MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 177 (XXI) —Nr. 88 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Vineri, 13 februarie 2009 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 13 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385¹ alin. 2 raportate ia art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală .................................................. 2-3 Decizia nr. 16 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 1’ lit. j) din Codul de procedură penala............................... 3-4 Decizia nr. 18 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală.......................................... 4-5 Decizia nr. 38 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ din Codul de procedură penală................................................ 6-7 Nr. Pagina Decizia nr. 41 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă ........... 7-8 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 77. — Decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Comunicații privind obligațiile de informare a utilizatorilor finali de către furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului .... 9-15 REPUBLICĂRI Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.......... 16-32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 13 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385¹ alin. 2 raportate la art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marilena Mincă Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385¹ alin. 2 raportate la art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul’de procedură penală, excepție ridicată de loan Apostu în Dosarul nr. 0.10111/193/2007 al tribunalului Botoșani — Secția penală. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curții că partea Asociația Clubul Sportiv Sănătatea Botoșani a formulat concluzii scrise’în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Cauza se află în stare de judecată. Autorul excepției solicită admiterea acesteia pentru argumentele invocate în fața Tribunalului Botoșani — Secția penală. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere, în acest sens, la jur'isprudența CurțiiConstituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din’ 3 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 0.10111/193/2007, Tribunalul Botoșani — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385¹ alin. 2 raportate la art. 278¹’ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de loan Apostu cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Botoșani prin care a fost desființată o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală și reținută cauza spre judecare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate, în baza cărora încheierile de admitere a plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată pot fi atacate cu recurs doar o dată cu fondul, încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un recurs efectiv, precum și principiul priorității dreptului comunitar față de dreptul intern. Arată că încheierile respective sunt în fapt hotărâri judecătorești care evocă fondul. Tribunalul Botoșani — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 285/2008. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 385¹ alin. 2 raportate la art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, aceste din urmă prevederi legale fiind modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins: — Art. 385¹ alin. 2 din Codul de procedură penală: „încheierile pot ti atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separate cu recurs. — Art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală: „Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții: [...] c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozițiile privind judecata în primă instanță și căile de atac aplicându-se în mod corespunzător. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 148 alin. (2) referitoare la prioritatea dreptului comunitar față de dreptul intern, precum și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 554 din 16 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2005, și prin Decizia nr. 1.041 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 385¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv cele ale art. 278¹ alin. 8 lit. c) din același cod sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor de mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 3 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385¹ alin. 2 raportate la art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de loan Apostu în Dosarul nr. 0.10111/193/2007 al Tribunalului Botoșani — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 16 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marilena Mincă Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Hristache lonescu în Dosarul nr. 3.146/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 București — Secția penală. La apelul nominal se prezintă partea Mareș Răduță Bădulescu, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curții că autorul excepției a transmis o cerere de amânare a soluționării cauzei pentru a studia actele din dosar. Partea Mareș Răduță Bădulescu nu este de acord cu amânarea judecății. Reprezentantul Ministerului Public arată că se opune cererii de amânare a soluționării cauzei. Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepției. Cauza se află în stare de judecată. Partea Mareș Răduță Bădulescu solicită respingerea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 7 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.146/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 București — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Hristache lonescu cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că, în cazul infracțiunilor progresive judecate definitiv înainte de momentul epuizării, este împiedicată exercitarea acțiunii penale în vederea completării judecății în raport cu momentul epuizării infracțiunii. Consideră că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil, precum și prevederile art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind posibilitatea redeschiderii procesului. în acest sens, autorul excepției apreciază că art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 consacră un drept la redeschiderea procesului, care este condiționat doar de existența unor fapte noi sau recent descoperite ori a unui viciu fundamental de procedură. Arată că expresia „conform legii și procedurii penale” nu permite legiuitorului intern să restrângă posibilitatea redeschiderii procesului, ci privește stabilirea modalităților în care poate fi redeschis acesta atunci când sunt îndeplinite cerințele art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7. Judecătoria Sectorului 4 București — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate de autorul excepției. Consideră că, în realitate, critica vizează aplicarea normei legale, și nu constituționalitatea acesteia. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, instituirea regulilor privind procedura de judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. în plus, motivele invocate de autorul excepției 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 privesc, în esență, modul de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Acțiunea penală nu poate ti pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: [...] j) există autoritate de lucru judecat. împiedicarea produce efecte chiar dacă faptei definitiv judecate i s-ar da o altă încadrare juridică. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind posibilitatea redeschiderii procesului, respectiv ale art. 6 paragraful 1 din această Convenție referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției critică modul de aplicare a dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală în raport cu situația concretă în care se află acesta. Or, aspectele ce țin de aplicarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Hristache lonescu în Dosarul nr. 3.146/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 București — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Dana Cristina Puică CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 18 din 8 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marilena Mincă Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de loan Ceucă în Dosarul nr. 2.891/314/2007 al Judecătoriei Suceava și de Gheorghe Vlăduț în Dosarul nr. 2.523/192/2007 al Tribunalului Giurgiu — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.579D/2008 și nr. 1.907D/2008 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.907D/2008 la Dosarul nr. 1.579D/2008, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 20 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.891/314/2007, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de loan Ceucă cu ocazia MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 5 soluționării unei cauze penale ca urmare a admiterii plângerii împotriva unei rezoluții de scoatere de sub urmărire penală, respectiv de neîncepere a urmării penale, și a reținerii cauzei spre judecare. Prin încheierea din 18 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.523/192/2007, Tribunalul Giurgiu — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Vlăduț cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală și de neîncepere a urmăririi penale. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia Gheorghe Vlăduț susține că stabilirea unei singure căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de judecător potrivit art. 278¹ alin. 8 lit. a) și b) din Codul de procedură penală reprezintă o discriminare în raport cu părțile din alte categorii de procese penale, cu toate că este vorba de situații juridice similare, precum și o încălcare a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Totodată, autorul excepției loan Ceucă arată că textul de lege criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil și imparțialității justiției, întrucât nu prevede calea de atac a recursului și împotriva încheierii pronunțate de judecător în baza art. 278¹ alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. Judecătoria Suceava consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală este, în principiu, neîntemeiată. Apreciază însă că textul de lege criticat ar putea contraveni dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală în situația în care cauza a fost reținută spre judecare atunci când soluția procurorului a fost de neîncepere a urmăririi penale. Face trimitere, în acest sens, la Decizia nr. XLVIII/2007, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Tribunalul Giurgiu — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepției. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Potrivit încheierii de sesizare din 18 septembrie 2008, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278¹ din Codul de procedură penală. însă, din examinarea notelor scrise ale autorului excepției Gheorghe Vlăduț reiese că acesta critică numai prevederile art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală. Ca urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor dispoziții legale, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 lit. a) și b) poate ti atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (2) referitoare la imparțialitatea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că prevederile art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 138 din 10 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 25 aprilie 2005, și prin Decizia nr. 148 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală pentru considerentele acolo arătate. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278¹ alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de loan Ceucă în Dosarul nr. 2.891/314/2007 al Judecătoriei Suceava și de Gheorghe Vlăduț în Dosarul nr. 2.523/192/2007 al Tribunalului Giurgiu — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 38 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ din Codul de procedură penală, excepție invocată de inculpații Ovidiu Hasan și Măricel Hasan în Dosarul nr. 1.495/110/2008 al Tribunalului Bacău — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă faptul că autorul excepției Ovidiu Hasan a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, în vederea angajării unui avocat și pentru a-și pregăti apărarea. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, arătând că, având în vedere data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, a existat un interval de timp suficient pentru ca părțile să își angajeze apărători și să își pregătească apărarea. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 19 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.495/110/2008, Tribunalul Bacău — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Hasan și Măricel Hasan. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă art. 16 din Constituție, deoarece dă mai multe drepturi părților vătămate decât inculpaților. în orice proces penal inculpatul trebuie să fie cel care este apărat, or, prin acest text de lege, așa cum este reglementat, se încalcă posibilitatea reală pe care o are inculpatul de a se apăra, reglementarea fiind doar în favoarea părților vătămate. Se îngrădește și dreptul inculpaților la apărare, deoarece modalitatea de audiere, așa cum este prevăzută de art. 77¹ alin. 5 din Codul de procedură penală, pune sub semnul întrebării scopul procesului penal. Tribunalul Bacău — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, ci vizează buna desfășurare a procesului penal și garantează dreptul la apărare al unei categorii de victime expuse clar și care, datorită traumelor suferite, sunt supuse vulnerabilității. Se asigură astfel protejarea drepturilor și intereselor victimelor pe toată durata procesului penal și le permite acestora să fie audiate în condiții care le oferă o stare de siguranță, fără ca prin aceasta să aducă atingere drepturilor autorilor prezumtivi ai infracțiunilor. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 77¹ din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: — Art. 77i Modalități speciale de ascultare a părții vătămate și a părții civile: „în cazul în care poate fi periclitată viața, integritatea corporală sau libertatea părții vătămate ori a părții civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, după caz, instanța de judecată poate încuviința ca aceasta să fie ascultată fără a fi prezentă fizic la locul unde se află organul care efectuează urmărirea penală sau, după caz, în locul în care se desfășoară ședința de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în alineatele următoare. La solicitarea organului judiciar sau a părții vătămate ori a părții civile ascultate în condițiile prevăzute în alin. 1, la luarea declarației poate participa un consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care are obligația de a păstra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoștință în timpul audierii. Organul judiciar are obligația să aducă la cunoștința părții vătămate sau a părții civile dreptul de a solicita audierea în prezența unui consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor. Partea vătămată sau partea civilă poate fi ascultată prin intermediul unei rețele video și audio. în cursul judecății, părțile și apărătorii acestora pot adresa întrebări, în mod nemjlocit, părții vătămate sau părții civile ascultate în condițiile alin. 1—3. întrebările se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2. Președintele completului respinge întrebările care nu sunt utile și concludente judecării cauzei. Declarația părții vătămate sau a părții civile, ascultată în condițiile arătate în alin. 1—3, se înregistrează prin mjloace tehnice video și audio și se redă integral în formă scrisă, fiind semnată de organul judiciar, de partea vătămată sau partea civilă ascultată, precum și de consilierul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunându-se la dosarul cauzei. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 7 Suportul pe care a fost înregistrată declarația părții vătămate sau a părții civile, în original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, după caz, al instanței de judecată, se păstrează la sediul acestora. Dispozițiile art. 75—77 și ale art. 86⁵ se aplică în mod corespunzător. ” Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se invocă și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost ridicată, Curtea constată următoarele: Dispozițiile art. 77¹ din Codul de procedură penală referitoare la modalități speciale de ascultare a părții vătămate și a părții civile sunt impuse de necesitatea asigurării pentru acestea a dreptului la viață, la integritate fizică și libertate individuală, dând expresie exigențelor constituționale impuse de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Nu poate fi primită susținerea potrivit căreia normele criticate ar încălca art. 16 din Constituție, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza textului legal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, prin instituirea acestor modalități speciale de ascultare a părții vătămate și a părții civile nu se încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare al inculpaților, care, în cursul judecății, personal sau prin apărătorii acestora, pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părții vătămate sau părții civile ascultate în condițiile alin. 1—3 ale art. 77¹ din Codul de procedură penală. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ovidiu Hasan și Măricel Hasan în Dosarul nr. 1.495/110/2008 al Tribunalului Bacău — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 41 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror Marieta Safta — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială „First Rosenau Tour” — S.R.L. în Dosarul nr. 1.996/338/2008 al Judecătoriei Zărnești. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.996/338/2008, Judecătoria Zărnești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială „First Rosenau Tour” — S.R.L. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 10 din Legea nr. 188/2000 este neconstituțional, întrucât nu menționează în mod expres cazurile în care un executor judecătoresc poate fi recuzat, ci face doar trimitere la dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, care vizează judecătorii, neexistând identitate de situație. în ceea ce privește art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se arată că 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 încalcă dreptul la apărare al părții care formulează cererea de recuzare, aceasta fiind în imposibilitatea de a-și prezenta argumentele care au determinat-o să formuleze cererea de recuzare. Judecătoria Zărnești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă dreptul la apărare și nici dreptul la un proces echitabil. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: — Art. 10 din Legea nr. 188/2000: „(1) Executorii judecătorești pot ti recuzați în cazul în care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 și 9 din Codul de procedură civilă. (2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abține. (3) Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. încheierea instanței prin care s-a încuviințat ori s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a încuviințat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac. (4) încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. (5) încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate. — Art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității normelor criticate, în raport cu aceleași prevederi din Legea fundamentală și față de susțineri similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 175 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000. Tot astfel, asupra constituționalității art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 268 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, și Decizia nr. 1.074 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială „First Rosenau Tour” — S.R.L. în Dosarul nr. 1.996/338/2008 al Judecătoriei Zărnești. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 9 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE * AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU COMUNICAȚII DECIZIE privind obligațiile de informare a utilizatorilor finali de către furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului Având în vedere dispozițiile art. 21 din Decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații nr. 144/2006 privind implementarea portabilității numerelor, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 5 alin. (5) lit. d), art. 6 alin. (2) pct. 23 și ale art. 8 alin. (1), (3) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, cu modificările ulterioare, ale art. 20 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, republicată, ale art. 51 alin. (1), alin. (2) lit. k) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (3) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare, președintele Autorității Naționale pentru Comunicații emite prezenta decizie. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta decizie stabilește condițiile și modalitățile de îndeplinire a obligațiilor de informare a utilizatorilor finali care revin furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului în conformitate cu legislația specială din domeniul comunicațiilor electronice. (2) în conformitate cu prezenta decizie, obligațiile de informare a utilizatorilor finali constau în: a) pentru furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului, informarea prin mijloace proprii, în condițiile cap. II secțiunea 1; b) pentru toți furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului: — punerea la dispoziția publicului a informațiilor privind condițiile tehnice și comerciale de furnizare a acestor servicii, prin intermediul unei pagini de internet realizate și administrate de Autoritatea Națională pentru Comunicații, denumită în continuare ANC, în condițiile cap. II secțiunea a 2-a; — punerea la dispoziția abonaților, prin intermediul facturilor detaliate, a informațiilor referitoare la serviciile prestate conform contractelor încheiate și la tarifele aferente acestor servicii, în condițiile cap. IIL Art. 2. — (1) în înțelesul prezentei decizii, următorii termeni se definesc astfel: a) punct de lucru — orice sediu principal sau secundar în care furnizorul de servicii de telefonie destinate publicului își desfășoară activitatea și care este accesibil publicului în scopul vânzării produselor și serviciilor; b) serviciu de acces la internet în bandă largă — un serviciu de acces la internet care constă în transportul semnalelor la o capacitate de cel puțin 144 Kbps; c) ofertă comercială — ansamblul ofertelor de servicii de telefonie sau acces la internet în bandă largă destinate publicului, cu excepția ofertelor individuale propuse în cadrul negocierilor directe. (2) în cuprinsul prezentei decizii sunt, de asemenea, aplicabile definițiile relevante prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările și completările ulterioare, la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările și completările ulterioare, la art. 2 din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, republicată, și la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL II Obligația de informare privind condițiile de furnizare a serviciilor de comunicații electronice destinate publicului SECȚIUNEA 1 Informarea prin mijloacele proprii ale furnizorilor de servicii de telefonie destinate publicului Art. 3. — (1) Furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de a pune la dispoziția publicului informații privind prețurile și tarifele aplicabile, precum și condițiile de obținere și utilizare a serviciilor de telefonie destinate publicului, pentru a asigura posibilitatea utilizatorilor finali de a alege în cunoștință de cauză. (2) Informațiile prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puțin elementele prevăzute la pct. I din anexa nr. 1 la prezenta decizie și vor fi puse la dispoziția publicului în condițiile prezentei secțiuni. (3) Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile serviciilor de telefonie destinate publicului, indiferent dacă plata se realizează în avans sau ulterior furnizării acestora. (4) în cazul serviciilor de acces la internet, furnizorilor li se recomandă să pună la dispoziția publicului, ținând cont de prevederile prezentei secțiuni, informații privind prețurile și tarifele aplicabile, precum și condițiile de conectare și utilizare a serviciilor, care să cuprindă cel puțin elementele prevăzute la pct. II din anexa nr. 1. Art. 4. — (1) Informațiile pe care furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de a le pune la dispoziția utilizatorilor finali trebuie să fie detaliate, clare și actualizate. (2) Informațiile prevăzute la art. 3 alin. (1) vor fi redactate și prezentate, indiferent de mijloacele prin care sunt puse la dispoziția publicului, conform prevederilor art. 5, într-o manieră simplă, clară, lizibilă și accesibilă, care să permită utilizatorilor parcurgerea cu ușurință a acestora. Condițiile sau termenele care afectează oferta comercială vor fi prezentate în același format, cu caractere de același tip și de aceeași dimensiune ca și cele folosite pentru redactarea acesteia. 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 (3) Informațiile prevăzute la art. 3 alin. (1) vor fi actualizate ori de câte ori intervine modificarea acestora, precizându-se data ultimei actualizări. Art. 5. — Punerea la dispoziția publicului a informațiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) de către furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului se va realiza, cumulativ, prin următoarele mijloace: a) furnizarea în mod gratuit, la cerere, a unor materiale cuprinzând informațiile solicitate, în formă tipărită și/sau, dacă se solicită astfel, în formă electronică; b) afișarea informațiilor pe paginile proprii de internet; c) serviciul de relații cu clienții, disponibil cel puțin 56 de ore pe săptămână la un număr de telefon indicat de furnizor. Art. 6. — (1) Furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de a pune la dispoziția publicului informații privind condițiile de obținere și utilizare a serviciilor, cel puțin prin intermediul unui afiș lizibil în permanență, având conținutul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta decizie, care va fi expus la toate punctele de lucru proprii sau din rețelele de distribuție ale partenerilor care oferă servicii de telefonie destinate publicului pe bază de abonament, în locuri ușor accesibile și vizibile pentru public. (2) Dimensiunile afișului vor fi de minimum 42 x 59,40 cm, (lățime x lungime). Fontul folosit pentru tipărirea afișului va avea dimensiunea de minimum 25 de puncte. Pentru a tipări datele de contact ale ANC poate fi folosit un font de o dimensiune mai mică, în funcție de spațiul disponibil. în cazul în care se va folosi un fundal colorat (fotografie, elemente grafice, culoare plină), textul va fi tipărit cu o culoare contrastantă, care să permită citirea cu ușurință. Textul va respecta structura (titluri, dispunere pe paragrafe) prezentată în anexa nr. 2. (3) Afișul va fi retipărit anual și va fi actualizat la solicitarea ANC, în urma apariției unor circumstanțe obiective. Art. 7. — (1) Furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația să remită oricărei persoane, la cerere, în mod gratuit în formă tipărită sau, dacă se solicită astfel, în formă electronică, o copie a contractului-cadru și a condițiilor generale privind furnizarea serviciului de telefonie, în cazul abonamentelor, respectiv a condițiilor generale privind furnizarea serviciului de telefonie, în cazul serviciilor pentru care plata se realizează în avans. (2) în mod obligatoriu, materialele prevăzute la alin. (1) vor fi înmânate sau transmise persoanelor interesate de încheierea unui contract în formă tipărită sau, dacă se solicită astfel, în formă electronică, înainte de încheierea contractului, furnizorii având obligația să se asigure că personalul de vânzări de la punctele de lucru proprii sau din rețelele de distribuție ale partenerilor care oferă servicii de telefonie destinate publicului pe bază de abonament îndrumă persoanele în cauză să citească atent materialele respective înainte de a încheia contractul. (3) Furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația să se asigure că personalul de vânzări de la punctele de lucru proprii sau din rețelele de distribuție ale partenerilor care oferă servicii de telefonie destinate publicului pe bază de abonament comunică utilizatorului final, înainte de încheierea contractului, cel puțin următoarele informații: a) planul tarifar ales, inclusiv contravaloarea acestuia pe întreaga perioadă contractuală inițială, precizând serviciile incluse — abonament lunar (numărul de minute/creditul inclus, dacă este cazul), extraopțiuni, conectare/instalare, echipament terminal achiziționat etc., după caz, cu toate taxele incluse; b) tarifele aplicabile pentru acces și pentru apelurile naționale, tarifele pentru apelurile efectuate în orele de vârf/în afara orelor de vârf (cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare) și condițiile de utilizare a minutelor incluse sau a creditului inclus, după caz; c) durata minimă a contractului, dacă este cazul, precum și condițiile de încetare a contractului înainte de termen și penalitățile aplicabile, dacă este cazul; d) modurile în care pot fi aflate celelalte informații prevăzute la art. 3 alin. (1). (4) Comunicarea prevăzută la alin. (3) va fi însoțită sau urmată, la cerere, în mod gratuit, de oferirea unor materiale în formă tipărită sau, dacă se solicită astfel, în formă electronică, incluzând cel puțin informațiile prevăzute la alin. (3), înainte de încheierea contractului pentru furnizarea de servicii de telefonie destinate publicului. (5) Prevederile alin. (3) și (4) se aplică inclusiv în cazul vânzărilor la distanță. Art. 8. — Furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de a afișa pe pagina principală a propriului site, la loc ușor vizibil, un link direct către contractul-cadru și către condițiile generale privind furnizarea serviciului de telefonie. Art. 9. — (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de întocmi „Procedura privind soluționarea reclamațiilor utilizatorilor finali”, denumită în continuare Procedură, și de a o pune la dispoziția publicului prin următoarele mijloace, în mod cumulativ: a) furnizarea în mod gratuit, la cerere, la toate punctele de lucru proprii sau la punctele de lucru din rețelele de distribuție ale partenerilor care oferă servicii de telefonie destinate publicului pe bază de abonament, a unui exemplar tipărit al Procedurii; b) afișarea Procedurii pe propriul site. (2) La momentul încheierii contractului pentru furnizarea de servicii de telefonie destinate publicului, utilizatorului final îi va fi înmânat un exemplar tipărit al Procedurii. (3) Procedura va cuprinde cel puțin următoarele informații: a) modalitățile în care utilizatorul final poate înainta o reclamație (telefon, fax, e-mail, serviciu poștal); b) un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru primirea reclamațiilor; c) denumirea, adresa și programul de lucru ale compartimentului însărcinat cu primirea și înregistrarea reclamațiilor, dacă este cazul; d) termenul maxim pentru depunerea reclamației, dacă este cazul; e) termenul maxim de soluționare a reclamațiilor sau, dacă este cazul, pentru fiecare categorie de reclamații; f) modalitățile și termenul de informare a utilizatorului final cu privire la rezultatul demersurilor efectuate pentru soluționarea reclamației sale, precum și, în cazul nesoluționării reclamației în termenul maxim, termenul de informare a utilizatorului asupra stadiului de soluționare; g) în cazul în care litigiul nu este soluționat pe cale amiabilă cu furnizorul de servicii de telefonie destinate publicului, posibilitatea utilizatorului final de a apela la ANC sau la alte proceduri extrajudiciare de soluționare a litigiilor; de asemenea, se va indica posibilitatea utilizatorului final de a se adresa instanței competente. Art. 10. — (1) în cazul în care contractul pentru furnizarea de servicii de telefonie destinate publicului este prelungit automat, iar denunțarea unilaterală ulterioară presupune plata de către abonat a unor penalități, cu cel puțin 15 zile înainte de data- limită stabilită în contract pentru transmiterea de către abonat a notificării în vederea încetării efectelor contractului, dar nu cu mai mult de 45 de zile înainte de această dată, furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului au obligația de a tipări pe factura emisă abonatului sau de a transmite odată cu aceasta un mesaj de informare cu privire la data la care expiră contractul, data-limită pentru transmiterea notificării, precum și prelungirea automată a contractului în caz contrar. (2) Furnizorii de servicii de telefonie mobilă au obligația să comunice mesajul prevăzut la alin. (1) și prin intermediul unui SMS transmis fiecărui abonat, în termenul stabilit la alin. (1). MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 11 SECȚIUNEA a 2-a Informarea prin intermediul ANC Art. 11. — (1) ANC va realiza, va administra și va pune la dispoziția publicului o pagină de internet care va oferi informații comparative privind tarifele și condițiile oferite de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, prin intermediul unei aplicații interactive care va efectua, pe baza unui set de opțiuni introduse de utilizator, analize comparative ale planurilor tarifare existente pe piață pentru 3 categorii de servicii de comunicații electronice: telefonie mobilă, telefonie fixă și acces la internet în bandă largă, urmând să returneze un clasament al celor mai avantajoase planuri tarifare din punctul de vedere al prețului, care corespund opțiunilor exprimate de utilizator. (2) Aplicația interactivă prevăzută la alin. (1) va furniza utilizatorului final următoarele informații: I. în cazul serviciilor de telefonie: a) denumirea și logoul furnizorului, numele planului tarifar și pagina de internet a furnizorului unde se regăsesc informații detaliate privind acest plan; b) aranjamentul contractual (cu plata în avans sau ulterior furnizării serviciilor); c) durata minimă a contractului, precum și penalitățile aplicabile pentru încetarea contractului înainte de termen; d) tariful abonamentului lunar sau valoarea cartelei de reîncărcare, după caz, precum și minutele incluse sau creditul inițial inclus în preț, dacă este cazul; e) tariful de conectare la rețea sau tariful de instalare a serviciului, dacă este cazul; f) tarifele percepute pentru fiecare categorie de apeluri: pentru apelurile naționale se vor indica tarifele în funcție de destinație/rețeaua apelată (în aceeași rețea sau către alte rețele/tipuri de rețele, precizându-se rețelele/tipurile de rețele care pot fi apelate), precum și în funcție de perioada din zi/săptămână în care se efectuează apelul (în orele de vârf/în afara orelor de vârf, cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare) sau în funcție de tipurile de numere apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit), dacă este cazul; pentru apelurile internaționale se vor indica tarifele în funcție de zonele/țările de destinație; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit (de exemplu, numere cu tarif special); g) în cazul serviciilor de telefonie mobilă, tarifele pentru serviciile utilizate în roaming (apeluri primite, apeluri efectuate, SMS, MMS), în funcție de rețeaua selectată, intervalul orar (dacă este cazul), precum și în funcție de destinație (în interiorul țării vizitate, către țara de origine sau către o altă țară decât cea de destinație ori cea de origine); h) aria de acoperire a serviciilor (localitățile în care sunt disponibile serviciile, în cazul telefoniei fixe, respectiv procentul populației și procentul din teritoriu, în cazul telefoniei mobile); i) modalitățile de plată a facturii; j) ofertele promoționale în curs, inclusiv reduceri sau gratuități la echipamente. II. în cazul serviciului de acces la internet în bandă largă: a) denumirea și logoul furnizorului, numele planului tarifar și pagina de internet a furnizorului unde se regăsesc informații detaliate privind acest plan, dacă este cazul; b) aranjamentul contractual (cu plata în avans sau ulterior furnizării serviciilor); c) tariful abonamentului lunar și traficul/creditul inițial inclus în preț, dacă este cazul; d) tariful de conectare la rețea sau tariful de instalare a serviciului, dacă este cazul; e) tarifele percepute pentru închiriere/furnizare echipamente, dacă este cazul; f) tariful perceput pentru traficul suplimentar, dacă este cazul; g) aria de acoperire a serviciilor (localitățile în care sunt disponibile serviciile); h) viteza de upload/download în intervalul orar de trafic maxim (calculată în funcție de numărul maxim de utilizatori care pot accesa simultan serviciul), precum și viteza maximă de upload/download; i) modalitățile de plată a facturii; j) ofertele promoționale în curs, inclusiv reduceri sau gratuități la echipamente. (3) Criteriile și opțiunile utilizate de aplicația interactivă prevăzută la alin. (1) în vederea realizării clasamentului celor mai avantajoase planuri tarifare din punctul de vedere al prețului, formatul în care furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația să pună la dispoziție ofertele lor comerciale pentru a asigura conținutul necesar funcționării aplicației, precum și orice alte elemente și condiții necesare pentru dezvoltarea și funcționarea aplicației vor fi stabilite de către ANC, cu consultarea furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului. (4) Pagina de internet prevăzută la alin. (1) va putea conține și alte informații de interes pentru utilizatorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. Art. 12. — (1) în termen de 30 de zile de la data primirii unei înștiințări din partea ANC cu privire la finalizarea aplicației interactive prevăzute la art. 11, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au, cumulativ, următoarele obligații: a) să transmită ANC în mod complet și corect ofertele lor comerciale care să conțină cel puțin elementele prevăzute în anexa nr. 1, în una dintre modalitățile prevăzute la art. 13, în formatul aferent fiecărei categorii de servicii (telefonie fixă, telefonie mobilă si acces la internet în bandă largă), stabilit de ANC; b) să introducă informațiile corespunzătoare în formă electronică, pentru fiecare categorie de servicii (telefonie fixă, telefonie mobilă și acces la internet în bandă largă), în baza de date a aplicației prevăzute la art. 11 prin intermediul unei interfețe web puse la dispoziție în acest scop de ANC, informațiile în cauză urmând a fi verificate și validate de ANC. (2 ) în cazul în care furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului lansează o nouă ofertă comercială, o modifică pe cea existentă sau lansează o ofertă promoțională cu termen scurt de valabilitate, au obligația de a transmite ANC informațiile corespunzătoare și de a le introduce în formă electronică, în condițiile alin. (1), în termen de 4 zile lucrătoare de la data lansării sau modificării acestora. Furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați să precizeze perioada de valabilitate și orice condiții ce afectează ofertele lor comerciale, cu respectarea formatului stabilit de ANC. Art. 13. — Informațiile prevăzute la art. 12 vor fi transmise către sediul central sau structura teritorială a ANC în raza căreia se situează sediul furnizorului, în unul dintre următoarele moduri: a) pe suport hârtie, semnate și ștampilate de reprezentantul legal sau de o persoană împuternicită în acest sens, prin depunere, sub luare de semnătură, ori printr-un serviciu poștal, cu confirmare de primire; b) ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. CAPITOLUL III Informațiile cuprinse în facturile detaliate emise de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului Art. 14. — Facturile detaliate se eliberează la cererea abonaților, indiferent de calitatea de persoană fizică sau juridică a abonatului. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 Art. 15. — (1) Facturile detaliate emise de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului vor include cel puțin ^următoarele categorii de informații: I. în cazul serviciilor de telefonie: a) perioada de tarifare; b) tariful lunar perceput pentru abonament; c) tarife percepute pentru conectare/instalare/reconectare/ deconectare, dacă este cazul; d) tarife percepute pentru închiriere/furnizare echipamente, dacă este cazul; e) alte tarife pentru servicii suplimentare, percepute lunar; f) gratuitățile/reducerile tarifare de care abonatul a beneficiat și modul de aplicare a acestora; g) serviciile ocazionale furnizate și tarifele percepute pentru acestea; h) lista completă a convorbirilor efectuate și a mesajelor expediate, precum și a mesajelor sau apelurilor recepționate pentru care se percepe un tarif; în cuprinsul acestei liste vor fi specificate următoarele informații: 1. numărul apelat pentru fiecare convorbire și numărul către care s-a expediat un mesaj sau de la care a fost primit un apel ori mesaj pentru care se percepe un tarif, în măsura în care furnizorul poate identifica aceste informații; 2. data și ora la care s-a inițiat fiecare convorbire telefonică, la care s-a expediat un mesaj sau la care a fost primit un apel ori mesaj pentru care se percepe un tarif; 3. durata fiecărei convorbiri telefonice; 4. tariful total pentru fiecare convorbire efectuată și pentru fiecare mesaj expediat sau primit pentru care se percepe un tarif; I) valorile totale ale apelurilor, respectiv ale mesajelor tarifate, diferențiate pe categorii de apeluri/mesaje/alte servicii: apeluri în aceeași rețea, apeluri către alte rețele pe tipuri de rețele — către (alte) rețele fixe, către (alte) rețele mobile, către anumite rețele, dacă este cazul —, către numere dintr-un grup definit, apeluri internaționale, apeluri efectuate/primite în roaming, apeluri către numere cu tarif special, apeluri dial-up pentru acces la internet, apeluri video, SMS, MMS, precum și pentru orice alte categorii de servicii utilizate și tarifate de furnizor în perioada de facturare; j) suma totală tarifată, inclusiv TVA; k) modalitatea de contorizare a timpului de conversație tarifat; de asemenea, va fi specificată modalitatea de tarifare utilizată de furnizor, menționându-se cel puțin unitatea de timp utilizată pentru tarifare (de exemplu, secundă, minut etc.) și modalitatea de tratare a fiecărei unități de timp; I) un număr de telefon la care utilizatorul final poate solicita informații suplimentare referitoare la factura detaliată; m) cursul de schimb valutar aplicat, dacă este cazul. II. în cazul serviciilor de acces la internet: a) perioada de tarifare; b) tariful lunar perceput pentru abonament și tariful pentru traficul suplimentar; c) tarife percepute pentru conectare/instalare/reconectare/ deconectare, dacă este cazul; d) tarife percepute pentru închiriere/furnizare echipamente, dacă este cazul; e) alte tarife pentru servicii suplimentare, percepute lunar; f) gratuitățile/reducerile tarifare de care abonatul a beneficiat și modul de aplicare a acestora; g) serviciile ocazionale furnizate și tarifele percepute pentru acestea; h) numărul de ore/volumul de trafic inclus în abonament (limita de trafic), precum și traficul suplimentar generat prin depășirea numărului de ore/volumului de trafic inclus în abonament, diferențiat în funcție de perioada din zi/săptămână în care se realizează accesul la internet, dacă este cazul; i) suma totală tarifată, inclusiv TVA; j) un număr de telefon în cazul în care utilizatorul consideră necesare informații suplimentare cu privire la factura detaliată; k) cursul de schimb valutar aplicat, dacă este cazul. CAPITOLUL IV Dispoziții finale Art. 16. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării. Președintele Autorității Naționale pentru Comunicații, Dorin-Liviu Nistoran București, 5 februarie 2009. Nr. 77. ’ ANEXA Nr. 1 Setul minim de informații pe care trebuie să le conțină oferta comercială a furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului I. Ofertele comerciale referitoare la serviciile de telefonie vor cuprinde: A. Datele de identificare a furnizorului: nume/denumire, domiciliu/sediu, telefon, fax, adresă de e-mail, pagină de internet B. Descrierea categoriilor de servicii oferite: — servicii de acces; — apeluri naționale/internaționale; — servicii oferite persoanelor fizice sau juridice, cu plata în avans ori ulterior furnizării serviciilor; — posibilitatea de a apela serviciile de urgență, precum și dacă și în ce condiții este disponibilă localizarea apelantului; — servicii de identificare a liniei care apelează și a liniei apelate; — servicii de relații cu clienții; — servicii de informații privind abonații; — servicii de restricționare a apelurilor; — servicii de redirecționare a apelurilor; — serviciul de roaming; — serviciul de portabilitate a numerelor; — servicii de întreținere și/sau reparații etc. C. Informații referitoare la condițiile de furnizare a serviciilor, după cum urmează: C. 1. în cazul serviciilor de telefonie fixă pe bază de abonament se vor prezenta: 1. aria de furnizare a serviciilor (localitățile în care sunt disponibile serviciile); 2. documentele necesare pentru încheierea unui contract, pentru fiecare categorie de utilizatori finali (de exemplu, pentru persoane fizice, respectiv pentru persoane juridice); 3. pentru fiecare categorie de utilizatori finali și pentru fiecare tip de abonament¹): a) contractul-cadru, precum și condițiile generale privind furnizarea serviciului de telefonie; ¹) în cazul în care unele elemente sunt comune pentru mai multe tipuri de abonamente sau categorii de utilizatori, acestea se vor putea menționa o singură dată, cu precizarea expresă a domeniului de aplicare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 13 b) durata minimă a contractului, dacă este cazul, condițiile de modificare, cesiune sau încetare a contractului înainte de termen, precum și penalitățile aplicabile, dacă este cazul; c) tariful de conectare la rețea/tariful de instalare a serviciului, dacă este cazul; d) termenul de instalare a postului telefonic/termenul de punere în funcțiune a serviciului; e) tariful abonamentului lunar; f) alte tarife suplimentare percepute lunar (tarife pentru închirierea echipamentelor etc.), dacă este cazul; g) numărul de minute incluse sau creditul inclus inițial, dacă este cazul; în cazul în care abonamentul cuprinde minute incluse, se vor preciza cu exactitate intervalele orare, destinațiile (naționale/internaționale), rețelele/tipurile de rețele de destinație sau tipurile de numere apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit) pentru care minutele incluse sunt valabile sau, alternativ, cele pentru care minutele incluse nu sunt valabile (de exemplu, numere cu tarif special); de asemenea, se va preciza dacă creditul/minutele incluse neutilizat/neutilizate se reportează în următoarea sau în următoarele perioade de facturare, precum și perioada de valabilitate a creditului/minutelor incluse, dacă este cazul; h) numărul de minute sau orice alte facilități care se oferă periodic ori cu anumite ocazii, sub formă de bonus/premiu etc., condițiile în care se oferă și modalitatea de utilizare a acestora; i) tarifele exacte percepute pentru apelurile efectuate la nivel național, în funcție de destinație/rețeaua apelată (în aceeași rețea sau către alte rețele/tipuri de rețele, precizându-se rețelele/tipurile de rețele’ care pot fi apelate), în funcție de perioada din zi/săptămână în care se apelează (în orele de vârf/în afara orelor de vârf, cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare), precum și în funcție de tipurile de numere apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit (de exemplu, numere cu tarif special); j) tarifele pentru serviciul de portabilitate a numerelor și pentru apelurile realizate către numerele portate, dacă acestea diferă de tarifele percepute pentru apelurile către rețeaua în care numărul a fost portat, pentru categoria de utilizatori finali sau pentru tipul de abonament respectiv; k) tarifele pentru apelurile internaționale, în funcție de zonele/țările de destinație; I) tarifele pentru serviciul SMS, în funcție de destinație (națională/internațională), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit; m) modalitatea de tarifare (la secundă, la minut etc.) pentru fiecare categorie de apeluri, precum și tariful pentru stabilirea legăturii („caii set-up”, primul minut indivizibil etc.), dacă este cazul; n) în cazul furnizării de servicii „în pachet”, se vor prezenta condițiile în care se oferă serviciile incluse în cadrul pachetului, iar pentru fiecare serviciu se vor specifica informațiile corespunzătoare categoriei de servicii din care face parte; o) modalitățile și mijloacele de plată a facturilor (dacă tarifele sunt exprimate în altă monedă decât cea în care se face plata, se va preciza cursul de schimb; în cazul în care se utilizează un curs de schimb mediu lunar, se va preciza acest lucru, precum și tariful pentru emiterea facturii detaliate, dacă este cazul; p) condițiile de suspendare, respectiv de reconectare a serviciului de acces la rețea în caz de suspendare. C. 2. în cazul serviciilor de telefonie fixă pentru care plata se realizează în avans se vor prezenta: 1. aria de furnizare a serviciilor (localitățile în care sunt disponibile serviciile); 2. categoriile de servicii de telefonie fixă care pot fi accesate de către utilizatorii finali; 3. pentru fiecare categorie de servicii, se vor enumera: a) planurile tarifare și creditul corespunzător inclus inițial în preț; b) perioada de valabilitate a creditului, dacă este cazul; c) în cazul furnizării de servicii prin intermediul procedurii de selectare a transportatorului sau al numerotației nongeografice, se vor specifica indicativul individual de selectare a transportatorului sau numerotația nongeografică prin care utilizatorii au acces la serviciile oferite, precum și rețelele de acces din care poate fi inițiat apelul; d) modalitatea de tarifare (la secundă, la minut etc.) pentru fiecare categorie de apeluri oferite, precum și tariful pentru stabilirea legăturii („caii set-up”, primul minut indivizibil etc.), dacă este cazul; e) tarifele exacte percepute pentru apelurile efectuate la nivel național în funcție de destinație/rețeaua apelată (în aceeași rețea sau către alte rețele/tipuri de rețele, precizându-s’e rețelele/tipurile de rețele care pot fi apelate), în funcție de perioada din zi/săptămână în care se apelează (în orele de vârf/în afara orelor de vârf, cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare), precum și în funcție de tipurile de numere apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit (de exemplu, numere cu tarif special); f) tarifele pentru apelurile internaționale, în funcție de zonele/țările de destinație; g) numărul de minute sau orice alte facilități care se oferă periodic ori cu anumite ocazii, sub formă de bonus/premiu etc., condițiile în care se oferă și modalitatea de utilizare a acestora. C.3. în cazul serviciilor de telefonie mobilă oferite pe bază de abonament se vor prezenta: 1. aria de acoperire a rețelei (procentul populației și procentul din teritoriu); 2. documentele necesare pentru încheierea unui contract, pentru fiecare categorie de utilizatori finali (de exemplu, pentru persoane fizice, respectiv pentru persoane juridice); 3. pentru fiecare categorie de utilizatori finali și pentru fiecare tip de abonament¹): a) contractul-cadru, precum și condițiile generale privind furnizarea serviciului de telefonie;’ b) durata minimă a contractului, dacă este cazul, condițiile de modificare, cesiune sau încetare a contractului înainte de termen, precum și penalitățile aplicabile, dacă este cazul; c) termenul de punere în funcțiune a serviciului, dacă este cazul; d) tariful de conectare la rețea, dacă este cazul; e) tariful abonamentului lunar; f) numărul de minute/SMS-uri/MMS-uri incluse sau creditul inclus inițial, dacă este cazul; în cazul în care abonamentul cuprinde minute/SMS-uri/MMS-uri incluse, se vor preciza cu exactitate intervalele orare, destinațiile (naționale/ internaționale), rețelele/tipurile de rețele de destinație sau tipurile de numere (de exemplu, numere din’tr-un grup definit) pentru care minutele/SMS- urile/MMS-urile incluse sunt valabile sau, alternativ, cele pentru care minutele incluse nu sunt valabile (de exemplu, către numere cu tarif special); de asemenea, se va preciza dacă creditul/minutele/SMS-urile/MMS-urile incluse rămase neutilizate se reportează în următoarea sau următoarele perioade de facturare, precum și perioada de valabilitate a creditului/ minutelor/SMS-urilor/MMS-urilor incluse, dacă este cazul; g) tarifele exacte percepute pentru apelurile efectuate la nivel național, în funcție de destinație/rețeaua apelată (în aceeași rețea sau către’ alte rețele/tipuri de rețele, precizându-s’e rețelele/tipurile de rețele care pot fi apelate), în funcție de perioada din zi/săptămână în care se apelează (în orele de vârf/în afara orelor de vârf, cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare), precum și în funcție de tipurile de numere ¹) în cazul în care unele elemente sunt comune pentru mai multe tipuri de abonamente sau categorii de utilizatori, acestea se vor putea menționa o singură dată, cu precizarea expresă a domeniului de aplicare. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit (de exemplu, numere cu tarif special); h) tarifele percepute pentru apelurile internaționale, în funcție de zonele/țările de destinație; i) tarifele pentru serviciul de portabilitate a numerelor și pentru apelurile realizate către numerele portate, dacă acestea diferă de tarifele percepute pentru apelurile către rețeaua în care numărul a fost portat, pentru categoria de utilizatori finali și pentru tipul de abonament respectiv; j) tarifele pentru serviciile SMS și MMS, în funcție de destinație (națională/internațională), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit; k) destinațiile disponibile și tarifele pentru serviciile utilizate în roaming (apeluri primite, apeluri efectuate, SMS, MMS), în funcție de rețeaua selectată, intervalul orar (dacă este cazul), precum și în funcție de destinație (în interiorul țării vizitate, către țara de origine, către o altă țară decât cea de destinație sau cea de origine); I) numărul de minute sau orice alte facilități care se oferă periodic ori cu anumite ocazii, sub formă de bonus/premiu etc., condițiile în care se oferă și modalitatea de utilizare a acestora; mj modalitatea de tarifare (la secundă, la minut etc.) pentru fiecare categorie de apeluri, precum și tariful pentru stabilirea legăturii („caii set-up”, primul minut indivizibil etc.), dacă este cazul; n) în cazul furnizării de servicii „în pachet”, se vor prezenta condițiile în care se oferă serviciile incluse în cadrul pachetului, iar pentru fiecare serviciu se vor specifica informațiile corespunzătoare categoriei de servicii din care face parte; o) modalitățile și mijloacele de plată a facturilor (dacă tarifele sunt exprimate în altă monedă decât cea în care se face plata, se va preciza cursul de schimb; în cazul în care se utilizează un curs de schimb mediu lunar, se va preciza acest aspect, precum și tariful pentru emiterea facturii detaliate, dacă este cazul; p) condițiile de suspendare, respectiv reconectare a serviciului de acces la rețea în caz de suspendare, precum și tarifele aplicabile, dacă este cazul. C. 4. în cazul serviciilor de telefonie mobilă pentru care plata se realizează în avans, se vor prezenta: 1. aria de acoperire a rețelei (procentul populației și procentul din teritoriu); 2. planurile tarifare oferite; 3. pentru fiecare plan tarifar se vor menționa: a) creditul inițial inclus în preț; b) perioada de valabilitate a creditului, dacă este cazul; c) perioada de valabilitate a cartelei SIM și condițiile de prelungire a valabilității; d) cartelele valorice de reîncărcare disponibile, valoarea și valabilitatea creditului corespunzător fiecăreia; e) modalitatea de tarifare (la secundă, la minut etc.) pentru fiecare categorie de apeluri oferite, precum și tariful pentru stabilirea legăturii („caii set-up”, primul minut indivizibil etc.), dacă este cazul; f) tarifele exacte percepute pentru apelurile efectuate la nivel național, în funcție de destinație/rețeaua apelată (în aceeași rețea sau către alte rețele/tipuri de rețele, precizându-s’e rețelele/tipurile de rețele' care pot fi apelate), în funcție de perioada din zi/săptămână în care se apelează (în orele de vârf/în afara orelor de vârf, cu indicarea intervalelor orare corespunzătoare), precum și în funcție de tipurile de numere apelate (de exemplu, numere dintr-un grup definit), dacă este cazul; de asemenea, se va indica faptul că pentru unele categorii de numere se pot aplica tarife mai mari decât în mod obișnuit (de exemplu, numere cu tarif special); g) tarifele pentru apelurile internaționale, în funcție de zonele/țările de destinație a apelului; h) tarifele pentru serviciile SMS și MMS, în funcție de destinație (națională/internațională); i) destinațiile disponibile ’și tarifele pentru serviciile utilizate în roaming (apeluri primite, apeluri efectuate, SMS, MMS), în funcție de rețeaua selectată, intervalul orar (dacă este cazul), precum și în funcție de destinație (în interiorul țării vizitate, către țara de origine, către o altă țara decât cea de destinație sau cea de origine); j) număr de minute (valoare credit), precum și orice alte facilități care se oferă periodic sau cu anumite ocazii, sub formă de bonus/premiu etc., condițiile în care se oferă și modalitatea de utilizare a acestora; 4. descrierea modalităților de reîncărcare a cartelei SIM. D. Serviciile de mesagerie vocală oferite, modalitatea de activare, dezactivare și tarifele aferente pentru activare, pentru apeluri către mesageria vocală și pentru accesarea mesageriei vocale E. Ofertele promoționale în curs, cu specificarea condițiilor și a perioadei de valabilitate, dacă este cazul F. Produsele și serviciile suplimentare oferite (de exemplu, se va preciza dacă este necesară achiziționarea unui aparat telefonic compatibil cu serviciul oferit sau instalarea unor echipamente suplimentare și tarifele aplicabile), serviciile cu valoare adăugată oferite, condițiile în care se pun la dispoziție, modalitatea de activare, dezactivare și tarifare a acestora G. Eventualele restricții la utilizarea echipamentului terminal (spre exemplu, blocarea în rețea), precum și termenul de valabilitate a acestor restricții, dacă este cazul H. Programele de fidelizare (acordarea de bonusuri, reduceri, gratuități etc.), condițiile în care se acordă și modul de utilizare a facilităților oferite I. Numerele de acces ia serviciul de relații cu clienții și/sau la serviciul care oferă asistență tehnică și programul de disponibilitate a acestora J. Nivelurile de calitate oferite K. Tipurile de servicii de remediere a defecțiunilor, întreținere și reparații oferite (se vor oferi informații cu privire la compartimentul responsabil pentru remedierea defecțiunilor, datele de contact, programul de lucru și tarifele aferente acestor servicii) IL Ofertele comerciale referitoare la serviciile de acces la internet vor cuprinde: A. Datele de identificare a furnizorului: nume/denumire, domiciliu/sediu, telefon, fax, adresă de e-mail, pagină de internet B. Descrierea categoriilor de servicii de acces la internet oferite C. Aria de furnizare a serviciilor (localitățile în care sunt disponibile serviciile) D. Informații referitoare la condițiile de furnizare a serviciilor, după cum urmează: D. 1. în cazul serviciilor de acces la internet pentru care plata se realizează în avans, se vor prezenta¹): 1. planurile tarifare oferite; 2. pentru fiecare plan tarifar se vor menționa: a) tariful de conectare la rețea, dacă este cazul; b) numărul de ore (creditul) incluse în preț; c) perioada de valabilitate a creditului; d) numerele de acces la rețea; e) tarifele în funcție de perioada din zi/săptămână în care se realizează accesul la internet, dacă este cazul; f) viteza de upload/download în intervalul orar de trafic maxim (calculată în funcție de numărul maxim de utilizatori care pot accesa simultan serviciul), precum și viteza maximă de upload/download. D.2. în cazul serviciilor de acces la internet pe bază de abonament, se vor prezenta¹): 1. documentele necesare pentru încheierea unui contract, pentru fiecare categorie de utilizatori finali (de exemplu, pentru persoane fizice, respectiv pentru persoane juridice); ¹) în cazul în care unele elemente sunt comune pentru mai multe tipuri de abonamente sau categorii de utilizatori, acestea se vor putea menționa o singură dată, cu precizarea expresă a domeniului de aplicare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 15 2. pentru fiecare categorie de utilizatori finali și pentru fiecare tip de abonament: a) tariful de conectare la rețea și/sau tariful de instalare a serviciului, cu specificarea elementelor componente; b) echipamentele adiționale necesare pentru accesul la internet și prețurile/tariful lunar pentru utilizarea/închirierea acestora; c) tariful abonamentului lunar, cu menționarea situațiilor în care tariful este condiționat de achiziționarea unui pachet de servicii; d) traficul inclus în abonament (limita de trafic); e) tariful pentru traficul suplimentar, în cazul depășirii traficului inclus în abonament; f) viteza de upload/download în intervalul orar de trafic maxim (calculată în funcție de numărul maxim de utilizatori care pot accesa simultan serviciul), precum și viteza maximă de upload/download; g) tarifele în funcție de perioada din zi/săptămână în care se realizează accesul la internet, dacă este cazul; h) modalitățile și mijloacele de plată a facturii (dacă tarifele sunt exprimate în altă monedă decât cea în care se face plata, se va preciza cursul de schimb; în cazul în care se utilizează un curs de schimb mediu lunar, se va preciza acest aspect), precum și tariful pentru emiterea facturii detaliate, dacă este cazul; i) pachetele de servicii integrate oferite, care includ servicii de acces la internet, precum și condițiile în care se oferă, dacă este cazul; j) condițiile de suspendare, respectiv reconectare a serviciului de acces la rețea în caz de suspendare, precum și tarifele aplicabile, dacă este cazul. E. Termenul de conectare la rețea/de instalare a serviciului F. Produsele și serviciile suplimentare oferite (de exemplu, de precizat dacă este necesară achiziționarea/instalarea unor echipamente suplimentare și tarifele aplicabile), serviciile cu valoare adăugată oferite, condițiile în care se pun la dispoziție, modalitatea de activare, dezactivare și tarifare a acestora G. Eventualele restricții la utilizarea echipamentului terminal, precum și termenul de valabilitate a acestora, dacă este cazul H. Programele de fidelizare (acordarea de bonusuri, reduceri etc.), condițiile în care se acordă și modul de utilizare a facilităților oferite I. Numerele de acces la serviciul de relații cu clienții și/sau serviciul care oferă asistență tehnică și programul de disponibilitate a acestora J. Nivelurile de calitate oferite (de exemplu, se va indica nivelul de calitate privind accesul, dacă lărgimea de bandă este sau nu este garantată ori dacă depinde de nivelul de utilizare a rețelei sau a serverului unde utilizatorul este conectat) K. Tipurile de servicii de remediere a defecțiunilor, întreținere și reparații oferite (se vor indica informații cu privire la compartimentul responsabil pentru remedierea defecțiunilor, datele de contact, programul de lucru și tarifele aplicabile). ANEXA Nr. 2 DREPTURILE DUMNEAVOASTRĂ DE INFORMARE în calitate de utilizator de servicii de telefonie Aveți anumite drepturi de informare garantate prin lege în relația cu [denumirea furnizorului]. Aveți dreptul să cereți și să obțineți gratuit înainte de semnarea contractului o copie a contractului-cadru și a Condițiilor generale de furnizare a serviciului. La fel și înainte de cumpărarea cartelei preplătite, când puteți să cereți și să primiți gratuit Condițiile generale de furnizare a serviciului. Trebuie să vi se spună și să vi se dea în scris înainte de semnarea contractului 3 informații importante: • planul tarifar ales, inclusiv valoarea lui pentru toată durata contractului, cu serviciile incluse — abonament lunar (cu minute/credit incluse/inclus), extraopțiuni, conectare/instalare etc., plus telefon (dacă e cazul), cu toate taxele incluse; • ce tarife se aplică și în ce condiții se folosesc minutele incluse sau creditul inclus; • durata minimă a contractului și taxele pe care trebuie să le plătiți dacă renunțați la contract înainte de termen. Fiți atenti atunci când semnati contractul! Verificati mai ales următoarele: 1. ce tarife se aplică și în ce condiții; 2. în cât timp veți fi conectat; 3. cum puteți anunța o defecțiune și în ce termen se remediază; 4. taxele pe care trebuie să le plătiți dacă renunțați la contract înainte de termen; 5. în ce condiții vi se poate suspenda serviciul; 6. la ce despăgubiri aveți dreptul dacă [denumirea furnizorului] nu respectă contractul; 7. penalitățile pe care trebuie să le plătiți dacă nu respectați contractul (de exemplu, dacă nu plătiți factura la termen). [denumirea furnizorului] trebuie să vă ofere, la semnarea contractului, un exemplar tipărit al Procedurii de soluționare a reclamațiilor. Dacă oricare dintre aceste drepturi la informare vă este încălcat, vă puteți adresa Autorității Naționale pentru Comunicații (ANC). Autoritatea Națională pentru Comunicații Str. Delea Nouă nr. 2, sectorul 3, 030925 București, România Număr gratuit: 0800 855 855 Telefon: 0372 845 845. Fax: 0372 845 402 E-mail: anrcti@anrcti.ro Website: www.anrcti.ro MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 REPUBLICĂRI 16 Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004*) CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — îmbunătățirile funciare au ca obiective: a) asigurarea protecției terenurilor de orice fel și a oricăror categorii de construcții față de inundații, alunecări de teren și eroziuni, precum și protecției lacurilor de acumulare împotriva colmatării și regularizarea cursurilor de apă; b) asigurarea unui nivel corespunzător de umiditate a solului, care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor, incluzând plantațiile vitipomicole, culturile agricole și silvice; c) asigurarea ameliorării solurilor acide, sărăturate și nisipoase, precum și protecția împotriva poluării. Art. 2. — (1) Amenajările de îmbunătățiri funciare ca lucrări hidrotehnice complexe și agropedoameliorative se realizează în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc — secetă, exces de apă, eroziunea solului și inundații, precum și poluare— pe terenurile cu orice destinație, indiferent de proprietar. Acestea contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor, precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive. (2) Amenajările de îmbunătățiri funciare cuprind următoarele categorii de lucrări: a) îndiguiri și regularizări ale cursurilor de apă prin care se asigură, în principal, protecția terenurilor și a oricăror categorii de construcții împotriva inundațiilor, surse locale de apă și emisari pentru scurgerea apelor; b) irigații și orezării prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului și a plantelor cu cantitățile de apă necesare dezvoltării culturilor și creșterii producției agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare, pompare, transport, distribuție și evacuare a apei și, după caz, lucrări de nivelare a terenului; c) desecare și drenaj, care au drept scop prevenirea și înlăturarea excesului de umiditate de la suprafața terenului și din sol, în vederea asigurării condițiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport și de evacuare în emisar a apei în exces; d) combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și șanțuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udările de spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum și îngrășăminte, în scopul valorificării pentru agricultură și, după caz, pentru silvicultură; f) perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole și plantații pentru combaterea eroziunii solului; g) alte lucrări realizate prin soluții tehnice și tehnologii noi; h) zone de protecție ale lucrărilor prevăzute la lit. a) — g). (3) Amenajările de îmbunătățiri funciare preiau din surse autorizate necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole și silvice și alimentarea cu apă a unor localități, amenajări piscicole, incinte agricole și industriale și asigură protecția localităților și a oricăror categorii de construcții împotriva efectelor alunecărilor de teren și a inundațiilor, precum și protecția lacurilor de acumulare împotriva colmatării. (4) Realizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autorităților publice locale, ale persoanelor juridice sau fizice interesate, pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului și în corelare cu strategia sectorială. (5) Proiectarea, executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicație, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, ținând seama de cerințele de protecție a mediului. Art. 3. — Prezenta lege are drept scop: a) reglementarea regimului juridic al proprietății și folosinței infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului aferent, precum și mecanismele de dobândire și/sau transmitere a dreptului de proprietate, administrare sau folosință asupra acestei infrastructuri; b) instituirea cadrului de reglementare a înființării și funcționării Administrației Naționale a îmbunătățirilor Funciare, denumită în continuare Administrație, persoană juridică română de interes public național în sectorul îmbunătățirilor funciare, care desfășoară activitățile prevăzute de prezenta lege; c) reglementarea înființării și funcționării organizațiilor de îmbunătățiri funciare și a federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare în vederea desfășurării activităților de îmbunătățiri funciare atât în interesul membrilor lor, cât și în interesul public; d) stabilirea serviciilor prestate de Administrație organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare și mecanismele de finanțare a acestor activități; e) stabilirea atribuțiilor autorității publice centrale, denumită în continuare ministerul, care coordonează elaborarea strategiei și politicilor în sectorul îmbunătățirilor funciare; f) stabilirea principiilor reorganizării Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A.; g) stabilirea sancțiunilor care se aplică în cazul încălcării prevederilor prezentei legi. Art. 4. — Principiile care stau la baza realizării obiectivelor îmbunătățirilor funciare sunt următoarele: *) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 167/2008 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 28 aprilie 2004 și a mai fost modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 507/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004, prin Legea nr. 233/2005 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2000 privind înființarea Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a îmbunătățirilor Funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 21 iulie 2005, prin Legea nr. 290/2006 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2007 pentru completarea art. 67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2007, aprobată prin Legea nr. 61/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 27 martie 2008. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 17 a) exploatarea echitabilă a amenajărilor de îmbunătățiri funciare, sistemelor de irigații sau desecare și drenaj și a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și combatere a eroziunii solului pentru asigurarea protecției intereselor tuturor beneficiarilor; b) consultarea și, după caz, implicarea beneficiarilor, organizațiilor neguvernamentale și a altor reprezentanți ai societății civile în luarea deciziilor în scopul promovării adoptării raționale, eficiente și transparente a acestora; c) realizarea de către proprietarii de teren a exploatării, întreținerii și reparațiilor amenajărilor de îmbunătățiri funciare situate pe terenurile pe care le dețin, inclusiv a lucrărilor de reabilitare, executare de investiții și suportarea costurilor acestor activități. Statul intervine prin Administrație și prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat în completarea surselor proprii ale Administrației sau ale beneficiarilor constituiți în organizații de îmbunătățiri funciare sau federații de organizații de îmbunătățiri funciare, în cazurile în care proprietarii de teren nu pot desfășura prin efortul propriu activități de îmbunătățiri funciare; d) exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare astfel încât să se prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea și poluarea solului și să se promoveze protecția mediului în conformitate cu standardele de mediu. Art. 5. — Definițiile termenilor utilizați în prezenta lege sunt prevăzute în anexa nr. 1. CAPITOLUL II Organizațiile și federațiile de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare Art. 6. — (1) Persoanele fizice sau persoanele juridice care dețin în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosință terenuri deservite de sisteme de irigații sau de desecare și drenaj ori de lucrări de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului pot constitui o organizație de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare organizația, pentru a desfășura una sau mai multe dintre următoarele activități de interes public: a) livrarea apei pentru irigat, exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de irigații care deservește mai mulți proprietari de teren; b) exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de desecare și drenaj care deservește mai mulți proprietari de teren; c) întreținerea și reparațiile lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor care protejează terenul mai multor proprietari de teren; d) întreținerea și reparațiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului și desfășurarea altor activități de îmbunătățiri funciare care protejează solul de pe terenul mai multor proprietari de teren. (2) Proprietarii sau alți deținători de teren care intenționează să realizeze o nouă amenajare de îmbunătățiri funciare se pot constitui în organizații. (3) Organizațiile sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile prezentei legi. Art. 7. — (1) Organizația își desfășoară activitatea în cadrul unei suprafețe de teren clar delimitate, amenajată cu lucrări de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare teritoriul organizației. (2) Organizația care îndeplinește mai multe dintre activitățile prevăzute la art. 6 le va specifica în statut, precizând care este activitatea principală pe care o va desfășura. (3) Organizația care are ca activitate principală exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de irigații, precum și livrarea apei pentru irigat va include în denumirea sa mențiunea organizația utilizatorilor de apă pentru irigații, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie. (4) Organizația care are ca activitate principală exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de desecare și drenaj va include în denumirea sa mențiunea organizația de desecare și drenaj, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie. (5) Organizația care are ca activitate principală întreținerea și reparațiile unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor va include în denumirea sa mențiunea organizația de apărare împotriva inundațiilor, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie. (6) Organizația care are ca activitate principală întreținerea și reparațiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului va include în denumirea sa mențiunea organizație de combatere a eroziunii solului, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie. Art. 8. — în realizarea activităților de interes public, organizațiile au următoarele atribuții: a) încheie contracte de prestări de servicii de îmbunătățiri funciare potrivit prevederilor prezentei legi; b) prestează servicii de îmbunătățiri funciare către membrii săi; c) livrează apă pentru irigații sau prestează alte servicii de îmbunătățiri funciare, pe bază de contract potrivit prevederilor prezentei legi, persoanelor care nu sunt membri ai organizației și care dețin în proprietate sau folosință terenuri situate pe teritoriul organizației; d) încasează tarife pentru serviciile prestate de la membrii organizației și de la persoanele care nu sunt membri, în vederea acoperirii costurilor acestor servicii; e) achiziționează, închiriază de la terți, exploatează, întrețin și repară utilajele și instalațiile necesare prestării serviciilor de îmbunătățiri funciare și alte echipamente necesare desfășurării activităților proprii; f) organizează cursuri de instruire a membrilor lor pentru pregătirea exploatării și întreținerii sistemului de irigații sau desecare și drenaj ori a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului, de protecție a muncii, pentru asimilarea tehnicilor de îmbunătățiri funciare și promovarea utilizării noilor tehnici și tehnologii; g) asigură paza și protecția corespunzătoare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare din cadrul sistemului de irigații sau de desecare și drenaj, pe care o dețin în proprietate sau folosință, a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau combatere a eroziunii solului, în vederea prevenirii sau reducerii pagubelor și păstrării integrității acestora; h) reabilitează, modernizează și dezvoltă infrastructura de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul său; i) încheie contracte pentru achiziția de bunuri și prestarea de servicii necesare desfășurării activității lor cuprinzând proiectarea și lucrările de reabilitare, modernizare și dezvoltare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul său; j) angajează credite și prezintă garanții potrivit legislației în vigoare; k) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege. Art. 9. — (1) Veniturile unei organizații se pot constitui din: a) tarife pentru servicii de irigații; b) tarife de desecare și drenaj; c) tarife de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a eroziunii solului și alte activități de îmbunătățiri funciare; d) o cotizație anuală; e) donații, legate și sponsorizări, potrivit legii; f) subvenții acordate de la bugetul de stat. (2) Tarifele și cotizațiile restante, datorate organizației de membri sau persoanele care nu sunt membri ai acesteia, se pot 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de aceștia, care constituie titluri executorii. Art. 10. — (1) Organizația care prestează servicii unei persoane care nu este membru al acesteia și care deține în proprietate sau folosință teren în cadrul teritoriului respectiv percepe tarife care să acopere integral costurile prestării serviciilor de îmbunătățiri funciare către acea persoană. (2) Membrii organizațiilor pot beneficia de o reducere a tarifului de prestare a serviciilor de îmbunătățiri funciare în conformitate cu hotărârile adunării generale. (3) Tarifele pentru prestarea serviciilor de îmbunătățiri funciare, altele decât cele de irigații, pot fi încasate prin compartimentele de specialitate ale administrației publice locale. Mecanismul de încasare a acestor tarife și de decontare a cheltuielilor efectuate pentru desfășurarea acestei activități se va reglementa printr-un protocol-cadru, aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor, în temeiul căruia se pot încheia, la nivel local, protocoale între organizații și consiliile locale pe a căror rază teritorială se află situat teritoriul organizației. (4) Pentru recuperarea tarifelor și cotizațiilor restante datorate de membri și persoanele care nu sunt membri ai organizației, adunarea generală poate să hotărască instituirea de garanții. Art. 11. — Excedentul, ca parte a veniturilor ce depășește cheltuielile într-un an financiar, rămâne la dispoziția organizației și se distribuie către rezerve sau este folosit pentru activitatea următorilor ani. Art. 12. — (1) Oricare persoană fizică sau persoană juridică, ce deține în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosință, un teren situat pe teritoriul organizației sau care are, în condițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în administrare ori în folosință astfel de terenuri aflate în proprietatea publică ori privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, poate fi membră a unei organizații. (2) Infrastructura de îmbunătățiri funciare aflată în proprietatea unei persoane fizice sau juridice, alta decât Administrația, situată pe teritoriul organizației, poate fi preluată în folosință de către organizație, pe durata existenței acesteia, în temeiul unei înțelegeri scrise, autentificată. Art. 13. — (1) în vederea dobândirii personalității juridice, persoanele care și-au manifestat voința de a fi membre ale organizației încheie actul constitutiv și statutul organizației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. (2) Statutul organizației este adoptat cu majoritatea simplă a voturilor participanților la adunarea constitutivă, cu condiția ca acești participanți să dețină în proprietate, în administrare sau în folosință cel puțin jumătate din suprafața de teren a teritoriului organizației și să fie de acord să preia întreaga răspundere a exploatării, întreținerii și reparațiilor infrastructurii de îmbunătățiri funciare situate pe teritoriul organizației. (3) în cazul organizațiilor care au ca obiect de activitate lucrările de irigații, condiția ca membrii să dețină mai mult de jumătate din suprafața de teren trebuie îndeplinită și pe fiecare plot de irigații sau zonă de reprezentare, conform legii. (4) Conținutul minim al actului constitutiv și al statutului organizațiilor se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care aprobă și modelul documentelor de constituire și organizare. (5) Organizația constituită potrivit legii rămâne deschisă și va primi noi membri până la nivelul teritoriului organizației. Art. 14. — (1) Procedura de constituire a organizațiilor va fi prevăzută în normele metodologice de aplicare a prezentei legi*). (2) Pe baza avizului Oficiului de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, constituirea organizațiilor se autorizează prin ordin al ministrului, prin care se dispune și înregistrarea acestora în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare. (3) Organizația dobândește personalitate juridică la data înregistrării sale în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare. Art. 15. — (1) Organizația are următoarele organe de conducere și comisii: a) adunarea generală; b) consiliul de administrație; c) comisia de cenzori; d) comisia de conciliere a neînțelegerilor din interiorul organizației, denumită în continuare comisie de conciliere. (2) Deciziile consiliului de administrație sunt puse în executare de director și personalul tehnic și economic de execuție al organizației. Art. 16. — Modul de organizare și funcționare a organelor de conducere și a comisiilor organizațiilor se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, cu excepțiile prevăzute în acest capitol. Art. 17. —Adunarea generală este organul de conducere al organizației, compus din membrii organizației sau reprezentanții acestora, care se întrunește cel puțin de două ori pe an și are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b), c) și d). Art. 18. — (1) Statutul unei organizații care nu are sistem de reprezentare va menționa modalitatea de alocare a voturilor fiecărui membru la ședințele adunărilor generale, proporțional cu mărimea suprafeței de teren deținute în proprietate, administrare sau folosință sau pe o altă bază echitabilă care să protejeze interesele fiecărui membru. (2) Un membru al organizației poate deține cel mult două cincimi din numărul total de voturi. (3) Membrii unei organizații care nu are un sistem de reprezentare, precum și proprietarii care au dat în folosință terenurile pe care le dețin unei persoane care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 12 pentru a fi membru al unei organizații pot fi reprezentați în adunările generale pe baza unei procuri speciale, autentificată. Art. 19. — Comisia de conciliere soluționează neînțelegerile patrimoniale în legătură cu activitatea organizației privind: a) modalitatea de calcul și cuantumul tarifelor practicate pentru serviciile de îmbunătățiri funciare prestate de organizație și al altor asemenea tarife, precum și al cotizațiilor; b) suportarea de către membri a costurilor de exploatare, întreținere și reparații a infrastructurii de îmbunătățiri funciare aflate în folosința sau proprietatea organizației; c) livrarea apei pentru irigații și prestarea altor servicii de îmbunătățiri funciare la termenele și în condițiile stabilite, cu nerespectarea principiului distribuției echitabile și protecției intereselor tuturor beneficiarilor; d) orice alte neînțelegeri patrimoniale dintre organizație și membrii săi, precum și dintre membrii organizației. Art. 20. — (1) Orice membru al organizației care a suportat un prejudiciu de natura celor prevăzute la art. 19 se poate adresa președintelui comisiei de conciliere cu o cerere. *) Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2006, cu modificările ulterioare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 19 (2) Cererea va fi soluționată de comisia de conciliere în termen de 14 zile de la data depunerii, cu participarea părților, personal sau prin reprezentant. (3) Comisia de conciliere analizează cererea și probele depuse de părți și emite o decizie motivată de admitere sau respingere a acesteia. (4) Decizia emisă de comisia de conciliere este definitivă și obligatorie pentru părți și poate fi atacată la instanța competentă în termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 21. — Membrii consiliului de administrație, ai comisiei de cenzori și ai comisiei de conciliere nu sunt salariați ai organizației. Art. 22. — (1) Federația de organizații de îmbunătățiri funciare, denumită în continuare federație, se înființează din două sau mai multe organizații de îmbunătățiri funciare, în vederea exploatării, întreținerii și reparațiilor unor părți dintr-o amenajare sau a unei întregi amenajări de îmbunătățiri funciare care deservește în comun organizațiile membre. (2) Federația exploatează, întreține și repară infrastructura de îmbunătățiri funciare situată în afara teritoriului organizațiilor cărora le poate presta servicii de îmbunătățiri funciare și care este în legătură funcțională cu sistemele de irigații, de desecare și drenaj, cu lucrările de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului exploatate, întreținute și reparate exclusiv de acele organizații. (3) Federațiile sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile prezentei legi. (4) Pot dobândi calitatea de membru al unei federații numai acele organizații care beneficiază de partea din amenajarea de îmbunătățiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federația o exploatează, întreține și repară și cărora li se pot presta servicii de îmbunătățiri funciare de acea federație. Art. 23. — (1) Federațiile se constituie prin adoptarea de către organizațiile membre a actului constitutiv și a statutului, al căror conținut minim se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care cuprind și modelul documentelor de constituire și organizare. (2) Constituirea federațiilor se face cu respectarea acelorași condiții de avizare, autorizare, formă și publicitate ca și cele cerute pentru constituirea organizațiilor și potrivit procedurii prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Federațiile se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 24. — în realizarea activităților de interes public, federațiile au următoarele atribuții: a) încheierea de contracte cu Administrația sau cu alți furnizori, pentru livrarea apei pentru irigații și prestarea altor servicii de îmbunătățiri funciare; b) încheierea de contracte cu furnizorul de energie electrică sau termică pentru livrarea energiei necesare exploatării unei părți autonome funcțional ori a întregii amenajări de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea sa; c) prestarea de servicii de îmbunătățiri funciare către organizațiile membre și alți beneficiari, pe bază de tarife; d) angajarea personalului calificat necesar; e) achiziționarea, închirierea, înlocuirea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentului de îmbunătățiri funciare; f) asigurarea pazei și protecției infrastructurii de îmbunătățiri funciare din cadrul amenajării de îmbunătățiri funciare sau a părții de amenajare exploatate, întreținute și reparate de federație; g) deschiderea de conturi bancare și efectuarea de operațiuni financiare prin aceste conturi; h) organizarea de instruiri ale reprezentanților organizațiilor membre, prin specialiștii proprii sau prin servicii prestate de terți; i) aprobarea regulamentelor interne obligatorii pentru organizațiile membre, pentru reprezentanții organizațiilor membre participanți la activitatea federației, precum și pentru angajații federației; j) înaintarea de propuneri privind reabilitarea și modernizarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare din cadrul teritoriului său; k) angajarea de experți și consultanți pentru asigurarea sporirii eficienței funcționării federației sau a organizațiilor membre; I) contractarea de studii de cercetare și de teren pentru extinderea amenajării de îmbunătățiri funciare existente, realizarea de noi sisteme, lucrări sau amenajări și dezvoltarea activității federației. Art. 25. — Dizolvarea, lichidarea și reorganizarea organizațiilor și federațiilor, precum și modificarea statutului acestora se fac potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, cu avizul Oficiului de reglementare. CAPITOLUL III Dreptul de proprietate și de folosință asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului Art. 26. — Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, înființate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/1999 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații*), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 573/2001, cu modificările ulterioare, care se reorganizează, în condițiile prezentei legi, în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, preiau bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea sau în folosința acestora, precum și: a) dreptul de proprietate deținut de asociația utilizatorilor de apă pentru irigații asupra infrastructurii de irigații, constând din stații de pompare de punere sub presiune și construcții hidrotehnice, împreună cu dotările și terenul aferent, conducte subterane, precum și alte asemenea bunuri situate pe teritoriul organizației și obligațiile corelative; b) dreptul de folosință deținut de asociația utilizatorilor de apă pentru irigații asupra infrastructurii de irigații aparținând domeniului privat al statului, unităților administrativ-teritoriale sau unor persoane fizice ori juridice, constând în stații de pompare de punere sub presiune și construcții hidrotehnice, împreună cu dotările și terenul aferent, conducte subterane, precum și alte asemenea bunuri situate pe teritoriul organizației. Art. 27. — (1) Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al statului, aflată în folosința Administrației, societăților comerciale, stațiunilor și institutelor de cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic, precum și a altor instituții publice, situată pe teritoriul unei organizații, se transmite la cerere, fără plată, în proprietatea acelei organizații, în condițiile legii. (2) Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale se transmite, la cerere, în proprietatea sau folosința organizațiilor ori federațiilor prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau al municipiului București, în condițiile legii. (3) Organizațiile dobândesc dreptul de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale, în condițiile Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare. *) Ase vedea art. 96 din prezenta lege, conform căruia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 a fost abrogată. 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 (4) Transmiterea dreptului de folosință sau de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea Administrației se face pe bază de protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu specificarea obligațiilor privind exploatarea, întreținerea, reparațiile și paza integrității bunurilor. (5) Punerea în funcțiune a infrastructurii de irigații care face obiectul transmiterii la cerere, fără plată, în folosința sau în proprietatea unei organizații se realizează din fonduri asigurate în totalitate de la bugetul de stat. (6) Transmiterea dreptului de folosință sau de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind publicitatea și înregistrarea circulației bunurilor imobile. (7) în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalității juridice, organizația are obligația de a încheia cu furnizorul de apă contract multianual pentru o perioadă de cel puțin 3 ani. Art. 28. — (1) Federațiile pot primi în folosință gratuită, în condițiile legii, o parte dintr-o amenajare de îmbunătățiri funciare sau o întreagă amenajare de îmbunătățiri funciare aflată în proprietatea publică a statului. (2) Condițiile exploatării, întreținerii și reparațiilor efectuate de federație asupra părții de amenajare sau întregii amenajări de îmbunătățiri funciare aflate în folosință gratuită, conform alin. (1), precum și durata folosinței sunt cuprinse în protocolul de transmitere a folosinței gratuite. (3) Punerea în funcțiune a infrastructurii de irigații care face obiectul transmiterii la cerere, fără plată, în folosința unei federații, se realizează din fonduri asigurate în totalitate de la bugetul de stat. Art. 29. — Administrația, organizațiile și federațiile au obligația asigurării pazei și protecției infrastructurii pe care o exploatează, o întrețin și o repară, potrivit legii. Art. 30. — (1) Administrația administrează infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public și privat al statului, cu excepția celei situate pe terenurile incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor — Romsilva. (2) Lista bunurilor care alcătuiesc infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului este prevăzută în anexa nr. 2. Art. 31. — Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al statului, situată pe terenurile cu destinație agricolă deținute în exploatare de societățile comerciale cu capital majoritar de stat, se transmite în administrare Administrației și se înregistrează în patrimoniul acesteia, cu reducerea corespunzătoare a capitalului lor social, prin diminuarea participației statului. Art. 32. — Bunurile ce alcătuiesc infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului se transmit în administrarea Administrației, prin protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu specificarea obligațiilor acesteia privind exploatarea, întreținerea, reparațiile și paza integrității acestor bunuri. Art. 33. —Amenajările de îmbunătățiri funciare, sistemele de irigații sau desecare și drenaj și lucrările de apărare împotriva inundațiilor ori combatere a eroziunii solului pot fi de utilitate publică, în condițiile legii. Art. 34. — (1) Administrația, organizațiile și federațiile pot dobândi, în condițiile legii, un drept de servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din motive tehnice și economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren, potrivit legii. (2) Reprezentanții Administrației, organizațiilor și federațiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de urgență, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecțiuni, înlăturării urmărilor unor dezastre și aplicării de măsuri de protecție a mediului înconjurător. (3) Proprietarii de teren vor fi despăgubiți, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor lor, în cazurile menționate la alin. (1) și (2). Art. 35. — Pentru realizarea oricărei investiții, Administrația, organizațiile și federațiile emit, după caz, la cerere, avize pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor deservite de infrastructura de îmbunătățiri funciare din aria lor de responsabilitate. Aprobarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor se face potrivit prevederilor legale în vigoare. CAPITOLUL IV Administrația Națională a îmbunătățirilor Funciare 5 > > Art. 36. — (1) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se înființează Administrația Națională a îmbunătățirilor Funciare prin reorganizarea Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A., care se divizează în vederea privatizării conform principiilor stabilite de prezenta lege. (2) Administrația este persoană juridică română de interes public național și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, sub autoritatea ministerului. (3) Sediul central al Administrației este în București, Șos. Olteniței nr. 35—37, sectorul 4. (4) Administrația își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*). (5) Administrația are în structura sa sucursale teritoriale fără personalitate juridică, ce au în alcătuire unități de administrare organizate la nivelul amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau al grupurilor de amenajări de îmbunătățiri funciare. Art. 37. — (1) Administrația desfășoară următoarele activități: a) exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, cu excepția amenajărilor sau părților de amenajare preluate de federații, precum și a amenajărilor cărora li s-a retras recunoașterea de utilitate publică și în cadrul cărora s-au constituit organizații; b) executarea lucrărilor de conservare a amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajare cărora li s-a retras recunoașterea de utilitate publică; c) scoaterea din funcțiune a lucrărilor din amenajările de îmbunătățiri funciare sau părți de amenajare cărora li s-a retras recunoașterea de utilitate publică și valorificarea materialelor rezultate, în conformitate cu prevederile prezentei legi; d) redarea în circuitul agricol a terenurilor rezultate în urma dezafectării lucrărilor de îmbunătățiri funciare; e) realizarea de investiții pentru reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente și execuția de noi amenajări; f) informarea și instruirea în domeniul îmbunătățirilor funciare; g) realizarea și asigurarea funcționării sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare privind efectele economice și ecologice ale activităților de îmbunătățiri funciare; h) asigurarea alimentării cu apă a unor localități, amenajări piscicole, incinte agricole și industriale, prin amenajările de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea sa, în condițiile legii; i) prestarea de servicii de îmbunătățiri funciare către organizații, federații și alte persoane fizice și juridice; *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Naționale a îmbunătățirilor Funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 1 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 21 j) cooperarea internațională, în limitele împuternicirii acordate de minister; k) desfășurarea altor activități de interes public, prevăzute de prezenta lege. (2) Administrația aplică principiile realizării obiectivelor îmbunătățirilor funciare stabilite de prezenta lege, gestionează eficient resursele proprii și pe cele date în administrarea sa, prin valorificarea optimă a acestora și, totodată, asigură integritatea și funcționarea durabilă a amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea sa și contractează cu terți furnizori achiziția de bunuri și servicii, cu respectarea legislației privind achizițiile publice de bunuri și servicii. Art. 38. — (1) Administrația exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, declarate de utilitate publică, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. (2) Lista inițială a amenajărilor de îmbunătățiri funciare ce se administrează de Administrație este inclusă în regulamentul de organizare și funcționare a Administrației. (3) O amenajare de îmbunătățiri funciare sau o parte autonomă funcțional a unei amenajări de îmbunătățiri funciare este declarată de utilitate publică, potrivit criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (4) Anual, în funcție de îndeplinirea criteriilor stabilite conform alin. (3), lista amenajărilor ce se administrează de Administrație se modifică sau se completează și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Administrației*). (5) Costurile de desfășurare a activităților prevăzute la alin. (1) se acoperă din tarifele pentru serviciile prestate în conformitate cu prevederile prezentei legi și, în completare, de la bugetul de stat sau alte fonduri publice. (6) Anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului, se aprobă nivelul fondurilor publice pe activități și amenajări de îmbunătățiri funciare de utilitate publică, precum și cota din cheltuielile de exploatare, întreținere și reparații ce se va suporta din tarife și cota ce se va suporta de la bugetul de stat, pentru alte activități de îmbunătățiri funciare decât cele de irigații. Art. 39. — (1) Dacă o amenajare de îmbunătățiri funciare sau o parte a unei amenajări de îmbunătățiri funciare nu mai îndeplinește criteriile prevăzute la art. 38 alin. (3), prin hotărâre a Guvernului i se retrage recunoașterea de utilitate publică și, după caz, se trece din domeniul public în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale*). (2) Amenajările de îmbunătățiri funciare sau părțile unor amenajări de îmbunătățiri funciare, prevăzute la alin. (1), se trec în conservare pentru o perioadă de până la 5 ani, perioadă în care acestea pot fi: a) transmise în proprietate sau date în folosință gratuită unei organizații ori federații, potrivit legii; b) vândute unui cumpărător privat, potrivit legii; c) concesionate sau închiriate, potrivit legii; d) scoase din funcțiune, potrivit legii; e) valorificate, potrivit legii. (3) Conservarea unei amenajări de îmbunătățiri funciare sau a unei părți a unei amenajări de îmbunătățiri funciare se realizează prin asigurarea pazei acesteia și prin dezafectarea și depozitarea corespunzătoare a echipamentelor și instalațiilor aferente. (4) în termen de 90 de zile de la trecerea în conservare a amenajării de îmbunătățiri funciare sau a părții de amenajare de îmbunătățiri funciare, prevăzută la alin. (1), Administrația va face publicitate, în vederea aplicării măsurilor prevăzute la alin. (2) lit. a)—c). (5) Scoaterea din funcțiune a unei amenajări de îmbunătățiri funciare sau a unei părți a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, la propunerea Administrației. (6) în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de retragere a recunoașterii de utilitate publică a unei amenajări de îmbunătățiri funciare sau unei părți de amenajare de îmbunătățiri funciare și până la finalizarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a)—c), Administrația asigură exploatarea, întreținerea și reparațiile acelei amenajări sau părți de amenajare, finanțarea acestor activități efectuându-se în condițiile prezentei legi. Art. 40. —Administrația îndeplinește următoarele atribuții: a) întocmește și pune în aplicare planurile anuale de exploatare, întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică; b) elaborează bugetul de venituri și cheltuieli și planul de activitate pentru exercițiul financiar următor; c) inventariază anual amenajările de irigații, cu evidențierea distinctă a celor funcționale; d) elaborează tarife pentru servicii de îmbunătățiri funciare; e) elaborează studii, proiecte, programe de cercetare și propuneri anuale pentru investiții în reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente sau execută noi amenajări și supraveghează realizarea acestor lucrări de investiții, precum și propuneri de elemente de strategie și politici sectoriale; f) urmărește impactul asupra mediului înconjurător al activităților de îmbunătățiri funciare și ia măsuri de diminuare sau corective în conformitate cu legislația protecției mediului; g) asigură paza și protecția infrastructurii de îmbunătățiri funciare din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare pe care le administrează, exploatează, întreține și repară; h) urmărește permanent starea tehnică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în administrare; i) desfășoară acțiuni de prevenire și protecție a amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea sa față de acțiunea factorilor de risc și a calamităților naturale, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice; j) pregătește și pune în aplicare planurile de acțiune în cazuri de urgență; k) emite avize tehnice pentru instalațiile care se amplasează și construcțiile care se execută în zona amenajărilor de îmbunătățiri funciare din administrarea sa; I) elaborează și finanțează planul propriu de cercetare, proiectare și informatică; m) coordonează și îndrumă metodologic controlul tehnic de calitate a exploatării, întreținerii și reparațiilor amenajărilor de îmbunătățiri funciare, efectuat de sucursalele teritoriale; n) avizează documentațiile tehnice, contractează și finanțează lucrările de investiții contractate cu terți furnizori și verifică derularea și recepționarea lucrărilor, potrivit legii; *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2008 pentru aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administrația Națională a îmbunătățirilor Funciare, și a Listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunătățiri funciare din administrarea Administrației Naționale a îmbunătățirilor Funciare, cărora li se retrage recunoașterea de utilitate publică, precum și pentru modificarea art. 80 alin. (2) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului n’r. 1.872/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2008. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 o) elaborează studiile privind necesarul forței de muncă pe structuri de personal, pregătirea și perfecționarea întregului personal, selectarea și promovarea acestuia în cadrul unităților din subordine; p) organizează și aprobă planul de audit public intern, organizează controlul financiar preventiv și evidența angajamentelor conform legii, efectuează analize economice și tehnice asupra organizării și desfășurării activităților; q) organizează și participă la activități de cooperare tehnico- economică internațională în domeniul îmbunătățirilor funciare, al gospodăririi apelor și protecției mediului; r) verifică și dispune măsuri privind organizarea contabilității pentru veniturile proprii și subvențiile alocate de la bugetul de stat în completarea acestora, pentru activitatea de irigații, și, separat, pentru alte activități de îmbunătățiri funciare. Art. 41. — (1) Pentru realizarea activităților sale, Administrația contractează cu terți furnizori elaborarea de studii, prestarea de servicii de cercetare și/sau de proiectare, executarea de lucrări de construcții, întreținere și reparații, inclusiv achiziționarea sau închirierea echipamentului necesar desfășurării activităților sale, precum și a echipamentelor de intervenție pentru a face față situațiilor de urgență, cu respectarea legislației în vigoare privind achizițiile publice. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) lucrările de întreținere curentă în amenajările de îmbunătățiri funciare de utilitate publică, altele decât irigațiile, care se vor executa de către Administrație. (3) Până la transmiterea către organizații și federații a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, Administrația contractează serviciile de exploatare, întreținere și reparații ale acesteia cu terții prestatori de servicii. Art. 42. — (1) Finanțarea cheltuielilor curente ale Administrației se asigură din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat. (2) Cheltuielile de natura investițiilor se acoperă total sau parțial de la bugetul de stat, după cum urmează: a) obiectivele de investiții noi sau în continuare privind infrastructura de îmbunătățiri funciare din domeniul public al statului, total de la bugetul de stat, iar cele privind infrastructura de îmbunătățiri funciare din domeniul privat al statului, parțial de la bugetul de stat; b) studiile, proiectarea și cercetarea aplicativă legate de obiectul său de activitate, total de la bugetul de stat; c) echipamentele tehnologice aferente amenajărilor de îmbunătățiri funciare din domeniul public al statului, total de la bugetul de stat; d) expertizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare din cadrul infrastructurii aparținând domeniului public al statului și consultanța de specialitate referitoare la aceste lucrări, total de la bugetul de stat; e) alte cheltuieli de investiții, potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, total de la bugetul de stat. (3) Veniturile proprii ale Administrației se constituie din: a) tarife de prestări de servicii de irigații percepute beneficiarilor pentru serviciile de livrare a apei de irigații, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații declarate de utilitate publică; b) tarife de prestări de servicii de desecare și drenaj, apărare împotriva inundațiilor și combatere a eroziunii solului, percepute beneficiarilor, referitoare la exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, altele decât cele de irigații; c) dobânzi încasate pentru depozitele și sumele disponibile din conturile proprii; d) dobânzi și penalități percepute pentru serviciile prestate, a căror contravaloare nu a fost încasată la termen; e) tarife de prestări de servicii de alimentare cu apă a unor localități, incinte agricole și industriale, a unor amenajări piscicole și de evacuare a apelor pluviale, menajere și industriale uzate, ce respectă normele în vigoare; f) sumele încasate din închirierea bunurilor din domeniul privat al statului, aflate în patrimoniul Administrației; g) tarifele de trecere pe digurile aflate în administrarea Administrației, percepute pentru întreținerea secțiunii acestora și a rampelor de acces; h) tarife pentru eliberarea avizelor tehnice și de specialitate, precum și a avizelor și acordurilor de scoatere din circuitul agricol; i) sume încasate din dezafectarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare, ca urmare a scoaterii din circuitul agricol a suprafețelor ocupate cu lucrări de îmbunătățiri funciare; j) valorificarea materialului lemnos rezultat în urma lucrărilor de întreținere și regenerare a plantațiilor silvice pentru combaterea eroziunii solului; k) sume rezultate din valorificarea masei ierboase, obținute în urma lucrărilor de întreținere a digurilor și a rețelei de canale; I) sume încasate din închirierea unor bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației și care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (4) Cheltuielile administrative, materiale și de personal necesare desfășurării activităților Administrației se acoperă total sau parțial din subvenții de la bugetul de stat, după cum urmează: a) exploatarea, întreținerea, reparațiile și administrarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, care nu sunt amenajări de irigații, total de la bugetul de stat; b) lucrărilor de întreținere și reparații de natura investițiilor la prizele de apă pentru irigații, dragarea/decolmatarea șenalelor, andocarea și reparațiile specifice stațiilor de pompare plutitoare, reparațiile accidentale, intervențiile pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale asupra infrastructurii de irigații, total de la bugetul de stat; c) acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, precum și constituirii stocurilor de materiale și mijloace de apărare, mijloace de intervenție și avertizare, mijloace fixe și echipamente de protecție, siguranță și cazarmament, care se realizează conform normativelor în vigoare, total de la bugetul de stat; d) reabilitarea infrastructurii aparținând domeniului public al statului din amenajările de îmbunătățiri funciare existente sau conservarea obiectivelor de investiții sistate ori întrerupte temporar, total de la bugetul de stat; e) reabilitarea infrastructurii aparținând domeniului privat al statului din amenajările de îmbunătățiri funciare existente, parțial de la bugetul de stat; f) protecției mediului, prin lucrări de îmbunătățiri funciare și monitorizarea efectelor acestor lucrări, inclusiv lucrări de amenajamente silvice, total de la bugetul de stat; g) informarea publică și instruirea în domeniul îmbunătățirilor funciare, parțial de la bugetul de stat; h) funcționarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare privind efectele economice și ecologice ale activităților de îmbunătățiri funciare, total de la bugetul de stat; i) conservarea și asigurarea pazei amenajărilor de îmbunătățiri funciare neutilizate, aflate în conservare, total de la bugetul de stat; j) salarizării personalului prevăzut în statele de funcții ale unității centrale, ale sucursalelor teritoriale și unităților de administrare ale Administrației, altor cheltuieli de personal, MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 23 precum și cheltuielilor curente necesare funcționării acestora, parțial de la bugetul de stat; k) paza amenajărilor de îmbunătățiri funciare în afara perioadei de utilizare, total de la bugetul de stat; I) executarea probelor tehnologice, epuizmentelor și consumul de energie pe perioada nefuncționării, total de la bugetul de stat. Art. 43. — Pentru cazuri excepționale, cum sunt calamitățile produse de cauze naturale sau de activitățile antropice neprevăzute, care fac imposibilă funcționarea întregii amenajări de îmbunătățiri funciare sau a unei părți a acesteia, Guvernul, la propunerea ministerului, poate aproba măsurile tehnice și fondurile necesare pentru remedierea avariilor, înlăturarea efectelor defavorabile și repunerea în stare de funcționare a infrastructurii afectate. Art. 44. — (1) Patrimoniul Administrației se constituie prin preluarea unei părți a activului patrimonial al Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.Ă. și cuprinde bunurile corporale aparținând domeniului privat al statului necesare desfășurării activității sale, precum și bunuri necorporale, cum este dreptul de administrare și folosință a bunurilor din domeniul public sau privat al statului, conform hotărârii Adunării generale a acționarilor Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A. (2 ) Valoarea inițială a patrimoniului Administrației se stabilește pe baza datelor din ultima balanță de verificare a Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A. și este inclusă în regulamentul de organizare și funcționare a Administrației, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (3 ) în primii 5 ani de la înființare, Administrația va efectua reevaluarea imobilizărilor corporale preluate, prevăzute la alin. (1), cu reflectarea diferențelor rezultate pe seama conturilor de capital și rezerve. Art. 45. — Predarea-preluarea patrimoniului se face prin protocol încheiat între Societatea Națională „îmbunătățiri Funciare” — S.A. și Administrație, care se aprobă prin ordin al ministrului. Protocolul va conține în anexă inventarul activelor preluate. Art. 46. — (1) Administrația este condusă de un consiliu de administrație, ai cărui membri sunt numiți prin ordin al ministrului și care își desfășoară activitatea potrivit regulamentului de organizare și funcționare a Administrației. (2 ) Activitatea curentă a Administrației este condusă de un director general. Executarea operațiunilor Administrației este coordonată de directori executivi, angajați ai acesteia, aprobați de consiliul de administrație și numiți de directorul general. (3 ) Activitatea curentă a sucursalelor teritoriale este condusă de directori. Art. 47. — (1) Consiliul de administrație este compus din 7 membri, dintre care: a) 3 specialiști din cadrul ministerului; b) un specialist desemnat de autoritatea centrală pentru gestionarea finanțelor publice; c) unul desemnat de autoritatea centrală pentru gospodărirea apelor; d) 2 specialiști recunoscuți pe plan național în domeniul îmbunătățirilor funciare. (2) Membrii consiliului de administrație nu sunt salariați ai Administrației. (3) Consiliul de administrație își numește un secretar care nu este membru al acestuia. Art. 48. — (1) Membrii consiliului de administrație se numesc, la propunerea autorităților din care fac parte, prin ordin al ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, cu excepția celor nominalizați de minister, care vor fi membri ai consiliului de administrație pe perioada cât dețin funcția din minister. (2) Membrii consiliului de administrație și secretarul acestuia vor primi o indemnizație de ședință, care se plătește din bugetul Administrației. Cuantumul indemnizației de ședință se aprobă prin ordin al ministrului, la propunerea consiliului de administrație, și va fi de până la 20% din salariul directorului general. Art. 49. — Consiliul de administrație îndeplinește următoarele atribuții: a) prezintă un raport trimestrial și anual către ministru privind activitățile și performanțele Administrației; b) aprobă proiectul situațiilor financiare anuale ale Administrației după analiza raportului directorului general și îl supune aprobării ministrului; c) aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, al programului de activitate pentru exercițiul financiar următor și al indicatorilor anuali de performanță ai Administrației, pentru a fi înaintate spre aprobare ministerului; d) aprobă numirea directorilor executivi și a directorilor sucursalelor Administrației, la propunerea directorului general; e) aprobă, la propunerea directorului general, structura organizatorică și statul de funcții ale Administrației, precum și ale sucursalelor teritoriale; f) aprobă propunerile de tarife și structura tarifelor pentru livrarea apei pentru irigații, precum și pentru alte servicii de îmbunătățiri funciare; g) urmărește continuu și analizează performanțele financiare și de funcționare ale Administrației; h) aprobă, la propunerea directorului general, distribuirea excedentului provenit din veniturile proprii către investiții de capital și alte fonduri; i) asigură organizarea contabilității separat cu privire la veniturile proprii și la subvențiile alocate de la bugetul de stat în completarea acestora, precum și cu privire la activitatea de irigații și separat cu privire la alte activități de îmbunătățiri funciare; j) aprobă distribuirea pe sucursale teritoriale și activități a subvențiilor de la bugetul de stat prevăzute în bugetul ministerului, la propunerea directorului general; k) aprobă regulamentele interne de funcționare a Administrației; I) aprobă planurile de intervenție în caz de urgență sau de accidente la construcțiile hidrotehnice aflate în administrarea sa; m) aprobă obiectivele de investiții finanțate din veniturile proprii ale Administrației, credite sau fonduri publice sau, după caz, propune obiective de investiții a căror aprobare este de competența altor organe ale administrației publice centrale; n) aprobă contractarea de credite interne potrivit reglementărilor în vigoare; o) aprobă programele de activitate anuale și multianuale privind investițiile, exploatarea, întreținerea și reparațiile lucrărilor de îmbunătățiri funciare; p) propune proiecte de investiții pentru realizarea de noi amenajări de îmbunătățiri funciare sau executarea de lucrări la amenajările existente care vor fi prezentate ministerului spre aprobare; q) aprobă lista specialiștilor împuterniciți pentru constatarea încălcării prevederilor prezentei legi și aplicării sancțiunilor; r) stabilește prerogativele directorului general în vederea negocierii contractului colectiv de muncă; s) aprobă închirierea bunurilor din domeniul privat al statului, aparținând patrimoniului Administrației; t) aprobă orice altă măsură necesară desfășurării activității Administrației, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli. Art. 50. — (1) Ministrul poate demite un membru al consiliului de administrație în următoarele situații: a) absentează nejustificat la trei ședințe consecutive ale consiliului de administrație; b) desfășoară activități concurente, este implicat în interes personal într-o achiziție publică organizată de Administrație sau 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 orice alte activități ce conduc la un conflict de interese real sau potențial; c) este condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni; d) pentru alte motive, la propunerea președintelui consiliului de administrație. (2) Consiliul de administrație poate conferi prerogative de reprezentare directorilor sucursalelor teritoriale pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestora și poate, de asemenea, recurge la experți pentru studiul și rezolvarea anumitor probleme tehnice complexe. Art. 51. — (1) Consiliul de administrație se va întruni în ședințe cel puțin o dată pe lună. Ședințele consiliului de administrație vor fi convocate de președinte. (2) Consiliul de administrație ia decizii cu majoritatea absolută a voturilor, adoptă propriile reguli de procedură, iar dezbaterile ședințelor consiliului de administrație se consemnează în procese-verbale de ședință. Art. 52. — (1) Directorul general este propus de consiliul de administrație, potrivit legii, și numit prin ordin al ministrului pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Directorul general este angajat pe bază de contract individual de muncă și contract de performanță, anexă la contractul individual de muncă, încheiate cu consiliul de administrație, în condițiile legii. (2) Directorul general asigură conducerea generală a activităților curente ale Administrației, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia și deciziilor consiliului de administrație. (3) Directorul general va fi supus evaluării anuale, în condițiile legii. (4) Directorul general îndeplinește următoarele atribuții: a) propune structura organizatorică și statul de funcții ale Administrației și le supune aprobării consiliului de administrație; b) întocmește raportul anual de activitate și, la solicitarea consiliului de administrație, situațiile financiare ale Administrației pentru anul în curs, precum și proiectul programului de activități și proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor; c) elaborează propuneri de distribuire a excedentului provenit din veniturile proprii către investiții de capital și alte fonduri, pe care le supune aprobării consiliului de administrație; d) analizează, împreună cu directorii executivi, performanța economică a sucursalelor și încadrarea acestora în bugetul de venituri și cheltuieli, raportează consiliului de administrație modul de îndeplinire a indicatorilor de performanță și stabilește acțiunile ce se vor întreprinde; e) negociază contractul colectiv de muncă împreună cu reprezentanții salariaților; f) angajează și concediază personalul și încheie contractele individuale de muncă; g) încheie acte juridice în numele Administrației, potrivit delegării date de consiliul de administrație; h) reprezintă Administrația în relațiile cu terții, în limitele delegării acordate de consiliul de administrație; i) asigură îndeplinirea obiectivelor și criteriilor de performanță stabilite împreună cu consiliul de administrație; j) asigură organizarea contabilității pentru veniturile proprii și subvențiile alocate de la bugetul de stat în completarea acestora, precum și pentru activitatea de irigații și, separat, pentru alte activități de îmbunătățiri funciare; k) deleagă directorilor sucursalelor teritoriale atribuțiile privind angajarea și concedierea personalului, cu excepția personalului de conducere și de reprezentare în relațiile cu terții, în limitele stabilite în regulamentul de organizare și funcționare; I) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație sau prevăzute de lege. Art. 53. — (1) Personalul Administrației va fi angajat, promovat și eliberat din funcție cu respectarea legislației muncii în vigoare, a regulamentului de organizare și funcționare a Administrației și a contractului colectiv sau individual de muncă. Salariații Administrației nu au statut de funcționari publici. (2) Personalul necesar desfășurării activității Administrației va fi preluat de la Societatea Națională „îmbunătățiri Funciare” — S.A. conform prevederilor legale în vigoare. (3) Numărul de posturi din structura organizatorică a Administrației care vor fi preluate de la Societatea Națională „îmbunătățiri Funciare” — S.A. se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației. Dimensionarea personalului preluat de către Administrație se va face conform normelor de muncă și normativelor de personal în vigoare pentru organizarea și desfășurarea activității de îmbunătățiri funciare, precum și legislației privind protecția muncii. (4) Numărul de posturi necesar desfășurării activității Administrației se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia. (5) în vederea atragerii de tineri specialiști, Administrația poate asigura locuințe de serviciu personalului propriu în spațiile existente și/sau spații nou-construite. Fondurile necesare pot fi, după caz, alocații de la bugetul de stat și venituri proprii ale Administrației. Art. 54. — (1) Administrația își desfășoară activitatea la nivel teritorial, prin sucursalele sale teritoriale, și la nivel de amenajare de îmbunătățiri funciare sau grup de amenajări de îmbunătățiri funciare prin unitățile de administrare din alcătuirea sucursalelor teritoriale. (2) Sucursalele sunt unități fără personalitate juridică, cu gestiune economico-financiară, care țin evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. (3) Sucursalele teritoriale și unitățile de administrare exploatează, întrețin, repară și administrează amenajările de îmbunătățiri funciare și desfășoară activități de îmbunătățiri funciare în cadrul unei zone delimitate, pe baza structurii funcționale a amenajărilor sau grupurilor de amenajări pe care acestea le administrează. (4) Numărul sucursalelor, competența teritorială a acestora și relațiile funcționale cu Administrația se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației. (5) Directorii sucursalelor Administrației sunt angajați în condițiile legii și sunt numiți în funcție prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație. Atribuțiile directorilor de sucursală se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Administrației și prin contractele individuale de muncă. Art. 55. — (1) Activitatea fiecărei sucursale teritoriale este supravegheată de un consiliu de sucursală, iar activitatea fiecărei unități de administrare este supravegheată de un consiliu de unitate de administrare. Din aceste consilii fac parte reprezentanți ai organizațiilor, federațiilor și ai altor beneficiari de servicii de îmbunătățiri funciare prestate de Administrație. Din consiliile de sucursală fac parte și specialiști recunoscuți pe plan local în domeniul îmbunătățirilor funciare. Consiliile de sucursală înaintează consiliului de administrație al Administrației, iar cele de unitate de administrare conducerii sucursalei în subordinea căreia se află unitatea de administrare recomandări de îmbunătățire a activității sucursalei teritoriale, respectiv a unității de administrare. (2) Atribuțiile consiliilor de sucursală și ale consiliilor de unitate de administrare, condițiile și procedura de desemnare și de numire a membrilor lor, precum și funcționarea acestor consilii sunt prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Administrației. (3) Pentru activitatea desfășurată, membrii consiliului de sucursală și ai consiliului de unitate de administrare nu sunt remunerați. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 25 CAPITOLUL V Serviciile de îmbunătățiri funciare Art. 56. — Administrația livrează apă pentru irigații, la solicitarea beneficiarilor, în următoarele condiții: a) pe bază de contracte de prestări de servicii cu executare succesivă încheiate pe termen lung, denumite în continuare contracte multianuale; b) pe bază de contracte de prestări de servicii pentru un sezon de irigații, denumite în continuare contracte sezoniere', c) pe bază de contracte de prestări de servicii în amenajările de irigații sau părți de amenajări de irigații a căror infrastructură nu s-a transmis organizațiilor, conform legii. Art. 57. — (1) Contractul multianual se încheie de furnizorul de apă cu organizații sau federații pentru o perioadă de 5 ani, cu obligația ca în fiecare an beneficiarul să plătească contribuția proprie la tariful anual. (2) Conform contractului sezonier, beneficiarul plătește un tarif sezonier pentru irigații. Art. 58. — Conform contractului multianual se plătesc următoarele tarife: a) un tarif anual; b) un tarif de livrare a apei pentru irigații. Art. 59. — (1) Tariful anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigații la care Administrația livrează apă beneficiarilor. (2) Tariful anual va acoperi costurile estimate de întreținere și reparații a infrastructurii de irigații din domeniul public și domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administrației. (3) Cuantumul tarifului anual se va stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigații, anterior încheierii contractului multianual. Art. 60. — Structura tarifului anual, a tarifului pentru livrarea apei pentru irigații și a tarifului sezonier, modalitatea de ajustare periodică a acestora, termenul de aducere la cunoștință beneficiarilor a cuantumului acestor tarife, termenul de încheiere a contractelor multianuale și termenul de plată de către beneficiari a tarifului anual se stabilesc prin normele metodologice privind calculul și plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătățiri funciare, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale*), cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. Art. 61. — (1) în cazul neachitării de către beneficiari a tarifului anual la termen, pentru anul respectiv, Administrația poate rezilia contractul multianual, cu notificarea prealabilă a beneficiarului. (2) Beneficiarul al cărui contract multianual a fost reziliat în condițiile alin. (1) poate solicita încheierea unui nou contract multianual în anii următori, cu condiția achitării oricăror sume restante datorate Administrației. Art. 62. — (1) Beneficiarii pot reînnoi contractul multianual, cu condiția notificării Administrației până la data de 31 iulie a anului în care contractul expiră. (2) Administrația încheie noi contracte multianuale sau le reînnoiește pe cele în vigoare numai dacă cererea de prestări de servicii, ce face obiectul contractelor multianuale, implică irigarea a cel puțin 20% din suprafața deservită de punctele de livrare a apei pentru irigații, precum și din suprafața întregii amenajări sau a părții de amenajare aflate în administrarea sa. Art. 63. — (1) Tariful de livrare a apei pentru irigații se calculează pe unitatea de volum de apă livrată de furnizor la punctul de livrare a apei pentru irigații. Tariful de livrare a apei pentru irigații cuprinde cheltuieli fixe și cheltuieli variabile pentru sezonul de irigații. (2) Tariful de livrare a apei pentru irigații va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigații prin intermediul infrastructurii de irigații din domeniul public și domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administrației. Costurile de transport includ cheltuielile administrative și cele cu energia electrică și termică pentru pomparea apei și cel mult 50% din cele cu salarizarea personalului și din cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum și alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigații nu cuprinde costurile de întreținere și reparații, care se acoperă din tariful anual. (3) Tariful de livrare a apei pentru irigații din orezării se calculează conform prevederilor alin. (2), la care se adaugă costurile de evacuare a apei din orezărie. Art. 64. — (1) Administrația elaborează propunerile de tarife anuale și de tarife de livrare a apei pentru irigații, pe care le supune aprobării consiliului de administrație. Până la transmiterea către organizații și federații a infrastructurii din sistemele de irigații, Administrația calculează tarife pentru serviciile de exploatare, întreținere și reparații ale acestei infrastructuri, pe care le supune aprobării consiliului de administrație. (2) Tarifele pentru serviciile de exploatare, întreținere și reparații ale infrastructurii din sistemele de irigații din administrarea Administrației, care nu au fost transmise la organizații și federații, nu se cuprind în contractele multianuale. (3) Cuantumul tarifului anual și al tarifului de livrare a apei pentru irigații aprobat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, până la data de 31 august a fiecărui an, pentru sezonul de irigații al anului următor. Art. 65. — (1) Orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigații aflată în administrarea Administrației poate încheia cu aceasta contracte sezoniere, în condițiile legii. (2) Beneficiarul care a încheiat un contract sezonier achită către Administrație un tarif sezonier în funcție de volumul de apă consumat, conform condițiilor contractuale, care pot prevedea ca plata să se efectueze anterior livrării apei. Art. 66. —Administrația poate percepe tarife beneficiarilor sistemelor și amenajărilor de desecare și drenaj și ai lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și de combatere a eroziunii solului aflate în administrarea sa. Tarifele se calculează separat pentru fiecare amenajare sau lucrare, pe baza costurilor fixe și a costurilor variabile, după caz, de exploatare, întreținere și reparații ale acelei amenajări sau lucrări. Art. 67. — Tarifele de prestații pentru alte activități de îmbunătățiri funciare decât irigațiile se calculează anual de către Administrație în baza normelor metodologice, aprobate prin ordin al ministrului, iar cuantumul tarifelor se aprobă de consiliul de administrație al Administrației. Art. 68. — (1) Organizațiile și federațiile primesc subvenții de la bugetul de stat pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru: a) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; b) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; c) achitarea către furnizorul de energie electrică a costului energiei electrice, a penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică și decontarea cheltuielilor cu energia termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei prevăzute în contractul multianual. *)Ase vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.231/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul și plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătățiri funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006. 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 (2) Subvențiile pentru sezonul de irigații al fiecărui an se acordă numai organizațiilor și federațiilor care au achitat contribuțiile proprii la tarifele anuale până la data de 30 noiembrie a anului anterior. Organizațiile și federațiile nou- constituite după această dată pot beneficia de subvenții dacă achită contribuția proprie la tarifele anuale, în termen de 30 de zile de la data înființării. (3) Pentru sezonul de irigații al anului 2007, termenul prevăzut la alin. (2) este 30 iunie 2007. (4) De prevederile alin. (2) beneficiază, pentru anul 2007, și persoanele fizice și juridice ale căror terenuri sunt amplasate în amenajările de irigații care se pun în funcțiune în anul 2007 și nu sunt cuprinse în teritoriul organizațiilor. (5) Subvențiile de la bugetul de stat pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale organizațiilor și federațiilor, prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), se acordă la cererea acestora și se repartizează Administrației sau altui furnizor de apă pentru irigații, eșalonat, pe baza recepției serviciilor prevăzute în contractul multianual. (6) La cererea organizațiilor și federațiilor, subvențiile se pot aloca în avans pe baza necesarului estimat pentru fiecare dintre activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c). (7) Subvențiile pentru suportarea costurilor de exploatare, întreținere și reparații ale sistemelor și amenajărilor de irigații se vor aloca până la concurența unui plafon maxim la hectar unitar la nivel național, indiferent de amplasarea fiecărui punct de livrare a apei pentru irigații în cadrul sistemului sau a amenajării de irigații. Cuantumul subvenției se stabilește proporțional cu suprafața de teren ce se irigă, potrivit contractului multianual. Art. 69. — (1) Ministerul comunică unităților interesate din subordine și acestea aduc la cunoștința beneficiarilor din aria lor teritorială de competență cuantumul propus al subvențiilor ce se estimează că se pot acorda pentru anul următor, până la data de 1 septembrie a fiecărui an. (2) Cuantumul maxim al subvenției ce se acordă fiecărei organizații sau federații se calculează pe fiecare stație de pompare de punere sub presiune ori punct de livrare a apei pentru irigații menționat în contractul multianual în vigoare și pe fiecare suprafață de teren din cadrul teritoriului organizației sau federației, exprimată în hectare, care este deținută în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosință de membrii organizației sau federației și poate primi apă pentru irigații de la acel punct de livrare a apei pentru irigații. Subvenția se calculează separat pentru fiecare dintre stațiile de pompare de punere sub presiune sau alte puncte de livrare a apei pentru irigații situate pe teritoriul organizației ori federației. (3) în fiecare an, înainte ca orice subvenție să fie alocată, ministerul va face cunoscut: a) cuantumul maxim al subvenției ce se va aloca la hectar; b) cuantumul contribuției anticipate ce se plătește de organizație ca procent din tariful anual, din tariful de livrare a apei pentru irigații pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigații și ca procent din costurile cu energia electrică necesară pompării apei pentru irigații. (4) Modul de alocare și acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfășurării activităților de îmbunătățiri funciare se stabilește prin norme metodologice care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale*). Art. 70. — Pentru realizarea de noi amenajări sau lucrări de irigații ori pentru reabilitarea celor existente, beneficiarii pot primi subvenții de la bugetul de stat sau alte fonduri publice, care să acopere total ori parțial cheltuielile efectuate cu realizarea acestora. Art. 71. — Beneficiarii pot primi subvenții de la bugetul de stat și pentru: a) acoperirea cheltuielilor aferente exploatării, întreținerii și reparațiilor infrastructurii de îmbunătățiri funciare, alta decât cea pentru irigații, aflată în folosința sau proprietatea lor; b) acoperirea cheltuielilor necesare realizării de noi amenajări de îmbunătățiri funciare, altele decât cele de irigații, precum și reabilitarea celor existente, care să acopere total sau parțial cheltuielile efectuate cu realizarea acestora. CAPITOLUL VI Atribuțiile ministerului > Art. 72. — Răspunderea pentru coordonarea activităților de îmbunătățiri funciare revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sau oricărei alte autorități publice centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul îmbunătățirilor funciare. Art. 73. — (1) Ministerul efectuează planificarea și elaborează politici pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, elaborează și actualizează periodic strategia națională pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului. (2) Ministerul întocmește strategia națională pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, care va conține: a) descrierea și analiza stadiului actual al sectorului îmbunătățirilor funciare; b) evaluarea principalelor riscuri care pot afecta sectorul și costurile prevenirii, reducerii ori atenuării acestor riscuri; c) identificarea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung ce se vor realiza pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului, inclusiv reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente și stabilirea criteriilor de selectare a amenajărilor ce se reabilitează; d) stabilirea măsurilor administrative, a indicatorilor de performanță, a mecanismelor de finanțare și măsurilor de prevenire, reducere sau atenuare a factorilor de risc identificați, precum și realizarea obiectivelor sectoriale, cum sunt: cercetarea aplicativă, consultarea în vederea elaborării și/sau elaborarea strategiilor subsectoriale, precum și alte aspecte relevante pentru elaborarea strategiei naționale. Art. 74. — în sectorul îmbunătățirilor funciare ministerul are următoarele atribuții: a) asigură corelarea activităților și programelor sale privind sectorul îmbunătățirilor funciare cu planurile, politicile, programele și activitățile altor ministere și instituții publice; b) propune și înființează comitete tehnice consultative și poate propune acordarea de facilități organizațiilor neguvernamentale de utilitate publică, care promovează sau elaborează programe și proiecte în domeniul îmbunătățirilor funciare și în alte domenii conexe; c) elaborează și emite ordine și regulamente privind exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de îmbunătățiri funciare, precum și cu privire la diminuarea suprafeței deservite de sistemele și amenajările de irigații sau desecare și drenaj și de lucrările de apărare împotriva inundațiilor și de combatere a eroziunii solului; d) atestă persoanele fizice și juridice care își manifestă intenția de a desfășura activități de îmbunătățiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări și servicii și/sau de fabricare și utilizare a instalațiilor și echipamentelor specifice acestor activități, potrivit normelor metodologice care se aprobă prin ordin al ministrului; *) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.230/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind alocarea și acordarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfășurării activităților de îmbunătățiri funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2006, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 27 e) asigură, prin experți și specialiști atestați potrivit legii, evaluarea stării de siguranță în exploatare și controlul respectării standardelor de siguranță a amenajărilor de îmbunătățiri funciare; f) emite norme și standarde tehnice privind prevenirea și reducerea poluării și utilizarea rațională a apei în cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare; g) avizează sau, după caz, aprobă documentațiile tehnico- economice de execuție de noi amenajări de îmbunătățiri funciare și de reabilitare și modernizare a amenajărilor existente finanțate de la bugetul de stat, cu consultarea Administrației sau la propunerea acesteia; h) organizează și asigură funcționarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare privind efectele ecologice și economice ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare ca parte componentă a sistemului național de monitorizare integrată de fond și de impact, pentru toți factorii de mediu; i) asigură finanțarea de la bugetul de stat a activităților de organizare și funcționare a sistemului de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare; j) organizează, execută și actualizează sistemul informațional de evidență la nivel național a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din domeniul agricol; k) aprobă situațiile financiare anuale ale Administrației; I) supune aprobării Guvernului bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației pentru încadrarea acestuia în prevederile bugetului ministerului, programul de activitate pentru exercițiul financiar următor și indicatorii de performanță; m) solicită informații și rapoarte de activitate de la Administrație; n) aprobă reabilitarea și modernizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente și execuția de noi amenajări, la propunerea Administrației, a organizațiilor și a federațiilor; o) aplică măsurile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. b) și c) prin Agenția Domeniilor Statului, iar cele prevăzute la lit. a), d) și e) și la art. 39 alin. (3) prin Administrație. Art. 75. — (1) în cadrul ministerului se înființează un compartiment distinct, denumit Oficiul de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare. Acesta are în structură specialiști care își desfășoară activitatea în minister și specialiști care își desfășoară activitatea în cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București. (2 ) Lista și atribuțiile specialiștilor care își desfășoară activitatea în cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, care vor face parte din Oficiul de reglementare, se aprobă prin ordin al ministrului. Art. 76. — Oficiul de reglementare are următoarele atribuții: a) ține Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare; b) acordă consultanță și asistență la înființarea și reorganizarea organizațiilor și federațiilor; c) avizează înființarea organizațiilor și federațiilor, inclusiv teritoriile propuse ale acestora, pe baza referatului tehnic întocmit de Administrație; d) solicită informații și rapoarte din partea organizațiilor și federațiilor privind exploatarea și întreținerea infrastructurii ce le-a fost transmisă în folosință sau proprietate; e) elaborează proiectele de hotărâri ale Guvernului privind transferul infrastructurii de îmbunătățiri funciare din domeniul public al statului în domeniul privat al statului; f) monitorizează îndeplinirea condițiilor legale și modul de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat către organizații și federații; g) efectuează controale la organizații și federații, cuprinzând atât controale tehnice, cât și financiare, conform legii; h) avizează dizolvarea, lichidarea, reorganizarea și modificarea statutului organizațiilor și federațiilor; i) acordă asistență tehnică organizațiilor și federațiilor; j) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege și de ordinele și instrucțiunile emise de ministru. Art. 77. — în cadrul inspecțiilor infrastructurii de îmbunătățiri funciare specialiștii Oficiului de reglementare pot intra pe teritoriul unei organizații sau federații și pot solicita organizației sau federației să execute anumite lucrări acolo unde este necesar, pentru: a) asigurarea întreținerii corespunzătoare a infrastructurii; b) prevenirea deteriorării sau defectării infrastructurii; c) prevenirea deteriorării infrastructurii aflate în proprietatea statului sau a terților; d) garantarea că infrastructura este utilizată în interesul public. CAPITOLUL VII Reorganizarea Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A. Art. 78. — (1) Societatea Națională „îmbunătățiri Funciare” — S.A., denumită în continuare SNIF, se reorganizează în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru aprobarea planului de reorganizare globală a SNIF. (2) Planul de reorganizare globală a SNIF cuprinde următoarele: a) serviciile de întreținere și reparații ale infrastructurii de îmbunătățiri funciare, ce se vor presta de SNIF sau de societățile comerciale rezultate din divizarea SNIF pentru Administrație și se vor achiziționa prin negociere cu o singură sursă, conform legii, în primii 3 ani de la data înființării Administrației; b) natura relațiilor contractuale dintre SNIF sau societățile comerciale rezultate din divizarea SNIF, pe de o parte, și Administrație, pe de altă parte, după expirarea perioadei de 3 ani de la data înființării Administrației; c) componentele patrimoniului SNIF care rămân în proprietatea statului; d) modalitățile de privatizare a componentelor patrimoniului SNIF; e) componentele ce urmează a fi privatizate, care pot fi grupate împreună pentru a crea o activitate comercială viabilă, de maximizare a veniturilor statului și de promovare a competiției pentru prestarea de servicii în cadrul sectorului îmbunătățirilor funciare; f) procedura de privatizare sau de reorganizare și termenele de realizare a fiecărei etape; g) autoritatea statului care va avea rolul conducător în privatizarea fiecărei componente sau fiecărui grup de componente; h) modalitatea în care este asigurată finanțarea și sunt gestionate componentele patrimoniului SNIF care rămân în proprietatea statului; i) datoriile SNIF la data reorganizării și modalitățile de acoperire a acestora; j) posibilele obligații de mediu pentru prevenirea sau reducerea efectelor poluării și specificarea modalității în care acestea ar putea fi îndeplinite; k) modalitatea de concediere sau de redistribuire a personalului SNIF care își continuă activitatea. (3) Până la finalizarea transmiterii părții din patrimoniul său, necesar funcționării Administrației, SNIF prestează servicii de îmbunătățiri funciare organizațiilor, federațiilor și altor proprietari de terenuri sau persoane juridice care administrează și folosesc terenuri cu amenajări de îmbunătățiri funciare. Art. 79. — Procedurile de reorganizare a SNIF vor fi reglementate printr-un regulament, aprobat prin ordin al ministrului. 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 Art. 80. — Personalul care nu a fost preluat de Administrație și care își continuă activitatea la SNIF își păstrează drepturile salariale și celelalte drepturi avute anterior. Art. 81. — (1) Persoanele disponibilizate prin concediere colectivă, efectuată în condițiile art. 68—75 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 iunie—30 noiembrie 2005, ca urmare a reorganizării SNIF, vor beneficia de următoarele drepturi: a) la momentul disponibilizării, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna aprilie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică; b) indemnizație de șomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și de un venit lunar de completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza elementelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna aprilie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj. (2) Venitul de completare se acordă lunar, de la data stabilirii dreptului la indemnizația de șomaj, după cum urmează: a) pentru o perioadă de 20 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă de până la 15 ani; b) pe o perioadă de 22 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 și 25 de ani; c) pe o perioadă de 24 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă de peste 25 de ani. (3) După expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, persoanele disponibilizate în condițiile alin. (1) beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute la alin. (2), de un venit lunar de completare egal cu salariul mediu net pe economie din luna iulie 2005, comunicat de Institutul Național de Statistică. (4) Dacă în perioada de acordare a plăților compensatorii intervin situații de natura celor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, plata indemnizației de șomaj încetează. (5) Sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de la articolul „Indemnizații pentru șomaj”. (6) Suma acordată la momentul disponibilizării, precum și venitul lunar de completare prevăzute la alin. (1) sunt exceptate de la plata contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat și către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. (7) Venitul lunar de completare prevăzut la alin. (1) lit. b) se acordă și în perioadele în care foștilor salariați le-a fost suspendat sau le-a încetat dreptul la indemnizația de șomaj înainte de expirarea perioadei stabilite pentru acordarea acestei indemnizații. (8) Venitul de completare are același regim de impozitare ca și indemnizația de șomaj. (9) Persoanele care se încadrează în muncă sau se pensionează, conform legii, în perioada prevăzută la alin. (2) beneficiază, până la expirarea acestei perioade, de venitul de completare în cuantumul stabilit potrivit alin. (1). (10) Cuantumul venitului de completare, stabilit potrivit alin. (1) lit. b), se modifică ori de câte ori se modifică indemnizația de șomaj ca urmare a modificării salariului minim brut pe economie, în perioada prevăzută la alin. (2). (11) Pot beneficia de prevederile alin. (1) lit. b) numai persoanele disponibilizate care au încheiat un contract individual de muncă cu SNIF până la data de 1 aprilie 2005. (12) Persoanele care se încadrează în muncă la același angajator, în termen de 12 luni de la data disponibilizării vor restitui sumele primite cu titlu de venit de completare. CAPITOLUL VIII Sancțiuni Art. 82. — Următoarele fapte constituie infracțiuni: a) împiedicarea în orice mod a specialistului împuternicit, în condițiile legii, cu inspecția infrastructurii de îmbunătățiri funciare sau cu efectuarea de lucrări de exploatare, întreținere și reparații ale acestei infrastructuri de a-și îndeplini atribuțiile se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă; b) fapta președintelui consiliului de administrație ori a directorului unei organizații sau federații de a nu depune la Oficiul de reglementare situația veniturilor anuale și situațiile financiare auditate ori de a prezenta cu rea-credință situații sau date inexacte, în vederea ascunderii situației reale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani; c) fapta președintelui consiliului de administrație ori a directorului unei organizații de a vinde, ipoteca sau dispune în alt mod de bunurile dobândite de organizație în proprietate, fără avizul Oficiului de reglementare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani; d) fapta persoanei fizice de a porni instalațiile de irigație și de a aplica udări culturilor de pe terenurile situate pe teritoriul unei organizații sau federații ori în cadrul unei amenajări de irigații aflate în administrarea Administrației, fără împuternicirea organizației sau federației ori fără încheierea prealabilă a unui contract sezonier cu Administrația, constituie infracțiunea de furt și se pedepsește potrivit Codului penal; e) distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de lucrări, precum și înlăturarea acestor măsuri, constituie infracțiunea de distrugere și se pedepsește potrivit prevederilor Codului penal. Art. 83. — (1) Următoarele fapte constituie contravenții la normele privind exploatarea, întreținerea, reparațiile și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare: a) nerespectarea prevederilor regulamentelor și normelor tehnice în vigoare privind proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea, repararea și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare; b) neexecutarea lucrărilor de întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv ale instalațiilor și echipamentelor din amenajări, și nerespectarea regulamentelor de exploatare, întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a regimului de folosință a acestora de către administratorii de lucrări sau de persoanele juridice ori fizice care exploatează amenajările, având ca rezultat risipa de apă sau degradarea solului; c) executarea de lucrări agricole pe terenurile amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului, cu nerespectarea regulilor și tehnologiilor prevăzute în documentația tehnico- economică aprobată, pe baza căreia s-au realizat amenajările, precum și neaplicarea tehnicilor agricole antierozionale pe terenurile cu potențial de eroziune; d) executarea de construcții ori înființarea de plantații în zona de protecție din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, fără avizul și acordul prealabil al Administrației, al organizațiilor sau federațiilor ori, după caz, al persoanelor juridice sau fizice care exploatează aceste lucrări; e) tăierea arborilor, arbuștilor și a puieților din perdelele și plantațiile forestiere de protecție antierozională, cu încălcarea normelor silvice, precum și pășunatul pe diguri, baraje și plantații silvice antierozionale; f) poluarea zonei amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a spațiilor tehnice aferente, a zonei de protecție a lucrărilor sau a terenurilor din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, evacuarea apelor pluviale, menajere și din activitatea industrială în canalele din amenajările de îmbunătățiri funciare, precum și MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 29 circulația cu autovehiculele pe diguri și baraje, fără acordul prealabil al Administrației; g) executarea de construcții ori modificarea sau extinderea construcțiilor în amenajările de îmbunătățiri funciare, fără avizul și acordul prealabil al Administrației, al organizațiilor sau federațiilor ori al proprietarului acestor amenajări sau cu încălcarea condițiilor prevăzute în acord; h) darea în exploatare a construcțiilor sau a instalațiilor în zona de protecție din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, fără autorizarea prealabilă a Administrației, organizațiilor sau federațiilor ori a deținătorului acestor amenajări; i) dislocarea, deteriorarea și manevrarea de către persoane neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, bazinelor și a altor construcții și instalații de îmbunătățiri funciare; j) deversarea apelor uzate și menajere, ale rețelelor de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, ale persoanelor fizice sau juridice, în infrastructura de îmbunătățiri funciare, cu nerespectarea condițiilor stabilite de administratorul acesteia; k) efectuarea de săpături, gropi de împrumut sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără acordul prealabil al Administrației. (2) Săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: a) cele prevăzute la lit. c) și d), cu amendă de la 700 lei la 1.500 lei; b) cele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei; c) cele prevăzute la lit. b), e) si f), cu amendă de la 3.000 lei la 7.000 lei; d) cele prevăzute la lit. g)—k), cu amendă de la 7.000 lei la 15.000 lei. (3) Sancțiunile contravenționale prevăzute la alin. (2) se aplică și persoanelor juridice; în acest caz limitele minime și maxime ale amenzilor se majorează cu 100%. (4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către specialiști împuterniciți prin ordin al ministrului, în condițiile legii. (5) O cotă de 75% din cuantumul amenzilor contravenționale aplicate și încasate în temeiul prezentei legi rămâne la dispoziția Administrației și se repartizează astfel: a) 60% pentru Fondul „îmbunătățiri Funciare”; b) 40% în scopul creării unui fond de stimulare a personalului. (6 ) Metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul propriu se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. Art. 84. — Contravențiilor prevăzute la art. 83 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL IX Dispoziții tranzitorii și finale Art. 85. — (1) Pentru a beneficia de drepturile acordate de prezenta lege, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, înființate în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999*), se reorganizează și se înregistrează ca organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, care îndeplinesc condițiile privind stabilirea teritoriului organizațiilor, devin, la cerere, organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, aprobate prin ordin al ministrului, cu condiția ca statutul organizației să fie adoptat de membrii asociației utilizatorilor de apă pentru irigații, care dețin în proprietate, administrare sau folosință cel puțin jumătate din suprafața de teren a teritoriului viitoarei organizații, ce se probează printr-un extras din registrul membrilor. Pe data înregistrării în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare, organizația utilizatorilor de apă pentru irigații preia toate drepturile și obligațiile asociației utilizatorilor de apă pentru irigații. (3) în termen de 30 de zile de la data înregistrării organizației utilizatorilor de apă pentru irigații, asociația utilizatorilor de apă pentru irigații, care se reorganizează, va transmite organizației, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, bunurile deținute și va cere radierea din Registrul asociațiilor și fundațiilor. Pe data radierii din Registrul asociațiilor și fundațiilor, asociația utilizatorilor de apă pentru irigații se dizolvă de drept. Art. 86. — (1) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora norme metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului**). (2) în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora strategia națională pe termen lung pentru sectorul îmbunătățirilor funciare, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului. Art. 87. — (1) în primii 3 ani de la înființare, Administrația va contracta achiziția de servicii de întreținere și reparații cu SNIF, prin negociere cu o singură sursă, potrivit legii. în cazurile în care SNIF nu poate presta aceste servicii, Administrația va atribui contractele de prestări de servicii unor terți furnizori, în condițiile art. 41 alin. (1). Lista lucrărilor de întreținere curentă în amenajările de îmbunătățiri funciare de utilitate publică, altele decât irigațiile, care se execută de către Administrație cu personalul propriu, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. (2) După expirarea perioadei de 3 ani de încredințare directă către SNIF, Administrația va contracta lucrările de exploatare, întreținere și reparații ale infrastructurii din amenajările interioare de irigații care nu se află pe teritoriul unei organizații sau federații, cu terți prestatori de servicii. Art. 88. — (1) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora planul de reorganizare globală a SNIF, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului***). (2) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetul SNIF și al Administrației și să propună Guvernului aprobarea acestora, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Art. 89. — (1) în termen de 90 de zile de la data înființării Administrației, SNIF va transmite, iar Administrația va prelua patrimoniul necesar funcționării acesteia, cu drepturile și obligațiile aferente. *) Ase vedea art. 96 din prezenta lege, conform căruia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 a fost abrogată. **) Ase vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2006, cu modificările ulterioare. *“) Ase vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.407/2004 pentru aprobarea Planului de reorganizare globală a Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 14 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 (2) Finanțarea lucrărilor de investiții contractate de SNIF și aflate în derulare la data înființării Administrației, până la finalizarea acestora, se asigură din sursele de finanțare prevăzute în documentația tehnico-economică aprobată potrivit legii. Art. 90. — Până la data de 31 decembrie 2009, Administrația se reorganizează și va avea în structură filiale teritoriale cu personalitate juridică, ce au în subordine unități de administrare la nivelul amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau al grupurilor de amenajări de îmbunătățiri funciare. Art. 91. — Până la data de 31 decembrie 2005, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, constituite conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/1999*), vor beneficia de subvenții de la bugetul de stat, cu condiția încheierii cu Administrația sau cu alți furnizori de apă pentru irigații de contracte multianuale, pe care le vor transmite noilor organizații, la constituirea și înregistrarea lor. Art. 92. — Până la data de 31 decembrie 2005, operatorii economici și instituțiile publice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază, direct sau prin furnizorul de apă pentru irigații, de subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli în domeniul îmbunătățirilor funciare și care dețin în proprietate, administrare sau folosință terenuri amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, care nu sunt situate pe teritoriul unei asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații, vor beneficia de subvenții pentru acoperirea costului energiei electrice sau termice de pompare, în limita a 75% din cuantumul plafonului maxim la hectar, unitar la nivel național, pentru anul 2005. Art. 93. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Art. 94. — La 2 ani de la data înființării Administrației, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2000 privind înființarea Societății Naționale „îmbunătățiri Funciare” — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a îmbunătățirilor Funciare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 440/2001, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. După această dată, SNIF va fi supusă procedurii de privatizare, în conformitate cu planul de reorganizare globală a SNIF, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Art. 95. — (1) Pe data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei legi**), se abrogă art. 2, art. 7 alin. (1)și (2), art. 10, art. 11, art. 12, art. 13, art. 14, art. 34 alin. (2) lit. a) și art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999*), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 13 octombrie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 573/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 1 noiembrie 2001. (2) Oficiul de reglementare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, înființat potrivit art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999*), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 573/2001, își încetează activitatea, atribuțiile sale fiind preluate de Oficiul de reglementare a organizațiilor de îmbunătățiri funciare înființat potrivit prezentei legi. Art. 96. — La 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999*), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 573/2001. Art. 97. — Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea îmbunătățirilor funciare nr. 84/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 24 iulie 1996, cu excepția prevederilor art. 31 referitoare la stabilirea și sancționarea contravențiilor, care se abrogă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, și Hotărârea Guvernului nr. 611/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 84/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 21 octombrie 1997, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi. *) Ase vedea art. 96 din prezenta lege, conform căruia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/1999 a fost abrogată. **) Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.156 din 7 decembrie 2004, și au intrat în vigoare la data publicării. Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2004 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2006. ANEXA Nr. 1 ÎNȚELESUL unor termeni în sensul prezentei legi Activități de îmbunătățiri funciare — exploatarea, întreținerea, reparațiile, proiectarea și construcția sistemelor și amenajărilor de irigații sau desecare și drenaj, lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau combatere a eroziunii solului, precum și reabilitarea și consolidarea acestora. Administrație — Administrația Națională a îmbunătățirilor Funciare înființată în conformitate cu art. 36 și următoarele din prezenta lege. Administrarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare — totalitatea activităților desfășurate de către Administrație în vederea realizării condițiilor necesare exploatării, întreținerii și reparațiilor infrastructurii de îmbunătățiri funciare din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, inclusiv asigurarea pazei și protecției infrastructurii de îmbunătățiri funciare. Amenajare de desecare și drenaj — o rețea la scară mare de structuri, pompe, canale și conducte, care poate fi folosită pentru a transporta apa de la unul sau mai multe sisteme de desecare și drenaj către un curs natural de apă sau emisar și care cuprinde terenul, clădirile, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreține și repara amenajarea și sistemele componente. Amenajare de irigații — o rețea la scară mare de structuri, pompe, canale și conducte care poate fi folosită pentru a preleva apa din resursele autorizate de apă și a distribui apa pentru irigații unuia sau mai multor sisteme de irigații și care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreține și repara amenajarea. Amenajare de îmbunătățiri funciare — o rețea de sisteme de irigații, sisteme de desecare și drenaj și lucrări de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului, care deservește o suprafață de teren definită și care include terenul, clădirile, echipamentul, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreține și repara amenajarea și sistemele componente. Amenajare de îmbunătățiri funciare declarată de utilitate publică — o amenajare de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, care este exploatată, întreținută și reparată de Administrație în conformitate cu art. 38 din prezenta lege. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 31 Beneficiari — orice persoană fizică sau juridică deținătoare de teren situat în cadrul unei amenajări de îmbunătățiri funciare și care beneficiază de servicii de îmbunătățiri funciare. în cazul amenajărilor de irigații, beneficiarii sunt organizațiile și federațiile care au încheiat cu Administrația sau cu alți furnizori de apă pentru irigații un contract multianual, precum și ceilalți proprietari de teren sau persoane care dețin teren în administrare ori în folosință, potrivit legii, și care au încheiat cu furnizorii de apă pentru irigații un contract sezonier și, după caz, un contract de prestări de servicii. Federație — o federație de organizații de îmbunătățiri funciare înființată în conformitate cu art. 23 și următoarele din prezenta lege. Infrastructură de îmbunătățiri funciare — cuprinde sistemele și amenajările de irigații, sistemele și amenajările de desecare și drenaj și lucrările de apărare împotriva inundațiilor și de combatere a eroziunii solului. Lucrări de combatere a eroziunii solului — cuprind formarea, construirea conform conturului, structurarea și lucrările solului, precum și construcția, întreținerea și reparațiile infrastructurii temporare și permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea și degradarea solului, cuprinzând lucrările pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apelor pe versanți, corectarea torenților și stabilizarea nisipurilor mișcătoare, amenajări silvice de perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole și plantații pentru combaterea eroziunii solului. Lucrări de apărare împotriva inundațiilor—o rețea de diguri, baraje, lucrări de regularizare a cursurilor de apă și infrastructura aferentă care are menirea să protejeze o suprafață de teren definită împotriva inundațiilor și care cuprinde terenul, clădirile, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a întreține și a repara acele lucrări. Lucrări de regularizare a cursurilor de apă — amenajarea albiilor cursurilor de apă constând în profilări ale albiei, devieri ale cursului de apă, consolidări de maluri și alte asemenea lucrări pentru combaterea efectelor economice și sociale nefavorabile și redarea agriculturii și circuitului economic a unor terenuri afectate de inundații și eroziune a solului. Ministerul — Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sau orice alt minister căruia i se atribuie prin hotărâre a Guvernului răspunderea pentru sectorul îmbunătățirilor funciare și îndeplinirea atribuțiilor stabilite de prezenta lege. Ministrul—ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale sau, drept urmare a unei hotărâri a Guvernului, un alt ministru căruia îi revine răspunderea pentru sectorul îmbunătățirilor funciare și îndeplinirea atribuțiilor stabilite de prezenta lege. Oficiul de reglementare — serviciul de specialitate din cadrul ministerului, care răspunde de supravegherea înființării, funcționării, reorganizării și dizolvării organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare, urmărind funcționarea lor și reglementarea activității acestora. Organizație — o organizație de îmbunătățiri funciare înființată în conformitate cu art. 6 și următoarele din prezenta lege. Parte autonomă funcțional a unei amenajări de îmbunătățiri funciare — ansamblul lucrărilor și elementelor de infrastructură de îmbunătățiri funciare din cadrul unei amenajări de îmbunătățiri funciare, care pot fi utilizate și pot funcționa independent în cazul în care restul lucrărilor și elementelor de infrastructură de îmbunătățiri funciare din cadrul amenajării de îmbunătățiri funciare sunt scoase din funcțiune. Punctul de livrare a apei pentru irigații — locul din care Administrația sau alt furnizor de apă pentru irigații extrage sau livrează apă pentru irigații beneficiarilor, cu excepția hidranților de irigații. Servicii de îmbunătățiri funciare — livrarea apei pentru irigații, evacuarea apei în exces de pe terenuri, protecția terenului și a oricăror categorii de construcții față de inundații și alunecări de teren, protecția lacurilor de acumulare împotriva colmatării, ameliorarea terenurilor acide, sărăturate și nisipoase, precum și protecția solurilor împotriva eroziunii și poluării. Sezon de irigații al fiecărui an — perioada de timp cuprinsă între data de 1 octombrie a anului curent și data de 30 septembrie a anului următor. Sistem de desecare și drenaj — o rețea hidraulic distinctă de conducte, canale, structuri și pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafață de teren definită și a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice și care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreține și repara sistemul. Sistem de irigații — o rețea hidraulic distinctă de structuri, pompe, canale, conducte care pot fi folosite pentru a preleva și/sau a transporta apa, a distribui și a aplica apa pentru irigații pe o suprafață de teren definită și care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul fix sau mobil, drumurile de acces și infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, a întreține și a repara sistemul. Tehnici pedoameliorative — ansamblul procedeelor tehnice și lucrărilor de nivelare și modelare a terenului, afânare și scarificare, asigurarea scurgerii apelor, arături de prevenire a degradării solului, spălarea terenurilor sărăturate, aplicarea de amendamente și îngrășăminte, defrișări care se pot asocia cu celelalte categorii de activități de îmbunătățiri funciare. Zona de protecție — zona adiacentă infrastructurii de îmbunătățiri funciare în care este interzisă sau restrânsă executarea de construcții ori exploatarea terenului din cadrul zonei, în scopul asigurării stabilității lucrărilor și construcțiilor din amenajările de îmbunătățiri funciare și prevenirii poluării. ANEXA Nr. 2 LISTA bunurilor care alcătuiesc infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public al statului 1. Bunurile din amenajările de irigații, formate din prize, stații de pompare de bază, inclusiv cele reversibile, stații de repompare, canale și conducte de aducțiune și distribuție a apei pentru irigații până la stațiile de pompare de punere sub presiune. 2. Bunurile din amenajările de desecare și drenaj, formate din canalele colectoare principale la lucrările de desecare gravitațională și cu pompare, inclusiv stațiile de pompare aferente acestora. 3. Barajele și digurile de apărare împotriva inundațiilor și lucrările de regularizare a cursurilor de apă. 4. Lucrările de combatere a eroziunii solului. 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 88/13.11.2009 NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 167/2008 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 138/2004 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 167/2008: „Art. II. —în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Societatea Națională „îmbunătățiri Funciare” — S.A. și Administrația Națională a îmbunătățirilor Funciare vor proceda la încheierea unui protocol de modificare a protocolului de predare-preluare inițial, prevăzut la art. 44*) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările și completările ulterioare. Transferul bunurilor între părți se va face respectându-se metodologia de punere în aplicare a protocolului de predare-preluare inițial și se va aproba prin hotărâre a Guvernului.” *) în forma republicată, art. 44 a devenit art. 45. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 02Î .410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 324374 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88/13.11.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495