MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 110 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE MartH 24 februarie 2009 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 16. — Lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007 .......................................... 2 Convenție între România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital ............ 2-9 322. — Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007 ............. 9 ORDONANȚE Șl HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 8. — Ordonanță de urgență privind acordarea tichetelor de vacanță.................................... 10-11 100. — Hotărâre privind modificarea anexei „Cuantumul plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pe specii, pentru anul 2008” la Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2008 pentru aprobarea cuantumului plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic pentru anul 2008 ............ 12 Nr. Pagina DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 239. — Decizie privind numirea domnului Mihai-Constantin Șeitan în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.................................. 13 240. — Decizie pentru numirea domnului Cosmin Necula în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului .............................. 13 241. — Decizie pentru numirea domnului Valentin Preda în funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ............................................ 14 242. — Decizie pentru numirea doamnei Doina Micșunica Drețcanu în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap................... 14 243. — Decizie pentru numirea domnului Andi-Petrișor Gaiu în funcția de vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului............................... 15 244. — Decizie pentru numirea domnului Valentin Adrian lliescu în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.................................. 15 ★ Rectificări ................................................... 16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dusanbe la 6 decembrie 2007 7 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Convenția dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE București, 17 februarie 2009. Nr. 16. ’ PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ CONVENȚIE între România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital România și Republica Tadjikistan, dorind să încheie o convenție pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, au convenit după cum urmează: ARTICOLUL 1 Persoane vizate Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. ARTICOLUL 2 Impozite vizate 1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autorităților locale ori al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute. 2. Sunt considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit ori de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului. 3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezenta convenție sunt, în special: a) în cazul României: (i) impozitul pe venit; (ii) impozitul pe profit (denumite în continuare impozit român). b) în cazul Republicii Tadjikistan: (i) impozitul pe profitul persoanelor juridice; (ii) impozitul pe venitul persoanelor fizice; (iii) impozitul pe proprietățile persoanelor fizice și juridice (denumite în continuare impozit tacjic). 4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esență similare, care sunt stabilite după data semnării convenției în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări semnificative aduse în legislațiile lor fiscale. ARTICOLUL 3 Definiții generale 1. în sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită: a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Republica Tadjikistan, după cum cere contextul; b) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și mării teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă și platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită, în conformitate cu legislația sa și potrivit normelor și principiilor dreptului internațional, drepturi suverane și jurisdicție; c) termenul Tacjikistan înseamnă Republica Tadjikistan și când este folosit în sens geografic înseamnă teritoriul sau, apele teritoriale și spațiul aerian de deasupra sa, asupra cărora Republica Tadjikistan poate să își exercite drepturile suverane și jurisdicția, inclusiv drepturile de folosință asupra subsolului și resurselor naturale, în conformitate cu legislația sa și cu principiile dreptului internațional; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 3 d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate și orice altă asociere de persoane; e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării; f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant; g) termenul național înseamnă orice persoană fizică având cetățenia unui stat contractant și orice persoană juridică, parteneriat sau asociere având statutul în conformitate cu legislația în vigoare în acel stat contractant; h) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o navă, aeronavă, vehicul feroviar sau rutier exploatat de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepția cazului în care asemenea mijloace de transport sunt exploatate numai între locuri din celălalt stat contractant; i) expresia autoritate competentă înseamnă: (i) în cazul României, Ministerul Economiei și Finanțelor sau reprezentantul său autorizat; (ii) în cazul Tadjikistanului, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul său autorizat. 2. în ceea ce privește aplicarea convenției în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înțelesul pe care îl are în acel moment în cadrul legislației acelui stat cu privire la impozitele la care convenția se aplică, orice înțeles, conform legislației fiscale aplicabile a acelui stat, prevalând asupra înțelesului dat termenului în celelalte legi ale acelui stat. ARTICOLUL 4 Rezident 1. în sensul prezentei convenții, expresia rezidenta! unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii în acel stat datorită domiciliului sau rezidenței sale, sediului conducerii, locului înregistrării sau oricărui alt criteriu de natură similară și include, de asemenea, acel stat și orice autoritate locală sau unitate administrativ- teritorială a acestuia. Dar această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri sau capital din surse situate în acel stat. 2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează: a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă dispune de o locuință permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa în niciunul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuiește în mod obișnuit mai mult de 183 de zile; c) dacă această persoană locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui național este; d) dacă această persoană este național al ambelor state sau nu este național al niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. 3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află sediul conducerii sale efective. ARTICOLUL 5 Sediu permanent 1. în sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa. 2. Expresia sediu permanent include îndeosebi: a) un loc de conducere; b) o sucursală; c) un birou; d) o fabrică; e) un atelier; și f) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale. 3. Un șantier de construcții sau un proiect de construcții ori de instalare constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 6 luni. 4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se consideră că nu include: a) folosirea de instalații numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri aparținând întreprinderii; b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării; c) meținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere: d) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, care sunt expuse în cadrul unui târg comercial sau al unei expoziții și care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau unei astfel de expoziții; e) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri ori al colectării de informații pentru întreprindere; f) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfășurării pentru întreprindere a oricărei altei activități cu caracter pregătitor sau auxiliar; g) menținerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activităților menționate la lit. a)—f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar. 5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, atunci când o persoană — alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 — acționează în numele unei întreprinderi și are și exercită în mod obișnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privința oricăror activități pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf. 6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul că aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca oricare dintre aceste persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite. 7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care își exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte. ARTICOLUL 6 Venituri din proprietăți imobiliare 1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 2. Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultură și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, aeronavele, vehiculele feroviare sau rutiere nu sunt considerate proprietăți imobiliare. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietății imobiliare. 4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente. ARTICOLUL? Profiturile întreprinderii 1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent. 2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare, în condiții identice sau similare și tratând cu toată independența cu întreprinderea al cărei sediu permanent este. 3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi sunt aplicabile sub rezerva restricțiilor prevăzute de legislația internă. 4. în măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nicio prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acest stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totuși aceea prin care rezultatul obținut să fie în concordanță cu principiile enunțate în prezentul articol. 5. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere. 6. în vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeași metodă, în afară de cazul când există motive temeinice și suficiente de a proceda altfel. 7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol. ARTICOLUL 8 Transport internațional 1. Profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere sunt impozabile numai în acel stat. 2. Profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din închirierea pe bază nudă a mijloacelor de transport și, de asemenea, a containerelor cu echipamentul lor, pentru exploatarea lor în trafic internațional, dacă o asemenea închiriere este legată în subsidiar de exploatarea unor astfel de mijloace de transport, se impun numai în acel stat. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internațională de transport. ARTICOLUL 9 întreprinderi asociate 1. Când: a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau b) aceleași persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relațiile lor comerciale sau financiare de condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt din cauza acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecință. 2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat — și impune în consecință — profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menționat dacă condițiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea acestei modificări se ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții și, dacă este necesar, autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 5 ARTICOLUL 10 Dividende 1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 2. Totuși, aceste dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși: a) 5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deține în mod direct cel puțin 25% din capitalul societății plătitoare de dividende; b) 10% din suma brută a dividendelor, în toate celelalte cazuri. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitări. Prezentul paragraf nu afectează impunerea societății cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele. 3. Termenul dividende folosit în prezentul articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni, din părți miniere, din părți de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanță, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni de către legislația statului în care este rezidentă societatea distribuitoare. 4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care acestea sunt plătite este efectiv legată de un/o asemenea sediu permanent sau bază fixă. în această situație se aplică prevederile art. 7 sau 14. 5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă situată în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale acesteia, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri ori venituri provenind din celălalt stat. ARTICOLUL 11 Dobânzi 1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 2. Totuși, aceste dobânzi sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma brută a dobânzilor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări. 3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacă sunt obținute și deținute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau de orice agenție sau unitate bancară ori instituție a acelui guvern, a acelei autorități locale sau unități administrativ-teritoriale ori dacă creanțele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanțate de o instituție financiară aparținând în întregime guvernului celuilalt stat contractant. 4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanță de orice natură, însoțite sau nu de garanții ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanță sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanță sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol. 5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanța în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un/o asemenea sediu permanent sau bază fixă. în această situație se aplică prevederile art. 7 sau 14. 6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent sau această bază fixă, atunci aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat(ă) sediul permanent sau baza fixă. 7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobânzilor, ținându-se seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menționată. în acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții. ARTICOLUL 12 Redevențe 1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 2. Totuși, aceste redevențe sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redevențelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma brută a redevențelor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări. 3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plăți de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice ori științifice, inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 110/24.11.2009 de radio sau televiziune, transmisiunilor de orice fel destinate publicului, orice patent, marcă de comerț, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricație ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific ori pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific. 4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele sunt efectiv legate de un/o asemenea sediu permanent sau bază fixă. în această situație se aplică prevederile art. 7 sau 14. 5. Redevențele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligația de a plăti redevențele și acestea sunt suportate de un/o asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste redevențe se consideră că provin din statul în care este situat(ă) sediul permanent sau baza fixă. 6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menționată. în acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții. ARTICOLUL 13 Câștiguri de capital 1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, situate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat. 2. Câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) ori a unei asemenea baze fixe, sunt impozabile în celălalt stat. 3. Câștigurile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional sau a proprietăților mobiliare necesare exploatării unor asemenea mijloace de transport sunt impozabile numai în acel stat. 4. Câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acțiunilor sau a altor participări la capitalul unei societăți ale cărei active sunt formate în totalitate sau în principal din proprietăți imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 5. Câștigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1,2, 3 și 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează. ARTICOLUL 14 Profesii independente 1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii libere sau a altor activități cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care acesta dispune de o bază fixă la dispoziția sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activităților sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, este impozabilă în celălalt stat contractant numai acea parte din venit care este atribuibilă acelei baze fixe. 2. Expresia profesii libere cuprinde în special activitățile independente cu caracter științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil și auditor. ARTICOLUL 15 Profesii dependente 1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19 și 21, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, remunerațiile primite sunt impozabile în celălalt stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menționat, dacă: a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârșind în anul fiscal vizat; și b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidentă a celuilalt stat; și c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează îl/o are în celălalt stat. 3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, aeronave, vehicul feroviar sau rutier exploatate în trafic internațional de o întreprindere a unui stat contractant sunt impozabile în acel stat. ARTICOLUL 16 Remunerațiile membrilor consiliului de administrație Remunerațiile și alte plăți similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. ARTICOLUL 17 Artiști și sportivi 1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitățile lui personale desfășurate în această calitate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat. 2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 7 art. 7, 14 și 15, sunt impozabile în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau sportivului. 3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activitățile menționate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor contractante și care nu sunt exercitate în scopul de a obține profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activități. ARTICOLUL 18 Pensii 1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfășurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1 al prezentului articol, plățile făcute în baza legislației referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat. ARTICOLUL 19 Funcții publice 1. a) Salariile și alte remunerații similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau autorități ori unități sunt impozabile numai în acel stat. b) Totuși, aceste salarii și alte remunerații similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizică este rezidentă a acelui stat; și (i) este un național al acelui stat; sau (ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor. 2. a) Pensiile plătite de sau din fonduri create de un stat contractant ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau autorități ori unități, sunt impozabile numai în acel stat. b) Totuși, aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă și național al acelui stat. 3. Prevederile art. 15, 16, 17 și 18 se aplică salariilor și altor remunerații similare și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant sau de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia. ARTICOLUL 20 Studenți și practicanți Sumele pe care le primește pentru întreținere, educare sau pregătire un student ori un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat numai în scopul educării sau pregătirii sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu condiția ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat. ARTICOLUL 21 Profesori și cercetători 1. O persoană fizică care este sau a fost rezidentă a unui stat contractant imediat anterior venirii sale în celălalt stat contractant și care, la invitația unei universități, colegiu, școli sau a altei instituții educaționale similare care este recunoscută de guvernul celuilalt stat contractant, este prezentă în celălalt stat pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta ori pentru ambele, la astfel de instituții educaționale, este scutită de impozit în celălalt stat pentru remunerația primită pentru predare sau cercetare. 2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplică venitului din cercetare dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obținerii unui câștig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane. ARTICOLUL 22 Alte venituri 1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, sunt impozabile numai în acel stat. 2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietățile imobiliare, așa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legat/legată de un/o asemenea sediu permanent sau bază fixă. în această situație se aplică prevederile art. 7 sau art. 14. ARTICOLUL 23 Capital 1. Capitalul reprezentat de proprietățile imobiliare la care se face referire în art. 6, deținute de un rezident al unui stat contractant și situate în celălalt stat contractant, este impozabil în celălalt stat. 2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente este impozabil în celălalt stat. 3. Capitalul constituit din nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional și din proprietăți mobiliare ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport deținute de o întreprindere a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat. 4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat. ARTICOLUL 24 Eliminarea dublei impuneri 1. în cazul României, s-a convenit ca dubla impunere să fie evitată după cum urmează: Când un rezident al României realizează venituri sau deține capital care, în conformitate cu prevederile prezentei convenții sunt impozitate în Tadjikistan, România va acorda: a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Tadjikistan; 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 110/24.11.2009 b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul de capital plătit în Tadjikistan. Totuși, această deducere nu va putea depăși în niciun caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Tadjikistan. 2. în cazul Tadjikistanului, s-a convenit ca dubla impunere să fie evitată după cum urmează: a) când un rezident al Tadjikistanului realizează venituri sau deține capital care, în conformitate cu prevederile prezentei convenții sunt impozitate în România, Tadjikistanul va acorda: (i) ca o deducere din impozitul pe venit acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în România; (ii) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în România. Totuși, această deducere nu va putea depăși în niciun caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în România; b) când, în conformitate cu orice prevedere în Convenție, venitul obținut sau capitalul deținut de un rezident al Tadjikistanului este scutit de impozit în Tadjikistan, Tadjikistan poate cu toate acestea, în calcularea sumei impozitului stabilit asupra venitului rămas sau a capitalului deținut de acest rezident, să ia în considerare venitul sau capitalul scutit. ARTICOLUL 25 Nediscriminarea 1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nicio impozitare sau obligație legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea ori obligația la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat aflați în aceeași situație, mai ales în ceea ce privește rezidența. Această prevedere, independent de prevederile art. 1, se aplică, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. 2. Apatrizii care sunt rezidenți ai unui stat contractant nu vor fi supuși în niciunul dintre statele contractante vreunei impozitări sau obligații legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligațiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuși naționalii statului respectiv aflați în aceeași situație, în special în ceea ce privește rezidența. 3. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfășoară aceleași activități. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenților celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impozitarea, pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilitățile familiale pe care le acordă rezidenților săi. 4. Cu excepția cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 7 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12, dobânzile, redevențele și alte plăți făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat. în mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat menționat. 5. întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut ori controlat în mod direct sau indirect de unul ori de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat niciunei impozitări sau obligații legate de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat. 6. Prevederile prezentului articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentei convenții. ARTICOLUL 26 Procedura amiabilă 1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă ori va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația internă a acestor state, să supună cazul său autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor convenției. 2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația îi pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta convenție. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația internă a statelor contractante. 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei convenții. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție. 4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, inclusiv în cadrul unei comisii mixte formate din acestea sau din reprezentanții lor, în scopul realizării unei înțelegeri în sensul paragrafelor precedente. ARTICOLUL 27 Schimbul de informații 1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau ale legislațiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară convenției. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratată ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acelui stat și va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv instanțelor judecătorești și organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau în deciziile judiciare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 9 2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligația: a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant; b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant; c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public). ARTICOLUL 28 Membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare Prevederile prezentei convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale. ARTICOLUL 29 Intrarea în vigoare 1. Fiecare stat contractant va notifica celuilalt stat, pe canale diplomatice, îndeplinirea procedurilor cerute de legislația sa internă pentru intrarea în vigoare a prezentei convenții. Prezenta convenție va intra în vigoare la data ultimei astfel de notificări. 2. Prevederile convenției vor produce efecte în ambele state contractante: a) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursă la venitul plătit, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare; și b) în ceea ce privește celelalte impozite pe venit și pe capital plătite, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare. ARTICOLUL 30 Denunțarea Prezenta convenție va rămâne în vigoare până va fi denunțată de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunța convenția pe canale diplomatice, prin remiterea unei note scrise de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic următor perioadei de 5 ani de la data la care convenția a intrat în vigoare. în această situație, Convenția va înceta să aibă efect în ambele state contractante: a) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursă la venitul plătit, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare; și b) în ceea ce privește celelalte impozite pe venit și pe capital plătite, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare. Drept care subsemnații, autorizați în bună și cuvenită formă, au semnat prezenta convenție. Semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007, în două exemplare în limbile română, tadjică, rusă și engleză, toate textele fiind egal autentice. în caz de divergențe în interpretarea prevederilor convenției, textul în limba engleză va prevala. Pentru România, Pentru Republica Tadjikistan, Cătălin Doica, Sherali Safarov, secretar de stat prim-adjunct al ministrului finanțelor Ministerul Economiei și Finanțelor PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 16 februarie 2009. Nr. 322’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 9 9 GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ privind acordarea tichetelor de vacanță Având în vedere criza financiară existentă la nivel global, care afectează, în principal, întreprinderile mici și mijlocii din România, precum și situația creată de presiunile personalului bugetar pentru creșterea salariilor, având în vedere faptul că întreprinderile mici și mijlocii se află în prezent sub presiunea limitării posibilităților de creditare generată de criza financiară și sunt din ce în ce mai afectate de lipsa de lichidități din economie, ceea ce generează și întârzieri în încasarea facturilor aferente mărfurilor livrate sau serviciilor prestate în favoarea propriilor beneficiari, având în vedere lipsa de forță de muncă calificată la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, generată de fenomenul de emigrare cu care ne-am confruntat în ultimii ani, care a generat deja creșteri salariale importante în sectorul privat în ultimii ani, pe fondul creșterii economice și a necesității de a asigura o forță de muncă stabilă, având în vedere că în contextul actual generat de efectele crizei financiare întreprinderile mici și mijlocii nu mai au resurse pentru a ține pasul cu creșterile salariale anunțate în sectorul bugetar și riscă să își piardă angajații, având în vedere investițiile făcute de majoritatea angajatorilor în pregătirea forței de muncă angajate în vederea asigurării sustenabilității întreprinderilor în condițiile concurențiale generate de aderarea la Uniunea Europeană, prin introducerea tichetelor de vacanță, Guvernul intervine printr-o măsură urgentă în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, și în favoarea angajatorului, care are posibilitatea și este stimulat să acorde angajaților, alături de salariu, vacanțe în țară, prin intermediul tichetelor de vacanță, cu rol de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate și eficiență mărite la nivelul sectorului privat și în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii. Având în vedere că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesar a fi luate măsuri imediate pentru instituirea cadrului normativ privind acordarea tichetelor de vacanță. Neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență va duce la scăderea circulației turistice în România, la creșterea ratei șomajului, aspecte care implicit vor genera un impact negativ asupra întregii economii. în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. 1. — (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condițiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare tichete de vacanță. (2) Instituțiile din sectorul bugetar definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv cele care se finanțează integral din venituri proprii, regiile autonome, societățile comerciale la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, societățile și companiile naționale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă acordă, în condițiile legii, tichete de vacanță. (3) Tichetele de vacanță se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat sau, după caz, în bugete locale, pentru unitățile din domeniul bugetar, și în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori. (4) Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaților sub forma de tichete de vacanță este contravaloarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal. (5) Tichetele de vacanță sunt integral suportate de către angajator, în condițiile art. 3. (6) Angajatorii acordă tichete de vacanță numai în cazul în care în anul fiscal anterior au obținut profit sau venit, după caz. (7) Conținutul minim al pachetului de servicii care se poate achiziționa prin intermediul tichetelor de vacanță va fi stabilit prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (8) Prestarea serviciilor achiziționate prin intermediul tichetelor de vacanță se face în unități turistice autorizate de Ministerul Turismului. (9) Angajatul care beneficiază de tichete de vacanță nu mai beneficiază de prima de vacanță în cursul anului fiscal. Art. 2. — (1) Tichetele de vacanță sunt emise de către unități specializate în domeniul care face obiectul prezentei ordonanțe de urgență și autorizate de Ministerul Finanțelor Publice, denumite în continuare emitenți. Autorizația de funcționare se acordă potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului, astfel încât să se asigure dezvoltarea concurențială a serviciilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. (2) Fiecare tichet de vacanță este valabil dacă are înscrise următoarele mențiuni: a) emitentul și datele sale de identificare; b) valoarea nominală a tichetului de vacantă; c) angajatorul și datele sale de identificare; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 11 d) numele, prenumele și codul numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de vacanță; e) spațiul destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat și aplicării ștampilei unității afiliate; f) interdicția unității afiliate de a plăti diferența în bani dintre valoarea tichetului de vacanță și valoarea pachetului de servicii către utilizatorii tichetelor de vacanță; g) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de vacanță. (3) Emitenții tichetelor de vacanță au obligația de a asigura circulația tichetelor de vacanță în condiții de siguranță. (4) Tichetul de vacanță are o perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii. Art. 3. — (1) Angajatorul împreună cu organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative la nivelul unității sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanții salariaților stabilesc de comun acord emitentul tichetelor de vacanță cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzătoare. (2) Autoritățile și instituțiile publice din sectorul bugetar vor contracta serviciile privind emiterea tichetelor de vacanță cu emitenții, în condițiile legislației în vigoare. (3) Sumele corespunzătoare tichetelor de vacanță acordate de către angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, respectiv la calculul impozitului pe venit, în limita a 6 (șase) salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată pentru fiecare angajat, pe an calendaristic, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venituri și a impozitelor sociale aferente. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este stabilit prin hotărâre a Guvernului. (4) Sumele prevăzute la alin. (3) nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru angajat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Contravaloarea tichetelor de vacanță nu se ia în calcul la stabilirea venitului salarial. (5) Valorile nominale permise pentru tichetele de vacanță sunt: 10, 20, 30, 40 și 50 lei. Art. 4. — (1) Operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizați de Ministerul Turismului, conform Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, care dețin structuri de primire turistice clasificate și/sau agenții de turism licențiate și care acceptă tichete de vacanță ca modalitate de plată, se denumesc, în mod convențional și în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, unități afiliate. (2) Comisionul maxim perceput de agențiile de turism, în calitate de unități afiliate, nu poate depăși 10% din valoarea pachetului de servicii oferit utilizatorilor tichetelor de vacanță. Art. 5. — (1) Ministerul Turismului va transmite unităților emitente lista cu unitățile afiliate. (2) Orice plată, atât între angajatori și unitățile emitente, cât și între unitățile emitente și cele afiliate, se face numai prin intermediul societăților bancare, potrivit legii. (3) Unitățile emitente vor plăti unităților afiliate cu care au încheiat contracte pentru decontarea tichetelor de vacanță contravaloarea acestora după prestarea serviciilor de turism. Art. 6. — (1) Se interzice unității afiliate acordarea unui rest de bani la tichetul de vacanță. (2) Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unitățile afiliate peste valoarea tichetelor de vacanță se suportă de către salariat. Art. 7. — (1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei acceptarea de către unitatea afiliată spre comercializare a tichetelor de vacanță de către alte persoane decât titularul tichetului de vacanță. (2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei și retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenței de turism acceptarea de către unitățile afiliate de tichete de vacanță pentru achiziționarea de servicii care nu îndeplinesc condițiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 1 alin. (7). (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fapta unității afiliate de a da rest în bani la tichetul de vacanță. (4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul cu atribuții de control din cadrul Ministerului Turismului. (5) Contravențiilor prevăzute la alin. (1)—(3) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Art. 8. — în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Turismului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale vor supune spre aprobare, prin hotărâre a Guvernului, normele metodologice de aplicare a acesteia. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 18 februarie 2009. Nr. 8. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 110/24.11.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE privind modificarea anexei „Cuantumul plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pe specii, pentru anul 2008” la Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2008 pentru aprobarea cuantumului plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic pentru anul 2008 In temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. —Anexa „Cuantumul plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pe specii, pentru anul 2008” la Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2008 pentru aprobarea cuantumului plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 10 octombrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu p. Ministrul finanțelor publice, Bogdan Alexandru Drăgoi, secretar de stat București, 18 februarie 2009. Nr. 100. ANEXĂ (Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2008} CUANTUMUL plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pe specii, pentru anul 2008 Valoarea unitară Nr. Specificarea sprijinului financiar --- cuantum --- crt. (lei/cap) Tranșa I Tranșa II 1. Prima pe exploatație, în funcție de efectivul de bovine înregistrat în 350,00 145,00 Registrul național al exploatațiilor la data de 31 ianuarie 2008 2. Prima pe cap de animal pentru ovine/caprine care au împlinit vârsta de 25,00 18,90 un an până la data de 31 martie 2008 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 13 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind numirea domnului Mihai-Constantin Șeitan în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru în temeiul prevederilor art. 15 lit. c) și art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite următoarea decizie: Articol unic. —începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai-Constantin Șeitan se numește în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 239^ GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Cosmin Necula în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului în temeiul art. 3 alin. (5) și art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cosmin Necula se numește în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 240^ 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Valentin Preda în funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în temeiul art. 15 lit. d) și art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valentin Preda se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 241. GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea doamnei Doina Micșunica Drețcanu în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap în temeiul art. 15 lit. e) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Doina Micșunica Drețcanu se numește în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 242. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU 15 DECIZIE pentru numirea domnului Andi-Petrișor Gaiu în funcția de vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, și al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Andi-Petrișor Gaiu se numește în funcția de vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 243^ GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Valentin Adrian lliescu în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în temeiul art. 15 lit. d) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valentin Adrian lliescu se numește în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 23 februarie 2009. Nr. 244 ¹⁶ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 110/24.11.2009 RECTIFICĂRI La Ordinul ministrului justiției nr. 2.607/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 27 octombrie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția nr. 15, în loc de: „75. Bejenaru Tatiana, fiica lui Cucoș Ion (născut la 12.04.1921 în localitatea Cupcini) și Huțuțui Vera [...]”se va citi: „75. Bejenaru Tatiana, fiica lui Cucoș Ion (născut la 12.04.1921 în localitatea Cupcini) și Cucoș Vera [...]”; — în anexa nr. 1, la poziția nr. 20, în loc de: „20. Bezman Mihail, fiul lui Vasile și Vera (născută la 17.09.1939 în localitatea Cahul), născut la data de 9 septembrie 1964 în localitatea Cahul[...]”se va citi: „20. Bezman Mihail, fiul lui Vasile și Vera (născută la 7 7.09.7 939 în localitatea Cahui), născut la data de 9 septembrie 7 968 în localitatea Cahul — în anexa nr. 1, la poziția nr. 27, în loc de: „27. Boboc Nina, fiica lui Vidrașcu Vasile (născut la 1.10.1918 în localitatea Șișcani) și Vera [...]” se va citi: „27. Boboc Nina, fiica lui Vedrașcu Vasile (născut la 1.10.1918în localitatea Șișcani) și Varvara — în anexa nr. 1, la poziția nr. 50, în loc de: „50. Busuioc Ana, fiica lui Barcari Anton (născut la 10.03.1922 în localitatea Ștefan Vodă) și Barcari Vera, născută la data de 7 septembrie 7957 în localitatea laloveni[...]”se va citi: „50. Busuioc Ana, fiica lui Barcari Anton (născut la 10.03.1922 în localitatea Ștefan Vodă) și Barcari Vera, născută la data de 9 aprilie 7957 în localitatea laloveni — în anexa nr. 1, la poziția nr. 55, în loc de: „55. Caracaș /van, fiul lui Gheorghe (născut la 25.10.1923 în localitatea Fălești) [...]” se va citi: „55. Caracaș Ivan, fiul lui Gheorghe (născut la 25.10.1922 în localitatea Fălești) — în anexa nr. 1, la poziția nr. 67, în loc de: „67. Chian Mihail, fiul lui Gheorghe (născut la 1.05.1927 în localitatea Chișinău) și Vera, născut la data de 10 august 7957 în localitatea Chișinău [...]” se va citi: „67. Chian Mihail, fiul lui Gheorghe (născut la 1.05.1927 în localitatea Chișinău) și Vera, născut la data de 10 august 7957 în localitatea laloveni [.. — în anexa nr. 1, la poziția nr. 92, în loc de: „92. Crețu Claudia, fiica lui Rusu Alexandru (născut la 29.08.1918 în localitatea Edineț) și Eugenia, născută la data de 6 februarie 1949 în localitatea Fântâna Albă [...]”se va citi: „92. Crețu Claudia, fiica lui Rusu Alexandru (născut la 29.08.1918 în localitatea Edinei) și Eugenia, născută la data de 6 februarie 7 949 în localitatea Fîntîna Albă [.. — în anexa nr. 1, la poziția nr. 100, în loc de: „100. Danu Valeriu, fiul lui Danu Ion (născut la 15.06.1937 în localitatea Șendreni) și Sturzu Eugenia [...]” se va citi: „700. Danu Valeriu. fiul lui Danu Ion (născut la 15.06.1937 în localitatea Șendreni) și Danu Eugenia — în anexa nr. 1, la poziția nr. 106, în loc de: „706. Didilica Vasile, fiul lui Efim (născut la 26.06.1925 în localitatea Cazarjic) și Elena, născut la data de 28 decembrie 1958 în localitatea Sarata Nouă [...]” se va citi „706. Didilica Vasile, fiul lui Evfimie (născut la 26.06.1925 în localitatea Cazarjic) și Elena, născut la data de 28 decembrie 1958 în localitatea Sarata Nouă [.. — în anexa nr. 2, la poziția nr. 11, în loc de: „77. Bococi Livia, fiica lui lurie (fiul lui Vasile, născut la 21.12.1897 în localitatea Biserica Albă) și Maria, născută la data de 16 iulie 1978 în localitatea Solotvino [...]” se va citi: „77. Sviștea Livia, fiica lui lurie (fiul lui Vasile, născut la 21.12.1897 în localitatea Biserica Albă) și Maria, născută la data de 16 iulie 1978 în localitatea Solotvino EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 428324 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110/24.11.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495