MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 67 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 4 februarie 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 184. — Decizie privind constatarea încetării efectelor actului de numire a domnului Valentin Vasilescu în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Sport.............'.................I........'................... 2 185. — Decizie pentru numirea domnului Gică Duță în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale......................................... 2 186. — Decizie pentru eliberarea doamnei Mariela Neagu din funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului ............................... 3 187. — Decizie pentru numirea doamnei Ileana Savu în funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului ............................... 3 189. — Decizie pentru numirea domnului Bogdan Lucian Aurescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe...................................................... 4 Nr. Pagina ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 12. — Ordin al președintelui Institutului Național de Statistică pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai........................................... 4-6 48. — Ordin al ministrului sănătății privind aprobarea Protocolului național de triaj al pacienților din structurile pentru primirea urgențelor.............. 7-12 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Hotărârea din 29 iulie 2008 în Cauza Oancea și alții împotriva României........................................... 12-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 DECIZII ALE P RI M U L U I - M I N I S T R U GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind constatarea încetării efectelor actului de numire a domnului Valentin Vasilescu în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Sport Având în vedere prevederile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, prin care a fost desființată Agenția Națională pentru Sport, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Se constată încetarea efectelor actului de numire a domnului Valentin Vasilescu în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Sport, ca urmare a desființării Agenției Naționale pentru Sport prin dispozițiile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 3 februarie 2009. Nr. 184’ GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Gică Duțăîn funcția de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în temeiul art. 15 lit. e) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gică Duță se numește în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 3 februarie 2009. Nr. 185’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU 3 DECIZIE pentru eliberarea doamnei Mariela Neagu din funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului în temeiul art. 15 lit. d) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mariela Neagu se eliberează din funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 3 februarie 2009. Nr. 186’ GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea doamnei Ileana Savu în funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului în temeiul art. 15 lit. d) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ileana Savu se numește în funcția de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 3 februarie 2009. Nr. 187’ 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Bogdan Lucian Aurescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe 7 în temeiul art. 15 lit. d) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bogdan Lucian Aurescu se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Cătălin Ovidiu Baba București, 4 februarie 2009. Nr. 189’ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 GUVERNUL ROMÂNIEI INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ ORDIN pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai în temeiul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare, ținând seama de Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1.165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale și la carne și de abrogare a directivelor Consiliului 93/23-24-25/CEE, publicat în JO L nr. 321 din 1 decembrie 2008, având în vedere Hotărârea Comitetului de Avizare Metodologică nr. 3 din 27 februarie 2004, președintele Institutului Național de Statistică emite următorul ordin: Art. 1. — Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai. Art. 2. — Metodologia menționată la art. 1 este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Institutul Național de Statistică va asigura actualizarea metodologiei în funcție de legislația europeană. Art. 4. — (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. Art. 5. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.223/2005 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 aprilie/1 august, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 20 ianuarie 2006, cu completările ulterioare. Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. București, 28 ianuarie 2009. Nr. 12. ’ Președintele Institutului Național de Statistică, Vergii Voineagu MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 67/4.11.2009 5 ANEXĂ METODOLOGIA cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai 1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetării statistice Obiectivul principal al cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai îl constituie obținerea de date statistice referitoare la efectivele de porcine, pe grupe de greutate și destinație economică, respectiv reproducție și îngrășare. 1.2. Cadrul legal Realizarea cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai are la bază Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1.165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale și la carne și de abrogare a directivelor Consiliului 93/23-24-25/CEE și Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 12/2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind efectivele de porcine existente la 1 mai. Cercetarea statistică privind efectivele de porcine se efectueză în România din anul 2004. 1.3. Concepte și definiții de bază Exploatații agricole cu personalitate juridică: a) societate/asociație agricolă — Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică ce se află sub administrarea unei societăți sau asociații agricole, constituite conform Legii nr. 36/1991, cu modificările ulterioare, cu capital variabil și un număr nelimitat și variabil de asociați, având ca obiect de bază: — utilizarea terenurilor, mașinilor și echipamentelor agricole; — creșterea animalelor; — realizarea de investiții de interes agricol. Societatea agricolă de acest tip are personalitate juridică, dar nu are caracter comercial; b) societate comercială — Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică ce se află sub administrarea unei societăți comerciale, constituite conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care, pe lângă activități neagricole, pot desfășura și activități agricole. Societățile comerciale pot fi: — societate în nume colectiv; — societate în comandită simplă; — societate pe acțiuni; — societate în comandită pe acțiuni; — societate cu răspundere limitată. Societățile comerciale care fac obiectul cercetării statistice sunt numai acelea care desfășoară și o activitate agricolă. Societățile cu răspundere limitată, înființate conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară o activitate agricolă, ca și fostele unități agricole de stat transformate în societăți comerciale, fac parte din această categorie; c) unitate a administrației publice Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică ce se află în subordinea unităților administrației publice centrale sau locale și care desfășoară activități agricole și care, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, fac parte din domeniul publicai statului, al unei unități administrativ-teritoriale. De asemenea, sunt incluse cele aflate sub administrarea altor instituții publice de interes național: ministere, unități de cercetare și producție agricolă, stațiuni didactice, instituții de învățământ, spitale etc.; d) unitate cooperatistă Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică care se află sub administrarea unei unități cu capital integral cooperatist, organizată în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, unități care desfășoară activități agricole; e) alte tipuri —fundații, așezăminte religioase etc. Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică care se află sub administrarea așezămintelor religioase — mănăstiri, biserici, schituri etc. — sau a altor organizații neguvernamentale — fundații, asociații nonprofit etc., numai dacă desfășoară și activități agricole. Exploatabile agricole individuale Unitățile de observare statistică sunt alcătuite din una sau mai multe persoane, având, în general, legături de rudenie, care utilizează împreună terenurile și/sau cresc animale, ce pot aparține unuia sau mai multor membri. Se includ: • unități care obțin produse agricole destinate, în principal sau exclusiv, consumului propriu; • unități care realizează o producție agricolă ce poate depăși nevoile consumului propriu, surplusul fiind destinat vânzării. 2. Descrierea cercetării statistice 2.1. Sfera de cuprindere în cercetarea statistică sunt cuprinse exploatațiile agricole care dețin cel puțin o porcină, așa cum au fost definite la Recensământul general agricol realizat în anul 2002. Acestea sunt: • exploatațiile agricole cu personalitate juridică; • exploatațiile agricole individuale. 2.2. Principalele variabile studiate și chestionarul cercetării statistice Potrivit Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1.165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale și la carne și de abrogare a Directivelor Consiliului 93/23-24-25/CEE, principalele variabile studiate sunt următoarele: a) purcei sub 20 kg — purcei sugari cu o greutate în viu până la 20 kg; b) purcei cu o greutate în viu între 20 și 50 kg; c) porcine pentru îngrășat — total, inclusiv vieri și scroafe reformate, cu o greutate în viu de: — 50—80 kg; — 81—110 kg; — peste 110 kg; d) porcine pentru reproducție, cu o greutate în viu de 50 kg și peste: — vieri — masculi cu o greutate în viu de 50 kg și peste, folosiți pentru reproducție; — scroafe de prăsilă, total — femele cu o greutate în viu de 50 kg și peste: — scroafe montate, din care: — scroafe la prima montă; — scroafe nemontate, din care: — scrofițe nemontate. Suplimentar, pentru satisfacerea cerințelor informaționale naționale, au fost incluse și următoarele variabile: Existentul la 1 ianuarie Numărul scroafelor care au fătat - total Purcei fătați Cumpărări — total Alte intrări 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 Sacrificări în exploatația agricolă Vânzări, din care: — pentru sacrificare; — pentru creștere și îngrășare. Mortalități Alte ieșiri Existentul la 1 mai Culegerea datelor din teren se realizează pe chestionarul statistic, editat pe suport de hârtie, format A4. Chestionarul este structurat pe două capitole: • Capitolul I — Informații generale privind unitatea de observare statistică, ce cuprinde caracteristici de identificare specifice formei de proprietate și formei juridice de organizare a exploatației agricole; • Capitolul II — Efectivele de porcine la 1 mai, care cuprinde elemente de cuantificare și de evoluție a variabilelor studiate. Statele membre și țările candidate ale căror efective de porcine sunt sub 3 milioane de capete pot fi autorizate să realizeze anual această cercetare statistică, în luna noiembrie sau în luna decembrie. în România, efectivele de porcine depășesc 3 milioane de capete ceea ce face necesară realizarea celor două cercetări statistice privind efectivele de porcine, în lunile noiembrie/decembrie și mai/iunie ale fiecărui an. 2.3. Clasificări și nomenclatoare utilizate în scopul prelucrării datelor în profil teritorial se utilizează Nomenclatorul localităților din România — SIRUTA, Nomenclatorul macroregiuni — NUTS 1 și Nomenclatorul regiunilor de dezvoltare — NUTS 2. 3. Eșantionul cercetării statistice 3.1. Baza de sondaj Baza de sondaj este constituită pe baza informațiilor conținute în Registrul statistic al exploatațiilor agricole. Din acesta sunt extrase exploatațiile agricole care dețin cel puțin o porcină. Registrul statistic al exploatațiilor agricole a fost constituit pe baza informațiilor obținute la Recensământul general agricol realizat în anul 2002 și este actualizat anual cu datele rezultate din anchetele structurale în agricultură și cercetările statistice curente. 3.2. Planul de sondaj Eșantionul cercetării statistice este extras din baza de sondaj potrivit metodei sondajului stratificat, cu selecție simplă aleatoare și alocare optimală Neyman. Straturile de selecție sunt determinate de următoarele caracteristici de clasificare: — regiunea de dezvoltare, echivalentă nivelului de clasificare NUTS 2; — clasele de mărime ale exploatațiilor agricole în funcție de efectivele de porcine: • 1-2 porcine; • 3—13 porcine; • 14—99 porcine; • 100 de porcine și peste. Exploatațiile care dețin, conform Registrului statistic al exploatațiilor agricole, mai mult de 100 de capete sunt cercetate exhaustiv. Eșantionul asigură o acoperire de cel puțin 95% din efectivele de porcine. De regulă, în condițiile respectării gradului minim de acoperire, mărimea eșantionului este de aproximativ 15.000 de exploatații agricole, din care circa 13.000 de exploatații agricole individuale și circa 2.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică. Mărimea eșantionului este calculată la un coeficient de încredere de minimum 95% și eroare relativă de ± 2% pentru estimațiile la nivel național. 4. Organizarea culegerii și prelucrării datelor 4.1. Metoda de înregistrare Chestionarele cercetării statistice sunt completate prin autoînregistrare de către exploatațiile agricole cu personalitate juridică și prin interviu față în față, folosind operatori de teren, pentru exploatațiile agricole individuale. 4.2. Momentul/perioada de referință și de înregistrare Momentul de referință este data de 1 mai a fiecărui an, iar perioada de înregistrare este cuprinsă între 1—20 mai. 4.3. Personalul cercetării statistice Personalul cercetării statistice este recomandabil să fie alcătuit din specialiști agricoli, recrutați și instruiți de către direcțiile teritoriale de statistică. Fiecărui operator de teren i se arondează un număr de exploatații agricole, avându-se în vedere o încărcare echilibrată, urmărindu-se obținerea unor date relevante. 4.4. Prelucrarea datelor Exploatațiile agricole cu personalitate juridică transmit chestionarele completate la direcțiile teritoriale de statistică până la data de 25 mai. Operatorii de teren depun chestionarele completate pentru exploatațiile agricole individuale la direcțiile teritoriale de statistică până la data de 25 mai. Introducerea datelor, verificarea și validarea acestora la nivel de chestionar, operarea corecțiilor primare și reluarea controlului automat se realizează la direcțiile teritoriale de statistică. Direcțiile teritoriale de statistică transmit fișierele de date la Institutul Național de Statistică până la data de 18 iunie. La nivel central, după recepționarea fișierelor, se procedează la reluarea controlului automat, operarea corecțiilor necesare, tratarea nonrăspunsurilor parțiale și totale și calculul coeficienților finali de extindere. 5. Prezentarea și utilizarea rezultatelor cercetării statistice 5.1. Principalii indicatori rezultați Prelucrarea datelor se concretizează în estimarea: — numărului de porcine pe grupe de greutate și destinație economică; — evoluției efectivelor de porcine în perioada 1 ianuarie— 1 mai. 5.2. Forme de prezentare a rezultatelor Rezultatele obținute prezintă efectivele de porcine existente la 1 mai, pe grupe de greutate și destinație economică, la nivel național și regiuni de dezvoltare. Rezultatele cercetării statistice se regăsesc în comunicatul de presă privind efectivele de porcine la 1 mai și pe site-ul Institutului Național de Statistică. 5.3. Transmiterea datelor cercetării statistice și a estimărilor statistice la Eurostat se face: — până la 15 septembrie anul curent, datele provizorii pentru cercetarea statistică din mai; — până la 15 octombrie anul curent, datele finale pentru cercetarea statistică din mai; — până la 15 septembrie anul curent, estimările producției indigene brute (GIP) privind efectivele de porcine, de la începutul celui de-al treilea trimestru al anului curent până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului următor. Beneficiarii rezultatelor sunt: — interni: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, alți utilizatori la cerere; — externi: Eurostat, FAO. 6. Limitări Rezultatele cercetării statistice sunt reprezentative numai la nivel național și regiuni de dezvoltare, în limitele de încredere și precizie a estimațiilor expuse la pct. 3.2. Culegerea datelor este realizată pe baza declarațiilor respondenților. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 7 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind aprobarea Protocolului național de triaj al pacienților din structurile pentru primirea urgențelor Văzând Referatul de aprobare al subsecretarului de stat nr. R.A. 585 din 23 ianuarie 2009, având în vedere prevederile titlului IV „Sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Protocolul național de triaj al pacienților din structurile pentru primirea urgențelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Ion Bazac București, 26 ianuarie 2009. Nr. 48. ANEXA PROTOCOL NAȚIONAL de triaj al pacienților din structurile pentru primirea urgențelor I. Definiție: Mecanismul sau procedura prin care pacienții care se prezintă în UPU ori CPU sunt evaluați și clasificați, la sosire în UPU sau CPU, de către o persoană competentă (medic ori cadru sanitar mediu), luând în considerare starea lor clinică și acuzele cu care se prezintă, corelate cu vârsta și antecedentele acestora, stabilitatea funcțiilor vitale, potențialul de agravare a stării lor, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigații, precum și alte date considerate relevante, astfel încât să fie stabilite prioritatea cu care un pacient este asistat și nivelul de asistență necesară acestuia. Triajul este un proces continuu, fiind necesară reevaluarea periodică a pacienților până la plecarea acestora din UPU sau CPU. II. Unde se efectuează triajul: Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru acest scop, conform prevederilor legale în vigoare. Aria de triaj poate avea configurări și amenajări diferite în funcție de spațiul care stă la dispoziția unității sanitare respective. Elementele definitorii ale acestui spațiu sunt: amplasarea la intrarea în acea parte a instituției care a fost desemnată pentru gestionarea urgențelor, evidența tuturor pacienților, precum și un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic și tratament al tuturor acelor pacienți care se prezintă pentru acordarea asistenței medicale de urgență. III. Când este necesar triajul: Triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgențelor. Se definesc mai jos următorii parametri: — momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgențelor — ora preluării (de către asistentul de triaj); — momentul preluării pacientului în una dintre zonele de tratament — ora primului consult medical. în cazul prezentării simultane a mai multor pacienți în structura de primire a urgențelor sau în orice altă situație deosebită, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent medical cu atribuții în procedura de triaj. Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de două minute pentru un pacient. IV. Cine efectuează triajul: Triajul pacienților care se prezintă în structurile de primire a urgențelor este necesar tocmai în acele momente dificile în care numărul prezentărilor depășește resursele umane și materiale. Alocarea unui medic pentru a efectua această procedură este considerată ca fiind o risipă de resurse; în plus, medicul va fi întotdeauna tentat să „consulte” mai amănunțit pacientul. Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului în care ceilalți pacienți vor avea primul contact cu personalul medical. Din aceste motive, în majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical. Asistentul medical responsabil cu procedura de triaj este asistentul medical cu pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare. Rolul, abilitățile și responsabilitățile asistentului medical responsabil cu procedura de triaj: — abilitatea de a recunoaște pacientul bolnav versus nonbolnav; — abilitatea de a anticipa și de a avea planuri de rezolvare pentru diferite situații care pot să apară; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 — abilități interpersonale și de comunicare (soluționarea conflictelor, luarea deciziilor etc.); — îndemânarea spre prioritizare excelentă; — capacitate de gândire critică; — abilități de organizare; — flexibilitate, adaptabilitate; — capacitate de adaptare la stres; — rolul de model; — tact; — răbdare; — cunoașterea regulamentului de ordine internă. Asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să audă nu doar ce relatează pacientul, ci și informațiile primite în același timp de la alte surse. Fiecare structură de primire a urgențelor va asigura minimum 2 asistenți medicali responsabili cu procedura de triaj pe tură; intervalul de timp maxim continuu pentru un asistent în serviciul de triaj este de 6 ore. Acesta este considerat ca fiind intervalul pe durata căruia un asistent medical poate efectua triajul pacienților în condiții optime. După stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi preluat în zona de tratament care i-a fost alocată de către asistentul medical responsabil cu procedura de triaj. în situații deosebite (imposibilitatea încadrării într-un nivel de triaj, conflicte etc.), asistentul poate solicita sprijinul medicului responsabil de tură. A. Algoritmul de triaj Nivelul de triaj: Cuprinde toți pacienții care prezintă același grad de prioritate în funcție de gravitatea și/sau caracterul acut al patologiei lor și de resursele necesare. Nivel I — resuscitare (cod roșu): • Pacientul care necesită ACUM intervenție salvatoare de viată. • Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute. Tabel 1. Intervenții salvatoare de viață Intervenții salvatoare de viață Nu se consideră intervenții salvatoare de viață Căi aeriene/respirație Ventilație pe mască și balon Administrarea de oxigen: Susținere avansată a căilor aeriene --- pe mască facială Rezolvarea chirurgicală a căii aeriene --- pe canulă nazală Ventilație de urgență CPAP (cu presiune pozitivă continuă) Ventilație de urgență BiPAP (cu presiune pozitivă pe două nivele) Manevra Heimlich Terapie electrică Defibrilare Monitorizarea cardiacă Cardioversie de urgență Pacing extern Proceduri Decompresia pneumotoraxului sufocant Testele diagnostice: Pericardiocenteza --- electrocardiogramă Toracotomie de urgență --- teste de laborator Compresiuni toracice externe --- ecog rafie --- CT sau ecografie FAST în traumă Intervenții hemodinamice Resuscitare volemică cu fluide i.v. --- linie i.v. Administrare de sânge --- linie i.v. pentru administrarea medicației Controlul sângerărilor majore Medicamente Naloxone Aspirină Glucoză 33% Nitroglicerină i.v. Dopamină Antibiotice Atropină Heparină Adenozin Analgetice Adrenalină Beta-agoniști pe cale inhalatorie Se încadrează la acest nivel și pacienții care prezintă una sau mai multe dintre următoarele situații clinice: pacient intubat, apneic, fără puls, detresă respiratorie severă, SaO₂<90%, modificări acute ale statusului mental, inconștient*. Exemple de situații de nivel I: — stopul cardiorespirator; — insuficiența respiratorie severă; — SpO₂<90%; — pacienții sever traumatizați care nu răspund la stimuli verbali; — pacienții cu supradozaj medicamentos și FR<6 resp./min.; * Starea de inconștiență este definită astfel: — pacientul nu vorbește și nu execută comenzile (modificare acută); și/sau — pacientul nu răspunde la stimuli sau răspunde doar la stimuli dureroși. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 9 — insuficiența respiratorie severă cu respirații agonice sau gasping; — bradicardie severă sau tahicardie cu semne de hipoperfuzie; — pacienții cu traumatisme care necesită resuscitare volemică imediată; — pacienți cu durere toracică, palizi, cu transpirații profuze, TA<70mmHg (determinată anterior prezentării); — puls slab filiform, FC<30; — copil hiporeactiv, obnubilat, letargic; — pacient areactiv cu halenă etanolică; — hipoglicemie cu alterarea statusului mintal. Nivel II — critic (cod galben) • Pacientul care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau disconfort major. • Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 10 minute. Situații cu risc major: — starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită tratament imediat; — afectarea gravă a stării funcționale sau a structurii unui organ ori a unui segment anatomic; — acele situații pentru care „ocupăm și ultimul pat liber”. Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog vizuală a durerii (0—10). Status mental alterat: GCS = 6—14. Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violenței domestice, abuz etc.). în cazul copiilor cu vârste mai mici de 36 de luni se va lua în considerare și următorul criteriu: Vârsta Temperatura Nivel de triaj 1---28 zile Febră peste 38°C Cel puțin nivel 2 1 --- 3 luni Febră peste 38°C Se consideră cel puțin nivel 2. 3 --- 36 luni Febră peste 39°C Se consideră cel puțin nivel 3. Tabel 2. Exemple de situații de nivel II Sistem Exemple/Diagnostic Semne/Simptome Abdomen Durere abdominală la vârstnic Durere severă, semne vitale stabile Sângerare Gl Tahicardie, hematemeză, melenă, rectoragie Deshidratare Vărsături incoercibile Cardiac Semne vitale stabile Durere toracică Durerea toracică constantă sau intermitentă Ocluzie arterială acută Durere + absența pulsului distal Istoric de angioplastie cu durere toracică Semne vitale stabile Revărsat pericardic Durere toracică și dispnee Endocardită infecțioasă Istoric de valvulopatii, abuz de droguri etc. General Pacienți imunocompromiși: pacienți oncologici, Pot avea sau nu febră. transplant (posttransplant sau pe listă de așteptare) Genitourinar Torsiune testiculară Instalare bruscă a durerii testiculare Insuficiență renală acută Imposibil de dializat Ginecologic Sarcină ectopică Test de sarcină pozitiv, durere severă în etajul Avort spontan abdominal inferior Sângerare genitală și tahicardie cu tensiune arterială stabilă Sănătate mintală Combativ, ostil, isteric Tentativă de suicid Etilism acut cu traumă Abuz sexual Neurologic Suspiciune de meningită Cefalee, febră, letargie Accident vascular cerebral Deficite motorii sau de vorbire acut instalate Pacient conștient cu convulsii recente Convulsii 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.II.2009 Sistem Exemple/Diagnostic Semne/Simptome Pediatric Turgor cutanat diminuat, letargie, depresia fontanelei Vomă, diaree, imposibilitate de a mânca Dispnee, bătaia aripilor nazale și/sau tiraj Criza de astm intercostal, subcostal, balans toraco-abdominal, Bronșiolita acută mișcare de piston a capului Suspiciune de meningită Cefalee, febră, letargie, bombarea fontanelei Respirator Epiglotită acută Disfagie, hipersalivație Astm sever Dispnee severă Revărsate pleurale Dispnee severă Pneumotorax spontan Instalarea subită a dispneei severe Traumă Accident cu pierderea tranzitorie a conștienței Istoric de traumatism cranian „Al 6-lea simț”: Pe baza experienței și a cunoștințelor acumulate, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj poate să prevadă agravarea stării pacientului fără să o poată documenta în acel moment! Nivel III — urgent (cod verde) • Pacientul cu funcții vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele definite mai jos. • Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 30 de minute. înainte de clasificarea pacientului în nivelul III, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să determine semnele vitale și să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului. Dacă semnele vitale sunt în afara parametrilor acceptați, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să ia în considerare reclasificarea pacientului la o categorie superioară. Semnele vitale utilizate sunt: pulsul, frecvența respiratorie, tensiunea arterială și saturația în oxigen, iar pentru orice copil cu vârsta mai mică de 3 ani, temperatura. Tabel 3. Valorile semnelor vitale care necesită reîncadrarea pacientului într-o categorie superioară de triaj (nivel I sau II) Vârsta FC FR SaO2 <3 luni >180 >50 3 luni---3 ani > 160 >40 < 92% 3---8 ani >140 >30 >8 ani >100 >20 Reevaluarea pacientului Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Definirea resurselor Resursele sunt acele intervenții care presupun evaluarea sau efectuarea unei proceduri ce necesită mai mult timp din partea personalului medical din urgență și/sau care implică personal din afara departamentului de urgență. Resursele ce necesită un timp îndelungat (administrarea medicației intravenos, inserția unui dren toracic etc.) sau care necesită personal ori resurse din afara departamentului de urgență (radiografii, consult chirurgical) cresc durata de staționare a pacientului în departamentul de urgență și indică gradul de complexitate; de aceea categoria de triaj va fi una superioară. Esența acestei părți a algoritmului este diferențierea pacienților cu patologie mai complexă de cei cu probleme mai simple. ' Din punctul de vedere al numărului de resurse contează utilizarea unor resurse diferite și nu fiecare test de laborator sau radiografie în parte (de exemplu: hemoleucograma, electroliții sau testele de coagulare reprezintă o resursă; hemoleucograma și radiografia toracică reprezintă două resurse). Tabel 4. Exemple generale de resurse Resurse Nu sunt considerate resurse Teste de laborator (sânge, urină) EKG Anamneză sau examenul fizic (inclusiv tușeul rectal sau Radiografii, CT, RMN, ecografie, angiografie vaginal) Fluide i.v. (reumplere volemică) Abordul venos periferic Administrarea medicamentelor i.v., i.m. sau prin nebulizare Medicație per os Profilaxia antitetanică Prescrierea unei rețete Consulturi de specialitate Consultul telefonic Procedurile simple (de exemplu: sondajul vezical, sutura Toaleta și pansamentul simplu al unei plăgi unei plăgi etc.) se consideră o singură resursă. Imobilizarea provizorie Procedurile complexe (de exemplu, care necesită și sedarea pacientului conștient) se consideră două resurse. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 11 Tabel 5. Exemple de apreciere a numărului de resurse*: Nr. Denumire Număr crt. de resurse 1. Determinări sanguine și urinare 1 2. Radiografii (inclusiv cu substanță de contrast sau incidențe speciale) 1 3. Ecog rafie 1 4. Tomografie computerizată (inclusiv cu substanță de contrast) 1 5. ECG 1 6. Spirometrie 1 7. Consult de altă specialitate 1 8. Instituirea unei perfuzii 1 9. Administrarea de medicamente i.v. 1 10. Administrarea de medicamente i.m. 1 11. Administrarea de medicamente intraosos 1 12. Sutura plăgilor 1 13. Pansamentul și toaleta plăgilor 1 14. Imobilizarea unei fracturi, luxații 1 15. Drenajul toracic 2 16. Accesul venos central 2 17. Lavajul peritoneal 1 18. Sondajul urinar 1 19. Igienizarea pacientului 1 Nivel IV — nonurgent (cod albastru) • Pacientul care prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite anterior (la nivelul III). • Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minute. Reevaluarea pacientului Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 30 de minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Nivel V — consult (cod alb) • Pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele definite mai sus (la nivelul III). • Persoane care se prezintă pentru unul dintre motivele de mai jos: • vaccinare; • caz social fără acuze clinice; • probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete etc). • Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute. în vederea evitării supraaglomerării structurii de primire a urgențelor, în zona de triaj se pot efectua anumite manevre și gesturi medicale, care să permită rezolvarea rapidă a cazurilor. * Se poate adapta la nivel local în funcție de specificul fiecărei unități sanitare (de exemplu, structura pavilionară, calificarea personalului, dotarea cu echipamente etc.). 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 67/4.II.2009 V. ALGORITMUL DE TRIAJ Câte resurse sunt necesare ? Pacientul necesită ACUM intervenție salvatoare de viață min DA DA Nici una 120 max min Situație cu risc major sau Alterarea acută a stătusului mental sau Durere intensă / Disconfort major max ⁶⁰ mm Sunt afectate' funcțiile vitale ? max 10 min max 30 min V I. Evaluarea utilizării protocolului de triaj Parametrii de monitorizare și evaluare • Precizia categoriilor de triaj apreciate de asistentul de triaj • Ratele de supra- și subevaluare a nivelului de triaj • Procentul cazurilor cu evoluție nefavorabilă datorită triajului incorect • Timpul mediu de așteptare pentru fiecare categorie de triaj • Procentul pacienților cu timpul de așteptare mai mare decât cel recomandat pentru fiecare categorie de triaj • Procentul de pacienți din nivelurile 4 și 5 care sunt internați în spital. ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI HOTĂRÂREA din 29 iulie 2008 în Cauza Oancea și alții împotriva României (Cererea nr. 5984/02) în Cauza Oancea și alții împotriva României, Curtea Europeană’a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere compuse din: Josep Casadevall, președinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu la 8 iulie 2008, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 5984/02) îndreptată împotriva României, prin care 11 cetățeni ai acestui stat, domnii Petre Oancea, Dumitru Oancea, Alexandru Stoicescu, Gheorghe Stoicescu și Teodor Dumitrescu și doamnele Maria Scrieciu, Maria Oancea-Dumitrescu, Elena Rădulescu, Victoria Mazurca, Maria-Eugenia Pîrlea și Margareta-Aurelia Constantinescu (reclamanții), au sesizat Curtea la data de 20 noiembrie 2001 în conformitate cu art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții sunt reprezentați de doamna Eugenia Crângariu, avocat din București. Guvernul Român (Guvernul) este reprezentat prin agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. La data de 26 septembrie 2005, Curtea a decis să comunice Guvernului plângerea. în conformitate cu art. 29 § 3 din Convenție, aceasta a decis, în plus, să examineze în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 13 ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamanții au domiciliul în București. A. Restituirea imobilului către reclamanți și acțiunea de evacuare a chiriașilor statului 5. Printr-o hotărâre judecătorească definitivă din 14 mai 1998, Judecătoria Sectorului 1 București a admis acțiunea în revendicare a unui bun imobil naționalizat în timpul regimului comunist, pe care reclamanții au introdus-o împotriva Consiliului Local al Municipiului București. Situat la nr. 53 pe Calea Griviței din București, acest bun se compunea din două corpuri de clădire și din terenul aferent. La acel moment, unul dintre apartamentele imobilului era ocupat de soții P., în temeiul unui contract de închiriere pe care ei l-au încheiat anterior cu statul și care a fost prelungit de drept pentru o durată de 5 ani, conform Legii nr. 17/1994 privind prelungirea și reînnoirea contractelor de închiriere de locuințe. 6. în baza unei decizii a primarului din București, reclamanții, în calitatea lor de coproprietari, au fost puși formal în posesia bunului lor la data de 10 noiembrie 1998. Soții P., care au fost informați asupra deciziei primarului, au refuzat să părăsească locuința sau să încheie un contract de închiriere cu reclamanții, în calitatea acestora de noi proprietari ai apartamentului. Ei i-au împiedicat pe aceștia din urmă și pe membrii familiilor lor să beneficieze de prerogativele lor de proprietari, blocându-le accesul la clădiri și la curtea imobilului lor prin închidere cu un lacăt, amenințându-i verbal, precum și agresându-i fizic și împiedicându-i să efectueze lucrările necesare reabilitării bunului lor. Comportamentul soților R a fost sancționat de către organele de poliție printr-un proces-verbal de contravenție din 20 aprilie 1999, confirmat printr-o sentință din 16 noiembrie 1999 a Judecătoriei Sectorului 1 București. 7. Având în vedere comportamentul soților R, la 11 mai 1999, prin intermediul unui executor judecătoresc, reclamanții i-au somat să părăsească locuința, atrăgându-le atenția că nu doreau să încheie cu ei un contract de închiriere; comportamentul lor agresiv a făcut imposibilă conviețuirea în imobil, circumstanță de natură să împiedice prorogarea legală a contractelor de închiriere de locuințe conform art. 13 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (OUG nr. 40/1999). 8. Față de refuzul soților R de a da curs cererii lor, conform art. 25 și 24 lit. b) liniuțele 1 și 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 privind imobilele cu destinația de locuință (Legea nr. 114/1996) și art. 13 lit. i) din OUG nr. 40/1999, reclamanții au sesizat Judecătoria Sectorului 1 București cu o acțiune de evacuare, invocând faptul că soții R împiedicau utilizarea normală a imobilului și refuzau plata chiriilor. 9. Printr-o hotărâre judecătorească din 7 iunie 2000, judecătoria a admis acțiunea și a dispus evacuarea soților R din imobilul reclamanților. întemeindu-se pe declarațiile martorilor audiați, pe Procesul-verbal din 20 aprilie 1999 și pe refuzul pârâților de a răspunde întrebărilor adresate de judecători (interogatoriu), instanța a considerat că soții P. ocupă apartamentul fără titlu locativ și că ei au avut un comportament care a făcut imposibilă conviețuirea în imobil și împiedica utilizarea normală a locuinței. Această hotărâre a fost confirmată printr-o hotărâre din 16 ianuarie 2001, pronunțată de Tribunalul București în urma exercitării căii de atac a apelului de către soții P. 10. în calea de atac a recursului, exercitată de soții P., printr-o hotărâre irevocabilă din 22 mai 2001, Curtea de Apel București a casat deciziile pronunțate de instanțele inferioare și, pe fond, a respins acțiunea de evacuare a soților P. Curtea de Apel constata că soții P. au avut un comportament condamnabil față de reclamanți, manifestându-și astfel nemulțumirea cu privire la calitatea lor de noi proprietari, dar că un asemenea comportament nu corespundea cazului prevăzut de art. 13 lit. i) din OUG nr. 40/1999, care trebuie să fie interpretat ca privind exclusiv raporturile dintre diferiții locatari ai unui imobil. în consecință, instanța a considerat că în conformitate cu art. 11 din OUG nr. 40/1999 trebuia să se prelungească de drept contractul de închiriere încheiat de soții P. cu statul și că era obligația reclamanților de a trimite o notificare pârâților, printr-un executor judecătoresc, conform art. 10 din OUG nr. 40/1999, pentru a-i invita să încheie un contract de închiriere. B. A doua acțiune de evacuare 11. Printr-o hotărâre judecătorească din 14 februarie 2005, Judecătoria Sectorului 1 București a admis acțiunea reclamanților de evacuare a soților P. din imobilul în cauză datorită absenței titlului locativ al acestora din urmă, observând că în aprilie 2004 OUG nr. 40/1999 a încetat să își producă efectele sale referitoare la prorogarea de drept a contractelor de închiriere și că acel contract de închiriere de care beneficiau pârâții nu putea fi reînnoit în conformitate cu art. 14 din OUG nr. 40/1999, având în vedere absența oricărui contract încheiat între petiționari și soții P. în cadrul căii de atac a apelului exercitate de soții P. reclamanții au învederat că primii nu au dovedit că au plătit chiriile datorate pentru apartamentul în litigiu. Printr-o hotărâre din 15 noiembrie 2005, Tribunalul București confirma hotărârea pronunțată în primă instanță. 12. Printr-o hotărâre judecătorească din 6 septembrie 2006, adoptată cu majoritate, Curtea de Apel București a respins acțiunea de evacuare a soților P. în conformitate cu art. 14 din OUG nr. 40/1999, aceasta a apreciat că omisiunea proprietarilor de a le trimite o notificare respectând condițiile stricte de fond și de formă prevăzute în ordonanța mai sus citată se sancționa prin reînnoirea contractului de închiriere încheiat de soții P. cu statul pentru aceeași durată de 5 ani. Pe de altă parte, Curtea de Apel considera că existența litigiilor între reclamanți și soții P. nu era pertinentă din acest punct de vedere. în concluzie, în temeiul art. 11 alin. (1) și al art. 22 alin. (3) din OUG nr. 40/1999, Curtea de Apel aprecia, de asemenea, că lipsa plății chiriilor de către soții P. nu poate fi invocată de proprietari ca motiv pentru evacuarea acestora din apartamentul lor. 13. Rezultă din informațiile furnizate de reclamanți că ei nu au recuperat, până în prezent, bunul lor ocupat de soții P., care continuă să locuiască în imobil fără a plăti nicio chirie. C. Plângere penală privind refuzul unui terț de a respecta o hotărâre judecătorească irevocabilă având ca obiect un imobil 14. în conformitate cu art. 271 alin. 2 din Codul penal, reclamanții au depus o plângere penală la parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, arătând că soții P. i-au 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.II.2009 împiedicat să pătrundă în curtea imobilului care le-a fost restituit prin Hotărârea definitivă din 14 mai 1998. 15. Printr-o hotărâre din 4 noiembrie 2005, Tribunalul București a casat cu trimitere rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dată de parchet privind plângerea reclamanților. O nouă neîncepere a urmăririi penale dată de parchetul sus-menționat la 20 decembrie 2006 a fost infirmată printr-o rezoluție din 9 martie 2007 a prim-procurorului parchetului sus-menționat, care, în temeiul hotărârii judecătorești menționate mai sus, a ordonat o nouă examinare a plângerii penale a reclamanților. Prim-procurorul a constatat că P.L. a recunoscut că soțul ei, în martie 2004, a blocat accesul reclamanților în curtea imobilului și a reținut că examinarea faptelor comise se impune chiar dacă soții P. au permis ulterior un acces parțial. Rezultă din dosar că procedura în discuție este în continuare în curs. II. Dreptul intern pertinent 16. Esențialul reglementării interne pertinente în materie, și anume extrase din Legea nr. 5/1973 privind administrarea locuințelor și raporturile dintre proprietar și chiriași (Legea nr. 5/1973), Legea locuinței nr. 114 din 11 octombrie 1996 (Legea nr. 114/1996), precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (OUG nr. 40/1999) și Legea nr. 241 din 16 mai 2001 care a aprobat OUG nr. 40/1999 (Legea nr. 241/2001), este descris în hotărârile Radovici și Stănescu împotriva României (nr. 68.479/01, 71.351/01 și 71.352/01, cauze conexate, §§ 53 — 58, din 2 noiembrie 2006) și Burzo împotriva României (nr. 75.240/01, § 29, 4 martie 2008). 17. Art. 271 alin. 2 din Codul penal sancționează infracțiunea de împiedicare a unei persoane de a utiliza o locuință sau un imobil deținute de aceasta în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. Utilizarea amenințărilor sau a violenței constituie circumstanțe agravante. Art. 320 din Codul penal sancționează, numai în baza unei plângeri penale a părții vătămate, faptul de a împiedica utilizarea normală a unei locuințe. Pe de altă parte, condițiile impuse pentru introducerea unei acțiuni civile posesorii împotriva unei tulburări de posesie comise cu sau fără violență sunt descrise în Hotărârea Pușcaș împotriva României (nr. 30.502/03, § 41 in fine, 11 octombrie 2007). ÎN DREPT I. Cu privire la încălcarea invocată a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 18. Reclamanții invocă o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, având în vedere imposibilitatea de a obține evacuarea soților P. din imobilul lor, aceștia din urmă ocupând un apartament din acest imobil fără titlu locativ și fără să plătească vreo chirie, dar și reglementarea în materie de prorogare a contractelor de închiriere a locuințelor (OUG nr. 40/1999) care le-ar impune o sarcină disproporționată. Aceștia au adăugat că soții P. le-au împiedicat accesul în curtea imobilului. Ei invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel redactat: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor.” 19. Guvernul se opune acestei teze. A. Cu privire la admisibilitate 20. în măsura în care plângerea reclamanților comportă o examinare specială asupra faptului că soții P. le-au blocat accesul la curtea imobilului, Curtea observă că, spre deosebire de cazul apartamentului litigios ocupat conform OUG nr. 40/1999 care va face obiectul unei examinări distincte mai jos, rezultă din susținerile celor interesați că încălcarea dreptului lor de proprietate, față de restul imobilului, s-ar datora comportamentului soților P. Curtea relevă că mai multe căi de recurs se dovedesc a fi deschise petiționarilor pentru a înlătura obstrucționarea dreptului lor la respectarea bunurilor, comisă de persoane particulare prin încălcări de fapt (paragraful 17 de mai sus), și că, de altfel, ei au sesizat parchetul competent cu o plângere penală împotriva soților P. conform art. 271 alin. 2 din Codul penal, necontestând sub nicio formă în speță caracterul efectiv al acestei căi de atac, a cărei examinare este până în prezent în curs de derulare. 21. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această parte a plângerii trebuie să fie respinsă pentru neepuizarea căilor de recurs interne, în aplicarea art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție. 22. Cu privire la restul plângerii, Guvernul a ridicat o excepție legată de neepuizarea căilor de recurs interne. După părerea acestuia, reclamanții ar putea iniția împotriva soților P. o procedură de evacuare întemeiată pe art. 24 din Legea nr. 114/1996 și să reclame în mod expres neplata chiriilor timp de peste 3 luni consecutive. Pe de altă parte, acesta susține că reclamanții ar fi putut sesiza instanțele interne cu o acțiune în evacuare a soților P. la împlinirea termenului de 5 ani prevăzut de OUG nr. 40/1999 pentru prorogarea de drept a contractului de închiriere în favoarea chiriașilor, fie după 8 aprilie 2004, considerând că după această dată reînnoirea contractului de închiriere nu poate interveni decât prin acordul părților în cauză. Guvernul depune la dosar exemple de jurisprudență internă referitoare la litigii locative. 23. Reclamanții nu au prezentat observații cu privire la acest aspect. 24. Curtea reamintește că a statuat în mai multe cauze că acțiunea în evacuare întemeiată pe art. 24 lit. b) din Legea nr. 114/1996 nu era eficientă în cazul proprietarilor care se aflau în situația reclamanților și nu observă niciun motiv de a ajunge la o altă concluzie în speță (a se vedea, printre altele, Radovici și Stănescu împotriva României, nr. 68.479/01, nr. 71.351/01 și nr. 71.352/01 ,§§ 62—66, 2 noiembrie 2006, Spanoche împotriva României, nr. 3.864/03, §§ 42—45, 26 iulie 2007, și Arsenovici împotriva României, nr. 77.210/01, §§ 30—32, 7 februarie 2008). De altfel, ca și în prima cauză menționată mai sus, Curtea observă că reclamanții și-au întemeiat acțiunea în evacuare și pe neachitarea chiriilor de către ocupanții MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.11.2009 15 apartamentului lor (sfârșitul paragrafului 8 de mai sus). în plus, Curtea relevă că, dacă o parte a hotărârilor prezentate de Guvern se referă la procedurile privind aplicarea art. 24 în discuție, acesta din urmă nu a demonstrat că deciziile menționate au dobândit autoritate de lucru judecat, deoarece acestea erau susceptibile de a fi modificate prin recurs. 25. Cu referire la introducerea unei acțiuni în evacuare a ocupanților apartamentului lor după data de 8 aprilie 2004, când, din punctul de vedere al Guvernului, efectele OUG nr. 40/1999 referitoare la reînnoirea de drept a contractelor de închiriere a locuințelor au încetat, Curtea constată că reclamanții au demarat o astfel de procedură, dar acțiunea a fost respinsă de instanțele interne (paragrafele 11 și 12 de mai sus). 26. în consecință, se impune a se respinge excepția ridicată de Guvern cu referire la neepuizarea căilor de recurs sub cele două aspecte ale sale. 27. Pe de altă parte, Curtea constată că, în ceea ce privește apartamentul ocupat de soții P. conform dispozițiilor legale în materie de protecție a chiriașilor, acest petit nu este în mod manifest nefondat în sensul art. 35 § 3 din Convenție. Curtea relevă pe de altă parte că nu există niciun motiv de inadmisibilitate. Se impune deci a fi declarat admisibil. B. Cu privire la fond 28. Guvernul consideră că ingerința autorităților în dreptul reclamanților de a-și folosi bunul lor, ingerință care decurge din respingerea acțiunii în evacuare a soților P., era prevăzută de lege, respectiv de OUG nr. 40/1999, urmărind un scop legitim, acela de a asigura protecția intereselor chiriașilor într-o situație caracterizată prin penuria locuințelor ieftine, și era proporțională cu scopul în discuție. După ce a reiterat argumentele prezentate asupra admisibilității, făcând trimitere la Cauza Robitu împotriva României examinată de către Comisie [nr. 33.352/96, Decizia din 20 mai 1998, Decizii și rapoarte (DR) 49], și, în sfârșit, a rezumat dispozițiile OUG nr. 40/1999, Guvernul a concluzionat că prezenta cauză este diferită de cauzele Hutten-Czapska împotriva Poloniei ([MC], nr. 35.014/97, 19 iunie 2006) și Immobiliare Saffi împotriva Italiei ([MC], nr. 22.774/93, CEDO 1999-V). 29. Reclamanții nu au prezentat observații în replică. 30. Curtea a avut deja ocazia de a afirma că OUG nr. 40/1999 se analizează ca o reglementare a folosinței bunurilor, care urmărește un scop de interes general, și că sistemul astfel creat de către autoritățile naționale nu este criticabil în sine. Cu toate acestea, după ce a examinat și a identificat dispozițiile defectuoase și lacunele din OUG nr. 40/1999, Curtea a statuat și că a sancționa proprietarii care au omis să se conformeze condițiilor de formă prevăzute de OUG nr. 40/1999, impunându-le o obligație atât de apăsătoare ca aceea de a păstra foștii chiriași ai statului în imobilul lor timp de mai mulți ani, fără nicio posibilitate concretă și reală de a percepe o chirie, constituie o sarcină deosebită și exorbitantă, de natură să rupă justul echilibru între protecția dreptului persoanei la respectarea bunurilor sale și exigențele interesului general (a se vedea, printre altele, Radovici și Stănescu, citată anterior, § 89). 31. Curtea consideră că situația din speță este similară celei descrise în Cauza Radovici și Stănescu, menționată anterior. Respinse de către instanțele interne, acțiunile lor de evacuare a vechilor chiriași ai statului care ocupau apartamentul lor și au refuzat să încheie un contract de închiriere cu aceștia, și obligați să găzduiască acești locatari ca urmare a nerespectării dispozițiilor stricte ale OUG nr. 40/1999, ale cărei lacune au fost menționate mai sus, reclamanții s-au văzut, timp de mai mulți ani, în imposibilitatea de a folosi apartamentul în discuție sau de a obține chirii. Pe de altă parte, în aplicarea OUG nr. 40/1999, instanțele interne au considerat că neplata chiriilor de către soții P. nu poate fi invocată ca motiv de evacuare de către reclamanți, proprietarii apartamentului în cauză. 32. în consecință, Curtea consideră că nu se impune îndepărtarea de la jurisprudența citată anterior și că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție a fost încălcat. II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 33. în termenii art. 41 din Convenție: „în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 34. Invocând un raport de expertiză, reclamanții pretind 3.790 euro pentru prejudiciul material produs prin neplata chiriilor de către soții P. pentru apartamentul în discuție între decembrie 1998 și mai 2007 și 32.640 euro pentru daunele produse prin lipsa de folosință a unor alte părți ale imobilului datorită comportamentului soților P. Pe de altă parte, reclamanții solicită 10.000 euro pentru fiecare dintre ei pentru prejudiciul moral suferit datorită frustrării și umilinței resimțite prin imposibilitatea de folosire a imobilului lor. 35. Cu privire la despăgubirile materiale invocate, Guvernul observă că obiectul material al plângerii este reprezentat de apartamentul închiriat soților P. Admițând că suma de 3.790 euro reprezintă o estimare rezonabilă a chiriilor nepercepute pentru acest apartament, acesta se opune la acordarea altei sume cu acest titlu. în ceea ce privește prejudiciul moral invocat, Guvernul face trimitere la cauze similare judecate de Curte și consideră că suma solicitată este excesivă. 36. Cu referire la cererea privind daunele materiale, Curtea a constatat în speță o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, motivată de restricțiile suferite de reclamanți timp de mai mulți ani privind folosința apartamentului lor, ocupat de către soții R, restricții rezultate din OUG nr. 40/1999, precum și imposibilitatea de a obține obligarea ocupanților acestui apartament să plătească o chirie. Curtea nu observă nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și dauna materială invocată, datorată lipsei de folosință a unor alte părți ale imobilului decât apartamentul ocupat de soții P., și respinge cererea petiționarilor sub acest aspect. în schimb, Curtea consideră că acordarea unei sume pentru lipsirea de folosință a apartamentului în cauză este în legătură directă cu încălcarea constatată. în plus, Curtea reține că în speță soții P. continuă să ocupe apartamentul reclamanților fără a plăti nici măcar o chirie modică (a se vedea Popescu și Toader, nr. 27.086/02, § 47, 8 martie 2007, și Tarik împotriva României, nr. 75.849/01, § 68 in fine, 7 februarie 2008). 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 67/4.II.2009 37. în consecință, Curtea consideră că se cuvine să se acorde împreună tuturor petiționarilor suma integrală cerută cu titlu de daune materiale, respectiv 3.790 euro. 38. Pe de altă parte, Curtea apreciază că reclamanții au suferit un prejudiciu moral datorat frustrării provocate prin atingerea adusă dreptului lor de folosință a apartamentului în discuție. Având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa și statuând în echitate, conform art. 41 din Convenție, Curtea acordă 1.000 euro fiecăruia dintre petiționari pentru prejudiciul moral suferit. P ENTRU ACESTE MOTIVE, B. Cheltuieli de judecată 39. Reclamanții nu au prezentat cererea de rambursare a cheltuielilor de judecată suportate pentru procedurile în fața jurisdicțiilor interne sau în fața Curții. C. Dobânzi moratorii 40. Curtea apreciază ca adecvat să se calculeze majorările de întârziere la nivelul ratei dobânzii facilității de credit marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale. în unanimitate, CURTEA: 1. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere privitor la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și referitor la atingerea dreptului reclamanților de folosință a apartamentului ocupat de către soții P. și inadmisibilă pentru rest; 2. hotărăște că a avut loc o încălcare a art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; 3. hotărăște: a) că statul pârât trebuie să le plătească reclamanților, în termen de 3 luni începând din ziua când hotărârea va rămâne definitivă, conform art. 44 § 2 din Convenție, sumele următoare, convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data plății: (i) 3.790 euro (trei mii șapte sute nouăzeci euro), împreună, reclamanților, plus orice sumă putând fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de daune materiale; (ii) 1.000 euro (una mie euro) fiecăruia dintre reclamanți, plus orice sumă putând fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de daune morale; b) că începând de la expirarea termenului de mai sus și până la achitarea efectivă, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale; 4. respinge restul cererii de satisfacție echitabilă. Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 29 iulie 2008, în aplicarea art. 77 §§ 2 și 3 din Regulament. Josep Casadevall, Santiago Quesada, președinte grefier EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 02Î .410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 324169 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67/4.II.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495