MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 177 (XXI) —Nr. 30 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joi, 15 ianuarie 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.380 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței....................................................... 2-3 Decizia nr. 1.387 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței .... 3-4 Decizia nr. 1.390 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă............................. 5-6 Decizia nr. 1.395 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și ale art. 570 din Codul de procedură civilă.......................... 6-7 Decizia nr. 1.396 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală....................... 8-9 Decizia nr. 1.399 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă..................... 9-10 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 3. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Administrației și Internelor........................................... 10-12 Nr. Pagina DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 102. — Decizie pentru numirea domnului Cătălin Aurelian Roșculete în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ............... 12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 3. — Ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea stocului de gaze naturale pe care titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale au obligația să îl dețină în depozitele de înmagazinare subterană la încheierea activității de injecție din anul 2009...................... 13 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1. — Normă privind completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri ................................................. 14 2. — Normă privind completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin............................... 15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 1.380 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Gheorghe în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007) al Tribunalului Călărași — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituție invocate ca fiind încălcate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința comercială nr. 9 din 9 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007), Tribunalul Călărași — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Vasile Gheorghe într-o cauză privind cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că Legea nr. 85/2006 conține prevederi contrare principiilor cuprinse în art. 21, art. 24 și art. 44 din Constituție. în acest sens, în esență, se arată că prin art. 1 alin. (2) se instituie o procedură simplificată, cu efecte dezastruoase și ireparabile pentru debitor; procedura publicității stabilită de art. 7, constând în citarea și comunicarea tuturor actelor de procedură în Buletinul Insolvenței, derogă de la regulile de citare și comunicare cuprinse în Codul de procedură civilă. Buletinul Insolvenței oferă un acces limitat și are un caracter general de opozabilitate, fără a fi „orientat către părțile din proces”, astfel că nu răspunde unor cerințe minime pentru a se asigura concordanța cu principiile consacrate prin art. 21 și 24 din Constituție. „Ca un corolar al neconstituționalității acestei proceduri, art. 116—118 din Legea nr. 85/2006” „dau posibilitatea lichidatorului de a lichida în orice mod averea debitorului, fără niciun fel de considerație pentru interesele debitorului sau ale asociaților/acționarilor săi.” Mai arată că „art. 131—137 din lege reglementează închiderea procedurii, fără a prevedea cel puțin condiția verificării prealabile a operațiunilor de lichidare de către instanța de judecată și fără a permite debitorului să conteste în vreun fel modalitatea de închidere a procedurii”. Tribunalul Călărași — Secția civilă consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, „având în vedere scopul prezentei legi”. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 849/2006. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstitu- ționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate dispun cu privire la: art. 1 alin. (2) — procedura simplificată aplicabilă unor categorii de debitori, art. 13, art. 15—17, cuprinse în secțiunea „Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor”—procedura referitoare la adunarea creditorilor, art. 116—117 din secțiunea „Efectuarea lichidării”— procedura lichidării averii debitorului și art. 131— 137 — secțiunea „închiderea procedurii” — reglementează închiderea procedurii de lichidare, prin sentință a judecătorului- sindic, în cazul în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului care să acopere cheltuielile de administrare. în opinia autorului excepției, aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind „Accesul liberia justiție”, art. 24 privind „Dreptul la apărare”, art. 44 privind „Dreptul de proprietate privată”și art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la obligația statului de a asigura „libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 30/15.1.2009 3 Susținerile formulate de autorul excepției cu privire la art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței nu sunt critici de neconstituționalitate, ci exprimă nemulțumirea acestuia în legătură cu modul lor de redactare și cu soluțiile legislative Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 alin. (1) lit. Ă.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ adoptate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „[...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. —3, al art. 11 în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 și art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Gheorghe în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007) al Tribunalului Călărași — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.387 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Cristian Goiciu în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004) al Tribunalului Galați — Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât nu sunt respectate prevederile art. 10 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 15 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004), Tribunalul Galați — Secția comercială maritimă si fluvială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Cristian Goiciu într-o cauză având ca obiect cererea pentru declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și faliment. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că „art. 137 din Legea nr. 85/2006” contravine dispozițiilor art. 16, art. 21 și art. 24 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. în acest sens, în esență, se arată că lichidatorul judiciar a solicitat „antrenarea răspunderii patrimoniale a subsemnatului pentru obligații față de bugetul consolidat al statului, AVAS și bugetul local ce nu pot fi plătite din averea debitoarei”, precum și că „susținerile lichidatorului sunt total de rea-credință, întrucât subsemnatul nu a dispus de bunuri din averea debitoarei și mai mult nu a beneficiat de bunuri sau alte valori din patrimoniul debitoarei, chiar a achitat o parte din datoriile acesteia către terți”. Tribunalul Galați — Secția comercială, maritimă si fluvială și de contencios administrativ consideră că 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 dispozițiile criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. în motivarea excepției, deși autorul acesteia ridică excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 din Legea nr. 85/2006”, în realitate, din susținerile formulate reiese că sunt criticate prevederile art. 138 din lege, astfel că, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunța cu privire la acestea din urmă. Art. 138 din Legea nr. 85/2006 reglementează faptele pentru care judecătorul-sindic poate să dispună, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 16 —„Egalitatea în drepturi”, art. 21 —„Accesul liber la justiție” și art. 24 — „Dreptul la apărare”, precum și ale art. 6 —„Dreptul la un proces echitabil” din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a arăta însă în ce constă această încălcare. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât în motivare autorul ei se rezumă la a invoca încălcarea prevederilor constituționale și convenționale menționate și a expune situația de fapt din cauză, constatând „antrenarea răspunderii patrimoniale a subsemnatului pentru obligații față de bugetul consolidat al statului, AVAS și bugetul local ce nu pot fi plătite din averea debitoarei”, precum și faptul că „susținerile lichidatorului sunt total de rea-credință, întrucât subsemnatul nu a dispus de bunuri din averea debitoarei și mai mult nu a beneficiat de bunuri sau alte valori din patrimoniul debitoarei, chiar a achitat o parte din datoriile acesteia către terți”. Or, potrivit art. 10 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea acesteia trebuie motivată, Curtea neputând să se substituie autorului excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate. De altfel, prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței au mai fost supuse controlului de constituționalitate și, de exemplu, prin Deciziile nr. 63 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2008, nr. 617 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, și nr. 905 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008, Curtea Constituțională a constatat că acestea sunt constituționale. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Cristian Goiciu în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004) al Tribunalului Galați — Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 30/15.1.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 5 DECIZIA Nr. 1.390 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomița — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 18 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008), Tribunalul Ialomița — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pentru cazurile de revizuire prevăzute la art. 323 pct. 1, 2, și 3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești se judecă de aceeași instanță care a pronunțat-o și, mai cu seamă, de către judecătorii care au făcut parte din completul de judecată care a pronunțat hotărârea atacată cu revizuire, sunt încălcate dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, întrucât: o hotărâre definitivă are autoritate de lucru judecat și pentru judecătorul care a pronunțat-o; judecătorul este și trebuie să fie independent, imparțial și stăpân pe hotărârea definitivă pe care el însuși a pronunțat-o; principiul egalității părților în fața justiției presupune că judecarea pricinilor trebuie să se realizeze potrivit acelorași reguli procedurale sau, altfel spus, legile de procedură sunt aceleași pentru toți împricinații. Drept urmare, controlul de legalitate al unei hotărâri trebuie să se facă numai de către o instanță superioară în grad celei care a pronunțat-o. Tribunalul Ialomița — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție — Secțiile unite, prin care s-a stabilit că judecătorul învestit cu soluționarea căii de atac a revizuirii „poate fi pus în situația de a-și evalua propria hotărâre sub un aspect cu privire la care și-a exprimat deja opinia, caz în care pentru a se asigura imparțialitatea acesta se poate abține sau poate fi recuzat”. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere. ” Autorul excepției consideră că prin acest text de lege se încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), potrivit cărora „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”. Examinând excepția, Curtea reține că asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, cu raportare la aceleași dispoziții constituționale ca și în cauza de față, precum și, în esență, cu aceeași motivare, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006, statuând că „pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de revizuire nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor”. Aceasta deoarece „aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată”. Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomița — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.395 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și ale art. 570 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și ale art. 570 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. — Groupe Societe Generale” — S.A., Sucursala lași în Dosarul nr. 4.221/189/2007 al Tribunalului Vaslui — Secția civilă. La apelul nominal răspund, pentru autorul excepției, avocații Valeriu Stoica și Doru Trăilă, cu delegații la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentanții autorului excepției solicită admiterea acesteia pentru argumentele expuse oral și cuprinse în concluziile scrise pe care le depun la dosar. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.221/189/2007, Tribunalul Vaslui — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și ale art. 570 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. — Groupe Societe Generale” — S.A., Sucursala lași. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 460 teza întâi din Codul de procedură civilă este neconstituțional în raport cu art. 21 alin. (3), art. 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât hotărârea de validare a popririi constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit, ceea ce înseamnă că acesta din urmă este ținut să execute din fondurile sale proprii debitul pe care debitorul poprit îl are față de creditorul popritor. Cu privire la art. 399 și art. 570 din același cod, se arată că acestea sunt neconstituționale, deoarece permit distribuirea sumelor astfel obținute de către executorul judecătoresc înainte de momentul soluționării contestației la executare, deci înainte ca o instanță de judecată să se pronunțe asupra validității actelor de executare încheiate până la acel moment. Se încalcă astfel dispozițiile constituționale referitoare la un proces echitabil și la accesul liber la justiție. Tribunalul Vaslui — Secția civilă apreciază excepția ca fiind nefondată, întrucât textele de lege criticate nu sunt în contradicție cu prevederile constituționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 7 Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și art. 570 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: — Art. 399 alin. 1 teza întâi: „1. împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. — Art. 399 alin. 2i : „2L De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. — Art. 399 alin. 3: „3. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. — Art. 460: „4. După validarea popririi, terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. în caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu. — Art. 570: „Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente. Cel nemulțumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului să consemneze obiecțiile sale în procesul-verbal, care poate li contestat în termen de 3 zile. Contestația suspendă de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 privitoare la dreptul la apărare, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind „Dreptul la un proces echitabil”. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că are o vastă jurisprudență în materie. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2008, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare textelor din Constituție invocate ca fiind încălcate, pentru argumentele acolo reținute. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2¹ și alin. 3, art. 460 alin. 4 și ale art. 570 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. — Groupe Societe Generale” — S.A., Sucursala lași în Dosarul nr. 4.221/189/2007 al Tribunalului Vaslui — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 30/15.1.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 1.396 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurel loniță și Jănița loniță în Dosarul nr. 25.433/245/2007 al Judecătoriei lași. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 20 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 25.433/245/2007, Judecătoria lași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurel loniță și Jănița loniță. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției expun pe larg situația de fapt din dosar, arătând, în esență, că au fost obligați să plătească cheltuieli judiciare către stat prin sentințele penale ce stau la baza titlurilor executorii ce formează obiectul contestației, ceea ce constituie o pedeapsă a petiționarilor care au apelat la justiție, în condițiile în care accesul la justiție nu poate fi îngrădit. în consecință, se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 51. Judecătoria lași consideră că excepția de neconstitu- ționalitate ridicată trebuie respinsă, „întrucât obligarea părților la plata cheltuielilor judiciare se dispune numai în măsura în care se constată vinovăția acestora”. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază excepția ca neîntemeiată, sens în care arată că art. 192 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora: „(1) în caz de achitare sau de încetare a procesului penal în fața instanței de judecată, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmează: 1. în caz de achitare, de către: a) partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta; b) partea civilă căreia i s-a respins în totul pretențiile civile, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de această parte; c) inculpat, în cazul când, deși achitat, a fost totuși obligat la repararea pagubei; d) inculpat, în cazul când a fost achitat în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b¹).” Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 51 privind „Dreptul de petiționare”. Examinând excepția, Curtea constată că prin Decizia nr. 51 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 15 februarie 2006, s-a pronunțat în sensul că aceste dispoziții nu contravin textelor din Constituție invocate ca fiind încălcate, pentru argumentele acolo reținute. Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 9 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurel loniță și Jănița loniță în Dosarul nr. 25.433/245/2007 al Judecătoriei lași. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.399 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Ion Tiucă Gabriela Dragomirescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună în Dosarul nr. 68/326/2008 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 2 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 68/326/2008, Tribunalul Harghita — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora președintele instanței, care primește cererea de recurs, va putea să o înapoieze părții, intră în „coliziune grea” „cu dispozițiile art. 1, 11,20,21,24, 129,148, 154 din Constituția României”. în acest sens, arată că înapoierea abuzivă a recursurilor prelungește excesiv perioada în care justițiabilul își poate exercita drepturile procesuale. Recursurile înapoiate în mod repetat de multe instanțe de judecată privesc drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la apărare, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței, libertatea de conștiință, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la ocrotirea sănătății etc. Tribunalul Harghita — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă nu afectează drepturile părților, cererea de recurs urmând să fie înregistrată după refacerea ei cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „5. Președintele instanței, care primește cererea de recurs, va putea să o înapoieze părții prezente, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), potrivit căruia România este stat de drept, democratic și social, art. 11 —„Dreptul internațional și dreptul intern”, art. 20 — „Tratatele internaționale privind drepturile omului”, art. 21 —„Accesul liber la justiție”, art. 24 — „Dreptul la apărare”, art. 129 — „Folosirea căilor de atac”, 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 art. 148 — „Integrarea în Uniunea Europeană” și art. 154 — „Conflictul temporal de legi”. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că dispozițiile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă nu încalcă niciunul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului invocate de autorul excepției. Dimpotrivă, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justițiabilului și în sprijinul dreptului său la apărare, prin aceea că Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, dă posibilitatea președintelui instanței de judecată să înapoieze părții prezente cererea de recurs, pentru a fi refăcută, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege. în această situație, termenul de recurs se prelungește cu 5 zile. Pe de altă parte, art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fiind o normă de procedură, este de competența exclusivă de reglementare a legiuitorului. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună în Dosarul nr. 68/326/2008 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Administrației și Internelor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Administrației și Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: „(3¹) Secretarul de stat (pentru comunitățile locale) este ajutat de un subsecretar de stat.” 2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Funcția de director general al Direcției generale de informații și protecție internă, încadrată cu polițist — funcționar public cu statut special, se asimilează cu funcția de secretar de stat.” 3. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: „(3¹) Funcția de director general al Direcției generale management operațional se asimilează, din punctul de vedere al salarizării, cu funcția de secretar de stat. Numirea și eliberarea din funcție a directorului general al Direcției generale management operațional se fac prin ordin al minstrului administrației și internelor.” 4. Anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Administrației si Internelor” se modifică si se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Gabriel Oprea Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 9 ianuarie 2009. Nr. 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.I.2009 11 ANEXĂ (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007) ol l- — < N ® — ’J- Z ? = E i- ® o « c *) Structura organizatorică este reprodusă în facsimil. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 II. Instituții și structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Administrației si Internelor A. Instituții și structuri aflate în subordinea Ministerului Administrației și Internelor 1. Agenția Națională Antidrog 2. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară 3. Institutul Național de Administrație 4. Agenția Națională a Funcționarilor Publici 5. Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane 6. Administrația Națională a Rezervelor de Stat 7. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale 8. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice 9. Instituția prefectului (42) 10. Direcția Generală de Pașapoarte 11. Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor 12. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 13. Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor 14. Centrul Informatic Național al Ministerului Administrației și Internelor (e-administrație) 15. Oficiul Român pentru Imigrări 16. Centrul de Cooperare Polițienească Internațională 17. Arhivele Naționale 18. Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor 19. Academia de Poliție „Alexandru loan Cuza” 20. Liceul „Neagoe Basarab” al Ministerului Administrației și Internelor 21. Liceul „Constantin Brâncoveanu” al Ministerului Administrației și Internelor 22. Poliția Română 23. Jandarmeria Română 24. Poliția de Frontieră Română 25. Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor 26. Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila” 27. Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor 28. Clubul Sportiv „Dinamo” București 29. Centrul Cultural al Ministerului Administrației și Internelor 30. Institutul de Studii pentru Ordine Publică (I.S.O.P.) 31. Structuri subordonate unor unități centrale B. Structuri aflate în coordonarea Ministerului Administrației și Internelor 1. Societatea Comercială „COMICEX” — S.A. DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE pentru numirea domnului Cătălin Aurelian Roșculete în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale în temeiul art. 15 lit. d) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cătălin Aurelian Roșculete se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Șeful Cancelariei Primului-Ministru, lon-Mircea Plângu București, 14 ianuarie 2009. Nr. 102’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ORDIN privind stabilirea stocului de gaze naturale pe care titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale au obligația să îl dețină în depozitele de înmagazinare subterană la încheierea activității de injecție din anul 2009 Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. i) și x) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) în vederea asigurării siguranței aprovizionării cu gaze naturale pe perioada octombrie 2009—martie 2010, titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale au obligația de a deține în depozitele de înmagazinare subterană, până la încheierea activității de injecție din anul 2009, un stoc de gaze naturale. (2) în vederea îndeplinirii obligației stabilite la alin. (1), titularii licențelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale au obligația de a asigura accesul nediscriminatoriu la depozitele de înmagazinare subterană titularilor licențelor de furnizare a gazelor naturale, cu prioritate celor cărora le revine obligația de serviciu public. Art. 2. — (1) Pentru titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare în regim reglementat și care au obligația asigurării furnizării de ultimă instanță, stocul de gaze naturale se constituie la nivelul a 25% din cantitatea de gaze naturale furnizată în regim reglementat în anul 2008 consumatorilor finali. (2) Pentru titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare în regim concurențial, stocul de gaze naturale se constituie la nivelul a 12,5% din cantitatea de gaze naturale furnizată în anul 2008, pe piața concurențială, consumatorilor finali. (3) Pentru titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare atât în regim reglementat, cât și în regim concurențial, stocul de gaze naturale se constituie cumulativ, raportat la prevederile alin. (1) și (2). Art. 3. — (1) Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș, prin Dispeceratul Național de Gaze Naturale, determină și monitorizează pentru fiecare titular al licenței de furnizare a gazelor naturale stocul de gaze naturale. (2) Stocul de gaze naturale se exprimă în MWh și se raportează la cantitatea de gaze naturale destinată consumatorilor finali. Art. 4. — (1) în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș, prin Dispeceratul Național de Gaze Naturale, comunică titularilor licențelor de furnizare a gazelor naturale cantitățile de gaze naturale determinate conform prevederilor art. 2. (2) în termen de două zile de la expirarea termenului precizat la alin. (1), titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale vor confirma Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș cantitatea de gaze naturale stabilită de aceasta sau, pe baza informațiilor, datelor și a documentelor deținute, vor solicita rectificarea cantității de gaze naturale stabilite inițial de aceasta. (3) în lipsa unui răspuns din partea titularului licenței de furnizare a gazelor naturale, va fi luată în considerare cantitatea de gaze naturale stabilită de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș. Art. 5. — în termen de 3 zile de la expirarea termenului precizat la art. 4 alin. (2), Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș transmite Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în vederea avizării, stocul de gaze naturale defalcat pentru fiecare titular al licenței de furnizare a gazelor naturale. Art. 6. —Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei avizează stocul de gaze naturale, în termen de 3 zile de la primirea acestuia, și dispune afișarea acestuia atât pe pagina web a autorității, cât și pe pagina web a Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș. Art. 7. — Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” — S.A. Mediaș, titularii licențelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale și titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora. Art. 8. — Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie contravenție și se sancționează în conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale. Art. 9. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Opriș București, 13 ianuarie 2009. Nr. 3. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 30/15.1.2009 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 7 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI NORMĂ privind completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și ale art. 405 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului și al art. 48 din Legea nr. 312/2004, Banca Națională a României emite prezenta normă. Art. I. — Norma Băncii Naționale a României nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iulie 2008, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul I, punctul 30, la punctul 166² se introduc trei noi alineate cu următorul cuprins: „Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația ca la recepționarea cecurilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerințele specifice aplicării procedurii de trunchiere. în situația în care la recepționarea cecurilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe aceste instrumente, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea și clienții beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cecuri și să informeze clienții cu privire la modalitățile alternative de procesare și costurile aferente acestora, precum și cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest și de regres, în cazul în care aceștia aleg o modalitate alternativă de procesare. în situația în care data recepționării cecului este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată și, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăși termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul și regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepționării instrumentului instituția de credit a beneficiarului trebuie să obțină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.” 2. La articolul I, punctul 30, la punctul 166⁹ se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: „în cazul cecurilor recepționate care îndeplinesc condițiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituțiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 1662 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăți.” 3. La articolul III, după punctul 2 se introduc patru noi puncte, punctele 2¹—24, cu următorul cuprins: „2 ¹. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să transmită spre plată cecurile recepționate de la clienții lor până cel târziu în ziua bancară următoare datei recepționării respectivelor cecuri. 2². Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cecuri au obligația să crediteze conturile clienților lor cu sumele încasate în aceeași zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cecurile au fost refuzate la plată, să comunice în același termen clienților lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz. 2³. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul București, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată are obligația să raporteze săptămânal Băncii Naționale a României — Direcția reglementare și autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situația privind numărul cecurilor procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensație pe suport hârtie, cu indicarea numărului de cecuri emise în baza Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul, individual pentru fiecare instituție de credit beneficiară. în situația în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Națională a României poate solicita instituțiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare. 2⁴. Pentru nerespectarea de către instituțiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Națională a României poate să aplice sancțiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007.” Art. II. — La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă orice alte dispoziții contrare. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 5 ianuarie 2009. Nr. 1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 30/15.1.2009 15 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI NORMĂ privind completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și ale art. 405 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin și al art. 48 din Legea nr. 312/2004, Banca Națională a României emite prezenta normă. Art. I. — Norma Băncii Naționale a României nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 8 iulie 2008, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul I punctul 34, la punctul 264² se introduc trei noi alineate cu următorul cuprins: „Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația ca la recepționarea cambiilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerințele specifice aplicării procedurii de trunchiere. în situația în care la recepționarea cambiilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe aceste instrumente, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea și clienții beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cambii și să informeze clienții cu privire la modalitățile alternative de procesare și costurile aferente acestora, precum și cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest și de regres, în cazul în care aceștia aleg o modalitate alternativă de procesare. în situația în care data recepționării cambiei este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată și, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăși termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul și regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepționării instrumentului instituția de credit a beneficiarului trebuie să obțină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.” 2. La articolul I punctul 34, la punctul 264⁹ se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: „în cazul cambiilor recepționate care îndeplinesc condițiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituțiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 2642 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăți.” 3. La articolul IV, după punctul 2 se introduc patru noi puncte, punctele 2¹ — 2⁴, cu următorul cuprins: „2 ¹. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să transmită spre plată cambiile și biletele la ordin la vedere recepționate de la clienții lor, până cel târziu în ziua bancară următoare datei recepționării respectivelor instrumente. în cazul prezentării la plată prin trunchiere a cambiilor și biletelor la ordin, în vederea respectării prevederilor art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de credit care recepționează cambii și bilete la ordin cu scadență la termen fix, la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere vor urmări ca ziua scadenței să fie anterioară datei compensării. 2². Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cambii și bilete la ordin au obligația să crediteze conturile clienților lor cu sumele încasate în aceeași zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cambiile și biletele la ordin au fost refuzate la plată, să comunice în același termen clienților lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz. 2³. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul București, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată are obligația să raporteze săptămânal Băncii Naționale a României — Direcția reglementare și autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situația privind numărul cambiilor și biletelor la ordin procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensație pe suport hârtie, defalcat pe tipuri de instrumente de plată de debit, cu indicarea numărului de cambii și bilete la ordin emise în baza Normei tehnice nr. 5/2008 privind cambia și biletul la ordin, individual pentru fiecare instituție de credit beneficiară. în situația în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 5/2008 privind cambia și biletul la ordin prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Națională a României poate solicita instituțiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare. 2⁴. Pentru nerespectarea de către instituțiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Națională a României poate să aplice sancțiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007.” Art. II. — La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă orice alte dispoziții contrare. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 5 ianuarie 2009. Nr. 2. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a Ill-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA---S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. LC. Brătianu nr. 5 (telefon:'0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTATILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 02Î .410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 323797 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30/15.1.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495