urmă controlul efectiv asupra achizitorului care este o persoană juridică sau un aranjament legal (cum ar fi un trust). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 180/23.111.2009 29 (12) informații cu privire la existența unei evaluări anterioare, realizată deja de o altă autoritate din afara sectorului financiar (identitatea acelei autorități și o dovadă privind rezultatul acelei evaluări); (13) informații furnizate de achizitor cu privire la situația și puterea sa financiară: detalii referitoare la sursele de venit, la bunurile aflate în proprietate și la obligațiile asumate, inclusiv gajuri și alte garanții acordate’etc.; informațiile vor fi susținute de documente doveditoare sau, în cazul în care nu este posibilă probarea lor, de o declarație pe propria răspundere; (14) informații financiare, incluzând rapoarte de rating și rapoarte publice ale entităților controlate sau conduse de către achizitor și, dacă sunt disponibile, rapoarte de rating sau rapoarte publice ale achizitorului însuși; (15) descrierea intereselor și relațiilor financiare¹ și nefinanciare² ale achizitorului: (a) cu orice alt acționar existent al instituției de credit vizate; (b) cu orice persoană împuternicită să exercite drepturile de vot în instituția vizată³; (c) cu orice persoană având responsabilități de administrare și/sau de conducere în instituția de credit vizată; (d) cu instituția de credit vizată și cu grupul acesteia; (e) orice alte interese sau activități ale achizitorului care ar putea fi în conflict cu instituția de credit vizată și soluțiile posibile pentru acele conflicte de interese; b) în cazul persoanei juridice: (16) cu privire la achizitor, la orice persoană care asigură conducerea activității sale și la orice entitate care se află sub controlul său, informații referitoare la: (a) existența ori absența unei înregistrări în cazierul judiciar sau orice anchetă ori procedură penală, acțiuni civile sau administrative relevante și acțiuni de natură disciplinară (inclusiv interdicția de a ocupa o funcție de conducere a unei entități, situații de faliment, insolvență sau proceduri similare), cu prezentarea certificatelor de cazier judiciar și, după caz, fiscal sau de documente echivalente; (b) investigații, măsuri, proceduri speciale de supraveghere sau sancțiuni adoptate de autoritatea de supraveghere față de persoana în cauză; (c) refuzul unei înregistrări, autorizări, dobândirii calității de membru sau a unei licențe de a desfășura o activitate comercială, afacere sau profesie; retragerea, revocarea ori radierea unei înregistrări, autorizații, a calității de membru sau a licenței; excluderea dintr-o activitate ori profesie de către o autoritate guvernamentală sau de reglementare; (17) informații cu privire la existența unei evaluări anterioare a reputației în calitate de acționar sau de persoană care asigură conducerea activității unei instituții financiare, realizată deja de către o altă autoritate de supraveghere (identitatea acelei autorități și o dovadă privind rezultatul acelei evaluări); (18) informații cu privire la existența unei evaluări anterioare, realizată de o altă autoritate din afara sectorului financiar (identitatea acelei autorități și o dovadă privind rezultatul acelei evaluări); (19) descrierea intereselor și relațiilor financiare⁴ și nefinanciare⁵ ale achizitorului: (a) cu orice alt acționar existent al instituției de credit vizate; (b) cu orice persoană împuternicită să exercite drepturile de vot în instituția de credit vizată⁶; (c) cu orice persoană având responsabilități de administrare și/sau de conducere în instituția de credit vizată; (d) cu instituția de credit vizată și cu grupul acesteia; (e) orice alte interese sau activități ale achizitorului care ar putea fi în conflict cu instituția de credit vizată și soluțiile posibile pentru acele conflicte de interese; (20) structura acționariatului achizitorului, cu precizarea identității tuturor acționarilor care au o influență semnificativă și a procentului deținut de aceștia din capitalul social și din drepturile de vot, și informații cu privire la acordurile dintre acționari; (21) dacă achizitorul face parte dintr-un grup (ca filială sau ca societate-mamă), o schemă organizatorică detaliată a întregii structuri corporatiste, inclusiv regulile de administrare și conducere intra-grup și informații cu privire la procentul din capitalul social și din drepturile de vot al acționarilor relevanți și la activitățile desfășurate în prezent de către grup; (22) identificarea instituției/instituțiilor supravegheate din cadrul grupului și denumirea autorităților de supraveghere în cauză; (23) situațiile financiare ale achizitorului, la nivel individual și, după caz, consolidat, întocmite pentru ultimele 3 exerciții financiare, auditate, dacă este posibil, de o firmă de audit, incluzând: (a) bilanțul contabil; (b) contul de profit și pierdere/declarație de venit; (c) rapoarte anuale și anexele financiare și toate celelalte documente înregistrate la organele competente; (24) informații referitoare la ratingul de credit al achizitorului și ratingul global al grupului din care face parte; c) în cazul unui trust: pentru persoanele care vor administra activele trustului și pentru beneficiarii reali ai proprietății acestuia — informațiile prevăzute la lit. a) sau b), furnizate în mod corespunzător în funcție de natura acestora — persoană fizică sau persoană juridică. 3. Informații referitoare la achiziție: (25) identificarea instituției de credit vizate; (26) obiectivul general al achiziției (de exemplu: investiție strategică, investiție de portofoliu etc.); (27) numărul și tipul acțiunilor (ordinare sau de alt fel) instituției de credit vizate, deținute de achizitor înainte și după operațiune; valoarea acțiunilor, exprimată în euro și în moneda națională (RON) și ca procent din total capital social, și proporția din totalul drepturilor de vot aferente participației; (28) orice acțiune în concertare cu alte persoane (contribuția altor persoane la finanțare, mijloacele de participare în aranjamentele financiare, aranjamentele organizatorice viitoare etc.); (29) prevederi ale acordurilor existente sau preconizate ale achizitorului cu alți acționari în legătură cu instituția de credit vizată. 4. Informații cu privire la finanțarea achiziției: (30) detalii privind utilizarea resurselor financiare proprii și originea acestora, susținute de acte doveditoare sau declarație pe propria răspundere, în cazul în care nu este posibilă furnizarea unor acte doveditoare; (31) informații cu privire la modalitățile și rețeaua utilizată pentru transferul fondurilor (disponibilitatea resurselor care vor fi folosite pentru achiziție, aranjamente financiare etc.), cu prezentarea oricăror documente relevante, după caz; (32) detalii referitoare la accesul la resurse de capital și la piețele financiare și cu privire la finanțarea achiziției de acțiuni, cu prezentarea oricăror documente relevante, după caz; (33) informații referitoare la utilizarea de fonduri împrumutate contractate din sistemul bancar (instrumente financiare ce vor fi i Interesele financiare includ, de exemplu, operațiuni de creditare, garanții, gajuri. ² Interesele nefinanciare includ, de exemplu, relații de familie. 3 Ase vedea situațiile prevăzute la art. 116 alin. (2) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare. ⁴ Interesele financiare includ, de exemplu, operațiuni de creditare, garanții, gajuri. 5 Cum ar fi: aceiași acționari, aceiași conducători etc. ⁶ Ase vedea situațiile prevăzute la art. 116 alin. (2) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 emise) sau la orice alt tip de relație financiară cu alți acționari ai instituției de credit vizate (scadențe, termenii acordului, gajuri și alte garanții), cu prezentarea oricăror documente relevante; (34) informații cu privire la activele achizitorului sau ale instituției de credit vizate care urmează să fie vândute în termen scurt (condiții de vânzare, prețul estimat și detalii privind caracteristicile activelor, cu prezentarea oricăror documente relevante, după caz. PARTEA a ll-a Informații specifice necesare în funcție de nivelul participație! ce va fi achiziționată A. Participație calificată cu achiziționarea unei poziții de control Dacă în urma achiziției propuse are loc o schimbare în controlul asupra instituției de credit vizate, achizitorul potențial trebuie să prezinte Băncii Naționale a României un plan de activitate⁷, cuprinzând informații cu privire la planul de dezvoltare strategică preconizată legat de achiziție, date estimative și detalii cu privire la principalele modificări sau schimbări în instituția de credit vizată, care sunt avute în vedere de achizitorul potențial: I. un plan de dezvoltare strategică care să indice, în termeni generali, principalele scopuri ale achiziției și principalele modalități de atingere a acestora, care să includă: (a) motivul achiziției; (b) obiectivele financiare pe termen mediu (rentabilitatea capitalurilor proprii, raportul cost-beneficiu, câștiguri pe acțiune); (c) principalele acțiuni de coordonare (sinergii) ce vor fi urmărite în cadrul instituției de credit vizate; (d) posibile redirecționări ale activităților, produselor sau clientelei-țintă și posibile realocări preconizate ale fondurilor ori resurselor în cadrul instituției de credit vizate; (e) modalitățile generale de includere și integrare a instituției de credit vizate în structura grupului achizitorului⁸, inclusiv o descriere a principalelor acțiuni de coordonare (sinergii) ce vor fi urmărite cu alte entități din grup, precum și o descriere a politicilor care guvernează relațiile intra-grup; II. situații financiare previzionale ale instituției de credit vizate, individuale și, după caz, consolidate, pentru o perioadă de 3 ani, care să includă: (a) bilanțul contabil și contul de profit și pierdere estimative; (b) previziuni ale indicatorilor prudențiali; (c) informații cu privire la nivelul de expunere la risc (de credit, de piață, operațional etc.); (d) o previziune a operațiunilor intra-grup preconizate; III. impactul achiziției asupra cadrului de administrare și conducere și a structurii organizatorice generale ale instituției de credit vizate, inclusiv impactul asupra: (a) componenței și responsabilităților organelor de administrare și/sau de conducere și ale principalelor comitete create prin decizia acestora (comitet de administrare a riscurilor, comitet de audit, alte comitete); (b) procedurilor administrative și contabile și asupra sistemului de control intern: principalele schimbări în procedurile și sistemele legate de contabilitate, audit, control intern și conformitate (inclusiv în domeniul prevenirii spălării banilor), precum și cu privire la numirea de persoane cu funcții-cheie de conducere de nivel mediu; (c) arhitecturii generale a sistemului IT: aceasta include, de exemplu, orice schimbări în ceea ce privește politica de subcontractare, diagrama circuitului de date, a programelor informatice interne și externe utilizate și a procedurilor și mijloacelor de securitate a datelor și a sistemelor esențiale (de exemplu: sisteme de siguranță, planul de continuare a activității, proceduri de verificare a datelor etc.); (d) politicilor care guvernează subcontractarea și externalizarea (domeniile avute în vedere, selectarea furnizorului de servicii etc.) și cele privind drepturile și obligațiile aferente ale părților, așa cum sunt prevăzute în contracte (de exemplu: aranjamente de audit, calitatea așteptată a serviciilor prestate de furnizor etc.). B. Participație calificată fără achiziționarea unei poziții de control Dacă în urma achiziției propuse nu are loc o schimbare în controlul asupra instituției de credit vizate, achizitorul potențial trebuie să prezinte Băncii Naționale a României un document de strategie. Prin aplicarea principiului proporționalității, volumul informațiilor furnizate va depinde de gradul de influență al achizitorului potențial asupra administrării și activităților instituției de credit vizate, corespunzător participației calificate ce va fi achiziționată (mai puțin de 20% sau între 20% și 50%). a) Participație calificată sub 20% Documentul de strategie trebuie să cuprindă următoarele informații: I. politica achizitorului potențial cu privire la achiziție —în plus față de informațiile cerute la pct. 3 din partea I a prezentei liste, achizitorul potențial trebuie să furnizeze Băncii Naționale a României informații cu privire la următoarele: (a) perioada pentru care intenționează să dețină participația calificată după achiziție; (b) orice intenție de majorare, diminuare sau de menținere a nivelului participației în viitorul anticipat; II. precizarea intențiilor achizitorului potențial față de instituția de credit vizată și, în special, dacă intenționează sau nu să acționeze ca un acționar minoritar activ și motivul de a acționa în acest mod; III. informații privind capacitatea (situația financiară) și disponibilitatea achizitorului potențial de a susține instituția de credit vizată cu fonduri proprii suplimentare dacă este nevoie pentru dezvoltarea activităților acesteia sau în cazul unor dificultăți financiare. în funcție de structura globală a acționariatului instituției de credit vizate, Banca Națională a României poate solicita informații mai detaliate prevăzute la lit. b), dacă influența exercitată prin intermediul participației calificate ce urmează să fie achiziționată, deși situată sub nivelul de 20%, este considerată echivalentă cu cea exercitată prin intermediul unei participații calificate avute în vedere la lit. b). b) Participație calificată între 20% și 50% Documentul de strategie va cuprinde informații de aceeași natură ca cele prevăzute la lit. a), dar mai detaliate, incluzând: I. detalii cu privire la influența pe care achizitorul potențial intenționează să o exercite asupra situației de credit vizate (incluzând politica de dividende), asupra dezvoltării strategice și alocării resurselor instituției de credit vizate; II. o descriere a intențiilor și așteptărilor pe termen mediu ale achizitorului potențial față de instituția de credit vizată, care să cuprindă toate elementele cuprinse în planul de dezvoltare strategică prevăzute în partea I din planul de activitate. ⁷ în unele situații, cum ar fi în cazul achiziției prin ofertă publică, achizitorul poate întâmpina dificultăți în obținerea informațiilor necesare pentru a întocmi un plan de activitate complet. în acest caz, achizitorul va indica aceste dificultăți Băncii Naționale a României, cu indicarea aspectelor din planul de activitate care e posibil să sufere modificări în perioada următoare. ⁸ Pentru instituțiile supravegheate în alte state membre, informațiile referitoare la structura grupului achizitorului pot fi reduse la informații referitoare la partea din structura grupului care este afectată de tranzacție. ★ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 180/23.111.2009 RECTIFICĂRI 31 La Ordinul ministrului justiției nr. 2.451/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 2 octombrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 10, în loc de: „ 70. Balan Sergiu, țiul lui Grigore (fiul lui Dumitru și Haritina, născută la 2.10.1914 în localitatea Ișnovăț) și Nadejda, născut la data de 4 octombrie 1974 în localitatea Ișnovăț, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ișnovăț, raionul laloveni. (2.461/2003)” se va citi: „70. Balan Sergiu, fiul lui Grigore (fiul lui Dumitru și Haritina, născută la 2.10.1914 în localitatea Ișnovăț) și Nadejda, născut la data de 4 octombrie 1974 în localitatea Ișnovăț, județul Chișinău. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ișnovăț, raionul Criuleni. (2.461/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 75, în loc de: „75. Florea Elena, fiica lui Dumitru și Maria (născută la 12.01.1930 în localitatea Coijăuți), născută la data de 18 octombrie 1962 în localitatea Deacovti, județul Vjnita, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, laloveni, str. Alexandru cel Bun nr. 5, bl. 4, ap. 37. (13.622/2003)” se va citi: „75. Florea Elena, fiica lui Dumitru și Maria (născută la 12.01.1930 în localitatea Coijăuți), născută la data de 18 octombrie 7 962 în localitatea Deacovțî, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, laloveni, str. Alexandru cel Bun nr. 5, bl. 4, ap. 37. (13.622/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 150, în loc de:„750. Nederiță Aurelia, fiica lui Mihail (fiul lui Ion, născut la 5.11.1924 în localitatea Lăpușna) și Vasilisa, născută la data de 24 august 1972 în localitatea Mirești, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mirești, raionul Hîncești. (12.980/2003)” se va citi: „150. Chirpii Aurelia, fiica lui Mihail (fiul lui Ion, născut la 5.11.1924 în localitatea Lăpușna) și Vasilisa, născută la data de 24 august 1972 în localitatea Mirești, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mirești, raionul Hîncești. (12.980/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 159, în loc de: „759. Onică Lilia, fiica lui Vasile (fiul lui Dumitru, născut la 20.04.1928 în localitatea Cahul) și Zinaida, născută la data de 8 februarie 7 983 în localitatea Cantemir, județul Cahul. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cociulia. raionul Cantemir. (16.496/2003)” se va citi: „159. Onică Lilia. fiica lui Vasile (fiul lui Dumitru, născut la 20.04.1928 în localitatea Cahul) și Zinaida, născută la data de 8 februarie 7 983 în localitatea Hănășeni, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cociulia, raionul Cantemir. (16.496/2003)”; — în anexa nr. 2, la poziția 7, în loc de: „7. Bîzdîca Mihail, fiul lui Andrei și Natalia (fiica lui Caisîn Mihail, născut la 13.03.7 934 în localitatea Orhei, și Zinaida), născut la data de 31 decembrie 7 983 în localitatea Orhei, județul Orhei. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Nistreană nr. 14, ap. 3. (9.509/2003)” se va citi: „7. Bîzdîga Mihail, fiul lui Andrei și Natalia (fiica lui Caisîn Mihail, născut la 13.03.1934 în localitatea Orhei. și Zinaida), născut la data de 31 decembrie 1983 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Nistreană nr. 14, ap. 3. (9.509/2003)”; — în anexa nr. 2, la poziția 9, în loc de: „9. Borisovskhi Dmitri, fiul lui Victor și Nălli (fiica lui Spoialov Anatolie și Lidia, născută la 10.05.1930 în localitatea Panicovca), născut la data de 7 noiembrie 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Florilor nr. 8, bl. 2, ap. 39. (2.981/2003)" se va citi: „9. Borisovski Dmitri, fiul lui Victor și Nălli (fiica lui Spoialov Anatolie și Lidia, născută la 10.05.1930 în localitatea Panicovca). născut la data de 7 noiembrie 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Florilor nr. 8, bl. 2, ap. 39. (2.981/2003)”. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) ’ 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ" --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTALEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon’/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon’/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon’/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA--- S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon’/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. I.C. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0’722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 429024 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180/23.111.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495