MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 98 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 18 februarie 2009 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR 4. — Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților............................................ 2 HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 4. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului.... 2 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.296 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal ............................................... 3^4 Decizia nr. 1.299 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct.1 din Codul de procedură civilă, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din același cod..................................... 4-5 Decizia nr. 1.393 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ............................................................. 6-7 Nr. Pagina Decizia nr. 1.401 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .............................. 7-8 Decizia nr. 58 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România............................. 9-10 Decizia nr. 59 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală........................................... 10-11 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 157. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale pentru modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 997/2008 privind aprobarea modelelor standard ale Notificării referitoare la misiunea de control, Raportului de inspecție, Procesului-verbal de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale, precum și înștiințării de plată pentru debitor, destinate utilizării în activitatea de inspecție a Inspecției Sociale ...................... 12-16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR HOTĂRÂRE privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților în temeiul art. 42 și al art. 60 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008, se modifică după cum urmează: — domnul deputat Viorel Arion, aparținând Grupului parlamentar al PD-L, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor; — domnul deputat Gheorghe Zoicaș, aparținând Grupului parlamentar al PSD+PC, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; — domnul deputat Cristian Rizea, aparținând Grupului parlamentar al PSD+PC, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice la Comisia pentru industrii și servicii, în calitate de membru, în locul domnului deputat Mugurel Surupăceanu; — doamna deputat Lucia-Ana Varga, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați; — domnul deputat Relu Fenechiu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în calitate de membru; — domnul deputat lusein Ibram, aparținând Grupului parlamentar al minorităților naționale, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor; — domnul deputat Gabriel Oprea, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 16 februarie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, IOAN OLTEAN București, 16 februarie 2009. Nr. 4. HOTĂRÂRI ALE SENATULUI PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 20 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din Constituția României, republicată. — La anexa nr. XIV — Componența Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Bădescu Iulian — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal se include în componența comisiei, în locul domnului senator Mutu Gabriel — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal. î februarie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU PEREȘ T București, 16 februarie 2009. Nr. 4. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 3 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.296 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Victor Andrei în nume propriu și în calitate de reprezentant al Societății Comerciale „Visairi” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 2.823/99/2007 al Tribunalului lași — Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 22 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.823/99/2007, Tribunalul lași — Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 103— 124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Victor Andrei în nume propriu și în calitate de reprezentant al Societății Comerciale „Visairi” — S.R.L. din lași. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale atacate contravin dispozițiilor art. 11, 16, 20, 21, 24 și 135 din Constituție, precum și art. 7 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece reglementarea taxei pe valoarea adăugată — TVA — este de natură să împiedice activitatea normală de comerț, iar pe de altă parte, instituie discriminări inadmisibile între diferitele categorii de agenți economici. Tribunalul lași — Secția comercială și de contencios administrativ consideră excepția neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale atacate nu contravin Constituției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, ale art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au următoarea redactare: — Art. 1 alin. (2): „Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România. — Art. 29 alin. (6): „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. — Art. 103 — art. 124 din Legea nr. 573/2001 sunt cuprins în titlul IV — Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și în titlul V — Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România; —Art. 125—136 din aceeași lege sunt cuprinse în titlul VI — Taxa pe valoarea adăugată. Textele constituționale invocate sunt următoarele: art. 11 privind Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 135 privind Economia României. Este invocată și încălcarea art.7 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: I. Prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 228 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 al României, Partea I, nr. 326 din 24 aprilie 2008, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, și Decizia nr. 840 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.590 din 6 august 2008, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale. Instanța de judecată are rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, având obligația de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii. Referitor la criticile de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că acest Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art.29 din Legea nr. 47/1992, text de lege dă expresie prevederilor cuprinse în art. 142 alin. (1) și art. 146 din Legea fundamentală, precizând rolul Curții de garant al supremației Constituției. II. Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, față de art. 11, 16, 20 și 135 din Constituție, Curtea constată că este neîntemeiată. Aceste prevederi de lege, reglementând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, precum și obligativitatea plății taxei pe valoarea adăugată, reprezintă opțiunea legiuitorului, care astfel dă expresie preocupării statului pentru a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară. De altfel, cu privire la aceste texte de lege, autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de impozitare a veniturilor realizate de microîntreprinderi, precum și de obligativitatea plății taxei pe valoarea adăugată, aspecte care, însă, excedează competenței Curții Constituționale. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 103—124 și art. 125—136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Victor Andrei în nume propriu și în calitate de reprezentant al Societății Comerciale „Visairi” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 2.823/99/2007 al Tribunalului lași — Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.299 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din același cod loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1, cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Laurențiu Togănel și Ana Grădinaru în Dosarul nr. 345/96/2008 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Invocă jurisprudența Curții Constituționale. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 5 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 14 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 345/96/2008, Tribunalul Harghita — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1, cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Laurențiu Togănel și Ana Grădinaru. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale atacate contravin dispozițiilor art. 21 din Constituție, deoarece stabilirea termenului de revizuire cu începere de la data pronunțării hotărârii instanței de recurs care evocă fondul face imposibilă exercitarea căii de atac în condițiile în care partea nu cunoaște considerentele hotărârii, pentru a decide dacă există motiv de revizuire. Tribunalul Harghita — Secția civilă consideră excepția neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale atacate nu contravin Constituției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din același cod, având următoarea redactare: „Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: 1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri; [...]. ” Textul constituțional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 21 privind accesul liber la justiție. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 353 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006, și Decizia nr. 23 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, Curtea a reținut că „hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării. De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate”. Totodată, Curtea a statuat că „obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil”. Considerentele și soluția acestor decizii sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1— 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din același cod, excepție ridicată de Laurențiu Togănel și Ana Grădinaru în Dosarul nr. 345/96/2008 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.393 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maricica Florea în Dosarul nr. 1.733/254/2008 al Judecătoriei Mangalia, de Asociația de proprietari nr. 561 din Galați în Dosarul nr. 497/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția civilă, precum și de C.N.M. Petromin — S.A. din Constanța în Dosarul nr. 622/118/2005 al Tribunalului Constanța — Secția comercială. La apelul nominal lipsesc părțile, fața de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor 3 dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 2.036D/2008 și nr. 2.087D/2008 la Dosarul nr. 1.828D/2008, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din’31 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.733/254/2008 al Judecătoriei Mangalia, prin încheierea din 30 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 497/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția civilă, și prin încheierea din 9 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 622/118/2005 al Tribunalului Constanța — Secția comercială, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maricica Florea, Asociația de proprietari nr. 561 din Galați, respectiv de C.N.M. Petromin — S.A. din Constanța. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că dispozițiile’legale criticate contravin principiului liberului acces la justiție, instituirea obligației de plată a taxei de timbru împiedicând persoana în demersul de a-și valorifica drepturile și interesele legitime. Judecătoria Mangalia, Curtea de Apel Galați — Secția civilă și Tribunalul Constanța — Secția comerciala consideră excepția ca fiind neîntemeiata, arătând’că legea română asigură justițiabilului toate garanțiile unui proces echitabil, garantarea accesului egal la actul de justiție pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată câ excepția de neconstitu- ționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu’au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii- raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, texte de lege care au următorul conținut: „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. în cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară. (3) Neîndepiinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. (4) Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal. (5) în situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în ’a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare. ’’ în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) cu privire la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare, art. 52 alin. (1) și (3) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, și Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 7 României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, Curtea a stabilit că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit Constituției, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maricica Florea în Dosarul nr. 1.733/254/2008 al Judecătoriei Mangalia, de Asociația de proprietari nr. 561 din Galați în Dosarul nr. 497/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția civilă, precum și de C.N.M. Petromin — S.A. din Constanța în Dosarul nr. 622/118/2005 al Tribunalului Constanța — Secția comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALA DECIZIA Nr. 1.401 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 loan Vida --- președinte Nicolae Cochinescu --- judecător Aspazia Cojocaru --- judecător Acsinte Gaspar --- judecător Petre Lăzăroiu --- judecător Ion Predescu --- judecător Puskâs Valentin Zoltân --- judecător Tudorel Toader --- judecător Augustin Zegrean --- judecător Ion Tiucă --- procuror Mihaela Senia Costinescu --- magistrat-asistent Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstitu- ționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj — Secția civilă în Dosarul nr. 1.158/337/2007, de Silier Josef Tiberiu Victor în Dosarul nr. 6.093/325/2008 al Judecătoriei Timișoara și de Yehezkel Gluck Gabriela Gizela, Gluck Viorica, Hemo Gluck Adriana Grațiela, Friedman-Gluck Felix Paul și Spilberg Friedman Anita Eva în Dosarul nr. 318/176/2008 al Tribunalului Alba — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor 3 dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.945D/2008 și nr. 1.993D/2008 la Dosarul nr. 1.918D/2008, care a fost primul înregistrat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudențâ Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 9 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.158/337/2007 al Tribunalului Sălaj — Secția civilă, prin încheierea din 9 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 318/176/2008 al Tribunalului Alba — Secția civilă, și prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.093/325/2008 al Judecătoriei Timișoara, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din’ Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj — Secția civilă, precum și de Silier Josef Tiberiu Victor, respectiv Yehezkel Gluck Gabriela Gizela, Gluck Viorica, Hemo Gluck Adriana Grațiela, Friedman-Gluck Felix Paul și Spilberg Friedman Anita Eva. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, încălcând prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul nediscriminării, ale art. 21 privind liberul acces la justiție și ale art. 44 referitoare la garantarea proprietății private. Astfel, în primul rând, beneficiul legii reparatorii este subsumat întrunirii condiției cetățeniei române pentru persoana îndreptățită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, contravenind în această manieră principiului nediscriminării consacrat de Legea fundamentală. Tribunalul Alba — Secția civilă și Judecătoria Timișoara apreciază excepția de’ neconstituționalitate ca ’ fiind neîntemeiată. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conținut: „Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura si în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)—(9).” Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 11, 16, 18,21, 44, 46, 51 și 53. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a pronunțat prin Decizia nr. 630/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007. Cu acel prilej s-a reținut că dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. în acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii — proprietatea funciară — și scopul declarat al acesteia — retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat —, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională. Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil și urm.), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români. Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naște ulterior. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj — Secția civilă în Dosarul nr. 1.158/337/2007, de Silier Josef Tiberiu Victor în Dosarul nr. 6.093/325/2008 al Judecătoriei Timișoara și de Yehezkel Gluck Gabriela Gizela, Gluck Viorica, Hemo Gluck Adriana Grațiela, Friedman-Gluck Felix Paul și Spilberg Friedman Anita Eva în Dosarul nr. 318/176/2008 al Tribunalului Alba — Secția civilă. Definitivă și generai obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » 9 DECIZIA Nr. 58 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepție ridicată de Bankoua Irene în Dosarul nr. 22.185/3/2007 al Tribunalului București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că partea Oficiul Român pentru Imigrări a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 7 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 22.185/3/2007, Tribunalul București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Bankoua Irene într-un proces aflat în stadiul procesual al recursului, având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul cuprins: — Art. 63: „Instanța poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază că aceasta este utilă soluționării cauzei. ” în motivarea excepției se susține că lăsarea la aprecierea judecătorului a exercitării dreptului solicitantului de azil de a fi audiat „creează posibilitatea riscului de arbitrariu”, iar condiționarea acestui drept de un factor subiectiv, și anume opinia judecătorului, reprezintă o restrângere a dreptului la apărare, care nu poate fi justificată de niciunul dintre criteriile instituite în mod limitativ de art. 53 din Constituție. în opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse la art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare și la art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Tribunalul București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 63 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 122/2006, prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentul dosar și prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 439 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reținute. întrucât în cauza de față nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată cu acel prilej și argumentele pe care aceasta s-a întemeiat își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepție ridicată de Bankoua Irene în Dosarul nr. 22.185/3/2007 al Tribunalului București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 59 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală loan Vida --- președinte Nicolae Cochinescu --- judecător Aspazia Cojocaru --- judecător Acsinte Gaspar --- judecător Petre Lăzăroiu --- judecător Ion Predescu --- judecător Puskâs Valentin Zoltân --- judecător Tudorel Toader --- judecător Augustin Zegrean --- judecător Simona Ricu --- procuror Mihai Paul Cotta --- magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Zamfy Modern Conf” — S.R.L. Focșani în Dosarul nr. 195/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 44, 56 și 126 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 195/44/2008, Curtea de Apel Galați — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Zamfy Modern Conf” — S.R.L. Focșani în cauza ce are ca obiect judecarea cererii formulate de autorul excepției pentru anularea unui act administrativ. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 contravine dispozițiilor art. 44, 56 și 126 din Constituție, deoarece textul de lege instituie o procedură prealabilă intentării unui proces în contencios administrativ. Curtea de Apel Galați — Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece autoritatea administrativă se substituie instanței de judecată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că textul de lege nu instituie o procedură prealabilă intentării unui proces în contencios administrativ, ci reglementează răspunderea solidară a anumitor categorii de persoane. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 11 prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare: — Art. 27: „(2) Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condițiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca si debitorul și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: a) dobândește, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puțin jumătate din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului; b) are raporturi comerciale contractuale cu clienții și/sau cu furnizorii, alții decât cei de utilități, care, în proporție de cel puțin jumătate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul; c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puțin jumătate dintre angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului. ” (3 ) în înțelesul alin. (2), termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) control — majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaților unei societăți comerciale ori a unei asociații sau fundații, fie în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori consiliul director al unei asociații sau fundații; Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii b) control indirect — activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane. ” Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 referitor la contribuții financiare și art. 126 referitor la instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dispozițiile art. 27 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, instituie răspunderea solidară a persoanei juridice cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent, dacă această persoană controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca și debitorul și dacă mai este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile enumerate la lit. a)—c) ale textului criticat. Totodată, alin. (3) al aceluiași articol din ordonanță prevede semnificația unor termeni și expresii, și anume „contra/”și „control indirect”. Rezultă că aceste prevederi legale nu instituie vreo procedură prealabilă intentării unui proces în contencios administrativ și nu au nicio legătură cu obligația cetățenilor de a contribui prin taxe și impozite la cheltuielile publice. în consecință, invocarea, în susținerea excepției, a dispozițiilor art. 56 și 126 din Constituție este, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate, irelevantă. Curtea reține, totodată, că susținerile autorului excepției referitoare la neconstituționalitatea prevederilor legale criticate față de art. 44 din Constituție sunt neîntemeiate. Prin Decizia nr. 1.294 din 2 decembrie, 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, Curtea a constatat că art. 44 alin. (8) din Constituție nu este încălcat. Soluția legislativă prevăzută de art. 27 alin. (2) și (3) din ordonanță este justificată de natura deosebită a obligațiilor fiscale și de ocrotirea interesului public. —3, al art. 11 DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Zamfy Modern Conf” — S.R.L. Focșani în Dosarul nr. 195/44/2008 al Curții de Apel Galați — Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN pentru modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 997/2008 privind aprobarea modelelor standard ale Notificării referitoare la misiunea de control, Raportului de inspecție, Procesului-verbal de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale, precum și înștiințării de plată pentru debitor, destinate utilizării în activitatea de inspecție a Inspecției Sociale Având în vedere prevederile art. 22 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Inspecției Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.059/2007, în baza prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. I. — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 997/2008 privind aprobarea modelelor standard ale Notificării referitoare la misiunea de control, Raportului de inspecție, Procesului-verbal de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale, precum și înștiințării de plată pentru debitor, destinate utilizării în activitatea de inspecție a Inspecției Sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 26 noiembrie 2008, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 5 se abrogă. 2. Anexele nr. 1—4 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1—4 la prezentul ordin. 3. Anexa nr. 5 se abrogă. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mariana Nedelcu, secretar de stat București, 9 februarie 2009. Nr. 157.’ MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA SOCIALĂ Inspectoratul Social Regional................... Str..............nr......, localitatea.......... Județul/sectorul................................ Telefon.............., fax...................... Nr.........din.............. ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 997/2008) NOTIFICARE în atenția.............................................................................................................. (Se menționează numele reprezentantului legal al entității inspectate și funcția acestuia.) Prin prezenta vă aducem la cunoștință faptul că Inspecția Socială/lnspectoratul Social Regional ................................ ..........................................................................................................va efectua în perioada.........................................................................................................o misiune de inspecție la.............................................................................................................................. (Se va completa numele furnizorului și al serviciului inspectat.) Misiunea de inspecție se realizează în temeiul ordinului de misiune al inspectorului general de stat emis în conformitate cu Planul anual de control, evaluare și consiliere al Inspecției Sociale pe anul...și are în vedere următoarele obiective (se va completa cu obiectivele din fișa de inspecție). Pentru operativitatea și asigurarea eficienței activității de inspecție vă solicităm ca pe perioada desfășurării misiunii de inspecție să fie puse la dispoziția echipei de inspectori sociali următoarele documente: precum și orice alt document ce poate contribui la îndeplinirea misiunii de inspecție în bune condiții. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 13 în conformitate cu prevederile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecția Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 211/2007, aveți obligația ca pe timpul efectuării misiunii de inspecție să asigurați accesul echipei de inspectori sociali în incinta tuturor entităților inspectate și să puneți la dispoziția acestora toate documentele ce pot contribui la îndeplinirea misiunii de inspecție în bune condiții, să facilitați intervievarea personalului din subordine și a beneficiarilor. Echipa de inspecție este formată din următoarele persoane: 1.........................’.................; 2...........................................; 3........................................... Inspector general de stat/lnspector social-șef, Organismul/Autoritatea/Instituția............................................................................................................... (Se menționează datele de identificare ale persoanei juridice de drept public/privat.) ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 997/2008) MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA SOCIALĂ Inspectoratul Social Regional...... Str........nr..........localitatea...... Județul/sectorul.......... Telefon........., fax..... Nr..........din............... Avizat Inspector social-șef, Aprobat Inspector general de stat, RAPORT DE INSPECȚIE privind inspecția efectuată la.................. 1. Baza legală a inspecției efectuate: Inspecția desfășurată la.........................a avut loc în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecția Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 211/2007, al Hotărârii Guvernului nr. 1.059/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Inspecției Sociale și al Ordinului de misiune nr.din..........al inspectorului general de stat al inspecției sociale. 2. Date de identificare ale entității supuse inspecției 3. Obiectivele controlate și evaluate, stabilite prin Planul anual de control, evaluare și consiliere 4. Date referitoare la organizarea misiunii de inspecție 5. Constatări: Descrierea faptelor constatate și încadrarea juridică a deficiențelor, precum și organismul abilitat să aplice sancțiunile corespunzătoare sau, după caz, sancțiunea aplicată direct de echipa de inspectori 6. Perioada de desfășurare 7. Echipa de inspecție: • componența echipei • coordonatorul echipei 8. Concluzii 9. Propunerile și recomandările formulate față de situațiile constatate 10. Numele, prenumele și semnăturile membrilor echipei de inspecție. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA SOCIALĂ Inspectoratul Social Regional............. Str......................................nr., localitatea. Județul/sectorul........................... Telefon.........., fax.................... ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 997/2008) Regim special Seria I.S. nr. 0000001 PROCES-VERBAL de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale privind nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la protecția socială încheiat astăzi, ziua....luna......anul...., ora.....în localitatea....................., județul/sectorul I. Agentul/Agenții constatator/constatatori......................................................, având funcția/funcțiile de ................................în cadrul Inspecției Sociale/lnspectoratului Social Regional ........................................., în baza legitimației/legitimațiilor nr. emise de Inspecția Socială, în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecția Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 211/2007, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.059/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Inspecției Sociale, conform atribuțiilor de control conferite de actele normative în vigoare, și ale Ordinului de misiune nr... din...........................................................................................................................al inspectorului general de stat al Inspecției Sociale, cu ocazia misiunii de inspecție efectuate în ziua.luna ......anul.....ora......, la...................................................., II. am constatat următoarele fapte contravenționale astăzi,..........(data, ora si locul sus-menționate): 1......................................................'............................................................................. 2..................................................................................................................................: 3................................................................................................................................... fapte prevăzute și sancționate de: 1. art........alin.....lit..........din.......................................; 2. art........alin.....lit..........din.......................................; 3. art........alin.....lit..........din.............................................., (Se vor completa, în clar, de către inspectorul/inspectorii social/sociali prevederile articolului, alineatului, literei din actul normativ ale cărui dispoziții au fost încălcate.) și se sancționează astfel: 1. cu amendă de la.............lei la.................lei; 2. cu amendă de la.............lei la.................lei; 3. cu amendă de la.............lei la.................lei. Inspector(i) social(i) constatator(i), Martor, Mi s-a înmânat și am primit o copie a procesului-verbal astăzi, ziua......luna.....anul........... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) III. Contravenientul este: 1. Numele și prenumele..........................................., prenumele părinților:................................ și................., data și locul nașterii..............................., domiciliul actual stabil............................, CNP.................................., BI/CI seria..nr........, emis/emisă de Poliția...................la data de.............. ocupația............., locul de muncă........................................... 2. Numele și prenumele......................................., prenumele părinților:................................... și ..............................., data și locul nașterii ............................................., domiciliul actual stabil ...............................................,..............................................CNP., BI/CI seria...nr., emis/emisă de Poliția............................................................................................... la data de., ocupația., locul de muncă.......................................... 3. Persoana juridică................................, cu sediul în................, str.........................nr......, bl...., sc....., ap....., județul/sectorul........, constituită în baza...............................................având codul fiscal .............., cont nr................................ la .................., reprezentată legal prin dl/dna , în calitate de., domiciliat/domiciliată în. str......................................................................................................................nr., bl., sc., ap., județul/sectorul., având BI/CI seria.nr. eliberat/eliberată de...............la data de.........., CNP....................... MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 15 Aceste fapte contravenționale au fost săvârșite în perioada.............................................. împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptelor și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite: Contravenientul și-a îndeplinit/nu și-a îndeplinit obligația legală de a prezenta agenților constatatori, la cererea lor, actul de identitate ori documentele solicitate pentru buna desfășurare a activității de control. în cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: pașaport ori alt document de trecere a frontierei de stat seria.nr.., data eliberării......., statul emitent........... în cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților, tatăl .........., mama......................alt reprezentant ori ocrotitor legal.......... IV. Sancțiunea aplicată și măsurile dispuse: Avertisment/Amendă contravențională în cuantum de.....................(..............................................) lei Măsuri dispuse: Termen de realizare................................................................................ (Se barează cu o linie continuă situațiile care nu corespund.) Inspector(i) social(i) constatator(i), Martor, Mi s-a înmânat și am primit o copie a procesului-verbal astăzi, ziua........luna........anul......... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) V. Amenda se va achita în contul................................deschis la Trezoreria...................................iar documentul doveditor al plății va fi prezentat sau comunicat prin poștă Inspecției Sociale la adresa ...............................................în termen de 15 zile de la înmânarea/comunicarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și a înștiințării de plată. Conform dispozițiilor legale, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului- verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ ale cărui dispoziții au fost încălcate, adică suma de......................lei. VI. în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării acestuia. Plângerea se va depune la............................. VII. Contravenientul nu se află de față/refuză să semneze sau nu poate lua cunoștință despre conținutul procesului-verbal (Se barează cu o linie continuă situațiile care nu corespund.), fapt atestat de martor, domnul/doamna.............................. domiciliat/domiciliată în.......................str...................nr.......bl........sc. ..., ap..., județul/sectorul.......... având BI/CI seria.........nr..................... eliberat/eliberată de................................la data de.................. CNP.............................. VIII. Alte mențiuni: (Se pot menționa observațiile/obiecțiile contravenientului.) Prezentul proces-verbal conține.pagini și a fost întocmit în.....................exemplare, dintre care un exemplar s-a înmânat contravenientului astăzi,................sau se va comunica acestuia în cel mult o lună de la data încheierii. Inspector(i) social(i) constatator(i), Martor, Mi s-a înmânat și am primit o copie a procesului-verbal astăzi, ziua.......luna.......anul....... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98/18.11.2009 ANEXA Nr. 4 (Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 997/2008) MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE INSPECȚIA SOCIALĂ Inspectoratul Social Regional................... Str...............nr...., localitatea........... Județul/sectorul................................ Telefon............, fax........................ Regim special Seria LS. nr. 0000001 ÎNȘTIINȚARE DE PLATĂ pentru debitorul: Persoana juridică/fizică..................................................cu sediul/domiciliul în.................................... str.............................................nr.....bl......sc......ap....., județul/sectorul........................constituită în baza...................................................................având codul fiscal..................cont nr.................... la................., reprezentată legal prin dl/dna............................., în calitate de................, domiciliat/domiciliată în................., str.................nr....., bl......sc.......ap......., județul/sectorul..............., având BI/CI seria...... nr............, eliberat/eliberată.......................la data de........................, CNP.......................... în baza Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria...................nr.............., încheiat în ziua..... luna.....anul......., vă comunicăm prezenta înștiințare de plată pentru suma totală de...............lei, constituită debit la instituția noastră pe numele dumneavoastră. După trecerea termenului-limită prevăzut în procesul-verbal sus-menționat, acesta devine titlu executoriu fără nicio altă formalitate și se supune executării silite în condițiile dispozițiilor legale imperative privind executarea silită a creanțelor bugetare. Amenda se va achita în contul...................................................deschis la Trezoreria......................... iar documentul doveditor al plății va fi prezentat sau comunicat prin poștă Inspecției Sociale la adresa...................... în termen de 15 zile de la înmânarea/comunicarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și a înștiințării de plată. Această înștiințare de plată se comunică dumneavoastră, în calitate de debitor bugetar, conform actelor normative în vigoare, pentru opozabilitate, împreună cu procesul-verbal în cauză. Contravenientul nu se află de față/refuză să semneze/nu poate să semneze prezenta înștiințare de plată. (Se barează cu o linie continuă situațiile care nu corespund.) Se confirmă de martorul: Numele și prenumele..........................................., prenumele părinților.................și..................., data și locul nașterii.....................domiciliul actual stabil......................................., CNP........................... BI/CI seria...nr........emis/emisă de Poliția............la data de.........., ocupația.............locul de muncă................ Prezenta înștiințare de plată face parte integrantă din Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria....nr.............din data de................ Alte mențiuni: Inspector(i) social(i) constatator(i), Martor, Mi s-a înmânat și am primit o copie a înștiințării de plată astăzi, ziua..........luna.........anul........... (numele, prenumele și semnătura contravenientului) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 324473 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98/18.11.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495