MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 151 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 11 martie 2009 ⁷⁷ » SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 21. — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007........................................... 2 Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor........................ 2-7 379. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007 ................... 7 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 123 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din ’ Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței .............................................. 8-9 Nr. Pagina Decizia nr. 124 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal ..................... 9-11 Decizia nr. 135 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr.’ 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite .............. 11-12 Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin’. (3), art. 171, art. 172 și art. 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală............ 13-14 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 127. — Decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Comunicații privind raportarea unor date statistice de către furnizorii de servicii poștale ....................... 15-28 ★ Rectificări ................................................ 28-32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 27 februarie 2009. Nr. 21. ’ ACORD între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia, denumite în continuare părți contractante, în dorința de a sprijini eforturile statelor lor și pe cele ale Organizației Națiunilor Unite în domeniul prevenirii și limitării efectelor dezastrelor, având în vedere prevederile instrumentelor juridice bilaterale și multilaterale relevante, de care sunt legate părțile contractante, conștiente de pericolul pe care dezastrele îl reprezintă atât pentru statele lor, cât și pentru statele limitrofe, considerând că măsurile de cooperare în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor pot contribui la dezvoltarea și securitatea ambelor state, au convenit următoarele: ARTICOLUL 1 Domeniu de aplicare 1. Scopul prezentului acord este crearea cadrului juridic necesar cooperării și facilitarea acordării de ajutor reciproc în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor. 2. în cadrul stabilit de prezentul acord, părțile contractante își pot acorda ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenței/producerii unui dezastru ale cărui consecințe nu ar putea fi înlăturate în totalitate prin eforturile și mijloacele părții contractante al cărui teritoriu de stat este amenințat/afectat. 3. Prevederile prezentului acord nu sunt aplicabile pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism sau sabotaj. ARTICOLUL 2 Definiții Pentru scopurile prezentului acord, noțiunile enumerate în continuare au următoarele semnificații: a) dezastru — evenimentul generat de cauze naturale sau provocate de om, care a avut loc într-o anumită zonă sau obiectiv și care afectează sau periclitează grav viața și/sau sănătatea oamenilor, bunurile materiale sau mediul, necesitând luarea de măsuri excepționale pentru limitarea și înlăturarea efectelor sale; b) parte solicitantă — acea parte contractantă care solicită acordarea de ajutor; c) parte solicitată — acea parte contractantă căreia i se adresează solicitarea de acordare de ajutor; d) echipe de acordare a ajutorului — grupul de specialiști desemnați de partea solicitată pentru acordarea de ajutor, care au pregătire în domeniu și sunt dotați cu echipamentul corespunzător, inclusiv câini de căutare-salvare; e) echipamente — materialele, mijloacele tehnice și de transport specifice puse la dispoziția părții solicitante sau aflate deja în dotarea echipelor de acordare a ajutorului, inclusiv acele bunuri materiale, destinate satisfacerii nevoilor personale ale membrilor echipelor de acordare a ajutorului; f) ajutoare — bunurile materiale de primă necesitate, care servesc la limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor, acordate gratuit părții solicitante; g) acordare de ajutor — acțiunile de intervenție și/sau punerea la dispoziție de personal specializat, echipamente și alte bunuri materiale de către partea solicitată în sprijinul părții solicitante pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 3 h) date personale — informațiile referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, respectiv: numele și prenumele, data nașterii, adresa, datele referitoare la ocupație, profesie, loc de muncă și, după caz, datele privind starea sănătății; i) parametri de stare — mărimile/indicii care definesc unele caracteristici ale dezastrelor la un moment dat. ARTICOLUL 3 Autorități competente 1. în vederea implementării dispozițiilor prezentului acord, părțile contractante desemnează următoarele autorități, denumite în continuare autorități competente: — pentru Guvernul României: Ministerul Internelor și Reformei Administrative; — pentru Guvernul Republicii Turcia: primul-ministru, Direcția generală de management al urgențelor. 2. în vederea implementării prevederilor prezentului acord, autoritățile competente vor coopera și vor comunica în mod direct. în acest scop, în termen de 60 (șaizeci) de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord, autoritățile competente se vor informa reciproc despre organismele și persoanele desemnate pentru menținerea permanentă a legăturii, asigurând continuitatea acesteia și actualizarea datelor privind punctele și persoanele de contact, imediat ce se înregistrează schimbări în legătură cu acestea. ARTICOLUL 4 Comisia mixtă 1. Părțile contractante vor constitui o comisie mixtă interguvernamentală de cooperare în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, denumită în continuare Comisia mixtă. 2. Comisia mixtă are ca sarcini organizarea, planificarea și coordonarea activităților comune desfășurate în conformitate cu prezentul acord, respectarea și evaluarea modului de îndeplinire a prevederilor acestuia și formularea de propuneri adresate părților contractante privind optimizarea și dezvoltarea în continuare a cooperării de specialitate. 3. Condițiile de constituire, structura, atribuțiile, competențele și regulamentul de funcționare a Comisiei mixte sunt convenite de autoritățile competente, care vor prezenta propuneri în acest sens părților contractante. 4. în termen de 60 (șaizeci) de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părțile contractante se vor informa reciproc despre componența delegațiilor lor în Comisia mixtă și vor organiza reuniunea de constituire a acesteia. 5. Comisia mixtă se va întruni cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori situația o impune, alternativ în România și în Republica Turcia. 6. în cazul unor dezastre provocate de om, Comisia mixtă va analiza cauzele, responsabilitățile și măsurile pentru prevenirea repetării unor asemenea evenimente. ARTICOLUL 5 Solicitarea ajutorului și schimbul de informații 1. în cazul iminenței/producerii unui dezastru, părțile contractante își acordă ajutor reciproc numai pe bază de cerere formulată în scris de către autoritatea competentă a părții solicitante. Cererea se va transmite autorității competente a părții solicitate prin canalele de comunicație convenite. 2. în cerere, partea solicitantă specifică: a) locul, data și ora, tipul, amploarea și parametrii de stare ai pericolului/dezastrului la momentul cererii; b) măsurile deja întreprinse și planificate; c) natura ajutorului solicitat și prioritățile în acordarea acestuia; d) orice alte detalii necesare. 3. Autoritățile competente pot conveni asupra utilizării unui formular standard de cerere/răspuns pentru acordarea de ajutor. 4. Partea solicitată decide, fără întârziere, asupra acordării ajutorului și informează, în cel mai scurt timp posibil, partea solicitantă despre posibilitățile sale imediate de răspuns, precum și asupra naturii, volumului și condițiilor de acordare a ajutorului. 5. în aplicarea prevederilor prezentului acord, schimbul de informații, în afara situațiilor enumerate la alin. 1—4, se desfășoară prin intermediul autorităților competente și al organismelor desemnate în mod expres pentru acest scop, precum și în cadrul activităților Comisiei mixte. 6. Natura, volumul, frecvența, formatul, domeniul de referință și alte caracteristici definitorii pentru schimbul de informații la care se referă alin. 5 se stabilesc de comun acord, de către Comisia mixtă. ARTICOLUL 6 Modalități de acordare a ajutorului Potrivit prezentului acord, ajutorul poate fi acordat prin punerea la dispoziția părții solicitante de echipamente, personal specializat, asistență și informații, precum și prin desfășurarea de acțiuni de intervenție, expertiză, operațiuni de căutare și salvare, care au ca scop salvarea de vieți omenești, protejarea sănătății populației, limitarea pierderilor materiale și a valorilor culturale și a efectelor secundare în cazul iminenței/producerii unui dezastru. ARTICOLUL? Alte forme de cooperare 1. Conlucrarea părților contractante în cadrul prezentului acord poate include, pe lângă scopul principal de acordare a ajutorului în cazul producerii unui dezastru, și următoarele forme de cooperare: a) promovarea de către instituțiile de specialitate din cele două state a unor proiecte comune în domeniul prognozării, prevenirii, evaluării, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor; b) organizarea de conferințe, călătorii de studii, programe științifice, cursuri de pregătire, schimburi de experiență, exerciții și aplicații comune, prin cooperarea autorităților competente și a instituțiilor interesate din statele părților contractante; c) schimbul de informații în privința surselor de risc ce pot genera dezastre, în special în acele cazuri în care acestea pot afecta și teritoriul statului celeilalte părți contractante. Informarea reciprocă se face în limitele stabilite conform art. 5 alin. 6; d) schimbul de documentație privind rezultatele cercetării științifice și concluziile investigațiilor referitoare la cauzele dezastrelor, evaluarea efectelor acestora și măsurile de protecție necesare. 2. în măsura în care este necesar pentru scopurile prezentului acord, Comisia mixtă poate stabili și alte forme de cooperare. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 ARTICOLUL 8 Tranzitul 1. în situația acordării de ajutor unui stat terț afectat de dezastru, fiecare parte contractantă va simplifica și va reduce formalitățile vamale în vederea facilitării tranzitării teritoriului statului acelei părți contractante pentru personalul, materialele, echipamentul și ajutoarele puse la dispoziția statului terț de una dintre ele. 2. Facilitățile de tranzit menționate la alineatul precedent se aplică după confirmarea acceptului de către autoritatea competentă a părții solicitate. 3. Autoritățile competente se informează reciproc, în timp util, despre necesitatea tranzitării, convin asupra ordinii și modalității de executare și, după caz, asigură escortă echipelor de acordare a ajutorului pe timpul tranzitării. ARTICOLUL 9 Coordonarea și desfășurarea operațiunilor de acordare a ajutorului 1. Operațiunile desfășurate pe teritoriul statului părții solicitante în scopul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor sunt coordonate și conduse de organismele și persoanele competente din statul părții solicitate. 2. în perioada în care sunt angajate în operațiuni potrivit alin. 1, echipele de acordare a ajutorului puse la dispoziție de partea solicitată vor primi și vor respecta ordinele date numai de comandanții lor. 3. Persoanele desemnate de autoritatea competentă a părții solicitante au obligația de a informa șefii echipelor de acordare a ajutorului puse la dispoziție de partea solicitată despre situația produsă de dezastru și evoluția acesteia, planul activităților de intervenție, sarcinile atribuite, modul de cooperare cu celelalte echipe de intervenție, facilitățile logistice disponibile, precum și de a asigura, la cerere, translatori și alte servicii și mijloace necesare. 4. Părțile contractante se obligă să folosească echipele de acordare a ajutorului, puse la dispoziția lor, în strictă concordanță cu destinația, calificarea și dotarea acestora. 5. Partea solicitată asigură echipelor de acordare a ajutorului toate resursele necesare pentru desfășurarea activității specifice pentru o perioadă de minimum 7 (șapte) zile de la sosirea lor în zona de intervenție. 6. Partea solicitantă asigură, până la îndeplinirea misiunii, în mod gratuit, securitatea echipelor de acordare a ajutorului, asistență medicală de urgență și tratamentul medicamentos corespunzător, hrănirea, cazarea, precum și bunuri de strictă necesitate pentru membrii acestora. 7. Partea solicitantă asigură îndeplinirea operativă a formalităților vamale și a altor formalități pentru transporturile de ajutoare și distribuirea acestora populației afectate, prin grija autorităților locale. La distribuirea ajutoarelor pot participa reprezentanți ai părții solicitate. 8. Echipele de acordare a ajutorului își încetează activitatea în una dintre următoarele situații: a) misiunea a fost îndeplinită; b) autoritățile competente ale părților contractante convin că nu mai este necesară continuarea operațiunilor; c) nu au fost îndeplinite cerințele și obligațiile prevăzute de prezentul acord. ARTICOLUL 10 Trecerea frontierei de stat 1. Trecerea frontierei de stat de către membrii echipelor de acordare a ajutorului puse la dispoziția părții solicitante în condițiile prezentului acord se face prin punctele de trecere a frontierei de stat, fără obținerea unei vize în prealabil, pe baza ordinului de deplasare, individual sau colectiv, deținut de șeful echipei, și a documentelor de călătorie stabilite prin acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind călătoriile reciproce ale cetățenilor lor. Ordinul de deplasare se emite, la solicitarea autorității competente a părții solicitate, pe formularul tipizat care include aspecte stabilite de Comisia mixtă. 2. Părțile contractante își pun reciproc la dispoziție specimene ale documentelor de identitate valabile. 3. Pentru îndeplinirea atribuțiilor care fac obiectul prezentului acord în condițiile art. 9, membrii echipelor de acordare a ajutorului pot rămâne pe teritoriul celuilalt stat pe perioada convenită de comun acord de către autoritatea competentă a părții solicitante și șeful echipelor de asistență ale părții solicitate. 4. Nicio parte contractantă nu va restricționa portul uniformei de serviciu de către membrii echipelor de acordare a ajutorului și utilizarea semnelor distinctive pe mijloacele de transport ale părții solicitate. 5. Părțile contractante înțeleg să accepte ca valabile, fără obligația unui examen de conducere și a taxelor aferente, permisul de conducere sau un document similar eliberat de autoritățile lor competente. 6. Membrii echipelor de acordare a ajutorului sunt obligați să respecte legislația națională a statului părții solicitante, să se abțină de la orice activitate neconformă cu spiritul prezentului acord și, în special, să se abțină de la orice activitate politică pe teritoriul statului părții solicitante. Partea solicitată va lua toate măsurile necesare în acest scop. 7. Prevederile prezentului articol, cu excepția alin. 1 și 4, se aplică și în cazul tranzitului definit la art. 8. ARTICOLUL 11 Trecerea bunurilor materiale peste frontiera de stat Pentru scopurile prezentului acord, părțile contractante convin următoarele: 1. Nu se aplică interdicții și restricții referitoare la circulația mărfurilor în cazul bunurilor și materialelor care intră în dotarea echipelor de acordare a ajutorului sau în compunerea ajutoarelor, așa cum sunt definite la art. 2 lit. f). 2. Sunt scutite de plata taxelor vamale, accizelor și a altor impuneri financiare stabilite pentru import/export bunurile care fac obiectul ajutoarelor acordate și echipamentele din dotarea echipelor de acordare a ajutorului. Ajutoarele sunt scutite de la plata taxelor vamale, accizelor și a altor impuneri financiare numai cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu facă obiectul unei comercializări ulterioare; și b) să nu fie utilizate pentru prestări de servicii către terți, aducătoare de venituri. 3. Nu se solicită autorizație de transport internațional și se acordă scutire pentru obligațiile care grevează utilizarea autovehiculelor, cu excepția asigurărilor obligatorii pentru mijloacele de transport utilizate de echipele de acordare a ajutorului sau pentru transportul ajutoarelor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 5 4. Facilitățile enumerate la alin. 1—3 devin aplicabile dacă șeful echipei de acordare a ajutorului prezintă autorităților vamale ale părții solicitante ordinul de deplasare și lista cuprinzând echipamentele din dotarea echipei de acordare a ajutorului și/sau, după caz, o listă separată cuprinzând bunurile aduse drept ajutoare. Listele menționate constituie parte integrantă a ordinelor de deplasare, ale căror specimene se stabilesc și se comunică reciproc, prin grija Comisiei mixte. 5. Lista cuprinzând bunurile din dotarea echipei de acordare a ajutorului și, respectiv, cea cu bunurile aduse ca ajutoare se întocmesc în 3 exemplare, având următoarele destinații: a) exemplarul nr. 1 va fi prezentat biroului vamal de frontieră prin care se efectuează formalitățile vamale de intrare în țară; b) exemplarul nr. 2 va fi prezentat reprezentantului părții solicitante care coordonează misiunea echipei de acordare a ajutorului; c) exemplarul nr. 3 va rămâne la șeful echipei de acordare a ajutorului. 6. Pe exemplarele nr. 2 și 3 se vor înscrie bunurile care s-au consumat ori au fost puse la dispoziția părții solicitante, iar exemplarul nr. 3 va fi contrasemnat și ștampilat de reprezentantul autorității părții solicitante, servind la confirmarea și justificarea consumului. 7. Echipele de acordare a ajutorului și vehiculele care au transportat ajutoare vor ieși de pe teritoriul statului părții solicitante, de regulă, prin același punct de control pentru trecerea frontierei prin care au intrat. în cazul în care operațiunea de ieșire se realizează printr-un alt punct de trecere a frontierei, acesta este obligat să transmită o copie a listei echipamentelor la primul punct de trecere a frontierei, în termen de 15 zile. 8. Dacă, în cazuri de extremă urgență, trecerea frontierei de stat se realizează prin alte locuri, aceste liste trebuie predate neîntârziat autorităților vamale competente. 9. Bunurile puse la dispoziție ca ajutoare trebuie să se afle în termen de valabilitate. 10. în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea misiunii, se va proceda, în funcție de situație, după cum urmează: — pentru echipamentul consumat, epuizat sau distrus de una dintre părțile contractante pe teritoriul statului celeilalte părți contractante pe perioada desfășurării operațiunii de acordare de ajutor, precum și pentru bunurile cuprinse în lista ajutoarelor, reprezentantul autorității competente prevăzute la art. 3 va depune la biroul vamal de frontieră pe unde are loc ieșirea o declarație vamală în detaliu; — bunurile neconsumate care se returnează părții solicitate vor fi scoase din evidența biroului vamal prin depunerea listelor, care nu vor cuprinde echipamentul menționat mai sus. 11. în cazul în care componentele de echipament rămân pe teritoriul statului părții solicitante sub formă de ajutoare, acest fapt va fi comunicat autorităților vamale ale părții solicitate. Această notificare va cuprinde cantitatea, tipul și locul unde au fost folosite aceste părți din echipament. Concomitent vor fi informate și autoritățile competente ale părții solicitante prevăzute la alin. 1 al art. 3. Asupra obiectelor de echipament astfel rămase pe teritoriul statului părții solicitante se vor extinde scutirile prevăzute la alin. 2, dacă li se justifică destinația. 12. în cazul în care o parte a ajutoarelor constă în produse farmaceutice care au în compoziția lor narcotice și/sau substanțe psihotrope, acestea vor fi menționate într-o listă separată. Autoritățile competente ale părților contractante vor proceda în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunilor Unite și se vor informa reciproc, în mod direct, asupra acestor produse, notificând, după caz, Programul Națiunilor Unite pentru Controlul Internațional al Drogurilor. 13. Prevederile alin. 1 și 10 se aplică în mod corespunzător și în cazul produselor farmaceutice cu conținut de narcotice sau de substanțe psihotrope. Echipele de acordare a ajutorului pot avea asupra lor aceste produse numai în cantitățile prevăzute de necesitățile medicale de urgență și le pot administra numai prin personalul medical calificat, în conformitate cu reglementările sanitare specifice în vigoare pe teritoriul statului părții solicitante. Introducerea sau retragerea acestor produse nu este considerată de părțile contractante drept act de comerț conform obligațiilor asumate de ele prin acorduri internaționale privind narcoticele și substanțele psihotrope. 14. Este interzisă introducerea pe teritoriul statului părții solicitante a armelor, munițiilor și a materialelor explozive. 15. Autoritățile naționale competente ale statului părții solicitante pot controla utilizarea și stocarea bunurilor, echipamentelor și substanțelor menționate în acest articol. 16. Prevederile cuprinse în alin. 1—4 și 11—12 sunt aplicabile și în cazul transporturilor în tranzit. 17. Partea solicitantă se obligă să asigure decontaminarea chimică, radioactivă și biologică a echipamentelor, la terminarea misiunii. în cazul în care aceste activități nu pot fi efectuate, echipamentul care rămâne pe teritoriul statului părții solicitante va fi decontaminat și returnat în termen de 45 de zile de la încheierea misiunii. 18. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul activităților operative, respectiv al exercițiilor și aplicațiilor tactice. ARTICOLUL 12 Utilizarea aeronavelor 1. Pentru transportul echipelor de acordare a ajutorului, al echipamentelor și al ajutoarelor puse la dispoziția părții solicitante, precum și pentru executarea unor operațiuni de intervenție pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor unui dezastru, se pot utiliza aeronave. 2. în cazul utilizării aeronavelor pentru acordarea de ajutor, informațiile care se transmit potrivit procedurii specificate în art. 5 trebuie să conțină următoarele date: tipul aeronavei, țara de înmatriculare, însemnele de stat, numărul personalului navigant, felul transportului, natura încărcăturii, orarul de zbor, lista nominală a pasagerilor și echipajului, traseul zborului, locul de aterizare, precum și orice alte date relevante privind zborul. 3. Părțile contractante vor lua măsuri ca aeronavele utilizate de ele în scopurile menționate la alin. 1 să poată survola spațiul aerian al statelor lor, cu respectarea culoarelor de zbor repartizate, să poată ateriza și decola în/din locațiile indicate de autoritatea competentă a părții solicitante, chiar și fără utilizarea aeroporturilor internaționale. în cazurile în care aterizarea/ decolarea aeronavelor se realizează în alte locuri decât aeroporturile internaționale, autoritățile competente prevăzute la art. 3 alin. 1 vor notifica fără întârziere autoritatea vamală cea mai apropiată de acele locuri, precum și autoritatea aeronautică cu competență în aprobarea zborurilor în spațiul aerian național, prin transmiterea informațiilor prevăzute la alin. 2. 4. Dacă, pentru scopurile prezentului acord, părțile contractante nu convin în alt fel, zborul aeronavelor se efectuează în conformitate cu reglementările Organizației 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 Aviației Civile Internaționale (OACI) și ale legislației aplicabile pe teritoriile statelor părților contractante. ARTICOLUL 13 Despăgubiri 1. Fiecare parte contractantă renunță la orice pretenție față de cealaltă parte contractantă în cazul unor pagube materiale cauzate de un membru al echipei de asistență în timpul executării misiunii legate de aplicarea prezentului acord, precum și la orice pretenție pentru pagubele rezultate din vătămarea sau moartea unui membru al echipei de asistență, cu condiția ca paguba să se fi produs în timpul executării sarcinilor ce decurg din aplicarea prezentului acord. 2. în cazul în care un membru al echipei de asistență în timpul executării sarcinilor care rezultă din aplicarea prezentului acord produce o pagubă pe teritoriul statului părții solicitante, în dauna unei terțe persoane, compensația este suportată de partea solicitantă. 3. Prevederile alin. 1 și 2 nu se aplică în cazul în care paguba este produsă cu intenție sau neglijență gravă și a fost stabilită de o instanță judecătorească a statului părții solicitante. 4. în cazul prevăzut de alin. 3, precum și în cazul în care pretențiile împotriva unui membru al echipei de asistență rezultă din acțiuni sau omisiuni care nu au avut loc în timpul executării sarcinilor pentru aplicarea prezentului acord și paguba a fost stabilită de o instanță judecătorească a statului părții solicitante, compensația este suportată de partea solicitată. 5. Prevederile acestui articol se aplică pentru pagube cauzate de un membru al echipei de asistență de la intrarea pe teritoriul statului părții solicitante până în momentul părăsirii acestuia. 6. Autoritățile competente ale părților contractante cooperează pentru evaluarea circumstanțelor în care s-a produs paguba și pentru facilitarea stabilirii despăgubirii. în acest scop, schimbă informațiile de care dispun. ARTICOLUL 14 Cheltuieli 1. Acordarea de ajutor în baza prezentului acord este gratuită, dacă părțile contractante nu convin în alt fel. 2. Partea solicitată este scutită de plata tarifelor de navigație aeriană și a tarifelor de aterizare, iluminare, staționare și de servicii pentru pasageri. 3. Modalitățile de rambursare a cheltuielilor efectuate, documentele justificative, termenele de plată și alte detalii în legătură cu aceste aspecte se convin de către Comisia mixtă. 4. Cheltuielile aferente realizării formelor de cooperare ce fac obiectul prevederilor art. 7 vor fi suportate de către fiecare parte contractantă, pe baza principiului reciprocității, în limita bugetelor propuse de Comisia mixtă și aprobate de părțile contractante. ARTICOLUL 15 Colaborarea cu organizații internaționale și naționale De comun acord, părțile contractante pot solicita participarea organizațiilor internaționale și naționale de specialitate, cu preocupări în domeniu, la activitățile desfășurate în legătură cu aplicarea prezentului acord. ARTICOLUL 16 Protecția datelor personale în cazul în care, pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, este necesară transmiterea de date personale, se vor aplica următoarele prevederi: 1. fiecare parte contractantă transmite, la cerere, celeilalte părți contractante numai datele personale enumerate în art. 2 lit. h), în condițiile precizate la art. 5, și numai în scopurile specificate în cerere. Partea contractantă care primește aceste date le poate utiliza în alte scopuri decât cele indicate, numai cu acordul părții contractante care le furnizează; 2. datele personale primite pot fi transmise de partea contractantă care le-a primit numai autorităților sale care colaborează la aplicarea prezentului acord și sunt în drept să dețină și să transmită datele personale. Datele pot fi transmise altor autorități numai cu avizul prealabil al părții contractante care le-a furnizat. Datele primite nu pot fi făcute publice; 3. partea contractantă care furnizează datele este răspunzătoare pentru corectitudinea și exactitatea acestora. în cazul în care se constată că au fost transmise date incorecte sau inexacte, partea contractantă care le-a furnizat va informa imediat partea contractantă primitoare, indicând modalitatea de corectare sau necesitatea distrugerii acestora. Partea contractantă care a primit datele are obligația de a opera imediat corecțiile indicate sau, după caz, de a distruge datele eronate; 4. părțile contractante se obligă să informeze, la cerere, persoanele ale căror date le procesează în cadrul scopului și bazei legale. La cererea persoanelor îndreptățite, părțile contractante vor proceda la corectarea datelor inexacte și, respectiv, la distrugerea datelor deținute în mod ilegal, informându-se reciproc asupra măsurilor întreprinse; 5. partea contractantă care furnizează datele personale poate stabili restricții și limitări în legătură cu diseminarea acestora, în conformitate cu legislația națională aplicabilă. Persoanei care este subiect al datelor personale i se poate refuza exercitarea dreptului prevăzut la alin. 4, în cazul în care partea contractantă care transmite are acest drept. Partea contractantă care furnizează datele personale este obligată să informeze partea contractantă primitoare asupra restricțiilor impuse. Utilizatorul datelor este obligat să informeze persoana în cauză despre motivul refuzului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; 6. datele puse la dispoziție vor fi distruse la data stabilită de partea contractantă care le furnizează sau atunci când ele nu mai sunt necesare pentru scopul în care au fost solicitate. Partea contractantă furnizoare va fi informată asupra datelor respective și motivului distrugerii acestora; 7. părțile contractante vor asigura ținerea evidenței predării și preluării datelor personale, măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția eficientă a datelor împotriva accesului neautorizat, a modificării, a distrugerii și a publicării lor; 8. datele personale transmise beneficiază în orice situație de protecția pe care partea contractantă primitoare o acordă datelor din aceeași categorie. ARTICOLUL 17 Protecția datelor și informațiilor clasificate în aplicarea prevederilor prezentului acord, părțile contractante se obligă reciproc să ia măsurile necesare pentru protejarea informațiilor clasificate primite sau să asigure cel puțin același nivel de protecție stabilit prin legislația națională MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 7 aplicabilă pe teritoriul statului părții contractante primitoare pentru acele informații. ARTICOLUL 18 Legătura cu alte instrumente juridice internaționale Nicio prevedere a prezentului acord nu va afecta drepturile și obligațiile părților contractante care derivă din alte instrumente juridice internaționale la care acestea sunt parte. ARTICOLUL 19 Soluționarea diferendelor Orice diferend rezultat din interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi soluționat, prin negocieri, în cadrul Comisiei mixte. ARTICOLUL 20 Dispoziții finale 1. Prezentul acord va fi semnat de miniștrii de resort sau de reprezentanți autorizați ai părților contractante având același rang. 2. Procedurile de ratificare sau de aprobare a prezentului acord vor fi supuse legislației interne a părților contractante. 3. Prezentul acord intră în vigoare după 30 (treizeci) de zile de la data primirii, pe cale diplomatică, a ultimei notificări prin care părțile contractante se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne pentru intrarea sa în vigoare. Prezentul acord va fi valabil pentru o perioadă de un an. Acesta va fi reînnoit, în mod automat, pentru aceeași perioadă de timp, exceptând situația în care una dintre părțile contractante notifică celeilalte părți contractante, pe cale diplomatică, cu 90 (nouăzeci) de zile înainte de expirarea perioadei de un an, încetarea valabilității prezentului acord. 4. De comun acord, părțile contractante pot modifica și aduce amendamente la prezentul acord. Modificările și amendamentele la prezentul acord intră în vigoare potrivit procedurii specificate la alin. 3. 5. încetarea valabilității prezentului acord nu afectează obligațiile angajate pe timpul aplicării lui, în privința acțiunilor comune inițiate și programate cu cel puțin 6 (șase) luni înaintea datei încetării valabilității prezentului acord. Semnat la București la 25 octombrie 2007, în 2 (două) exemplare originale, în limbile română, turcă și engleză, toate textele fiind egal autentice. în caz de diferende de interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Guvernul României, Pentru Guvernul Republicii Turcia, Paul Victor Dobre Hasan Ipek PREȘEDINTELE ROMÂNIEI » DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 25 februarie 2009. Nr. 379. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 123 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței loan Vida — președinte Nicolae Cochinescu —judecător Aspazia Cojocaru —judecător Acsinte Gaspar —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Puskâs Valentin Zoltân —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Antonia Constantin — procuror Mihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Comercial Mureș — Falimente în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât Curtea s-a pronunțat în prealabil asupra criticilor invocate de autorul excepției în prezenta cauză, constatând, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 4 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007, Tribunalul Comercial Mureș — Falimente a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de instanța de judecată. în motivarea excepției de neconstituționalitate, Tribunalul Comercial Mureș — Falimente consideră că textul de lege criticat creează o stare de discriminare între persoanele care au calitatea de creditori și care se află în situații diferite fără o justificare obiectivă, ci din cauza unei împrejurări ce ține exclusiv de voința și diligența debitorului, și anume aceea de a-i înscrie sau nu pe lista creditorilor. Așa fiind, sancțiunea decăderii din dreptul de a se adresa instanței pentru a-și realiza creanțele în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, aplicată creditorilor neidentificați în lista prevăzută de lege, în condițiile în care aceștia nu au fost notificați, asemenea creditorilor înscriși în lista depusă de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, ci doar prin Buletinul procedurilor de insolvență, le restrânge dreptul la un proces echitabil în vederea recuperării creanțelor. Acest drept presupune încunoștințarea oricărei persoane în mod cert despre existența unei proceduri litigioase în care se poate implica pentru realizarea drepturilor de creanță într-o modalitate și într-un termen rezonabil. în concluzie, instanța apreciază că soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, în sensul că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele implicate în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 se realizează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, ar trebui să opereze și cu privire la creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c) din lege. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază excepția ca fiind inadmisibilă, arătând că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului de neconstituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.137/2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conținut: „(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20, 21, art. 44 alin. (2) și art. 53 din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, a fost admisă excepția referitoare la dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 9 insolvenței și s-a constatat că acestea sunt contrare prevederilor art. 24 și 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. în consecință, întrucât printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial al României Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/2006, în ansamblul lor, deci inclusiv a normei cuprinse în alin. (3) teza a doua din acest articol, sub aspectele pe care autorul excepției din dosarul de față își întemeiază critica, în cauză operează un motiv de inadmisibilitate a excepției, conform art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Comercial Mureș — Falimente în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 124 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială „HGT International” — S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 144.553/63/2007 al Tribunalului Dolj — Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 7 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 144.553/63/2007, Tribunalul Dolj — Secția contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială „HGT International” — S.R.L. din Craiova. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, din interpretarea dispozițiilor criticate, rezultă că o persoană înregistrată ca plătitoare de TVA, care a formulat cerere de rambursare a taxei la sfârșitul perioadei fiscale de raportare, nu mai poate solicita ulterior acestei perioade rambursarea soldului negativ al TVA pentru suma ce a făcut obiectul cererii inițiale de rambursare, indiferent de modul în care a fost soluționată aceasta. Or, în condițiile achitării către stat, cu titlu de impozit indirect, a unor sume de bani la care persoana impozabilă înregistrată ca plătitoare de TVA are drept de rambursare, interzicerea solicitării și reportării acestora ulterior formulării unei cereri de rambursare apare ca o confiscare abuzivă a unor bunuri proprietate privată. Mai mult, în raport de dispozițiile constituționale ale art. 44 și art. 136 alin. (5), această măsură nu ar putea fi dispusă decât de o 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 instanță judecătorească, iar nu de un organ de control fiscal, care nu are atribuții jurisdicționale. Tribunalul Dolj — Secția contencios administrativ și fiscal apreciază excepția ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constituție, persoana interesată având posibilitatea, potrivit art. 205 din Codul de procedură fiscală, de a formula contestație la organul fiscal competent, iar împotriva deciziei emise de acesta, la instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală. Dispozițiile Codului fiscal nu contravin nici art. 44 și nici art. 136 alin. (5) din Constituție, întrucât stabilesc posibilitatea rambursării soldului sumei negative a taxei din perioada de raportare, precum și reportarea soldului sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, modificată prin Legea nr. 343/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006. Textul de lege are următorul conținut: „Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 44 și art. 136 alin. (5) care consacră dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit textului de lege criticat, persoana impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA la organul fiscal competent, poate solicita rambursarea taxei, în condițiile și potrivit procedurilor stabilite prin lege. Astfel, în situația în care taxa aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă, deductibilă într-o anumită perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operațiunile taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit sumă negativă a taxei. Prin decontul de taxă depus la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, persoana impozabilă trebuie să determine regularizările de taxă și stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulată, rezultă un sold de taxă de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare. în această a doua ipoteză se naște dreptul persoanei impozabile de a opta între a solicita rambursarea acestui sold și a-l reporta în decontul perioadei fiscale următoare. în cazul în care persoana optează pentru rambursarea soldului, ea trebuie să își manifeste expres opțiunea, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul reprezentând însăși cererea de rambursare, legea stabilind condiția în care poate solicita această rambursare, și anume soldul nu trebuie să fie mai mic de 5.000 lei inclusiv. Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Prin urmare, Curtea constată că textul de lege criticat conține norme cu caracter tehnic, care se limitează a determina condițiile obiective în cadrul cărora titularul își poate exercita dreptul de opțiune. în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 205 din Codul de procedură fiscală, „împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.” Așa fiind, legea oferă posibilitatea persoanei interesate de a se plânge împotriva actului administrativ fiscal care i-a produs un prejudiciu fie pe calea unei proceduri administrative, în acest caz decizia emisă în soluționarea contestației putând fi atacată ulterior în instanță, fie direct în fața instanței judecătorești de contencios administrativ competente. Prevederea expresă a posibilității de a contesta actul administrativ lipsește de temei critica autorului excepției, cu ocazia judecății, în cadrul unor dezbateri contradictorii, acesta beneficiind de toate garanțiile procedurale prevăzute de lege, inclusiv de a-și formula apărările pe care le consideră necesare. Referitor la critica potrivit căreia prevederile art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal aduc atingere dreptului de proprietate privată al persoanei impozabile, înregistrată în scopuri de TVA, Curtea reține că textul de lege criticat prevede tocmai rambursarea diferenței dintre suma reprezentând taxa plătită și cea colectată pentru operațiunile taxabile. Mai mult, în măsura în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita rambursarea în perioada fiscală de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 11 raportare, sumele plătite cu titlu de TVA se reportează în perioada fiscală următoare. Prin urmare, există posibilitatea ca soldul sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare să fie recuperat ulterior, fie prin rambursare, fie prin deducere, în condițiile Codului fiscal, astfel încât nu poate fi pusă în discuție „confiscarea” bunului, așa cum pretinde autorul excepției. în concluzie, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 și art. 136 din Constituție referitoare la inviolabilitatea proprietății private. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147³ alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială „HGT International” — S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 144.553/63/2007 al Tribunalului Dolj — Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 135 din 5 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Societatea Comercială „Lăutaru” — S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 941/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 6 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 941/211/2008, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Lăutaru” — S.R.L. din Cluj-Napoca cu ocazia soluționării plângerii împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 încalcă dreptul de proprietate privată, precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Arată că textul de lege criticat instituie posibilitatea confiscării cu titlu de sancțiune contravențională complementară a unor sume de bani aflate în proprietatea particularilor, fără să existe însă un just echilibru între măsura de protecție socială urmărită de stat și mijlocul prin care această măsură se realizează, care îmbracă forma unei atingeri aduse dreptului de proprietate. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 sunt constituționale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 126/1998 pentru modificarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, având următorul cuprins: „Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale. ” în susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată și ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și a prevederilor art. 1 referitoare la protecția proprietății din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Măsura confiscării instituită de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 cu privire la mărfurile și produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea activităților comerciale ilicite prevăzute de art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j) din Legea nr. 12/1990, precum și a sumelor de bani și a lucrurilor dobândite prin săvârșirea respectivelor contravenții reprezintă o privare de proprietate impusă de necesitatea protejării populației împotriva unor activități comerciale ilicite. O atare atingere adusă dreptului de proprietate este permisă expres de dispozițiile art. 44 alin. (9) din Constituție, potrivit cărora: „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii." De altfel, prevederile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 262 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 30 mai 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990, reținând că aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. în ceea ce privește critica potrivit căreia prin dispozițiile de lege contestate s-ar încălca prevederile art. 1 referitoare la protecția proprietății din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deși a recunoscut că o anumită măsură de confiscare a unor bunuri reprezintă o privare de proprietate, a reținut că aceasta nu intră sub incidența celei de-a doua fraze din paragraful 1 al art. 1 din primul Protocol, ci ține de paragraful 2, care reglementează folosința bunurilor în conformitate cu interesul general. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, în speță, confiscarea efectuată a avut un asemenea scop, și anume să prevină ca reclamantul sau asociația de răufăcători din care se presupunea că acesta face parte să folosească bunurile confiscate la săvârșirea altor infracțiuni (Cauza Raimondo împotriva Italiei, 1994)! Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Societatea Comercială „Lăutaru” — S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 941/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică 13 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 198 din 12 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3), art. 171, art. 172 și art. 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltăn Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3), art. 171, 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Constantin Cârstea în Dosarul nr. 3.783/4/2008 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Autorul excepției arată că, prin nesemnarea și neștampilarea actelor fiscale, se evită răspunderea personală, iar determinarea venitului net în mod anticipat creează incertitudini. Solicită admiterea excepției ridicate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 și ca inadmisibilă în ceea ce privește art. 171, 172 și 173 din aceeași ordonanță. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3/783/4/2008, Tribunalul București — Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3), art. 171, art. 172 si art. 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Constantin Cârstea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare silită. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că emiterea actului administrativ fiscal prin intermediul mijloacelor informatice fără ca acesta să fie semnat și ștampilat încalcă principiul constituțional al egalității, emitenții unor astfel de acte fiind privilegiați sub aspectul răspunderii față de cei care sunt obligați să semneze și să ștampileze actele fiscale emise în condițiile art. 43 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. în ceea ce privește prevederile art. 171—173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, se apreciază că sunt neconstituționale, întrucât impun obligația instituțiilor financiare de a formula la începutul fiecărui an documente referitoare la venituri și cheltuieli anticipate. Or, acestea nu pot fi anticipate în mod exact, astfel încât printr-o atare operațiune se încalcă principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale. Tribunalul București — Secția a V-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate privind art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală este neîntemeiată, iar cea privind art. 171, 172 și 173 din aceeași ordonanță este inadmisibilă. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. (3), art. 171, 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, texte care au următorul cuprins: — Art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „(3) Actul administrativ fiscal emis în condițiile alin. (2) prin intermediul mjloacelor informatice este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie.” 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 Prevederile art. 171 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 cuprind reguli referitoare la eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită. Art. 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 prevăd norme procedurale pentru exercitarea contestației la executare silită, respectiv persoanele care pot formula contestație, condițiile în care își pot exercita acest drept, precum și termenul în care se poate formula o atare contestație. Autorul excepției susține că dispozițiile art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, iar textul art. 171—173 din același cod este contrar art. 56 alin. (2) din Constituție privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: 1. Prevederile art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală precizează elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă un act administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor electronice. Spre deosebire de actele administrative fiscale care nu sunt emise pe cale electronică și care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, cele prevăzute la art. 43 alin. (3) din aceeași ordonanță sunt valabile și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal și ștampila organului emitent. Nu se poate reține existența unei situații de discriminare, sub aspectul răspunderii, între emitenții actelor administrative fiscale, fie ele electronice sau nu. Astfel, potrivit art. 43 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, un act administrativ fiscal, indiferent de mijloacele folosite pentru emiterea lui, cuprinde suficiente elemente pentru a putea fi identificat organul emitent. în aceste condiții, este evident că va putea fi identificată persoana împuternicită a organului fiscal care a emis acel act, aceasta putând fi trasă la răspundere disciplinară, civilă sau penală, după caz. O asemenea persoană va răspunde în fața legii în aceleași condiții ca și persoana care a semnat și ștampilat actul administrativ fiscal. Având în vedere cele expuse, sub aspectul egalității de răspundere între persoanele împuternicite ale organului fiscal care a emis actul administrativ fiscal, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. 2. Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 din Codul de procedură fiscală este inadmisibilă, textul criticat neavând legătură cu soluționarea cauzei. în speță, stadiul procesual se află în faza contestației la executare silită, iar textul privește regulile referitoare la eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită. De altfel, Curtea reține că autorul excepției nu dovedește niciun interes juridic în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 din Codul de procedură fiscală, interes care trebuie să fie direct, născut și actual. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 și 173 din Codul de procedură fiscală, Curtea observă că obiecțiile autorului nu au legătură cu acestea, critica referindu-se la stabilirea plăților anticipate pe impozite și nu la regulile ce guvernează contestația la executare silită. în consecință, se constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 172 și 173 din Codul de procedură fiscală este inadmisibilă, întrucât nu este motivată așa cum prevede art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pentru a fi îndeplinite exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, motivele de neconstituționalitate invocate trebuie să aibă legătură cu textul criticat; or, în cauza de față, autorul excepției fie se raportează la o situație de fapt de care este nemulțumit, fie ar fi trebuit să ridice excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Codul fiscal. însă Curtea nu poate să se autosesizeze și să își extindă controlul de constituționalitate cu privire la textul menționat, instanța de contencios constituțional pronunțându-se numai in limine litis. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Constantin Cârstea în Dosarul nr. 3.783/4/2008 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. 2. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171, art. 172 și art. 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kâroly MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 15 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU COMUNICAȚII DECIZIE privind raportarea unor date statistice de către furnizorii de servicii poștale în temeiul prevederilor art. 6 alin. (2) pct. 24 și ale art. 8 alin. (1), (3) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 49 alin. (3) lit. a) și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile pct. 3.21.1 lit. a) din anexa nr. 1 la Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației nr. 2.858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale, președintele Autorității Naționale Pentru Comunicații emite prezenta decizie. Art. 1. — (1) Prezenta decizie are ca obiect impunerea în sarcina furnizorilor de servicii poștale a obligației de a transmite Autorității Naționale pentru Comunicații, denumită în continuare ANC, unele date statistice, în vederea elaborării de rapoarte, studii, analize și alte asemenea documente în domeniul serviciilor poștale, precum și a urmăririi și controlului aplicării prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare. (2) în cuprinsul prezentei decizii sunt aplicabile definițiile prevăzute la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la pct. 1 din anexa nr. 1 la Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației nr. 2.858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale. Art. 2. — Prin prezenta decizie se stabilesc anumiți indicatori aferenți furnizării de servicii poștale, precum și categoriile de informații corespunzătoare fiecărui indicator. Art. 3. — (1) Persoanele care au calitatea de furnizor de servicii poștale, pe întreaga perioadă de raportare prevăzută la alin. (3) ori pe o parte din aceasta, și care au fost desemnate de ANC ca furnizori de serviciu universal pentru unul sau mai multe servicii din sfera serviciului universal au obligația de a raporta către ANC valorile aferente indicatorilor prevăzuți ia art. 2, prin completarea tabelelor prevăzute în anexa nr. 1, cu respectarea condițiilor stabilite de prezenta decizie. (2) Persoanele care au calitatea de furnizor de servicii poștale, pe întreaga perioadă de raportare prevăzută la alin. (3) ori pe o parte din aceasta, dar care nu au calitatea de furnizor de serviciu universal, au obligația de a raporta către ANC valorile aferente indicatorilor prevăzuți la art. 2, prin completarea tabelelor prevăzute în anexa nr. 2, cu respectarea condițiilor stabilite de prezenta decizie. (3) Transmiterea datelor statistice se va realiza anual, până la data de 15 martie, pentru perioada de raportare reprezentată de anul calendaristic anterior. (4) în cazul persoanelor care nu au calitatea de furnizor de servicii poștale pe întreaga perioadă de raportare prevăzută la alin. (3), perioada de raportare este reprezentată de perioada în care au deținut această calitate. (5) în cazul în care un furnizor de servicii poștale dorește să renunțe la această calitate, acesta are obligația’de a raporta în momentul depunerii cererii de renunțare datele statistice care fac obiectul prezentei decizii, în condițiile stipulate de aceasta. (6) Netransmiterea informațiilor privind valorile aferente unor indicatori dintre cei prevăzuți lâ art. 2, în conformitate cu anexa nr. 1 sau 2, va fi temeinic justificată. Art. 4. — (1) Transmiterea documentelor care conțin valorile aferente indicatorilor prevăzuți la art. 2 se poate efectua către sediul central sau structurile teritoriale aleĂNC, în a cărui rază se situează sediul furnizorului, în unul dintre următoarele moduri: a) prin depunere, personal sau de către un reprezentant al furnizorului, sub luare de semnătură; b) prin serviciul de trimitere recomandată cu confirmare de primire; c) ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, i s-a atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. (2) în măsura posibilităților tehnice, furnizorii de servicii poștale prevăzuți la art. 3 alin. (1) și (2) vor completa prin mijloace electronice formularele disponibile pe pagina de internet a ANC, odată cu transmiterea acestora în condițiile alin. (1). (3) ANC va comunica fiecărui furnizor de servicii poștale numele de utilizator, parola și adresa de internet prin intermediul cărora acesta va completa formularele prevăzute la alin. (2). Art. 5. — Nerespectarea prevederilor prezentei decizii se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 31/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare. Art. 6. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta decizie. Art. 7. — (1) Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 16 martie 2009. (2) Primele raportări în conformitate cu prezenta decizie se vor realiza în anul 2010, pentru perioada de raportare cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2009. (3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (2), în cazul renunțării la calitatea de furnizor de servicii poștale între data intrării în vigoare a prezentei decizii și data de 31 decembrie 2008, raportarea datelor statistice în conformitate cu art. 3 alin. (5) se realizează potrivit anexei nr. 2. (4) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații nr. 1.301/EN/2004 privind raportarea unor date statistice de către furnizorii de servicii poștale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 30 noiembrie 2004, se abrogă. Președintele Autorității Naționale pentru Comunicații, Dorin Liviu Nistoran București, 20 februarie 2009. Nr. 127.’ 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 ANEXA Nr. 1 DATE STATISTICE corespunzătoare activității furnizorilor de servicii poștale care au calitatea de furnizor de serviciu universal aferente anului........................ A. Date de identificare ale furnizorului de serviciu universal Denumirea/ Numele furnizorului Sediul/Domiciliul Contact Telefon: Fax: E-mail: Persoana de contact B. Date referitoare la personalul angajat (situația existentă la data de 31 decembrie a anului de raportare) Nr. Indicator 1. Numărul total al angajaților cu normă întreagă B1 2. Numărul total al angajaților cu fracțiune de normă B2 C. Date referitoare la rezultatele financiare (situația existentă la data de 31 decembrie a anului de raportare) Nr. Indicator lei 1. Cifra de afaceri C1 2. Venituri realizate exclusiv din furnizarea de servicii poștale C2 3. Cheltuieli operaționale generate exclusiv de furnizarea de servicii poștale C3 D. Date referitoare la statistica reclamațiilor privind serviciile poștale pentru care au fost desemnați furnizori de serviciu universal Valoarea totală acordată Nr. Indicator Număr a despăgubirilor (lei) întemeiate Cu acordarea de despăgubiri D1 1. Reclamații înregistrate Fără acordarea de despăgubiri D2 Neîntemeiate D3 NOTĂ: Reclamații înregistrate — vor fi raportate reclamațiile considerate întemeiate pentru care s-au plătit despăgubiri potrivit art. 42—44 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare, reclamațiile înregistrate considerate întemeiate pentru care nu s-au plătit despăgubiri, precum și numărul total al reclamațiilor neîntemeiate. E. Infrastructura rețelei poștale Nr. Indicator DA NU 1. Utilizează rețeaua poștală proprie E1 2. Utilizează rețeaua poștală a unui alt furnizor de servicii poștale E2 3. Acordă acces unui alt furnizor de servicii poștale la rețeaua poștală publică E3 NOTE: 1. Se va anexa lista furnizorilor de servicii poștale care oferă acces furnizorului de serviciu universal la rețeaua poștală proprie. 2. Se va anexa lista furnizorilor de servicii poștale care au acces la rețeaua poștală publică. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 17 F. Date referitoare la rețeaua poștală Nr. Indicator Oficii poștale F1 Numărul punctelor de acces/contact care au program de Agenții poștale F2 1. lucru cu publicul Ghișee poștale F3 Circumscripții poștale F4 Alte subunități poștale F5 2. Numărul punctelor de acces constând în cutii poștale F6 3. Numărul punctelor de contact constând în căsuțe poștale F7 4. Numărul punctelor de acces/contact mobile F8 G. Facilități tarifare acordate pentru serviciile poștale incluse în sfera serviciului universal Nr. Indicator (%) Trimiteri de corespondență G1 1. Cuantumul reducerilor tarifare (%) maxime pentru: Imprimate G2 Trimiteri de publicitate prin poștă G3 Colete poștale G4 Trimiteri de corespondență G5 2. Cuantumul reducerilor tarifare (%) minime pentru: Imprimate G6 Trimiteri de publicitate prin poștă G7 Colete poștale G8 Categoria Număr Numărul total de trimiteri poștale pentru care s-au Trimiteri de corespondență G9 3. oferit reduceri tarifare Imprimate G10 Trimiteri de publicitate prin poștă G11 Colete poștale G12 H. Date referitoare la traficul poștal I. Traficul poștal aferent serviciilor poștale din sfera serviciului universal Numărul Nr. Indicator trimiterilor rând poștale <20g 1 Interne 21 g --- 50 g 2 1. Trimiteri 51 g --- 500 g 3 poștale în 501 g ---2 kg 4 greutate de 1.1. Trimiteri de Expediate din afara <20g 5 până la 2 kg corespondență teritoriului României către o 21 g --- 50 g 6 (inclusiv 2 kg) Internaționale adresă aflată pe teritoriul 51 g --- 500 g 7 acesteia 501 g ---2 kg 8 Expediate de pe teritoriul României către o adresă 9 aflată pe teritoriul unui alt stat 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 Numărul Nr. Indicator trimiterilor rând poștale Interne 10 Expediate din afara teritoriului României către o 11 1.2. Imprimate Internaționale adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o adresă 12 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 13 1.3. Trimiteri de Expediate din afara teritoriului României către o 14 publicitate prin Internaționale adresă aflată pe teritoriul acesteia poștă Expediate de pe teritoriul României către o adresă 15 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 16 1.4. Trimiteri Expediate din afara teritoriului României către o 17 recomandate Internaționale adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o adresă 18 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 19 1.5. Trimiteri cu Expediate din afara teritoriului României către o 20 valoare Internaționale adresă aflată pe teritoriul acesteia declarată Expediate de pe teritoriul României către o adresă 21 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 22 1.6. Colete Expediate din afara teritoriului României către o 23 poștale Internaționale adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o adresă 24 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 25 Expediate din afara teritoriului României 26 către o adresă aflată Fără valoare pe teritoriul acesteia declarată Internaționale Expediate de pe teritoriul României 2.1. Colete către o adresă aflată 27 poștale cu pe teritoriul unui alt greutatea între stat 2. Colete 2 kg și 10 kg Interne 28 poștale cu (inclusiv 10 kg) Expediate din afara greutatea mai teritoriului României 29 mare de 2 kg către o adresă aflată Cu valoare pe teritoriul acesteia declarată Internaționale Expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată 30 pe teritoriul unui alt stat 2.2. Colete Fără valoare 31 poștale cu Internaționale --- expediate din afara teritoriului declarată greutatea între României către o adresă aflată pe teritoriul 10 kg și 20 kg acesteia Cu valoare declarată 32 (inclusiv 20 kg) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 19 NOTE: 1. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, în greutate de până la 2 kg (inclusiv 2 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, cu greutatea maximă de 2 kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 1.1. trimiteri de corespondență — vor fi raportate trimiterile de corespondență, interne și internaționale, subclasificate în limitele de greutate incluse în tabel. Trimiterile de corespondență cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau de trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.2. imprimate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, constând în cărți, periodice, ziare, reviste, cataloage, hărți geografice, partituri muzicale etc., inclusiv imprimatele care se distribuie pe baza unei liste de adrese. Imprimatele cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau de trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.3. trimiteri de publicitate prin poștă — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, depuse în număr minim de 500 de bucăți, care au fost transportate, livrate la adresa indicată de expeditor pe trimiterea în sine sau pe ambalajul acesteia, depuse în același punct de acces, de către același expeditor, prin aceeași expediție, constând exclusiv în materiale de reclamă, marketing sau publicitate, conținând mesaje identice, cu excepția numelui, adresei și a numărului de identificare ale destinatarului, precum și a altor modificări care nu au alterat natura mesajului. Nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator chitanțele, facturile, situațiile financiare și alte mesaje având un conținut diferit și nici trimiterile poștale care au conținut și alte trimiteri, în afară de publicitate prin poștă, în același ambalaj. Trimiterile de publicitate prin poștă cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau de trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.4. trimiteri recomandate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, care au făcut obiectul unui serviciu ale cărui particularități au constat în oferirea unei garanții forfetare împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parțială ori deteriorare a trimiterii poștale și în eliberarea, la cerere, a unei dovezi privind depunerea la punctul de acces sau livrarea la destinatar. Trimiterile recomandate cărora li s-a atașat și serviciul de trimitere cu valoare declarată vor fi raportate în cadrul indicatorului „trimiteri cu valoare declarată”; 1.5. trimiteri cu valoare declarată — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, care au făcut obiectul unui serviciu care a avut ca particularitate asigurarea trimiterii poștale împotriva pierderii, furtului, distrugerii totale sau parțiale ori deteriorării, pentru o sumă egală cu valoarea declarată de expeditor, inclusiv trimiterile în cazul cărora a fost atașat și serviciul de trimitere recomandată; 1.6. colete poștale — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 1.1.—1.5. 2. Colete poștale cu greutatea mai mare de 2 kg — vor fi raportate trimiterile poștale, altele decât trimiterile de corespondență și imprimatele, cu greutatea cuprinsă între 2 kg și 20 kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 2.1. colete poștale cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg) — vor fi raportate coletele poștale, interne și internaționale, cu sau fără valoare declarată, în funcție de categoriile incluse în tabel; 2.2. colete poștale cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg) — vor fi raportate doar coletele poștale internaționale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia, cu sau fără valoare declarată. II. Traficul aferent trimiterilor poștale destinate nevăzătorilor (categorie de trimiteri poștale a cărei gratuitate este prevăzută în acte internaționale la care România este parte) Nr. Indicator Numărul Nr. trimiterilor poștale rând Interne 33 Expediate din afara teritoriului României către 34 1. Cecograme Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o 35 adresă aflată pe teritoriul unui alt stat NOTĂ: Cecograme — vor fi raportate trimiterile poștale cecografice în greutate de până la 7 kg, precum trimiterile poștale cecografice prezentate deschise, clișeele care poartă însemne ale cecografiei, înregistrările sonore și pe hârtie specială destinate numai pentru folosința nevăzătorilor, dacă sunt expediate de sau către un institut pentru nevăzători. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 III. Traficul poștal aferent altor servicii poștale neincluse în sfera serviciului universal Indicator Numărul Nr. trimiterilor poștale rând 1 .1. Trimiteri de Interne 36 corespondență ce au făcut Expediate din afara teritoriului obiectul serviciilor: României către o adresă 37 --- ramburs; Internaționale aflată pe teritoriul acesteia --- schimbare destinație; Expediate de pe teritoriul --- livrare specială; României către o adresă 38 --- confirmare de primire. aflată pe teritoriul unui alt stat 1.2. Imprimate ce au făcut Interne 39 1. Trimiteri poștale obiectul serviciilor: Expediate din afara teritoriului în greutate de până --- ramburs; României către o adresă 40 la 2 kg (inclusiv --- schimbare destinație; Internaționale aflată pe teritoriul acesteia 2 kg) --- livrare specială; Expediate de pe teritoriul --- confirmare de primire. României către o adresă 41 aflată pe teritoriul unui alt stat 1.3. Colete poștale ce au Interne 42 făcut obiectul serviciilor: Expediate din afara teritoriului --- ramburs; României către o adresă 43 --- schimbare destinație; Internaționale aflată pe teritoriul acesteia --- livrare specială; Expediate de pe teritoriul --- confirmare de primire. României către o adresă 44 aflată pe teritoriul unui alt stat 2 .1. Trimiteri poștale, Interne 45 inclusiv colete poștale, Expediate din afara teritoriului cu greutatea între 2 kg și României către o adresă 46 10 kg (inclusiv 10 kg), ce aflată pe teritoriul acesteia au făcut obiectul serviciilor: Internaționale --- ramburs; Expediate de pe teritoriul --- schimbare destinație; României către o adresă 47 --- livrare specială; aflată pe teritoriul unui alt stat --- confirmare de primire. 2 .2. Trimiteri poștale, Interne 48 inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), inclusiv cele ce au făcut Internaționale --- expediate de pe teritoriul obiectul serviciilor: României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt 49 --- ramburs; stat --- schimbare destinație; 2. Trimiteri poștale --- livrare specială; cu greutatea mai --- confirmare de primire. mare de 2 kg 2 .3. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg), ce Internaționale --- expediate din afara teritoriului au făcut obiectul serviciilor: României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia 50 --- ramburs; --- schimbare destinație; --- livrare specială; --- confirmare de primire. 2.4 Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 20 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), inclusiv cele ce au făcut Internaționale --- expediate din afara teritoriului 51 obiectul serviciilor: României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia --- ramburs; --- schimbare destinație; --- livrare specială; --- confirmare de primire. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 21 Indicator Numărul Nr. trimiterilor poștale rând 3.1. Trimiteri poștale, Interne 52 constând în trimiteri de Expediate din afara teritoriului corespondență, imprimate României către o adresă 53 sau trimiteri de publicitate Internaționale aflată pe teritoriul acesteia prin poștă, cu greutatea Expediate de pe teritoriul de până la 2 kg României către o adresă 54 (inclusiv 2 kg) aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 55 Expediate din afara teritoriului 3.2. Colete poștale cu României către o adresă 56 3. Trimiteri express greutatea de până la 2 kg Internaționale aflată pe teritoriul acesteia (inclusiv 2 kg) Expediate de pe teritoriul României către o adresă 57 aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 58 3.3. Trimiteri poștale, Expediate din afara teritoriului inclusiv colete poștale, României către o adresă 59 cu greutatea între 2 kg Internaționale aflată pe teritoriul acesteia și 50 kg (inclusiv 50 kg) Expediate de pe teritoriul României către o adresă 60 aflată pe teritoriul unui alt stat NOTE: 1. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea de până la 2 kg (inclusiv 2 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv colete poștale cu greutatea maximă de 2 kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 1.1. trimiteri de corespondență — vor fi raportate trimiterile de corespondență, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), care au făcut obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 1.2. imprimate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), constând în cărți, periodice, ziare, reviste, cataloage, hărți geografice, partituri muzicale etc., inclusiv imprimatele care se distribuie pe baza unei liste de adrese, care au făcut obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 1.3. colete poștale — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 1.1. și 1.2. 2. Trimiteri poștale cu greutatea mai mare de 2 kg — vor fi raportate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, cu greutatea cuprinsă între 2 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), prelucrate de către furnizorul respectiv, cu excepția celor care fac obiectul serviciului Express, subclasificate în următoarele categorii: 2.1. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg) — vor fi raportate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg), ce fac obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.2. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, interne și trimiterile poștale internaționale expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat, inclusiv cele care fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 specială și confirmare de primire, cu greutatea cuprinsă între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg). în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.3. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg) — vor fi raportate doar trimiterile poștale internaționale, inclusiv coletele poștale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia, cu greutatea cuprinsă între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg), ce fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.4. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 20 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg) — vor fi raportate doar trimiterile poștale internaționale, inclusiv coletele poștale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia, inclusiv cele care fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire, cu greutatea cuprinsă între 20 kg și 50 kg. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul unuia sau mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată. 3. Trimiteri Express — vor fi raportate toate trimiterile poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), în conformitate cu limitele de greutate și în categoriile prevăzute în tabel, care fac obiectul serviciilor care presupun în mod cumulativ: eliberarea de către furnizor expeditorului a unui document care atestă data și ora depunerii, precum și, de regulă, plata tarifului, predarea trimiterii poștale la adresa destinatarului, personal către acesta sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală, răspunderea furnizorului pentru predarea cu întârziere a trimiterii poștale și predarea rapidă a trimiterii poștale. în cazul în care unei trimiteri Express i se atașează și unul sau mai multe servicii poștale distincte (ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire), aceasta va fi numărată o singură dată și raportată în cadrul acestui indicator. IV. Traficul aferent serviciilor conexe serviciilor poștale (servicii integrate) Indicator Numărul trimiterilor poștale Nr. rând 1. Trimiteri de publicitate neadresate Interne 61 Internaționale 62 2. Trimiteri hibrid Interne 63 Internaționale 64 NOTE: 1. Trimiteri de publicitate neadresată — vor fi raportate trimiterile de publicitate, neadresate, care au fost distribuite pe baza unor criterii demografice, geografice, profesionale etc. (cataloage, foi volante, broșuri, pliante și alte materiale promoționale). 2. Trimiteri hibrid — vor fi raportate acele trimiteri prezentate de către expeditor în formă fizică sau electronică (poștă electronică, SMS, fax etc.) și în cazul cărora furnizorul a procesat mesajul (decompactare, decriptare, arhivare etc.), transportul realizându-se în principal în format electronic, către punctele din rețeaua furnizorului mai apropiate de destinatar, de unde trimiterile sunt distribuite în formă fizică destinatarului. Subsemnatul,..................................., având calitatea de reprezentant legal al furnizorului de servicii poștale, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind infracțiunea de fals în declarații, că toate datele și informațiile de mai sus și din documentele anexate sunt corecte și complete. Data........................ Numele........................ (semnătura reprezentantului legal și ștampila furnizorului de servicii poștale) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 23 ANEXA Nr. 2 DATE STATISTICE corespunzătoare activității furnizorilor de servicii poștale aferente anului... A. Date de identificare ale furnizorului de servicii poștale Denumirea/ Numele furnizorului Sediul/Domiciliul Contact Telefon: Fax: E-mail: Persoana de contact B. Date referitoare la personalul angajat (situația existentă la data de 31 decembrie a anului de raportare) Nr. Indicator 1. Numărul total al angajaților cu normă întreagă B1 2. Numărul total al angajaților cu fracțiune de normă B2 C. Date referitoare la rezultatele financiare (situația existentă la data de 31 decembrie a anului de raportare) Nr. Indicator lei 1. Cifra de afaceri C1 2. Venituri realizate exclusiv din furnizarea de servicii poștale C2 3. Cheltuieli operaționale generate exclusiv de furnizarea de servicii poștale C3 D. Date referitoare la statistica reclamațiilor privind serviciile poștale Valoarea totală acordată Nr. Indicator Număr a despăgubirilor (lei) întemeiate Cu acordarea de despăgubiri D1 1. Reclamații înregistrate Fără acordarea de despăgubiri D2 Neîntemeiate D3 NOTĂ: Reclamații înregistrate — vor fi raportate reclamațiile considerate întemeiate pentru care s-au plătit despăgubiri potrivit art. 42—44 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare, reclamațiile înregistrate considerate întemeiate pentru care nu s-au plătit despăgubiri, precum și numărul total al reclamațiilor neîntemeiate. E. Infrastructura rețelei poștale Nr. Indicator DA NU 1. Utilizează rețeaua poștală proprie E1 2. Utilizează rețeaua poștală a unui alt furnizor de servicii poștale E2 3. Acordă acces unui alt furnizor de servicii poștale la rețeaua poștală proprie E3 NOTE: 1. Se va anexa lista furnizorilor de servicii poștale care oferă acces furnizorului de servicii poștale la rețeaua proprie. 2. Se va anexa lista furnizorilor de servicii poștale care au acces la rețeaua poștală a furnizorului de servicii poștale. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 F. Date referitoare la rețeaua poștală Nr. Indicator Număr 1. Numărul punctelor de acces/contact care au program de lucru cu publicul F1 2. Numărul punctelor de acces constând în cutii poștale F2 3. Numărul punctelor de contact constând în căsuțe poștale F3 4. Numărul punctelor de acces/contact mobile F4 G. Date referitoare la traficul poștal I. Traficul poștal aferent serviciilor poștale din sfera serviciului universal Indicator Numărul Nr. trimiterilor poștale rând Interne 1 1.1. Trimiteri de Expediate din afara teritoriului României către 2 corespondență Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o 3 adresă aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 4 Expediate din afara teritoriului României către 5 1.2. Imprimate Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către 6 o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 7 1.3. Trimiteri de Expediate din afara teritoriului României către 8 1. Trimiteri publicitate prin Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia poștale în poștă Expediate de pe teritoriul României către 9 greutate de o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat până la 2 kg Interne 10 (inclusiv 2 kg) 1.4. Trimiteri Expediate din afara teritoriului României către 11 recomandate Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către 12 o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 13 1.5. Trimiteri cu Expediate din afara teritoriului României către 14 valoare Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia declarată Expediate de pe teritoriul României către o 15 adresă aflată pe teritoriul unui alt stat Interne 16 1.6. Colete Expediate din afara teritoriului României către 17 poștale Internaționale o adresă aflată pe teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către 18 o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 25 Interne 19 Expediate din afara teritoriului Fără valoare României către o adresă aflată 20 declarată Internaționale pe teritoriul acesteia 2.1. Colete Expediate de pe teritoriul poștale cu României către o adresă aflată 21 greutatea între pe teritoriul unui alt stat 2 kg și 10 kg Interne 22 2. Colete (inclusiv 10 kg) Expediate din afara teritoriului poștale cu Cu valoare României către o adresă aflată 23 greutatea mai declarată Internaționale pe teritoriul acesteia mare de 2 kg Expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată 24 pe teritoriul unui alt stat Internaționale --- Fără valoare declarată 25 expediate din 2.2. Colete poștale cu greutatea afara teritoriului între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 României către Cu valoare declarată 26 kg) o adresă aflată pe teritoriul acesteia NOTE: 1. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale în greutate de până la 2 kg (inclusiv 2 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, cu greutatea maximă de 2 kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 1.1. trimiteri de corespondență — vor fi raportate trimiterile de corespondență, interne și internaționale. Trimiterile de corespondență cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau de trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.2. imprimate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, constând în cărți, periodice, ziare, reviste, cataloage, hărți geografice, partituri muzicale etc., inclusiv imprimatele care se distribuie pe baza unei liste de adrese. Imprimatele cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.3. trimiteri de publicitate prin poștă — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, depuse în număr minim de 500 de bucăți, care au fost transportate și livrate la adresa indicată de expeditor pe trimiterea în sine sau pe ambalajul acesteia, depuse în același punct de acces, de către același expeditor, prin aceeași expediție, constând exclusiv în materiale de reclamă, marketing sau publicitate, conținând mesaje identice, cu excepția numelui, adresei și a numărului de identificare ale destinatarului, precum și a altor modificări care nu au alterat natura mesajului. Nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator chitanțele, facturile, situațiile financiare și alte mesaje având un conținut diferit și nici trimiterile poștale care au conținut și alte trimiteri, în afară de publicitate prin poștă, în același ambalaj. Trimiterile de publicitate prin poștă cărora li s-a atașat serviciul de trimitere recomandată sau trimitere cu valoare declarată nu vor fi raportate în cadrul acestui indicator; 1.4. trimiteri recomandate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, care au făcut obiectul unui serviciu ale cărui particularități au constat în oferirea unei garanții forfetare împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parțială ori deteriorare a trimiterii poștale și în eliberarea, la cerere, a unei dovezi privind depunerea la punctul de acces sau livrarea la destinatar. Trimiterile recomandate cărora li s-a atașat și serviciul de trimitere cu valoare declarată vor fi raportate în cadrul indicatorului „trimiteri cu valoare declarată”; 1.5. trimiteri cu valoare declarată — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, care au făcut obiectul unui serviciu care a avut ca particularitate asigurarea trimiterii poștale împotriva pierderii, furtului, distrugerii totale sau parțiale ori deteriorării, pentru o sumă egală cu valoarea declarată de expeditor, inclusiv trimiterile în cazul cărora a fost atașat și serviciul de trimitere recomandată; 1.6. colete poștale — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 1.1—1.5. 2. Colete poștale cu greutatea mai mare de 2 kg — vor fi raportate trimiterile poștale, altele decât trimiterile de corespondență și imprimatele, cu greutatea cuprinsă între 2 kg și 20 de kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 2.1. colete poștale cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg) — vor fi raportate coletele poștale, interne și internaționale, cu sau fără valoare declarată, în funcție de categoriile incluse în tabel; 2.2. colete poștale cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg) — vor fi raportate doar coletele poștale internaționale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia, cu sau fără valoare declarată. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 II. Traficul poștal aferent serviciilor poștale neincluse în sfera serviciului universal Numărul Nr. Indicator trimiterilor rând poștale 1.1. Trimiteri de corespondență ce Interne 27 au făcut obiectul serviciilor: Expediate din afara teritoriului --- ramburs; României către o adresă aflată pe 28 --- schimbare destinație; Internaționale teritoriul acesteia --- livrare specială; Expediate de pe teritoriul --- confirmare de primire. României către o adresă aflată pe 29 teritoriul unui alt stat 1.2. Imprimate ce au făcut obiectul Interne 30 1. Trimiteri serviciilor: Expediate din afara teritoriului poștale în --- ramburs; României către o adresă aflată pe 31 greutate de --- schimbare destinație; Internaționale teritoriul acesteia până la 2 kg --- livrare specială; Expediate de pe teritoriul (inclusiv 2 kg) --- confirmare de primire. României către o adresă aflată pe 32 teritoriul unui alt stat 1.3. Colete poștale ce au făcut Interne 33 obiectul serviciilor: Expediate din afara teritoriului --- ramburs; României către o adresă aflată pe 34 --- schimbare destinație; Internaționale teritoriul acesteia --- livrare specială; Expediate de pe teritoriul --- confirmare de primire. României către o adresă aflată pe 35 teritoriul unui alt stat 2.1. Trimiteri poștale, inclusiv colete Interne 36 poștale, cu greutatea între 2 kg și Expediate din afara teritoriului 10 kg (inclusiv 10 kg), ce au făcut României către o adresă aflată pe 37 obiectul serviciilor: teritoriul acesteia --- ramburs; Internaționale --- schimbare destinație; Expediate de pe teritoriul --- livrare specială; României către o adresă aflată pe 38 --- confirmare de primire. teritoriul unui alt stat 2.2. Trimiteri poștale, inclusiv colete Interne 39 poștale, cu greutatea între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), inclusiv cele ce au făcut obiectul serviciilor: Internaționale --- expediate de pe teritoriul României --- ramburs; către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat 40 --- schimbare destinație; 2. Trimiteri --- livrare specială; poștale cu --- confirmare de primire. greutate mai 2.3. Trimiteri poștale, inclusiv colete mare de 2 kg poștale, cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg), ce au făcut obiectul serviciilor: Internaționale --- expediate din afara teritoriului 41 --- ramburs; României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia --- schimbare destinație; --- livrare specială; --- confirmare de primire. 2 .4. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 20 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), inclusiv cele ce au făcut obiectul serviciilor: Internaționale --- expediate din afara teritoriului 42 --- ramburs; României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia --- schimbare destinație; --- livrare specială; --- confirmare de primire. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 27 Numărul Nr. Indicator trimiterilor rând poștale Interne 43 3.1. Trimiteri poștale constând în Expediate din afara teritoriului trimiteri de corespondență, României către o adresă aflată pe 44 imprimate sau trimiteri de Internaționale teritoriul acesteia publicitate prin poștă, cu greutatea Expediate de pe teritoriul de până la 2 kg (inclusiv 2 kg) României către o adresă aflată pe 45 teritoriul unui alt stat Interne 46 Expediate din afara teritoriului 3. Trimiteri 3.2. Colete poștale cu greutatea de României către o adresă aflată pe 47 express până la 2 kg (inclusiv 2 kg) Internaționale teritoriul acesteia Expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe 48 teritoriul unui alt stat Interne 49 Expediate din afara teritoriului 3.3. Trimiteri poștale, inclusiv colete României către o adresă aflată pe 50 poștale, cu greutatea între 2 kg și Internaționale teritoriul acesteia 50 kg (inclusiv 50 kg) Expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe 51 teritoriul unui alt stat NOTE: 1. Trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea de până la 2 kg (inclusiv 2 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale cu greutatea maximă de 2 kg, prelucrate de către furnizorul respectiv, subclasificate în următoarele categorii: 1.1. trimiteri de corespondență — vor fi raportate trimiterile de corespondență, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), care au făcut obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 1.2. imprimate — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), constând în cărți, periodice, ziare, reviste, cataloage, hărți geografice, partituri muzicale etc., inclusiv imprimatele care se distribuie pe baza unei liste de adrese, care au făcut obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 1.3. colete poștale — vor fi raportate trimiterile poștale, interne și internaționale, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 1.1 și 1.2. 2. Trimiteri poștale, cu greutatea mai mare de 2 kg — vor fi raportate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, cu greutatea cuprinsă între 2 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg), prelucrate de către furnizorul respectiv, cu excepția celor care fac obiectul serviciului express, subclasificate în următoarele categorii: 2.1. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg) — vor fi raportate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), cu greutatea între 2 kg și 10 kg (inclusiv 10 kg), ce fac obiectul cel puțin al unuia dintre următoarele servicii poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.2. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg) — vor fi raportate toate trimiterile poștale, inclusiv coletele poștale interne și trimiterile poștale internaționale, expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat, inclusiv cele care fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire, cu greutatea cuprinsă între 10 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg). în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.3. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg) — vor fi raportate doar trimiterile poștale internaționale, inclusiv coletele poștale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia, cu greutatea cuprinsă între 10 kg și 20 kg (inclusiv 20 kg), ce fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată; 2.4. trimiteri poștale, inclusiv colete poștale, cu greutatea între 20 kg și 50 kg (inclusiv 50 kg) — vor fi raportate doar trimiterile poștale internaționale, inclusiv coletele poștale, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 151/11.111.2009 acesteia, inclusiv cele care fac obiectul serviciilor poștale: ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire, cu greutatea cuprinsă între 20 kg și 50 kg. în cazul în care o trimitere poștală a făcut obiectul unuia sau mai multor servicii distincte, aceasta va fi numărată o singură dată. 3. Trimiteri express — vor fi raportate toate trimiterile poștale, interne și internaționale (cele expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia și cele expediate de pe teritoriul României către o adresă aflată pe teritoriul unui alt stat), în conformitate cu limitele de greutate și categoriile prevăzute în tabel, care fac obiectul serviciilor care presupun în mod cumulativ: eliberarea de către furnizor expeditorului a unui document care atestă data și ora depunerii, precum și, de regulă, plata tarifului, predarea trimiterii poștale la adresa destinatarului, personal către acesta sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală, răspunderea furnizorului pentru predarea cu întârziere a trimiterii poștale și predarea rapidă a trimiterii poștale, în cazul în care unei trimiteri express i se atașează și unul sau mai multe servicii poștale distincte (ramburs, schimbare destinație, livrare specială și confirmare de primire), aceasta va fi numărată o singură dată și raportată în cadrul acestui indicator. III. Traficul aferent serviciilor conexe serviciilor poștale (servicii integrate) Numărul Nr. Indicator trimiterilor rând poștale 1. Trimiteri de publicitate neadresate Interne 52 Internaționale 53 2. Trimiteri hibrid Interne 54 Internaționale 55 NOTE: 1. Trimiteri de publicitate neadresate — vor fi numărate și raportate trimiterile de publicitate neadresate, care au fost distribuite pe baza unor criterii demografice, geografice, profesionale etc. (cataloage, foi volante, broșuri, pliante și alte materiale promoționale). 2. Trimiteri hibrid — vor fi raportate acele trimiteri prezentate de către expeditor în formă fizică sau electronică (poștă electronică, SMS, fax etc.) și în cazul cărora furnizorul a procesat mesajul (decompactare, decriptare, arhivare etc.), transportul realizându-se în principal în format electronic către punctele din rețeaua furnizorului mai apropiate de destinatar, de unde trimiterile sunt distribuite în formă fizică destinatarului. Subsemnatul.................................... având calitatea de reprezentant legal al furnizorului de servicii poștale, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind infracțiunea de fals în declarații, că toate datele și informațiile de mai sus și din documentele anexate sunt corecte și complete. Data....................... Numele............... (semnătura reprezentantului legal și ștampila furnizorului de servicii poștale) ★ RECTIFICĂRI La Decizia Curții Constituționale nr. 1.311 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) și (3), art. 5 și art. 9 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societățile comerciale, companiile și societățile naționale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale și al industriei de apărare, precum și de către alți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului a locuințelor pe care aceștia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizaților cu ultimul loc de muncă la acești agenți economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — la paragraful al doilea, în loc de: „La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită." se va citi: „La apelul nominal răspunde personal Lefter (Deceanu) Florentina, autoare a excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. — la paragraful al treilea, în loc de: „Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.” se va citi: „Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia, și, apoi, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.” ★ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 29 La Ordinul ministrului justiției nr. 1.011/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 21 aprilie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția nr. 14, în loc de: „14. Chirjiu Nicolae, fiul lui Vasile (născut la 1.03.1921 în localitatea Cahul) și Ana, născut la data de 5 septembrie 1950 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. M. Frunze nr. 47, ap. 19 (10.425/2003). Copii minori: Chirigiu Maria, născută la data de 9.09.1995” se va citi: „14. Chirjiu Nicolae, fiul lui Vasile (născut la 1.03.1921 în localitatea Cahul) și Ana, născut la data de 5 septembrie 1950 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. M. Furnze nr. 47, ap. 19 (10.425/2003). Copii minori: Chirjiu Maria, născută la data de 9.09.1995”. ir La Ordinul ministrului justiției nr. 1.731/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 25 iunie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția nr. 73, în loc de: „73. Rotschild Gershon, fiul lui Isac și Estera, născut la data de 2 septembrie 1947 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Kisufim nr. 46. (Dosar nr. 117/RD/2005) ” se va citi: „ 73. Rotschild Gerson, fiul lui Isac și Estera, născut la data de 2 septembrie 1947 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, TelAviv, Kisufim nr. 46. (Dosar nr. 117/RD/2005)”. ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 1.752/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 27 iunie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 112, în loc de: „112. Popan Ala, fiica lui Onei Teofim și Viorica (fiica lui Chirila Mihail și Alexandra, născută la 24.02.1918 în localitatea Navîrneț), născută la data de 7 septembrie 1967 în localitatea Musteața, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Musteața, raionul Fălești, județul Bălți. (6.059/2003) Copii minori: Popan Alexei, născut la data de 24.06.1996, și Popan Teodor, născut la data de 4.06.1994.” se va citi: „112. Popan Ala, fiica lui Onei Trofim și Viorica (fiica lui Chirila Mihail și Alexandra, născută la 24.02.1918în localitatea Navîrneț), născută la data de 7 septembrie 1967 în localitatea Musteața, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Musteața, raionul Fălești, județul Bălți. (6.059/2003) Copii minori: Popan Alexei, născut la data de 24.06.1996, și Popan Teodor, născut la data de 4.06.1994.” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 1.860/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 93, în loc de: „93. Stîngu Liuba, fiica lui Covaliov Ion (născut la 17.10.1933 în localitatea Cahul) și Maria, născută la data de 1 februarie 1958 în localitatea Agrafenovca, Radionovo-Nesvetaisc, județul Rostov, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Baimaclia, raionul Cantemir. (5.310/2003) Copii minori: Stîngu Alina, născută la data de 4.03.1991, și Stîngu Olga, născută la data de 20.07.1992.”se va citi: „93. Stîngu Liuba, fiica lui CovaliovIon (născutla 17.10.1933 în localitatea Cahul) și Maria, născută la data de 1 februarie 1958 în localitatea Agrafenovca, Rodionovo-Nesvetaisc, regiunea Rostov, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Baimaclia, raionul Cantemir. (5.310/2003) Copii minori: StînguAlina, născută la data de 4.03.1991, și Stîngu Olga, născută la data de 20.07.1992.” ir La Ordinul ministrului justiției nr. 1.891/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 8, în loc de: „8. Cașeru Vasile, fiul lui — și Alexandra (născut la 2.08.1922 în localitatea Flămînda), născut la data de 23 octombrie 1952 în localitatea Gheltosu Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 40, ap. 58. (1.318/2003)” se va citi: „8. Cașeru Vasile, fiul lui — și Alexandra (născută la 2.08.1922 în localitatea Flămînda), născut la data de 23 octombrie 1952 în localitatea Ghiltosu, Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 40, ap. 58. (1.318/2003)”. ir La Ordinul ministrului justiției nr. 2.453/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția nr. 12, în loc de: „12. Cheptene Alia, fiica lui Cheptene Mihail (fiul lui Cheptene Feodosie, născut la data de 10.01.1911 în localitatea Pereni, județul Chișinău) și Cheptene Olga, născută la data de 19 mai 1971 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Balașiha, șos.Vișniakovskoe nr. 19. (4.000/2006) Copii minori: Cheptene Renata, născută la data de 30 martie 1992.” se va citi: „12. Cheptene Ala, fiica lui Cheptene Mihail (fiul lui Cheptene Feodosie, născut la data de 10.01.1911 în localitatea Pereni, județul Chișinău) și Cheptene Olga, născută la data de 19 mai 1971 în localitatea Chișinău, 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 151/11.111.2009 Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Balașiha, șos.Vișniakovskoe nr. 19. (4.000/2006) Copii minori: Cheptene Renata, născută la data de 30 martie 1992.” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.491/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 10 octombrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 4, în loc de: „4. Arseni Olga, fiica lui Vasile (fiul lui Nicolae, născut la 6.02.1930 în localitatea Lăpușna) și Feodora, născută la data de 18.01.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Maria Drăgan nr. 34, ap. 13. (15.253/2003)” se va citi: „4. Arseni Olga, fiica lui Vasile (fiul lui Nicolae, născut la 6.02.1930 în localitatea Lăpușna) și Fedora, născută la data de 18.01.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Maria Drăgan nr. 34, ap. 13. (15.253/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 66, în loc de: „66. Drumi Zinaiida, fiica lui Raețchi lacob (născut în anul 1911 în Chișinău) și Raețchi Aga fia, născută la data de 10 iunie 1952 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Dacia nr. 40, bl. 3, ap. 86. (16.996/2003)”se va citi: „66. DrumiZinaida, fiica lui Raețchi lacob (născut în anul 1911 în Chișinău) și RaețchiAgafia, născută la data de 10 iunie 1952 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova. Chișinău, bd. Dacia nr. 40, bl. 3, ap. 86. (16.996/2003)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 17, în loc de: „17. Byelaly Karolina, fiica lui Vladimir și Sofia (fiica lui Ivanenco Nicolae. născut la 6.12.1917 în Odesa, și Elena), născută la data de 18 iunie 1980 în localitatea Reni, județul Odesa, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Reni, str. Gospitalinaia, Odesa. (15.798/2003)” se va citi: „17. Belalî Carolina, fiica lui Vladimir și Sofia (fiica lui Ivanenco Nicolae, născut la 6.12.1917 în Odesa. și Elena), născută la data de 18 iunie 1980 în localitatea Reni, județul Odesa, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Reni, str. Gospitalinaia, Odesa. (15.798/2003)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 26, în loc de: „26. Ghenciu Ludmila, fiica lui LencăAlexei (născut la 15.01.1937 în localitatea Cimișlia) și Ana, născută la data de 19 decembrie 1970 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Igor Vieru nr. 9. ap. 22. (5.236/2004) Copii minori: Ghenciu Roman, născut la data de 13.09.1991, și Ghenciu Elisei, născut la data de 27.06.1997."se va citi: „26. Ghenciu Ludmila, fiica lui Leancă Alexei (născut la 15.01.1937 în localitatea Cimișlia) și Ana, născută la data de 19 decembrie 1970 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Igor Vieru nr. 9, ap. 22. (5.236/2004) Copii minori: Ghenciu Roman, născut la data de 13.09.1991, și Ghenciu Elisei, născut la data de 27.06.1997.”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 42, în loc de: „42. Marușceac Victor, fiul lui Petru și Daria (născut la 5.12.1940 în localitatea Rîșcani), născut la data de 11 mai 1962 în localitatea Nihoreni, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 7, ap. 111. (10.897/2003)” se va citi: „42. Marușcieac Victor, fiul lui Petru și Daria (născută la 5.12.1940 în localitatea Rîșcani), născut la data de 11 mai 1962 în localitatea Nihoreni, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 7, ap. 111. (10.897/2003)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 58, în loc de: „58. Rogojina Lilian, fiul lui Mihai (fiul lui Simion, născut la 10.09.1919 în localitatea Orhei) și Nina, născut la data de 18 mai 1980 în localitatea Orhei, județul Orhei. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Porumbeni, raionul Criuleni. (2.694/2004)” se va citi: „58. Rogojina Lilian, fiul lui Mihail (fiul lui Simion, născut la 10.09.1919 în localitatea Orhei) și Nina, născut la data de 18 mai 1980 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Porumbeni, raionul Criuleni. (2.694/2004)” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.862/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 12, în loc de: „ 12. Buruian Andrei, fiul lui Nicolae și Tatiana (fiica lui Tăcu losif și Antonina, născută la 14.01.1912 în localitatea Mereșeni), născut la data de 6 ianuarie 1985 în localitatea Hîncești, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncești, str. V. Alecsandri nr. 46, județul Lăpușna. (8.328/2003)” se va citi: „12. Buruiană Andrei, fiul lui Nicolae și Tatiana (fiica lui Tăcu losif și Antonina, născută la 14.01.1912 în localitatea Mereșeni), născut la data de 6 ianuarie 1985 în localitatea Mereșeni, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncești, str. V. Alecsandri nr. 46, județul Lăpușna. (8.328/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 28, în loc de: „28. Crasnicova Elena, fiica lui Bîrsa Andrei (născut în anul 1917 în localitatea Durlești) și Eugenia, născută la data de 24 mai 1953 în localitatea Durlești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 38, bl. 2, ap. 67. (9.996/2003)” se va citi: „28. Crasnicov Elena, fiica lui Bîrsî Andronic (născut în anul 1917 în localitatea Durlești) și Eugenia, născută la data de 24 mai 1953 în localitatea Durlești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 38. bl. 2, ap. 67. (9.996/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 95, în loc de: „95. Tărțău Svetlana, fiica lui Fotescu Gheorghe (născut la 4.06.1929 în localitatea Ungheni) și Maria, născută la data de 4 iunie 1956 în localitatea Năpădeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. I. Vieru nr. 3/1, ap. 109 (2.686/2005)” se va citi: „95. Tîrțău Svetlana, fiica lui Fotescu Gheorghe (născut la 4.06.1929 în localitatea Ungheni) și Maria, născută la data de 4 iunie 1956 în localitatea Năpădeni, județul Ungheni, Republica MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 31 Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. I. Vieru nr. 3/1, ap. 109 (2.686/2005)”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 110, în loc de: „ 110. Zelenco Angela, fiica lui Horobeț Constantin (fiul lui Mihail, născut la 22.11.1904 în localitatea Suceveni) și Maria, născută la data de 4 iulie 1974 în localitatea Onițcani, județul Criuleni, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cernăuți, str. Cerepovețcaia nr. 13/2. (860/2008)” se va citi: „110. Zelenco Angela, fiica lui Gorobeț Constantin (fiul lui Mihail, născut la 22.11.1904 în localitatea Suceveni) și Maria, născută la data de 4 iulie 1974 în localitatea Onițcani, județul Criuleni, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cernăuți, str. Cerepovețcaia nr. 13/2. (860/2008)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 17, în loc de: „17. Căinăreanu Alexandru, fiul lui Ion și Elisaveta (fiica lui Breahnă Mihail, născut la 18.12.1922 în localitatea GIJeni), născut la data de 20 august 1987 în localitatea Chircăiești, raionul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chircăiești, raionul Căușeni. (924/2008)” se va citi: „17. Căinăreanu Alexandru, fiul lui Ion și Elisaveta (fiica lui Breahnă Mihail, născut la 18.12.1922 în localitatea Glirjeni), născut la data de 20 august 1987 în localitatea Chircăiești, raionul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chircăiești, raionul Căușeni. (924/2008)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 39, în loc de: „39. Diaconiuc Liudmila, fiica lui Denis (născut la 16.08.1936 în localitatea Beregomet, raionul Vjnița, Cernăuți) și Elena, născută la data de 28 noiembrie 1978 în localitatea Hreațca, raionul Hliboca, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Hreațca, raionul Hliboca, Cernăuți. (1.115/2008)”se va citi: „39. Diaconiuc Liudmila, fiica lui Denis (născut la 16.08.1936 în localitatea Beregomet, raionul Vjnița, Cernăuți) și Elena, născută la data de 28 noiembrie 1978 în localitatea Hreațca, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Hreațca, raionul Herța, Cernăuți. (1.115/2008)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 109, în loc de: „109. Vasile Alisa, fiica lui Cotoman Minu și Tufănoiu Parascovia (fiica lui Țurcan Mifodii, născut la 25.06,1934 în localitatea Ermoclia), născută la data de 12 iunie 1983 în localitatea Ermoclia, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 50, ap. 108. (922/2008)” se va citi: „109. Vasile Alisa, fiica lui Cotoman Minu și Cotoman Parascovia (fiica lui Țurcan Mifodii, născut la 25.06.1934 în localitatea Ermoclia), născută la data de 12 iunie 1983 în localitatea Ermoclia, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 50, ap. 108. (922/2008)” ir La Ordinul ministrului justiției nr. 3.039/C/2008 privind acordarea cetățeniei române unor persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 10 decembrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția nr. 31, în loc de: „31. Mahdi Mohammed, fiul lui Mahdi și Raban, născut la data de 1 iulie 1955 în localitatea Al-Najaf, Irak, cetățean irakian, cu domiciliul actual în București, bd. Ion Mihalache nr. 174, bl. D. sc. 2, ap, 62, sectorul 1. Copii minori: Mohamed Aii, născut la data de 9 iunie 1997, Mahdi Alaa, născut la data de 3 februarie 2001, Mahdi Alya, născut la data de 24 martie 1992. (783/2008)” se va citi: „31. Mahdi Mohammed, fiul lui Mahdi și Rabab, născut la data de 1 iulie 1955 în localitatea Al-Nsjaf, Irak, cetățean irakian, cu domiciliul actual în București, bd. Ion Mihalache nr. 174, bl. D, sc. 2, ap. 62, sectorul 1. Copii minori: Mohamed AH, născut la data de 9 iunie 1997, Mahdi Alaa, născută la data de 3 februarie 2001. MahdiAlya, născută la data de 24 martie 1992. (783/2008)” ir La Ordinul ministrului justiției nr. 3.168/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 36, în loc de: „36. Cușceag Gheorghe, fiul lui Vasile (născut la 15.02.1933 în localitatea Șipoteni) și Stepanida, născut la data de 11 aprilie 1960 în localitatea Șipoteni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alba lulia nr. 202, ap. 191. (1.726/2003)”se va citi: „36. Cușceac Gheorghe, fiul lui Vasile (născut la 15.02.1933 în localitatea Șipoteni) și Stepanida. născut la data de 11 aprilie 1960 în localitatea Șipoteni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alba lulia nr. 202, ap. 191. (1.726/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 84, în loc de: „84. Mișcoi Adriana, fiica lui Jeru Mihail (fiul lui Petru, născut la 29.01.1923 în localitatea Cotirjenii Mari și Ecaterina) și Alexandra, născută la data de 13 decembrie 1976 în localitatea Cotirjenii Mari, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miorița nr. 5, ap. 2. (2.918/2003) Copii minori: Mișcoi Denis, născut la data de 13.08.1998, și Mișcoi Gabriela, născută la data de 14.05.2006.” se va citi: „84. Mișcoi Adriana, fiica lui Jeru Mihail (fiul lui Petru, născut la 29.01.1923 în localitatea Coticjenii Mari, și Ecaterina) și Alexandra, născută la data de 13 decembrie 1976 în localitatea Cotirjenii Mari, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miorița nr. 5, ap. 2. (2.918/2003) Copii minori: Mișcoi Denis, născut la data de 13.08.1998, și Mișcoi Gabriela, născută la data de 4.05.2006.”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 134, în loc de: „134. Tutunaru Victoria, fiica lui Anton Ștefan (născut la 27.12.1936 în localitatea Ghelăuza) și Elena, născută la data de 17 octombrie 1974 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 27, bl. 2, ap. 71. (3.096/2003) Copii minori: Tutunaru llie, născut la data de 2.08.1995.” se va citi: „134. Tutunaru Victoria, fiica lui Anton Ștefan (născut la 27.12.1936 în localitatea Ghelăuza) și Elena, născută la data de 17 octombrie 1974 în localitatea Ghelăuza, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 151/11.111.2009 actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 27, bl. 2, ap. 71. (3.096/2003) Copii minori: Tutunaru llie, născut la data de 2.08.1995.”', — în anexa nr. 2, la poziția nr. 16, în loc de: „16. Dovgani Andrei, fiul lui Vasile și Violeta (fiica lui Cazac Vasile, născut la 14.06.1920 în localitatea Pîlița), născut la data de 24 martie 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. 31 August 1989 nr. 91, ap. 15. (2.021/2007)”se va citi: „16. DovganiAndrei, fiul lui Vasile și Violeta (fiica lui Cazac Vasile, născut la 14,06,1920 în localitatea Pîrlița), născut la data de 24 martie 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. 31 August 1989 nr. 91, ap. 15. (2.021/2007)”. k La Ordinul ministrului justiției nr. 3.241/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 32, în loc de: „32. Cornescu Ana, fiica lui Ion (fiul lui Tudor, născut la 19.11.1921 în localitatea Cimișlia) și Feodosia, născută la data de 24 martie 1983 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Matei Cibotari nr. 3. (754/2004)”se va citi: „32. BăgAna, fiica lui Ion (fiul lui Tudor, născut la 19.11.1921 în localitatea Cimișlia) și Feodosia, născută la data de 24 martie 1983 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Matei Cibotari nr. 3. (754/2004)"; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 36, în loc de: „36. Damaschin Nina, fiica lui Bulancea Diomid (născut la 6.08.1929 în localitatea Ungheni) și Arghira, născută la data de 16 ianuarie 1966 în localitatea Coti reni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 78, bl. 2, ap. 48. (728/2004)” se va citi: „36. Damaschin Nina, fiica lui Bulancea Diomid (născut la 6.08.1929 în localitatea Ungheni) și Arghira, născută la data de 16 ianuarie 1966 în localitatea Cetireni. județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău. str. Albișoara nr. 78, bl. 2, ap. 48. (728/2004)”; — în anexa nr. 2, la poziția nr. 17, în loc de: „17. Frumuzachi Fiodor. fiul lui Fiodor și Maria (fiica lui Radu Dumitru, născut în anul 1919 în localitatea Cîrpești, și Ecaterina), născut la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Sărățica Nouă, județul Lăpușna. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău. Str. Bulgară nr. 3, ap. 3. (7.344/2003)” se va citi: „17. Frumuzachi Fiodor, fiul lui Fiodor și Maria (fiica lui Radu Dumitru, născut în anul 1919 în localitatea Cîrpești, și Ecaterina), născut la data de 5 aprilie 1974 în localitatea Sărățica Nouă, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Bulgară nr. 3, ap. 3. (7.344/2003)”. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428737 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151/11.111.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495