MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 119 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ²⁶ februarie 2009 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 13. — Lege pentru ratificarea Amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006 ................................................ 2 Amendament la Acordul-cadru de împrumut din data de 10 ianuarie 2006, referitor la F/P 1525 (2005) privind locuințele sociale...................................... 2-3 319. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Âcordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la’ București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006 ...................’............. 3 ★ 15. — Lege pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996 .......................................... 4 Acord de modificare nr. 2 la Acordul de garanție, datat 5 august 1996 (Proiectul de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești), dintre Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și România ..................... 4-5 321. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996....................... 6 HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 5. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului.... 6 Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 36 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .......... 7-8 Decizia nr. 37 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii...................................................... 8-9 Decizia nr. 98 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .................. 10-11 Decizia nr. 99 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15,21,24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor......................................... 11-13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 38. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale privind organizarea și funcționarea Poliției Fitosanitare ............................. 14-15 40/323. — Ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor și al ministrului economiei și finanțelor nr. 144/580/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe” în cadrul axei prioritare „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului” din cadrul Programului operațional regional 2007—2013 ....................................... 15 213. — Ordin al ministrului sănătății privind numirea administratorului special la Societatea Comercială SANEVIT 2003 — S.A. Arad................................... 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Amendamentul convenit între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor, și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006 de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 301/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 26 iulie 2006. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 17 februarie 2009. Nr. 13. ’ F/P 1525 (2005) AMENDAMENT la Acordul-cadru de împrumut din data de 10 ianuarie 2006, referitor la F/P 1525 (2005) privind locuințele sociale¹) între Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, denumită în continuare BDCE, și România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor, denumită în continuare împrumutat, ca urmare a modificării legislației române referitoare la locuințele sociale și a necesităților actualizate de implementare a proiectului, așa cum au fost prezentate în scrisorile primite de la Ministerul Economiei și Finanțelor la datele de 18 decembrie 2007 și 6 martie 2008, prezentul amendament la acordul-cadru de împrumut din data de 10 ianuarie 2006 modifică acordul-cadru de împrumut sus-menționat, după cum urmează: 1. Articolul 2 „Proiectul” va fi modificat după cum urmează: „BDCE acordă împrumutatului, care acceptă, un împrumut pentru finanțarea parțială a F/P 1525 (2005), aprobat de Consiliul de administrație al BDCE la 17 iunie 2005, referitor la construcția și reabilitarea de locuințe sociale destinate închirierii în România. Aceste locuințe sociale destinate închirierii pot fi vândute către cumpărători eligibili, în conformitate cu legislația română în vigoare. Acest împrumut este acordat de BDCE luând în considerare angajamentul asumat de împrumutat de a utiliza acest împrumut exclusiv pentru finanțarea proiectului sectorial descris în anexa nr. 1 la prezentul acord (denumit în continuare Proiectul) și de a realiza acest proiect prin Agenția Națională pentru Locuințe (agenție a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului*, denumită în continuare ANL), în condițiile care sunt detaliate în anexa menționată. Orice schimbare a modului în care împrumutul este utilizat, care nu a primit aprobarea BDCE, poate conduce la suspendarea, anularea sau rambursarea imediată a împrumutului, conform termenilor art. 13 din Normele de împrumut ale BDCE.” 2. în anexa nr. 1 „Descrierea Proiectului”, „Graficul lucrărilor” din secțiunea II și secțiunea IV „Efecte sociale” vor fi înlocuite după cum urmează: F/P: 1525 (2005) împrumutat: România Aprobare a Consiliului de administrație: 17 iunie 2005 CA/PV/237/2005 Suma aprobată: 140.000.000 EUR Domenii de intervenție: Locuințe sociale Lucrările planificate: Proiectul va permite construirea și reabilitarea a 9.462 de locuințe sociale destinate închirierii în favoarea a 18.900 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care trăiesc din venituri reduse. ¹) Traducere. * Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumit în prezent Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 3 Localizare: Pe tot cuprinsul României Costul estimat: Costul total al proiectului (inclusiv costul terenului, lucrările de viabilizare, proiectare, construcție și reabilitare, precum și cheltuieli neprevăzute) este estimat la’250.000.000 EUR. Planul de finanțare: 140.000.000 EUR BDCE 56% 74.537.889 EUR Bugetul de stat 30% 35.462.111 EUR Municipalități 14% Stadiul lucrărilor la momentul prezentării proiectului: 0% Graficul lucrărilor: 2005---2010 Data revizuită de finalizare: 31 decembrie 2010 Condiții specifice: BDCE va fi informată despre aranjamentele efectuate la nivel municipal pentru a se asigura întreținerea fondului de locuințe creat în cadrul proiectului. Criterii de eligibilitate (pe domenii de intervenție): Proiectul îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite în Rezoluția 1.480 (2004), contribuind deci la coeziunea socială în țară. Efecte sociale (pe domenii de intervenție): Prin construirea și reabilitarea a 9.462 de apartamente sociale destinate închirierii, proiectul va oferi condiții decente de locuit unui număr de 18.900 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care trăiesc din venituri reduse. Locuințele sociale vor fi închiriate tinerilor sau familiilor tinere contra unor chirii accesibile acestora. Astfel, li se va permite acestora să economisească bani pentru a-și achiziționa propria locuință la sfârșitul perioadei de închiriere care va fi’de cel puțin 5 ani, dată după care aceștia le vor putea înstrăina, dar numai după 5 ani de la cumpărarea acestora.” în afară de modificările de mai sus, acordul-cadru de împrumut va rămâne neschimbat. Prezentul amendament va intra în vigoare pe baza semnăturii ambelor părți. Viitoarele plăți se vor face numai în baza confirmării de către împrumutat a faptului că prezentul amendament a fost aprobat de autoritățile competente. Plățile vor avea loc în conformitate cu progresul lucrărilor de-a lungul perioadei revizuite de implementare a proiectului. Dacă BDCE nu convine altfel, nicio plată nu va avea loc mai târziu de data revizuită de finalizare a proiectului, 31 decembrie 2010. București, 18 aprilie 2008 Paris, 29 aprilie 2008 Eugen Orlando Teodorovici, Imre Tarafas, secretar de stat viceguvernator PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 16 februarie 2009. Nr. 319’ 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică cel de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996, ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 34/1996 pentru ratificarea unor acorduri de împrumut și de garanție externe și a unor amendamente la un acord de împrumut extern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 29 august 1996, aprobată prin Legea nr. 22/1997, cu modificările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 17 februarie 2009. Nr. 15. ’ ACORD DE MODIFICARE Nr. 2*) la Acordul de garanție, datat 5 august 1996 (Proiectul de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești), dintre Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și România Datat: 2 iulie 2007 Acordul de modificare nr. 2 la Acordul de garanție, datat 5 august 1996, dintre Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare {Banca) și România {Garantul), datat 2 iulie 2007 {Amendamentul). PREAMBUL Având în vedere că, urmare a Acordului de împrumut datat 5 august 1996 {Acordul de împrumut), Banca a fost de acord cu acordarea unui împrumut {împrumutul) Administrației Naționale a Drumurilor {împrumutatul) în valoare de cincizeci și trei de milioane o sută mii dolari S.U.A. (USD 53.100.000), conform termenilor și condițiilor stabilite în acordul respectiv, având în vedere că prin intermediul unui acord datat 5 august 1996, intervenit între Garant și Bancă, cu amendamentul curent {Acordul de garanție), Garantul a fost de acord cu instituirea în favoarea Băncii a unei garanții pentru obligațiile împrumutatului în legătură cu împrumutul, având în vedere că în urma unei scrisori transmise Băncii, datată 16 aprilie 2007 {scrisoarea), Garantul, prin intermediul Ministerului Economiei și Finanțelor, a solicitat a se realiza anumite modificări la Acordul de garanție, având în vedere că părțile semnatare la acordul de modificare au convenit amendarea Acordului de garanție pentru intrarea în vigoare a aspectelor la care se face referire în scrisoare, în conformitate cu termenii și condițiile stabilite în prezentul acord de modificare, părțile convin următoarele: *) Traducere. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 5 ARTICOLUL 1 Definiții în cadrul acordului de modificare (inclusiv preambulul), termenii utilizați în termenii și condițiile standard ale Băncii, datate septembrie 1994, Acordul de împrumut și Acordul de garanție, care nu sunt altfel definiți în prezentul act, vor avea aceleași semnificații la utilizarea lor în acordul de modificare, dacă prin context nu se impune alt înțeles. ARTICOLUL 2 Amendamente la Acordul de împrumut Paragraful existent (e) al secțiunii 2.03 din Acordul de garanție (după cum a fost amendat în data de 11 februarie 2000), care prevede: „(e) Garantul va menține, în orice moment în cursul perioadei începând cu 1 ianuarie 1997 și sfârșind cu 31 decembrie 2001, o alocație de la bugetul de stat pentru împrumutat, în sume suficiente (i) să asigure întreținerea adecvată a rețelei de drumuri naționale (la un nivel al cheltuielilor nu mai mic decât nivelul relevant al cheltuielilor pentru anul 1995), fondurile în contrapartidă pentru realizarea Programului de investiții în sectorul drumuri și întregul serviciu al datoriei pentru toate obligațiile de plată ale împrumutatului garantate de către Garant; și (ii) să garanteze finalizarea Proiectului până la data de 31 decembrie 2000 sau orice altă dată așa cum poate fi convenită între Garant și Bancă”, se modifică după cum urmează: „(e) Garantul va menține, în orice moment în cursul perioadei de implementare a Proiectului, precum și pe parcursul perioadei rambursării împrumutului, o alocație de la bugetul de stat pentru împrumutat în sume suficiente: (i) să asigure întreținerea adecvată a rețelei de drumuri naționale (la un nivel al cheltuielilor nu mai mic decât nivelul relevant al cheltuielilor pentru anul 1995), fondurile în contrapartidă pentru implementarea Programului de investiții în sectorul drumuri și întregul serviciu al datoriei pentru toate obligațiile de plată ale împrumutatului garantate de către Garant; și (ii) să garanteze finalizarea Proiectului până la 31 decembrie 2000 sau orice altă dată, așa cum poate fi convenită între Garant și Bancă.” ARTICOLUL 3 Rămânerea în vigoare 3.1. Toate celelalte prevederi ale Acordului de garanție, altele decât cele modificate, anulate sau înlocuite prin actul de față, vor rămâne în vigoare. 3.2. Termenul „Acord de garanție” astfel cum este utilizat în Acordul de garanție, precum și orice alte referiri la Acordul de garanție, care se fac în instrumentele și în acordurile executate în baza acestuia, se vor referi, pentru toate scopurile, la Acordul de garanție, astfel cum a fost amendat prin Acordul de modificare. ARTICOLUL 4 Data intrării în vigoare Data Acordului de modificare va fi data la care reprezentantul autorizat al Băncii va fi semnat Acordul de modificare. Garantul autorizează prin aceasta Banca, în mod irevocabil, să introducă data respectivă acolo unde este necesară indicarea datei Acordului de modificare. Drept care părțile la prezentul acord, acționând prin reprezentanții lor pe deplin autorizați, au decis ca Acordul de modificare să fie semnat și predat în 4 exemplare în limba engleză, fiecare exemplar având valoare de original. ROMÂNIA Prin:............................... Nume: Funcție: ministrul economiei și finanțelor BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE Șl DEZVOLTARE Prin:.................. Nume: Hildegard Gacek Funcție: director pentru România 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 16 februarie 2009. Nr. 32 T HOTĂRÂRI ALE SENATULUI PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 20 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La anexa nr. I „Componența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări”, domnul senator Țuțuianu Adrian — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator — se include în componența comisiei în locul domnului senator Marian Vaier — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator. 2. La anexa nr. VII „Componența Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională”, domnul senator Arcaș Viorel — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator — se include în componența comisiei în locul domnului senator Savu Daniel — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator. 3. La anexa nr. XIII „Componența Comisiei pentru egalitatea de șanse”, domnul senator Fekete Szabo Andrăs-Levente — Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România — se include în componența comisiei în locul domnului senator Verestoy Attila — Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România. 4. La anexa nr. XV „Componența Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții” — domnul senator Marian Vaier — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator — se include în componența comisiei în locul domnului senator Țuțuianu Adrian — Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 23 februarie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE SENATULUI Mircea-Dan Geoană București, 23 februarie 2009. Nr. 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 7 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 36 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 loan Vida — președinte Nicolae Cochinescu —judecător Aspazia Cojocaru —judecător Acsinte Gaspar —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Puskâs Valentin Zoltăn —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Simona Ricu — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Societatea Comercială „Nepa Producție” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.587/3/2007 al Tribunalului București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia nr. 638/2006 a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 14 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 19.587/3/2007, Tribunalul București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2 )4. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Nepa Producție” — S.R.L. din București într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect acțiunea în anulare a unui act administrativ. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins: — Art. 1 alin. (6) — Subiectele de sesizare a instanței: „(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. în cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului. ” în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate prevăd posibilitatea ca autoritatea emitentă a unui act administrativ să revină discreționar și să solicite instanței anularea acelui act și să se pronunțe asupra validității actelor juridice încheiate în baza acelui act administrativ, ceea ce conduce la o atingere gravă a dreptului de proprietate al beneficiarului actului (în cazul în speță, al unei autorizații de construcție), afectează stabilitatea circuitului juridic și aduce vătămări drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor cărora actul se adresează. Se creează, prin urmare, o inversare de roluri, autoritatea emitentă îndreptându-se, practic, împotriva persoanei beneficiare a unui act administrativ, în timp ce o astfel de acțiune aparține, de regulă, terțelor persoane care sunt vătămate prin emiterea actului administrativ. în opinia autorului excepției, textul de lege menționat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la principiile ocrotirii și garantării în mod egal a dreptului de proprietate, indiferent de titular, ale art. 52 „Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică” și ale art. 136 alin. (1) și (5) privind caracterul inviolabil, în condițiile legii organice, al proprietății private. Tribunalul București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat din prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta excepție. Prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 7 noiembrie 2006, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, reținând în esență că „posibilitatea autorității publice emitente a unui act administrativ nelegal să solicite instanței constatarea nulității acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, este o expresie a textului art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea constată că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul normativ a unor acte nelegale care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct și personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive și putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public”. Chiar dacă textul de lege examinat cu acel prilej avea, la acea vreme, o redactare diferită, Curtea constată că soluția legislativă de principiu a fost menținută și în actuala redactare a art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că soluția și considerentele la care s-a făcut referire se mențin și în prezenta cauză. în plus, autorul excepției invocă și încălcarea art. 44 alin. (1) și (2) și art. 136 alin. (1) și (5) din Constituție, motivând că anularea unui act administrativ produce grave consecințe asupra dreptului de proprietate privată. Or, Curtea constată că normele constituționale invocate protejează exercitarea, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată, adică în limitele și cu respectarea condițiilor legale, iar nu a unui drept de proprietate constituit pe baza unui act administrativ nelegal. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Societatea Comercială „Nepa Producție” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.587/3/2007 al Tribunalului București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 37 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, excepție ridicată de Georges Pișcoci în Dosarul nr. 194/35/P/2008 al Curții de Apel Oradea — Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că autorul excepției a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, arătând că, având în vedere data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, a existat un interval de timp suficient pentru ca părțile să-și angajeze apărători și să-și pregătească apărarea. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 24 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 194/35/P/2008, Curtea de Apel Oradea — Secția penală MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 9 și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, excepție ridicată de Georges Pișcoci. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin actul normativ criticat se încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât nu se impunea promulgarea unui asemenea act de către Guvern, prin ordonanță de urgență. Totodată, se încalcă principiile de egalitate și nediscriminare între cetățeni, se înlătură posibilitatea existenței pluralismului ideilor și al concepțiilor și se încalcă flagrant dispozițiile tratatelor internaționale semnate de România. Se încalcă drepturile și libertățile consacrate de Constituție, punându-se întrebarea de ce un cetățean al Uniunii Europene care locuiește în România nu ar avea aceleași drepturi ca și cei care locuiesc în Germania, Marea Britanie, Spania, unde există numeroase partide fasciste și neonaziste, care au dreptul legal la existență politică, care se exprimă liber și își fac propagandă. Se mai susține că același act normativ implică un vădit caracter retroactiv, împiedicând colecționarii, bibliofilii, numismații, filateliștii și alte categorii de specialiști să dețină timbre, monede, cărți sau alte asemenea care conțin simboluri fasciste. Curtea de Apel Oradea — Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că actul normativ criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 nu încalcă dispozițiile art. 4, 6, 8, 16, 29 și 30 din Constituție. Cu privire la celelalte norme din Legea fundamentală invocate, se apreciază că nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, ale art. 2 — Suveranitatea, ale art. 4 privind Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 6 — Dreptul la identitate, ale art. 8 — Pluralismul și partidele politice, ale art. 11 — Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 — Universalitatea, ale art. 16 — Egalitatea în drepturi, ale art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 22 — Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 — Libertatea individuală, ale art. 29 — Libertatea conștiinței, art. 30 — Libertatea de exprimare, ale art. 31 — Dreptul la informație, ale art. 40 — Dreptul de asociere, ale art. 58 — Numirea și rolul Avocatului Poporului, ale art. 102 — Rolul și structura Guvernului, ale art. 115 — Delegarea legislativă și ale art. 154 — Conflictul temporal de legi. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra unor texte din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 în raport cu prevederile Legii fundamentale, răspunzând unor critici similare atât de neconstituționalitate extrinsecă a acestui act normativ, cât și de neconstituționalitate intrinsecă. în acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 67 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 18 februarie 2005, și nr. 293 din 28 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 17 aprilie 2006, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate invocată. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată anterior, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește celelalte texte constituționale invocate de autorul excepției, în raport de care nu au fost formulate critici distincte. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, excepție ridicată de Georges Pișcoci în Dosarul nr. 194/35/P/2008 al Curții de Apel Oradea — Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 98 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 loan Vida — președinte Nicolae Cochinescu —judecător Aspazia Cojocaru —judecător Acsinte Gaspar —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Puskâs Valentin Zoltăn —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Ion Tiucă — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Călin Valeriu în Dosarul nr. 2.818/104/2008 al Tribunalului Olt — Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că prin critica de neconstituționalitate nu este vizată relația de contrarietate dintre textul de lege criticat și norme ale Legii fundamentale, ci că, în realitate, autorul excepției critică interpretarea acestui text, astfel cum transpare dintr-o hotărâre a Biroului Electoral Central, ceea ce nu poate constitui, însă, obiect al controlului de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 13 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.818/104/2008, Tribunalul Olt — Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Călin Valeriu într-o acțiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, astfel cum au fost modificate prin art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008. Textul legal criticat are următorul conținut: — Art. 31 alin. (4): „Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. ” în opinia autorului excepției, textul de lege menționat contravine prevederilor constituționale ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales, art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, direct aplicabile în condițiile art. 11 și ale al art. 20 alin. (2) din Constituție, precum și art. 16 alin. (1) și (2) din aceasta, privind egalitatea cetățenilor în fața legii. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că printr-o hotărâre a Biroului Electoral Central s-a stabilit că „apartenența candidaților la partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pe a cărei listă au fost aleși, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001. Validarea mandatului candidatului ales se va face numai după ce partidul politic sau, după caz, alianța politică ori alianța electorală pe lista căreia a candidat confirmă în scris, sub semnătura conducerii organizației județene a partidului politic, respectiv a acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că respectivul candidat face parte din partidul politic respectiv, respectiv din unul din partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz”. Autorul excepției consideră că, într-o atare interpretare, textele de lege atacate contravin dreptului de a fi ales și dreptului la alegeri libere, precum și principiului egalității și nediscriminării, deoarece candidatul ales în funcția de consilier local este supus arbitrariului, cât timp se permite partidului politic pe lista căruia candidează să-l excludă discreționar din consiliul local, ca urmare a neconfirmării în scris, sub semnătura conducerii organizației județene a partidului politic, a apartenenței acestuia la respectivul partid politic. în plus, candidatului ales trebuie să i se asigure toate condițiile pentru exercitarea mandatului ce i-a fost încredințat de electorat, fără ca validarea mandatului să depindă de un fapt ulterior procesului de vot, respectiv confirmarea în scris a apartenenței sale politice. Tribunalul Olt — Secția comercială și de contencios administrativ nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 11 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Critica de neconstituționalitate formulată vizează interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, astfel cum rezultă dintr-o hotărâre a Biroului Electoral Central, prin care se arată că „apartenența candidaților la partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pe a cărei listă au fost aleși, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001. Validarea mandatului candidatului ales se va face numai după ce partidul politic sau, după caz, alianța politică ori alianța electorală pe lista căreia a candidat confirmă în scris, sub semnătura conducerii organizației județene a partidului politic, respectiv a acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că respectivul candidat face parte din partidul politic respectiv, respectiv din unul din partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz”. Or, Curtea constată că neconstituționalitatea unui text de lege constituie o stare intrinsecă a acestuia și nu poate fi dedusă pe calea unei anumite interpretări. Totodată, exercitarea controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate presupune verificarea conformității conținutului juridic al unor dispoziții legale cu norme sau principii fundamentale, fără să implice și cenzurarea interpretărilor pe care diferite autorități sau instituții publice le oferă în îndeplinirea atribuțiilor lor specifice. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Călin Valeriu în Dosarul nr. 2.818/104/2008 al Tribunalului Olt - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 99 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Remus Pacsa în Dosarul nr. 255/325/2008 a Judecătoriei Timișoara, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 1.811D/2008 al Curții Constituționale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.966D/2008, nr. 2.147D/2008, nr. 2.184D/2008, nr. 2.388D/2008 și nr. 2.389D/2008, având ca obiect aceeași 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 excepție de neconstituționalitate, ridicată de Constantin Rusu în Dosarul nr. 11.026/325/2008, de Simona Claudia Tamasan în Dosarul nr. 2.371/325/2008, de Corina Marinescu în Dosarul nr. 7.090/325/2008, de Mihai Nicolae în Dosarul nr. 9.164/325/2008 și de Ciprian-Silviu Pogan în Dosarul nr. 1.519/325/2008, toate fiind cauze înregistrate pe rolul Judecătoriei Timișoara. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, văzând identitatea de obiect a acestor cauze, din oficiu pune în discuție problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a cauzelor. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.389D/2008, nr. 2.388D/2008, nr. 2.184D/2008, nr. 2.147D/2008 și nr. 1.966D/2008 la Dosarul nr. 1.811D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 23 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 255/325/2008, încheierile din 11 septembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 11.026/325/2008 și nr. 9.164/325/2008, încheierile din 2 octombrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 2.371/325/2008 și nr. 1.519/325/2008 și prin încheierea din 6 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.090/325/2008, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2i )1 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepțiile au fost ridicate de Remus Pacsa, de Constantin Rusu, de Simona Claudia Tamasan, de Corina Marinescu, de Mihai Nicolae și de Ciprian-Silviu Pogan în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Textele de lege criticate au următorul conținut: — Art. 15: „(1) Contravenția se constată printr-un proces- verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. (2) Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale. (3) Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.” —Art. 21: „(1) în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea. (2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sancționare a contravenției, agentul constatator nu are dreptul să aplice și sancțiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancțiunea. în acest caz sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul- verbal. (3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mjloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal." — Art. 24: „(1) Persoana împuternicită să aplice sancțiunea dispune și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. în toate situațiile agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării și va lua în privința lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege, făcând mențiunile corespunzătoare în procesul-verbal. (2) în cazul în care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei. (3) Agentul constatator are obligația să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate și, dacă acestea aparțin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menționa, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă." — Art. 30: „(1) Dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea apreciază că fapta a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, constituie infracțiune, sesizează organul de urmărire penală competent. (2) în cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-a stabilit de către procuror sau de către instanță că ea ar putea constitui contravenție, actul de sesizare sau de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezoluția, ordonanța sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate contravenția, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii. (3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sancțiunii în cazul prevăzut la alin. (2) curge de la data sesizării organului în drept să aplice sancțiunea.” în opinia autorului excepției, textele de lege menționate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 20 — Tratele internaționale privind drepturile omului, art. 21 —Accesul liberia justiție, art. 23 — Libertatea individuală, art. 24 — Dreptul la apărare, art. 124 — înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (6) care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 13 autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu unele excepții expres prevăzute. în motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut identic, se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt contrare normelor constituționale invocate, deoarece, potrivit acestora, sarcina probei revine contravenientului,în calitate de contestator, ceea ce încalcă prezumția de nevinovăție. Organul constatator, pe de altă parte, are largi competențe în privința constatării contravențiilor, stabilirii vinovăției și aplicării sancțiunilor, fiind scutit de orice sarcină a probării acuzațiilor și sancțiunilor îndreptate împotriva contravenientului. Mai mult, în Hotărârea pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, și în materie contravențională, contravenienții beneficiază de prezumția de nevinovăție, agentul constatator fiind obligat să facă dovada celor consemnate în procesul-verbal de constatare a contravenției. Judecătoria Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 15, 21,24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional, prin raportare la aceleași norme fundamentale invocate și în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 69 din 15 ianuarie 2009, în curs de publicare, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale, reținând, în esență, că acestea „nu interzic accesul persoanelor nemulțumite de modul de constatare a contravențiilor și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare de a face plângere la instanța de judecată, ori exercitarea dreptului la apărare pe tot parcursul procesului”. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, soluția reținută prin decizia amintită, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. în plus, în acest dosar este invocată și încălcarea prevederilor art. 23 din Constituție, referitoare la libertatea individuală; or, aceste norme sunt aplicabile în materie penală și nu în cea contravențională, astfel că nu sunt incidente în cauză. Cât privește invocarea art. 20 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceste norme se referă la aplicarea cu prioritate a tratatelor internaționale privind drepturile omului, la care România este parte. Autorul excepției nu invocă însă astfel de reglementări internaționale pretins încălcate, astfel că această critică nu poate fi reținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15, 21,24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Remus Pacsa în Dosarul nr. 11.026/325/2008, de Constantin Rusu în Dosarul nr. 255/325/2008, de Simona Claudia Tamasan în Dosarul nr. 2.371/325/2008, de Corina Marinescu în Dosarul nr. 7.090/325/2008, de Mihai Nicolae în Dosarul nr. 9.164/325/2008 și de Ciprian-Silviu Pogan în Dosarul nr. 1.519/325/2008, toate fiind cauze înregistrate pe rolul Judecătoriei Timișoara. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind organizarea și funcționarea Poliției Fitosanitare Având în vedere Referatul de aprobare nr. 131.171 din 26 ianuarie 2009 al Agenției Naționale Fitosanitare, având în vedere prevederile: — art. 3 pct. 20, ale art. 5 lit. k) și ale art. 8 din Legea nr. 37/2006 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantină fitosanitară, cu modificările și completările ulterioare; — art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uzfitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările și completările ulterioare; — art. 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare; — art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2000, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă organizarea și funcționarea pe teritoriul României a Poliției Fitosanitare, alcătuită din personal specializat din cadrul Agenției Naționale Fitosanitare, Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară, unităților fitosanitare și inspectoratelor de carantină fitosanitară vamală. Art. 2. — (1) Poliția Fitosanitară controlează aplicarea și respectarea legislației fitosanitare și a regimului de carantină fitosanitară. (2) Personalul specializat din cadrul autorităților publice cu responsabilități în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, care este împuternicit să efectueze controale, să constate contravenții și să aplice sancțiuni conform prezentului ordin, este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (3) Personalul împuternicit al Poliției Fitosanitare din cadrul Agenției Naționale Fitosanitare și Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, iar cel din cadrul unităților fitosanitare și inspectoratelor de carantină fitosanitară vamală, numai în cadrul județelor și, respectiv, al punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat pe raza cărora își desfășoară activitatea. Art. 3. — Agenția Națională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale îndrumă, coordonează și controlează activitatea Poliției Fitosanitare. Art. 4. — (1) Pentru contravențiile constatate, personalul Poliției Fitosanitare, împuternicit conform art. 2 alin. (2), aplică sancțiuni conform legislației în vigoare și, după caz, sesizează organele de urmărire penală. (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Art. 5. — Controlul persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activități cu produse de protecție a plantelor ori plante, produse vegetale și alte obiecte se face de către personalul împuternicit conform art. 2 alin. (2), în baza unei legitimații de Poliție Fitosanitară. Art. 6. — (1) Legitimațiile prevăzute la art. 5 se comandă și se achiziționează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu respectarea legislației în vigoare privind achizițiile publice de bunuri și se distribuie de către Agenția Națională Fitosanitară personalului împuternicit conform prezentului ordin. (2) Legitimațiile pentru personalul împuternicit prevăzut la pct. 1 din anexă sunt semnate de către ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și au o valabilitate de 5 ani. (3) Legitimațiile pentru personalul împuternicit prevăzut la pct. 2—4 din anexă sunt semnate de către directorul Agenției Naționale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu viză anuală. Art. 7. — (1) Autovehiculele destinate activității de poliție fitosanitară din dotarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale — Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară și unităților fitosanitare județene și a municipiului București vor avea inscripționat pe părțile laterale „POLIȚIA FITOSANITARĂ”. (2) în cazul imposibilității inscripționării, autovehiculele cu care se deplasează în interes de serviciu personalul din cadrul Politiei Fitosanitare vor avea aplicat vizibil pe parbriz un ecuson cu înscrisul „POLIȚIA FITOSANITARĂ”. Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 11 februarie 2009. Nr. 38. ’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 15 ANEXĂ PERSONALUL SPECIALIZAT din cadrul autorităților publice cu responsabilități în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, împuternicit să efectueze controale, să constate contravenții și să aplice sancțiun 1. Agenția Națională Fitosanitară: — director; — șef serviciu; — consilieri cu o vechime de minimum 3 ani în protecția plantelor și carantină fitosanitară. 2. Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară: — director; — șefi serviciu; — consilieri cu o vechime de minimum 4 ani în protecția plantelor și carantină fitosanitară. 3. Unitățile fitosanitare județene și a municipiului București: — directori executivi adjuncți; — șefi serviciu; — inspectori fitosanitari cu o vechime de minimum 3 ani în protecția plantelor și carantină fitosanitară. 4. Inspectoratele de carantină fitosanitară vamală: — șefi inspectorat; — inspectori fitosanitari cu o vechime de minimum 3 ani în protecția plantelor și carantină fitosanitară. MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE Șl LOCUINȚEI Nr. 40 din 28 ianuarie 2009 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Nr. 323 din 18 februarie 2009 ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor și al ministrului economiei și finanțelor nr. 144/580/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe” în cadrul axei prioritare „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului” din cadrul Programului operațional regional 2007—2013 Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările și completările ulterioare, al art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 33/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, cu modificările ulterioare, și al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, ministrul dezvoltării regionale și locuinței și ministrul finanțelor publice emit următorul ordin: Art. I. — Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor și al ministrului economiei și finanțelor nr. 144/580/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe” în cadrul axei prioritare „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului” din cadrul Programului operațional regional 2007—2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 martie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1 alineatul (2), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: ,,i) cheltuieli pentru elaborarea planului de marketing.” 2. La articolul 5 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,c) refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale și carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecție a acestora, și modernizarea utilităților aferente din corpul căilor de acces;”. 3. La articolul 5 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera I), cu următorul cuprins: ,,l) construirea/reabilitarea obiectivelor de investiții destinate punerii în valoare a monumentelor istorice și aflate în zona de protecție.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul dezvoltării regionale și locuinței, Vasile Blaga p. Ministrul finanțelor publice, Bogdan Alexandru Drăgoi, secretar de stat 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 119/26.11.2009 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind numirea administratorului special la Societatea Comercială SANEVIT 2003 — S.A. Arad Văzând Referatul de aprobare al Secretariatului General nr. I.B./1.896 din 24 februarie 2009, având în vedere prevederile art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Se numește domnul Radu Valentin în calitatea de administrator special al Societății Comerciale SANEVIT 2003 — S.A. Arad. Art. 2. — Pe perioada administrării speciale, administratorul special are atribuțiile stabilite prin contractul de mandat încheiat cu Ministerul Sănătății. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 24 februarie 2009. Nr. 213’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428416 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119/26.11.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495