MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 125 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ- ² martⁱe ²⁰°9 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 14. — Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007 ........................... 2 Acord de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare...... 3-8 320. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007.................... 8 ★ 329. — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor ........................................ 9 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 107 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 34 Nr. Pagina alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.................................................... 9-10 Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă ..................................... 11-12 Decizia nr. 153 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă.......................................... 12-13 Decizia nr. 154 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin................ 13-14 ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE 2. — Hotărâre privind corectitudinea evidențelor contabile electorale și legalitatea plăților făcute de partidele politice, alianțele politice sau electorale, organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale și candidații independenți în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna noiembrie 2008 ..................................... 15-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. — Se ratifică Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii), denumit în continuare Proiect, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007, denumit în cele ce urmează Acord, în valoare de 47,7 milioane euro echivalent. Art. 2. — (1) Proiectul se realizează de către Unitatea de management al proiectului (UMP), înființată în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și de către actuala Unitate de management al proiectului privind modernizarea sistemului de informare și cunoaștere în agricultură (UMP MAKIS) din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Personalul acestora este salarizat în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanțate prin împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiștilor români care își desfășoară activitatea în cadrul unităților de management de proiect, cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 172/2001. (2) Ministerul Finanțelor Publice va încheia cu Ministerul Administrației și Internelor și cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară — pe de o parte — și cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale — pe de altă parte — câte un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile și obligațiile părților în aplicarea prevederilor Acordului. Art. 3. — Proiectul menționat la art.1 se va finanța din următoarele surse: a) de la bugetul de stat, în limita echivalentului în lei al sumei de 38,244 milioane euro echivalent, prin prevederea sumelor necesare cu prioritate în bugetul anual al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, pe toată durata implementării Proiectului; b) de la bugetul de stat, în limita echivalentului în lei al sumei de 9,456 milioane euro echivalent, prin prevederea sumelor necesare cu prioritate în bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pe toată durata implementării Proiectului; c) din bugetul propriu al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în limita echivalentului în lei al sumei de 3,7 milioane euro echivalent, reprezentând cheltuieli cu personalul propriu desemnat pentru implementarea și monitorizarea Proiectului, precum și cheltuieli cu o serie de campanii publicitare. Art. 4. — Echivalentul în euro al surselor din care se asigură finanțarea Proiectului este cel valabil la data semnării Acordului și poate fi ajustat cu diferențele rezultate din actualizarea valorii totale a Proiectului, în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum total, comunicat de Institutul Național de Statistică și — dacă este cazul — cu diferențele rezultate din fluctuația de curs valutar. Diferențele rezultate vor fi acoperite prin prevederea sumelor corespunzătoare în bugetele ordonatorilor de credite, pe propria răspundere a acestora. Art. 5. —Tragerile din contul împrumutului prevăzut la art. 1 se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, în baza raportărilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, însușite de Ministerul Administrației și Internelor, precum și în baza raportărilor însușite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în calitate de ordonatori principali de credite bugetare, referitoare la cheltuielile eligibile efectuate în cadrul Proiectului, cu excepția celor finanțate din bugetul propriu al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Sumele trase vor avea destinațiile prevăzute de legislația în vigoare. Art. 6. — Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea acestuia, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului, va fi asigurată din sume alocate anual de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Finanțelor Publice —Acțiuni generale. Art. 7. — (1) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanțelor Publice, de comun acord cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, să introducă, pe parcursul utilizării împrumutului, în raport cu condițiile concrete de derulare a Acordului, amendamente la conținutul acestuia, care privesc realocări de fonduri, modificări în structură pe componente, precum și alte modificări care nu sunt de natură să majoreze obligațiile financiare ale României față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau să determine noi condiționări economice față de cele convenite inițial între părți. (2) Amendamentele la Acordul de împrumut, convenite cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, conform alin. (1), se vor aproba prin hotărâre a Guvernului. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 17 februarie 2009. Nr. 14. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 3 împrumut nr. 4875 RO ACORD DE ÎMPRUMUT (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare*) Acord, datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca) Prin prezentul acord, împrumutatul și Banca convin următoarele: ARTICOLUL I Condiții generale. Definiții 1 .01. Condițiile generale (așa cum sunt definite în documentul-anexă la prezentul acord) fac parte integrantă din acesta. 1 .02. în afara cazului în care din context reiese altfel, termenii scriși cu inițială majusculă în Acordul de împrumut au sensul definit în Condițiile generale sau în documentul-anexă la prezentul acord. ARTICOLUL II împrumutul 2 .01. Banca este de acord să acorde împrumutatului, în termenii și condițiile prevăzute sau menționate în prezentul acord, suma de patruzeci și șapte milioane șapte sute de mii euro (47.700.000 EUR) (împrumut). 2 .02. împrumutatul poate trage sume din împrumut în conformitate cu prevederile secțiunii a IV-a a anexei nr. 2 la prezentul acord. 2 .03. Comisionul inițial plătibil de către împrumutat va fi egal cu un sfert dintr-un procent (0,25%) din suma împrumutului, împrumutatul va plăti comisionul inițial nu mai târziu de 60 de zile după data intrării în vigoare. 2 .04. Dobânda plătibilă de către împrumutat pentru fiecare perioadă de dobândă va fi la o rată egală cu LIBOR pentru moneda împrumutului, plus o marjă variabilă. Fără a contraveni celor de mai sus, dacă o sumă trasă din suma împrumutului nu este rambursată la scadență și dacă această situație de neplată persistă timp de treizeci (30) de zile, atunci dobânda plătită de împrumutat se va calcula așa după cum este prevăzut în secțiunea 3.02 (d) din Condițiile generale. 2 .05. Datele de plată sunt 15 martie și 15 septembrie în fiecare an. 2 .06. Suma împrumutului va fi rambursată în conformitate cu graficul de rambursare prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul acord. ARTICOLUL III Proiectul 3 .01. împrumutatul își declară angajamentul față de obiectivele Proiectului. în acest scop, împrumutatul va realiza partea I a Proiectului prin ANCPI, partea a ll-a a Proiectului prin MADR și partea a lll-a a Proiectului prin ANCPI și MADR, în conformitate cu prevederile art. V din Condițiile generale. 3 .02. Fără a se limita la prevederile secțiunii 3.01 din prezentul acord și în afara cazului în care împrumutatul și Banca vor conveni altfel, împrumutatul va asigura realizarea Proiectului conform prevederilor anexei nr. 2 la prezentul acord. ARTICOLUL IV Intrarea în vigoare 4 .01. Condițiile suplimentare pentru intrarea în vigoare constau în: a) ANCPI și MADR au înființat UMP-uri în condiții acceptabile Băncii, inclusiv adoptarea Manualului operațional al Proiectului (MOP), au fost asigurate resurse umane corespunzătoare și suficiente și au fost puse la dispoziție resursele financiare corespunzătoare. b) împrumutatul, prin ANCPI și MADR, a adoptat PMM în condiții acceptabile pentru Bancă. 4.02. Termenul-limită pentru intrarea în vigoare este una sută cincizeci (150) zile de la data acestui acord. ARTICOLUL V Reprezentant. Adrese 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei și Finanțelor. 5.02. Adresa împrumutatului este: Ministerul Economiei și Finanțelor Str. Apolodor nr. 17 București România Telex: 11239 5.03. Adresa Băncii este: Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare 1818 H Street,’ N.W. Washington, D.C. 20433 Statele Unite ale Americii Telegraf: Telex: Fax: INTBAFRAD 248423 (MCI) sau 1-202-477-6391 Washington, D.C. 64145 (MCI) Fax: 4021 312 6792 încheiat la București, România, în ziua și anul menționate la început. ROMÂNIA, prin domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor, reprezentant autorizat BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE Șl DEZVOLTARE, prin domnul Benoit P. Blarel, șeful biroului Băncii Mondiale la București, reprezentant autorizat *) Traducere. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 ANEXA Nr. 1 DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectivul Proiectului este de a sprijini împrumutatul în procesul de facilitare a restructurării fermelor pe principii de piață, prin îmbunătățirea capacității fermierilor, a membrilor de familie ai acestora și a lucrătorilor agricoli de a-și gestiona activele și venitul. Proiectul cuprinde următoarele părți: Partea I: Administrarea terenurilor 1. Delimitarea terenurilor și înregistrarea titlurilor de proprietate Finalizarea procesului de determinare a drepturilor de proprietate și de înregistrare a bunurilor funciare în zonele rurale prin: a) delimitarea și topografierea parcelelor; b) asigurarea de servicii juridice în cadrul oficiilor ANCPI pentru înregistrarea titlurilor de proprietate; c) conversia digitală a documentelor juridice și cadastrale și a hărților; și d) actualizarea și punerea completă în funcțiune a sistemului informatic existent pentru înregistrare și cadastru. 2. Consolidare instituțională a) Conceperea și aplicarea unor îmbunătățiri a cadrului juridic și instituțional al ANCPI în vederea îmbunătățirii calității serviciilor livrate atât în ceea ce privește ANCPI, cât și sectorul privat. b) Simplificarea procedurii și instruirea OCPI-urilor, în vederea întăririi capacității instituționale a acestora. c) Reabilitarea unor birouri ale OCPI-urilor prin lucrări mici de construcții, informatizare și alte echipamente și mobilier. d) Pregătirea și implementarea campaniei de conștientizare a publicului, care va precede și va însoți munca de teren. Partea a ll-a: Servicii de orientare socioeconomică pentru populația din agricultură 1. Dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii de orientare socioeconomică Facilitarea abilității populației din agricultură de a-și gestiona în mod durabil venitul și bunurile, având în vedere programele naționale și de sprijin din partea UE, cuprinzând: a) identificarea și dezvoltarea furnizorilor independenți de servicii de orientare socioeconomică la nivel regional (SEGP); b) o evaluare a situației actuale a cererii și ofertei de servicii de orientare pentru populația din agricultură în regiunile pe care le acoperă proiectul; c) elaborarea și actualizarea periodică a Manualului de orientare socioeconomică, care va servi ca ghid de lucru și referință de caz pentru agenții SEGP; și d) instruirea cuprinzătoare a SEGP contractați pentru a presta în viitor activități de orientare socioeconomică, precum și a terților furnizori interesați de acordarea de orientare și îndrumare în sectorul agricol. 2. Furnizarea de servicii de orientare socioeconomică pentru populația din agricultură Furnizarea de bunuri și servicii pentru: a) activități de comunicare și informare a comunității și elaborare de materiale de îndrumare pentru beneficiarii lor; b) înființarea unor rețele informaționale între SEGP și alți furnizori de servicii de consultanță pentru sectorul agricol. Partea a lll-a: Politică, strategie și management 1. Managementul proiectului Sprijinirea ANCPI și MADR în legătură cu coordonarea și administrarea, implementarea, achizițiile, managementul financiar, raportarea, monitorizarea și evaluarea. 2. Asistență tehnică Achiziționarea de servicii de consultanță legate de dezvoltarea unui sistem informatic pentru agricultură și sectorul forestier (SIAS). 3. Studii de strategie, politică, juridice și instituționale Elaborarea de studii în domenii ca, dar nu limitat la: a) analizarea și reexaminarea comasării terenurilor și amenajării teritoriului în zonele rurale; b) metodele propuse pentru facilitarea funcționării piețelor funciare în zonele rurale; c) opțiuni strategice disponibile pentru trecerea în anul 2012 de la Schema de plăți pe suprafață individuală (SAPS) la cea simplificată a UE, Schema de plăți pe suprafață unică (SPS); precum și d) recomandări pentru dezvoltarea cadrului juridic pentru strategiile și politicile aprobate. ANEXA Nr. 2 EXECUȚIA PROIECTULUI SECȚIUNEA I Aranjamente instituționale și de altă natură 1. împrumutatul va înființa și va menține un comitet de coordonare a Proiectului (CCP), care va oferi îndrumare din punctul de vedere al politicilor aplicabile și din cel al operațiunilor desfășurate în cadrul Proiectului, pentru a asigura conformitatea activităților desfășurate în cadrul Proiectului cu politicile și strategiile naționale. CCP va fi constituit din reprezentanți ai MADR, MIRA, ANCPI și MEF și va fi condus, pe rând, de către un reprezentant al ANCPI și MADR. 2. împrumutatul va executa partea I a Proiectului prin ANCPI și partea a ll-a prin MADR. împrumutatul va executa partea a lll-a a Proiectului prin ANCPI și MADR, în conformitate cu aranjamente satisfăcătoare pentru Bancă. împrumutatul va asigura pentru ANCPI, prin MIRA, și pentru MADR alocațiile bugetare corespunzătoare, prin cele două autorități de implementare. UMP ANCPI și UMP MADR vor avea responsabilitatea generală a implementării și a managementului de zi cu zi a părții I și, respectiv, părții a ll-a a Proiectului și, împreună, a părții a lll-a a Proiectului. în acest scop, împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va menține UMP ANCPI și UMP MADR pe toată durata implementării Proiectului într-o manieră satisfăcătoare pentru Bancă și cu resurse umane, financiare și tehnice suficiente și corespunzătoare. 3. împrumutatul se va asigura că ANCPI și MADR vor realiza Proiectul în conformitate cu prevederile POM și PMM. 4. împrumutatul va asigura alocarea anuală a unor fonduri bugetare corespunzătoare în scopul implementării Proiectului, pe toată durata acestuia. 5. Analiza de la jumătatea perioadei a) La aproximativ douăzeci și patru (24) de luni de la data intrării în vigoare, împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va efectua, împreună cu Banca, o analiză la jumătatea perioadei privind progresele în implementarea Proiectului (denumită în continuare analiza de la jumătatea perioadei). Analiza de la jumătatea perioadei va cuprinde, printre altele: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l,Nr. 125/2.111.2009 5 (i) progresul înregistrat în atingerea obiectivelor Proiectului; și (ii) performanța generală a Proiectului, pe baza indicatorilor de performanță pentru Proiect. b) împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va întocmi și va prezenta Băncii, cu cel puțin patru (4) săptămâni înaintea analizei de la jumătatea perioadei, un raport separat care să arate stadiul implementării fiecărei componente a Proiectului și un raport rezumativ privind implementarea generală a Proiectului. c) împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va elabora și va prezenta Băncii, în cel mult patru (4) săptămâni de la data analizei de la jumătatea perioadei, un program de acțiuni, acceptabil pentru Bancă, pentru implementarea în continuare a Proiectului, care să țină seama de constatările analizei de la jumătatea perioadei, program pe care îl va pune apoi în aplicare. SECȚIUNEA a ll-a Monitorizarea, raportarea și evaluarea Proiectului A. Rapoarte privind Proiectul împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va monitoriza și va evalua progresul Proiectului și va întocmi rapoarte privind Proiectul, conform prevederilor secțiunii 5.08 din Condițiile generale și pe baza indicatorilor conveniți cu Banca. Fiecare raport privind Proiectul va acoperi perioada unui semestru calendaristic și va fi furnizat Băncii în cel mult patruzeci și cinci (45) de zile de la încheierea perioadei acoperite de acest raport. B. Management financiar, raportări și audituri financiare 1. împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va menține sau va determina menținerea unui sistem de management financiar conform prevederilor secțiunii 5.09 din Condițiile generale. 2. împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va întocmi și va furniza Băncii, în maximum patruzeci și cinci (45) de zile de la încheierea fiecărui semestru calendaristic, raportări financiare neauditate privind Proiectul pentru semestrul respectiv, acceptabile Băncii ca fond și formă. 3. împrumutatul, prin ANCPI și MADR, va asigura auditarea raportărilor sale financiare în conformitate cu prevederile secțiunii 5.09 (b) din Condițiile generale. Fiecare audit al raportărilor financiare va acoperi perioada unui an fiscal al împrumutatului. Raportările financiare auditate pentru fiecare asemenea perioadă vor fi furnizate Băncii în maximum șase (6) luni de la încheierea acestei perioade. SECȚIUNEA a lll-a Achiziții A. Generalități 1. Bunuri și lucrări. Toate bunurile și lucrările necesare Proiectului și care urmează să fie finanțate din sumele împrumutului vor fi achiziționate conform cerințelor prevăzute sau menționate în secțiunea I a Ghidului privind achizițiile și prevederilor prezentei anexe. 2. Servicii de consultanță. Toate serviciile de consultanță necesare Proiectului și care urmează să fie finanțate din sumele împrumutului vor fi achiziționate corespunzător cerințelor prevăzute sau menționate în secțiunile I și IV ale Ghidului privind consultanții și prevederilor prezentei anexe. 3. Definiții. Termenii scriși cu inițială majusculă în prezenta secțiune, care descriu metode specifice de achiziții sau metode de examinare de către Bancă a unor contracte specifice se referă la metoda respectivă descrisă în Ghidul privind achizițiile sau în Ghidul privind consultanții, după caz. B. Metode specifice de achiziție a bunurilor și lucrărilor 1. Licitație internațională competitivă. în afara cazului în care în paragraful 2 de mai jos se prevede altfel, bunurile și lucrările vor fi achiziționate prin contracte acordate pe bază de Licitație Internațională Competitivă. 2. Alte metode de achiziție a bunurilor și lucrărilor. în tabelul de mai jos se indică și alte metode care pot fi utilizate pentru achizițiile de bunuri și lucrări, altele decât Licitația internațională competitivă. în Planul de achiziții se vor preciza condițiile în care pot fi utilizate aceste metode. Metodă de achiziție a) Licitație internațională limitată b) Licitație națională competitivă: contracte pentru lucrări civile cu un cost estimat la sub 4.000.000 euro/contract și contracte pentru bunuri cu un cost estimat la sub 800.000 euro/contract pot fi achiziționate pe baza legislației și reglementărilor naționale ale împrumutatului, în măsura în care au fost acceptate de Bancă. c) Cumpărare d) Contractare directă C. Metode distincte de achiziție a serviciilor de consultanță 1. Selecția pe bază de calitate și cost. în afara cazului în care în paragraful 2 de mai jos se prevede altfel, serviciile de consultanță se vor achiziționa prin contracte acordate în urma Selecției pe bază de calitate și cost. 2. Alte metode de achiziție a serviciilor de consultantă. în tabelul care urmează se indică și alte metode în afara Selecției pe bază de calitate și cost care pot fi utilizate pentru achiziționarea serviciilor de consultanță. în Planul de achiziții se vor preciza condițiile în care pot fi utilizate aceste metode. Metodă de achiziție a) Selecție pe baza calității b) Selecție pe baza unui buget fix c) Selecție pe baza celui mai mic cost d) Selecție pe baza calificării consultanților e) Selecție dintr-o singură sursă f) Procedurile prevăzute în paragrafele 5.2 și 5.3 ale Ghidului privind consultanții pentru selecția consultanților individuali D. Examinarea de către Bancă a deciziilor privind achizițiile în Planul de achiziții se va arăta care contracte vor fi prezentate Băncii pentru examinare anterioară. Toate celelalte contracte vor fi supuse examinării ulterioare de către Bancă. SECȚIUNEA a IV-a Tragerile din sumele împrumutului A. Generalități 1. împrumutatul poate trage sume din împrumut, conform prevederilor art. II din Condițiile generale, prezentei secțiuni și instrucțiunilor suplimentare transmise de către Bancă prin înștiințare împrumutatului (inclusiv „Ghidul Băncii Mondiale de trageri pentru finanțarea proiectelor” datat mai 2006, revizuit periodic de către Bancă și aplicabil prezentului acord în urma acestor instrucțiuni) pentru finanțarea cheltuielilor eligibile prevăzute mai jos, în tabelul din paragraful 2. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 2. în tabelul care urmează se precizează categoriile de cheltuieli eligibile care pot fi finanțate din sumele împrumutului (Categorie), după ce cheltuielile eligibile au fost prefinanțate de către împrumutat, suma din împrumut alocată fiecărei categorii și procentul din cheltuiala efectuată în cadrul fiecărei categorii pentru cheltuielile eligibile. Suma alocată din împrumut Procentul Categorie (exprimată în EUR) din cheltuieli ce urmează a fi finanțat 1. Bunuri, lucrări, servicii de consultanță (inclusiv audit) și instruire în cadrul 38.244.000 100% părților I și a IIl-a ale Proiectului 2. Bunuri, lucrări, servicii de consultanță (inclusiv audit), costuri de operare și 9.456.000 100% instruire în cadrul părților a ll-a și a lll-a ale Proiectului SUMA TOTALĂ: 47.700.000 3. Pentru scopurile acestei anexe: a) procent din cheltuieli ce urmează a ti finanțat înseamnă suma maximă cu care pot fi finanțate cheltuielile eligibile din sumele împrumutului; b) termenul instruire înseamnă cheltuielile legate de activitățile de instruire prevăzute în Proiect și includ taxele de participare a participanților la instruire, cheltuielile de transport și diurnele pentru instructori și cei cărora li se acordă pregătire, cheltuielile de traducere, cu materialele pentru instruire și consumabile, chiria sălilor și echipamentului; și c) sintagma costuri de operare înseamnă costurile de operare generate de MADR pentru implementarea Proiectului, constând în: costuri cu personalul și consultanții; costuri de comunicare; achizițiile legate de publicitate; costurile de traducere; transport local; combustibil; costuri de operare, asigurare și întreținere a vehiculelor, chiria spațiilor de birou și întreținerea acestora (inclusiv utilitățile), consumabile și reabilitarea și remobilarea birourilor, inclusiv echipamente; consumabile, întreținerea și asigurarea echipamentului de birou; deplasări legate de Proiect și diurnele, inclusiv transportul și cazarea și comisioanele bancare. B. Condiții de tragere. Perioadă de tragere 1. Fără a contraveni prevederilor părții A din prezenta secțiune, nu se va efectua nicio tragere: a) din contul împrumutului până când Banca nu a primit plata în întregime a comisionului inițial; b) pentru plăți efectuate anterior datei prezentului acord. 2. Data de închidere este 30 iunie 2013. ANEXA Nr. 3 GRAFIC DE RAMBURSARE Data de plată a ratei de capital Rata de capital din împrumut care trebuie achitată (exprimată în euro)¹) în fiecare an la 15 martie și 15 septembrie, cu începere din 15 martie 2013 până la 15 septembrie 2022 2.385.000 i) Suma din această coloană reprezintă suma în euro ce urmează a fi rambursată, cu excepțiile prevăzute în secțiunea 3.10 din Condițiile generale. DOCUMENT-ANEXĂ SECȚIUNEA I Definiții 1. ANCPI înseamnă Agenția Națională de Cadastru si Publicitate Imobiliară a împrumutatului, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2004 al împrumutatului, cu amendamentele aduse acesteia până la data prezentului acord, sau orice succesor al acesteia. 2. ANCPI UMP înseamnă Unitatea de management al Proiectului din cadrul ANCPI. 3. Categorie înseamnă o categorie prevăzută în tabelul din secțiunea a IV-a a anexei nr. 2 la Acordul de împrumut. 4. Ghidul privind consultanții înseamnă „Ghid: Selecția și angajarea consultanților de către împrumutații Băncii Mondiale”, publicat de Bancă în mai 2004. 5. UE înseamnă Uniunea Europeană. 6. PMM înseamnă Planul de management al mediului, care descrie cadrul de reglementări și regulile ce trebuie respectate în construcții pentru a asigura protecția mediului în timpul executării lucrărilor de construcții și renovări legate de proiect și prevederea de măsuri menite să reducă un posibil impact negativ și care să fie adoptate de către împrumutat conform secțiunii 4.01 lit. b) din Acordul de împrumut. 7. Condiții generale înseamnă „Condițiile generale pentru acordarea de împrumuturi de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare”, datate 1 iulie 2005, cu modificările stabilite în secțiunea a ll-a a prezentului document-anexă. 8. MIRA înseamnă Ministerul Internelor și Reformei Administrative al împrumutatului sau orice succesor al acestuia. 9. MADR înseamnă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al împrumutatului sau orice succesor al acestuia. 10. UMP MADR înseamnă Unitatea de management al Proiectului din cadrul MADR al împrumutatului, înființată și funcționând în cadrul proiectului MAKIS, finanțat de Bancă (Acord de împrumut nr. 4.785 RO, datat 28 ianuarie 2005). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.III.2009 7 11. Proiectul MAKIS înseamnă Proiectul privind modernizarea sistemului de cunoaștere și informare în agricultură, finanțat prin împrumutul Băncii (Acord de împrumut nr. 4.785 RO, datat 28 ianuarie 2005). 12. MEF înseamnă Ministerul Economiei și Finanțelor al împrumutatului sau orice succesor al acestuia. 13. OCPI-uri înseamnă oficiile județene de cadastru și publicitate imobiliară aflate în subordinea ANCPI a împrumutatului. 14. UMP-uri înseamnă UMP ANCPI și UMP MADR. 15. MOP înseamnă Manualul de operare al Proiectului și descrie rolurile și responsabilitățile, precum și mecanismele de coordonare, inclusiv planul de achiziții și termenii de referință pentru primul an, aranjamentele de monitorizare și evaluare, tabelele detaliate de costuri, PMM, formatele-model pentru raportările bugetare și financiare, care urmează a fi adoptat de către împrumutat prin ANCPI și MADR, conform secțiunii 4.01 lit. a) a prezentului acord. 16. Ghidul privind achizițiile înseamnă „Ghidul privind achizițiile pe baza împrumuturilor BIRD și creditelor IDA” publicat de Bancă în luna mai 2004. 17. Planul de achiziții înseamnă planul de achiziții pentru Proiect al împrumutatului, datat 14 septembrie 2007, menționat în paragraful 1.16 al Ghidului privind achizițiile și paragraful 1.24 al Ghidului privind consultanții, plan care va fi actualizat periodic conform prevederilor paragrafelor amintite. 18. CCP înseamnă Comitetul de coordonare a Proiectului, care urmează a fi înființat de către împrumutat și menționat în paragraful 1 al secțiunii I din anexa nr. 2 la Acordul de împrumut. SECȚIUNEA a ll-a Modificări ale Condițiilor generale Modificările aduse Condițiilor generale sunt următoarele: 1. Secțiunea 3.01 se va citi după cum urmează: „Secțiunea 3.01. Comision inițial. împrumutatul va plăti Băncii un comision inițial prin aplicarea la suma împrumutului a unei rate specificate în Acordul de împrumut {comision inițial)." 2. La secțiunea 3.02 Dobânda se introduce un nou paragraf, (d), și se va citi după cum urmează: „(d) Fără a contraveni prevederilor paragrafului (a) al acestei secțiuni, dacă orice sumă trasă din suma împrumutului nu este rambursată la scadență și o astfel de situație persistă timp de treizeci de zile, atunci împrumutatul va plăti o rată de dobândă penalizatoare (Default Interest Rate) aplicată asupra sumei restante în locul ratei dobânzii specificate în Acordul de împrumut (sau al altei rate a dobânzii aplicabile potrivit art. IV, ca rezultat al conversiei) până când suma restantă se plătește în întregime. începând cu prima zi a perioadei de neplată a dobânzii se va calcula dobânda la suma restantă prin aplicarea ratei de dobândă penalizatoare și se va plăti semestrial, în tranșe, la fiecare dată de plată.” 3. Documentul-anexă „Definiții” se amendează după cum urmează: a) Paragraful 19 „Comision de angajament” se elimină și paragrafele următoare sunt renumerotate în mod corespunzător. b) La Documentul-anexă se adaugă următoarele paragrafe noi: 27, 28, 29 și 30: „2 7. Perioada de plată a dobânzii penalizatoare înseamnă, pentru orice sumă restantă din sumele trase din împrumut, fiecare perioadă de dobândă pe parcursul căreia o astfel de sumă datorată rămâne neplătită; oricum, se prevede că această perioadă de plată a dobânzii penalizatoare se calculează începând cu cea de a 31-a zi de la data la care o astfel de sumă devine restantă și perioada de plată a dobânzii penalizatoare va lua sfârșit la data la care această sumă este plătită în întregime. 28. Rata dobânzii penalizatoare înseamnă, pentru orice perioadă de dobândă pentru neplată: a) în cazul împrumuturilor cu marjă variabilă: dobânda LIBOR plus marja variabilă de plată plus o jumătate dintr-un procent (0,5%); b) în cazul împrumuturilor cu marjă fixă pentru care dobânda la suma trasă din împrumut, căreia i se aplică rata dobânzii penalizatoare, devenea plătibilă la o rată variabilă stabilită imediat înaintea aplicării ratei de dobândă penalizatoare: rata variabilă de plată plus o jumătate de procent (0,5%); și c) în cazul împrumuturilor cu marjă fixă pentru care dobânda la suma trasă din împrumut, căreia i se aplică rata dobânzii penalizatoare, devenea plătibilă la o rată fixă imediat stabilită înaintea aplicării ratei de dobândă penalizatoare: dobânda LIBOR plus marja fixă de plată plus o jumătate de procent (0,5%). 29. LIBOR de plată înseamnă LIBOR aplicabil perioadei de dobândă relevantă; se înțelege că pentru perioada inițială de plată a dobânzii penalizatoare LIBOR de plată va fi egal cu LIBOR pentru perioada de dobândă în care suma la care se face referire în paragraful (d) al primei secțiuni 3.02 devine restantă. 30. Rata variabilă neplătită înseamnă rata variabilă pentru perioada de dobândă relevantă; se înțelege că pentru perioada inițială de plată a dobânzii penalizatoare rata variabilă neplătită va fi egală cu rata variabilă pentru perioada de dobândă în care suma la care se face referire în paragraful (d) al primei secțiuni 3.02 devine restantă.” c) Paragraful 43 „Marja fixă” (renumerotat) se amendează și se citește după cum urmează: „43. Maija fixă înseamnă marja fixă a Băncii pentru valuta inițială a împrumutului, în vigoare de la 12,01 a.m. ora Washington D.C., cu o zi calendaristică înaintea datei Acordului de împrumut; cu condiția ca, în cazul unei conversii totale sau parțiale a sumei în valută netrase din împrumut, această marjă fixă să fie ajustată la data executării într-o manieră specificată în Ghidul conversiei și cu condiția ca, în plus și fără a contraveni celor de mai sus, în scopul determinării ratei dobânzii penalizatoare aplicabile unei sume trase din împrumut a cărei dobândă se plătește la o rată fixă, maija fixă înseamnă marja fixă a Băncii, în vigoare de la 12,01 a.m. ora Washington D.C., cu o zi calendaristică înaintea datei Acordului de împrumut, pentru valuta în care este denominată suma respectivă.” d) Paragraful 56 „Data resetării LIBOR” (renumerotat) se amendează și se citește după cum urmează: „56 Data resetării LIBOR înseamnă: a) pentru oricare dintre valutele împrumutului, altele decât euro, ziua situată cu două zile bancare londoneze înaintea primei zile a perioadei de dobândă relevantă [sau: (i) în cazul perioadei de dobândă pentru împrumuturile cu marjă variabilă, ziua situată cu două zile bancare londoneze înaintea celei de a cincisprezecea zile a lunii ce precedă luna în care Acordul de împrumut este semnat; cu excepția situației în care data Acordului de împrumut cade pe data sau după data de cincisprezece a lunii în care este semnat Acordul de împrumut, data resetării LIBOR va fi data situată cu două zile bancare londoneze înaintea celei de a cincisprezecea zile a unei astfel de luni; (ii) în cazul perioadei de dobândă inițială a unui împrumut cu marjă fixă, ziua situată cu două zile bancare londoneze înaintea primei sau a celei de a cincisprezecea zile a lunii în care este semnat Acordul de împrumut, oricare dintre aceste zile precedă imediat datei Acordului de împrumut; cu excepția cazului în care data Acordului de împrumut cade în prima sau a cincisprezecea zi a unei astfel de luni, data resetării LIBOR va fi cu două zile bancare londoneze înaintea datei Acordului de împrumut; și (iii) dacă data conversiei unei conversii a valutei în care este exprimată o sumă din totalul sumelor trase pentru orice valută aprobată, alta decât euro, cade într-o altă zi decât data de plată, 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 data inițială de resetare a LIBOR pentru valuta aprobată va fi ziua situată cu două zile bancare londoneze înaintea primei sau a celei de a cincisprezecea zile a lunii în care cade data conversiei, oricare dintre aceste zile precedă imediat data conversiei; cu excepția cazului în care data conversiei cade în prima sau în cea de a cincisprezecea zi a unei astfel de luni, data resetării LIBOR pentru valuta aprobată va fi în ziua situată cu două zile bancare londoneze înaintea datei de conversie]; b) pentru euro, ziua situată cu două zile stabilite prin sistemul TARGET înaintea primei zile a perioadei relevante de dobândă [sau: (i) în cazul perioadei de dobândă pentru împrumuturile cu marjă variabilă, ziua situată cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea celei de a cincisprezecea zile a lunii ce precedă luna în care Acordul de împrumut este semnat; cu excepția situației în care data Acordului de împrumut cade în data sau după data de cincisprezece a lunii în care este semnat Acordul de împrumut, data resetării LIBOR va fi data situată cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea celei de-a cincisprezecea zile a unei astfel de luni; (ii) în cazul perioadei de dobândă inițială a unui împrumut cu marjă fixă, ziua situată cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea primei sau a celei de a cincisprezecea zile a lunii în care este semnat Acordul de împrumut, oricare dintre aceste zile precedă imediat datei Acordului de împrumut; cu excepția cazului în care data Acordului de împrumut cade în prima sau în a cincisprezecea zi a unei astfel de luni, data resetării LIBOR va fi cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea datei Acordului de împrumut; și (iii) dacă data conversiei unei conversii a valutei în care este exprimată o sumă din totalul sumelor trase pentru orice valută aprobată, alta decât euro, cade într-o altă zi decât data de plată, data inițială de resetare a LIBOR pentru valuta aprobată va fi ziua situată cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea primei sau a celei de a cincisprezecea zile a lunii în care cade data conversiei, oricare dintre aceste zile precedă imediat data conversiei; cu excepția cazului în care data conversiei cade în prima sau în cea de-a cincisprezecea zi a unei astfel de luni, data resetării LIBOR pentru valuta aprobată va fi în ziua situată cu două zile reglementate de sistemul TARGET înaintea datei de conversie]; și c) fără a contraveni prevederilor subparagrafelor a) și b) ale acestui paragraf, dacă, pentru o conversie a valutei aplicată pentru o valută aprobată, Banca constată că în practicile pieței pentru determinarea datei resetării LIBOR se folosește o altă dată decât cea stabilită în subparagrafele menționate, data resetării LIBOR va fi această dată, așa cum este specificat în Ghidul privind conversia.” e) Paragraful 66 „Plata împrumutului” (renumerotat) se amendează și se citește după cum urmează: „66. Plata împrumutului înseamnă orice sumă rambursabilă Băncii de către beneficiarii împrumutului ca urmare a angajamentelor legale asumate sau a acestor Condiții generale, incluzând (dar fără a se limita la) orice sumă din sumele trase din împrumut, dobândă, comision de angajament, dobândă plătibilă ca urmare a aplicării ratei de dobândă penalizatoare (dacă este cazul), orice comision de rambursare anticipată, orice comision de tranzacționare aferent conversiei sau finalizare în avans a conversiei, orice comision plătibil la stabilirea unor rate de dobândă speciale (Interest Rate Cap și Interest Rate Collar) și orice nemodificare de sumă plătibilă de către împrumutat.” f) Paragraful 71 „Data de plată” (renumerotat) se amendează și se citește după cum urmează: „71. Data de plată înseamnă fiecare dată la care se plătește dobânda, specificată în Acordul de împrumut, dată ce survine la sau după data Acordului de împrumut.” PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 16 februarie 2009. Nr. 320^ ★ 9 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3) și ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care s-a implicat în promovarea și protejarea valorilor tradiționale ale satului românesc, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria E — „Patrimoniul cultural național”, asociației internaționale „Operation Villages Roumains”. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 25 februarie 2009. Nr. 329.’ DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE y y CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 107 din 3 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4' și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Mariana Fulop în Dosarul nr. 6.822/278/2007 al Tribunalului Hunedoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din’ 3 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.822/278/2007, Tribunalul Hunedoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002, excepție ridicata de Mariana Fulop în cauza ce are ca obiect judecarea cererii formulate de autorul excepției privind rectificarea datelor menționate în carnetul de muncă. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 4 și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20, art. 41 alin. (2) și art. 47 din Constituție. Se arată că prevederile legale, fiind restrictive, discriminează persoanele al căror contract individual de muncă este denunțat în condițiile art. 55 lit. c) și art. 65 alin. (1) din Codul muncii,’precum și ale art. 25 lit. e) din Legea nr. 85/2006. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.III.2009 Tribunalul Hunedoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece se aplică uniform pentru toți cei care se află în situația stabilită de ipoteza normelor menționate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 107/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 aprilie 2004, care au următorul conținut: — Art. 4: „(1) în aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex și vârstă. (2} Măsurile și drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie discriminare în sensul prevederilor alin. (1).”; — Art. 34 alin. (1¹) și (2): „(V) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a), nu se iau în calcul: a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depășește 30 de zile; b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g); c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h); d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j). (2 ) Constituie stagiu de cotizare și perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj și se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operațională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu și-a achitat contribuțiile datorită unor situații de forță majoră.” Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 alin. (2) privind protecția socială a muncii și art. 47 referitor la nivelul de trai. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Potrivit art. 55 lit. c) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege. Art. 65 alin. (1) reglementează concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, iar art. 25 lit. e) din Legea nr. 85/2006 prevede ca principală atribuție a lichidatorului menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor. Din analiza dispozițiilor legale criticate rezultă că acestea nu sunt discriminatorii în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece indemnizația de șomaj se acordă tuturor persoanelor care îndeplinesc condițiile impuse de art. 34 din Legea nr. 76/2002. Această categorie de persoane se deosebește de celelalte categorii la care face referire autorul excepției, ceea ce dă dreptul legiuitorului de a institui un anumit tratament juridic. De altfel, art. 4 din Legea nr. 76/2002 menționează expres criteriile nediscriminării care stau la baza prezentei legi. Or, susținerile autorului excepției, fără a se fundamenta pe vreunul dintre aceste criterii, menționează doar eventuale neconcordanțe între mai multe prevederi legale. Referitor la critica formulată față de art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că aceasta nu poate fi reținută, deoarece protecția socială a muncii înseamnă inclusiv protecția persoanelor pentru riscul de șomaj. Totodată, Curtea constată că măsurile prevăzute prin textele legale criticate se referă la condițiile concrete în care se realizează sistemul asigurărilor pentru șomaj, fiind îndeplinite astfel cerințele textului constituțional al art. 47 privind nivelul de trai. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 34 alin. (1¹) și (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Mariana Fulop în Dosarul nr. 6.822/278/2007 al Tribunalului Hunedoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta 11 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 151 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeș în Dosarul nr. 3.897/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția civilă. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, consilierul juridic Daniela Mincă, cu delegație depusă la dosar. Lipsește partea Societatea Comercială „Centru Medical Mipet” — S.R.L. din București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Consilierul juridic solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.897/280/2008, Judecătoria Pitești — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeș într-o cauză civilă având ca obiect o ordonanță președințială. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că dispozițiile art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), (2) și (3), art. 20, art. 21 alin. (1) și (2) și art. 24. în acest sens, arată că „dispozițiile care reglementează ordonanța președințială sunt sumare și nu asigură desfășurarea unui proces echitabil și exercitarea dreptului la apărare.” De asemenea, consideră că „procedura ordonanței președințiale este discriminatorie față de justițiabilii care urmează procedura obișnuită, iar prin aplicarea ei în litigiile care au ca obiect obligația de a face (dreptul judecătorului de a constrânge o autoritate să încheie un contract), se ajunge la încălcarea principiului autonomiei de voință și a libertății de alegere a persoanei cu care se contractează.” Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece „prin procedura prevăzută de art. 581 din Codul de procedură civilă nu se urmărește prejudecarea fondului cauzei și deci nu se analizează temeinicia pretențiilor reclamantului.” Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: „Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. [...] Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. ” Acest text de lege este raportat la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), (2) și (3) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat în numeroase cauze asupra constituționalității textului de lege criticat, acesta fiind raportat la aceleași prevederi din Constituție ca și cele invocate în cauza de față. Astfel, prin Decizia nr. 244 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, Curtea a statuat că prin procedura de urgență instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției, prin cerere de ordonanță președințială, și aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.III.2009 întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorul excepției, cum ar fi acela că reglementarea ordonanței președințiale este prea sumară, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeș în Dosarul nr. 3.897/280/2008 al Judecătoriei Pitești — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 153 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Bavaria Beer Producție” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 39.589/3/2007 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 14 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 39.589/3/2007, Curtea de Apel București — Secția a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Bavaria Beer Producție” — S.R.L. din București cu ocazia soluționării unui recurs formulat împotriva unei încheieri pronunțate de Tribunalul București. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, 20 și 21, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților a fundamentale. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut „Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. ” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 13 în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 — egalitatea în drepturi, art. 20 — tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 — accesul liber la justiție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, se reține că asupra constituționalității prevederilor art. 244¹ din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, și Decizia nr. 802 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007. Cu acele prilejuri Curtea a constatat că textul de lege criticat „nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit — constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul — fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor”. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constituție, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie. întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Bavaria Beer Producție” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 39.589/3/2007 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 154 din 10 februarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin loan Vida Nicolae Cochinescu Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, excepție ridicată de Societatea Comercială „Construcții Feroviare Moldova” — S.A. din lași în Dosarul nr. 332/245/2007 al Tribunalului lași — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 31 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 332/245/2007, Tribunalul lași — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Construcții Feroviare Moldova” — S.A. din lași cu ocazia soluționării unui recurs formulat într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 53 alin. (2) și art. 124 alin. (2), deoarece „restrâng abuziv mijloacele procedurale de apărare ale justițiabililor, prin limitarea invocării de către persoanele vătămate în drepturile lor a apărărilor de fond în cadrul contestației la executare.” Tribunalul lași — Secția civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.III.2009 Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Face referire, de asemenea, la Decizia nr. 935/2006, prin care Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, dispoziții care au următorul cuprins: — Art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă: „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. — Art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: „Opoziția se va introduce la judecătoria care a învestit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) — egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) — accesul liber la justiție, art. 53 alin. (2) — restrângerea unordrepturi sau a unor libertăți și art. 124 alin. (2) — înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispozițiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă s-a pronunțat în mai multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 454/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 935/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, respingând excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. în deciziile amintite, Curtea a reținut că, „în esență, contestația la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat. în cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări ce vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat.” Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, se constată că și aceasta este neîntemeiată. Asupra constituționalității acestor dispoziții de lege Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 792 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007. Cu acel prilej Curtea a reținut că, potrivit textelor de lege criticate, debitorul poate face opoziție la executare în termen de 5 zile de la primirea somației și judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Curtea a stabilit că prin alin. 3 al art. 62 se instituie o normă specială, ce derogă de la prevederile referitoare la executarea silită cuprinse în Codul de procedură civilă. Astfel, calea de atac a hotărârii pronunțate asupra opoziției este apelul, și nu recursul, acest apel declarându-se în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărârii, și nu de la comunicarea acesteia. Totodată, Curtea a mai reținut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, între care și stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Ca urmare, neexercitarea dreptului de a declara apel în termenul de 15 zile de la pronunțarea hotărârii asupra opoziției cambiale, datorită lipsei de diligență a titularului acestuia, nu are semnificația încălcării normelor constituționale invocate. Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. 62 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, excepție ridicată de Societatea Comercială „Construcții Feroviare Moldova” — S.A. din lași în Dosarul nr. 332/245/2007 al Tribunalului lași — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.111.2009 15 ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ HOTĂRÂRE privind corectitudinea evidențelor contabile electorale și legalitatea plăților făcute de partidele politice, alianțele politice sau electorale, organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale și candidații independenți în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna noiembrie 2008 Având în vedere prevederile art. 65 alin (4) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri și instrucțiuni, care se semnează de președinte și se contrasemnează de vicepreședinți. în temeiul art. 39 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă hotărăște: Art. 1. — Se confirmă corectitudinea evidențelor contabile electorale și legalitatea plăților efectuate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna noiembrie 2008, pe baza rapoartelor detaliate de venituri și cheltuieli electorale depuse de partidele politice, alianțele politice sau electorale, organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale și candidaților independenți menționați în anexă. Art. 2. —Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Electorale Permanente, Octavian Opriș Contrasemnează: Vicepreședinte, Marian Muhuleț Vicepreședinte, Ana Maria Pătru București, 23 februarie 2009. Nr. 2. ANEXĂ Partide politice, alianțe politice sau electorale și organizații ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale 1. Partidul Democrat Liberal 2. Alianța Politică Partidul Social Democrat + Partidul Conservator 3. Partidul Național Liberal 4. Uniunea Democrată Maghiară din România 5. Partidul România Mare 6. Partidul Noua Generație Creștin-Democrat 7. Partidul Popular și al Protecției Sociale 8. Forumul Democrat al Germanilor din România 9. Uniunea Bulgară din Banat—România 10. Uniunea Elenă din România 11. Asociația Macedonenilor din România 12. Uniunea Sârbilor din România 13. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 14. Partida Romilor Pro-Europa 15. Asociația Italienilor din România 16. Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 17. Partidul Național Democrat Creștin 18. Uniunea Democrată a Tătarilor turco-Musulmani din România 19. Uniunea Croaților din Romania 20. Uniunea Polonezilor din România 21. Uniunea Armenilor din România 22. Uniunea Democrată Turcă din România 23. Uniunea Ucrainienilor din România 24. Asociația Liga Albanezilor din România 25. Federația Comunităților Evreiești din România 26. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 27. Partidul României Europene 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/2.1II.2009 Candidați independenți Nr. Județul Numele și prenumele Funcția pentru care crt. a candidat 1. S.U.A TIMOC CONSTANTIN DEPUTAT 2. MUNICIPIUL BUCUREȘTI RĂDULESCU GHEORGHE DEPUTAT 3. MUNICIPIUL BUCUREȘTI FILIP CRISTINA DEPUTAT 4. MUNICIPIUL BUCUREȘTI ȘANDRU LAVINIA MARCELA DEPUTAT 5. GORJ CHIRIAC ION DEPUTAT 6. SATU MARE ARDELEAN PETRU DEPUTAT 7. ALBA FRANCISC-IOSIF KEREKES DEPUTAT 8. ALBA OLĂLĂU ALEXANDRU DEPUTAT 9. ALBA GHEORGHE WAGNER DEPUTAT 10. COVASNA MOISE OTVOS DEPUTAT 11. COVASNA JANOS RAKOSI DEPUTAT 12. COVASNA SANDOR ROBERT SZILAGYI SENATOR 13. HARGHITA CSABA-ISTVAN SEBESTYEN DEPUTAT 14. HARGHITA DEZSO-KALMAN BECSEK-GARDA DEPUTAT 15. MUREȘ ELOD GHEZAKINCSES SENATOR 16. SIBIU VASILE CHIRA DEPUTAT 17. SIBIU DUMITRU NIȚURAD DEPUTAT 18. GIURGIU CIOBANU MARIANA DEPUTAT 19. CĂLĂRAȘI ANGHEL ILIE DEPUTAT 20. ARGEȘ BÂRLĂ GRAȚIELA ELENA SENATOR 21. CONSTANȚA DUȚU STELIAN DEPUTAT 22. BUZĂU PÂNDARU TRAIAN DEPUTAT 23. NEAMȚ VATAVU RADU-PAUL DEPUTAT 24. VASLUI IVAN LĂCRĂMIOARA IOLANDINA DEPUTAT 25. SUCEAVA BUTNARIU IONEL DEPUTAT EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB00820067H100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428478 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/2.111.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495