MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 29 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ¹⁵ ianuarie 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate............................. 2-6 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 1.709/2008. — Hotărâre privind recunoașterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara .............. 7-22 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 3.241/C/2008. — Ordin al ministrului justiției privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane............................................ 23-32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curții de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie și, cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, de instanța de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007 ale Curții de Apel București — Secția a VIIl-a contencios administrativ și fiscal. Conexarea dosarelor nr. 1.383D/2008, nr. 1.845D/2008 și nr. 1.861D/2008 s-a dispus în ședința publică din data de 25 noiembrie 2008, când Curtea, la solicitarea autorului excepției Omar Mukhles pentru lipsă de apărare, a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 9 decembrie 2008. La apelul nominal sunt prezenți autorii excepției Mustafa Tartousi, asistat de domnul avocat Ionel Hașotti din cadrul Baroului Constanța, precum și Omar Mukhles și Omar Mahmoud, asistați de domnul avocat Cornel Cosovanu din cadrul Baroului București. Răspunde, de asemenea, reprezentantul autorului excepției Omar Khaled Hayssam, domnul avocat Ion Cazacu, din cadrul Baroului București, precum și reprezentantul părții Gaye Faruk. Lipsesc celelalte părți. Magistratul-asistent referă faptul că citația comunicată părții Cristina Tineghe a fost returnată Curții cu mențiunea „destinatar mutat, proprietarul nu permite afișarea”. Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. Deliberând, Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită. După strigarea cauzei, se prezintă doamna interpret de limba turcă Omer lldihan, desemnată pentru a asigura traducerea în Dosarul nr. 1.845D/2008, solicitând să-i fie consemnată prezența. Având cuvântul pentru susținerea excepției de neconstituționalitate, apărătorul autorului excepției Mustafa Tartousi arată că textele de lege criticate au fost introduse recent în legislația românească, iar preluarea lor s-a făcut în mod necritic și cu neobservarea Legii fundamentale. în privința normelor din Legea nr. 182/2002 criticate, reiterează, pe larg, motivele de neconstituționalitate expuse în fața instanței de judecată, precum și în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Cu privire la art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, subliniază că ceea ce se supune instanței de contencios constituțional nu este o problemă de interpretare și aplicare a legii. Susține, în esență, că diateza reflexivă utilizată în redactarea acestui text creează acuzați, latura subiectivă a infracțiunii comisive de „înlesnire a ieșirii din țară” fiind totalmente imprecisă, ceea ce vatămă principiul personalității răspunderii penale, încalcă prezumția de nevinovăție și principiul legalității incriminării. Astfel, în mod legal, reglementarea trebuia să conțină, în orice exprimare legislativă admisibilă, sintagma „cunoștea că a sprijinit/săvârșit sau urmează să sprijine/ săvârșească un act terorist”. în acest sens oferă ca exemplu din dreptul comparat o reglementare în materie din dreptul egiptean, în care se stabilește că se incriminează fapta oricărei persoane care cu știință îl ajută pe terorist. Arată că dispozițiile criticate instituie, practic, o obligație de informare pentru orice persoană, de analiză a informației pe baza unui cerc nedeterminat de persoane, înainte ca vinovăția să fie legal stabilită. Solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată și depune la dosarul cauzei un material privind legislația egipteană invocată. Având cuvântul, apărătorul ales al autorilor excepției Omar Mukhles și Omar Mahmoud arată că achiesează la cele învederate anterior de apărătorul celuilalt autor al excepției și procedează la expunerea, pe larg, a concluziilor susținute în fața instanței de judecată. Arată, în esență, că utilizarea de către legiuitor a diatezei reflexive în redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 echivalează cu introducerea arbitrariului în ceea ce privește stabilirea vinovăției unei persoane, textul de lege criticat fiind în contradicție cu dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (11), precum și cu cele ale art. 124 din Constituție. Cu privire la textele din Legea nr. 182/2002 criticate, susține că exclud autoritatea judecătorească de la garanția accesului la informațiile clasificate, respectiv condiționează acest acces de existența unei autorizații scrise, a cărei acordare poate fi refuzată. Solicită admiterea excepției de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 3 neconstituționalitate așa cum a fost formulată. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate. Reprezentantul lui Omar Khaled Hayssam arată că este de acord cu pledoariile anterioare și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele expuse în fața instanței de judecată, precum și în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Subliniază faptul că numărul mare al excepțiilor ridicate cu privire la normele criticate demonstrează faptul că acestea deranjează actul de justiție. Mai arată că art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, în redactarea actuală, conduce la o concluzie absurdă, și anume aceea că ce se știe de un organ al unui serviciu secret trebuie să știe și un cetățean de pe stradă, precum și faptul că Parchetul nu poate ține secrete față de inculpați părți din dosar. Reprezentantul părții Gaye Faruk arată că achiesează la cele susținute de ceilalți apărători în privința neconstituționalității art. 28 din Legea nr. 182/2002 și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public, precizând mai întâi faptul că, deși modul de redactare a excepției vizează în principal probleme de interpretare și aplicare a legii, care nu sunt de competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, importanța problematicii aduse în discuție impune totuși o analiză a normelor juridice criticate, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate reprezintă o preluare a dispozițiilor internaționale în materie, cum ar fi, de exemplu, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005 și ratificată de România prin Legea nr. 411/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006, sau Rezoluția 1.373/2001 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind combaterea terorismului internațional, determinată de preocuparea și inițiativele existente în plan internațional legate de lupta împotriva terorismului, la care România trebuie să se alinieze. Susținerea potrivit căreia această preluare ar constitui o edictare prin aproximație care nu respectă Constituția nu poate fi însă reținută. Astfel, în ceea ce privește textele din Legea nr. 182/2002 criticate, arată că, în mod contrar susținerilor autorilor excepției, acestea nu instituie nivele diferite de acces la informație pentru acuzare și apărare, toți cei implicați într-o astfel de situație fiind supuși acelorași reguli procedurale în ceea ce privește accesul la informațiile clasificate. Nu se creează două categorii de magistrați în cadrul aceluiași sistem judiciar, întrucât ceea ce se verifică în vederea asigurării accesului la informații clasificate sunt aspecte care nu țin de profesia de magistrat, condițiile de verificare fiind aceleași indiferent de categoria profesională, și anume integritatea, onestitatea, iar nu profesionalismul. Cât privește celelalte critici formulate în privința Legii nr. 182/2002, se reamintește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauza Klass împotriva Germaniei, în care s-a statuat că restrângerile sau imixtiunile în viața privată (prin supravegherea secretă a corespondenței și a telecomunicațiilor) trebuie să fie în principiu supuse controlului unui magistrat, care să se bucure de imparțialitate și independență, condiții asigurate prin procedura reglementată în prezent în România de Legea nr. 535/2004. Se relatează in extenso această procedură, pentru a arăta concordanța sa cu jurisprudența invocată, precum și cu normele constituționale în materie. în ceea ce privește sintagma „despre care se cunoaște”, cuprinsă în art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, arată că este un mod impersonal de exprimare prin care se dorește evidențierea notorietății. Organul de aplicare a legii va face o verificare a notorietății în funcție de o serie de factori, cum ar fi natura împrejurărilor sau posibilitatea cunoașterii de către persoana în cauză a notorietății. Ca urmare, nu se poate reține că modul de redactare a sintagmei criticate ar aduce atingere principiilor constituționale invocate. De altfel, criticile autorilor excepției pun problema modului de interpretare și aplicare a textului în discuție. în sfârșit, cu privire la textele din Codul de procedură penală criticate, arată că își menține valabilitatea jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia nr. 1.758 din 20 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.822/1/2008, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. fj, art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curții de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Prin încheierile din 11 iunie 2008 și din 9 aprilie 2008, pronunțate în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea și respectarea vieții intime, familiale și private, art. 28 referitoare la secretul corespondenței și art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, deoarece aceste texte de lege instituie un privilegiu exclusiv pentru judecător și procuror. Astfel, organele judiciare își pot fundamenta hotărârile penale pe informații la care au acces, într-o manieră exclusivă, și pe care au posibilitatea, acordată de textele legale, să nu le supună dezbaterii, în contradictoriu, în ședință publică. Prevederile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 23 aiin. (11), art. 124 alin. (2), precum și ale art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 alin. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece permit stabilirea vinovăției unei persoane pe baza datelor, informațiilor și reprezentărilor subiective aparținând unei entități neprecizate nici măcar sub aspectul naturii. Altfel spus, utilizarea sintagmei impersonale „se cunoaște” echivalează cu introducerea arbitrariului în ce privește stabilirea vinovăției, nu pe baza reprezentării subiective proprii, ci pe aceea a unei entități neprecizate, în care se pot 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 include zvonul public, date ale serviciilor secrete, articole de presă, discursuri politice etc. De asemenea, potențialul subiect activ al infracțiunii incriminate de textul legal criticat nu poate avea certitudinea comiterii unui act de terorism de către o altă persoană decât în momentul în care aceasta din urmă a fost condamnată definitiv pentru o asemenea faptă. Prevederile art. 7 alin. (1) și (4) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 124 alin. (2) și (3) referitoare la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției și la independența și supunerea judecătorilor numai legii, deoarece, din rațiuni extrinseci cauzei, condiționează accesul judecătorului la dosar de existența unei autorizații cu caracter administrativ emise de un terț. De asemenea, alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 182/2002 ar trebui să nu fie aplicabil ofițerilor de poliție judiciară, procurorilor, judecătorilor și avocaților care instrumentează o cauză în care există informații clasificate. Prevederile art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 22 alin. (1) și art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1), art. 53 alin. (1) și (2), art. 124 alin. (2) și (3), art. 125 alin. (1), precum și art. 6 paragraful 3 lit. b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 14 pct. 3 lit. b) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece se înlocuiește practic principiul procesului penal acuzatorial bazat pe contradictorialitate cu cel inchizitorial bazat pe preeminența drepturilor procesuale ale acuzării și ignorarea dreptului la apărare. Principiul egalității în drepturi este afectat prin aceea că se instituie nivele diferite de acces la informație pentru acuzare și apărare. O încălcare a dreptului la apărare o constituie și condiționarea accesului la informații clasificate de verificarea prealabilă a deținătorilor titlului profesional de avocat, în ceea ce privește „onestitatea și profesionalismul” acestora, în pofida faptului că dobândirea titlului prezumă legal existența acestor calități. Mutatis mutandis, aceleași rațiuni sunt valabile și pentru magistrați, creându-se în mod nepermis categorii diferite de magistrați în cadrul aceluiași sistem judiciar și în afara criteriilor de selecție și promovare. Este golit astfel de conținut Statutul magistraților în ceea ce privește atributul fundamental al acestora, și anume inamovibilitatea. în raport de rezultatul dat de formarea categoriilor distincte de magistrați potrivit criteriului mai sus enunțat, vor exista și magistrați eligibili, și magistrați neeligibili în înfăptuirea justiției. Cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002, se mai susține, de către instanța de judecată care a ridicat excepția de neconstituționalitate din oficiu, că încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece practica anumitor instanțe de a repartiza cauzele numai acelor judecători care dețin certificate ORNISS contravine principiilor repartizării aleatorii a cauzelor și continuității completului de judecată. De asemenea, dacă judecătorul desemnat într-o cauză în care nu se gestionează ab initio informații clasificate nu posedă certificat de acces la astfel de documente, nu are cum să verifice legalitatea și autenticitatea unor apărări ce se pot ivi pe parcurs. Așa fiind, este afectat dreptul la un proces echitabil. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală opinează că dispozițiile din Legea nr. 182/2002 criticate, în reglementarea actuală, înlătură garanția dreptului la apărare și caracterul echitabil al procesului, deoarece exclud autoritatea judecătorească de la garanția accesului la informațiile clasificate ce constituie secrete de stat prin condiționarea accesului de existența unei autorizații scrise eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, în urma verificării efectuate cu acordul scris al acesteia, autorizație a cărei acordare poate fi refuzată. De asemenea, se mai arată că redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 este în coliziune cu principiul prezumției de nevinovăție și cel al legalității incriminării. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile din Codul de procedură penală criticate prevăd suficiente garanții de ordin procedural privind respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Prevederile Legii nr. 535/2004 nu reprezintă îngrădiri care să afecteze exercitarea dreptului privind accesul liber la justiție, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, și nu împiedică dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, unicitatea, imparțialitatea și procedura de judecată sunt realizate după aceleași legi, cu aplicarea aceluiași regim juridic. Dispozițiile din Legea nr. 182/2002 criticate nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertățile invocate, fiind în deplin acord cu prevederile constituționale indicate, și nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informațiile secrete de stat. Astfel, aceste prevederi legale stabilesc anumite reguli de urmat pentru a avea acces la informații clasificate secrete de stat, aplicabile inclusiv judecătorilor, eventualele dificultăți care pot apărea în această privință ținând de aplicarea legii, aspect care nu face obiectul controlului de constituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îi constituie dispozițiile art. 91² alin. 4, cu denumirea marginală Organele care efectuează interceptarea și înregistrarea, și art. 91³ alin. 3 teza finală, cu denumirea marginală Certificarea înregistrărilor, din Codul de procedură penală, ale art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 5 Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul conținut: — Art. 91² alin. 4: „Convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanților se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității, și pot fi transmise judecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei, la solicitarea acestuia. La soluționarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. — Art. 91³ alin. 3 teza finală: „La procesul-verbal se atașează, în plic sigilat, o copie a suportului care conține înregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, și va fi pus la dispoziția instanței, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanței, copia suportului care conține înregistrarea convorbirii și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziția exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei. ” Art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 are următorul cuprins: „(1) Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte: [...] c) înlesnirea intrării/ieșirii în/din țară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaște că a spnjinit/săvârșit sau urmează să sprijine/ săvârșească un act terorist. ” Textele din Legea nr. 182/2002 criticate au următorul cuprins: — Art. 7 alin. (1) și (4): „(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații. [...] (4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. a) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: a) Președintele României; b) primul-ministru; c) miniștri; d) deputați; e) senatori, care, în concordanță cu atribuțiile specifice, sunt îndreptățite să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)—(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).”; —Art. 9 lit. b): „Protecția informațiilor clasificate vizează: [...] b) protecția prin măsuri procedurale;”; —Art. 15 lit. h): „în sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: [...] h) protecție prin măsuri procedurale — ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii de informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării protecției informațiilor. — Art. 17 lit. f): „în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la: [...] I) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea țării și siguranța națională;”; —Art. 22 alin. (1): „Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate. ”; — Art. 24 alin. (1) și (5): „(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum și mențiunea «personal», când sunt destinate unor persoane determinate. [...] (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. — Art. 28: „(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. (2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. I), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifică Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces. (3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Națională de Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituțiile abilitate. (4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând. (5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat. ” Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele: I. în ceea ce privește constituționalitatea art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, criticate în raport de aceleași dispoziții din Legea fundamentală și cu argumente similare, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 709 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, ale cărei considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a acesteia. II. în ceea ce privește criticile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, se constată că sunt neîntemeiate. Astfel, din analiza gramaticală a sintagmei „despre care se cunoaște”, cuprinsă în acest text legal, rezultă că ne aflăm în prezența unui verb reflexiv impersonal, ce exprimă o acțiune sau o stare făcută, respectiv percepută, nu de un subiect unic, ci de o mulțime, care include, evident, un subiect subînțeles. Intenția legiuitorului a fost aceea de a consacra, prin exprimarea criticată, o stare de notorietate, fără a înlătura posibilitatea ca subiectul activ al infracțiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 să fie exonerat de răspundere penală atunci când din probațiunea administrată rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind latura subiectivă. Faptul că despre o persoană se cunoaște că a comis sau urmează să comită anumite fapte antisociale nu presupune ab initio o prezumție irefragabilă de cunoaștere a acestei stări de către un subiect circumstanțiat — cum ar fi, de exemplu, cel căruia i se impută fapta prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, această împrejurare 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 trebuind a fi dovedită. De altfel, în doctrină a fost unanim acceptată teza potrivit căreia în cazul notorietății dispensa de probă nu este absolută, ci depinde de gradul de notorietate a faptei sau împrejurării respective. Se observă însă că aspectele criticate de autori cu privire la acest text legal nu îmbracă trăsăturile unei veritabile excepții de neconstituționalitate, ci au în vedere modul de interpretare și aplicare a legii, care intră în competența instanțelor judecătorești. III. Curtea constată că nu pot fi primite nici criticile art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002, formulate de autorii excepției, întrucât aceste dispoziții, referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informațiile clasificate, protecția acestor informații prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum și interdicția clasificării unor categorii de informații ori accesul la informațiile secrete de stat, nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertățile constituționale, fiind în deplin acord cu normele din Legea fundamentală invocate. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informațiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege. Astfel, cât privește susținerea privind scoaterea de sub incidența art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 a unor categorii de persoane — ofițeri de poliție judiciară, procurori, judecători și avocați, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Critica privind încălcarea, prin normele ce fac obiectul excepției, a principiului egalității în drepturi, prin instituirea unor nivele diferite de acces la informație pentru acuzare și apărare, este neîntemeiată, deoarece pentru a avea acces la informații clasificate trebuie să se urmeze aceeași procedură prealabilă de obținere a certificatelor/autorizațiilor de securitate, indiferent de persoana care solicită acest lucru. Nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia se creează categorii diferite de magistrați în cadrul aceluiași sistem judiciar, deoarece, pe de o parte, din rațiuni ce țin de oportunitate, nu toți angajații unei instituții trebuie să obțină certificate de securitate, iar pe de altă parte, magistrații acreditați să dețină, să aibă acces și să lucreze cu informații clasificate, deși întrunesc exigențele de numire și profesare a funcției pe care o ocupă, în acord cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, sunt evaluați numai din perspectiva onestității și profesionalismului referitoare la utilizarea acestor informații. Așa fiind, nu poate fi pus semnul egalității între criteriile de numire în funcția de magistrat și cele necesare obținerii autorizațiilor de acces la informații clasificate, mai cu seamă că pentru acestea din urmă accesul este limitat de respectarea principiului necesității de a cunoaște, având în vedere aspectele de vulnerabilitate sau ostilitate ca urmare a unor stări preexistente (cum ar fi mediul de relații, locul de muncă anterior etc.) și de loialitatea indiscutabilă ori de caracterul, obiceiurile, relațiile, discreția și modul de viață ale persoanei în cauză. Este firesc să fie așa, deoarece, în caz contrar, există riscul creării unei breșe în sistemul național de protecție a informațiilor clasificate, care, spre deosebire de activitatea specifică actului de justiție, nu poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate ori recuzare. Ca urmare, reglementările criticate constituie un remediu procesual pentru situațiile în care prezumția de onestitate sau profesionalism al persoanei care gestionează informații clasificate este pusă la îndoială. în sfârșit, nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiilor repartizării aleatorii a cauzelor și continuității completului de judecată, formulată de instanța de judecată care a invocat, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 182/2002, deoarece principiile invocate nu sunt consacrate de Constituție, ci de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. în acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91² alin. 4 și art. 91³ alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și ale art. 7 alin. (1) și (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (5) și art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud și Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curții de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie și, cât privește art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, de instanța de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 și nr. 7.314/2/2007 ale Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI 7 HOTĂRÂRE privind recunoașterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara în temeiul art. 29 alin. (3) și al art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 49 alin. (2) și (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se recunoaște Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul culturii și cultelor, Adrian lorgulescu București, 17 decembrie 2008. Nr. 1.709. ANEXĂ STATUTUL Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara CAPITOLUL I Biserica SECȚIUNEA 1 Introducere Art. 1. — (1) Biserica Ortodoxă Sârbă, denumită în continuare B.O.S., este indivizibilă și autocefală. (2) B.O.S. mărturisește public învățătura sa de credință, slujirea sa cultică o săvârșește public și administrează și orânduiește în mod independent treburile cultico-bisericești. (3) B.O.S. întreține unitatea dogmatică și canonică cu toate celelalte biserici ortodoxe. Art. 2. — B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie. Art. 3. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. SECȚIUNEA a 2-a Stema Art. 4. — Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. în jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului. Art. 5. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți, în partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brațe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească. SECȚIUNEA a 3-a Steagul Art. 6. — Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaițe arzând în colțurile brațelor crucii. SECȚIUNEA a 4-a Ștampila Art. 7. — Toate autoritățile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice și în limba română cu caractere latine, conținând denumirea oficială a cultului. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 Art. 8. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și ștampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive. SECȚIUNEA a 5-a Limbile oficiale Art. 9. — (1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt: limba sârbă cu grafie chirilică și limba română. (2) Evidența financiar-contabilă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara se va ține și în limba română. (3) în relațiile oficiale cu autorităților statului se va folosi limba română. SECȚIUNEA a 6-a Instituțiile bisericești Art. 10. — Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt următoarele: a) episcopia; b) comunitățile bisericești; c) parohiile; d) mănăstirile. Art. 11. — Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)—d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. și de prevederile prezentului statut. Art. 12. — Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc și posedă bunuri atât mobile, cât și imobile. Art. 13. —Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara slujește numai scopurilor Bisericii. Biserica își atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau creștere a averii bisericești se folosește spre avansarea Bisericii. SECȚIUNEA a 7-a Venitul Art. 14. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara administrează în mod independent și dispune liber asupra veniturilor și cheltuielilor ei. SECȚIUNEA a 8-a Conducerea Bisericii Art. 15. — B.O.S. este condusă în baza: a) Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții după învățătura Sfintei Biserici Ortodoxe; b) pravilelor sinoadelor ecumenice și pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale și ale sfinților părinți, respectiv, a canoanelor bisericești; c) dispozițiilor sinoadelor locale și ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.; d) Constituției B.O.S.; e) dispozițiilor, regulamentelor și hotărârilor fundamentale ale ierarhiei bisericești competente. Art. 16. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă în baza dispozițiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Art. 17. — Principiile B.O.S., Constituția sa, precum și regulile și prescripțiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă și juridică, sunt obligatorii și pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara. SECȚIUNEA a 9-a Organizarea Art. 18. — Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească. Art. 19. —întreaga autoritate bisericească: duhovnicescă, disciplinar-bisericescă și juridic-bisericească, conform canoanelor și organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele și reprezentanții ierarhici ai Bisericii. Art. 20. —Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preoților și al laicilor din organele eparhiale, supraveghează și conduce treburile legate de averea mobilă și imobilă, ctitoriile și mijloacele financiare ale eparhiei. Art. 21. — întreaga proprietate a B.O.S., precum și a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă și în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara încetează a mai funcționa, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea și purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad. Art. 22. — în cazul unor erezii, schisme și lepădări de biserică, actele de proprietate sunt reținute de acea grupă, respectiv de acei credincioși care au rămas atașați B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. SECȚIUNEA a 10-a Abateri disciplinare bisericești Art. 23. —Abateri disciplinare bisericești și pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sancționat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor. SECȚIUNEA a 11-a Organizația administrativă Art. 24. — B.O.S. este episcopală. Principala împărțire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico- bisericesc, este în episcopii. Art. 25. —în fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia. Art. 26. — Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescripțiilor canonico-bisericești, principalul reprezentant și conducător al întregii vieți bisericești, duhovnicești și al ordinii bisericești în eparhie. CAPITOLUL II Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara SECȚIUNEA 1 Episcopia Art. 27. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timișoara, P-ța Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timișoara, nr. topo 392. Art. 28. — Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunitățile bisericești, mănăstirile și protopopiatele într-o regiune geografică definită. Art. 29. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător și reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce și îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă, consistorial-bisericească, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 9 ierarhică, canonică, juridică și duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericești prevăzute prin prezentul statut. Art. 30. — Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt: a) înființarea, conducerea, întreținerea și îndrumarea bisericilor; b) cumpărarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijă și folosirea clădirilor și terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase și pentru structurile necesare în conducerea adecvată a eparhiei; c) întreținerea întâlnirilor de natură evanghelică și confesională în deplin acord cu credința și tradiția ortodoxă sârbă; d) instituirea, desfășurarea, îndrumarea orelor de religie și alegerea personalului didactic; e) tipărirea, publicarea, vânzarea și răspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înființarea și conducerea unei tipografii în acest scop; f) acceptarea, dobândirea și posedarea de donații, daruri, moșteniri, legate și moșteniri cu dispoziție testamentară; g) înființarea și conducerea organismelor care se ocupă cu activități creștin-umanitare și caritative. Art. 31. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creștere valorică în favoarea Episcopiei folosește la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30. Art. 32. — Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este constituit din bunuri mobile și imobile, fonduri, instituții și fundații care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei. Art. 33. — Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale și a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. SECȚIUNEA a 2-a Teritoriul Art. 34. — Jurisdicția Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârșețului și Timișoarei, care se află în România. Art. 35. — Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire și protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înființate, sunt părți componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și astfel recunosc autoritatea și jurisdicția acesteia și se conduc după Constituția B.O.S., precum și după dispozițiile prezentului statut. Art. 36. — Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt subordonate și sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. în cazul unor contradicții ori neînțelegeri, dispozițiile prezentului statut au forță juridică superioară. SECȚIUNEA a 3-a Autoritățile bisericești de conducere Art. 37. — Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ierarhic bisericească. Art. 38. — Autoritatea duhovnicească, disciplinar- bisericească și juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanți și organele sale. Art. 39. — Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericești corespunzătoare ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, modul în care preoțimea și laicii administrează averea mobilă și imobilă. Art. 40. —Autoritățile de conducere ale B.O.S., care nu își au sediul în România, dar care prin funcția lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sunt: a) Patriarhul B.O.S.; b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.; c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 41. — Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt: a) Arhiereul eparhiot; b) Consistoriul bisericesc eparhial; c) Adunarea eparhială; d) Consiliul eparhial de conducere; e) Protopopul; f) Starețul de mănăstire; g) Parohul; h) Consiliul de conducere al Comunității bisericești; i) Persoane de încredere ale Comunității bisericești. CAPITOLUL III Funcțiile organismelor neeparhiale SECȚIUNEA 1 Patriarhul B.O.S. Art. 42. — Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. și conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constituția B.O.S. Art. 43. — în calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, următoarele atribuții: a) menține unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.; b) hirotonește, conform rânduielilor bisericești, personal sau prin arhierei împuterniciți, persoanele alese ca episcopi eparhioți sau vicari; c) sfințește Sfântul și Marele Mir pentru nevoile bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; d) este pomenit la Liturghiile arhierești în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; e) acordă distincții și ranguri bisericești persoanelor din Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, conform dispozițiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc. SECȚIUNEA a 2-a Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. Art. 44. — Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanța ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credință, slujire cultică, disciplină bisericescă, precum și a întregii organizații a Bisericii. Art. 45. — Pe lângă atribuțiile menționate în Constituția B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele funcții bisericești, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara: a) explică învățătura bisericească ortodoxă, în conformitate cu deciziile întărite de Sfânta Biserică în baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții; b) dă îndrumări Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apărarea și răspândirea credinței ortodoxe și menține puritatea moralei creștine; c) reglementează calificarea candidaților pentru toate slujirile bisericești ordinare, extraordinare și misionare; d) orânduiește toate problemele cultice în conformitate cu prescripțiile bisericești generale și în duhul credinței ortodoxe și 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 le înaintează Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara spre îndeplinire; e) canonizează sfinți și prescrie slujbe pentru pomenirea lor; f) explică regulamentele canonico-bisericești, general- obligatorii și speciale și publică culegerile acestora; g) stabilește îndatoriri și emite dispoziții disciplinare pentru preoțime și celelalte organe și funcționari ierarhico-bisericești; h) reglementează îmbrăcămintea pentru preoțimea superioară și inferioară a ambelor cinuri; i) reglementează procedura consistorială pentru consistoriile bisericești în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; j) publică pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara regulamente în problematica cununiei bisericești; k) hotărăște pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara reguli pentru viețuirea monahilor din mănăstiri și de pe lângă reședința episcopală; I) stabilește pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara îndrumări pentru slujba Sfânta Taină a Mărturisirii; m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; n) analizează și aprobă propunerile de modificare și completare a prezentului statut. Art. 46. —în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă și stabilește: a) divergențele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și Sfântul Sinod arhieresc; b) divergențele dintre arhiereu și patriarh. Art. 47. — Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătorești: a) toate cazurile care au făcut subiectul judecății Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; b) ușurează, la cererea celui condamnat și la propunerea motivată a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, pedepsele pronunțate, înainte de executarea lor, și anume: oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte pe tot timpul vieții, caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească. Art. 48. — Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive și fără drept de recurs. SECȚIUNEA a 3-a Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 49. — Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă și supraveghetoare și de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere și de judecată, prescrisă în Constituția B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplinește următoarele funcții executive și de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara: a) aduce pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara hotărâri pentru apărarea și păstrarea curată a învățăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credință și morală; combate toată învățătura eronată, prejudecățile de credință și morale, superstițiile și obiceiurile dăunătore; b) poartă de grijă ca Sfintele Taine să fie săvârșite întocmai și menține frumusețea, exactitatea și uniformitatea slujirii slujbelor bisericești, dând îndrumări, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; c) dă explicații despre hotărârile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericească și apără sfințenia cununiei bisericești, dând îndrumări obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot; d) supraveghează activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; e) supraveghează activitatea și numește administrator pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, în cazul în care locul este vacant, adică în cazul în care episcopia este vacantă; f) acordă rangul de arhimandrit și crucea pectorală protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; g) invită arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara la ședințele Sfântului Sobor arhieresc; h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competența autorităților ierarhic-bisericești, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; i) hotărăște definitiv în privința înființării, unirii sau separării mănăstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Art. 50. —în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele funcții juridice: a) judecă și stabilește divergențele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și alți arhierei și abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; b) analizează hotărârile judecătorești, sentințele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sentințele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Art. 51. — Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competența sa sunt de natură canonică și bisericească, ce se referă la credință, slujire cultică, rânduială bisericească și organizare a Bisericii, sunt definitive și obligatorii. Art. 52. — Sentința Sfântului Sinod arhieresc din prima instanță, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentințele în ultimă instanță ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive și obligatorii și nu mai pot fi contestate. CAPITOLUL IV Organisme eparhiale SECȚIUNEA 1 Arhiereul eparhiot Art. 53. —Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. și este hirotonit de către Patriarhul sârb. Art. 54. —Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce și îndrumă întreaga viață a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preoțimea și credincioșii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială și Administrația eparhială. Art. 55. — Organismele bisericești și organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot. Art. 56. — Prin actul hirotoniei sale și al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordanță cu învățătura și prescripțiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce privește credința, morala, slujirea cultică și conducerea arhipăstorească. Art. 57. — Drepturile și obligațiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt stabilite prin canoanele bisericești, pravilele apostolice și ale sinoadelor ecumenice. în afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competența sa: 1. învață și îndrumă preoțimea și credincioșii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă și epistole arhipăstorești și supraveghează educația bisericească în episcopia sa; 2. păstrează, apără și menține în rândul poporului credința ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învățăturii ortodoxe și dăunătoare pentru interesele B.O.S.; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 11 3. învață și stimulează preoțimea și poporul spre înființarea unor instituții religioase și de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum și a altor instituții folositoare pentru promovarea credinței și moralei în rândul poporului; 4. se îngrijește de regularitatea și autenticitatea sfintelor slujbe și, în general, de rânduiala bisericească; 5. are grijă ca bisericile și mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul și Marele Mir, veșminte sfinte, obiecte sfinte și cărți de cult și ca toate celelalte trebuințe ale Bisericii să fie împlinite după rânduială și la timp; 6. stabilește ca Sfintele slujbe să fie săvârșite în timpul sărbătorilor bisericești, populare și naționale; 7. dă binecuvântare pentru înființarea de biserici, capele și cimitire și se îngrijește de întreținerea lor în bună stare. Controlează și aprobă planurile arhitectonice pentru biserici și clădiri bisericești; 8. se îngrijește de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi și muzeele bisericești din episcopie; 9. sfințește bisericile; 10. hirotonește persoane vrednice în cinul preoțesc, îndrumându-le spre îndatoriri și acordându-le gramată; 11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distincții clericilor care se remarcă prin viețuire exemplară și activitate pastoral-bisericească și didactic-religioasă, el singur acordându-le distincții ce intră în competența sa; 12. își stabilește un locțiitor în toate problemele eparhiale și, de asemenea, îl eliberează din funcție, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc; 13. numește predicatori eparhiali și mărturisitori pentru preoțimea episcopiei; 14. rânduiește persoane capabile a fi profesori de religie în școlile din episcopia sa și veghează asupra activității lor; 15. dă binecuvântare, la propunerea stareților de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal; 16. dă binecuvântare și dezlegare în problemele de cununie bisericească și altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane și hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc; 17. judecă abaterile disciplinare ale laicilor și clericilor ambelor cinuri și îi pedepsește pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile și oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credincioși pronunță pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnități în Biserică; pentru abateri mai mari aceștia sunt predați Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii; 18. ușurează pedepsele pronunțate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită; 19. oprește de la săvârșirea lucrărilor sfinte clerici învinuiți pentru abateri și numește înlocuitori; 20. acordă clericilor și angajaților Episcopiei concedii; 21. stabilește înlocuitori pentru stareții de mănăstiri absenți ori bolnavi, protopopi și preoți de parohie; 22. supraveghează activitatea protopopilor și clericilor aparținând ambelor cinuri în episcopia sa; 23. supraveghează în mod absolut asupra activității și viețuirii în cadrul instituțiilor bisericești, celor fundaționale și de folos din episcopie; 24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericești; 25. îndeplinește în mod regulat toate ordinele, deciziile și hotărârile Sfântului Sobor arhieresc și ale Sfântului Sinod arhieresc; 26. se îngrijește, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele și organele Episcopiei să își îndeplinească îndatoririle cu justețe și conștiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârșească după regulamentele și prescripțiile bisericești; 27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească și, în general, despre situația din episcopia sa; 28. analizează și revizuiește hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor și consiliilor bisericești; 29. analizează și aprobă regulamentele asociațiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum și ale organismelor ajutătoare din parohii și comunități bisericești; 30. oprește îndeplinirea hotărârilor organismelor și ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronunță aceeași hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă; 31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere înființează noi protopopiate, comunități bisericești și parohii; 32. întreține relații cu alte biserici ortodoxe și creștine din România; 33. numește redactor pentru publicațiile sale editoriale și direcționează publicațiile oficiale și celelalte publicații ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; 34. desemnează vicepreședintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul și alt personal necesar; 35. păzește și apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, puritatea învățăturii de credință și morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învățăturile greșite, prejudecățile de credință și imorale, superstițiile și obiceiurile dăunătoare; 36. aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; 37. dă indicații pentru confecționarea obiectelor bisericești, a veșmintelor și a altor lucruri bisericești necesare; 38. se îngrijește de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor și a celorlalte lucruri sfinte. Art. 58. — Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, ieșirea la pensie, neputință dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovăției canonice, conform sentinței. Art. 59. — Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 60. — în perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitățile care se referă la organizarea eparhială și poate efectua toate activitățile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator. Art. 61. — în cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabilește o comisie formată din 3 persoane, care are obligația de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc. Art. 62. — Toate bunurile mobile și imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot. Art. 63. — Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului reședință, servire, dotări interioare la reședință, precum și onorariul financiar corespunzător. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 SECȚIUNEA a 2-a Consistoriul bisericesc eparhial Art. 64. — Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credință, morală, regulamente și prescripții bisericești. Art. 65. —Arhiereul eparhiot este președintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un locțiitor al său sau un alt preot ca locțiitor al său, pentru a prezida în locul său. Art. 66. — Atunci când prezidează arhiereul, locțiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului. Art. 67. — Consistoriul bisericesc eparhial este format din președinte și 2 membri care au și locțiitorii lor. Ărt. 68. —Arhiereul eparhiot numește din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul și, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ. Art. 69. —Arhiereul eparhiot desemnează și eliberează toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial și înștiințează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea și eliberarea lor. Art. 70. — Membrii Consistoriului bisericesc și locțiitorii lor, precum și secretarul Consistoriului se numesc din rândul preoților cu studii teologice terminate și cu cel puțin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială și administrativ-bisericească. întâietatea se acordă candidaților cu pregătire teologică superioară și, după caz, cu studii de drept. Art. 71. — Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara va aranja ca servirea necesităților sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii. Art. 72. — Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, locțiitorii și secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu președintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie și botez, până la gradul al doilea inclusiv. Art. 73. — Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din președinte, respectiv locțiitorul său, 2 membri și secretarul sau grefierul. Art. 74. — Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivația opiniei sale. Art. 75. — Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privință după conștiința lor, dar și după deciziile canoanelor și legiuirilor. Art. 76. — Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. în cazul în care amândoi membrii sunt de acord și dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. în acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare și hotărâre definitivă. Art. 77. — Membrii Consistoriului sunt înlocuiți de către locțiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit și secretarul Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 78. — Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca. Art. 79. — Consistoriul bisericesc eparhial hotărăște despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. în acest caz, locțiitorul arhieresc ori secretarul înlocuiește membrul exclus al Consistoriului. Art. 80. — Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este soluționată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunța o hotărâre. Art. 81. — Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la ședințele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimțire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. în cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial își menține hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însoțit de motivația sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronunțarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc. Art. 82. — Hotărârile adoptate la ședințele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum și secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile și sentințele le semnează președintele și secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat. Art. 83. — Președintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide și ridică ședințele și conduce lucrările în timpul dezbaterilor și al judecății. El se îngrijește ca toate cauzele în fața Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util. Art. 84. — în toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericești, canonice, ierarhice și juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel: a) supraveghează, după indicațiile arhiereului, preoții de parohii, birourile parohiale, protopopiatele; b) comunică și execută hotărârile înaltelor autorități bisericești de judecată; c) ajută arhiereului eparhiot în toate lucrările administrativ- eparhiale și execută ordinele sale în privința lucrărilor ce intră în competența sa; d) se îngrijește de inventarul Episcopiei în cazurile mutării, pensionării sau decesului arhiereului eparhiot; e) hotărăște asupra schimbărilor din registrele matricole bisericești; f) numește, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei. Art. 85. — în privința abaterilor disciplinare ale preoților și credincioșilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronunță o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competență. în situația în care cazul se află în afara stării sale de competență, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii. Art. 86. — Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atribuții: a) judecă abaterile disciplinare ale preoțimii ambelor cinuri; b) judecă abaterile disciplinare ale credincioșilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericească, pentru o anumită perioadă de timp sau definitiv; c) judecă divergențele referitoare la validitatea și anularea căsătoriei bisericești și divorțul celor căsătoriți bisericește; d) soluționează conflictele dintre preoți, precum și controversele legate de venitul parohial și de proprietatea bisericească mobilă și imobilă, care a fost stabilită spre beneficiul clericilor. Art. 87. — Toate organele bisericești și instituțiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, precum și MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 13 toți credincioșii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial și sunt obligați a se supune hotărârilor sale. Art. 88. — Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericești, în afară de situația în care: a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentinței; b) a fost adoptată hotărârea de excludere ori dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâre cu privire la caterisirea preotului sau îl așază sub interdicția definitivă de a sluji cele sfinte, atunci sentința trebuie să fie întărită de către Sfântul Sinod arhieresc; c) arhiereul eparhiot, dacă va considera potrivit, poate aplica o pedeapsă mai mică decât cea pronunțată de Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din sentința pronunțată. SECȚIUNEA a 3-a Adunarea eparhială Art. 89. —în componența Adunării eparhiale intră: a) arhiereul eparhiot sau locțiitorul său; b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial; c) un membru din cinul monahal; d) câte un cleric și un laic din fiecare protopopiat; e) 5 laici care sunt numiți de către arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere. Art. 90. — Membrii clerici și locțiitorii lor sunt propuși de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi și numește. Art. 91. — Membrii laici și locțiitorii lor sunt desemnați de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent. Art. 92. — Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi aleși mai mult de două ori consecutiv. Art. 93. — Președintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. în lipsa președintelui, Adunarea eparhială este prezidată de locțiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din ședință, vicepreședintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului. Art. 94. —Arhiereul numește un cleric ca secretar al Adunării eparhiale. Art. 95. —Arhiereul eparhiot desemnează vicepreședintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialiști care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la ședințele Adunării eparhiale. Art. 96. — Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul locțiitorilor. Art. 97. —Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru ședință ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an și, extraordinar, după necesități și la locul potrivit. Art. 98. — Plenul Adunării eparhiale îl constituie președintele și majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. în cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv. Art. 99. — Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o înțelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă. Art. 100. — Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de președinte și de cei 2 delegați care sunt aleși de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi. Art. 101. — Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la ședință, el este dator să anunțe despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul locțiitor. Art. 102. — Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un locțiitor își neglijează obligațiile și fără motive întemeiate nu participă la două ședințe, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut. Art. 103. — Toți membrii Adunării eparhiale, în afară de preoți, la prima lor ședință, vor depune următorul jurământ: „Eu (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conștiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc și celelalte rânduieli bisericești, obligațiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele funcției și întotdeauna voi apăra și reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Așa după cum eu voi îndeplini acestea, așa să îmi ajute Dumnezeu și în această viață și în cea viitoare.” Art. 104. — Adunarea eparhială exercită următoarele atribuții: a) se îngrijește de mijloacele pentru achitarea necesităților materiale ale Episcopiei; b) redactează raportul financiar anual și bugetul eparhial și le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare; c) propune cumpărarea, grevarea sau ipotecarea și vânzarea proprietății imobile, culturale și fundaționale a Episcopiei și înaintează aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivă; d) înființează sau desființează, deține, administrează și controlează bunurile, fondurile și celelalte instituții fundaționale și de folos ale Episcopiei; e) primește și aprobă rapoarte financiare anuale și bugetele comunităților bisericești și ale mănăstirilor; f) împreună cu arhiereul eparhiot și cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al protopopilor revizuiește lucrarea comunităților bisericești și a organismelor lor ajutătoare, pentru ca acestea să își îndeplinească îndatoririle lor în conformitate cu Constituția B.O.S., cu prezentul statut și cu învățătura Bisericii; g) supraveghează asupra acelor bunuri, fonduri și ctitorii, care sunt încredințate spre administrare și manipulare comunităților bisericești, mănăstirilor și parohiilor; h) întreține inventarul proprietății sale bisericești în Episcopie și se îngrijește ca toate proprietățile imobile, în ceea ce privește proprietatea, să fie corect intabulate și asigurate, păstrează copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporații, regulile și documentele referitoare la asigurarea tuturor comunităților bisericești, ale mănăstirilor și parohiilor; i) stabilește pentru comunitățile bisericești sumele destinate scopurilor misionare; j) stabilește pentru comunitățile bisericești sumele de contribuție pentru mănăstiri; k) aprobă regulile organismelor bisericești inferioare; I) hotărăște asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privința proceselor judecătorești și acordă îndrumări consilierului juridic al Episcopiei în această privință. SECȚIUNEA a 4-a Consiliul eparhial de conducere Art. 105. — Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 Art. 106. — Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot și din 2 membri numiți de către arhiereul eparhiot. Art. 107. — Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleși pe o durată de 3 ani. Art. 108. — Președintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot. Art. 109. —Arhiereul eparhiot convoacă ședințele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie. Art. 110. — Dacă un membru nu poate participa la ședință, el trebuie să îl anunțe din timp pe arhiereul care va chema locțiitorul. Art. 111. — Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie președintele și jumătate din numărul membrilor consiliului. Art. 112. — Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți. în cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv. Art. 113. — Procesul-verbal al ședinței Consiliului eparhial de conducere îl semnează președintele și secretarul. Art. 114. — Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către președinte. Președintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de președinte, precum și hotărârile „prin telefon” se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire. Art. 115. — Consiliul eparhial de conducere are următoarele atribuții: a) alcătuiește raportul financiar anual și proiectul bugetului eparhial, precum și ordinea de zi a Adunării eparhiale și le înaintează acesteia; b) supraveghează activitatea financiară a comunităților bisericești și le acordă instrucțiuni necesare pentru activitate; c) analizează bugetele și rapoartele financiare anuale ale comunităților bisericești, parohiilor și mănăstirilor și raportează despre acestea Adunării eparhiale; d) analizează obiecțiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunităților bisericești, atunci când există astfel de reclamații din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare; e) numește persoane de încredere pentru parohii; f) analizează controversele din cadrul comunităților bisericești și acordă îndrumările necesare pentru rezolvarea acestora; g) suspendă în privința obligațiilor ce le revin consiliile comunităților bisericești, dacă aceste consilii nu activează în conformitate cu învățătura și rânduiala Bisericii, și desemnează pentru conducere persoane interimare de încredere; h) acordă în caz de nevoie îndrumări consiliilor comunităților bisericești pentru activitatea lor. Dacă consideră necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumări pentru activitate; i) aprobă hotărârile comunităților bisericești în cazul cumpărării și vânzării, îndatorării și construirii pe proprietățile bisericești; j) supraveghează toate organele bisericești din Episcopie în privința executării obligațiilor ce le revin și, în acest scop, trimite, după necesități, delegații săi cu îndrumările necesare; k) execută supravegherea asupra acelor bunuri și ctitorii care sunt încredințate spre administrare și manipulare comunităților bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organisme; I) întreține inventarul întregii proprietăți bisericești din Episcopie, păstrează arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurări și ale altor documente importante; m) aprobă hotărârile comunităților bisericești, parohiilor și mănăstirilor, referitoare la începerea, încheierea și ajungerea la un acord în privința proceselor judecătorești; n) aprobă construirea tuturor altor clădiri; o) de comun acord cu arhiereul și prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numește, în caz de nevoie, avocatul eparhial; p) analizează plângerile în legătură cu disputele referitoare la administrarea financiară a comunităților bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organe; q) informează Adunarea eparhială despre activitatea sa; r) execută și publică hotărârile și îndrumările Adunării eparhiale; s) aprobă hotărârile referitoare la înstrăinarea și îndatorarea proprietăților mănăstirești; ș) hotărăște suspendarea membrilor Consiliului comunităților bisericești, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa; t) hotărăște în numele Adunării eparhiale referitor la cazurile care necesită luarea de hotărâri între ședințele ordinare ale Adunării eparhiale și le înaintează acesteia spre aprobare. Art. 116.—Arhiereul eparhiot oprește îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeași hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă. Art. 117. — Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere într-o ședință comună pentru sfătuire și hotărâre. SECȚIUNEA a 5-a Protopopul Art. 118. — Protopopul este desemnat și eliberat de către arhiereul eparhiot. Art. 119. — Protopopul poate fi acel cleric care: a) a absolvit o școală teologică medie sau superioară; b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale și a altor slujiri bisericești; c) a petrecut cel puțin 10 ani într-o slujire parohială sau altă slujire bisericească, iar dacă are o pregătire teologică superioară, atunci cel puțin 5 ani. Art. 120. — Funcția protopopului este onorifică. în cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administrației, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală. Art. 121. — Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunitățile bisericești din protopopiatul său. Art. 122. — Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum și în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite și eliberate de către arhiereul eparhiot. Art. 123. — Protopopul îndeplinește următoarele atribuții: a) supraveghează preoțimea din protopopiatul său, dacă aceasta, prin predici juste și regulate, contribuie la cultivarea și educarea moral-religioasă a credincioșilor și prin comportamentul său general contribuie la întreținerea purității și a întăririi credinței ortodoxe; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 15 b) supraveghează, întărește și cultivă bunele obiceiuri și informează arhiereul eparhiot despre deprinderile rele și viciile din popor; c) acordă propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea instituțiilor bisericești și de binefacere și spiritual-educative; d) se îngrijește de rânduiala și regularitatea Sfintelor slujbe; e) se îngrijește ca bisericile, după rânduială, să fie înzestrate cu lucrurile și obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literatură oficială, adică tipărituri; f) supraveghează preoțimea în îndeplinirea îndatoririlor ei; g) înlătură toată neînțelegerile dintre preoți, dezbate micile neînțelegeri dintre ei și îi împacă, iar pe cele mai ample le înaintează arhiereului eparhiot spre hotărâre; h) vizitează cu regularitate, cel puțin odată pe an, toate parohiile și comunitățile bisericești din protopopiatul său și controlează activitatea lor, precum și situația din arhivă; i) la ordinul arhiereului eparhiot efectuează verificare în cazurile disciplinare și penale și în cele privind problemele administrative ale preoților, comunităților bisericești, birourilor parohiale și consiliilor, precum și în particular; j) execută și comunică toate hotărârile, deciziile și dispozițiile arhiereului eparhiot și ale autorităților eparhiale tuturor unităților bisericești și preoțimii subordonate; k) acordă preoților subordonați concediu de până la 7 zile pe an, despre care informează arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înaintează, împreună cu părerea sa, arhiereului eparhiot; I) stabilește înlocuitori temporari pentru preoții parohi absenți, bolnavi și decedați, până la pronunțarea dispoziției arhiereului eparhiot; m) la libera sa alegere și la cererea preoțimii, cu aprobarea prealabilă a arhiereului eparhiot, convoacă preoțimea la întâlniri frățești; n) înaintează raport anual, însoțit de părerile și propunerile sale, arhiereului eparhiot și Adunării eparhiale, despre starea bisericilor și activitatea bisericesc-pastorală a preoților, precum și despre activitatea sa proprie; o) pregătește programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfințite și îl comunică arhiereului eparhiot spre aprobare. Art. 124. — Protopopul poate lipsi de la obligațiile sale cu înștiințarea și aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabilește un înlocuitor. SECȚIUNEA a 6-a Preotul paroh Art. 125. — Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită și așezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei și al Comunității bisericești. Potrivit învățăturii bisericești el este părintele duhovnicesc și învățătorul turmei, precum și săvârșitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică. Art. 126. — Preotul paroh viețuiește în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Art. 127. — Preotul paroh așezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent. Art. 128. — Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv. Art. 129. — Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preoțească sau diaconească cel puțin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu. Art. 130. — Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o școală teologică medie sau superioară și care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preoțesc. Art. 131. —Arhiereul eparhiot așază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situația, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesitățile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând. Art. 132. — Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot. Art. 133. — Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentinței Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 134. —Acolo unde există mai mulți preoți pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot așază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii și care este responsabil de rânduiala din Biserică și birou. Art. 135. — Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronunțarea sentinței Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an. Art. 136. — Preotul suspendat primește jumătate din retribuția sa normală, iar restul i se achită locțiitorului. Art. 137. — Postul preotului paroh devine vacant: a) prin deces; b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotărârea Consistoriului bisericesc eparhial; c) în cazul preotului provizoriu, prin hotărârea arhiereului eparhiot; d) prin pierderea funcției în baza unei sentințe; e) prin demisia obișnuită din funcție. Art. 138. — (1) Preotul nu poate părăsi datoria sa parohială fără aprobarea arhiereului său eparhiot. (2 ) El este obligat să anunțe Comunitatea bisericească cu cel puțin o lună înainte despre intenția sa. Comunitatea bisericească nu poate elibera din funcție preotul și nici nu poate aduce altul în locul său. Art. 139. — Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabilește arhiereul eparhiot, matricolele bisericești și celelalte registre bisericești parohiale, precum și inventarul bisericesc pe care l-a manipulat. Art. 140. — Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot. Art. 141. — Toate reclamațiile și plângerile comunităților bisericești și particulare împotriva preotului paroh, precum și ale preotului paroh împotriva Comunității bisericești trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură. Art. 142. — Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispoziția arhiereului eparhiot în situații extraordinare, să săvârșească slujbe într-o parohie străină. Art. 143. — Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârșirea Sfintelor slujbe. încălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunității bisericești și procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 Art. 144. — îndatoririle preotului paroh sunt următoarele: a) să slujească Sfânta Liturghie și Sfintele slujbe; b) să predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu și să îi învețe pe enoriașii săi în Biserică și în fiecare alt loc favorabil; c) prin exemplul vieții personale și de familie, să slujească parohienilor ca exemplu; d) să cerceteze cu râvnă bolnavii prin case și spitale și să le acorde mângâiere sufletească și Sfintele Taine; e) să țină evidența în registrele matricole, Registrul de evidență a familiilor, Cronica parohiei și Inventarul bisericii; f) să se îngrijească de frumusețea, rânduiala și curățenia Bisericii; g) să aibă grijă de biblioteca Bisericii; h) să emită extrase în formă legală, cu ștampila parohiei; i) să participe la lucrarea Comunității bisericești, a Comitetului de conducere și a organizațiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumările necesare pentru activitate; j) să desemneze și să elibereze paraclisierii și cântăreții, să îi îndrume, conducă și să îi supravegheaze în activitatea lor; k) să supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Biserică, pentru ca Sfintele slujbe să fie săvârșite cu vrednicie și evlavie; I) să înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent; m) să stimuleze construirea clădirilor necesare Comunității bisericești, n) să se îngrijească de avansarea Comunității bisericești; o) să conducă întregul program educativ al parohiei. în această lucrare îl ajută personalul Comunității bisericești care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. îndrumările despre executarea programului creștin-educativ se găsesc în „Regulamentul despre educația creștină” publicat de către Adunarea eparhială. Art. 145. — (1) Drepturile ce revin parohului sunt: a) salariu lunar și beneficiile; minimul său va fi identic celui care este stabilit de către Consiliul eparhial de conducere; b) cazare corespunzătoare cu încălzire, iluminare, apă curentă și telefon de serviciu și mijloace media sau echivalentul corespunzător în bani; c) două treimi contribuție pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicală în întregime pentru el și membrii familiei sale, copiii minori, până ce aceștia își termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum și beneficii de invaliditate; d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întreținere a mașinii și călătoriile de serviciu; e) veniturile de la icoana-prăznicar și Sfântul Epitaf; f) plata concediului anual pentru preoții activi în biserică. (2) Concediul anual va fi acordat preoților activi după cum urmează: a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preoțești; b) 3 săptămâni concediu anual de la al șaselea până la al cincisprezecelea an al slujirii preoțești; c) 4 săptămâni de concediu anual de la al șaisprezecelea an al slujirii până mai departe. Art. 146. — Comunitatea bisericească nu poate micșora veniturile, adică drepturile care aparțin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot și a Consiliului eparhial de conducere. Art. 147.—în caz de boală, preotul paroh primește drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligația. înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească. Art. 148. — în cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuință familiei preotului decedat, cel puțin două luni de la data decesului. Art. 149. — Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preoțesc de pensii, precum și al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie. Art. 150. — Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul și altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situațiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul. Art. 151. — Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără știrea arhiereului eparhiot și fără aprobarea protopopului. Art. 152. — Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absența de o săptămână își va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preoții sârbi. în cazul absenței mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. întrebările referitoare la acest subiect preoții sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispozițiilor B.O.S. SECȚIUNEA a 7-a Diaconul Art. 153. — Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon și desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică. Art. 154. — Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. în mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale și acele biserici pentru care stabilesc autoritățile eparhiale competente. Art. 155. — Diaconii sunt obligați a ajuta în conducerea administrației bisericești și sunt subordonați parohului lor, conform cinului preoțesc. Art. 156. — Diaconul este desemnat și eliberat de obligații de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca și preoții provizorii. Art. 157. — Anii petrecuți în slujirea diaconească sunt recunoscuți ca ani petrecuți în slujirea preoțească. Art. 158. — Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot. Art. 159. — Pe lângă drepturi, diaconii primesc și o parte din veniturile de la slujbele bisericești, la fel ca și preoții parohi. SECȚIUNEA a 8-a Parohia Art. 160. — Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu și care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credința în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învățătura creștină și în rânduiala bisericească. Scopul Comunității bisericești este acela de a se ajuta credincioșii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viață creștinească exemplară și fapte creștinești bune. Art. 161. — Credincioșii Bisericii aparțin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 17 Art. 162. — Parohiile noi se înființează în modul următor: a) credincioșii ortodocși sârbi care doresc să organizeze o parohie sunt obligați mai întâi să înainteze o cerere semnată arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înființare; b) cererea trebuie să cuprindă suficiente dovezi din care să rezulte că parohia se poate întreține în acel loc; c) după primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul său va cerceta posibilitățile și condițiile și va adopta hotărârea dacă există un număr suficient de credincioși, precum și posibilități materiale pentru formarea unei noi parohii; d) dacă arhiereul acordă permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda și documentul oficial de înființare și va numi preotul slujitor în parohie. Art. 163. — Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidență și alte registre prescrise, precum și ștampilă proprie. Art. 164. — Ștampila parohială o păstrează preotul paroh și toate documentele vor fi eliberate cu ștampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericești preotul este dator a le prezenta pentru inspecție numai autorităților ierarhice sau unei anumite persoane. Art. 165. — Preotul paroh este dator a ține Registrul de evidența a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enoriaș: a) numele de botez și prenumele; b) ocupația; c) ziua și locul botezului; d) ziua și locul cununiei; e) date complete despre familie - soția și copiii; f) data primirii în parohie; g) Patronul casei; h) adrese, numărul de telefon și e-mail-lul; i) ziua și anul decesului. Art. 166. — Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuiește pe teritoriul parohiei și care este înregistrat în Registrul de evidența familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei viețuiește după învățătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei și regulilor Bisericii și ajută cu regularitate parohia sa. Art. 167. —Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverință de trecere semnată, ce va conține toate datele, și care se va preda parohului din noua parohie. Art. 168. — Persoanele de încredere sunt așezate de către arhiereul eparhiot și prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei. Art. 169. — Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunității bisericești sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut. Art. 170. — Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale. Art. 171. —Arhiereul eparhiot, în înțelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înființarea de noi parohii, precum și despre desființarea și modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anunță Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. Art. 172. — în cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă. Art. 173. — Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei. Art. 174. — Biserica și celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative și de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată și manipulată conform Statutului. SECȚIUNEA a 9-a Comunitatea bisericească Art. 175. — Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-școlară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptați ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut. Art. 176. — Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii. Art. 177. — Condițiile pentru organizarea de noi comunități bisericești sunt: a) cererea adresată arhiereului eparhiot semnată de un număr de cel puțin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înființarea Comunității bisericești; b) arhiereul eparhiot și Consiliul eparhial de conducere pot, după voința lor, să aprobe cererea și cu un număr mai mic de 40 de familii; c) atașat cererii se depun propunerea de buget și dovada surselor pentru veniturile din care se va întreține și va avansa Comunitatea bisericească. Art. 178. —Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială și cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înființarea de noi comunități bisericești și stabilește condițiile. Art. 179. —Arhiereul eparhiot va acorda, după înființare, documentul oficial prin care va marca granițele Comunității bisericești. Art. 180. — Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunități bisericești. Art. 181. — Patrimoniul Comunității bisericești este alcătuit din toate bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea sa, precum și proprietatea asupra unor fonduri, instituții și fundații, pe care comunitățile bisericești le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunității bisericești servește în scopuri bisericești, religios-educative și de binefacere ale comunităților respective. Art. 182. — Administrarea directă a averii Comunității bisericești revine Consiliului Comunității bisericești, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere și a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut. Art. 183. —în cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desființarea unei astfel de comunități bisericești. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desființarea unei astfel de comunități bisericești. Averea unei astfel de comunități bisericești se pune la dispoziția Episcopiei. Art. 184. — Comunitatea bisericească poate exista și atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios. Art. 185. — Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întreține preotul paroh și Biserica ori nu poate îndeplini condițiile existenței sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere și arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă. Art. 186. — Membrii cu drepturi depline ai Comunității bisericești sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligațiile duhovnicești și materiale față de Biserică și Comunitatea bisericească și care prin exemplul vieții lor îndeplinesc și alte condiții necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 Art. 187. — Pe lângă obligațiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: a) să fie membru al parohiei respective, să trăiască pe teritoriul ei, în afară de cazul dacă este absolvit de această condiție din partea arhiereului eparhiot; b) să fie în vârstă de minimum 18 ani; c) să trăiască viață exemplară, conform învățăturii Bisericii sale Ortodoxe. d) să fie pregătit ca în orice vreme să apere interesele B.O.S. și ale Ortodoxiei în general; e) să participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericești; f) să primească cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei și împărtășaniei și să îndeplinească celelalte îndatoriri creștinești prescrise de Biserică; g) să respecte dispozițiile și hotărârile autorităților eparhiale și ale organelor B.O.S.; h) să fie pregătit a depune jurământul prescris pentru membrii Comunității bisericești. Art. 188. —în rândul membrilor Comunității bisericești nu poate fi primit: a) cel ce își menține calitatea de membru într-o altă religie sau într-o altă parohie ortodoxă care infirmă competența ori autoritatea bisericească a Episcopiei; b) cel care neglijează ori încalcă legile morale ale Bisericii; c) cel care lucrează împotriva Bisericii, Episcopiei și Ortodoxiei; d) cel care este membru constant al unei alte Comunități bisericești. Art. 189. — Fiecare membru al Comunității bisericești, care nu mai poate îndeplinii condițiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunității bisericești. Art. 190. — Persoana care dorește să devină un membru nou al Comunității bisericești depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul și Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor. Art. 191. — Cererea de primire în rândul membrilor Comunității bisericești este semnată de subsemnat și de 2 membri cu drepturi depline ai comunității respective, care îl cunosc și pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru. Art. 192. — Cererea este analizată de Consiliul Comunității bisericești la următoarea întrunire și, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea. Art. 193. — Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunității bisericești. Art. 194. — Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți. Art. 195. — După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ: „Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu și pe onoarea mea, ca și creștin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra Sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, regulamentele și dispozițiile Comunității bisericești. Accept competența Consistoriului bisericesc eparhial și recunosc toate deciziile sale, cu condiția de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Așa să îmi ajute Dumnezeu.” Art. 196. — Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca și vechii membri. Art. 197. — Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunitățile bisericești în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunități bisericești recomandare scrisă din partea vechii Comunități bisericești, care va și confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru. Art. 198. — Comitetul de conducere al Comunității bisericești poate exclude fiecare membru care pierde însușirile cerute pentru a fi membru. Art. 199. — Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primește hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească. Art. 200. — Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți. Art. 201. — Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere. Art. 202. — Dispozițiile prevăzute de art. 190, 195 și 197, referitoare la condițiile de a deveni membru al Comunități bisericești, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunității bisericești după intrarea în vigoare a prezentului statut. SECȚIUNEA a 10-a Consiliul Comunității bisericești Art. 203. — Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere. Art. 204. — Consiliul Comunității bisericești este organul de conducere al Comunității bisericești în problemele administrației proprietății. Art. 205. — Poate deveni membru al Consiliului Comunității bisericești cel ce împlinește condițiile pentru a fi membru al Comunității bisericești și care și-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut. Art. 206. — Ședința Consiliului Comunității bisericești este anuală, semestrială sau extraordinară. Art. 207. — Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum și la data și locul ținerii ședinței este adusă de parohul cu competență în acest sens, în acord cu președintele Comunității bisericești. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la ședință. Art. 208. — Invitația în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de ședință. Art. 209. — Ședința Consiliului Comunității bisericești este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la „Diverse”. Art. 210. — Procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Comunității bisericești sunt semnate de toți membrii prezenți ai consiliului. Art. 211. — Plenul ședinței nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunității bisericești. Art. 212. —Toate hotărârile Consiliului Comunității bisericești se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. în cazul voturilor împărțite, votul hotărâtor îl are parohul. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 19 Art. 213. — La cererea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești este dator a convoca ședința extraordinară. Art. 214. — Pentru ședința extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăți bisericești sau construcția de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere. Art. 215. — Plenul pentru ședința extraordinară este același ca și pentru ședința ordinară, exceptând cazul în care obiectul ședinței îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietății. în această situație plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului. Art. 216. — în cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua ședinței, va fi convocată o altă ședință în termen de 14 zile. Plenul acestei ședințe îl va alcătui numărul membrilor prezenți. Art. 217. —Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare ședință. Art. 218. — Din ședință poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini și deranjează ședința în lucrarea ei. Art. 219. — Ședința anuală a Consiliului Comunității bisericești execută următoarele activități: a) adoptă ordinea de zi a ședinței; b) adoptă raportul financiar al Comunității bisericești și adoptă bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare; c) stabilește plățile și beneficiile pentru clerici și alt personal; d) analizează propunerile pentru reparații, întreținere și mărirea averii Comunității bisericești; e) lucrează în conformitate cu Constituția B.O.S. și cu prezentul statut; f) hotărăște despre toate lucrurile și propunerile care se referă la Comunitatea bisericească. Art. 220. — Dacă, după aprecierea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești depășește sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispozițiilor autorităților eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre. SECȚIUNEA a 11-a Alte hotărâri referitoare la Consiliul Comunității bisericești Art. 221. — Consiliul Comunității bisericești este alcătuit din: a) preoțimea din parohii; b) președintele; c) vicepreședintele; d) secretarul, e) casierul; f) contabilul; g) un anumit număr de membri, iar pentru marile comunități bisericești cel mult 12 membri. Art. 222. — Mandatul membrilor Consiliului Comunității bisericești durează 6 ani. Art. 223. — Membrii Consiliului Comunității bisericești, numiți de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris. Art. 224. — Membrii numiți în Consiliul Comunității bisericești de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ: „Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotțiitorul Dumnezeu și onoarea mea ca și creștin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul și dispozițiile autorităților bisericești. Sunt de acord a accepta competența Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu condiția de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Așa să-mi ajute Dumnezeu.” Art. 225. — Candidați pentru a fi membri în Consiliul Comunității bisericești pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeiești și cele 9 Porunci bisericești și primesc cu regularitate Sfintele Taine ale împărtășirii și Mărturisirii, precum și cei care trăiesc în credință după cum învață Sfintele canoane ale Bisericii. Art. 226. — Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunității bisericești dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică. Art. 227. — Membrii Consiliului Comunității bisericești nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face excepție, întrucât împrejurările și necesitățile Comunității bisericești o impun. Art. 228. — Numirea în Consiliul Comunității bisericești se face în următorul mod: parohul în competență propune persoanele pentru numire și le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuși și totodată poate să nu îi numească. Art. 229. — Membrii propuși și numiți în Consiliul Comunității bisericești depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare. Art. 230. — Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își îndeplinește îndatoririle conform dispozițiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunității bisericești și care vor avea toate drepturile și îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situația s-a normalizat și dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunității bisericești. Art. 231. — Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunității bisericești nu se supune ordinelor și dispozițiilor autorităților bisericești superioare și împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunității bisericești, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire. Art. 232. — Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunității bisericești, exclude membrul care își neglijează îndatoririle sale și fără motiv întemeiat nu participă la 3 ședințe consecutive. Art. 233. — Consiliul Comunității bisericești este convocat de preot și de președinte, lunar sau la nevoie. în cazul în care autoritățile eparhiale vor cere ținerea ședinței, parohul și președintele sunt datori a convoca ședința. în cazul dezacordului în privința ținerii ședinței, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 Ședința nu se poate ține fără prezența parohului competent. O astfel de ședință nu este validă și nici hotărârile ei. Art. 234. — Plenul Consiliului Comunității bisericești îl constituie majoritatea membrilor consiliului. întrucât parohul părăsește ședința, aceasta se întrerupe. Art. 235. — Hotărârile Consiliului Comunității bisericești se aduc prin majoritatea voturilor. în cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale și dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu este în concordanță cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu poate fi pusă în aplicare. Art. 236. — Membrii Consiliului Comunității bisericești sunt colaboratorii și ajutoarele parohului în conducerea Comunității bisericești. Consiliul Comunității bisericești execută următoarele atribuții: a) reprezintă interesele Comunității bisericești, atunci când necesitățile o impun; b) apără interesele Comunității bisericești în toate problemele; c) execută hotărârile și ordinele autorităților eparhiale, precum și a înaltelor autorități bisericești; d) desemnează și eliberează personalul slujitor; e) propune modalitatea de plată a preotului și asigură plata la timp a drepturilor bănești, la fel și a celorlalte drepturi ce îi revin; f) păstrează inventarul obiectelor mobile și imobile ale Comunității bisericești în biroul parohial și, la cererea protopopului, îl prezintă pentru inspecție; g) se îngrijește de mijloacele necesare pentru construcția și repararea bisericii și a altor obiective. în cazul unor acțiuni mai mari, prezintă planul și devizul de construcție Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare; h) administrează averea Comunității bisericești la impunerea Consiliului eparhial de conducere și rezolvă toate necesitățile Comunității bisericești; i) înaintează Adunării eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut; j) înaintează Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al ședinței anuale; k) dacă episcopia nu asigură și nu înregistrează, atunci Consiliul Comunității bisericești înregistrează preotul paroh la asigurările de pensie, invaliditate și de sănătate; I) alcătuiește și înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru analizare și aprobare raportul financiar anual și bugetul; m) se îngrijește de arhiva bisericească; n) se îngrijește a înfăptui bugetul Comunității bisericești, aprobat de către Consiliul eparhial de conducere; o) menține curățenia și asigură cele necesare pentru reparațiile clădirilor bisericești, le controlează cu regularitate și stabilește starea lor; p) execută la timp plata contribuției eparhiale, precum și a celorlalte obligații financiare către Episcopie, după cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhială și de Consiliul eparhial de conducere; q) stabilește taxele bisericești și, prin protopop, le înaintează Consiliului eparhial de conducere spre aprobare; r) se îngrijește de îndeplinirea prescripțiilor Constituției B.O.S. și ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum și de toate îndrumările autorităților eparhiale; s) apără demnitatea și onoarea preotului paroh și nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputația sa. Art. 237. — Parohul și președintele Comunității bisericești sunt reprezentanții ei legali în fața autorităților, atât civile, cât și bisericești. Ei convoacă Consiliul Comunității bisericești la ședințe, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului și prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la ședințe să domnească liniștea și ordinea și ca toți membrii să respecte ordinea de zi. Art. 238. —Vicepreședintele înlocuiește președintele, dacă acesta este împiedicat a-și executa îndatoririle. Art. 239. — Secretarul Consiliului Comunității bisericești, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al ședinței, păstrează ștampila Comunității bisericești, se îngrijește de arhiva Comunității bisericești și ține corespondența. Art. 240. — Casierul Comunității bisericești consemnează veniturile și cheltuielile, primește banii și contribuțiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunității bisericești, iar cealaltă parte se depune în contul Comunității bisericești. Dreptul de a dispune de banii Comunității bisericești îl au, împreună, parohul și casierul. Ei sunt responsabili de plata tuturor contribuțiilor eparhiale, precum și de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale și ale Comunității bisericești. Art. 241. — Contabilul ține evidența membrilor, primește contribuția de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunității bisericești și predă venitul parohului și casierului. Art. 242. — Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunității bisericești. Epitropul nu este obligatoriu să fie și membru al Consiliului Comunității bisericești. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe și să asculte îndrumările preotului. Art. 243. —în cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activității financiare în cadrul comunităților bisericești. Art. 244. — Prin prezentul statut nu este prevăzută existența niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viață ai Consiliului Comunității bisericești și niciunor președinți de onoare ori pe viață. Art. 245. —în cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor parohiei ori Comunității bisericești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții. SECȚIUNEA a 12-a Mănăstirile Art. 246. — Mănăstirea este locul sfințit cu biserică și alte obiective, ca obște a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească și frățească, prin depunerea festivă a voturilor castității, sărăciei și ascultării și dedicate rugăciunii, muncii și care servește unor scopuri duhovnicești și de binefacere stabilite. Art. 247. — Hotărârile care se referă la înființarea de noi mănăstiri de călugări sau/și de călugărițe, precum și la unirea sau desființarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală. Art. 248. — Pentru înființarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existența condițiilor morale și a mijloacelor materiale necesare pentru viețuirea normală a obștii și supraviețuirea ei. Art. 249. — Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viața mănăstirească să se desfășoare după regulile și prescripțiile bisericești. Art. 250. — Starețul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 21 Art. 251. — Proprietatea mănăstirii servește necesităților obștii și ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot. Art. 252. —în cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor mănăstirești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții. SECȚIUNEA a 13-a Organizații eparhiale ajutătoare Art. 253. — Organizațiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizații necesare Episcopiei pentru ca aceasta să își îndeplinească scopurile. Art. 254. — Toate organizațiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot. Art. 255. — Fiecare organizație eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar. Art. 256. — Fiecare organizație eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută și aprobată de Episcopie înainte de înfințarea ei și trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei. Art. 257. — Organizațiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum școli bisericești, asociații ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbaților ori femeilor. Art. 258. — Organizațiile ajutătoare de pe lângă comunitățile bisericești sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor și intențiilor. Art. 259. — Regulile acestor organizații trebuie aprobate de arhiereul eparhiot. Art. 260. — Preotul paroh și Consiliul Comunității bisericești sunt obligați a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizații ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. și învățăturii Bisericii. Art. 261. — Preotul paroh va supraveghea și va acorda îndrumări tuturor organizațiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învățătura Bisericii. Art. 262. — Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizații ajutătoare, poate adera la acestea în condițiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabilește excepțiile. CAPITOLUL V Delicte bisericești Art. 263. — Delictele bisericești față de canoanele și prescripțiile bisericești, săvârșite de către preoțimea ambelor cinuri și de către credincioși, sunt cercetate și judecate de arhiereul eparhiot și de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competență. Art. 264. — Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericești conform obligației funcției sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta și judeca delictele bisericești în baza plângerii scrise ori în baza îndrumărilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competența sa inițierea cercetării delictului bisericesc conform obligației funcției. Art. 265. —în privința tuturor delictelor bisericești, arhiereul eparhiot hotărăște dacă așa-zisul delict se încadrează în competența sa, dacă nu, atunci înaintează cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare și judecată. Art. 266. — Delictele care, conform canoanelor și prescripțiilor bisericești, sunt cercetate și judecate de arhiereu și de Consistoriul bisericesc eparhial sunt: 1. pentru clericii ambelor cinuri: a) fapte îndreptate împotriva credinței și învățăturii Bisericii, precum și a rânduielii bisericești; b) comportament care nu este demn de cinul și condiția preoțească; c) neîndeplinirea, adică săvârșirea cu nepăsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preoțești și a dispozițiilor legale a autorităților bisericești superioare; d) insultele și calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric; e) obținerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe; f) dezbaterea și criticarea în timpul predicilor a legilor și dispozițiilor organelor bisericești competente si a procedurilor lor; 2. pentru credincioși: a) fapte îndreptate împotriva credinței și învățăturii Bisericii și a rânduielii bisericești; b) fapte îndreptate împotriva moralei creștine. Art. 267. — (1) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către clericii ambelor cinuri sunt următoarele: a) mustrare; b) avertisment; c) canonisirea — epitimie; d) transferul într-un alt loc de slujire; e) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte, cel mult până la un an; f) pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei funcții în Biserică; g) oprirea pe tot timpul vieții de la săvârșirea lucrărilor sfinte; h) caterisirea, i) caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească; j) excluderea din monahism; k) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema. (2) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către credincioși sunt următoarele: a) pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică; b) excluderea din Comunitatea bisericească pe o anumită perioadă de timp; c) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema. Art. 268. — Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea până la 15 zile și oprirea până la o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte sunt pronunțate de arhiereul eparhiot în competență. Art. 269. — Pedeapsa mutării în altă parte, oprirea mai mult de o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte și celelalte pedepse le pronunță numai Consistoriul bisericesc eparhial competent. Art. 270. — Pentru credincioși, pedepsele ca pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică, pe lângă avertisment, dojană și canonisire, le pronunță arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competență. Art. 271. — Asupra pedepselor pronunțate de arhiereul eparhiot nu există dreptul de reclamație. Ele sunt imediat executorii. Art. 272. — Arhiereul eparhiot poate micșora pedeapsa pronunțată de Consistoriul bisericesc eparhial la jumătate din pedeapsa primită. Art. 273. — Condamnatul poate face plângere scrisă Sfântului Sinod la fiecare sentință adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentinței. Nu există dreptul audierii în direct în fața Sfântului Sinod. Plângerea trebuie să fie adresată Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot. Art. 274. — (1) Atunci când sentința este pronunțată împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreună cu excludere din Comunitatea bisericească, 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 la excludere din monahism, la excludere definitivă din Comunitatea bisericească — anatema ori pentru credincioși prin excludere definitivă din Comunitatea bisericească — anatema, o astfel de hotărâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privința pedepsei, se comunică conform obligației funcției Sfântului Sinod, care analizează documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial. (2) Dacă Sfântul Sinod nu este de acord cu hotărârea adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreună cu instrucțiunile sale pentru o nouă procedură. (3) Dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă aceeași hotărâre, cazul se predă Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentația ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial și care va lua hotărârea definitivă referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetări cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetării acestora asupra hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 275. — Nimeni nu poate fi pedepsit prin sancțiune bisericească fără posibilitatea de a cunoaște acuzația împotriva sa și fără posibilitatea de a răspunde la reclamație. Art. 276. — Dacă delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a răspunde la acuzațiile împotriva sa în scris sau verbal, așa după cum, prin dreptul său, va hotărî arhiereul eparhiot. Art. 277. — Dacă acuzația se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predată copia reclamației și va avea posibilitatea de a se înfățișa în fața Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacă acuzatul alege să se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apărător legal. Art. 278. — Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul său, dacă va considera că amânarea este necesară. Dacă acuzatul nu se prezintă personal sau în scris și dacă nu a cerut și nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate să rezolve cazul în absența sa, fără altă înștiințare. Art. 279. — Dacă împotriva clericului este adusă reclamație pentru vina care, după aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat sminteală în popor și servește drept rușine cinului preoțesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectuează ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte până la ședința Consistoriului bisericesc eparhial. Art. 280. —Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric să i se micșoreze, temporar, la jumătate drepturile ce i se cuvin. Art. 281. — Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente și Consistoriul bisericesc eparhial este dator să le rezolve cel târziu într-un un an. Art. 282. —în cazul acuzației de abuz, de natură materială, cel acuzat poate fi eliberat din conducere până ce vina sa va fi definitiv cercetată și judecată. Art. 283. — Pedeapsa opririi de la săvârșirea celor sfinte, indiferent de durată, atrage micșorarea drepturilor ce se cuvin cu până la jumătate, în timpul săvârșirii pedepsei, și aceasta în folosul înlocuitorului. Art. 284. — Atunci când clericului de mir și monah îi este stabilită pedeapsa ca: a) mutarea într-un alt loc de slujire; b) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte cel mult un an; c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte funcții în Biserică, atrage oprirea înaintării în rang și a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităților bisericești care au pronunțat pedeapsa. Art. 285. — Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de două ori într-o perioadă de 2 ani consecutivi, în plus față de pedeapsă, pierde dreptul înaintării în rang și drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităților bisericești care au pronunțat pedeapsa. Art. 286. — Dacă clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericească, sunt condamnați la oprirea temporară sau permanentă de la slujirea lucrărilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea funcțiilor lor în timpul duratei interdicției. în această perioadă a interdicției ei primesc jumătate din drepturile ce li se cuvin. Art. 287. — Clericii care se află în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnați la oprirea pe tot timpul vieții de a săvârși cele sfinte, pierd funcțiile lor în Biserică. Art. 288. — Ordinele despre delictele și pedepsele bisericești se referă și la clericii pensionați, întrucât se pot aplica și asupra lor. Art. 289. — Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul său și pentru controversele legate de căsătoria bisericească. Art. 290. — Dacă unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriași a săvârșit vreo faptă penală, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângă aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luării măsurilor legale care se impun, respectiv judecarea și pedepsirea vinovaților. Art. 291. —îndrumătorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie „Regulamentele disciplinare și de procedură a B.O.S.”. CAPITOLUL VI Modificarea statutului Art. 292. — Prezentul statut poate fi modificat numai cu două treimi din voturile celor prezenți, la ședința ordinară sau extraordinară a Adunării eparhiale. Art. 293. — Modificările din cadrul prezentului statut intră în vigoare după ratificarea lor de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. Art. 294. — Textul redactat în limba sârbă și cel redactat în limba română trebuie să fie identice în conținut. Art. 295. — Prezentul statut, ratificat de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 296. — După ratificarea prezentului statut, toate dispozițiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu vor fi valabile, dacă sunt în dezacord cu acest statut, în afară de faptul dacă este altfel exprimat prin prezentul statut. Art. 297. — (1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislația română în vigoare: a) Constituția României, republicată; b) Legea nr. 489/2006; c) Constituția B.O.S.; d) Statutul B.O.S.; e) regulamentele și codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe. (2) Orice dispoziție contrară prezentelor prevederi legale este nulă de drept și nu produce efecte juridice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 23 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL JUSTIȚIEI ORDIN privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Comisia pentru cetățenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeași lege, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 10¹ din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă cererile de redobândire a cetățeniei române persoanelor care au avut această cetățenie și au solicitat redobândirea ei, cu menținerea domiciliului în străinătate, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Se aprobă cererile de redobândire a cetățeniei române persoanelor care au avut această cetățenie și au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul justiției, Theodor Cătălin Nicolescu, secretar de stat București, 22 decembrie 2008. Nr. 3.241/C. ANEXA Nr. 1 LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetățeniei române, cu menținerea domiciliului în străinătate 1. Albot Alexei, fiul lui Anton (născut la 16.01.1937 în localitatea Florești) și Pelaghia, născut la data de 23 august 1961 în localitatea Ghindești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Hristo Botev nr. 25. (635/2004) 2. Baxanean Anghelina, fiica lui Catișev Andrei și Valentina (fiica lui Slavenco Constantin și Ana, născută la 13.12.1926 în localitatea Grigoriopol), născută la data de 27 iunie 1975 în localitatea Grigoriopol, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sipoteni, str. Ștefan cel Mare nr. 202, raionul Călărași. (14.058/2003) 3. Bejenari Angela, fiica lui Vanica Valerian (născut la 22.06.1934 în localitatea Dubăsari) și Giga, născută la data de 19 iulie 1969 în localitatea Molovata, județul Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (771/2004) Copii minori: Bejenari Radu, născut la data de 29.05.1992, și Bejenari Aurelia, născută la data de 29.08.2001. 4. Bejenari Leonid, fiul lui llie (născut la 27.07.1935 în localitatea Dubăsari) și Ana, născut la data de 6 ianuarie 1966 în localitatea Molovata, județul Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (772/2004) 5. BercoTatiana, fiica lui Șeica Nicolae (născut la 15.10.1919 în localitatea Ivanovca) și Ana, născută la data de 9 octombrie 1965 în localitatea Mirești, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Inculeț nr. 25. (2.642/2003) Copii minori: Berco Maxim, născut la data de 27.07.1993. 6. Beschieru Ion, fiul lui Mihail (născut la 29.03.1937 în localitatea Șoldănești) și Maria, născut la data de 30 ianuarie 1963 în localitatea Sămășcani, județul Șoldănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004) Copii minori: Beschieru Andrian, născut la data de 7.12.1990. 7. Beschieru Viorica, fiica lui Ion (fiul lui Mihail, născut la 29.03.1937 în localitatea Șoldănești) și Valentina, născută la data de 24.02.1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004) 8. Bețișor Aliona, fiica lui Ion (fiul lui Nicolae, născut la 1.11.1925 în localitatea Cimișlia) și Galina, născută la data de 21 februarie 1984 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Mit. Gurie Grosu nr. 1, ap. 56. (494/2004) 9. Bețivu Marin, fiul lui Ion și Lidia (fiica lui Spînu Vasile, născut la 13.09.1924 în localitatea Bălți, și Maria), născut la data de 1 iulie 1978 în localitatea Ismail, Odesa, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 6, bl. 1, ap. 86. (514/2004) 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 10. Bivol Lucia, fiica lui Coadă Nicolae (fiul lui Efrosenia, născută la 21.12.1923 în localitatea Telenești) și Elena, născută la data de 29 decembrie 1979 în localitatea Telenești, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. V. Belinski nr. 67, ap. 48. (3.867/2004) Copii minori: Bivol Cătălin, născut la data de 21.03.2005. 11. Bîrca Lilia, fiica lui Racu Ion (născut la 20.05.1928 în localitatea Telenești) și Olga, născută la data de 26 iunie 1967 în localitatea Chițcanii Vechi, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 8, ap. 43. (2.824/2005) Copii minori: Bîrca Vădim, născut la data de 2.12.1991. 12. Bolocan Lazar, fiul lui Radu (născut la 22.01.1939 în localitatea Cupca) și Viorica, născut la data de 31 ianuarie 1968 în localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuți. (16.613/2003) Copii minori: Bolocan lonuț, născut la data de 19.05.1996. 13. Bublițchi Alexandra, fiica lui Doncila Gheorghe și Parascovia (născută la 27.04.1920 în localitatea Susleni), născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Susleni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22. (7.971/2003) 14. Bublițchi Victor, fiul lui Nicolae (născut în anul 1906 în localitatea Țaul) și Ana, născut la data de 17 octombrie 1945 în localitatea Țaul, județul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (7.967/2003) 15. Bublițchi Victoria, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae și Ana, născută la 22.06.1910 în localitatea Țaul) și Alexandra, născută la data de 21 mai 1975 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (11.071/2003) 16. Bulat Ghenadie, fiul lui Ion (fiul lui Constantin, născut la 1.01.1930 în localitatea Soroca) și Lidia, născut la data de 14 aprilie 1980 în localitatea Soroca, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Soroca, Str. -la Renașterii nr. 28. (2.747/2004) 17. Burcă Victoria, fiica lui Boris și Vera (fiica lui Sandu Mihail, născut la 20.10.1915 în localitatea Fălești), născută la data de 28 noiembrie 1976 în localitatea Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Busuiocesti nr. 16, ap. 85. (268/2006) 18. Buzdugan Alexandru, fiul lui Alexandru (fiul lui Ion, născut la 7.01.1930 în localitatea Lăpușna) și Ludmila, născut la data de 26 iunie 1981 în localitatea Cociulia, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cania, str. M. Eminescu 62, județul Cantemir. (433/2006) 19. Camaev lurie, fiul lui Ion și Nina (născută la 17.12.1933 în localitatea Ciocîlteni, raionul Telenești), născut la data de 13 februarie 1964 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Unirii nr. 134, ap. 7. (807/2003) Copii minori: Camaeva lana, născută la data de 22.12.2001. 20. Capațîna Vladislav, fiul lui Andrei și Elizaveta (fiica lui Isac și Alexandra, născută la 24.12.1923 în localitatea Pohorniceni), născut la data de 1 noiembrie 1970 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Potîrnichi nr. 46. (5.911/2003) 21. Cărăuș Ioana, fiica lui Stan Efim și Ana (născută la 15.08.1926 în localitatea Sadova), născută la data de 25 iunie 1954 în localitatea Scoreni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Romană nr. 2, bl. 2, ap. 58. (138/2004) 22. Catană Pavel, fiul lui Pavel (fiica lui Alexandru și Sofia, născut la 19.09.1915 în localitatea Lăpușna) și Vasilisa, născut la data de 27 noiembrie 1976 în localitatea Tomai, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tomai, județul Leova. (12.263/2003) 23. Cazacu Elena, fiica lui Constantin și Eleonora (născut la 21.08.1919 în localitatea Bălți), născută la data de 31 mai 1958 în localitatea Hîjdieni, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 14, bl. 2, ap. 36. (13.827/2003) Copii minori: Burcovschii Alexandru, născut la data de 4.06.1992. 24. Cătană Pavel, fiul lui Pavel și Ana (fiica lui Cojocaru Nicolae și Anastasia, născută la 30.11.1930 în localitatea Hîncești), născut la data de 5 ianuarie 1980 în localitatea Cărpineni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncești, Str. 31 August nr. 13. (4.980/2003) 25. Cernei Serghei, fiul lui Efim (născut la 17.09.1937 în localitatea Soroca) și Mihalcian Zinovia, născut la data de 2 mai 1971 în localitatea Redi-Cereșnovăț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia, str. Lenina nr. 54, ap. 63. (8.896/2003) 26. Cernei Vera, fiul lui Rusu Ion (născut la 24.06.1927 în localitatea Buciumeni) și Ana, născută la data de 5 mai 1974 în localitatea Gherman, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, bl. 1, ap. 32. (3.672/2006) Copii minori: Cernei Andrei, născut la 14.10.1992, și Cernei Dana, născută la 14.10. 2004. 27. Chisaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 23.01.1930 în localitatea Bălți) și Ana, născut la data de 10 noiembrie 1951 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngerei, Str. Independenței 58, ap. 3. (420/2006) 28. Chitoroagă Natalia, fiica lui Grigore (fiul lui Chirii, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născută la data de 30 septembrie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Buiucani nr. 1, județul Chișinău. (1.524/2004) 29. Cojușneanu Alexaandru, fiul lui Leon (născut în anul 1935 în localitatea Orhei) și Elena, născut la data de 3 mai 1966 în localitatea Chiștelnița, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003) Copii minori: Cojușneanu Nicolae, născut la data de 18.03.1993. 30. Cojușneanu Larisa, fiica lui Alexandru (fiul lui Leon, născut în anul 1935 în localitatea Orhei) și Ana, născută la data de 2 iulie 1989 în localitatea Cucioaia, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 25 31. Corețchi Ana, fiica lui Gheorghe (născut la 5.04.1931 în localitatea Criuleni) și Elena, născută la data de 21 aprilie 1975 în localitatea Bălășești, județul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 22, bl. 2, ap. 24. (894/2004) Copii minori: Popescu Pavel, născut la data de 24.07.2001. 32. Cornescu Ana, fiica lui Ion (fiul lui Tudor, născut la 19.11.1921 în localitatea Cimișlia) și Feodosia, născută la data de 24 martie 1983 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Matei Cibotari nr. 3. (754/2004) 33. Covali Olga, fiica lui Igor și Galina (fiica lui lurașco Petru, născut la 29.03.1931 în localitatea Ungheni, și Vasilisa), născută la data de 4 februarie 1985 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. St. Neaga nr. 26, bl. 4. (497/2004) 34. Cozmolici Nicolae, fiul lui Petru și Alexandra (fiica lui Pîrțac Nicolae și Maria, născută la 1.11.1919 în localitatea Năpădeni), născut la data de 21 august 1983 în localitatea Bușila, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bușila, județul Ungheni. (829/2004) 35. Damaschin Ghenadie, fiul lui Nicolae (fiul lui Petru, născut la 14.08.1913 în localitatea Lăpușna) și Maria, născut la data de 6 august 1968 în localitatea Mihailovca, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 33. (3.434/2004) 36. Damaschin Nina, fiica lui Bulancea Diomid (născut la 6.08.1929 în localitatea Ungheni) și Arghira, născută la data de 16 ianuarie 1966 în localitatea Cotireni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albisoara nr. 78, bl. 2, ap. 48. (728/2004) 37. Danila Vasile, fiica lui Iustin (născut la 1.06.1917 în localitatea Călărași) și Irina, născută la data de 27 martie 1947 în localitatea Onișcani, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 3, ap. 103. (779/2004) 38. Donțul Maria, fiica lui Damaschin Vasile (născut la 2.07.1913 în localitatea Chișinău) și Ana, născută la data de 10 mai 1955 în localitatea Trușeni, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, Str. 1 Mai nr. 2. (974/2004) 39. Dreglea Octavian, fiul lui Leonid (fiul lui Olga, născută la 2.04.1935 în localitatea Cantemir) și Svetlana, născut la data de 22 decembrie 1981 în localitatea Filipeni, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hănăseni Noi, județul Leova. (545/2004) 40. Driga lurie, fiul lui Ștefan și Elena (fiica lui Șchiopu Leonid și Efrosinia, născută în anul 1918 în localitatea Cioburciu), născut la data de 7 octombrie 1983 în localitatea Cocieri, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătaru nr. 23, ap. 259. (9.899/2003) 41. Erhan Ghenadie, fiul lui Valentin și Maria (fiica lui Guzun Gheorghe, născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești), născut la data de 14 ianuarie 1979 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.941/2006) 42. Erhan Maria, fiica lui Guzun Gheorghe (născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești) și Nadejda, născută la data de 2 septembrie 1953 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.943/2006) 43. Erhan Nicolae, fiul lui Andrei (fiul lui Efim, născut la 1.04.1911 în localitatea Strășeni) și Elena, născut la data de 13 decembrie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, str. Cișmele nr. 27. (2.782/2006) 44. Erhan Valentin, fiul lui Elena (născută la 28.08.1937 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești), născut la data de 27 aprilie 1957 în localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fundul Galbenei, județul Hîncești. (2.940/2006) 45. Funieru Eugenia, fiica lui Valeriu (fiul lui Vasile și Vera, născută la 18.04.1922 în localitatea Cojusna) și Alexandra, născută la data de 1 februarie 1983 în localitatea Cojusna, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojusna, județul Strășeni. (172/2004) 46. Glanzer Sherry, fiica lui Samy (născut la 1.09.1937 în localitatea Constanța) și Hedith, născută la data de 25 august 1975 în localitatea Petah Tikva, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Meron 34, ap. 7, Mevaseret Tzion, cod 90805. (2.031/2005) 47. Gondiu Lucia, fiica lui Lesnic Dumitru (născut la 7.05.1917 în localitatea Edineț) și Eugenia, născută la data de 15 aprilie 1961 în localitatea Cepeleuți, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Mihai Sadoveanu nr. 28, ap. 12. (8.934/2003) Copii minori: Gondiu Cristian, născut la data de 11.09.1997. 48. Gorincioi Madina, fiica lui Mihail (fiul lui Ștefan, născut la 20.05.1920 în localitatea Ungheni) și Tatiana, născută la data de 22 ianuarie 1978 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova. (13.882/2003) Copii minori: Locules Mihail, născut la data de 24.06.2001. 49. Griciuc Cristina, fiica lui Iftodii Vasile și Anastasia (fiica lui Boțan Afanasie și Stepanida, născută la data de 27.04.1931 în localitatea Chișinău), născută la data de 29 noiembrie 1976 în localitatea Cojușna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 76, bl. 8, ap. 8. (6.916/2003) Copii minori: Griciuc Constantin, născut la data de 6.07.2001. 50. Grozav Veronica, fiica lui Ion (fiul lui Gheorghe, născut la 23.04.1910 în localitatea Chișinău) și Nina, născută la data de 23 aprilie 1980 în localitatea Trușeni, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Constantin Stere nr. 31, județul Chișinău. (2.254/2004) ’ 51. Guțu Anatolii, fiul lui Dumitru (născut la 26.10.1932 în localitatea Trinca) și Maria, născut la data de 3 decembrie 1960 în localitatea Trinca, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, raionul Edineț. (5.408/2003) 52. Guzun Nina, fiica lui Grubleac Ștefan (născut la 1.07.1923 în localitatea Păscăuți, raionul Rîșcani) și Maria, născută la data de 20 martie 1950 în localitatea Păscăuți, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Trandafirilor nr. 11, bl. 1, ap. 37. (3.314/2006) 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 53. Hajdău Viorica, fiica lui Revenco Vasile (născut la 5.04.1929 în localitatea Cureșnița, județul Soroca) și Elena, născută la data de 20 octombrie 1964 în localitatea Cureșnița, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. T. Mălai nr. 11. (4.199/2004) 54. Hariton Vasile, fiul lui Vasile (născut la data de 12.02.1922 în localitatea Coștangalia, raionul Cantemir) și Ana, născut la data de 14 ianuarie 1957 în localitatea Coștangalia, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ion Creangă nr. 23. (3.095/2006) 55. Lazu Eugeniu, fiul lui Mihail și Ecaterina (fiica lui Batog Tudorși Teodora, născută la 11.02.1916 în localitatea Peciște), născut la data de 9 martie 1980 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cornești, str. Muzicescu nr. 26, ap. 25, județul Ungheni. (12.400/2003) 56. Liciman Ghenadie, fiul lui Mihail și Elena (fiica lui Șarbei Petru, născut la 10.01.1919 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni și Ana), născut la data de 30 iulie 1974 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni. (989/2004) Copii minori: Liciman Elena, născută la data de 22.08.2000, și Liciman Mihaela, născută la data de 19.11.2002. 57. Lisnic Victoria, fiica lui Vladimir (fiul lui Andrei, născut la 3.12.1928 în localitatea Șerpeni și Maria) și Zinaida, născută la data de 19 iunie 1983 în localitatea Șerpeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Șerpeni, județul Chișinău. (358/2003) 58. Lozinschi Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Alexandru, născut la 5.04.1913 în localitatea Călărași) și Xenia, născut la data de 19 noiembrie 1983 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Alexandru cel Bun nr. 60, ap. 28. (3.600/2006) 59. Luca Vladimir, fiul lui Andrei (fiul lui Ion, născut la 2.09.1924 în localitatea Costești, județul laloveni) și Galina, născut la data de 22 aprilie 1984 în localitatea Costești, județul laloveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Costești, județul laloveni. (2.518/2006) 60. Luchian Oleg, fiul lui Andrei (născut la 12.06.1937 în localitatea Tighina) și Alexandra, născut la data de 24 mai 1974 în localitatea Talmaza, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Talmaza, Str. Nistrului nr. 118, raionul Ștefan Vodă. (378/2006) 61. Lupan luliu, fiul lui Alexei și Larisa (fiica lui Popov Nicolae, născut la 12.05.1911 în localitatea Lăpușna), născut la data de 8 august 1987 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 2, ap. 75. (14.770bis/2003) 62. Lupei Sergiu, fiul lui Ion (fiul lui Daniel, născut la 17.12.1907 în localitatea Nisporeni) și Alexandra, născut la data de 1 august 1979 în localitatea Vărzărești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, județul Nisporeni, localitatea Vărzărești. (3.218/2005) Copii minori: Lupei Marius, născut la data de 17.06.2003. 63. Lupu Anatolie, fiul lui Mazîlo Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chișinău) și Ana, născut la data de 26 august 1971 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonița, județul Chișinău. (741/2004) Copii minori: Lupu Stas, născut la data de 29.03.2002, și Lupu Vlad, născut la data de 15.05.1995. 64. Marcenco Angela, fiica lui Nicolae (născut la 15.07.1937 în localitatea Metlașevca) și Serafima, născută la data de 10 octombrie 1972 în localitatea Logîlniceni, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gheorghe Casu nr. 20 bl. 3. (3.045/2002) 65. Marcenco Aurel, fiul lui Levința Ion (născut la 18.02.1935 în localitatea Ciocîlteni) și Maria, născut la data de 1 iunie 1968 în localitatea Inești, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, județul Telenești, localitatea Zahareuca. (15.911/2003) 66. Mazîlo Grigore, fiul lui Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chișinău) și Ana, născut la data de 14 februarie 1969 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonița, județul Chișinău. (751/2004) Copii minori: Mazîlo Eugeniu, născut la data de 29.10.1997, și Mazîlo Ana, născută la data de 29.07.1996. 67. Melnic Ghenadie, fiul lui Veaceslav și Eugenia (fiica lui Savciuc lacob, născut la 17.10.1921 în localitatea Trifănești, și Anastasia), născut la data de 27 iunie 1975 în localitatea Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, Str. Prieteniei nr. 32. (2.604/2003) Copii minori: Melnic Alina, născută la data de 25.12.2000. 68. Melnic Ina, fiica lui Lungu Valeriu (fiul lui Dumitru, născut la 27.06.1924 în localitatea Rădulenii Vechi, și Zinaida) și Liubovi, născută la data de 28 decembrie 1977 în localitatea Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, Bd. Victoriei nr. 53 „A”, județul Soroca. (2.606/2003) 69. Moga Violeta, fiica lui Andrei (fiul lui Vasile, născut la 2.03.1927 în localitatea Peresecina, și Maria) și Natalia, născută la data de 23 septembrie 1978 în localitatea Peresecina, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Peresecina, Butoiaș, județul Orhei. (5.998/2003) 70. Moraru Nicolae, fiul lui Ion (fiul lui Dumitru și Ecaterina, născută la 2.02.1921 în localitatea Hărășeni) și Maria, născut la data de 19 decembrie 1967 în localitatea largara, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Luceafărul nr. 9. (177/2004) Copii minori: Moraru Vladislav, născut la data de 24.05.1993, si Moraru Anastasia, născută la data de 25.04.2003. 71. Nagurnea Elena, fiica lui Ion (fiul lui llie și Efimia, născută la 28.09.1934 în localitatea Echimăuți) și Vera, născută la data de 6 februarie 1983 în localitatea Lozova, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Ion Creangă nr. 130, județul Strășeni. (17.014/2003) 72. Olaru Andrei, fiul lui Constantin și Elena (fiica lui Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, și Eugenia), născut la data de 29 iulie 1987 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 27 73. Olaru Diana, fiica lui Constantin și Elena (fiica lui Pălitu Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, și Eugenia), născută la data de 9 martie 1981 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004) 74. Olaru Elena, fiica lui Sava (născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni) și Eugenia, născută la data de 20 mai 1954 în localitatea Rădeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.275/2004) 75. Olaru Leonid, fiul lui Petru (născut în anul 1930 în localitatea Bălți) și Zinaida, născut la data de 4 iunie 1959 în localitatea Mărăndeni, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 4, bl. 1, ap. 334. (495/2004) 76. Oncea Veaceslav, fiul lui Manoli Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 24.06.1921 în localitatea Orhei) și Tamara, născut la data de 23 iunie 1971 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alecu Russo nr. 61, ap. 102. (1.042/2004) 77. Onu Tatiana, fiica lui Ion și Elena (fiica lui Matei Tudor, născut în anul 1921 în localitatea Cimișlia), născută la data de 5 mai 1982 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Ștefan cel Mare nr. 98, ap. 9. (62/2006) 78. Opinca Ana, fiica lui Țonici Isac (născut la 9.05.1925 în localitatea Rezina) și Vasilița, născută la data de 8 august 1962 în localitatea Cuizăuca, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuizăuca, județul Rezina. (675/2004) Copii minori: Opinca Mariana, născută la data de 30.12.1998. 79. Palii Natalia, fiica lui Ambrosi Nicolai (fiul lui Fiodor și Vera, născută la 15.01.1920 în localitatea Orhei) și Lionida, născută la data de 5 mai 1977 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 18, bl. 1,49. (16.691/2003) Copii minori: Palii Dana, născută la data de 22.08.1998, si Palii Maria-Victoria, născută la data de 27.08.2003. 80. Panici Ala, fiica lui Vasile (născut la 1.11.1922 în localitatea Vărăncău, județul Soroca) și Eugenia, născută la data de 1 aprilie 1959 în localitatea Văscăuți, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 11, ap. 38. (2.333/2004) 81. Pavlov Andrei, fiul lui Vasile și Maria (fiica lui Maieu Vasile, născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni, și Nina), născut la data de 23 octombrie 1984 în localitatea Limbenii Noi, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, județul Glodeni. (12.309/2003) 82. Pavlov Maria, fiica lui Maieu Vasile (născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni) și Nina, născută la data de 12 martie 1961 în localitatea Limbenii Noi, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, județul Glodeni. (12.308/2003) 83. Petraru Ecaterina, fiica lui Vasile și Maria (fiica lui Ojog Andrei, născut la 6.05.1920 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei), născută la data de 28 februarie 1989 în localitatea Pepeni, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006) 84. Petraru Maria, fiica lui Ojog Andrei (născut la 6.05.1920 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei) și Ecaterina, născută la data de 17 noiembrie 1952 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006) 85. Pisarenco Olga, fiica lui Peatcovschi Ghenadie și Lidia (fiica lui Marciuc Valeri, născut la 7.05.1932 în localitatea larova, raionul Soroca), născută la data de 4 iunie 1984 în localitatea larova, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea larova, județul Soroca. (2.755/2006) 86. Plămădeală Corina, fiica lui Țurcanu Tudor și Ana (fiica lui Hatnag Ion și Pelaghia, născută la 8.10.1909 în localitatea Chișinău), născută la data de 17 aprilie 1979 în localitatea Horești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul laloveni. (13.443/2003) Copii minori: Plămădeală Adrian, născut la data de 1.12.2005. 87. Plămădeală Victor, fiul lui Gheorghe (născut la 30.07.1928 în localitatea Chișinău) și Alexandra, născut la data de 3 aprilie 1967 în localitatea Ulmu, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ulmu, str. Calinina, raionul laloveni. (11.736/2003) 88. Pleșca Elena, fiica lui Dodon Vasile (născut la 22.09.1938 în localitatea Călărași) și Eugenia, născută la data de 22 aprilie 1962 în localitatea Vărzăreștii Noi, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003) 89. Pleșca Ghenadie, fiul lui Afanasie (născut la 6.07.1936 în localitatea Lapatnic, județul Edineț) și Ioana, născut la data de 13 septembrie 1976 în localitatea Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edineț, str. Boris Glavan nr. 5. (3.372/2006) 90. Pleșca Olga, fiica lui Pavel și Elena (fiica lui Dodon Vasile, născut la 22.09.1938 în localitatea Călărași), născută la data de 17 august 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003) 91. Plotnic Marina, fiica lui Nicolae și Svetlana (fiica lui Braguța Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, județul Soroca), născută la data de 24.05.1990 în localitatea Soloneț, raionul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 92. Plotnic Silvia, fiica lui Nicolae și Svetlana (fiica lui Braguța Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, județul Soroca), născută la data de 25.11.1986 în localitatea Buțeni, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 93. Plotnic Svetlana, fiica lui Braguța Alexandru (născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, județul Soroca) și Evdochia, născută la data de 13 octombrie 1961 în localitatea Vasilcău, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Florești, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004) 94. Popa Mariana, fiica lui Tudor (fiul lui Leonid, născut la 9.08.1934 în localitatea Bălășești, și Maria) și Alexandra, născută la data de 30 iulie 1985 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălășești, raionul Sîngerei. (4.692/2004) 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 95. Racoviță Elisaveta, fiica lui Curjos Nicolae și Ecaterina (născută la 10.08.1927 în localitatea Andrușul de Jos), născută la data de 3 noiembrie 1958 în localitatea Andrușul de Jos, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Andrușul de Sus, județul Cahul. (12.369/2003) 96. Rașcu Eugeniu, fiul lui Ion și Valentina (fiica lui Chiriac Vasile, născut la 11.03.1925 în localitatea Hîncești, și Ecaterina), născut la data de 2 decembrie 1983 în localitatea Sofia, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rîșcani, str. Florilor nr. 4/2 cămin, județul Chișinău. (4.096/2004) 97. RevencoAna, fiica lui Palancean Alexei și Ecaterina (fiica lui Clichici Petru, născut la 13.02.1923 în localitatea Lozova), născută la data de 21 mai 1977 în localitatea Ștefan-Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, sos. Muncești nr. 788, ap. 63. (856/2004) 98. Rotaru Angela, fiica lui Gheorghe și Feodora (născută la 21.04.1930 în localitatea Cahul), născută la data de 19 august 1964 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Teilor nr. 5, ap. 11. (2.543/2004) 99. Rotaru Serghei, fiul lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 19.04.1913 în localitatea Călărași) și Lidia, născut la data de 20 iunie 1979 în localitatea Hîrjauca, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. C. Tofan nr. 43, ap. 3. (569/2004) Copii minori: Rotaru lulia, născută la data de 6.07.2002. 100. Sanduleac Tatiana, fiica lui Victor și Larisa (fiica lui Zderciuc Vladimir, născut la 9.02.1920 în localitatea Berești, județul Bălți), născută la data de 14 februarie 1984 în localitatea Zagarancea, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zagaragea, județul Ungheni. (3.250/2006) 101. Siroteanu Dumitru, fiul lui Leonid (fiul lui Tudor, născut la 11.01.1924 în localitatea Fălești) și Lucica, născut la data de 21 august 1978 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Grenoble nr. 130, bl. 1, ap. 40, județul Chișinău. (1.464/2004) 102. Sirotina Alisa, fiica lui Anatolie și Violeta, născută la data de 31.08.1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004) 103. Sirotina Violeta, fiica lui Rotaru Sava și Ecaterina (născută la 13.06.1930 în localitatea Șișcani), născută la data de 19 aprilie 1964 în localitatea Boghiceni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004) 104. Sîrbu Nina, fiica lui Stepan lacob (născut la 4.01.1915 în localitatea Ungheni) și Nadejda, născută la data de 14 mai 1965 în localitatea Sinești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Matei Basarab nr. 16, bl. 1, ap. 35. (875/2004) Copii minori: Sîrbu Dan, născut la data de 22.06.1992. 105. Sîrbu Giga, fiica lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Soroca) și Maria, născută la data de 23 iulie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gh. Asachi 53, ap. 3. (426/2006) 106. Sîrbu Sergiu, fiul lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Ștefănești) și Maria, născut la data de 10 decembrie 1981 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 53, ap. 3. (435/2006) 107. Solcan Elena, fiica lui Gheorghe și Vera (fiica lui Bucur Serghei și Elena, născută la 15.10.1935 în localitatea Copăceni, raionul Sîngerei), născută la data de 8 decembrie 1987 în localitatea Copăceni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Copăceni, județul Sîngerei. (4.068/2006) 108. Sorocean Eugenia, fiica lui Tudor (născut la 19.02.1922 în localitatea Florești) și Vasilița, născută la data de 5 mai 1953 în localitatea Domulgeni, județul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Prajila, județul Florești. (1.421/2004) 109. Spătaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 10.03.1940 în localitatea Limbenii Vechi) și Elena, născut la data de 15 noiembrie 1960 în localitatea Limbenii Vechi, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Vechi, județul Bălți. (13.320/2003) 110. Starciuc Giga, fiica lui Drozdovschi Vladimir (născut la data de 5.07.1936 în localitatea Cahul) și Maria, născută la data de 2 aprilie 1972 în localitatea Slobozia Mare, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Vodă nr. 7, ap. 1. (4.985/2003) Copii minori: Starciuc Ana, născută la data de 29.01.1993. 111. Stasii Ion, fiul lui Dumitru și Ala (născută la 27.03.1928 în localitatea Chișinău), născut la data de 23 februarie 1961 în localitatea Puhăceni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Puhăceni, raionul Anenii Noi. (11.965/2003) 112. Stăvilă lurie, fiul lui Dumitru (fiul lui Gheorghe născut la 12.10.1925 în localitatea Hîrtopul Mic) și Tatiana, născut la data de 12 aprilie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Calea Orheiului 107, ap. 42. (81/2008) 113. Stegarescu Vitalie, fiul lui Petru (fiul lui Andrei, născut la 20.01.1914 în localitatea Chișinău) și Nadejda, născut la data de 29 iulie 1981 în localitatea laloveni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea laloveni, str. Dacia nr. 27. (14.732/2003) 114. Stratan Sergiu, fiul lui Gheorghe și Elena (fiica lui Zazuleac Casian și Polexenia, născută la 17.01.1915 în localitatea Călărași), născut la data de 22 decembrie 1983 în localitatea Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Bojole nr. 23, ap. 6, județul Ungheni. (7.142/2003) 115. Straticiuc Antonina, fiica lui Anatolie (fiul lui Ștefan, născut la 22.02.1922 în localitatea Lăpușna) și Ludmila, născută la data de 1 august 1986 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 94, bl. 1, ap. 36. (5.683/2004) 116. Sturdza Vitalie, fiul lui Ion (fiul lui Eugeniu, născut la 24.07.1928 în localitatea Călărași) și Ludmila, născut la data de 12 martie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miron Costin nr. 20, ap. 140. (505/2004) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 29 117. Șalari Galina, fiica lui llarion (născut la 22.06.1933 în localitatea Cimișlia) și Vera, născută la data de 22 octombrie 1962 în localitatea Mihailovca, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cetatea Chilia nr. 72. (866/2004) 118. Șapoval Ion, fiul lui Gheorghe și Valentina (fiica lui Amarii Gheorghe, născut la 10.03.1940 în localitatea Călărași), născut la data de 28 februarie 1983 în localitatea Călărași, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Bojole nr. 41, ap. 27. (3.646/2005) 119. Șibarov Alexandru, fiul lui Pavel și Giga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, județul Orhei, și Alexandra), născut la data de 18 septembrie 1974 în localitatea Tohatin, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tohatin, județul Chișinău. (781/2004) 120. Șibarov Eugeniu, fiul lui Pavel și Olga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, județul Orhei, și Alexandra), născut la data de 12 noiembrie 1975 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Tohatin. (744/2004) 121. Șuiu Grigore, fiul lui Chirii (născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Nadejda, născut la data de 5 februarie 1956 în localitatea Musteața, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, județul Chișinău. (1.590/2004) 122. Șuiu Irina, fiica lui Grigore (fiul lui Chirii, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născută la data 11.10.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, județul Chișinău. (1.590/2004) 123. Șuiu Lidia, fiica lui Onei Vasile (născut la 20.07.1922 în localitatea Fălești) și Maria, născută la data de 13 august 1958 în localitatea Musteața, județul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, județul Chișinău. (1.600/2004) 124. Șuiu Vitalie, fiul lui Grigore (fiul lui Chirii, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălești) și Lidia, născut la data de 2 iulie 1981 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, județul Chișinău. (1.589/2004) 125. Teșcureanu Veronica, fiica lui Chira Victor și Valentina (fiica lui Chirilovici Leon și Varvara, născută la 15.02.1907 în localitatea Milești), născută la data de 16 mai 1979 în localitatea Milești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, Str. Păcii nr. 61. (32/2004) Copii minori: Teșcureanu Ludmila, născută la data de 26.02.1997, și Teșcureanu Tudor, născut la data de 16.01.2000. 126. Timofti Valentina, fiica lui Tudor (fiul lui Gheorghe, născut la 15.11.1924 în localitatea Buda, raionul Călărași, și Emilia) și Elena, născută la data de 6 decembrie 1979 în localitatea Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Ion Neculce nr. 63, județul Ungheni. (15.015/2003) 127. Toderean Tatiana, fiica lui Ștefan (născut la 1.05.1935 în localitatea Cernăuți) și Ana, născută la data de 21 iunie 1972 în localitatea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Ceahor, raionul Hliboca, Cernăuți. (2.025/2005) Copii minori: Toderean Vădim, născut la data de 4.12.1995. 128. Toderean Vasile, fiul lui Ivan și Evghenia (fiica lui Lodba Nicolai, născut în anul 1904 în localitatea Valea Cosminului, raionul Hliboca, și Maria), născut la data de 17 octombrie 1972 în localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuți. (2.026/2005) 129. Tomin Andrei, fiul lui Stanislav (fiul lui Vasile, născut la 1.01.1937 în localitatea Sîngerei) și Larisa, născut la data de 25 martie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (673/2004) 130. Tomin Larisa, fiica lui Ivanov Valeri (născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Maria, născută la data de 19 februarie 1961 în localitatea Basarabeasca, județul Basarabeasca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004) 131. Tomin Oleg, fiul lui Stanislav și Larisa (fiica lui Ivanov Valeri, născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga), născut la data de 6.07.1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004) 132. Turea Natalia, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 7.09.1919 în localitatea Bălți) și Ecaterina, născută la data de 11 septembrie 1979 în localitatea Pepeni, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (418/2004) 133. Țapcov Vădim, fiul lui Victor și Varvara (fiica lui Pădure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojineț, Cernăuți), născut la data de 6 iulie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004) 134. Țapcov Varvara, fiica lui Pădure Gheorghe (născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojineț, Cernăuți) și Viorica, născută la data de 23 decembrie 1956 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojineț, Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004) 135. Țapcov Vitalie, fiul lui Victor și Varvara (fiica lui Pădure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojineț, Cernăuți), născut la data de 14 mai 1985 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (85/2004) 136. Țurcanu Mihail, fiul lui Gheorghe (născut la 17.03.1923 în localitatea Rădenii Vechi) și Maria, născut la data de 14 august 1960 în localitatea Rădenii Vechi, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Frumușica nr. 2, ap. 16. (4.729/2003) 137. Ungureanu Diana, fiica lui Viorel (fiul lui Vasile născut la 8.06.1925 în Cernăuți) și Maria, născută la data de 9 octombrie 1982 în localitatea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cernăuți, str. Golovna nr. 204, bl. D, nr. 5. (3.914/2006) 138. Ungureanu Lilia, fiica lui Sergiu și Ecaterina (fiica lui Alexei, născut la 26.06.1936 în localitatea Mereșeni, și Elena), născută la data de 4 februarie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 84, bl. 3, ap. 88. (8.948/2003) 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 29/15.1.2009 139. Ursachi Alexei, fiul lui Ion și Anastasia (fiica lui Petcu Emanoil și Pelaghia, născută la 8.03.1909 în localitatea Rublenița), născut la data de 28 martie 1977 în localitatea Rublenița, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rublenița, județul Soroca. (14.246/2003) 140. Vanica Ina, fiica lui Gheorghe și Maria (fiica lui Cernogal Nicolae și Alexandra, născută în anul 1921 în localitatea Pepeni), născută la data de 6 mai 1973 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 73, bl. 1, ap. 40. (13.745/2003) 141. Veșca Ion, fiul lui Mihail (fiul lui Vladimir și Maria, născută la 6.07.1919 în localitatea Trifănești) și Eugenia, născut la data de 24 martie 1972 în localitatea Alexăndreni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grigorești, județul Sîngerei. (7.934/2003) 142. Vicol Valeriu, fiul lui Simion (născut la 1.08.1928 în localitatea Bolțun) și Maria, născut la data de 9 decembrie 1971 în localitatea Bolțun, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 2. (3.983/2002) 143. Vrabie Lucia, fiica lui Andrei (fiul lui lacob, născut la 8.10.1904 în localitatea Tîrșiței, și Maria) și Maria, născută la data de 13 aprilie 1976 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Bd. Moscovei nr. 14, ap. 12. (3.452/2003) 144. Vrăbii Elena, fiica lui Pavel (născut la 4.08.1929 în localitatea Bobeica) și Elisaveta, născută la data de 21 mai 1959 în localitatea Bobeica, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, str. Ștefan cel Mare nr. 23, ap. 29, județul Chișinău. (662/2003) ANEXA Nr. 2 LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetățeniei române, cu stabilirea domiciliului în România 1. Alexandru Giga, fiica lui Tofan Tudor (născut la 5.10.1935 în localitatea Orhei) și Eugenia, născută la data de 26 iulie 1960 în localitatea Bănești, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 6, ap. 123. (11.094/2003) 2. Arnaut Ludmila, fiica lui Petru și Fedosia (fiica lui Sîrbu Pantelimon și Marina, născută la 16.06.1920 în localitatea Cimișlia), născută la data de 25 octombrie 1983 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 26. (5.419/2004) 3. Așihin Neli, fiica lui laroslav (fiul lui Anatolii, născut în anul 1934 în localitatea Florești) și Valentina, născută la data de 11 septembrie 1984 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Frumușica, raionul Florești. (2.610/2005) 4. Bivol Valeriu, fiul lui Vasile (fiul lui Pimen și Maria, născută la 5.07.1922 în localitatea Costești) și Eugenia, născut la data de 7 octombrie 1977 în localitatea Costești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ivancea, județul Orhei. (9.994/2003) 5. Borozneț Zinaida, fiica lui Cerchez Ion (născut la 24.03.1938 în localitatea Nisporeni) și Ana, născută la data de 15 decembrie 1970 în localitatea Boldurești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Budești, raionul Criuleni. (2.352/2004) Copii minori: Borozneț lurie, născut la data de 21.10.1995. 6. Bugacevschi Ecaterina, fiica lui Ion și Elena (fiica lui Oncu Grigore, născut la 15.06.1917 în localitatea Slobozia- Hodorogea, județul Orhei), născută la data de 7 mai 1984 în localitatea Chiperceni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia-Hodorogea, județul Orhei. (176/2006) 7. Chiper Doina, fiica lui Terenti și Elena (fiica lui Alcaz Vasile, născut la 30.01.1917 în localitatea Cetireni), născut la data de 1 mai 1980 în localitatea Delacău, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Delacău, raionul Anenii Noi. (269/2006) 8. Chira Artur, fiul lui Victor (fiul lui Serghei, născut la 1.10.1914 în localitatea Sîngerei) și Valentina, născut la data de 28 aprilie 1973 în localitatea Drăgănești, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, județul Bălți, str. Ștefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.235/2003) Copii minori: Chira Ruxanda, născută la data de 10.12.1997, și Chira Radu-Dumitru, născut la data de 20.10.2004. 9. Chira Oxana, fiica lui Maxim Petru (fiul lui Ion, născut la 29.03.1919 în localitatea Soroca) și Varvara, născută la data de 27 aprilie 1977 în localitatea Soroca, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Ștefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.234/2003) 10. Cioara Inga, fiica lui Roșioru Nicolae (fiul lui Vasile, născut în anul 1935 în localitatea Chișinău) și Alexandra, născută la data de 25 septembrie 1982 în localitatea Trușeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, Str. Chișinăului nr. 58, raionul Strășeni. (3.721/2006) 11. Ciupercă Eugeniu, fiul lui Tudor (născut la 22.03.1938 în localitatea Bălți) și Lidia, născut la data de 17 februarie 1977 în localitatea Catranîc, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Soroca, Str. Sînzienilor nr. 29. (1.816/2004) 12. Creciun Diana, fiica lui Andrei (fiul lui Dumitru, născut în anul 1930 în localitatea Cahul) și Nelea, născută la data de 11 noiembrie 1984 în localitatea Slobozia Mare, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vulcănești, raionul Slobozia Mare, Str. Tineretului. (1.529/2006) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 31 13. Crîșmaru Ana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Liuba, născută la 29.10.1924 în localitatea Nisporeni) și Eleonora, născută la data de 27 octombrie 1980 în localitatea Ciorești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciorești, județul Nisporeni. (2.344/2005) 14. Decuseară Anastasia, fiica lui lacob și Ecaterina (fiica lui lacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău), născută la data de 21 august 1986 în localitatea Horești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul laloveni. (13.455/2003) 15. Decuseară Ecaterina, fiica lui Gore lacob (născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău) și Anastasia, născută la data de 5 martie 1962 în localitatea Horești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul laloveni. (13.455/2003) 16. Decuseară Vitalie, fiul lui lacob și Ecaterina (fiica lui lacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chișinău), născut la data de 29 octombrie 1987 în localitatea Horești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horești, raionul laloveni. (13.455/2003) 17. Frumuzachi Fiodor, fiul lui Fiodorși Maria (fiica lui Radu Dumitru, născut în anul 1919 în localitatea Cîrpești, și Ecaterina), născut la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Sărățica Nouă, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Bulgară nr. 3, ap. 3. (7.344/2003) 18. Gavriliuc Agnesa, fiica lui Rotari Vasile și Raisa (născută la 25.04.1938 în localitatea Arionești), născută la data de 29 aprilie 1971 în localitatea Visoca, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Puiu V. nr. 1. (14.297/2003) Copii minori: Gavriliuc Loredana, născută la data de 12.10.2000. 19. Levinte Nadejda, fiica lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 14.02.1919 în localitatea Costești, raionul laloveni) și Stela, născută la data de 6 aprilie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Drumul Schinoasei str.-la 3 nr. 9 A. (4.147/2006) 20. Lozovanu Lucia, fiica lui Dumitru (fiul lui Gheorghe, născut la 18.10.1910 în localitatea Strășeni) și Svetlana, născută la data de 13 februarie 1983 în localitatea Lozova, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Huțuleauca nr. 21, județul Strășeni. (798/2004) 21. Morari Petru, fiul lui Ion (născut la data de 20.09.1933 în localitatea Ciuflești, județul Tighina) și Nadejda, născut la data de 24 aprilie 1962 în localitatea Ciuflești, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuflești, județul Tighina. (409/2003) 22. Novac Ina, fiica lui Alexei (fiul lui Pavel, născut la data de 2.04.1924 în localitatea Sălcuța) și Galina, născută la data de 26 februarie 1985 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Internationalistov nr. 13, ap. 15. (3.520/2006) 23. Onici Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Ion, născut la 19.09.1911 în localitatea Crocmaz, și Eudochia) și Nina, născut la data de 16 martie 1976 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Moscova nr. 9, bl. 2, ap. 36. (5.805/2003) Copii minori: Onici Vladislav, născut la data de 28.08.2007. 24. Ostap Olga, fiica lui Dumitru (fiul lui Ion și Agafia, născută la 1.07.1918 în localitatea Gura Bîcului) și Nadejda, născută la data de 9 noiembrie 1976 în localitatea Bender, județul Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 6, ap. 19. (4.138/2004) 25. Petrov Dina, fiica lui Ciobanu Oleg și Tatiana (fiica lui Budu Constantin, născut la 8.09.1930 în localitatea Chișinău, și Maria), născută la data de 22 mai 1981 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 21, ap. 70. (2.051/2005) Copii minori: Petrov Marius-Constantin, născut la data de 2.04.2004. 26. Petrovschi Roman, fiul lui Vladimir și Maria (fiica lui Bacinschi Boris, născut la 20.07.1923 în localitatea Bălți), născut la data de 25 august 1981 în localitatea Pruteni, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pruteni, județul Fălești. (3.159/2006) 27. Pitușcanu Ion, fiul lui Vasile (născut la 20.08.1931 în localitatea Pitușca) și Elena, născut la data de 2 martie 1961 în localitatea Pitușca’ județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitușca, județul Ungheni. (5.814/2003) Copii minori: Pitușcanu Agnesa, născut la data de 4.03.1999. 28. Pitușcanu Victoria, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 20.08.1931 în localitatea Pitușca) și Nina, născută la data de 25 aprilie 1990 în localitatea Pitușca, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitușca, județul Ungheni. (5.814/2003) 29. Popa Olesea, fiica lui Petru (fiul lui Fedor, născut la 5.11.1927 în localitatea Nisporeni) și Elisaveta, născută la data de 1 iulie 1986 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (3.933/2006) 30. Popa Tatiana, fiica lui Petru și Elisaveta (fiica lui Dulea Nichifor, născut la 2.06.1913 în localitatea Nisporeni), născută la data de 16 mai 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (1.422/2006) 31. Postolachi Victor, fiul lui Vasile (născut la 12.01.1932 în localitatea Briceni) și Ana, născut la data de 25 iulie 1957 în localitatea Mărcăuț’i, județul Briceni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trebisăuți, raionul Briceni. (16.985/2003) 32. Radu Vitalie, fiul lui Nichita (fiul lui Daniel și Teodosia, născută la 20.01.1932 în localitatea Roșu) și Nina, născut la data de 1 februarie 1976 în localitatea Cahul, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Roșu, județul Cahul. (10.193/2003) Copii minori: Radu Alexandru, născut la data de 16.10.2003. 33. Radu-Tataru Maxim, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru, născut la 21.06.1926 în localitatea Chișinău) și Maria, născut la data de 3 februarie 1984 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, str. P. Halippa nr. 4. (3.554/2005) 34. Sofroni Ion, fiul lui Teodor (fiul lui Constantin și Efrosinia, născută la 7.10.1920 în localitatea Coșcodeni) și Elena, născut la data de 21 august 1974 în localitatea Coșcodeni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Coșcodeni, Sîngerei. (4.178/2004) 35. Șova Cornelia, fiica lui Serghei și Lidia (fiica lui Boțea Vasile, născut la 15.09.1931 în localitatea Țiganca), născută la data de 3 august 1984 în localitatea Stoianovca, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ștefan cel Mare nr. 23, ap. 46. (1.259/2007) 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 29/15.1.2009 36. Tichișan luliana, fiica lui Victor (fiul lui Fiodor, născut la 24.07.1919 în localitatea Cahul) și Ecaterina, născută la data de 14 noiembrie 1983 în localitatea Alexandru loan Cuza, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Alexandru loan Cuza, str. Ștefan cel Mare nr. 222, raionul Vulcănești. (659/2005) 37. Țurcanu Cristina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Vasile, născut în anul 1921 în localitatea Rezeni, raionul laloveni) și Ana, născută la data de 16 ianuarie 1986 în localitatea Stoianovca, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stoianovca, județul Cantemir. (3.720/2006) 38. Vicol Oleg, fiul lui Ștefan și Efimia (fiica lui Urmașu lacob, născut la 1.04.1922 în localitatea Mileștii Mici, și Marina), născut la data de 7 august 1975 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mileștii Mici, raionul laloveni. (51/2003) 39. Zorila Inna, fiica lui Petru și Natalia (fiica lui Cucier Constantin, născut la 25.05.1929 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, și Anastasia), născută la data de 6 februarie 1980 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa. (2.608/2005) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări si informare, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 323780 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29/15.1.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495