MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 177 (XXI) —Nr. 157 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE * * » Vineri, 13 martie 2009 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.323 din 4 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a prevederilor art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară .................. 2-3 Decizia nr. 116 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996 ................’............................... 4-5 Decizia nr. 119 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr. 189/2000 ....................................... 6-7 Decizia nr. 121 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil................................. 8-9 Nr. Pagina ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 21. — Ordonanță de urgență privind acordarea unui împrumut Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. în scopul refinanțării împrumutului acordat de Trezoreria Statului în anul 2004 ............................................ 10 227. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Statutului Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 13/2004 .......................................... 11-12 267. — Hotărâre privind organizarea unor manifestări culturale și de diplomație publică pentru marcarea zilei de 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei..... 13 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 341. — Decizie privind numirea doamnei Maria Moța în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ÂNES) 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 463. — Ordin al ministrului finanțelor publice privind aprobarea Precizărilor pentru efectuarea modificărilor în execuția bugetului de stat pe anul 2009, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale...................................’.......... 14-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 1.323 din 4 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a prevederilor art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a prevederilor art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Bara Arpad Attila și Laho lozsef în Dosarul nr. 59/268/2007 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 15 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 59/268/2007, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a prevederilor art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Bara Arpad Attila și Laho lozsef. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 16, 24, 53, 131 și 132 din Constituție, deoarece Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu este organizată pe lângă o instanță judecătorească, ci în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, iar procurorii care își exercită atribuțiile în această structură a Ministerului Public sunt numiți de către procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Judecătoria Odorheiu Secuiesc consideră excepția neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Art. 75 din Legea nr. 304/2004 are următoarea redactare: „(1) Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de acjuncți. în cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori șefi. (2) în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului. (3) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 3 (4) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. (5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4). (6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistenței la stres, precum și altor calități specifice. (7) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator. (8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, și este formată din 3 procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii. (9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (10) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare. (11) La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii. (12) Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială. (13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, se aplică în mod corespunzător. ” Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală prevede că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, „în condițiile legii”. Aceste dispoziții constituționale au stat și la fundamentarea organizării și funcționării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin Legea nr. 508/2004. Totodată, Curtea constată că prevederile de lege criticate, care stabilesc natura juridică a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, nu reprezintă altceva decât o reflectare a principiilor constituționale cuprinse în art. 132 alin. (1) din Constituție, care dispun că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. De altfel, independența acestei structuri în raport cu instanțele judecătorești este specifică tuturor parchetelor, care, potrivit art. 62 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sunt independente față de instanțele judecătorești. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a prevederilor art. 75 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Bara Arpad Attila și Laho lozsef în Dosarul nr. 59/268/2007 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 116 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Astral Impex” — S.R.L. în Dosarul nr. 39.170/2/2005 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Valeriu Stoica, și Consiliul Concurenței, prin reprezentant. Curtea dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.847D/2008 și nr. 2.547D/2008, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială „Gabi’s” — S.R.L. Arad și Societatea Comercială „Pappa Reale” — S.R.L. Brașov în Dosarul nr. 886/2/2006, precum și de Societatea Comercială „BDM” — S.A. Baia Mare în Dosarul nr. 905/2/2006 ale aceleiași instanțe. La apelul nominal răspund autorii excepției, prin același avocat, și Consiliul Concurenței, prin același reprezentant, lipsind Societatea Comercială „Pappa Reale” — S.R.L. Brașov, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor. Avocatul autorilor excepției și reprezentantul Consiliului Concurenței sunt de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.847D/2008 și nr. 2.547D/2008 la Dosarul nr. 1.842D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției solicită admiterea acesteia. Se arată, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative. Or, Consiliul Concurenței este un organism jurisdicțional. Referitor la jurisprudența Curții Constituționale, este invocată Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, prin care acest act normativ a fost declarat neconstituțional. Reprezentantul Consiliului Concurenței solicită respingerea excepției. în acest sens este invocată jurisprudența Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că textul de lege criticat nu încalcă niciunul dintre textele constituționale invocate în susținerea excepției. Totodată, se apreciază că Decizia Curții Constituționale nr. 51/2008, menționată de autorii excepției, nu are legătură cu prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 14 mai 2008 și 1 octombrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 39.170/2/2005, nr. 886/2/2006 și nr. 905/2/2006, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Astral Impex” — S.R.L. Societatea Comercială „Gabi’s” — S.R.L. și Societatea Comercială „BDM” — S.A. Baia Mare în cauze ce au ca obiect judecarea acțiunilor în contencios administrativ formulate de autorii excepției. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 126 din Constituție, deoarece procedura după care se desfășoară activitatea Consiliului Concurenței de soluționare a sesizărilor este una jurisdicțională. Se arată că jurisdicția exercitată de Consiliul Concurenței nu este o jurisdicție specială administrativă, ci una extraordinară. Caracterul de instanță extraordinară al Consiliului Concurenței este dedus din faptul că, pe de o parte, această instituție nu face parte din categoria instanțelor judecătorești, iar pe de altă parte, jurisdicția exercitată de aceasta nu este o jurisdicție specială administrativă. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 5 Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Se arată că, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constituționalității art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005. Prevederile legale criticate fac parte, cu excepția art. 26 lit. b) privind atribuțiile Consiliului Concurenței, din cap. V al legii, intitulat „Procedura de examinare preliminară, de investigare și de luare a deciziilor”, și reglementează modalitatea de realizare a acestor proceduri. Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Prin Decizia nr. 5 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2006, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității unora dintre textele legale criticate, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, s-au reținut următoarele: „Consiliul Concurenței a fost înființat ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței. Măsurile dispuse de Consiliu și sancțiunile aplicate de acesta pe baza dispozițiilor legale atacate sunt de natură administrativă și nu jurisdicțională. Procedura prin care Consiliul Concurenței își îndeplinește atribuțiile stabilite de lege, în principal de a constata și sancționa practicile anticoncurențiale, prezintă anumite similitudini cu procedurile jurisdicționale, fără a se identifica însă cu acestea. Astfel, împrejurarea că faptele semnalate Consiliului sunt supuse investigației pentru stabilirea adevărului, iar raportul de investigație este examinat în plen, nu impune caracterizarea activității Consiliului ca o activitate jurisdicțională, căci prin aceasta Consiliul nu soluționează un litigiu privind existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective ale unei persoane — atribuții de esența activității jurisdicționale — și nici nu adoptă măsuri de tragere la răspundere juridică de competența instanțelor judiciare, ci efectuează operații tehnico- juridice de cercetare, deliberare și decizie, specifice inițierii și adoptării oricărui act administrativ.” Totodată, s-a mai arătat că deciziile adoptate de Plenul Consiliului Concurenței pot fi atacate în fața unei instanțe judecătorești, în procedura de contencios administrativ, la Curtea de Apel București. împotriva sentinței Curții de Apel București atât Consiliul Concurenței, cât și operatorii economici supuși măsurilor dispuse de instanță pot introduce recurs la înalta Curte de Casație și Justiție. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia amintită își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 35 care face parte din același capitol cu celelalte texte criticate și a art. 55 alin. (4), (5) și (6) referitoare la instanța competentă la care pot fi atacate deciziile Curții de Conturi privind sancțiunile luate, texte care se află în strânsă legătură cu celelalte prevederi legale criticate, Curtea reține, pentru aceleași considerente, că este neîntemeiată. în consecință, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 126 din Constituție, deoarece textele de lege criticate nu reglementează modalitatea de realizarea a justiției și nu înființează instanțe extraordinare. Consiliul Concurenței nu judecă procese referitoare la exercitarea drepturilor subiective ale unor persoane, atribuții specifice instanțelor judecătorești, ci efectuează proceduri de examinare, investigare și decizie specifice desfășurării activității Consiliului Concurenței. Totodată, nu sunt încălcate nici dispozițiile constituționale referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, deoarece deciziile Consiliului Concurenței pot fi atacate la instanța de contencios-administrativ în conformitate cu art. 47 alin. (4) din Legea nr. 21/1996. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 lit. b), art. 34, art. 35, art. 43, art. 44, art. 45 lit. a), art. 47 alin. (4) și art. 55 alin. (4), (5) și (6) din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Comercială „Astral Impex” — S.R.L., Societatea Comercială „Gabi’s” — S.R.L. și Societatea Comercială „BDM” — S.A. Baia Mare, în dosarele nr. 39.170/2/2005, nr. 886/2/2006 și nr. 905/2/2006 ale Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 119 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr. 189/2000 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr. 189/2000, excepție ridicată de Elisabeta Cosma în Dosarul nr. 758/35/CA/2008 al Curții de Apel Oradea — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 1 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 758/35/CA/2008, Curtea de Apel Oradea — Secția comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr. 189/2000, excepție ridicată de Elisabeta Cosma. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că textul criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece consideră inechitabil ca o persoană care se încadrează în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de aprobare nr. 189/2000, să nu poată beneficia de drepturile bănești acordate de acest act normativ numai pentru că, dintr-un motiv sau altul, nu s-a putut încadra în dispozițiile art. 7 alin. (4), care prevăd că împotriva hotărârii comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 persoana interesată poate face contestație la curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Curtea de Apel Oradea — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstitu- ționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si > > > Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 7 străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr. 189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare. Textul de lege are următorul conținut: „împotriva hotărârii persoana interesată poate face contestație la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Hotărârea Curții de apel este definitivă. Contestațiile sunt scutite de taxa judiciară de timbru. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 20 și art. 21 alin. (3), precum și în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 este un act normativ cu caracter reparatoriu, care prevede acordarea unor drepturi cetățenilor români persecutați pe motive etnice de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940 — 6 martie 1945. Articolul 1 din ordonanță stabilește categoriile de cetățeni care beneficiază de prevederile acestui act normativ, în raport cu modalitățile și condițiile în care au fost persecutați. Stabilirea drepturilor ce se acordă cu caracter reparatoriu și a persoanelor beneficiare ține de opțiunea liberă a legiuitorului, cu condiția să nu instituie tratament juridic diferit pentru persoane care se află în situații identice. Astfel, măsurile reparatorii izvorăsc din voința legiuitorului și au întinderea pe care acesta o stabilește prin lege, fără ca astfel să se încalce vreo prevedere constituțională. în consecință, Curtea reține că prin reglementarea cuprinsă în art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 referitoare la procedura contestației împotriva hotărârii pronunțate de comisia pentru stabilirea și plata drepturilor prevăzute în ordonanță, înființată în cadrul fiecărei case județene de pensii, legiuitorul nu a înțeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal special, aplicabil tuturor persoanelor interesate, cărora li se recunoaște accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza instanțele judecătorești competente în termenul legal. în această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept — subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Dincolo de aceste aspecte de principiu, Curtea constată că termenul de 30 de zile prevăzut de norma criticată este un termen rezonabil, care asigură condițiile optime celui prejudiciat pentru a exercita acțiunea în justiție în scopul obținerii reparațiilor legale. Prin urmare, împrejurarea că persoana interesată, deși cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască acest termen, ca și consecințele juridice ale nerespectării lui, nu s-a conformat exigenței legale dă expresie propriei sale culpe, iar, potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, lipsește de îndreptățire critica reglementării în cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, dispoziții introduse prin Legea de aprobare nr.189/2000, excepție ridicată de Elisabeta Cosma în Dosarul nr. 758/35/CA/2008 al Curții de Apel Oradea — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 121 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil, excepție ridicată de Alexandru Herăscu în Dosarul nr. 14.504/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 14.504/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 970 și art. 1066— 1069 din Codul civil, excepție ridicată de Alexandru Herăscu. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil încalcă prevederile constituționale ale art. 21 care consacră liberul acces la justiție și ale art. 148 referitor la integrarea României în Uniunea Europeană. Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, arătând că motivarea făcută de autor se circumscrie unei interpretări distorsionate și unilaterale a prevederilor constituționale pretins a fi încălcate de art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu aduc atingere sub niciun aspect accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 970 și ale art. 1066—1069 din Codul civil, texte de lege care au următorul conținut: —Art. 970: „Convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele. daria toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației după natura sa. —Art. 1066: „Clauza penală este aceea prin care o persoană spre a da asigurare pentru executarea unei obligații se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i. — Art. 1067: „Nulitatea obligației principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligației principale. — Art. 1068: „Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligației principale. —Art. 1069: „Clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale. Nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, 21 și 24 din Constituție. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 9 Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că orice raport juridic obligațional dă dreptul creditorului de a pretinde și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a obligației asumate prin convenția încheiată între părți. Codul civil consacră în art. 970 principiul executării cu bună-credință a convențiilor civile, care implică, printre altele, executarea de bunăvoie a obligației de către debitor. în cazul în care acesta refuză executarea, total sau parțial, sau o execută necorespunzător, creditorul are dreptul de a pretinde echivalentul prejudiciului cauzat de această împrejurare, respectiv despăgubiri. într-un atare context, dispozițiile art. 1066—1069 din Codul civil reglementează regimul juridic al clauzei penale, care reprezintă acea convenție accesorie contractului principal prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației contractuale. Scopul clauzei penale este acela de a stabili întinderea prejudiciului, iar nu de a crea o alternativă pentru debitor în vederea liberării de executarea obligației principale, prin prestarea obligației prevăzute în clauza penală. Creditorul însă, în caz de neexecutare din partea debitorului, poate opta între a cere îndeplinirea obligației principale sau a celei stipulate în clauza penală. Reprezentând o convenție, clauza penală trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate a acesteia, însă, dat fiind caracterul ei accesoriu, constatarea nulității clauzei nu implică nulitatea obligației principale. Pe de altă parte, împrejurarea că prin clauza penală se fixează anticipat, prin acordul părților, valoarea prejudiciului cauzat creditorului, stipularea în contract a unei asemenea clauze prezintă importanță din punct de vedere practic. Astfel, în situațiile în care clauza devine aplicabilă, nu mai este necesar ca părțile contractante să se adreseze justiției pentru probarea și evaluarea prejudiciului, ceea ce are ca efect executarea cu celeritate a obligațiilor asumate. Prin urmare, raportând aceste considerații la domeniul particular al criticii de neconstituționalitate în prezenta cauză, consacrarea, prin normele legale criticate, în aplicarea principiului autonomiei de voință, a posibilității inserării în contractul principal a clauzei penale nu relevă nicio contradicție cu prevederile constituționale de referință. Curtea nu poate reține nesocotirea principiului egalității cetățenilor în fața legii, textele de lege reprezentând exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. în ceea ce privește critica potrivit căreia textul de lege menționat contravine art. 21 și 24 din Constituție, Curtea observă că existența unei clauze penale în contractul principal, de neconceput fără acordul exprimat în acest sens de către părți, naște prezumția că acestea au cunoscut reglementarea legală aplicabilă în materie, potrivit principiului „nemo censetur ignorare legem", și prin urmare și-au asumat în cunoștință de cauză obligațiile care decurg dintr-o asemenea clauză. Așa fiind, deși aplicarea clauzei penale are loc direct între părți, fără a fi necesară intervenția instanței judecătorești, nimic nu împiedică partea interesată să sesizeze instanța atunci când apreciază că invocarea ei s-a făcut în mod abuziv. Cu acest prilej, partea are posibilitatea de a cere instanței să constate că nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea de despăgubiri și deci pentru aplicarea clauzei penale. Sub aceste aspecte, Curtea constată că, în fața instanței judecătorești, părțile beneficiază de suficiente garanții procesuale care să le asigure dreptul la un proces echitabil. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970 și art. 1066—1069 din Codul civil, excepție ridicată de Alexandru Herăscu în Dosarul nr. 14.504/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ privind acordarea unui împrumut Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. în scopul refinanțării împrumutului acordat de Trezoreria Statului în anul 2004 Având în vedere necesitatea creării condițiilor pentru rambursarea împrumutului acordat Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. din contul curent general al Trezoreriei Statului, în valoare de 190 milioane lei, prin Hotărârea Guvernului nr. 252/2004 privind finanțarea deficitului Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. pe anul 2003, care nu s-ar putea achita din veniturile proprii ale acestei companii, în anul 2009, cazul excepțional prevăzut de art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, constă în diminuarea încasărilor Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. din aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și a celorlalte tarife stabilite conform legii, pe fondul crizei economice mondiale, fapt care determină imposibilitatea rambursării împrumutului acordat din contul curent general al Trezoreriei Statului, în valoare de 190 milioane lei, prin Hotărârea Guvernului nr. 252/2004, din venituri proprii. Neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență conduce, în fapt, la imposibilitatea achitării împrumutului, care ar determina executarea silită a obligațiilor de plată și blocarea conturilor Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A., companie de interes strategic național, care astfel nu își va mai putea realiza obligațiile privind activitățile de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor, cu consecințe deosebit de grave în asigurarea transportului rutier la nivel național. Având în vedere că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesar a fi luate măsuri imediate pentru refinanțarea împrumutului acordat în baza Hotărârii Guvernului nr. 252/2004. în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. 1. — (1) în scopul refinanțării împrumutului acordat din Trezoreria Statului în baza Hotărârii Guvernului nr. 252/2004 privind finanțarea deficitului Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. pe anul 2003, se acordă Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. un împrumut în sumă de 190 milioane lei din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. (2) împrumutul se acordă în luna martie 2009, pe o perioadă de 2 ani, din care primul an de grație, cu o rată a dobânzii situată la nivelul ratei de politică monetară practicate de Banca Națională a României, la care se adaugă 4 puncte procentuale. Art. 2. — Suma prevăzută la art. 1 se virează de Ministerul Finanțelor Publice într-un cont de disponibilități distinct, deschis la Trezoreria Statului pe numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. Art. 3. — (1) Rambursarea împrumutului se efectuează începând cu luna martie 2010, în 4 tranșe trimestriale egale. (2) Dobânda se plătește trimestrial, începând cu luna iunie 2009, și va fi calculată prin aplicarea ratei menționate la art. 1 alin. (2) la soldul împrumutului. Art. 4. — Pentru neplata la termen a ratelor și dobânzilor scadente la împrumutul acordat din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului se datorează majorări de întârziere prevăzute de reglementările legale privind colectarea creanțelor bugetare. Majorările de întârziere calculate urmează regimul juridic al creanțelor bugetare. Art. 5. — Ministerul Finanțelor Publice va încheia o convenție cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A., în care vor fi precizate drepturile și obligațiile părților, precum și condițiile de derulare a împrumutului acordat. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 11 martie 2009. Nr. 21. ’ 11 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE pentru modificarea și completarea Statutului Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 13/2004 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Statutul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 13/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 23 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — (1) CNPAS are structura organizatorică și numărul maxim de posturi prevăzute în anexa nr. 1. (2) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al președintelui CNPAS, se pot constitui servicii, birouri și compartimente.” 2. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. — (1) Conducerea CNPAS este asigurată de președinte și de consiliul de administrație. (2) Conducerea executivă a CNPAS este asigurată de președinte. (3) Președintele CNPAS are rang de secretar de stat, fiind în același timp și președintele consiliului de administrație. (4) în exercitarea atribuțiilor sale, precum și pentru realizarea hotărârilor consiliului de administrație și ale consiliului tripartit, președintele CNPAS emite decizii — în cazurile expres prevăzute de lege, precum și ordine și instrucțiuni. (5) Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (6) în subordinea președintelui își desfășoară activitatea secretariatul general al CNPAS, condus de un secretar general. (7) Secretarul general este înalt funcționar public, numit în condițiile legii. (8) Secretarul general coordonează buna funcționare a compartimentelor și a activităților cu caracter funcțional din cadrul CNPAS aflate în subordinea sa și asigură legătura operativă dintre președinte și conducătorii acestor compartimente. (9) Secretarul general este înlocuitorul de drept al președintelui CNPAS, în cazul în care acesta este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. (10) Ministrul muncii, familiei și protecției sociale deleagă, conform legislației în domeniul finanțelor publice, președintelui CNPAS atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat. (11) în subordinea președintelui CNPAS se organizează, la nivel de direcție generală, activitatea de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. (12) Activitatea de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este condusă de președintele CNPAS și de un consiliu tripartit. (13) Conducerea executivă a activității de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este asigurată de un director general, funcționar public de conducere, numit, în condițiile legii, de către președintele CNPAS.” 3. La articolul 12, litera I) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,l) numește și eliberează din funcție, prin ordin, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu al CNPAS, directorii executivi și directorii executivi adjuncți ai caselor teritoriale de pensii, precum și directorii executivi adjuncți ai caselor locale de pensii din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București;”. 4. La articolul 12, după litera I) se introduce o nouă literă, litera I¹), cu următorul cuprins: „I¹) numește și eliberează din funcție, prin ordin, directorul general, directorul medical, directorul cercetare-dezvoltare și directorul economic ai INEMRCM.” 5. Articolul 16 se abrogă. 6. La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 22. — (1) Structura-cadru de organizare a caselor teritoriale de pensii se aprobă de consiliul de administrație al CNPAS. Prin ordin al președintelui CNPAS, în cadrul caselor teritoriale de pensii pot fi organizate servicii, birouri și compartimente.” 7. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre. Art. II. — Reorganizarea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, se realizează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 4 martie 2009. Nr. 227.’ 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.III.2009 (Anexa nr. 1 la statut) >< O o: o i- < N Z < 0 o: o < tu 3 I- O 3 o: i- w *) Anexa este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI 13 HOTĂRÂRE privind organizarea unor manifestări culturale și de diplomație publică pentru marcarea zilei de 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă organizarea unei serii de manifestări culturale și de diplomație publică pentru marcarea zilei de 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei. Manifestările sunt organizate în țară prin centrala Ministerului Afacerilor Externe, iar în afara țării, prin misiunile diplomatice ale României. Art. 2. — (1) Cheltuielile aferente pregătirii și realizării manifestărilor, în cuantum de 200 mii lei, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2009. (2) în completarea finanțării cheltuielilor aferente manifestărilor prevăzute la art. 1 se pot atrage fonduri provenite din donații și din sponsorizări, precum și din alte surse atrase în condițiile legii. (3) Din suma prevăzută la alin. (1) pot fi efectuate următoarele categorii de cheltuieli: a) cazarea și transportul intern sau internațional al membrilor colectivelor artistice, conferențiarilor, elevilor și al altor participanți la aceste manifestări; b) publicitate, materiale promoționale, informare, invitații; c) închirierea spațiilor, a unor echipamente tehnice’ sau instrumente; d) diurne legale, onorarii pentru artiști, remunerații pentru colaboratori, drepturi de autor, drepturi de distribuție; e) transport internațional de materiale de prezentare a României, filme, decoruri, cărți, diverse expoziții; f) plata de contribuții la bugetul comun al manifestărilor organizate în străinătate, în colaborare, de către ambasadele francofone, Institutul Francez, Alianța Franceză sau la bugetul grupurilor de lucru francofone însărcinate cu organizarea acestora; g) acțiuni de protocol, reprezentare și recepție. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 11 martie 2009. Nr. 267.’ Contrasemnează: Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind numirea doamnei Maria Moța în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) Având în vedere propunerea formulată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale prin Adresa nr. 1.130/MS din 10 martie 2009, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Maria Moța se numește în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 12 martie 2009. Nr. 34 T 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157/13.111.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN privind aprobarea Precizărilor pentru efectuarea modificărilor în execuția bugetului de stat pe anul 2009, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, în baza prevederilor art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Precizările pentru efectuarea modificărilor în execuția bugetului de stat pe anul 2009, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Ordonatorii de credite a căror activitate a fost reorganizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, direcțiile generale/ direcțiile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice care au atribuții în execuția bugetară, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și unitățile lor subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 martie 2009. Nr. 463.’ ANEXA PRECIZĂRI pentru efectuarea modificărilor în execuția bugetului de stat pe anul 2009, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale Art. 1. — (1) în scopul introducerii în execuția bugetului de stat pe anul 2009 a modificărilor determinate de aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, ministerele nou-înființate întocmesc și prezintă Activității de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București conturi de execuție bugetară, în structura prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele precizări. (2) Conturile de execuție bugetară se întocmesc pe baza protocoalelor de predare-preluare și se prezintă de către ministerele nou-înființate la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București până la data de 16 martie 2009. (3) Pentru ministerele nou-înființate care au preluat atât codul de identificare fiscală, cât și codul atribuit în „Clasificația în profil departamental” al unui minister reorganizat, transferul creditelor bugetare deschise și al plăților de casă efectuate în limita acestora se efectuează la nivelul Activității de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București în sistem informatic, fără a mai fi necesară întocmirea conturilor de execuție bugetară prevăzute la alin. (1). Art. 2. —Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, pe baza conturilor de execuție bugetară primite de la ministerele nou-înființate în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), va transfera în conturile acestora, pe bază de notă contabilă, atât creditele bugetare deschise și repartizate, cât și plățile de casă efectuate din bugetul ministerelor reorganizate. Art. 3. — (1) Pe numele instituțiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite, finanțate integral de la bugetul de stat, care au trecut în subordinea altor ordonatori de credite bugetare, dar și-au păstrat aceleași coduri de identificare fiscală, rămân deschise la unitățile Trezoreriei Statului aceleași conturi de credite bugetare deschise și repartizate și de cheltuieli bugetare, iar transferul execuției de casă a bugetului de stat (inclusiv al creditelor bugetare deschise) se asigură la nivelul unităților Trezoreriei Statului în sistem informatic, prin arondarea conturilor respective la codurile de identificare fiscală ale ordonatorilor principali de credite în subordinea cărora au trecut. (2) Instituțiile publice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita în scris unităților Trezoreriei Statului rearondarea la codurile ordonatorilor principali de credite în subordinea cărora au fost transferate, fără a fi necesare întocmirea și depunerea în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 15 acest scop a conturilor de execuție bugetară prevăzute la art. 1 alin. (1). Art. 4. — (1) Conturile de disponibilități deschise pe numele ministerelor sau al instituțiilor publice subordonate, care s-au reorganizat ori au fost preluate în subordinea/coordonarea unor ministere nou-înființate, dar și-au păstrat aceleași coduri de identificare fiscală, rămân nemodificate, iar transferul sumelor aflate în soldul acestor conturi se asigură la nivelul unităților Trezoreriei Statului, în sistem informatic, prin arondarea conturilor respective la codurile de identificare fiscală ale ordonatorilor principali de credite la care au trecut. (2) Instituțiile publice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita în scris unităților Trezoreriei Statului rearondarea la codurile ordonatorilor principali de credite în subordinea cărora au fost transferate. (3) Conturile de disponibilități deschise pe numele unor instituții publice care au fost preluate în structura unor ministere/instituții nou-înființate se transferă ministerelor/instituțiilor la care au fost preluate, la solicitarea scrisă adresată de către acestea unităților Trezoreriei Statului la care au fost deschise conturile respective. Art. 5. — Până la data de 31 martie 2009, activitățile de trezorerie și contabilitate publică județene, Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București și trezoreriile statului ale sectoarelor municipiului București transmit Ministerului Finanțelor Publice - Direcția generală trezorerie și contabilitate publică situația creditelor bugetare deschise și repartizate, transferate potrivit prevederilor art. 2 și 3, între ordonatorii principali de credite, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, potrivit structurii prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele precizări. Art. 6. — (1) Ordonatorii de credite a căror activitate a fost reorganizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, vor lua măsuri pentru aplicarea în bune condiții a prezentelor precizări și pentru definitivarea operațiunilor de modificare a execuției bugetare și, respectiv, înregistrarea în contabilitate a operațiunilor corespunzătoare. (2) în termen de două zile lucrătoare de la transferul execuției bugetare aferente anului 2009, instituțiile publice implicate au obligația de a sesiza unitățile Trezoreriei Statului asupra eventualelor erori constatate. Art. 7. — Pentru situațiile particulare determinate de aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, care nu se încadrează în prevederile prezentelor precizări, Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite implicați, va elabora precizări specifice. ANEXA Nr. 1 la precizări Ministerul care a preluat structura Ministerul care a predat structura Cod de identificare fiscală............... Cod de identificare fiscală................ CONT DE EXECUȚIE BUGETARĂ încheiat la data de.... — lei — Denumire indicator (capitol/titlu de cheltuială) Credite bugetare deschise și repartizate Plăți de casă efectuate Conducătorul compartimentului financiar-contabil*), Ordonator de credite*), Avizat Conducătorul compartimentului financiar-contabil al instituției publice care a predat structura, *) Ai instituțiilor publice nou-înființate. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 157/13.111.2009 ANEXA Nr. 2 la precizări Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București/Județului....................... Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică SITUAȚIA creditelor bugetare deschise și repartizate, transferate potrivit prevederilor art. 2 și 3 între ordonatorii principali de credite, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare — lei — Denumirea ordonatorului principal Denumirea ordonatorului principal Capitole/Titluri de credite de la care s-a transferat execuția bugetară de credite la care s-a transferat execuția bugetară de cheltuieli Suma bugetare Trezorier-șef, Șef serviciu, EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428799 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/13.111.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495