MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 91 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ- ¹⁶ februarie 2009 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.384 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă.................... 2-3 Decizia nr. 53 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală .................................... 3^4 Decizia nr. 57 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă.............................................. 4-5 Decizia nr. 97 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă.......................................... 6-7 Nr. Pagina Decizia nr. 102 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă ...................................... 7-8 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 56. — Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale............... 9-12 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR 1. — Ordin pentru aprobarea Normelor privind încheierea exercițiului financiar 2008 pentru societățile din domeniul asigurărilor............................ 13-15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.384 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Romeo Pascu și Aurelia Pascu în Dosarul nr. 13.014/325/2006 al Tribunalului Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din data 13 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 13.014/325/2006, Tribunalul Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Romeo Pascu și Aurelia Pascu. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate vin în contradicție cu prevederile art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 24, art. 135 alin. (1) și art. 148 din Constituție, deoarece se creează o discriminare între două categorii de liber profesioniști, și anume experții, pe de-o parte, și avocații, pe de altă parte. Tribunalul Timiș — Secția comercială si de contencios administrativ apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, întrucât cadrul legal stabilit în art. 274 din Codul de procedură civilă este constituțional reglementat privitor la toate posibilitățile de acordare a cheltuielilor de judecată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut: „Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 24, art. 135 alin. (1) și art. 148 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 492 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 iulie 2006, s-a reținut că în cazul experților organul care numește expertul este chiar instanța de judecată, care fixează și onorariul provizoriu al expertului, iar în cazul muncii prestate de avocat cei care stabilesc onorariul acestuia sunt partea și avocatul respectiv, prin înțelegere. Astfel, Curtea a statuat că situațiile respective sunt diferite, tratamentul diferit aplicat fiind justificat, iar faptul că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii ori munca îndeplinită de avocat, nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție. De asemenea, prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Curtea Constituțională a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 3 avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil. în sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Romeo Pascu și Aurelia Pascu în Dosarul nr. 13.014/325/2006 al Tribunalului Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 53 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Dorel Pârâu în Dosarul nr. 7.469/245/2008 al Judecătoriei lași. La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că apărătorul autorului excepției a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale, în care precizează că va face dovada acestei imposibilități la următorul termen de judecată. De asemenea, partea Nicolai Macovei a depus la dosar întâmpinare, arătând că datorită vârstei, stării de sănătate precare și condițiilor meteorologice nu se poate prezenta în fața Curții, dar că are convingerea că dosarul cauzei cuprinde toate datele necesare pentru o soluție dreaptă și legală. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, arătând că nu s-a făcut dovada existenței cauzei de amânare invocate. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 13 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.469/245/2008, Judecătoria lași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Dorel Pârâu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece se creează o situație injustă pentru petent, motivat de faptul că dispozițiile art. 277 din Codul de procedură penală prevăd un termen de 20 de zile în care procurorul ierarhic superior trebuie să soluționeze plângerea și să comunice părții modul în care a fost rezolvată, iar prin dispozițiile art. 278¹ din Codul de procedură penală se restrânge acest termen la 20 de zile, petentul neavând posibilitatea de a afla soluția procurorului ierarhic superior și de a exercita calea de atac împotriva acesteia. Judecătoria lași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală reprezintă de fapt o concretizare 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 a normelor constituționale ce consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituit tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât nu încalcă dreptul la un proces echitabil. Se invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut de art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. ” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare asemănătoare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 598 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.128 din 14 decembrie 2005, Decizia nr. 232 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007, Decizia nr. 780 din 20 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, și Decizia nr. 136 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, prin care Curtea Constituțională a statuat, pentru considerentele acolo reținute, că prevederile art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Dorel Pârâu în Dosarul nr. 7.469/245/2008 al Judecătoriei lași. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 57 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dan Gheorghiu și Elenuța Gheorghiu în Dosarul nr. 10.285/212/2008 al Judecătoriei Constanța — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că textele de lege criticate nu MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 5 contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorii acesteia. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 10 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.285/212/2008, Judecătoria Constanța — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Gheorghiu și Elenuța Gheorghiu într-o cauză civilă cu privire la un imobil. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: — Art. 1.846 din Codul civil: „Orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru. ” —Art. 1.847 din Codul civil: „Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, după cum se explică în următoarele articole. ” —Art. 674 din Codul de procedură civilă: „Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă: 1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare; 2. reclamantul dovedește că, înainte de această dată, el a posedat cel puțin un an; 3. posesiunea lui întrunește condițiile cerute de art. 1.846 și 1.847 din Codul civil. în cazul când deposedarea sau tulburarea s-a făcut prin violență, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la punctele 2 și 3 din acest articol. Cererile posesorii se Judecă de urgență și cu precădere. întâmpinarea nu este obligatorie. ” în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate „reprezintă un pericol pentru proprietar, care nu este lăsat să posede în liniște și să se bucure de proprietatea sa”, arătând că „legea nu trebuie să impună proprietarului ca, alături de el și fără consimțământul său, să fie obligat să primească în imobilul său, pe care îl deține cu titlu legal, alte persoane care nu au niciun drept”. în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, este nesocotit art. 44 din Legea fundamentală referitor la dreptul de proprietate. Judecătoria Constanța — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate nu sunt de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată, astfel cum acesta este garantat în Legea fundamentală. Textele din Codul civil criticate de autorii excepției au în vedere prescripția achizitivă, ca modalitate de dobândire a proprietății (sau a altor drepturi reale) asupra bunurilor imobile. Aceasta pleacă de la premisa posesiei, care este o stare de fapt și care trebuie să cumuleze anumite calități pentru a fi aptă de a conduce la uzucapare. Așadar, conținutul acestora nu poate intra în contradicție cu dispozițiile constituționale care apără proprietatea. De asemenea, nici prevederile art. 674 din Codul de procedură civilă nu nesocotesc dispozițiile art. 44 din Constituție. Acestea nu fac altceva decât să enumere condițiile de admisibilitate a acțiunilor posesorii, fără să intereseze dacă posesorul este și titularul dreptului de proprietate, așa că nu poate fi pusă în discuție incidența normelor constituționale referitoare la protecția și garantarea dreptului de proprietate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.846 și art. 1.847 din Codul civil și ale art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dan Gheorghiu și Elenuța Gheorghiu în Dosarul nr. 10.285/212/2008 al Judecătoriei Constanța — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 91/16.11.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 97 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 295/R/2006 al Judecătoriei Marghita. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 27 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 295/R/2006, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză trimisă spre rejudecare având ca obiect o acțiune în pretenții. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: „Pentru deținuți, înmânarea se face la administrația închisorii. ” în opinia autorului excepției, textul de lege menționat contravine prevederilor art. 11, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 20, 21,24 și ale art. 124 alin. (2) din Constituție, ale art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 12 la Convenție. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă sunt discriminatorii și contrare dreptului la un proces echitabil și la corespondență, deoarece prevăd pentru deținuți o altă modalitate de îndeplinire a procedurii de citare, și anume prin înmânarea citației, în vreme ce pentru celelalte categorii de justițiabili sunt stabilite modalități care nu pun în pericol realizarea actului de justiție. Judecătoria Marghita apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă nu au caracter discriminatoriu fiind, așadar, constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Principiul nediscriminării presupune aplicarea aceluiași tratament juridic unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil și impune, în același timp, reglementarea unui tratament juridic diferențiat pentru situații care se deosebesc între ele. Prin urmare, autorul excepției nu poate invoca în mod justificat încălcarea acestui principiu, din moment ce situația sa juridică este diferită de a celorlalte categorii de justițiabili, aflați în stare de libertate, în timp ce acesta execută o sancțiune privativă de libertate. în aceste condiții, atât modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, cât și cea de înmânare a corespondenței sunt adaptate situației juridice a destinatarului, fiind raportată la locul de detenție a acestuia, și nu la domiciliul sau reședința persoanei fizice, fără a pune însă în pericol efectivitatea și finalitatea îndeplinirii acestor proceduri. O dovadă în plus în acest sens este faptul că autorul excepției a invocat prezenta excepție în cursul unui proces aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, exercitând, deci, în mod efectiv, dreptul de acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, pretins încălcate. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 7 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 6 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 295/R/2006 al Judecătoriei Marghita. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 102 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu în Dosarul nr. 10.981/1/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția comercială. La apelul nominal răspunde partea loan-Mircea Bîrsan, prin avocat Laura Elena Pop, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că părțile Mircea Gheorghe Boitor și Societatea Comercială „Transilvania Construcții” — S.A. din Cluj-Napoca au trimis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită și motivează soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul părții prezente. Aceasta susține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece acest text nu are legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională. în ceea ce privește dispozițiile art. 318 din același cod, arată că alin. 2 a fost abrogat prin art. I pct. 121 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000, astfel că și această excepție trebuie respinsă ca inadmisibilă, iar prevederile alin. 1 ale aceluiași articol criticat nu încalcă accesul liber la justiție, astfel că această excepție de neconstituționalitate este neîntemeiată. Depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public solicită, mai întâi, respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin critica de neconstituționalitate formulată, autorul excepției urmărește, de fapt, modificarea legislației, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. în subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale și convenționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 19 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.981/1/2007, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prevederile „art. 317 alin. 2 și ale art. 318 din Codul de procedură civilă” se află „în mod evident” în neconcordanță față de dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 și 53 din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece condiționează admisibilitatea contestației în anulare de aprecierea subiectivă a judecătorului asupra existenței erorilor materiale sau a omisiunilor din greșeală, noțiuni care cu ușurință pot fi luate în considerare ca și greșeli de judecată. Prin urmare, pentru luarea unei decizii de către instanța judecătorească, în sensul admisibilității contestației în anulare, este necesară „stabilirea unei distincții clare legislative” care să 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 prevadă „limita clară și certă dintre noțiunile de erori materiale sau a omisiunii din greșeală și, dimpotrivă, a erorilor, omisiunilor sau greșelilor de judecată”. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția comercială apreciază că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă nu contravin textelor constituționale invocate. Accesul la justiție și folosirea căilor de atac se exercită în formele și în condițiile procedurale instituite de legiuitor, ceea ce nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă, actualizat. Cât privește dispozițiile alin. 2 al art. 318, reiese din aceeași încheiere de sesizare că instanța de judecată a avut în vedere textul legal în vigoare, deoarece prevederile alin. 2 al art. 318 au fost abrogate prin art. I pct.121 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Prin urmare, în prezent, art. 318 cuprinde doar dispozițiile alin. 1, în vigoare, acestea având următorul conținut: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot ti atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (2) referitoare la interzicerea îngrădirii prin lege a exercitării accesului liber la justiție, coroborate cu ale art. 53, care reglementează condițiile privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 par.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată, mai întâi, că, în ceea ce privește dispozițiile art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă, acestea nu constituie obiect al excepției de neconstituționalitate, deoarece nu au fost cuprinse în încheierea de sesizare a Curții, în cuprinsul aceleiași încheieri, instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au legătură cu soluționarea cauzei deduse judecății. Cât privește prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că, în practica sa, a analizat în repetate rânduri conformitatea textului de lege criticat față de aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și cu aceeași motivare. De exemplu, prin Decizia nr. 122 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, stabilind, pentru argumentele acolo reținute, că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă satisfac exigențele constituționale. Deoarece în cauza de față nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, atât soluția pronunțată prin decizia menționată, cât și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în acest dosar. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu în Dosarul nr. 10.981/1/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac Ministrul administrației și internelor, Liviu Nicolae Dragnea Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 29 ianuarie 2009. Nr. 56. ’ ANEXĂ NORME METODOLOGICE de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale CAPITOLUL I Asistența medicală comunitară Art. 1. — (1) Asistența medicală comunitară, astfel cum este definită la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, denumită în continuare ordonanță de urgență, cuprinde programe, activități și servicii medicale, furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale, adresate persoanelor dintr-o comunitate. (2) Scopul asistenței medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale și sociale, flexibile și adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceștia trăiesc prin utilizarea eficientă a serviciilor acordate în cadrul pachetului de bază, punerea accentului pe prevenție și continuitate a serviciilor. Art. 2. —Asistența medicală comunitară cuprinde, potrivit art. 6 din ordonanța de urgență, în principal următoarele activități: a) identificarea problemelor medico-sociale ale comunității; b) educația pentru sănătate și profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viață și mediu sănătos; c) mobilizarea populației pentru participarea la programele de vaccinări, controale medicale profilactice etc.; d) promovarea sănătății reproducerii și planificarea familială; e) îngrijirea și asistența medicală la domiciliu, curativă și de recuperare, în vederea reinserției sociale; f) acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu. Ârt. 3. — (1) Desfășurarea activităților de asistență medicală comunitară integrată cu serviciile sociale se face în folosul comunității de serviciul public de asistență socială de la nivelul autorităților administrației publice locale sau, după caz, de compartimentul desemnat cu atribuții în domeniu din cadrul aparatului de specialitate al primarului. (2) Autoritățile administrației publice locale elaborează strategia și programul anual de asistență medicală comunitară la nivelul unității administrativ-teritoriale respective, monitorizează și evaluează activitatea de asistență medicală comunitară. (3) Autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor transmit semestrial direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București raportul privind activitatea desfășurată la nivel de județ, până cel mai târziu la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se face raportarea. Art. 4. — Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, asigură îndrumarea 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 tehnică și metodologică a activității de asistență medicală comunitară la nivel județean și al municipiului București. Art. 5. — în domeniul asistenței medicale comunitare, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București au în principal următoarele atribuții: a) să acorde consultanță și asistență tehnică în domeniul evaluării nevoilor, al stabilirii priorităților, modalităților de implementare și monitorizare a politicilor de asistență medicală comunitară integrată; b) să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale în vederea realizării strategiei județene și a listei de priorități în domeniul asistenței medicale comunitare; c) să contribuie la crearea unui cadru organizatoric pentru monitorizarea și evaluarea serviciilor și programelor naționale și locale de sănătate, cu privire la asistența medicală comunitară; d) să monitorizeze elaborarea de ghiduri și standarde de practică în domeniul asistenței medicale comunitare; e) să asigure sprijin pentru formarea personalului care lucrează în rețeaua de asistență medicală comunitară integrată, inclusiv pentru joncțiunile cu rețeaua de medicină de familie, accesul la medicamente, servicii ambulatorii și spitalicești; f) să identifice, să elaboreze și să propună programe specifice de educație pentru sănătate și pentru adoptarea unui stil de viață sănătos la nivelul diferitelor comunități; g) să elaboreze și să propună programe specifice de prevenire și profilaxie primară, secundară și terțiară și de recuperare medicală și incluziune socială; h) să identifice, să elaboreze și să propună programe specifice de consiliere medico-socială, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vulnerabile: gravide, nou-născuți, bolnavi cronici, bătrâni, persoane cu dizabilități, neasigurați, victime ale violenței domestice, copii provenind din familii dezorganizate, persoane cu probleme de sănătate mintală, precum și alte categorii de persoane identificate la nivel local ca fiind în situații de risc; i) să faciliteze și să monitorizeze crearea parteneriatelor interinstituționale la diferite niveluri, a strategiilor și a protocoalelor comune pentru serviciile de asistență comunitară. Art. 6. — Mediatorul sanitar are următoarele atribuții: a) cultivă încrederea reciprocă între autoritățile publice locale și comunitatea de romi din care face parte; b) facilitează comunicarea între membrii comunității de romi și personalul medico-sanitar; c) catagrafiază gravidele și lehuzele, în vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale și post-partum; le explică necesitatea și importanța efectuării acestor controale și le însoțește la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie și cu celelalte cadre sanitare; d) explică noțiunile de bază și avantajele planificării familiale, încadrat în sistemul cultural tradițional al comunității de romi; e) catagrafiază populația infantilă a comunității de romi; f) explică noțiunile de bază și importanța asistenței medicale a copilului; g) promovează alimentația sănătoasă, în special la copii, precum și alimentația la sân; h) urmărește înscrierea nou-născutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare; i) sprijină personalul medical în urmărirea și înregistrarea efectuării imunizărilor la populația infantilă din comunitățile de romi și a examenelor clinice de bilanț la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani; j) explică avantajele includerii persoanelor în sistemul asigurărilor de sănătate, precum și procedeul prin care poate fi obținută calitatea de asigurat; k) explică avantajele igienei personale, a igienei locuinței și spațiilor comune; popularizează în comunitatea de romi măsurile de igienă dispuse de autoritățile competente; I) facilitează acordarea primului ajutor, prin anunțarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanță și însoțirea echipelor care acordă asistență medicală de urgență; m) mobilizează și însoțește membrii comunității la acțiunile de sănătate publică: campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare și conștientizare din domeniul promovării sănătății, acțiuni de depistare a bolilor cronice etc.; explică rolul și scopul acestora; n) participă la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză și a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București; o) la solicitarea cadrelor medicale, sub îndrumarea strictă a acestora, explică rolul tratamentului medicamentos prescris, reacțiile adverse posibile ale acestuia și supraveghează administrarea medicamentelor, de exemplu’: tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculoză; p) însoțește cadrele medico-sanitare în activitățile legate de prevenirea sau controlul situațiilor epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate, explică membrilor comunității rolul și scopul măsurilor de urmărit; q) semnalează cadrelor medicale apariția problemelor deosebite din cadrul comunității: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicații, probleme de igienă a apei etc.; r) semnalează în scris direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București problemele identificate privind accesul membrilor comunității rome pe care o deservește la următoarele servicii de asistență medicală primară: (i) imunizări, conform programului național de imunizări; (ii) examen de bilanț al copilului cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani; (iii) supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sănătății; (iv) depistarea activă a cazurilor de TBC; (v) asistență medicală de urgență; (vi) informarea asistentului social cu privire la cazurile potențiale de abandon al copiilor. Art. 7. — (1) Asistentul medical comunitar are, în principal, atribuții privind: a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunității; b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populației cu risc; c) culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde își desfășoară activitatea; d) stimularea de acțiuni destinate protejării sănătății; e) identificarea, urmărirea și supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie și cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condițiilor favorabile dezvoltării nou-născutului; f) efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecție a sănătății mamei și a nou- născutului; g) în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie și din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunitățile de romi pentru prevenirea abandonului; h) supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului și a copilului mic; i) promovează necesitatea de alăptare și practicile corecte de nutriție; j) participă, în echipă, la desfășurarea diferitelor acțiuni colective, pe teritoriul comunității: vaccinări, programe de screening populațional, implementarea programelor naționale de sănătate; k) participă la aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a eventualelor focare de infecții; I) îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic; m) semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităților în teren; n) efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico- social tratați la domiciliu și urmărește aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de’medic; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 11 o) urmărește și supraveghează în mod activ copiii din evidența specială (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.); p) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie și contribuie la înscrierea acestora; urmărește și supraveghează activ nou-născuții ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie; q) organizează activități de consiliere și demonstrații practice pentru diferite categorii populaționale; r) colaborează cu ONG-uri și cu alte instituții pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-țintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale și de comportament), în conformitate cu strategia națională; s) urmărește identificarea persoanele de vârstă fertilă; diseminează informații specifice de planificare familială și contracepție; t) se preocupă de identificarea cazurilor de violență domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile; u) efectuează activități de educație pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viață sănătos. (2) Asistentului medical comunitar îi revin responsabilitățile respectării: a) normelor eticii profesionale, inclusiv asigurarea păstrării confidențialității în exercitarea profesiei; b) actelor și hotărârilor luate în conformitate cu pregătirea profesională și limitele de competență; c) îmbunătățirii nivelului cunoștințelor profesionale prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; d) întocmirii evidenței și completării documentelor utilizate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv registre, fișe de planificare a vizitelor la domiciliu și alte asemenea documente. Art. 8. — Finanțarea cheltuielilor de personal pentru asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății. Art. 9. — Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 și trimestrului I al anului 2009 se asigură, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare, din bugetul Ministerului Sănătății, din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii. CAPITOLUL II Asistența medicală și de medicină dentară acordată în unități de învățământ Art. 10. — Autoritățile administrației publice locale au obligația să respecte prevederile legale în vigoare privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților. Art. 11. — Finanțarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistența medicală și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății. Art. 12. — Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 și trimestrului I al anului 2009 se asigură potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 din bugetul Ministerului Sănătății, din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii. CAPITOLUL III Asistența medicală acordată în unele unități sanitare cu paturi Art. 13. — în domeniul asistenței medicale acordate în unele unități sanitare cu paturi prevăzute la art. 17 alin. (2) din ordonanța de urgență, Ministerul Sănătății are următoarele competențe: a) elaborează normativele de personal care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății; b) eliberează avizul conform la propunerile Consiliului General al Municipiului București/consiliilor locale privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat. Art. 14. — (1) Evaluarea activității managerilor din unitățile sanitare cu paturi se efectuează în condițiile reglementărilor emise de Ministerul Sănătății, respectiv prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificările și completările ulterioare. (2 ) Evaluarea activității managerilor pentru anul 2008 se va face de către o comisie a Ministerului Sănătății la care participă și reprezentanți ai administrațiilor publice locale care au în subordine spitalele respective. Art. 15. — Autoritatea administrației publice locale, prin structura cu atribuții specifice în domeniu, are următoarele competențe: a) aprobă ștatele de funcții ale unităților sanitare subordonate, cu încadrarea în normativele de personal și în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat; b) aprobă modificarea ștatelor de funcții aprobate; c) aprobă organigrama și modificarea acesteia; d) înaintează Ministerului Sănătății, în vederea obținerii avizului conform, propunerile managerului unității privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat, pentru aprobarea acestora. Art. 16. —Activitatea unităților sanitare publice cu paturi al căror management a fost transferat se desfășoară în conformitate și cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale: a) Ordinului ministrului sănătății și familiei nr. 698/2001 pentru aprobarea unor metodologii privind angajarea, transferarea și detașarea medicilor, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor ’și chimiștilor, precum și a altui personal de specialitate cu studii superioare din unitățile sanitare publice, cu modificările și completările ulterioare; b) Ordinului ministrului sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare; liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unități sanitare și se aprobă de Primăria Municipiului București/autoritățile administrației publice locale, la propunerea unităților sanitare cu paturi. în cazuri deosebite, programul de muncă și organizarea gărzilor în alte condiții decât cele prevăzute în Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar se pot face numai cu aprobarea Primăriei Municipiului București/autorităților administrației publice locale, ulterior avizării de către Ministerul Sănătății; c) Ordinului ministrului sănătății nr. 1.470/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar; d) Ordinului ministrului sănătății nr. 1.487/2005 privind aprobarea Criteriilor pentru clasificarea pe categorii a unităților și subunităților sanitare și stabilirea indemnizațiilor de conducere maxime lunare, diferențiate în raport cu complexitatea și răspunderea ce revin funcției de conducere și mărimea unității și subunității, precum și a indemnizațiilor pentru îndeplinirea unor sarcini’, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, cu modificările și completările ulterioare; e) Ordinului ministrului sănătății nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările și completările ulterioare; f) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.501/2006 pentru aprobarea Criteriilor pe baza cărora se stabilesc salariile de bază pentru funcțiile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor publice, cu modificările ulterioare; g) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.406/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea concursului ori examenului pentru ocuparea funcției de șef de secție, șef de laborator sau șef de serviciu din unitățile sanitare publice, cu modificările ulterioare; h) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 921/2006 pentru stabilirea atribuțiilor comitetului director din cadrul spitalului public; i) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.209/2006 pentru aprobarea componenței și a atribuțiilor consiliului etic ce funcționează în cadrul spitalelor publice; j) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificările ulterioare; numărul de posturi minimal obligatoriu stabilit în baza prevederilor din acest ordin poate fi majorat la propunerea motivată a unităților sanitare, cu aprobarea Primăriei Municipiului Bucure’ști/autorităților administrației publice locale, în condițiile legii și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități sanitare publice; k) Ordinului ministrului sănătății publice nr. 320/2007 privind aprobarea conținutului Contractului de administrare a secției/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, cu completările ulterioare; I) altor reglementări în domeniu. Art. 17. — (1) Unitatea sanitară cu paturi are obligația să înregistreze, să stocheze, să prelucreze și să transmită informațiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății. (2 ) Raportările se fac către Ministerul Sănătății și către Primăria Municipiului București/autoritățile administrației publice locale și constituie baza de date, la nivel național, pentru decizii majore’ de politică sanitară și pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății. (3 ) Documentația primară, ca sursă a acestor date, se păstrează, securizată și asigurată sub formă de document scris și electronic, constituind arhiva unități sanitare cu paturi, conform reglementărilor legale în vigoare. (4 ) Informațiile prevăzute la alin. (1), care constituie secrete de stat și de serviciu, vor fi accesate și gestionate conform standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate. Art. 18. — Unitățile sanitare cu paturi transferate sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe baza autonomiei financiare. Veniturile proprii ale acestora provin din sumele încasate pentru serviciile medicale și alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii. Art. 19. — Unitățile sanitare cu paturi transferate primesc în completare sume care se utilizează numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, după cum urmează: a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, sumele aferente cheltuielilor de personal pentru medicii rezidenți, medicii care efectuează practica supravegheată/asistată, pentru personalul angajat în activitatea de cercetare, pentru salariații din cabinetele de planning familial din spitale, din unitățile și secțiile de spital cu profil de recuperare distrofici și neuropsihomotorie, copii bolnavi HIV/SIDA, din dispensarele și cabinetele TBC, LSM, boli infecțioase, potrivit Legii nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, pentru spitalele clinice cu secții universitare; b) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes județean sau local. Art. 20. — Bugetele locale participă la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale, ale unităților sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale. Art. 21. — Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli și se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcție de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Art. 22. — Unitățile sanitare cu paturi transferate pot derula programe naționale de sănătate finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Derularea programelor și raportarea indicatorilor specifici programelor se fac potrivit reglementărilor emise de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Art. 23. — Unitățile sanitare cu paturi transferate pot realiza venituri suplimentare din: donații și sponsorizări, legate, asocieri investiționale în domenii medicale ori de cercetare medicală farmaceutică, închirierea unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii; contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate private sau operatori economici; editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical; servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți; servicii de asistență medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienților; contracte de cercetare; alte surse, conform legii. Art. 24. — Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al unităților sanitare cu paturi transferate se elaborează de către comitetul director, în condițiile prevederilor Legii nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe baza normelor metodologice aprobate prin dispoziție a primarului general al municipiului București, respectiv a primarilor unităților administrativ teritoriale pe raza cărora se află unitățile sanitare publice, după obținerea, în prealabil, a avizului Ministerului Sănătății. Art. 25. — Bugetul de venituri și cheltuieli al unităților sanitare cu paturi transferate se aprobă de Consiliul General al Municipiului București/consiliile locale, la propunerea managerului spitalului, în condițiile legii. Art. 26. — Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se raportează lunar și trimestrial Consiliului General al Municipiului București/consiliilor locale, după caz. Direcțiile de sănătate publică și casele de asigurări de sănătate primesc lunar conturi de execuție pentru cheltuielile finanțate din bugetul Ministerului Sănătății și/sau din cel al Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în forma și structura prevăzute de reglementările legale în domeniu elaborate de Ministerul Finanțelor Publice. Art. 27. — Ministerul Sănătății este abilitat să exercite controlul privind respectarea legislației specifice sistemului sanitar, serviciile medicale desfășurate, respectarea normelor de igienă sanitară și a drepturilor pacientului. Art. 28. — Prezentele norme se vor modifica și completa după intrarea în vigoare a cadrului normativ general privind descentralizarea din domeniul sănătății. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 13 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR ORDIN pentru aprobarea Normelor privind încheierea exercițiului financiar 2008 pentru societățile din domeniul asigurărilor în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 3 februarie 2009, prin care s-au aprobat Normele privind încheierea exercițiului financiar 2008 pentru societățile din domeniul asigurărilor, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Normele privind încheierea exercițiului financiar 2008 pentru societățile din domeniul asigurărilor, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Direcția generală reglementări contabile din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu București, 5 februarie 2009. Nr. 1. ANEXĂ NORME privind încheierea exercițiului financiar 2008 pentru societățile din domeniul asigurărilor 1. Societățile comerciale de asigurare, de asigurare- reasigurare și de reasigurare, denumite în continuare asigurători, precum și brokerii de asigurare, de asigurare- reasigurare și de reasigurare, denumiți în continuare brokeri de asigurare, au obligația să întocmească și să depună situații financiare anuale la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. Situațiile financiare anuale vor fi întocmite în conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.187 și 1.187 bis din 29 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. 2. Asigurătorii vor întocmi și vor depune situații financiare anuale individuale, avându-se în vedere următoarele formate: a) Bilanț (cod 01); b) Contul de profit și pierdere compus din: — Contul tehnic al asigurării generale (cod 02); — Contul tehnic al asigurării de viață (cod 03); — Contul netehnic (cod 04); c) Situația modificărilor capitalului propriu, conform formatului prevăzut la cap. V secțiunea 4 din reglementările contabile menționate la pct. 1; d) Situația fluxurilor de trezorerie, conform formatului prevăzut la cap. V secțiunea 3 din reglementările contabile menționate la pct. 1; e) Note explicative la situațiile financiare anuale, conform prevederilor cap. II secțiunea 8 pct. 269—307 din reglementările contabile menționate la pct. 1. Situațiile financiare anuale vor fi însoțite și de formularele: f) Date informative (cod 05); g) Situația activelor imobilizate (cod 06). Asigurătorii care administrează fonduri de pensii facultative vor întocmi și vor prezenta și situațiile prevăzute la cap. V, pct. 2 „Situații prezentate de asigurătorii care administrează fonduri de pensii facultative” din reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările și completările ulterioare, astfel: A. Situația activelor, pasivelor și capitalurilor proprii; B. Situația veniturilor și cheltuielilor. 3. Brokerii de asigurare vor întocmi și vor depune situații financiare individuale care cuprind următoarele formulare: a) Bilanț (cod 01); b) Contul de profit și pierdere (cod 02); c) Situația modificărilor capitalului propriu, conform formatului prevăzut la cap. VI secțiunea 4 din reglementările contabile menționate la pct. 1; d) Situația fluxurilor de trezorerie, conform formatului prevăzut la cap. VI secțiunea 3 din reglementările contabile menționate la pct. 1; e) Note explicative la situațiile financiare anuale, conform prevederilor cap. II secțiunea 8 pct. 269—307 din reglementările contabile menționate la pct. 1. De asemenea, brokerii de asigurare vor întocmi și următoarele situații: f) Date informative (cod 03); g) Situația activelor imobilizate (cod 04). 4. Notele explicative cuprinse în secțiunea 8 din reglementările contabile menționate la pct. 1 nu sunt limitative, 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 acestea urmând să conțină informațiile cerute de această secțiune. 5. în „Situația activelor imobilizate” (cod 06, respectiv cod 04), informațiile sunt înscrise la costul istoric sau la valoarea reevaluată a imobilizărilor, după caz. De asemenea, în cadrul aceleiași situații, la „Situația provizioanelor pentru depreciere” se vor înscrie informațiile din contabilitate reprezentând ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente imobilizărilor. 6. Situațiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept prevăzute la art. 10 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cuprinzând și numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calității persoanei care a întocmit situațiile financiare se completează astfel: — directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, potrivit legii; — persoane fizice sau juridice, cu care s-au încheiat contracte de prestări de servicii, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. 7. Forma de proprietate se va înscrie conform nomenclatorului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. Asigurătorii și brokerii de asigurare vor completa codul privind activitatea desfășurată, potrivit Clasificării activităților din economia națională — CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu actualizările ulterioare. 8. Potrivit art. 30 din Legea nr. 82/1991, republicată, situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o declarație scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din aceeași lege, prin care își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale și confirmă că: a) politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; b) situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată; c) persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate. De asemenea, potrivit art. 29 din Legea nr. 82/1991, republicată, situațiile financiare anuale vor fi însoțite și de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. 9. Situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2008 se întocmesc în lei. Această unitate de măsură se va trece pe fiecare formular în parte. 10. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, ale cap. II secțiunea 10 din reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, situațiile financiare anuale ale asigurătorilor vor fi auditate de auditori statutari, persoane juridice autorizate, potrivit legii. 11. Verificarea situațiilor financiare ale brokerilor de asigurare care nu îndeplinesc criteriile de mărime prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, se vor efectua astfel: — de către cenzori, pentru brokerii de asigurare care au în actul constitutiv obligația numirii comisiei de cenzori; — de către un expert contabil (pentru brokerii de asigurare la care nu se aplică prevederile mai sus menționate), conform prevederilor art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și contabililor autorizați, republicată. Pentru întocmirea situațiilor financiare ale anului 2008, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar, pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare ale anului 2007 și a indicatorilor determinați pe baza datelor din contabilitate și a balanței de verificare încheiate la 31 decembrie 2008. 12. Situațiile financiare anuale se depun astfel: — un exemplar la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, — iar al doilea exemplar, vizat prin aplicarea ștampilei Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. 12.1. Asigurătorii și brokerii de asigurare pot depune situațiile financiare anuale la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și a unităților teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 627/1995 privind îmbunătățirea disciplinei depunerii bilanțurilor contabile și a altor documente cu caracter financiar-contabil și fiscal, de către agenții economici și alți contribuabili. De asemenea, la depunerea situațiilor financiare se vor avea în vedere și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, referitoare la implementarea Sistemului Electronic Național, cu modificările și completările ulterioare. 12.2. Asigurătorii și brokerii de asigurare vor depune în termen de 120 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor situațiile financiare anuale listate, semnate și ștampilate, împreună cu o copie de pe codul unic de înregistrare/codul de înregistrare fiscală, raportul administratorului, declarația scrisă a persoanelor răspunzătoare pentru organizarea și conducerea contabilității, raportul de audit statutar (pentru situațiile financiare pentru care auditarea este obligatorie) ori raportul cenzorilor sau al expertului contabil, după caz, o copie de pe procesul-verbal al adunării generale a acționarilor sau asociaților, precum și o copie a balanței de verificare a conturilor sintetice și analitice. Asigurătorii care practică cele două categorii de asigurări (asigurări de viață și asigurări generale) vor depune la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor atât balanțele analitice și sintetice aferente fiecărei categorii de asigurări, cât și cele centralizate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 91/16.11.2009 15 Asigurătorii care administrează fonduri de pensii facultative vor depune și balanțele analitice specifice activității de administrare de fonduri de pensii facultative. Asigurătorii și brokerii de asigurare/reasigurare vor depune la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor situațiile financiare anuale, astfel: — în format electronic, prin încărcarea datelor în aplicația CSA-EWS; — pe suport hârtie, semnate și ștampilate, conform legii, împreună cu toate documentele prevăzute mai sus. Pentru asigurarea informațiilor destinate sistemului instituțional al statului, un exemplar al situațiilor financiare anuale se depune la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar (www.mfinante.ro). 12.3. Asigurătorii și brokerii de asigurare care nu au desfășurat activitate de la data înființării până la sfârșitul exercițiului financiar nu întocmesc situații financiare anuale, urmând să depună în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar o declarație pe propria răspundere la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, care să cuprindă toate datele de identificare a societății: — denumirea completă (conform certificatului de înmatriculare); — adresa și numărul de telefon; — numărul de înregistrare la Registrul comerțului; — codul unic de înregistrare/codul de înregistrare fiscală; — capitalul social. O declarație similară vor depune și persoanele juridice care se află în curs de lichidare, potrivit legii. 13. Brokerii de asigurare care intermediază, în conformitate cu legislația specifică în vigoare, și produse ale fondurilor de pensii facultative vor prezenta în notele explicative o situație a comisioanelor obținute din această activitate. 14. Nedepunerea situațiilor financiare anuale sau, după caz, a declarațiilor la termenul prevăzut în prezentele norme, prezentarea unor situații financiare anuale care conțin date eronate, necorelate sau dacă nu este respectată unitatea de măsură înscrisă la fiecare formular/rând se sancționează conform prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 82/1991, republicată. 15. întocmirea situațiilor financiare consolidate: 15.1. Entitățile care îndeplinesc condițiile specificate în Reglementările contabile conforme cu directivele europene privind situațiile financiare consolidate ale societăților din domeniul asigurărilor, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a întocmi și situații financiare anuale consolidate și raport consolidat. 15.2. Situațiile financiare anuale consolidate, aprobate în mod corespunzător, și raportul consolidat al administratorilor, împreună cu opinia exprimată de persoana responsabilă cu auditarea situațiilor financiare anuale consolidate, se publică conform legislației în materie și se depun la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor până la data de 30 septembrie 2009. 15.3. Nedepunerea situațiilor financiare consolidate se sancționează conform prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare. ANEXĂ la norme NOMENCLATOR — FORME DE PROPRIETATE Cod Denumire 20 proprietate mixtă (cu capital de stat și privat) proprietate mixtă (cu capital de stat--- sub 50%) 21 Societăți comerciale cu capital de stat autohton și de stat străin 22 Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton și străin 23 Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton 24 Societăți comerciale cu capital de stat și privat străin proprietate mixtă (cu capital de stat --- 50% și peste 50%) 25 Societăți comerciale cu capital de stat autohton și de stat străin 26 Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton și străin 27 Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton 28 Societăți comerciale cu capital de stat și privat străin 30 PROPRIETATE INDIVIDUALĂ --- PRIVATĂ (cu capital: privat autohton, privat autohton și străin, privat străin) 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inelus)/lei anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a Vll-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ" --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX ---S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA--- S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. LC. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTATILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 324404 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91/16.11.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495