MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 47 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marți’ ²⁷ ianuarie 2009 ‘ ' » SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.371 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat................................................ 2-3 Decizia nr. 1.373 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14¹ din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război................................................... 3—4 Decizia nr. 1.375 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției............. 5-6 Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 33. — Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței . 7-14 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 150. — Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Moldovan Nicolae din funcția de secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor..................... 15 151. — Decizie pentru încetarea raportului de serviciu al domnului Ferdinand Nagy, secretar general al Ministerului întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, și pentru numirea acestuia în funcția de comisar general pentru expoziții mondiale, cu rang de subsecretar de stat, la Ministerul Afacerilor Externe .......................................................... 15 152. — Decizie pentru numirea domnului Sorin Alăzăroaie în funcția de secretar de stat, șef al Departamentului de Control al Guvernului.......................................... 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE y y CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.371 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Traian loan Halip și Florentina Dungă în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005) al Judecătoriei lași. La apelul nominal se prezintă Traian loan Halip, precum și părțile Vasile Sturzu și Constantin Priotese. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că părțile Constantin Tapoveț și Mina Simota au transmis cereri de judecare a cauzei în lipsa lor, iar autorul Traian loan Halip a depus la dosar înscrisuri în sprijinul admiterii excepției de neconstitutionalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților. Autorul prezent solicită admiterea excepției. Părțile prezente consideră că excepția de neconstitu- ționalitate nu este întemeiată și solicită respingerea acesteia. Prezintă o serie de aspecte de fapt referitoare la cauza penală în cadrul căreia a fost ridicată excepția, depunând la dosar și note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, apreciind că este nemotivată sub aspectul unei eventuale contradicții între textele de lege ce formează obiectul acesteia și prevederi ori principii cuprinse în Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005), Judecătoria lași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (1) și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Traian loan Halip și Florentina Dungă într-o cauză penală având ca obiect judecarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. în motivarea excepției, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 din Constituție, potrivit cărora statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar măsurile de protecție luate în acest sens trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români. Judecătoria lași apreciază că excepția de neconstitu- ționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Textele de lege criticate au următorul conținut: — Art. 215 alin. 1 din Codul penal: „înșelăciunea Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material ir just și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.”; — Art. 240 din Codul penal: „Uzurparea de calități oficiale Folosirea fără drept a unei calități oficiale, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. — Art. 25 din Legea nr. 51/1995: „Exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta are caracter inadmisibil, întrucât invocarea aleatorie a unei prevederi din Legea fundamentală nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. în lipsa unei autentice motivări, Curtea nu se poate substitui autorului excepției pentru MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 3 a descoperi eventuale motive de neconstituționalitate. Un astfel de demers ar reprezenta o sesizare din oficiu a instanței de contencios constituțional, inadmisibilă prin prisma dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CON Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. De altfel, cu diferite prilejuri, Curtea Constituțională a statuat că textele criticate sunt constituționale, prin raportare, desigur, la alte temeiuri constituționale. și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al TITUTIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Traian loan Halip și Florentina Dungă în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005) al Judecătoriei lași. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.373 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14¹ din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, excepție ridicată de Ion Mălăescu în Dosarul nr. 7.939/95/2007 al Curții de Apel Craiova — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, considerând că autorul excepției nu formulează o autentică critică de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 10 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.939/95/2007, Curtea de Apel Craiova — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Mălăescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. în motivarea excepției, se solicită Curții Constituționale să interpreteze prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004, în sensul de a stabili dacă dreptul la rentă conferit prin Legea nr. 44/1994 se acordă tuturor participanților la război, indiferent de calitatea pe care o aveau la data concentrării sau a demobilizării, sau dacă acest drept se acordă numai celor care au fost decorați pe front. Autorul excepției nu precizează căror prevederi din Constituție contravine ordonanța de urgență criticată, dar din modul de formulare a motivării scrise a excepției se poate deduce că își raportează critica la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 Curtea de Apel Craiova — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 30 martie 2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004. Ordonanța introduce un nou articol în cuprinsul Legii nr. 44/1994, care are următorul conținut: — Art. 14¹: „începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în primul rând, că obiectul acesteia îl constituie, în realitate, însăși dispozițiile art. 14¹ din Legea nr. 44/1994, pe care ordonanța la care face referire autorul excepției le introduce în cuprinsul legii amintite. O asemenea soluție se impune întrucât unica modificare pe care o operează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2004 are ca obiect introducerea acestui articol. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției, Curtea observă că acesta este nemulțumit de existența unor soluții diferite cu privire la recunoașterea dreptului la rentă anumitor subiecți de drept, pronunțate de diverse instanțe în cauze identice. Sub acest aspect, este de remarcat faptul că interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării reprezintă o competență specifică ce revine înaltei Curți de Casație și Justiție, care se realizează pe calea recursului în interesul legii, potrivit art. 329 din Codul de procedură civilă și art. 414² din Codul de procedură penală. Așadar, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra acestor aspecte semnalate de autorul excepției. De asemenea, Curtea Constituțională nu poate da curs solicitării autorului excepției de a interpreta textul de lege astfel încât să ofere o linie de gândire instanței de judecată ce urmează să îl aplice. Potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Prin urmare, instanța învestită cu soluționarea litigiului în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate este singura în măsură să aprecieze care sunt persoanele care se încadrează în ipoteza normei ce constituie obiect al excepției. în fine, Curtea observă că textul de lege criticat nu contravine, prin sine însuși, principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, pe care autorul excepției, fără să îl nominalizeze expres în cuprinsul motivării scrise a acesteia, lasă să se înțeleagă că ar fi încălcat. Textul cuprinde o simplă reglementare de natură financiară, prin care se precizează modul de calcul al cuantumului rentei lunare acordate anumitor veterani de război, astfel cum aceștia sunt individualizați la art. 13 și art. 14 din Legea nr. 144/1994, fără să creeze discriminări de nicio natură între persoanele aflate în aceeași situație. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14¹ din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, excepție ridicată de Ion Mălăescu în Dosarul nr. 7.939/95/2007 al Curții de Apel Craiova — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.375 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mirela Dumitrache- Babalâc, Ana Maria Coculescu, Ioana Pârvu și Andreea Tabacu în Dosarul nr. 3.331/109/2007 al Curții de Apel Pitești — Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă în ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 și ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 20 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.331/109/2007, Curtea de Apel Pitești — Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției. Excepția de neconstitu- ționalitate a fost ridicată de Mirela Dumitrache-Babalâc, Ana Maria Coculescu, Ioana Pârvu și Andreea Tabacu, judecători la Tribunalul Argeș, într-o cauză având ca obiect obligarea instanței amintite și a Ministerului Economiei și Finanțelor la plata unor drepturi salariale reprezentând sporul de stabilitate în magistratură. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege nesocotesc egalitatea de tratament în ceea ce privește dreptul la muncă și la remunerare corespunzătoare muncii prestate, iar această încălcare „se realizează prin luarea în considerare numai a unei categorii de persoane care beneficiază de sporul de stabilitate — fidelitate”. Se arată că textele de lege criticate „sunt discriminatorii în raport de dispozițiile Cartei Sociale Europene revizuite și ale Pactului Internațional al Drepturilor Omului”. Autorii excepției invocă, în susținerea criticii de neconstituționalitate, dispozițiile art. 41 din Constituție — „Munca și protecția socială a muncii”. Curtea de Apel Pitești — Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si » » 5 Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 47/27.1.2009 precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002. Acest act normativ a fost abrogat prin art. 41 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. De asemenea, obiect al excepției îl formează și prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006. Textele de lege criticate au următoarea redactare: — Art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002: „Magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (2/ calculată în procente la indemnizația brută, după cum urmează: — de la 5 la 10 ani — 5%; — de la 10 la 15 ani — 10%; — de la 15 la 20 de ani —15%; — peste 20 de ani — 20%. ”; — Art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006: „Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează: — de la 3 la 5 ani — 10%; — de la 5 la 10 ani — 15%; — de la 10 la 15 ani — 20%; — de la 15 la 20 de ani — 25°%; — peste 20 de ani — 30%. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată, în primul rând, că invocarea neconstituționalității dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 nu îndeplinește una dintre condițiile de admisibilitate a excepțiilor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Potrivit acestui text de lege, nu pot fi supuse controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională decât dispoziții din legi sau ordonanțe aflate în vigoare. întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogată, excepția având ca obiect prevederi cuprinse în aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă. în ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, Curtea observă că nu sunt întemeiate criticile de neconstituționalitate formulate de autorii excepției. Textul de lege amintit nu instituie un tratament juridic discriminatoriu în ceea ce privește exercitarea dreptului la muncă, ci introduce o diferențiere de calcul în funcție de un criteriu obiectiv, strâns legat de domeniul concret de reglementare al ordonanței, prin raportare la vechimea efectivă în funcțiile corespunzătoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, excepție ridicată de Mirela Dumitrache-Babalâc, Ana Maria Coculescu, Ioana Pârvu și Andreea Tabacu în Dosarul nr. 3.331/109/2007 al Curții de Apel Pitești — Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 ⁷ HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 6 și al art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. CAPITOLUL I Organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale și principalele atribuții Art. 1. — (1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. (2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței își desfășoară activitatea în domeniile: planificare strategică, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice și construcții. (3) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, latura nord, sectorul 5, dispune de spații în imobilul din municipiul București, Bd. Libertății nr. 12, sectorul 5, și utilizează spații în municipiul București, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, în condițiile legii. Art. 2. — (1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din toate actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, memorandumurile și acordurile, precum și în toate litigiile în care fostul Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor este parte. (2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței se substituie în toate drepturile și obligațiile fostului Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor decurgând din contractul de parteneriat pentru reconversia funcțională a amplasamentului „Centrul Dâmbovița” și de finalizare a construcțiilor existente, din programul prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului „Esplanada” și din actele normative în vigoare care prevăd edificarea obiectivului de investiții „Extindere Palat Victoria”. Art. 3. — Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței exercită următoarele funcții: a) de strategie; b) de reglementare și avizare; c) de reprezentare; d) de autoritate de stat în domeniile sale de activitate; e) de administrare; f) de implementare a programelor finanțate din fonduri comunitare, naționale, precum și din alte surse legal constituite; g) de monitorizare și control. Art. 4. — în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței îndeplinește următoarele atribuții: I. funcția de strategie a) corelează politicile și strategiile sectoriale de dezvoltare, pentru asigurarea unei strategii guvernamentale coerente și durabile de dezvoltare teritorială națională și regională a României, în concordanță cu obiectivele domeniilor sale de activitate; b) elaborează politica economică în domeniile sale de activitate; c) elaborează strategii pentru domeniile sale de activitate; d) elaborează și implementează politicile de aplicare a strategiei naționale în domeniile sale de activitate; e) stabilește cadrul tematic, organizează și finanțează programe/proiecte multianuale pentru cercetarea, dezvoltarea și inovarea sectorială prenormativă, inclusiv activitatea de reglementare în domeniile sale de activitate, precum și alte activități de reglementare specifice domeniilor sale de activitate, prin institutele naționale de cercetare-dezvoltare și instituțiile care funcționează în coordonarea și/sau în subordinea și/sau sub autoritatea sa, și asigură valorificarea rezultatelor ca informații/documente de interes public, destinate beneficiului public; f) asigură concepția unitară a aplicării politicii de amenajare a teritoriului la nivel național; g) asigură elaborarea, armonizarea și/sau avizarea, după caz, a: 1. Conceptului strategic de dezvoltare teritorială România 2030, precum și a Sistemului de indicatori pentru fundamentarea procesului de luare a deciziilor în scopul elaborării și implementării planurilor de amenajare a teritoriului, a proiectelor strategice vizând coeziunea teritorială; 2. Strategiei naționale de dezvoltare teritorială; 3. politicilor de dezvoltare teritorială, în conformitate cu obiectivele strategice privind coeziunea teritorială; 4. planului de amenajare a teritoriului național; 5. planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional, în scopul fundamentării planurilor de dezvoltare regională; 6. planurilor de amenajare a teritoriului zonal, județean, local, necesare soluționării unor probleme specifice de importanță națională sau regională; 7. regulamentului general de urbanism; 8. documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism; 9. planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele cu monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial; 10. planurilor naționale multianuale privind creșterea performanței energetice a clădirilor; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 h) elaborează, implementează și monitorizează strategia de pregătire și formare profesională în domeniile sale de activitate; i) elaborează și implementează politici, strategii și programe de comunicare în domeniile sale de activitate; II. funcția de reglementare și avizare a) elaborează și supune spre aprobare cadrul legislativ pentru domeniile sale de activitate; b) organizează sistemul de elaborare, avizare și aprobare a reglementărilor tehnice și economice pentru domeniile sale de activitate, precum și documentarea specialiștilor, în condițiile legii; c) coordonează elaborarea reglementărilor tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente și participă la elaborarea programelor pentru educarea populației privind comportarea în caz de seisme; d) emite avize și dă aprobările de specialitate prevăzute de lege în domeniile sale de activitate; e) inițiază, elaborează și avizează, după caz, proiecte de acte normative și de acorduri internaționale în domeniile sale de activitate; f) elaborează norme, instrucțiuni și metodologii specifice domeniilor sale de activitate; g) emite avizul în vederea aprobării indicatorilor tehnico- economici ai obiectivelor de investiții publice de interes național din competența de aprobare a Guvernului și avizează proiectele de acte normative privind indicatorii tehnico-economici ai acestora; h) avizează proiectele de acte normative privind încadrarea în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor deschise circulației publice; III. funcția de reprezentare a) reprezintă interesele statului în cadrul organismelor internaționale, pe baza convențiilor, acordurilor și înțelegerilor stabilite, în domeniile sale de activitate; b) dezvoltă relații de colaborare cu instituții similare din alte state și cu organisme internaționale interesate de domeniile sale de activitate; c) organizează evenimente/întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor publice, private, organizații guvernamentale, organizații neguvernamentale, naționale și internaționale, din domeniile sale de activitate; d) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente și ia măsuri de aplicare a acestora, în domeniile sale de activitate; IV. funcția de autoritate de stat a) emite avize și aprobări de specialitate pentru obiectivele de investiții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fonduri comunitare europene, din fonduri speciale și din credite garantate de stat, precum și pentru lucrările de interes național care sunt finanțate din alte surse; b) analizează studiile de fezabilitate aferente investițiilor publice de interes național din competența de aprobare a Guvernului, propuse spre avizare Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe; c) organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții: verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuția, experți tehnici, precum și auditori energetici pentru clădiri; d) constituie autoritate competentă în domeniul produselor pentru construcții; e) asigură președinția și secretariatul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe; f) asigură conducerea și secretariatul Centrului național pentru așezări umane — HABITAT; g) asigură organizarea și funcționarea Comisiei tehnice pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor; h) asigură organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Dezvoltare Teritorială; i) asigură secretariatul comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice pentru lucrările de interes național, potrivit legii; j) asigură organizarea și funcționarea Consiliului tehnic permanent pentru construcții; k) asigură organizarea și funcționarea Comisiei de recunoaștere și desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor pentru atestarea conformității produselor pentru construcții și a organismelor autorizate să elibereze agrementele tehnice europene; I) stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice centrale și locale care au atribuții în domeniu, măsuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorică, arhitecturală sau peisagistică, precum și pentru integrarea acestora în acțiunile de modernizare a localităților și a zonelor aferente; m) exercită drepturile și obligațiile statului ca acționar la unitățile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa; n) participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acționare, pe plan central și local, în cazuri de seisme sau alunecări de teren, în cadrul Sistemului național de management al situațiilor de urgență; o) îndeplinește rolul de autoritate națională responsabilă cu elaborarea, coordonarea și implementarea politicii în domeniul polilor de creștere și al polilor de dezvoltare urbană; p) îndeplinește rolul de autoritate de recunoaștere și desemnare pe plan național, respectiv de notificare la Comisia Europeană a organismelor de certificare a conformității produselor pentru construcții; q) exercită controlul de prim nivel pentru programele pentru care ministerul este autoritate națională sau autoritate de management, conform regulilor stabilite în cadrul programelor de cooperare teritorială europeană; V. funcția de administrare a) închiriază, în condițiile legii, bunurile imobile proprietate a statului, pe care le are în administrare. Sumele obținute din chirii constituie venituri la bugetul de stat; b) poate închiria sau primi în administrare, în condițiile legii, în vederea desfășurării activității proprii, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată; VI . funcția de implementare a programelor finanțate din fonduri comunitare, naționale, precum și din alte surse legal constituite a) inițiază, finanțează și gestionează, în condițiile legii, programe și proiecte de dezvoltare de interes local și național în domeniile: construcții de locuințe, reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, reducerea vulnerabilității seismice a construcțiilor, infrastructură tehnico-edilitară a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a localităților, infrastructură rutieră de interes local, infrastructură social-culturală și sportivă, urbanism imobiliar-edilitar, bănci de date urbane, precum și alte domenii stabilite prin lege sau prin acte administrative ale autorităților administrației publice centrale; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 9 b) elaborează prioritățile, criteriile de eligibilitate și procedurile necesare finanțării, implementării și monitorizării programelor și proiectelor din domeniile sale de activitate; c) asigură, în condițiile legii, managementul fondurilor publice comunitare și naționale, aflate în responsabilitatea sa, alocate domeniilor sale de activitate; d) finanțează, în condițiile legii, programe-pilot, cu derulare prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” — S.A., pentru testarea experimentală in situ de materiale și tehnologii noi pentru construcții; e) programează, coordonează, monitorizează și controlează utilizarea asistenței financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană și de statele membre pentru programele din domeniile sale de activitate; f) asigură managementul financiar și tehnic al programelor și proiectelor de dezvoltare regională, cooperare transfrontalieră și transnațională, reabilitare urbană, inclusiv transport urban, planificare spațială europeană, finanțate din fonduri PHARE, în sistem descentralizat extins, al celor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, denumit în continuare FEDR, prin Programul operațional regional, denumit în continuare POR, al programelor și proiectelor finanțate în cadrul Obiectivului cooperare teritorială europeană, denumit în continuare CTE din FEDR, Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat — componenta cooperare transfrontalieră, denumit în continuare ENPI — CBC, și Instrumentului de Asistență pentru Preaderare — componenta cooperare transfrontalieră, denumit în continuare IFA — CBC, precum și al altor instrumente de finanțare europene specifice domeniilor sale de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare; g) contribuie la coordonarea activității birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră în scopul implementării programelor de dezvoltare regională și de cooperare transfrontalieră; h) avizează statutul și regulamentul de organizare și funcționare al agențiilor de dezvoltare regională, birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră, al secretariatelor tehnice comune/lnfo point/punctelor de contact și al altor organisme de interes public care desfășoară activități în domeniile sale de activitate; i) coordonează și/sau participă la procesul de pregătire a cadrului organizatoric și procedural necesar gestionării fondurilor alocate prin POR și a programelor finanțate în cadrul FEDR — CTE, ENPI — CBC și IPA— CBC; j) coordonează și participă la procesul de elaborare a documentelor de planificare privind dezvoltarea regională, elaborarea POR, precum și a programelor finanțate în cadrul FEDR — CTE, ENPI — CBC și IPA— CBC; k) coordonează și/sau participă la elaborarea Raportului anual de implementare solicitat de Comisia Europeană, potrivit regulamentelor Uniunii Europene; I) asigură întocmirea raportărilor către Uniunea Europeană asupra stadiului implementării programelor comunitare pe care le gestionează; m) coordonează elaborarea și implementarea Planului de comunicare și a Planului multianual de evaluare pentru POR, a programelor finanțate în cadrul FEDR — CTE, ENPI — CBC și IPA—CBC; n) asigură, după caz, președinția, secretariatul sau participarea în comitetele și în comisiile aferente programelor din domeniile sale de activitate; o) îndeplinește rolul de autoritate de notificare pentru grupările europene de cooperare teritorială; p) gestionează legătura cu instituțiile naționale și internaționale și cu unitățile de management de program din țările vecine implicate în programele de cooperare, în procesul elaborării documentelor de programare, precum și pe parcursul implementării programelor; q) coordonează, organizează și îndrumă activitatea de programare, gestionare, monitorizare și control al asistenței din partea Uniunii Europene prin Programul PHARE național — componenta coeziune economică și socială și pentru programele PHARE de cooperare transfrontalieră; r) organizează și finanțează activitatea pentru constituirea fondului propriu de colecții și baze de date, inclusiv baze de date în profil teritorial, regional și local, precum și pentru constituirea fondurilor de documentare specializate pentru domeniile sale de activitate, în vederea integrării acesteia în Infrastructura națională de date spațiale pentru asigurarea interoperabilității și compatibilității informațiilor la nivel național, regional, local și în perspectivă europeană, precum și pentru asigurarea unei administrări de tip e-guvernare; s) organizează, coordonează și implementează sistemul informațional specific domeniilor sale de activitate și emite reglementări specifice în vederea corelării programelor sectoriale informaționale, cu excepția sistemului informațional național dedicat implementării fondurilor comunitare nerambursabile; t) asigură secretariatul Comisiei privind determinarea oportunității proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale, conform Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007; VI L funcția de monitorizare și control a) avizează și urmărește realizarea programelor și proiectelor de infrastructură, construcții și lucrări tehnico-edilitare din domeniile sale de activitate; b) exercită activități de audit intern și control, atât la nivelul aparatului propriu, cât și la nivelul celorlalte entități implicate în gestionarea și utilizarea fondurilor comunitare, alocate pentru programele și proiectele de dezvoltare regională, cooperare transfrontalieră și transnațională, finanțate din fonduri PHARE, precum și pentru POR și programele finanțate în cadrul FEDR — CTE, ENPI — CBC și IPA — CBC; c) colaborează cu structurile implicate în activitatea de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene și asigură comunicarea cu acestea; d) asigură controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat și a resurselor din credite interne și externe, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare; e) asigură îndrumarea metodologică și procedurală a activității structurilor cu atribuții vizând implementarea programelor din domeniile sale de activitate. Art. 5. — Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței exercită următoarele atribuții cu caracter general: a) organizează, împreună cu ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 locale și cu alte persoane juridice, după caz, promovarea acțiunilor derulate în domeniile sale de activitate; b) participă la sprijinirea dezvoltării capacității administrative a structurilor implicate în programele din domeniile sale de activitate, precum și la consolidarea și extinderea parteneriatelor; c) participă, cu experți desemnați, la întâlnirile grupurilor de lucru în legătură cu domeniile sale de activitate; d) participă la schimbul de informații și experiență în relațiile cu instituțiile și organismele naționale și internaționale privitoare la domeniile sale de activitate; e) fundamentează necesarul de fonduri de la bugetul de stat, din credite interne, credite externe, precum și din alte surse de finanțare legal constituite pentru domeniile sale de activitate; f) asigură finanțarea activității de reglementare din domeniile sale de activitate; g) finanțează, în condițiile legii, elaborarea/adoptarea versiunilor în limba română a standardelor și, după caz, a anexelor naționale din domeniile sale de activitate; h) gestionează resursele financiare alocate prin bugetul de stat, din credite interne, credite externe, precum și din alte surse de finanțare legal constituite pentru domeniile sale de activitate; i) susține și mediază constituirea de parteneriate la nivel central și local în domeniile sale de activitate; j) inițiază, împreună cu instituțiile de profil, programe menite să sprijine pregătirea profesională a funcționarilor publici și a personalului angajat, în domeniile sale de activitate; k) realizează cercetări de opinie publică, cantitative și calitative, prin intermediul unor instituții specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a campaniilor de comunicare și a informării opiniei publice în domeniile de activitate ale ministerului; I) contractează, în condițiile legii, servicii specializate în vederea obținerii documentelor, studiilor, colectării datelor și informațiilor necesare realizării atribuțiilor sale, precum și servicii de consultanță, inclusiv servicii de evaluare, prognoză și statistică; m) editează direct sau prin unitățile subordonate/din coordonarea/sub autoritatea sa publicații de specialitate și de informare specifice domeniilor sale de activitate; n) organizează și sprijină, în condițiile legii, activități și manifestări pentru promovarea și susținerea proiectelor din domeniile sale de activitate atât în țară, cât și în străinătate, prin expoziții, simpozioane, sesiuni de comunicări și alte asemenea activități; o) monitorizează și evaluează politicile publice cu impact asupra domeniilor sale de activitate; p) asigură organizarea și funcționarea Comitetului ministerial și a Centrului operativ pentru situații de urgență; q) facilitează realizarea de schimburi de bune practici între structurile implicate în derularea programelor din domeniile sale de activitate; r) asigură derularea dialogului social și a relației cu partenerii sociali pentru problematica ce revine în responsabilitatea sa. Art. 6. — (1) Atribuțiile Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței sunt exercitate direct sau prin organisme tehnice specializate, autorități sau instituții publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului, prin alte autorități sau societăți comerciale autorizate. (2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței poate solicita și obține, fără plata tarifelor, informații privind datele înregistrate în Registrul comerțului computerizat. (3) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței îndeplinește orice alte atribuții din domeniile sale de activitate, stabilite prin acte normative. Art. 7. — în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autorități ale administrației publice locale, cu alte instituții și autorități, precum și cu orice alte persoane juridice. Art. 8. — în îndeplinirea atribuțiilor sale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței este autorizat: a) să desfășoare activități de informare, publicitate și promovare a programelor din domeniile sale de activitate, potrivit legii; b) să contracteze, în condițiile legii, servicii de specialitate de traduceri, documentare și arhivare documente; c) să încheie protocoale de colaborare și schimb de informații cu alte instituții publice, private, organizații guvernamentale și neguvernamentale, potrivit competențelor sale; d) să dea dispoziții obligatorii pentru aplicarea măsurilor dispuse ca urmare a exercitării atribuțiilor sale potrivit legii; e) să solicite, în condițiile legii, informațiile și datele necesare realizării atribuțiilor sale; f) să efectueze acte de control conform reglementărilor în vigoare și regulamentelor naționale și comunitare în domeniile sale de activitate, încheind în acest sens procese-verbale de control cu valoare de titluri de creanță ce constituie titluri executorii în condițiile legii, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare. în exercitarea atribuțiilor de control, reprezentanții mandatați solicită documentele și informațiile necesare; g) să efectueze transport în cont propriu, în condițiile legii; h) să aplice sancțiuni prevăzute de lege în competența sa, în conformitate cu legislația în vigoare. SECȚIUNEA a 2-a Organizarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței Art. 9. — (1) Structura organizatorică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței este prevăzută în anexa nr. 1. (2) Numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței este de 620, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului. La numărul maxim de posturi aprobat se adaugă un număr de 63 de posturi aferente consilierilor pentru afaceri europene repartizați Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, conform prevederilor legale în vigoare. (3) Statul de funcții și structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței. (4) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței preia personalul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu menținerea nivelului salarizării prevăzut de actele normative în vigare. (5) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, se pot organiza servicii, birouri și alte compartimente și se poate stabili numărul posturilor aferente, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat. Art. 10. — (1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței are în componența sa unități teritoriale fără personalitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.1.2009 11 juridică, precum și unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care funcționează în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului. (2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței desemnează, dintre specialiștii săi, consilieri și/sau experți care își vor desfășura activitatea în cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Numărul maxim de posturi pentru personalul detașat în cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană este de 7, acesta putând fi modificat prin hotărâre a Guvernului. (3) Personalului Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței trimis în cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană îi sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare privind drepturile personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. (4) Conducătorii unităților prevăzute în anexa nr. 2 sunt numiți și mandatați să conducă unitățile și sunt eliberați din funcție prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, în conformitate cu legislația în vigoare. Art. 11. — (1) în structura Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, în cadrul numărului de posturi aprobat, își desfășoară activitatea Agenția de implementare pentru programele PHARE, Autoritatea de management pentru Programul operațional regional și următoarele autorități de management/autorități comune de management, autorități naționale și puncte de contact/puncte naționale de contact/persoane naționale de contact pentru programele finanțate din FEDR—CTE, ENPI—CBC, IPA—CBC, precum și din fonduri naționale: a) Autoritatea de management pentru Programul IPA de cooperare transfrontalieră România—Serbia; b) Autoritatea comună de management pentru Programul operațional comun România—Ucraina—Republica Moldova; c) Autoritatea comună de management pentru Programul operațional comun „Marea Neagră 2007—2013”; d) Autoritatea națională pentru programul ENPI CBC Ungaria—Slovacia—România—Ucraina 2007—2013; e) Autoritatea de management pentru Programul de cooperare transfrontalieră România—Bulgaria 2007—2013; f) Autoritatea națională pentru Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria—România; g) Autoritatea națională și Punctul național de contact pentru Programul operațional „Sud-Estul Europei”; h) Autoritatea națională și Punctul național de contact pentru Programul de cooperare interregională Interreg IV C; i) Autoritatea națională pentru Programul pentru Rețeaua de dezvoltare urbană URBACT II; j) Autoritatea națională pentru Programul ESPON 2013 — Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale; k) Autoritatea națională și persoană națională de contact pentru Programul operațional INTERACT 2007—2013; I) Autoritatea națională și Punctul central național pentru Programul Rețeaua europeană de cunoștințe în urbanism. (2 ) Autoritatea de management pentru Programul operațional regional îndeplinește funcțiile și atribuțiile prevăzute de regulamentele comunitare, precum și atribuțiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale. (3 ) Agenția de implementare pentru programele PHARE, autoritățile de management, autoritățile comune de management, autoritățile naționale și punctele de contact/punctele naționale de contact/persoana națională de contact prevăzute la alin. (1) îndeplinesc atribuțiile prevăzute de actele normative aplicabile, detaliate în cadrul programelor. (4 ) Agenția de implementare pentru programele PHARE, autoritățile de management, autoritățile comune de management și autoritățile naționale pot delega atribuții privind gestionarea curentă a programelor. în acest scop, autoritățile de management, autoritățile comune de management și autoritățile naționale pot înființa/desemna, cu acordul ministrului dezvoltării regionale și locuinței, structura care, din punct de vedere organizațional, corespunde necesităților îndeplinirii acestui obiectiv. (5 ) în condițiile legii, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței și/sau al unităților aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerului se organizează și funcționează unități de management al proiectului, denumite în continuare UMP, și unități de coordonare a proiectului, denumite în continuare UCP, pentru implementarea/administrarea/supervizarea proiectelor finanțate din credite externe rambursabile sau nerambursabile, conduse de un director de proiect numit prin ordin al ministrului. (6 ) Structura organizatorică, numărul de personal, regulamentul de organizare și funcționare pentru fiecare UMP/UCP și, după caz, numărul de unități sunt prevăzute în documentele de programare și actele normative aferente proiectului și sunt preluate ca atare în ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței privind înființarea UMP/UCP. (7 ) Ministrul numește personalul UMP/UCP și stabilește competențele directorului acestuia. SECȚIUNEA a 3-a Conducerea și administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței Art. 12. — (1) Conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței se asigură de către ministrul dezvoltării regionale și locuinței. (2) Ministrul dezvoltării regionale și locuinței reprezintă în justiție ministerul în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorități publice și organizații interne și internaționale, precum și cu persoane fizice și juridice române și străine. (3) Ministrul dezvoltării regionale și locuinței este ordonator principal de credite și îndeplinește atribuțiile generale prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare. (4) Ministrul dezvoltării regionale și locuinței este președintele Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională. (5) în exercitarea atribuțiilor sale, ministrul dezvoltării regionale și locuinței emite ordine și instrucțiuni. (6) Prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței pot fi delegate atribuții și persoanelor cu funcții de conducere. Art. 13. — (1) Ministrul dezvoltării regionale și locuinței este ajutat în activitatea sa de 3 secretari de stat și de un subsecretar de stat numiți prin decizii ale primului-ministru, precum și de secretarul general și de 2 secretari generali adjuncți, numiți în condițiile legii. (2) Secretarii de stat și subsecretarul de stat exercită atribuțiile delegate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței. (3) Secretarul general și, respectiv, secretarii generali adjuncți ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței au 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 47/27.1.2009 atribuțiile și responsabilitățile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările și completările ulterioare. Aceștia pot îndeplini și alte atribuții prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare al Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței ori încredințate de ministrul dezvoltării regionale și locuinței. (4) Atribuțiile direcțiilor, serviciilor, birourilor și ale altor compartimente din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței. Art. 14. — Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței poate închiria unor operatori economici sau poate da în administrare altor instituții de utilitate publică spații situate în imobilele proprietate publică sau privată a statului în care își desfășoară activitatea și pe care le administrează, în condițiile legii, în următoarele scopuri: a) organizarea bufetelor de incintă; b) instalarea de automate pentru băuturi calde și reci; c) mijloace de publicitate; d) pentru alte activități care au legătură cu activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței sau sunt necesare în derularea activității acestuia. Art. 15. — Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței cuprinde în bugetul său fondurile necesare pentru dezvoltarea fondului documentar, finanțarea cheltuielilor de capital și achiziționarea obiectelor de inventar necesare funcționării bibliotecii specializate de drept public din cadrul Centrului Național de Cercetare-Dezvoltare și Documentare pentru Construcții, Arhitectură, Urbanism și Amenajarea Teritoriului — CDCAS București. Art. 16. — (1) Guvernul, prin reprezentantul său pe plan local, asigură în mod gratuit spațiile corespunzătoare pentru desfășurarea activității unităților teritoriale, respectiv ale birourilor teritoriale ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței. (2) în localitățile în care unitățile teritoriale, respectiv birourile teritoriale ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței nu dispun de spații corespunzătoare, autoritățile administrației publice locale pot sprijini aceste unități, respectiv birouri, prin asigurarea, în condițiile legii, de spații în vederea desfășurării activității acestora. Art. 17. — (1) Stabilirea numărului maxim de autoturisme și a consumului lunar de carburanți se face potrivit dispozițiilor legale în vigoare. (2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței are în dotare, pentru activități specifice desfășurate pe întreg teritoriul național, 47 de autoturisme cu un consum lunar de carburant de aproximativ 450 de litri pentru fiecare autoturism. (3) Pentru transportul demnitarilor și parcul comun, numărul de autoturisme se stabilește potrivit Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare. Art. 18. — Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței este încadrat cu funcționari publici cu funcții generale, funcționari publici cu funcții specifice și cu personal angajat cu contract individual de muncă, salarizați în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 19. — (1) Pentru realizarea obiectivelor și atribuțiilor sale generale și specifice Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței poate colabora cu specialiști în diverse domenii de activitate, prin încheierea de convenții civile sau contracte individuale de muncă cu timp parțial, după caz, în condițiile legii. (2) în situațiile în care persoanele prevăzute la alin. (1) se deplasează în țară, în interesul instituției, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței poate suporta cheltuielile de transport, cazare și diurnă, în condițiile stabilite de lege pentru personalul propriu, în măsura în care prin convențiile civile sau prin contractele individuale de muncă cu timp parțial încheiate s-a prevăzut acest lucru. Art. 20. — Patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței se constituie prin preluarea patrimoniului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, pe baza protocolului de predare-primire ce se va încheia în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008. CAPITOLUL II Dispoziții tranzitorii și finale Art. 21. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 22. — Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale și locuinței, Vasile Blaga p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Dumitru-Nicu Cornoiu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 22 ianuarie 2009. Nr. 33. ’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 47/27.I.2009 13 ANEXA Nr. 11) LU I— Z 3 O O w- LU _1 < z O 0 LU o: o: >< o > N LU Q 3 _1 o: LU i- w z s < >< o o: o i- < N Z < 0 o: o < ai 3 I- 0 3 ai i- w —[ aoiigna iQizmoveiUjig liloruicuog | »3neuuo)u| »umws eflăw Anejisiuțujpv edoajin aiaajBoid uiejBojd ștBuo