MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 177 (XXI) —Nr. 160 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luni, 16 martie 2009 SUMAR Pagina Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 163 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.... 2-3 Decizia nr. 164 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 și art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.... 3-4 Decizia nr. 169 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal ................... 5-6 Decizia nr. 171 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală......................................... 6-7 Decizia nr. 173 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală.................................. 7-8 Decizia nr. 174 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal................................................... 8-9 Decizia nr. 178 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală................................. 9-10 Decizia nr. 184 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal ...................... 11-12 Decizia nr. 186 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală................................ 12-13 Decizia nr. 187 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală............................ 13-14 Decizia nr. 191 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995 .......................’.............'.............. 15-16 Decizia nr. 192 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală...................................... 16-17 Decizia nr. 193 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.............................................. 17-18 Decizia nr. 194 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (1 j teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală......................................... 19-20 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 226. — Hotărâre privind aprobarea plății contribuției financiare a României pentru anii financiari 2007—2008 și 2008—2009 la bugetul Comisiei internaționale privind reglementarea vânării balenelor........................ 20 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 29. — Ordin al inspectorului de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat privind aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor utilizat de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ......................................... 21-24 287. — Ordin al ministrului sănătății privind aprobarea Nomenclatorului medicamentelor de uz uman pentru anul 2009........................................................... 25 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 6. — Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 5/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii administrate privat................ 25-28 7. — Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 6/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii facultative........................ 29-31 ★ Cuantumul total al sumelor provenite din finanțările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale................................... 32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 163 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 936/2/2008, Dosarul nr. 9.071/2/2007 și Dosarul nr. 3.575/2/2007 ale aceleiași instanțe. La apelul nominal răspunde, pentru partea Erdem Mustafa Resat, doamna avocat Violeta Âștileanu din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.017D/2008, nr. 2.018D/2008 și nr. 2.019D/2008 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Apărătorul ales al părții Erdem Mustafa Resat nu se opune conexării celor trei dosare. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.019D/2008 și a Dosarului nr. 2.018D/2008 la Dosarul nr. 2.017D/2008, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Apărătorul ales al părții Erdem Mustafa Resat pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 și art. 21 din Constituția României. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 23 septembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 936/2/2008, nr. 9.071/2/2007 și nr. 3.575/2/2007, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, din oficiu de către instanța de judecată. în motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că prevederile legale contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi și art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, deoarece atât instanța de judecată, cât și reclamantul nu au acces la înscrisurile cu caracter „secret de stat” aflate în posesia pârâtului și în temeiul cărora s-a dispus măsura respingerii cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă pe teritoriul României. De asemenea, judecătorul, neavând acces la înscrisurile clasificate de care se prevalează o parte, nu poate face o dreaptă judecată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: — Art. 17 lit. f) din Legea nr. 182/2002: „în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la: [...] 1) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea țării și siguranța națională',”. — Art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002: „ (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.” — Art. 28 alin. (1) și (5) din Legea nr. 182/2002: „(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.j...] MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 3 (5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.” — Art. 33 din Legea nr. 182/2002: „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, reținând în esență că „dispozițiile, referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informațiile clasificate, protecția acestor informații prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum și interdicția clasificării unor categorii de informații ori accesul la informațiile secrete de stat nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertățile constituționale, fiind în deplin acord cu normele din Legea fundamentală invocate. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informațiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege.” Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv pentru art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 lit. f), art. 24 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 936/2/2008, Dosarul nr. 9.071/2/2007 și nr. 3.575/2/2007 ale aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 164 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 și art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 și art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Sandor Kocsis în Dosarul nr. 2.018/310/2007 al Tribunalului Prahova — Secția contencios II. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 18 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.018/310/2007, Tribunalul Prahova — Secția contencios II a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 coroborat cu art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Sandor Kocsis în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 44 alin. (7) referitoare la dreptul de proprietate care obligă la respectarea anumitor sarcini 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 și art. 48 alin. (1) referitoare la întemeierea familiei, deoarece, în situația în care un autovehicul este folosit de soțul care nu apare pe certificatul de înmatriculare al unui autovehicul sau este împrumutat de acesta, în calitate de coproprietar, unei terțe persoane, se permite hărțuirea nejustificată a soțului care apare în certificatul de înmatriculare al mașinii, cu toate că este pus în imposibilitate de a furniza informațiile solicitate din motive neimputabile voinței sale. Tribunalul Prahova — Secția contencios II opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece obligația instituită prin dispozițiile legale criticate nu constituie decât o „sarcină” legală a proprietarului autovehiculului de a cunoaște în orice moment persoana care utilizează vehiculul pe drumurile publice, obligație care, în esență, contribuie la educarea și responsabilizarea proprietarilor de autovehicule în spiritul respectării legislației rutiere. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 și art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: — Art. 39: „Proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. ” — Art. 102 alin. (1) pct. 14: „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: [...] 14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 instituie o sarcină ce incumbă proprietarului sau deținătorului mandatat al unui autovehicul și, în mod corelativ, în art. 102 alin. (1) pct. 14 din același act normativ, sancțiunea aplicată în cazul nerespectării acestei obligații. Faptul că poliția rutieră se adresează acestora pentru a comunica identitatea persoanei căreia i-a fost încredințat vehiculul spre a fi condus pe drumurile publice nu este de natură a afecta principiul egalității cetățenilor în fața legii, întrucât dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Cât privește critica referitoare la dreptul de proprietate care obligă la respectarea anumitor sarcini, este de observat, că, dimpotrivă, stabilirea unor astfel de reguli în ce privește circulația pe drumurile publice are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului”, și nu este de natură să încalce dreptul fundamental reglementat de art. 44 alin. (7) din Constituție. Faptul că proprietarul ori deținătorul mandatat al unui autovehicul este ținut de obligația consacrată de textele legale criticate nu face altceva decât să răspundă exigenței constituționale pretins încălcate, potrivit căreia „Dreptul de proprietate obligă [...] la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”. în sfârșit, prevederile art. 48 alin. (1) din Constituție referitoare la întemeierea familiei nu au incidență în cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 și art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Sandor Kocsis în Dosarul nr. 2.018/310/2007 al Tribunalului Prahova — Secția contencios II. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 5 DECIZIA Nr. 169 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Brașov. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 21 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.995/197/2008, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53, precum și ale art. 6, 7 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece legiuitorul a apelat la o redactare ambiguă, iar destinatarul normei nu se poate conforma dispoziției din cauza folosirii unor termeni generici ca „pe nedrept”, „cheie”, „adevăr”, „minciună” etc. Judecătoria Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 alin. 1, cu denumirea marginală Furtul, și art. 209 alin. 1 lit. g) și i), cu denumirea marginală Furtul calificat, ambele din Codul penal, care au următorul conținut: — Art. 208 alin. 1: „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.”; — Art. 209 alin. 1 lit. g) și i): „Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: [...] g) în timpul nopții; [...] i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 456 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și ale art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal, reținând în esență că „normele criticate, care reglementează infracțiunea de furt, precum și împrejurările în care săvârșirea furtului constituie infracțiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție. De asemenea, termenii utilizați de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să își regleze conduita”. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Brașov. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 171 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 655/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 23 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 655/44/2008, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Victor Belcin în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2), precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Curtea de Apel Galați — Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul conținut: „La judecarea plângerii prezența procurorului este obligatorie. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 199 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 7 Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 5 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 655/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 173 din 10 februarie 2( 9 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Radu Florin Jitaru și Societatea Comercială „Diversitas” — S.R.L. Brașov, prin apărător ales, în Dosarul nr. 2.424/62/2007 al Tribunalului Brașov — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.424/62/2007, Tribunalul Brașov — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Radu Florin Jitaru și Societatea Comercială „Diversitas” — S.R.L. Brașov, prin apărător ales, în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum și ale art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, în prima fază a procesului penal, partea responsabilă civilmente este privată de apărare, nemaiputându-se vorbi despre principiul referitor la „egalitatea armelor”. Tribunalul Brașov — Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Partea responsabilă civilmente, care au următorul conținut: „Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oticiu, 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, critica autorilor excepției vizează completarea art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, în sensul introducerii obligatorii în cauză a părții responsabile civilmente încă din faza de urmărire penală. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Așa fiind, Curtea constată că prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Radu Florin Jitaru și Societatea Comercială „Diversitas” — S.R.L. Brașov, prin apărător ales, în Dosarul nr. 2.424/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 174 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal loan Vida --- președinte Nicolae Cochinescu --- judecător Acsinte Gaspar --- judecător Petre Lăzăroiu --- judecător Ion Predescu --- judecător Puskâs Valentin Zoltăn --- judecător Tudorel Toader --- judecător Augustin Zegrean --- judecător Marinela Mincă --- procuror Afrodita Laura Tutunaru --- magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal, excepție ridicată de Constantin Buză în Dosarul nr. 7.040/231/2006 al Tribunalului Vrancea — Secția penală. La apelul nominal se prezintă pentru partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate reprezentantul legal, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. La dosar, apărătorul ales al autorului excepției a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivată de cauze medicale. Reprezentantul părții Casa Națională de Asigurări de Sănătate se opune acordării unui nou termen de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii. Curtea, deliberând în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 și al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul părții Casa Națională de Asigurări de Sănătate solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și depune concluzii scrise în acest sens. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 10 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.040/231/2006 Tribunalul Vrancea — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal, excepție ridicată de Constantin Buză în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular, deoarece se utilizează sintagma o „pagubă patrimoniului”, fără a se face distincție după cum patrimoniul afectat este în proprietate privată ori proprietate publică. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 9 Tribunalul Vrancea — Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu contra intereselor publice și art. 248¹ cu denumirea marginală Abuzul în serviciu în forma calificată, care au următorul conținut: — Art. 248: „Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. — Art. 248¹: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 832 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal, reținând în esență că „dispozițiile art. 248 din Codul penal nu au în vedere în mod expres atingerea adusă proprietății publice prin activitatea subiectului activ, ci tulburarea bunului mers al activității subiectului pasiv sau păgubirea patrimoniului acestuia”. împrejurarea că una dintre urmările imediate prevăzute în art. 248 din Codul penal este o pagubă adusă patrimoniului unei instituții, din cele menționate în art. 145 din Codul penal, „nu trebuie privită prin raportare la noțiunea de proprietate publică, deoarece proprietatea nu se confundă cu patrimoniul. Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 din Codul penal, este o infracțiune de serviciu, și nu o infracțiune contra patrimoniului. Valoarea socială ocrotită prin norma incriminatoare este, în principal, bunul mers al activității unităților indicate în art. 145 din Codul penal.” Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și art. 248¹ din Codul penal, excepție ridicată de Constantin Buză în Dosarul nr. 7.040/231/2006 al Tribunalului Vrancea — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 178 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Gheorghe Vlaciș și Maria Vlaciș în Dosarul nr. 6.056/325/2008 al Judecătoriei Timișoara — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile autorului excepției vizează modul de interpretare și aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 1 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.056/325/2008, Judecătoria Timișoara — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Gheorghe Vlaciș și Maria Vlaciș. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia nu prezintă niciun argument, menționând doar textele constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pretins a fi încălcate. Judecătoria Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textul criticat se referă strict la exprimarea poziției părții vătămate de a participa la procesul penal în calitate de parte civilă, în cazul în care are pretenții bănești de la inculpat, până la citirea actului de sesizare. După acest moment, nu mai are relevanță faptul că se mărește sau scade cuantumul pretențiilor, în funcție de împrejurările speței, astfel că părțile civile nu sunt prejudiciate în niciun mod prin majorarea daunelor morale. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare”. în susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 51 privind dreptul de petiționare, cu raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, și Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate se limitează să menționeze textele constituționale și convenționale pretins a fi încălcate prin dispozițiile legale criticate, fără a argumenta în ce constă încălcarea relevată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate”. Așa fiind, urmează ca excepția să fie respinsă ca inadmisibilă deoarece Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor pentru a complini această cerință. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Gheorghe Vlaciș și Maria Vlaciș în Dosarul nr. 6.056/325/2008 al Judecătoriei Timișoara — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 184 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal, excepție invocată de Duca Stănescu în Dosarul nr. 721/838/2007 al Tribunalului Galați — Secția penală, de Ioana Vrișcu în Dosarul nr. 1.599/91/2007 al Curții de Apel Galați — Secția penală și de Adrian Aron Stencoane în Dosarul nr. 3/233/2005 al Tribunalului Galați — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.913D/2008, nr. 1.929D/2008 și nr. 1.997D/2008 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.929D/2008 și nr. 1.997D/2008 la dosarul nr. 1.913D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Decizia penală nr. 472/R din 10 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 876/44/2008, Curtea de Apel Galați — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal, excepție ridicată de Duca Stănescu în Dosarul nr. 721/838/2007 al Tribunalului Galați — Secția penală. Prin încheierea din 10 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.599/91/2007, Curtea de Apel Galați — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal, excepție ridicată de Ioana Vrișcu. Prin Decizia penală nr. 507/R din 26 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 875/44/2008, Curtea de Apel Galați — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal, excepție ridicată de Adrian Aron Stencoane în Dosarul nr. 3/233/2005 al Tribunalului Galați — Secția penală. în motivarea excepției de neconstituționalitate, asemănătoare în dosarele conexate, se susține, în esență, că restrângerea dreptului de a vota nu este necesară într-o societate democratică și că orice persoană, chiar dacă a fost condamnată, trebuie să aibă în continuare posibilitatea de a-și exprima opțiunile electorale. Curtea de Apel Galați — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și art. 71 din Codul penal, având următorul cuprins: — Art. 64 alin. 1 lit. a): „Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: a) dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;"; — Art. 71: „Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)—c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) și e) se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului și de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. Pe durata amânării sau a întreruperii executării pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii, condamnatul poate să își exercite drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, în afară de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotărârea de condamnare. Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii. ” 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității textelor de lege criticate, față de o motivare asemănătoare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 735 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, și Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 71, respectiv art. 71 alin. 1 din Codul penal, criticate în raport cu aceleași dispoziții constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 438 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior, precum și considerentele care o fundamentează, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi și ale art. 71 din Codul penal, excepție invocată de Duca Stănescu în Dosarul nr. 721/838/2007 al Tribunalului Galați — Secția penală, de Ioana Vrișcu în Dosarul nr. 1.599/91/2007 al Curții de Apel Galați — Secția penală și de Adrian Aron Stencoane în Dosarul nr. 3/233/2005 al Tribunalului Galați — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 186 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de lulia Maria Mihu și Mihăilă Sbârciu în Dosarul nr. 122/191/2007 al Judecătoriei Blaj. La apelul nominal răspunde pentru partea Societatea Comercială „Jidvei” — S.R.L. — Filiala Alba, domnul consilier juridic Mircea Ungureanu. Lipsesc autorii excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul Societății Comerciale „Jidvei” — S.R.L. — Filiala Alba solicită respingerea excepției în principal ca inadmisibilă, arătând că susținerile autorilor excepției vizează mai mult interpretarea textelor de lege criticate, decât contradicția acestora cu normele constituționale. Pe fond, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și bogata jurisprudență a Curții Constituționale în această materie. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate, însoțite de un set de acte. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 17 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 122/191/2007, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală, excepție invocată de lulia Maria Mihu și Mihăilă Sbârciu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit dispozițiilor constituționale invocate, „sintagma «stabilirea pedepsei» vizează toate normele procesual penale care reglementează procesul penal de la declanșarea sa până la momentul aplicării hotărârii, deci și pe MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 13 cele privind actul de sesizare al instanței de judecată.” Or, în speță, deși i s-a cerut judecătorului să explice amănunțit „care este actul de sesizare al instanței, care este fapta descrisă în acel act și cum se explică punerea sub inculpare” a numitului Mihăilă Sbârciu, având în vedere că acesta nu a formulat plângere și nici nu este trecut în plângerea d-nei lulia Maria Mihu, răspunsul primit nu este în concordanță cu dispozițiile constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Judecătoria Blaj apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Totodată, instanța face o serie de precizări cu privire la cadrul procesual în speță. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu’au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „în cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.” în susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale ale art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, cu raportare la art. 6 alin. (3) lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul oricărui acuzat de a fi informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate. Ceea ce se critică, în cauză, este modul de interpretare și aplicare a legii de către instanța de judecată, aspecte care excedează competenței Curții Constituționale, astfel cum este aceasta stabilită de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. în plus, Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității normelor criticate în prezenta cauză, de exemplu prin Decizia nr. 599 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, deciziile nr. 864 din 9 octombrie 2007 și nr. 985 din 6 noiembrie 2007, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, a căror soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate, precum și considerentele care o fundamentează, sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 9 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de lulia Maria Mihu și Mihăilă Sbârciu în Dosarul nr. 122/191/2007 al Judecătoriei Blaj. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 187 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Georgeta Crăiță, loan Bacău, Dan Valentin Gheorghe în Dosarul nr. 1.094/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală și de Filondonia Sandu în Dosarul nr. 1.095/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.919 D/2008 și nr. 1.920 D/2008 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.920D/2008 la Dosarul nr. 1.919D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierile din 15 septembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 1.094/44/2008 și nr. 1.095/44/2008, Curtea de Apel Galați — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin.1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Georgeta Crăiță, loan Bacău, Dan Valentin Gheorghe și, respectiv, de Filondonia Sandu. în motivarea excepției de neconstituționalitate, asemănătoare în dosarele conexate, se susține, în esență, că procesul penal, astfel cum a fost reglementat prin deciziile Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, este un proces al „egalității de arme” între acuzare și apărare. Or, se constată că, prin textul de lege criticat, egalitatea armelor nu mai există, deoarece procurorul are mai multe drepturi decât inculpatul. Astfel, în condițiile în care în privința oricărei cereri trebuie să existe o cale de atac, în prezenta cauză a fost formulată o cerere, iar calea de atac nu a fost reglementată. Curtea de Apel Galați — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în această materie. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „[... încheierea prin care prima instanță sau instanța de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac. ” în susținerea excepției se invocă art. 16, art. 21 și art. 24 din Constituție privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și, respectiv, dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional din perspectiva unor critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, și prin Decizia nr. 672 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 29 iulie 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo arătate. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Georgeta Crăiță, loan Bacău, Dan Valentin Gheorghe în Dosarul nr. 1.094/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală și de Filondonia Sandu în Dosarul nr. 1.095/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 15 DECIZIA Nr. 191 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție invocată de Savytska Tatiana în Dosarul nr. 1.596/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că autoarea excepției a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, însoțite de un set de acte, prin care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată. De asemenea, partea Uniunea Națională a Notarilor Publici a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, având în vedere modificarea textului de lege criticat. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta a rămas fără obiect, normele ce fac obiectul său având în prezent o altă redactare, fiind înlăturată sintagma criticată de autoarea excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 24 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.596/2/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție invocată de Savytska Tatiana. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece instituie o condiție suplimentară pentru primirea în profesia de notar public, excluzând, în mod nejustificat, persoanele, cetățeni români, care au și altă cetățenie. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât normele criticate încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate de autoarea excepției. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. La data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, acest text de lege avea următorul cuprins: „Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții: a) are numai cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor civile;”. în susținerea excepției se invocă art. 15, art. 16, art. 20 și art. 41 din Constituție privind universalitatea, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale privind drepturile omului și, respectiv, munca și protecția socială a muncii, cu raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și la art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora exercitarea drepturilor și libertăților trebuie asigurată fără nicio discriminare. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, se constată următoarele: Ulterior sesizării Curții Constituționale prin încheierea din 24 iunie 2008, textul de lege criticat a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2008, astfel încât, în prezent, acesta are următorul cuprins: „Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții: a) are cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor civile;”. Așa cum se poate constata, în actuala redactare, art. 16 lit. a) din Legea nr. 36/1995 nu mai cuprinde interdicția la care se referă autoarea excepției și, ca urmare, critica de neconstituționalitate a rămas fără obiect. 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție invocată de Savytska Tatiana în Dosarul nr. 1.596/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 192 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Jolt Impex” — S.R.L. Bistrița în Dosarul nr. 3.734/190/2007 al Judecătoriei Bistrița. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 15 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.734/190/2007, Judecătoria Bistrița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Jolt Impex” — S.R.L. Bistrița într-o cauză privind soluționarea contestației la executare, formulată împotriva unor titluri executorii emise de Administrația Finanțelor Publice Bistrița. în motivarea excepției autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate îngrădesc posibilitatea reclamantului de a se adresa direct justiției și afectează celeritatea judecării contestației, introdusă în temeiul art. 213 din Codul de procedură fiscală. Mai mult, se arată că această procedură prealabilă ar trebui să fie facultativă și nu obligatorie. Judecătoria Bistrița, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 214 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. în realitate, critica autorului excepției, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, vizează dispozițiile art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, text asupra căruia Curtea urmează a se pronunța. Art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 are următorul cuprins: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 17 „(1) Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă; Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă textele constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (4) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Prin Decizia nr. 1.173 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008, și Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor cuprinse în titlul IX — Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 și, cu precădere, asupra dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din același act normativ, statuând, în esență, că textul criticat din Codul de procedură fiscală reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate sau organelor superioare acestora de a reveni asupra măsurilor luate. întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Distinct de cele de mai sus, Curtea reține că textul criticat nu aduce atingere dispozițiilor art. 21 din Constituție, întrucât suspendarea soluționării contestației pe cale administrativă nu presupune și suspendarea judecării contestației la executare, dovadă fiind chiar existența prezentei cauze. Pe de altă parte, Curtea reține că, în situația suspendării soluționării contestației pe cale administrativă în temeiul art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 — text criticat în cauza de față —, contribuabilul are deschisă calea acțiunii în justiție [drept prevăzut de art. 215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală] în temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel încât, și sub acest aspect, excepția apare ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Jolt Impex” — S.R.L. Bistrița în Dosarul nr. 3.734/190/2007 al Judecătoriei Bistrița. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, praf. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kâroly CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 193 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Ion Georgeta în Dosarul nr. 1.010/312/2007 al Tribunalului Ialomița. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că, la dosar, autorul excepției a depus o cerere de amânare, motivată de faptul că pe data de 12 februarie 2009 are termen de judecată într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulate, iar Curtea respinge cererea de amânare a cauzei. Pe fondul cauzei, Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 neconstituționalitate, arătând că textele legale contestate sunt criticate sub aspectul interpretării și aplicării lor. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 23 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.010/312/2007, Tribunalul Ialomița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Ion Georgeta într-o cauză privind soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care s-a respins contestația la executare formulată de aceasta ca tardiv introdusă. în motivarea excepției autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate nu specifică dacă actul administrativ fiscal se comunică la domiciliul „stabil” al contribuabilului sau la adresa imobilului supus impozitării. Tribunalul Ialomița apreciază excepția de neconstitu- ționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că modalitățile de comunicare a actului fiscal asigură celui în cauză accesul liber la justiție și la un proces echitabil. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost precizat, îl constituie dispozițiile art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. în realitate, critica autorului excepției, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, vizează dispozițiile art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, text asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe și care are următorul cuprins: „f2j Actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează: a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului; b) prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului; c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mjloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia; d) prin publicitate. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Totodată, se consideră că sunt încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Decizia nr. 87/1993 a Curții Supreme de Justiție și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Ignaccolo-Zenide contra României (2000). Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Comunicarea actului administrativ fiscal se face la domiciliul fiscal al contribuabilului, domiciliu declarat de contribuabilul persoană fizică sau juridică străină la înregistrarea ca plătitor de taxe și impozite sau există posibilitatea de a se face și la adresa unde acesta locuiește în mod efectiv. Mai mult, Curtea observă că, în cazul străinului, această adresă este cea de reședință, consemnată ca atare în permisul de ședere eliberat de autoritățile române. în aceste condiții, Curtea Constituțională nu poate reține nicio contrarietate între textul criticat și prevederile constituționale și convenționale invocate. De asemenea, Curtea reține că cele constatate prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Ignaccolo-Zenide contra României (2000) nu au incidență în această cauză. în final, Curtea constată că normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate nu poate fi o hotărâre a unei instanțe judecătorești naționale, fie ea înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât nu este competentă să analizeze o pretinsă contrarietate între un text legal și o hotărâre judecătorească. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Ion Georgeta în Dosarul nr. 1.010/312/2007 al Tribunalului Ialomița. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kăroly MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > 19 DECIZIA Nr. 194 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltăn Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Benke Kăroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Eco Life Concept” — S.R.L. Cluj- Napoca în Dosarul nr. 7.149/211/2007 al Curții de Apel Cluj — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că, la dosar, autorul excepției a depus o cerere de amânare motivată de situația sa medicală. Totuși, depune note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate formulate. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate, Curtea, însă, respinge cererea de amânare a cauzei. Pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 16 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.149/211/2007, Curtea de Apel Cluj — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Eco Life Concept” — S.R.L. Cluj- Napoca într-o cauză privind soluționarea recursului declarat împotriva sentinței prin care a fost respinsă acțiunea sa, în temeiul art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, ca inadmisibilă. în motivarea excepției se susține că textul legal criticat îngrădește dreptul persoanei de a ataca notele de constatare întocmite de către Garda Financiară, deși acestea îi produc prejudicii de ordin moral și material. Curtea de Apel Cluj — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost precizat, îl constituie dispozițiile art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare. în realitate, critica de neconstituționalitate vizează numai art. 205 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, text asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe și care are următorul cuprins: „(1) împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. [...]” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă textele constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa justiției, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Curtea, prin Decizia nr. 687 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, a stabilit că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. în același sens, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007. întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este în realitate nemulțumit de faptul că nota de constatare întocmită de Garda Financiară, în conformitate cu art. 7 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, nu poate fi atacată în justiție, autorul subliniind că această îngrădire este prevăzută de normele de lucru interne ale Gărzii Financiare pct. 3.18. în dezvoltarea criticilor, autorul apreciază că nota de constatare a Gărzii Financiare este un act administrativ și, prin urmare, având această calificare juridică, ar trebui să poată fi contestat în justiție. Or, este de observat că un astfel de înscris nu are caracterul unui act administrativ fiscal în înțelesul legii, ci doar un act preparatoriu pe baza căruia organele fiscale stabilesc obligații fiscale în sarcina contribuabilului sau organele de urmărire 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 penală dispun începerea urmăririi penale pentru fapte ce se constituie în infracțiuni. Prin urmare, așa cum în mod constant a statuat Curtea, accesul liber la justiție se aplică numai cu privire la actele care produc efecte juridice în raport cu persoana vătămată. De altfel, și în activitatea altor organe de control regăsim astfel de înscrisuri constatatoare ale unor situații de fapt pe baza cărora organele abilitate emit acte administrative, cum ar fi actele de control ale Curții de Conturi sau ale Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Rezultă, cu forța evidenței, că actele de control constatatoare ale unor situații de fapt nu pot forma obiectul unor cereri adresate instanțelor de contencios administrativ din moment ce acestea nu produc, în mod direct, efecte juridice cu privire la persoana controlată. Sub acest aspect, nu are nicio relevanță că astfel de acte de control se pot constitui în sesizări adresate organelor competente să dispună măsurile legale ce se impun în raport cu situația de fapt reținută. în consecință, Curtea nu poate reține în niciun fel încălcarea textului constituțional al art. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Eco Life Concept” — S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 7.149/211/2007 al Curții de Apel Cluj — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kâroly HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea plății contribuției financiare a României pentru anii financiari 2007—2008 și 2008—2009 la bugetul Comisiei internaționale privind reglementarea vânării balenelor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă plata sumei de 10.828,00 lire sterline, reprezentând contribuția financiară a României la bugetul Comisiei internaționale privind reglementarea vânării balenelor, după cum urmează: a) suma de 3.898,00 lire sterline, echivalentul contribuției pentru anul financiar 2007—2008; b) suma de 6.930,00 lire sterline, echivalentul contribuției pentru anul financiar 2008—2009. (2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se calculează pe baza cursului inforeuro la data efectuării plății. Art. 2. — Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se asigură din bugetul Ministerului Mediului pe anul 2009, de la titlul VII —Alte transferuri, articolul 55.02 — Transferuri curente în străinătate, alineatul 55.02.01 — Contribuții și cotizații la organisme internaționale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 4 martie 2009. Nr. 226.' Contrasemnează: p. Ministrul mediului, Dan Cârlan, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 21 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL ECONOMIEI INSPECȚIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE Șl INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ORDIN privind aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor utilizat de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat Ținând cont de Referatul înregistrat la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat sub nr. 21.492 din 20 februarie 2009, aprobat de către inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, în aplicarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare, coroborată cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, cu modificările și completările ulterioare, inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă modelul și conținutul formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Caracteristicile de tipărire a formularului-tip prevăzut la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzut la art. 1 se utilizează de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, posesori ai legitimațiilor speciale de control, care verifică respectarea și aplicarea dispozițiilor legale pentru funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, pentru care Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat a fost nominalizată ca organism de control. Art. 4. — Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul inspectorului de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat nr. 280/2008 privind aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor utilizat de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 4 august 2008. Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, Alexandru Szilveszter București, 24 februarie 2009. Nr. 29. ’ 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 ANEXA Nr. 1 PROCES-VERBAL Seria... nr... de constatare si sancționare a contravenției » » 5 (model) încheiat astăzi: ziua........luna.......anul........., în localitatea.............................., la.............................. Subsemnații....................................................., având funcția de inspector de specialitate, în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare, și în baza legitimațiilor de control nr.............................., în calitate de agenți constatatori, reprezentând Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR ) — Inspecția Teritorială................................, cu sediul în localitatea..........., str................., nr....., județul/sectorul..........., în urma controlului efectuat în ziua.....luna ....anul.......privind modul în care se respectă prevederile legislației în domeniul funcționării în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, la persoana juridică/fizică/punctul de lucru/ sucursala......, cu sediul/adresa în localitatea......................, str.......................... nr.................., județul/sectorul ..............., înmatriculată în registrul comerțului sub nr..................., având CUI reprezentată de dl/dna ..............................................., domiciliat(ă) în localitatea .........................., str.........................nr...........bl.........., sc.......ap........, posesor/posesoare al/a Bl/CI/pașaport seria .................. nr........ eliberat(ă) de ............................... la data de ........................CNP..........................în calitate de...........................am constatat următoarele (descrierea faptei; data și ora comiterii; locul unde a fost comisă; împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității și pericolului social al faptei): 2........................................................................................................................ 3........................................................................................................................ Faptele constatate prin prezentul proces-verbal constituie contravenții, conform: 1. art..... .....alin.... .... lit. ... ... din . 2. art..... .....alin.... .... lit. ... ... din . 3. art. ... .... alin. ... ... lit. ... ... din . AGENȚI CONSTATATORI MARTOR Mi s-a înmânat și am primit un exemplar al procesului-verbal astăzi....................................................... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 23 De săvârșirea acestei/acestor fapte se face vinovat contravenientul...........................................cu sediul/adresa în localitatea..................str....................., nr. ... bl., sc..., et.., ap......., județul/sectorul............. CNP ......................... posesor al CI/BI/pașaport seria .. nr........... eliberat(ă) de ......... la data .................... având ocupația........................................................................................................................, angajat./înregistrat la registrul comerțului cu nr., având CUI. reprezentat de dl/dna................................domiciliat(ă) în localitatea..............., str.....................nr......., bl...., sc......et......, ap...., județul/sectorul.................... posesor/posesoare al/a Bl/CI/pașaport seria....nr............., eliberat(ă) de................la data...............CNP.................în calitate de.................. Organul constatator a dispus următoarele sancțiuni principale: — avertisment scris — amendă în cuantum de......lei (adică......................) conform art..alin...lit...din.................. — amendă în cuantum de......lei (adică......................) conform art..alin...lit...din.................. — amendă în cuantum de......lei (adică......................) conform art.alin...lit...din.................. Organul constatator a dispus următoarele sancțiuni complementare: Contravenientul nu este de față/refuză/nu poate semna, această împrejurare fiind confirmată de martorul: Numele și prenumele..................., domiciliat în...............str.....................nr...., bl....... sc....., ap........Județul/sectorul....., posesor al CI/BI seria.......nr........., eliberat(ă) de..................la data de........................., având CNP................................... Prezentul proces-verbal a fost încheiat din lipsă de martori pentru următoarele motive: Alte mențiuni: Contravenientul a formulat următoarele obiecții: Suma totală de..............lei (adică...................), reprezentând amenzile contravenționale aplicate astăzi, va fi achitată în termen de 15 zile de la dataînmânării sau comunicării prezentului proces-verbal și a înștiințării de plată, în contul de amenzi deschis la............................... în conformitate cu art. 26 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 28 alin. (1) și la art. 29 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravenientul poate achita contravaloarea a jumătate din minimele amenzilor prevăzute în actul normativ, aplicate astăzi, cumulate, în termen de cel mult 48 de ore de la data înmânării/comunicării procesului-verbal și a înștiințării de plată, respectiv suma de.............lei (adică.....................). O copie de pe chitanță va fi predată agentului constatator sau se va trimite prin poștă recomandat la sediul Inspecției Teritoriale ISCIR..........., așa cum este identificat în prezentul proces-verbal. Contravenientul poate face plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii în termen de cel mult 15 zile de la înmânarea/comunicarea acestuia. Plângerea însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se depune în mod alternativ fie la Inspecția Teritorială ISCIR........., cu sediul în localitatea............., str...................nr....., județul/sectorul..........., fie, după caz, la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Prezentul proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare, din care un exemplar s-a înmânat contravenientului astăzi, ............./va fi comunicat contravenientului în termen de cel mult o lună de la data încheierii. AGENȚI CONSTATATORI MARTOR Mi s-a înmânat și am primit un exemplar al procesului-verbal astăzi,...................................................... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 Seria ... nr..... ÎNȘTIINȚARE DE PLATĂ Pentru debitorul: Numele și prenumele/Denumirea......................................., cu domiciliul/sediul în localitatea ................, str........... nr. ..., bl..., sc........, et...., ap........... județul/sectorul ........, CNP ...............................................................................................................posesor al CI/BI/pașaport seria.nr.eliberat(ă) de.la data./înregistrat la registrul comerțului sub nr............ CUI............, reprezentat de dl/dna ............................domiciliat(ă) în localitatea..............str....................nr...., bl...sc....et......ap......, posesor/posesoare al/a Bl/CI/pașaport seria .... nr............... eliberat(ă) de .................. la data ................. CNP ...................... în calitate de în baza Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria......................nr., încheiat în ziua de.luna ......................................................................................................................anul.la., sunteți obligat la plata unei amenzi contravenționale în cuantum de............................................................................................................lei (adică.),.pe care urmează să o achitați în contul de amenzi deschis la...........................O copie de pe chitanța de plată urmează să o trimiteți prin poștă recomandat la sediul Inspecției Teritoriale ISCIR................ în conformitate cu art. 26 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 28 alin. (1) și la art. 29 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravenientul poate achita contravaloarea a jumătate din minimele amenzilor prevăzute în actul normativ, aplicate astăzi, cumulate, în termen de cel mult 48 de ore de la data înmânării/comunicării procesului-verbal și a înștiințării de plată, respectiv suma de.............lei (adică.....................). O copie de pe chitanță va fi predată agentului constatator sau se va trimite prin poștă recomandat la sediul inspecției teritoriale ISCIR, așa cum este identificat în prezentul proces-verbal. în situația în care nu achitați amenda în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării procesului-verbal însoțit de prezenta înștiințarea de plată, acesta devine titlu executoriu fără nicio altă formalitate și se supune executării silite în condițiile legii. AGENȚI CONSTATATORI Mi s-a înmânat și am primit un exemplar al procesului-verbal astăzi,.................................................................... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) ANEXA Nr. 2 CARACTERISTICI DE TIPĂRIRE Denumire: Proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria...nr........... Caracteristici tehnice: — fiecare formular de proces-verbal are 3 pagini și se tipărește, pe față, în 3 exemplare; — hârtie autocopiativă de culoare galbenă, scris cu cerneală de culoare albastră; — format A4; — numerotare: cerneală specială de culoare roșie; — sistem de înscriere propriu: seria.nr...; — formularele se leagă în blocuri lipite a câte 50 de seturi de procese-verbale, blocul conținând în total 150 de file. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 25 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind aprobarea Nomenclatorului medicamentelor de uz uman pentru anul 2009 Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale strategii și politica medicamentului nr. IB 2.259/2009, având în vedere: — prevederile titlului XVII „Medicamentul” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare; — prevederile Ordonanței Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Nomenclatorul medicamentelor de uz uman pentru anul 2009, care cuprinde medicamentele de uz uman autorizate de punere pe piață de Agenția Națională a Medicamentului, precum și cele autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Art. 2. — în afara medicamentelor înscrise în nomenclatorul prevăzut la art. 1 pot circula pe teritoriul României și medicamentele de uz uman autorizate de punere pe piață de Agenția Națională a Medicamentului după aprobarea nomenclatorului, precum și alte medicamente aprobate în condițiile legii de Ministerul Sănătății. Art. 3. — Nomenclatorul medicamentelor de uz uman pentru anul 2009 va putea fi accesat pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului, la adresa http://www.anm.ro Art. 4. — Direcțiile de specialitate din Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, operatorii economici producători, importatori și distribuitori angro și en detail de medicamente vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 10 martie 2009. Nr. 287. ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII P R I VAT E COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normei nr. 5/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii administrate privat Având în vedere dispozițiile art. 54 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 conform Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea președintelui, a vicepreședintelui și a celorlalți membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în baza hotărârii luate în ședința Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din data de 25 februarie 2009, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre: Art. 1. — Se aprobă Norma nr. 5/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii administrate privat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre și norma menționată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro). Art. 3. — Direcția secretariat, directorul general și Direcția reglementare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea București, 25 februarie 2009. Nr. 6. ANEXĂ NORMA Nr. 5/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii administrate privat Având în vedere prevederile art. 54 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezenta normă stabilește regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii administrate privat, regulile de calcul al valorii activului net și al valorii unităților de fond. Art. 2. — Termenii și expresiile utilizate în prezenta normă au semnificațiile prevăzute la art. 2 din Lege și din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL II Reguli de evaluare a instrumentelor financiare Art. 3. — (1) Acțiunile admise la tranzacționare pe piețe reglementate sunt evaluate la prețul de închidere al secțiunii principale a pieței respective din ziua pentru care se efectuează calculul. (2) Atunci când sunt admise la tranzacționare pe mai multe piețe reglementate, valoarea la care se iau în calcul acțiunile trebuie să fie reprezentată de prețul pieței celei mai relevante din punctul de vedere al lichidității, determinată conform art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.287/2006 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor, transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în cauză. (3) Pentru acțiunile prevăzute la alin. (1) se utilizează următoarea formulă de calcul: VA = NUVM x PI, unde: VA = valoarea actuală; NUVM = numărul de unități de valori mobiliare în portofoliu; PI = prețul de închidere. (4) în situația splitării/consolidării valorii nominale a unor acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată, acțiunile rezultate prin splitare se evaluează, anterior introducerii la tranzacționare a acestora, prin împărțirea prețului anterior splitării la coeficientul de splitare, respectiv prin înmulțirea cu coeficientul de consolidare. Art. 4. — Pentru acțiunile netranzacționate pe o perioadă de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive, evaluarea va lua în calcul cea mai mică valoare dintre ultimul preț de închidere al MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 27 secțiunii principale a pieței respective și valoarea contabilă a acțiunii, calculată conform art. 15 alin. (2). Art. 5. — Evaluarea prevăzută la art. 4 nu se aplică pentru acțiuni suspendate de la tranzacționare în respectivul interval de timp, în cazul apariției unor evenimente de natura celor prevăzute la art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare. în acest caz, evaluarea va avea drept bază de calcul media prețurilor de închidere pe piață în intervalul de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive anterioare suspendării de la tranzacționare. Art. 6. — (1) Evaluarea acțiunilor care au fost delistate se va face în conformitate cu prevederile art. 4 în primul an de la delistare, iar începând cu anul al doilea, deținerile respective vor fi considerate private equity și evaluate în conformitate cu prevederile art. 15. (2) în anumite situații justificate, de natura celor în care societățile emitente se află în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară și a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate, acțiunile care au fost retrase de la tranzacționare vor fi luate în calculul activului net la valoarea zero. La momentul lichidării respectivului plasament, în calculul activului net, acțiunile vor fi evaluate la prețul tranzacției. Art. 7. — (1) Pentru titlurile de stat, indiferent de maturitatea acestora, precum și pentru toate instrumentele cu venit fix, inclusiv obligațiuni neguvernamentale, obligațiuni municipale, ale autorităților publice locale sau obligațiuni corporative, evaluarea se face prin adăugarea la prețul net de achiziție atât a dobânzii cumulate, calculată prin aplicarea ratei cuponului la valoarea nominală pentru perioada scursă de la data de început a cuponului curent până la data de calcul, cât și a sumei rezultate din recunoașterea zilnică a diferenței dintre valoarea nominală care va fi efectiv încasată la scadența titlurilor și prețul net de achiziție. (2) în cazul în care emitentul nu efectuează plata unui cupon/principal, conform prospectului de emisiune, administratorul va evidenția suma neîncasată la valoarea zero. (3) Valoarea instrumentelor cu venit fix prevăzute la alin. (1) se calculează conform formulei: Valoarea actuală = valoare netă de achiziție + valoare cupon x (nr. de zile scurse de la ultima plată a cuponului/nr. de zile între cupoane) + (valoarea nominală - valoarea netă de achiziție) x (nr. de zile de la decontare la data curentă/nr. de zile rămase de la decontare până la maturitatea instrumentului). Art. 8. — Pentru orice alte valori mobiliare, în afara celor prevăzute în prezenta normă, se aplică prevederile art. 3. Art. 9. — (1) Disponibilitățile din conturile curente se evaluează prin luarea în considerare a soldului disponibil la data pentru care se efectuează calculul. (2) în calculul activului net se iau în considerare sumele în tranzit, precum și sumele în curs de rezolvare, care se recunosc la valoarea de înregistrare în contabilitate. Art. 10. — Depozitele constituite la instituții de credit, indiferent de durata depozitului, se evaluează folosindu-se metoda bazată pe recunoașterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului. Art. 11. — (1) Pentru evaluarea contractelor forward pe cursul de schimb, sub un an inclusiv, având ca activ suport cursul EUR/RON, se utilizează următoarea formulă de calcul: F St F(t,T) = (+/-) V x --------—--------------— , (1 + Rd)x° (1 + Rf) ³⁶⁰ unde: t = data curentă; T = data maturității; V = valoarea contractului; F = prețul de exercitare al contractului; St = cursul spot comunicat de Banca Națională a României valabil în ziua pentru care se face evaluarea; T- t = perioada rămasă până la scadența contractului; Rd = media BUBID și BUBOR (dobânda medie interbancară) din ziua evaluării, comunicată de Banca Națională a României; Rf = EURIBOR din ziua evaluării, comunicată de Banca Centrală Europeană. (2) Pentru evaluarea contractelor forward pe cursul de schimb, pe termen peste un an, având ca activ suport cursul EUR/RON, evaluarea se va face prin marcarea la piață, luându-se în calcul media cotațiilor afișate de 6 furnizori de cotații zilnice din lista agreată și comunicată trimestrial de Comisie. Pentru fiecare furnizor de informații se va utiliza media dintre cotația de cumpărare „bid” și cea de vânzare „ask”. Art. 12. — (1) Evaluarea contractelor SWAP, sub un an inclusiv, se face prin determinarea diferenței dintre cursul forward al contractului și cursul forward curent pentru acel tip de contract. ValoareLaZi = CursForward (contract) - CursForward (zilnic pentru data contractului) x ValoareContract (2) Evaluarea contractelor SWAP pe rata dobânzii, pe termen peste un an, se face prin marcarea la piață, luându-se în calcul media cotațiilor afișate de 6 furnizori de cotații zilnice din lista agreată și comunicată trimestrial de Comisie. Pentru fiecare furnizor de informații se va utiliza media dintre cotația de cumpărare (bid) și a celei de vânzare (ask). Art. 13. — Evaluarea contractelor futures se va face prin marcarea la piață, rezultată ca urmare a deținerii de contracte, la care se adaugă marja corespunzătoare fiecărui contract deținut, unde: mai ja = suma totală reținută de broker pentru contractele cumpărate, contracte care pot fi de cumpărare sau de vânzare; profit (pierdere) = diferența dintre prețul de cumpărare mediu ponderat (PMP) al contractelor și cotația curentă din piață pentru acel tip de contract. în calculul VUAN se va lua prețul de închidere. Valoare La Zi = Marja x Nr. Total Contracte + Profit Pierdere x Nr. Contracte Art. 14. — (1) Opțiunile tranzacționale se evaluează la prețul de închidere al pieței pe care se tranzacționează. (2) Pentru situația în care nu au fost înregistrate tranzacții pe o perioadă de 30 de zile, evaluarea pentru o opțiune caii se va face la valoarea teoretică, folosindu-se metoda Black-Scholes. (3) Pentru situația în care nu au fost înregistrate tranzacții pe o perioadă de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive, evaluarea pentru o opțiune put se va face la valoarea teoretică, folosindu-se metoda Black-Scholes. Art. 15. — (1) Private equity se evaluează la valoarea minimă dintre prețul de achiziție și valoarea contabilă. (2) Valoarea contabilă pe acțiune este determinată prin raportarea poziției „Capitaluri proprii” din cele mai recente 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 rezultate financiare anuale auditate, depuse la Ministerul Finanțelor Publice sau la autorități echivalente din statele membre, la numărul de acțiuni emise. (3) Valoarea astfel determinată se menține timp de 12 luni, până la întocmirea noilor rezultate financiare anuale, auditate, care vor sta la baza calculării noii valori contabile. Art. 16. — Evaluarea mărfurilor și a derivatelor pe mărfuri se va face în conformitate cu prevederile art. 3. Art. 17. — înregistrarea în portofoliul fondului de pensii administrat privat a tranzacțiilor cu instrumente financiare se face la data tranzacției, pe baza documentului de tranzacționare. Art. 18. —Acțiunile nou-emise care urmează să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată se evaluează la prețul din cadrul ofertei publice primare în care au fost achiziționate respectivele acțiuni, cu condiția ca acestea să fie înscrise la tranzacționare în termen de cel mult un an. Art. 19. — (1) Dividendele se iau în calculul activului fondului de pensii administrat privat la data încasării contravalorii acestora. (2) Acțiunile distribuite cu titlu gratuit se iau în calculul activului fondului de pensii administrat privat la data de înregistrare a respectivelor acțiuni. (3) Drepturile de preferință vor fi evaluate până la momentul primei zile de tranzacționare la valoarea teoretică pentru drepturile de preferință. Art. 20. — (1) Titlurile de participare ale unui organism de plasament colectiv tranzacționale pe o piață reglementată se evaluează conform prevederilor art. 3. (2) Titlurile de participare ale unui organism de plasament colectiv netranzacționate pe o piață reglementată se iau în calcul la ultima valoare unitară a activului net calculată, certificată de către depozitar și publicată. (3) Valoarea unităților de fond ale unui organism de plasament colectiv se calculează utilizându-se formula: VA = NUFx VUAN, unde: VA = valoarea actuală; NUF - numărul de unități de fond; VUAN - valoarea unitară a activului net. CAPITOLUL III Reguli de calcul al activelor fondului de pensii administrat privat Art. 21. — Valoarea netă a activelor unui fond de pensii administrat privat se calculează prin scăderea obligațiilor din valoarea totală a activelor: Valoarea netă a activelor fondului = Valoarea totală a activelor - Valoarea obligațiilor Art. 22. — (1) Valoarea totală a activelor fondului se calculează zilnic, prin însumarea valorii tuturor activelor aflate în portofoliul acestuia, evaluate în conformitate cu prevederile cap. II. (2) Contribuțiile participanțilorși accesoriile acestora regăsite în contul colector nu intră în calculul valorii totale a activelor, până la data transformării în unități de fond a contribuțiilor și a transferului de lichidități în conturile individuale ale participanților. (3) Convertirea contribuțiilor în unități de fond se face la ultima valoare unitară a activului net raportată și certificată de către depozitar. Art. 23. — Obligațiile unui fond de pensii administrate privat sunt: a) comisionul de administrare; b) taxele de auditare a fondului de pensii. Art. 24. — (1) Comisionul de administrare din activul total al fondului de pensii administrat privat este estimat și înregistrat zilnic în calculul valorii activului net și regularizat lunar, conform documentelor justificative. (2) Cheltuielile cu taxele de auditare ale fondului de pensii administrat privat sunt estimate anual, înregistrate zilnic și regularizate la data plății acestora, conform documentelor justificative. (3) Prețul contractului încheiat între administrator și auditorul statutar pentru fondul de pensii administrat privat, după data intrării în vigoare a prezentei norme, va fi stabilit în lei. Contractele în vigoare stabilite într-o altă monedă se vor supune prevederilor prezentei norme în situația reînnoirii lor. Art. 25. — (1) Calculul valorii unitare a activului net al unui fond de pensii administrat privat pentru o anumită dată se realizează conform următoarei formule: Valoarea netă a activelor fondului Valoarea unitară la acea dată a activului net - ------------------------------------------------ la acea dată Nr. de unități de fond la acea dată (2) Numărul de unități de fond este diferența dintre numărul total de unități emise și numărul total de unități de fond anulate ca urmare a plății drepturilor, a transferului activului personal al acestuia sau anulate în caz de invaliditate ori deces al participantului, precum și ca urmare a regularizărilor efectuate de către instituția de evidență. (3) Valoarea unitară a activului net se calculează și se raportează în fiecare zi lucrătoare și are ca bază de calcul informațiile valabile din ziua lucrătoare anterioară efectuării calculului. (4) Valoarea unitară a activului net se calculează și se înregistrează cu 6 zecimale în evidențele fondului de pensii administrat privat. Art. 26. — (1) Erorile identificate în calculul zilnic al valorii unitare a activului net, constatate ulterior raportării acestor valori către Comisie, se vor corecta și regulariza la data constatării lor. (2) Administratorul, anexat raportării zilnice a valorii unitare a activului net din data la care se efectuează corecția, va transmite Comisiei o notă explicativă, sub semnătură electronică extinsă a reprezentantului legal, în care va prezenta detaliat cauzele care au determinat erorile prevăzute la alin. (1). Art. 27. — (1) în cazul în care unele elemente de activ sunt exprimate în valute liber convertibile, pentru transformarea în lei se utilizează cursul Băncii Naționale a României comunicat în ziua pentru care se efectuează calculul. (2) în situația în care există elemente de activ exprimate în valute pentru care Banca Națională a României nu publică un curs de schimb valutar, se utilizează cursul monedei respective față de euro, comunicat de banca centrală a țării în moneda căreia este exprimat elementul de activ, și cursul euro/leu comunicat de Banca Națională a României în ziua pentru care se efectuează calculul. CAPITOLUL IV Dispoziții finale Art. 28. — Termenele prevăzute de prezenta normă, care expiră într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, se vor prelungi până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Art. 29. — Nerespectarea dispozițiilor cuprinse în prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectiv art. 16, art. 81 alin. (1) lit. c), art. 140 alin. (1), art. 141 alin. (1) lit. g), alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9), (10) din Lege. Art. 30. — Prezenta normă intră în vigoare la 1 mai 2009. Art. 31. — La data intrării în vigoare a prezentei norme, se abrogă Norma nr. 17/2007 privind calculul valorii activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 20 iulie 2007. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 29 COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normei nr. 6/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii facultative Având în vedere dispozițiile art. 79 alin. (4) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, în baza hotărârii luate în ședința Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din data de 25 februarie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, conform Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea președintelui, a vicepreședintelui și a celorlalți membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre: Art. 1. — Se aprobă Norma nr. 6/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii facultative, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre și norma menționată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro). Art. 3. — Direcția secretariat, directorul general și Direcția reglementare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea București, 25 februarie 2009. Nr. 7. ANEXĂ NORMA Nr. 6/2009 privind calculul activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii facultative Având în vedere prevederile art. 79 alin. (4) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezenta normă stabilește regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii facultative, regulile de calcul al valorii activului net și al valorii unităților de fond. Art. 2. — Termenii și expresiile utilizate în prezenta normă au semnificațiile prevăzute la art. 2 din Lege și din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL II Reguli de evaluare a instrumentelor financiare Art. 3. — (1) Acțiunile admise la tranzacționare pe piețe reglementate sunt evaluate la prețul de închidere al secțiunii principale a pieței respective din ziua pentru care se efectuează calculul. (2) Atunci când sunt admise la tranzacționare pe mai multe piețe reglementate, valoarea la care se iau în calcul acțiunile trebuie să fie reprezentată de prețul pieței celei mai relevante din punctul de vedere al lichidității, determinată conform art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.287/2006 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor, transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în cauză. (3) Pentru acțiunile prevăzute la alin. (1) se utilizează următoarea formulă de calcul: VA=NUVMxPI, unde: VA = valoarea actuală; NUVM = numărul de unități de valori mobiliare în portofoliu; PI = prețul de închidere. (4) în situația splitării/consolidării valorii nominale a unor acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată, acțiunile rezultate prin splitare se evaluează, anterior introducerii la tranzacționare a acestora, prin împărțirea prețului anterior splitării la coeficientul de splitare, respectiv prin înmulțirea cu coeficientul de consolidare. Art. 4. — Pentru acțiunile netranzacționate pe o perioadă de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive, evaluarea va lua în calcul cea mai mică valoare dintre ultimul preț de închidere al secțiunii principale a pieței respective și valoarea contabilă a acțiunii, calculată conform art. 15 alin. (2). Art. 5. — Evaluarea prevăzută la art. 4 nu se aplică pentru acțiuni suspendate de la tranzacționare în respectivul interval de timp, în cazul apariției unor evenimente de natura celor prevăzute la art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, cu 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 modificările și completările ulterioare. în acest caz, evaluarea va avea drept bază de calcul media prețurilor de închidere pe piață în intervalul de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive anterioare suspendării de la tranzacționare. Art. 6. — (1) Evaluarea acțiunilor care au fost delistate se va face în conformitate cu prevederile art. 4 în primul an de la delistare, iar începând cu anul al doilea, deținerile respective vor fi considerate private equity și evaluate în conformitate cu prevederile art. 15. (2) în anumite situații justificate, de natura celor în care societățile emitente se află în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară și a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate, acțiunile care au fost retrase de la tranzacționare vor fi luate în calculul activului net la valoarea zero. La momentul lichidării respectivului plasament, în calculul activului net, acțiunile vor fi evaluate la prețul tranzacției. Art. 7. — (1) Pentru titlurile de stat, indiferent de maturitatea acestora, precum și pentru toate instrumentele cu venit fix, inclusiv obligațiuni neguvernamentale, obligațiuni municipale, ale autorităților publice locale sau obligațiuni corporative, evaluarea se face prin adăugarea la prețul net de achiziție atât a dobânzii cumulate, calculată prin aplicarea ratei cuponului la valoarea nominală pentru perioada scursă de la data de început a cuponului curent până la data de calcul, cât și a sumei rezultate din recunoașterea zilnică a diferenței dintre valoarea nominală care va fi efectiv încasată la scadența titlurilor și prețul net de achiziție. (2) în cazul în care emitentul nu efectuează plata unui cupon/principal, conform prospectului de emisiune, administratorul va evidenția suma neîncasată la valoarea zero. (3) Valoarea instrumentelor cu venit fix prevăzute la alin. (1) se calculează conform formulei: Valoarea actuală = valoare netă de achiziție + valoare cupon x (nr. de zile scurse de la ultima plată a cuponului/nr. de zile între cupoane) + (valoarea nominală - valoarea netă de achiziție)x (nr. de zile de la decontare la data curentă/nr. de zile rămase de la decontare până la maturitatea instrumentului). Art. 8. — Pentru orice alte valori mobiliare, în afara celor prevăzute în prezenta normă, se aplică prevederile art. 3. Art. 9. — (1) Disponibilitățile din conturile curente se evaluează prin luarea în considerare a soldului disponibil la data pentru care se efectuează calculul. (2) în calculul activului net se iau în considerare sumele în tranzit, precum și sumele în curs de rezolvare, care se recunosc la valoarea de înregistrare în contabilitate. Art. 10. — Depozitele constituite la instituții de credit, indiferent de durata depozitului, se evaluează folosindu-se metoda bazată pe recunoașterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului. Art. 11. — (1) Pentru evaluarea contractelor forward pe cursul de schimb, sub un an inclusiv, având ca activ suport cursul EUR/RON, se utilizează următoarea formulă de calcul: F St F(t,T) = (+/-) V x -----------------—---------------— ■ (1 + Rd)360 (1 + Rf) 360 unde: t = data curentă; T = data maturității; V = valoarea contractului; F = prețul de exercitare al contractului; St = cursul spot comunicat de Banca Națională a României valabil în ziua pentru care se face evaluarea; T-t - perioada rămasă până la scadența contractului; Rd = media BUBID și BUBOR (dobânda medie interbancară) din ziua evaluării, comunicată de Banca Națională a României; Rf = EURIBOR din ziua evaluării, comunicată de Banca Centrală Europeană. (2) Pentru evaluarea contractelor forward pe cursul de schimb, pe termen peste un an, având ca activ suport cursul EUR/RON, evaluarea se va face prin marcarea la piață, luându-se în calcul media cotațiilor afișate de 6 furnizori de cotații zilnice din lista agreată și comunicată trimestrial de Comisie. Pentru fiecare furnizor de informații se va utiliza media dintre cotația de cumpărare „bid” și cea de vânzare „ask”. Art. 12. — (1) Evaluarea contractelor SWAP, sub un an inclusiv, se face prin determinarea diferenței dintre cursul forward al contractului și cursul forward curent pentru acel tip de contract. (2) ValoareLaZi = CursForward (contract) - CursForward (zilnic pentru data contractului) x ValoareContract (3) Evaluarea contractelor SWAP pe rata dobânzii, pe termen peste un an, se face prin marcarea la piață, luându-se în calcul media cotațiilor afișate de 6 furnizori de cotații zilnice din lista agreată și comunicată trimestrial de Comisie. Pentru fiecare furnizor de informații se va utiliza media dintre cotația de cumpărare (bid) și cea de vânzare (ask). Art. 13.— (1) Evaluarea contractelor futures se va face prin marcarea la piață, rezultată ca urmare a deținerii de contracte, la care se adaugă marja corespunzătoare fiecărui contract deținut, unde: mai ja = suma totală reținută de broker pentru contractele cumpărate, contracte care pot fi de cumpărare sau de vânzare; profit (pierdere) = diferența dintre prețul de cumpărare mediu ponderat (PMP) al contractelor și cotația curentă din piață pentru acel tip de contract. în calculul VUAN se va lua prețul de închidere. (2) Valoare_La_Zi = Marja x Nr_Total_Contracte + Profit_Pierdere x Nr_Contracte Art. 14. — (1) Opțiunile tranzacționale se evaluează la prețul de închidere al pieței pe care se tranzacționează. (2) Pentru situația în care nu au fost înregistrate tranzacții pe o perioadă de 30 de zile, evaluarea pentru o opțiune caii se va face la valoarea teoretică, folosindu-se metoda Black-Scholes. (3) Pentru situația în care nu au fost înregistrate tranzacții pe o perioadă de 30 de ședințe de tranzacționare consecutive, evaluarea pentru o opțiune put se va face la valoarea teoretică folosindu-se metoda Black-Scholes. Art. 15. — (1) Private equity se evaluează la valoarea minimă dintre prețul de achiziție și valoarea contabilă. (2) Valoarea contabilă pe acțiune este determinată prin raportarea poziției „Capitaluri proprii” din cele mai recente rezultate financiare anuale auditate, depuse la Ministerul Finanțelor Publice sau la autorități echivalente din statele membre, la numărul de acțiuni emise. (3) Valoarea astfel determinată se menține timp de 12 luni, până la întocmirea noilor rezultate financiare anuale, auditate, care vor sta la baza calculării noii valori contabile. Art. 16. — Evaluarea mărfurilor și a derivatelor pe mărfuri se va face în conformitate cu prevederile art. 3. Art. 17. — înregistrarea în portofoliul fondului de pensii facultative a tranzacțiilor cu instrumente financiare se face la data tranzacției, pe baza documentului de tranzacționare. Art. 18. —Acțiunile nou-emise, care urmează să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată, se evaluează la prețul din cadrul ofertei publice primare în care au fost achiziționate respectivele acțiuni, cu condiția ca acestea să fie înscrise la tranzacționare în termen de cel mult un an. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 160/16.111.2009 31 Art. 19. — (1) Dividendele se iau în calculul activului fondului de pensii facultative la data încasării contravalorii acestora. (2) Acțiunile distribuite cu titlu gratuit se iau în calculul activului fondului de pensii facultative la data de înregistrare a respectivelor acțiuni. (3) Drepturile de preferință vor fi evaluate până la momentul primei zile de tranzacționare la valoarea teoretică pentru drepturile de preferință. Art. 20. — (1) Titlurile de participare ale unui organism de plasament colectiv tranzacționale pe o piață reglementată se evaluează conform prevederilor art. 3. (2) Titlurile de participare ale unui organism de plasament colectiv netranzacționate pe o piață reglementată se iau în calcul la ultima valoare unitară a activului net calculată, certificată de către depozitar și publicată. (3) Valoarea unităților de fond ale unui organism de plasament colectiv se calculează utilizându-se formula: VA = NUFx VUAN, unde: VA = valoarea actuală; NUF = numărul de unități de fond; VUAN = valoarea unitară a activului net. CAPITOLUL III Reguli de calcul al activelor fondului de pensii facultative Art. 21. — Valoarea netă a activelor unui fond de pensii facultative se calculează prin scăderea obligațiilor din valoarea totală a activelor: Valoarea netă a activelor fondului = Valoarea totală a activelor - Valoarea obligațiilor Art. 22. — (1) Valoarea totală a activelor fondului se calculează zilnic, prin însumarea valorii tuturor activelor aflate în portofoliul acestuia, evaluate în conformitate cu prevederile cap. II. (2) Contribuțiile participanțilorși accesoriile acestora regăsite în contul colector nu intră în calculul valorii totale a activelor, până la data transformării în unități de fond a contribuțiilor și a transferului de lichidități în conturile individuale ale participanților. (3) Convertirea contribuțiilor în unități de fond se face la ultima valoare unitară a activului net raportată și certificată de către depozitar. Art. 23. — Obligațiile unui fond de pensii facultative sunt: a) comisionul de administrare; b) comisionul de depozitare; c) comisionul de tranzacționare; d) comisioanele bancare; e) taxele de auditare a fondului de pensii. Art. 24. — (1) Comisionul de administrare din activul total al fondului de pensii facultative este estimat și înregistrat zilnic în calculul valorii activului net și regularizat lunar, conform documentelor justificative. (2) Cheltuielile cu taxele de auditare ale fondului de pensii facultative sunt estimate lunar, înregistrate zilnic și regularizate la data plății acestora, conform documentelor justificative. (3) Prețul contractului încheiat între administrator și auditorul statutar pentru fondul de pensii facultative, după data intrării în vigoare a prezentei norme, va fi stabilit în lei. Contractele în vigoare stabilite într-o altă monedă se vor supune prevederilor prezentei norme în situația reînnoirii lor. (4) Obligațiile fondului de pensii prevăzute la art. 23 lit. b), c) și d) se înregistrează conform documentelor justificative. Art. 25. — (1) Calculul valorii unitare a activului net al unui fond de pensii facultative pentru o anumită dată se realizează conform următoarei formule: Valoarea unitară a activului net la acea dată = Valoarea netă a activelor fondului la acea dată Nr. de unități de fond la acea dată (2) Numărul de unități de fond este diferența dintre numărul total de unități emise și numărul total de unități de fond anulate ca urmare a plății drepturilor, a transferului activului personal al acestuia sau anulate în caz de invaliditate ori deces al participantului, precum și ca urmare a regularizărilor efectuate de instituția de evidență. (3) Valoarea unitară a activului net se calculează și se raportează în fiecare zi lucrătoare și are ca bază de calcul informațiile valabile din ziua lucrătoare anterioară efectuării calculului. (4) Valoarea unitară a activului net se calculează și se înregistrează cu 6 zecimale în evidențele fondului de pensii facultative. Art. 26. — (1) Erorile identificate în calculul zilnic al valorii unitare a activului net, constatate ulterior raportării acestor valori către Comisie, se vor corecta și regulariza la data constatării lor. (2) Administratorul, anexat raportării zilnice a valorii unitare a activului net din data la care se efectuează corecția, va transmite Comisiei o notă explicativă, sub semnătură electronică extinsă, în care va prezenta detaliat cauzele care au determinat erorile prevăzute la alin. (1). Art. 27. — (1) în cazul în care unele elemente de activ sunt exprimate în valute liber convertibile, pentru transformarea în lei se utilizează cursul Băncii Naționale a României comunicat în ziua pentru care se efectuează calculul. (2) în situația în care există elemente de activ exprimate în valute pentru care Banca Națională a României nu publică un curs de schimb valutar, se utilizează cursul monedei respective față de euro, comunicat de banca centrală a țării în moneda căreia este exprimat elementul de activ, și cursul euro/leu comunicat de Banca Națională a României în ziua pentru care se efectuează calculul. CAPITOLUL IV Dispoziții finale Art. 28. — Termenele prevăzute de prezenta normă, care expiră într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, se vor prelungi până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Art. 29. — Nerespectarea dispozițiilor cuprinse în prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectiv art. 38 lit. c), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) lit. f) și k) și alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9) și (10) din Lege. Art. 30. — Prezenta normă intră în vigoare la 1 mai 2009. Art. 31. — La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă Norma nr. 1/2007 privind calculul valorii activului net și al valorii unității de fond pentru fondurile de pensii facultative, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 2/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 2 februarie 2007, cu modificările ulterioare. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 160/16.111.2009 CUANTUMUL TOTAL al sumelor provenite din finanțările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale Partidul Conservator — Filiala Timiș 1 .Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2008 cotizații a căror valoare însumată depășește baremul de 48 de salarii minime brute pe țară: Nr. Numele și prenumele Cetățenia CNP Valoarea totală Valoarea depășită crt. a cotizației 1. Grapini Maria română 2541107354739 50.759 26.759 TOTAL: 50.759 26.759 2 . Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2008 cotizații a căror valoare însumată depășește baremul de 10 salarii minime brute pe țară: Nr. Numele și prenumele Cetățenia CNP Valoarea totală crt. a cotizației 1. Glăvan Ștefan română 1391220354730 13.748 2. Soruica loan română 1611229354739 16.200 TOTAL: 29.948 EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428829 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160/16.111.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495