MONITORUL OFICIAL A L ROMÂNIEI Anul III — Nr. 166 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTAR1RI ȘI ALTE ACTE Marți, 13 august 1991 SUMAR Pagina REPUBLICĂRI Hotărîrea Adunării Deputaților nr. 12/1990 privind Regulamentul Adunării Deputaților . . . ; 1—15 REPUBLICĂRI HOTĂRÎREA ADUNĂRII DEPUTAȚILOR nr. 12/1990 *) privind Regulamentul Adunării Deputaților Adunarea Deputaților adoptă prezenta hotărîre. CAPITOLUL I Organizarea și funcționarea Adunării Deputaților SECȚIUNEA 1 Norme preliminare privind activitatea Adunării Deputaților Art. 1. — Pînă la alegerea Biroului permanent, lu- crările Adunării Deputaților sînt conduse, potrivit De- cretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea, parlamentu- lui și a Președintelui României, de cel mai în vîrstă deputat, asistat de 4 secretari, stabiliți din rîndul celor mai tineri deputați. Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către pre- ședintele de vîrstă sau de către unu ori mai mulți se- cretari prevăzuți la alin. 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vîrstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rîndul celor prezenți. Art. 2. — în vederea formării organelor de lucru și desfășurării activității adunării, deputății se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 10 de- putați care au figurat în alegeri pe listele partidelor sau formațiunilor politice respective. Deputății aleși din partea unor partide sau forma- țiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pen- tru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pen- tru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. Grupurile parlamentare astfel constituite își aleg un președinte și, după caz, unu sau mai mulți vicepreșe- dinți. Președintele grupului comunică adunării numărul deputaților și componența nominală a grupului parla- mentar pe care îl conduce. Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vîrstă al adunării, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. Art. 3. — Pentru validarea mandatelor, Adunarea Deputaților alege, în prima sa ședință, o comisie com- pusă din 30 de deputați care să reflecte, în mod propor- țional, configurația politică a adunării, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului’ Adunării Deputaților. Art. 4. -r- Numărul deputaților ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamen- tar este în funcție de proporția membrilor fiecărui grup în totalul deputaților. Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de către președinții acestor grupuri și se transmit secretarilor. Președintele de vîrstă prezintă adunării aceste pro- puneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Adunarea Deputaților hotărăște asupra 'lor cu vo- tul a cel puțin jumătate plus unu din numărul mem- brilor săi. *) Republicată în temeiul art. IV din Hotărîrea Adunării Deputaților nr. 13 din 8 iulie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 27 iulie 1991, dîndu-se articolelor o nouă numerotare. Hotărîrea Adunării Deputaților nr. 12/1990 este publicată în Monitorul Oficial al României nr. 87 din 28 iunie 10J0. 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 Propunerile pentru componența comisiei se fac de grupurile parlamentare în limita numărului de locuri în comisie aprobat. Componența comisiei este aprobată de adunare cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi. Art. 5. — Comisia de validare își alege un președinte și 2 vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, alcătuite din cîte 3 membri, cu respectarea regulii proporționalității pre- văzute la art. 3 alin. 1. Alegerea se face prin vot des- chis. Art. 6. — Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea deputaților, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru. Verificarea legalității alegerii deputaților care com- pun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare. Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind va- lidarea sau invalidarea mandatelor de deputați, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la-constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității mem- brilor. După expirarea termenului de 3 zile, discutarea do- sarelor nesoluționate se face în plenul comisiei. Art. 7. — Comisia de validare poate propune inva- lidarea alegerii unui deputat numai în cazul în care : a) există contestații care nu au fost soluționate po- trivit legii; b) constată, că soluționarea contestațiilor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare ; c) constată că alegerea deputatului s-a făcut prin fraudă electorală. Art. 8. — Comisia, în cel mult 4 zile de la constitu- ire, întocmește un raport în care vor fi precizați depu- tății pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. Art. 9. — Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia ; în caz de paritate, votul președintelui este hotărîtor. Art 10. — Raportul comisiei de validare se prezintă Adunării Deputaților de către președintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia. Adunarea Deputaților se convoacă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dez- baterea raportului acesteia. Art. 11. — în cazul deputaților pentru care nu exis- tă motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmește o listă cu numele și prenumele acestora, asupra căreia adunarea se pronunță printr-un singur vot. în cazul deputaților la care a fost propusă invalidarea manda- tului, adunarea dezbate și se pronunță prin vot pen- tru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputați se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numă- rul membrilor Adunării Deputaților. Art. 12. — Adunarea Deputaților este legal consti- tuită după validarea a două treimi din mandatele de deputat. Art. 13. — După constituirea legală a Adunării De- putaților se alege președintele Adunării Deputaților și Biroul permanent al acesteia. Președintele Adunării Deputaților este și președinte- le Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vice- președinți, 4 secretari și 2 chestori. Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cît posibil, a configurației politice a adunării, așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Art. 14. — Președintele Adunării Deputaților este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților pro- puși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parla- mentar poate face o singură propunere. Este declarat ales președinte al Adunării Deputați- lor candidatul care a întrunit, lă primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tutu- ror deputaților. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de vo- turi necesar, se organizează un al doilea tur de scru- tin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al Adu- nării Deputaților candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. în caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin^ la care vor participa candidații aflați în balotaj. Art. 15. — O dată cu alegerea președintelui adună- rii, activitatea președintelui de vîrstă încetează. Art. 16. — Alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. în vederea depunerii propunerilor, Adunarea Depu- taților stabilește numărul de locuri din Biroul perma- nent care revine fiecărui grup parlamentar, în condi- țiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui Adu- nării Deputaților. Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. 1 se fac de președinții grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează președintelui Adunării De- putaților, care le va supune votului adunării în con- dițiile art. 14. Art. 17. — O dată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 alin. 1 încetează. Art. 18. — După alegerea Biroului permanent, pre- ședintele Adunării Deputaților, de comun acord cu președintele Senatului, convoacă ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului pentru prezentarea hotărîrii Curții Supreme de Justiție privitoare la vali- darea alegerii Președintelui României. Art. 19. — Lucrările ședinței comune se desfășoară în prezența candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Supremă de Justiție și sînt conduse de pre- ședinții celor două camere. Art. 20. — Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului hotărîrea Curții Supreme de Justiție cu pri- vire la validarea alegerii Președintelui României. După prezentarea hotărîrii Curții Supreme de Justi- ție, președintele Senatului declară că cel ales este Președintele României. . Art. 21. — Hotărîrile prevăzute de prezentele norme se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 166 3 SECȚIUNEA a 2-a Biroul permanent al Adunării Deputaților Ari. 22, — Biroul permanent al Adunării Deputați- lor, ca organ de lucru al acesteia, are următoarele atri- buții : a) propune adunării perioada în care se va desfășura sesiunea, iar la terminarea acesteia, data la care adu- narea își va relua lucrările ; b) supune aprobării Regulamentul Adunării Deputa- ților, precum și propunerile de modificare a acestuia ; c) pregătește și asigură desfășurarea, în bune con- dicii, a lucrărilor Adunării Deputaților ; d) supune votului deputaților, la propunerea grupuri- lor parlamentare, componența nominală a comisiilor permanente ; e) primește și distribuie proiectele.și propunerile de legi, precum și rapoartele comisiilor ; f) întocmește, cu consultarea Guvernului și, după caz, a grupurilor parlamentare, proiectul ordinii de zi a ședințelor parlamentare; g) conduce și controlează serviciile Adunării Depu- taților ; h) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de pre- zentul regulament sau însărcinări date de către Adu- narea Deputaților. Art. 23. — Președintele Adunării Deputaților are ur- mătoarele atribuții: a) conduce lucrările Adunării Deputaților, fiind asis- tat de 2 secretari ; b) asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea regulamentului; c) anunță rezultatul votării și hotărîrile adoptate ; d) asigură legătura Adunării Deputaților cu Pre- ședintele României, cu Senatul și cu Guvernul; e) reprezintă Adunarea Deputaților în relațiile in- terne și externe ; f) îndeplinește oricare alte atribuții prevăzute de pre- zentul regulament sau însărcinări date de către Adu- narea Deputaților. Art. 24, — Vicepreședinții îndeplinesc, în ordinea sta- bilită de Biroul permanent, atribuțiile președintelui în absența acestuia, precum și alte sarcini încredințate de Biroul permanent. Art. 25, — Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvînt, pe baza solicitărilor scrise ale deputaților, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate adu- nării, efectuează apelul nominal, notează rezultatul vo- tului, țin evidența hotărîrilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor-verbale, asistă președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și în- deplinesc orice alte sarcini trasate de către acesta. Art, 26. — Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Adunării Deputaților, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă adu- nării proiectul de buget al acesteia și încheierea exer- cițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Adunării Deputaților și îndeplinesc alte atribu- ții, în conformitate cu dispozițiile președintelui aces- teia. SECȚIUNEA a S-a Comisiile Adunării Deputaților 1, Dispoziții comune Act. 27. — Comisiile sînt organe de lucru ale Adună- rii Deputaților, înființate cu scopul de a îndeplini în- sărcinările ce le sînt încredințate în vederea pregătirii lucrărilor adunării. Art. 28. — Adunarea Deputaților își organizează co- misii permanente și își poate constitui comisii speciale, de anchetă sau de mediere. Adunarea Deputaților poate constitui, de asemenea, comisii comune cu Senatul. Art, 29. — Alegerea membrilor comisiilor Adunării Deputaților este supusă principiului reprezentării pro- porționale a grupurilor parlamentare. Pentru fiecare comisie aleasă, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar se stabilește de către Adunarea Deputaților, la propunerea Birou- lui permanent, Art. 30. — Depunerea candidaturilor are loc, în ter- menul stabilit de președintele Adunării Deputaților, de către grupurile parlamentare în funcție de pro- porția membrilor fiecărui grup parlamentar în totalul deputaților. Art, 31. — Membrii comisiilor sînt desemnați prin acordul președinților grupurilor parlamentare, cu res- pectarea principiului reprezentării proporționale a acestora. în cazul în care nu există nici un dezacord asupra desemnării membrilor în comisii potrivit alin. 1, adu- narea va aproba cu votul deschis al majorității mem- brilor săi componența comisiilor. Art. 32. — Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune și adunarea hotă- răște, cu votul majorității membrilor săi, asupra can- didaturilor susținutele fiecare din grupurile parla- mentare, respectîndu-se principiul reprezentării pro- porționale a acestora. Art» 33, — în prima lor ședință, convocată de pre- ședintele adunării, comisiile își aleg birourile com- puse, de regulă, dintr-un președinte, 2 vicepreședinți și 2 secretari. în componența birourilor se va urmări respectarea, pe cît este posibil, a configurației politice a adunării. Art. 34. — Biroul fiecărei comisii aprobă ordinea de zi a ședințelor, constituie, dacă este cazul, subco- misii, desemnîndu-le componența, sarcinile și condu- cerea, stabilește sarcinile ce revin deputaților și ia hotărîri în toate problemele ce interesează bunul mers al activității comisiei. Art. 35. ~ Președintele comisiei asigură reprezen- tarea acesteia în raporturile ei cu Biroul permanent și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din afara ei, dacă interesele efectuării lucrării respective o cer, are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce, îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul regulament» Vicepreședinții îndeplinesc, pe rînd, în lipsa preșe- dintelui, atribuțiile acestuia. 4 MONITORUL OFICIAL AL Secretarii asigură redactarea actelor comisiei (ra- poarte, avize, procese-verbale etc.) și efectuează nu- mărarea voturilqr exprimate în cadrul ședințelor co- misiei. Art. 36. — Convocarea ședințelor comisiei se face de către președintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreședinte care îl înlocuiește, cu cel puțin 3 zile înainte. Participarea deputaților la ședințele comisiilor este obligatorie. în caz de absență, ne justificată la 3 ședințe ale co- misiei, deputatului în cauză i se reduce salariul de bază cu 1/4, iar dacă absențele continuă, comisia apreciază asupra altor sancțiuni. în cazul cînd un membru al comisiei lipsește ne justificat la mai mult de 6 ședințe într-o sesiune, el se consideră -demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus nu va putea desemna un alt reprezentant în locul lui. Art. 37. — Ședințele comisiilor nu sînt publice. în mod excepțional, comisiile pot hotărî ca la dez- baterile lor să fie prezenți delegați ai presei și, după caz, să fie transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri. Art. 38. — Miniștrii au acces la lucrările comisiilor ; Guvernul trebuie înștiințat, prin președintele adunării, de data la care au loc ședințele acestora. Comisiile pot decide ca anumite lucrări să se des- fășoare fără prezența unor reprezentanți ai Guver- nului. Art. 39. — Comisia poate invita să participe la șe- dințele sale persoane interesate și specialiști din par- tea unor organe de stat sau a altor organisme specia- lizate. La ședințele comisiilor au dreptul să participe de- putății care au făcut propuneri ce stau, la baza lucră- rilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente, de anchetă parlamentară etc.), precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști din Compartimentul tehnic legislativ. Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în ședința comisiei, dar nu pot participa la vot. Art. 40.— Pentru ca ședințele comisiilor să aibă loc în mod legal, este necesară participarea a cel pu- țin jumătate plus unu din numărul membrilor lor. Hotărîrile comisiilor se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor lor. Art. 41. — Președinții comisiilor, în acord cu pre- ședintele adunării, vor urmări ca, pe timpul desfășu- rării sesiunilor, o zi pe săptămînă să fie consacrată exclusiv activității în comisii. Art. 42. — La deschiderea dezbaterilor sau înce- perea lucrării aflate în examinarea comisiei, aceasta desemnează, la propunerea președintelui, unu sau mai mulți raportori dintre membrii săi. Aceștia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot. Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obliga- toriu, pe lîngă opinia majorității membrilor comisiei, și părerea contrară, motivată, a celorlalți deputați din comisie. Art. 43. — Votul în comisie este, de regulă, des- chis. în anumite situații, hotărîte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret. ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 Art. 44. — Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziția altor persoiane decît membrilor co- misiei numai cu încuviințarea președintelui acesteia, afară de cazul în care ședințele comisiei au fost pu- blice. Președintele comisiei va putea hotărî stcnografie- rea dezbaterilor acesteia. 2. Comisiile permanente Art. 45. — Comisiile permanente se aleg . pe toată durata legislaturii. Denumirea și domeniile de activi- tate ale comisiilor permanente sînt următoarele : 1. Comisia economică — programe de reconstrucție și dezvoltare econo- mică, mijloacele și instituțiile specifice ale economiei de piață ; probleme ale consumatorilor, prețurilor și concurenței ; libera inițiativă ; privatizarea ; controlul activității întreprinderilor în proprietatea statului ; probleme privind importul și exportul de capital ; — alte probleme privind strategia dezvoltării eco- nomice și politica reformei. 2. Comisia pentru buget și finanțe — bugetul de stat și execuția bugetului ; politica financiară ; sistemul de taxe și impozite ; echilibrul monetar, circulația bănească ; credite și sisteme de credite ; dobînzi, scont ; bursa de valori și efecte ; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat ; investiții realizate din credite bugetare. 3. Comisia pentru industrie și servicii — probleme privind progresul tehnic, dezvoltarea tehnologică, informatizarea, asigurarea calității și al- tele referitoare la dezvoltarea industrială a ramurilor și subramurilor economiei naționale ; dezvoltarea in- dustriei mici pe baza liberei inițiative, privatizării și formelor de asociere cooperatiste ; sistemul de servicii. 4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii pentru agricultură — programe în domeniul agriculturii, privatizarea, dezvoltarea horticulturii, zootehniei, pisciculturii, fon- dului cinegetic, gospodărirea fondului funciar; pro- bleme ale silviculturii ; controlul activității întreprin- derilor agricole în proprietatea statului ; dezvoltarea serviciilor pentru agricultură și a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei inițiative. 5. Comisia pentru drepturile omului, culte și pro- blemele minorităților naționale — drepturile omului și cetățeanului, problemele minorităților, libertatea de conștiință, problemele cul- telor religioase, libertatea de exprimare prin alte mij- loace decît prin presă. 6. Comisia pentru echilibru ecologic și protecția mediului — sisteme ecologice și echilibru ecologic, calitatea aerului, apei, solului ; protecția florei, faunei și așe- zărilor umane ; recuperarea zonelor deteriorate ; teh- nologii pentru controlul și eliminarea emisiilor polu- ante ; gospodărirea apelor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 166 5 7. Comisia pentru administrația centrală și locală, amenajarea teritoriului și urbanism — autonomia locală ; reforme administrative ; or- ganizarea administrativ-teritdrială ; statutul funcțio- narului public ; sisteme urbane ; rețele urbane și rurale ; finanțele locale. 8. Comisia pentru muncă, sănătate, protecție socială și statutul femeii în societate — raporturile de muncă ; soluționarea conflictelor de muncă ; legislația sindicală ; organizarea asigură- rilor sociale ; ocrotirea sănătății populației ; asistența sanitară ; organizarea rețelei sanitare, inclusiv prin privatizare ; protecția socială ; problemele mamei și copilului, bătrînilor și handicapaților. 9, Comisia pentru învățămînt, știință, tineret, sport — învățămîntul de toate gradele ; cercetarea știin- țifică, protecția invențiilor și inovațiilor ; problemele tineretului și activitatea sportivă. 10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de infor- mare în masă — instituții de artă și cultură ; protecția patrimo- niului cultural național ; activitatea de presă, radio și televiziune ; legislația presei și altor mijloace de informare în masă. 11. Comisia pentru apărarea și asigurarea ordinii publice — apărare, ordine publică, probleme legate de sigu- ranța statului. 12. Comisia de politică externă (comună celor două adunări) — probleme și programe de politică externă a Româ- niei ; dialogul bilateral cu parlamentele altor state ; relațiile dintre Parlamentul României și Uniunea In- terparlamentară, Parlamentul European, Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, precum și cu alte organisme parlamentare, regionale și mondiale ; tra- tate, convenții și alte instrumente internaționale la care aderă România ; — audierea persoanelor propuse a fi numite în funcția de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ. 13. Comisia juridică, de disciplină și imunități — reglementări din domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administra- tivă, organizarea judecătorească și alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic ; probleme legate de interpretarea Regulamentului Adunării Deputa- ților ; probleme de disciplină parlamentară, imunități. 14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor și pentru petiții — examinarea petițiilor primite și cercetarea abu- zurilor semnalate prin aceste petiții în cazurile în care adunarea dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei petiții în fața adunării. Art. 46. — Un deputat poate face parte din cel mult două comisii permanente. Calitatea de membru al comisiei încetează la pro- punerea grupului parlamentar și cu aprobarea Adu- nării Deputaților. în această situație, grupul parla- mentar poate propune înlocuirea deputatului în co- misie. Un grup parlamentar poate înlocui cel mult doi deputați în cursul unei legislaturi. în cazul destrămării unui grup parlamentar, Biroul permanent poate hotărî asupra rămînerii în comisie a reprezentantului acestui grup. Art. 47. — Comisiile permanente avizează proiecte de legi, propuneri legislative și amendamente, pot efectua anchete parlamentare, dezbateri și hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent. Art. 48. — Biroul permanent înaintează, spre dez- batere și avizare, proiectele de legi, propunerile legis- lative și amendamentele comisiei permanente sesizate în fond, în competența căreia intră materia reglemen- tată prin proiectul sau propunerea respectivă. El poate sesiza și alte comisii pentru a-și da avizul cu privire la lucrarea respectivă. Art. 49. — Orice comisie permanentă care se soco- tește competentă . pentru a-și da avizul asupra unui proiect de lege, propunere legislativă sau amendament trimis de Biroul permanent altei comisii informează pe președintele acestuia că intenționează să-și dea avizul. în caz de refuz din partea biroului, adunarea hotă- răște prin vot. Art. 50. — Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competența în fond a altei comisii, ea poate cere Bi- roului permanent trimiterea lor către acea comisie. în caz de refuz din partea acestuia, se va proceda po- trivit art. 49 alin. 2. La fel se va proceda și în caz de conflict de compe- tență între comisii. Art. 51. — Comisia permanentă sesizată în fond va putea stabili un termen în care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiec- tul sau propunerea legislativă, consultîndu-se cu aces- tea și ținînd seama de termenul de predare a rapor- tului. în caz de nerespectare a acestui termen, comisia se- sizată în fond își va putea redacta raportul fără a mai aștepta avizul sau avizele respective. Art. 52. — La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizată în fond va putea încuviința ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raporto- rul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize. Art. 53. — în raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă. Raportul va cuprinde propuneri motivate privind ad- miterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări și se înaintează Biroului permanent. Art. 54. — Dacă Biroul permanent stabilește un ter- men înăuntrul căruia comisia sesizată în fond trebuie să-și depună raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobată numai de adunare. Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu . cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezba- terea proiectului sau propunerii legislative în plenul adunării. 6 MONITORUL OFICIAL 'AL Art. 55. — Avizarea amendamentelor scrise, depuse de deputați cu cel puțin 7 zile înainte de data dezba- terii în plen, se va face de către comisia sesizată în fond și, numai dacă aceasta consideră necesar, și de o altă_ comisie. Pentru amendamentele orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai puțin însemnate, avizarea se va putea face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond, la solicitarea pre- ședintelui adunării. Art. 56. — Dacă în urma dezbaterilor în plen in- tervin modificări importante pentru conținutul proiec- tului sau propunerii legislative, președintele adunării apreciază asupra necesității supunerii proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond și solicită adu- nării să se pronunțe prin vot. Art. 57. — Comisiile permanente pot ține ședințe comune cu aprobarea președintelui adunării care va statua, cu acest prilej, în ce mod se va asigura condu- cerea lucrărilor comisiilor reunite. în asemenea situații, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun. Art. 58. — Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenței sale, privitoare la acti- vitatea desfășurată de Guvern, cu încuviințarea Adu- nării Deputaților. Pentru a obține încuviințarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, adoptată cu votul majorității membrilor comisiei, în care vor fi enunțate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și ter- menul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Adunării Deputaților. 3. Comisii speciale Art. 59. — Adunarea Deputaților își va putea con- stitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legisla- tive complexe, pentru elaborarea unor propuneri le- gislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărîrea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Prin aceeași hotărîre se vor desemna deputății ce compun comisia și biroul acesteia, la propunerea Birou- lui permanent al adunării, și se va stabili termenul în care raportul acesteia va fi depus. Celelalte probleme legate de organizarea și funcțio- narea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 27—44 din prezentul capitol nu sînt îndestulătoare. 4. Comisii de anchetă Art. 60. — La cererea unei treimi din membrii săi, Adunarea Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 27—44 și art. 59 alin. 2 și 3 fiind-aplicabile. Art. 61. —* Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care poate avea cunoștință despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. La cererea comisiei - de anchetă orice persoană care cunoaște vreo probă sau deține vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le în- fățișeze. Instituțiile și organizațiile sînt obligate, în con- ROMÂNIEI, PARTEA lₛ Nr. 166 dițiile legii, să dea concursul la solicitările comisiei de anchetă. Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului sînt necesare cunoștințele unor experți, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize. Dispozițiile legii referitoare la citarea, prezentarea și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la pre- zentarea și predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efec- tuarea expertizelor, se aplică în mod corespunzător. Mărturia mincinoasă se sancționează potrivit legii. Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul comisiilor dexanchetă instituite potrivit art. 58. 5. Comisii de mediere Art. 62. — în cazul în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modi- ficări față de textul adoptat de cealaltă cameră, pre- ședintele Adunării Deputaților, de acord cu președin- tele Senatului, va iniția procedura de mediere. în acest scop, Biroul permanent va desemna, la pro- punerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 de- putați care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărindu-se respectarea propor- ției membrilor fiecărui grup parlamentar în totalul de- putaților. Deputății stabiliți de Biroul permanent împreună cu 7 senatori, desemnați de organul de lucru similar al Senatului, formează comisia de mediere. Art. 63. — Comisia de mediere se reunește, la con- vocarea celui mai în vîrstă deputat sau senator, la se- diul camerei din care el face parte, își alege un birou și își stabilește regulile după care își va desfășura ac- tivitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin ro- tație de către un deputat sau un senator, stabiliți de comisie. Art. 64. — Hotărîrile comisiei se iau cu acordul ma- jorității membrilor acesteia. în caz de paritate, decide votul președintelui care conduce ședința comisiei, în ziua cînd are loc supunerea la vot. Art. 65. — Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în con- dițiile art. 64. în cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 63 alin. 1, textele în di- vergență se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Sena- tului. Hotărîrea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. SECȚIUNEA a 4-a Alte dispoziții Art. 66. — Prevederile art. 29—32 se aplică și pen- tru alegerea președintelui adunării și a celorlalți mem- bri ai Biroului permanent, precum și a altor organe de lucru constituite de adunare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 CAPITOLUL II Desfășurarea lucrărilor Adunării Deputaților SECȚIUNEA-. 1 Ordinea de zi Art. 67. — Proiectul ordinii de zi a ședințelor Adu- nării Deputaților se adoptă de către Biroul permanent în prima jumătate a săptămînii premergătoare ședinței parlamentare. ' Materialele care se supun Adunării Deputaților se transmit, pentru a se înscrie pe ordinea de zi, Biroului permanent cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în. care prin lege sau prezentul regulament nu se prevede un termen mai scurt. Art. 68. — La ședințele Biroului permanent în care se dezbate proiectul ordinii, de zi participă, de drept, reprezentantul Guvernului și, la invitația biroului, de- legații grupurilor parlamentare nereprezentate în domponența acestuia. Art. 69..— Proiectul ordinii de zi cuprinde, în or- dine, proiecte de legi, propuneri legislative, precum și, după caz, întrebări, interpelări, petiții sau probleme propuse de Guvern, Biroul permanent ori deputați. Proiectele de legi, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea rapor- tului comisiei sesizate în fond. Art. 70. La cererea Președintelui României, Bi- roul permanent înscrie cu prioritate și la data solici- tată de acesta prezentarea și dezbaterea mesajelor pe care el le adresează adunării. In mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de îndeplinirea atri- buțiilor acestuia. Art. 71. — Biroul permanent va stabili zilele și orele la care deputății vor putea adresa întrebări Guvernu- lui sau miniștrilor. în aceste zile este obligatorie prezența unui repre- zentant al Guvernului. Art. 72. — Proiectul ordipii de zi este supus spre aprobare adunării în ultima zi de lucru, stabilită potri- vit art. 110, ce precede perioada pentru care a fost întocmită. Proiectul se âprobă cu votul a cel puțin ju- mătate plus unu din numărul deputaților prezenți. Art. 73. — Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămînii, la cererea Guvernului, a Biroului permanent sau a unui grup parlamentar. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvînt limitată în timp. în cazul în care există opoziție, se va da cuvîntul unui singur vorbitor, după care se va trece la vot. Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acesteia. Art. 74. — La cererea primului-ministru, Biroul per- manent înscrie pe ordinea de zi aprobarea listei cu- prinzînd componența Guvernului, cîț și eventualele modificări ale acestuia. SECȚIUNEA a 2-a Procedura legislativă Art. 75. — Dreptul de inițiativă legislativă aparține Guvernului și deputaților prin grupul parlamentar de 7 care aparțin sau individual. Adunarea Deputaților dez- bate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Senat. în exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, Gu- vernul înaintează adunării proiecte de legi, iar depu- tății, propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole și, după caz, capitole și sec- țiuni. Art. 76. — Toate proiectele și propunerile legisla- tive se înregistrează de către Biroul permanent în or- dinea prezentării lor și sînt aduse la cunoștința adu- nării, la prima ședință, prin anunțarea titlului și a ini- țiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie de- putaților de îndată și nu pot fi trecute pe ordinea de zi decît după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile. Art. 77. — Proiectele și propunerile legislative se trimit de către Biroul permanent, spre dezbatere și avi- zare, comisiilor permanente competente. De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite și Compartimentului tehnic legislativ spre examinare, care va comunica opinia sa comisiei se- sizate în fond. Examinarea proiectelor și propunerilor legislative se poate face și la cererea altei comisii care se consideră competentă, în condițiile art. 49. Art. 78. — Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea pînă la înscrierea acesteia pe ordinea de zi. Art. 79. — După examinarea proiectului sau propu- nerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmește uh raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori res- pingerea proiectului sau propunerii legislative exami- nate. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea legislativă, se trans- mite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia către Guvern și deputați, cu res- pectarea termenului prevăzut la art. 54 alin. 2» Art. 80. — Proiectele și propunerile legislative avi- zate potrivit art. 77^-79 se supun dezbaterii adunării în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de aceasta. Art. 81. — Grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, care se transmit Biroului permanent cu cel puțin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii le- gislative. Amendamentele se supun examinării comisiilor com- petente și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior. Art. 82. — Dezbaterea proiectului sau propunerii le- gislative este precedată de prezentarea, de către iniția- tor, a motivelor care au condus la promovarea proiec- tului, precum și a raportului comisiei permanente. Raportul comisiei permanente este prezentat de către președintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie. Art. 83. — Pentru dezbaterea generală a proiectu- lui sau a propunerii legislative, președintele adunării dă cuvîntul deputaților în ordinea înscrierii la cuvînt, cîte unu din partea fiecărui grup. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i, Nr. 166 Art. 84. — Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul să ia cuvîntul înainte de în- chiderea dezbaterii generale. Art. 85. — în faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amen- damente. Art. 86. — Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după închiderea dezbaterii generale, președintele poate cere adunării să se pronunțe prin vot. «Art. 87. — Adunarea Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificările făcute de comisii, potrivit raportului co- misiei sesizate în fond. Art. 88. — La discutarea fiecărui articol deputății pot lua cuvîntul pentru a-și exprima punctul de vedere. Președintele adunării poate supune acesteia, spre aprobare, sistarea discuțiilor la articolul dezbătut. De asemenea, va putea lua cuvîntul și reprezentantul Guvernului. în cursul luărilor de cuvînt pot fi prezentate oral amendamente privind' probleme de redactare sau alte aspecte mai puțin importante. Art. 89.— Discutarea articolelor începe cu amenda- mentele. în cursul dezbaterilor, deputății, Guvernul sau gru- purile parlamentare pot propune amendamente sau subamendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și definitivării textului în comisii. Amendamentele și subamendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol. Art. 90. — în cazul în care amendamentul sau sub- amendamentul are consecințe importante asupra pro- iectului sau propunerii legislative, președintele Adu- nării Deputaților îl poate trimite spre avizare comi- siilor competente, suspendînd dezbaterile. în acest caz, autorul amendamentului sau subamendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului. Art. 91. — Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și, după aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. Adunarea se va pronunță^ prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte. Art. 92. — La propunerea președintelui adunării, aceasta va putea adopta o procedură legislativă spe- cială pentru dezbaterea unor proiecte de acte norma- tive cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internaționale etc.). Art. 93. — Dispozițiile art. 77—92 sînt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului. SECȚIUNEA a 3-a Procedura de vot Art. 94. — Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mîini, apel nominal sau ridicare în picioare. Votul secret se exprimă prin buletine de vot, pentru numiri, și prin bile, în cazul votării legilor sau a unor hotărîri. Aprobarea nominală a listei cuprinzînd componența Guvernului se face prin vot secret. Adunarea "hotărăște, la propunerea biroului, ce mo- dalități de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot. Art. 95. — Votarea prin apel nominal se face în mo- dul următor : președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru" și „contra" ; unul din secre- tari dă citire numelui și prenumelui deputaților : fie- care deputat răspunde „pentru" sau „contra". După terminarea apelului se repetă numele și pre- numele deputaților care nu au răspuns. Art. 96. — Votul prin bile se desfășoară astfel : în fața președintelui Adunării Deputaților se așază o urnă albă și alta neagră. Deputății vin pe rînd la urne, după ce primesc de la secretari cîte două bile, din care una albă și una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră semnifică vot împotriva proiectului sau pro- punerii. Constatarea rezultatului votului; la încheierea scruti- nului, se va face în prezența Biroului permanent. Art. 97. — în cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte. Deputatul votează „pentru", lăsînd neatinse pe bu- letinul de vot numele' și prenumele persoanei pro- puse ; el votează „contra" ștergînd numele și prenu- mele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buleti- nele pe care nu a fost șters numele nici unui candidat. Art. 98. — Legile și celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților, dacă prin prezentul regulament nu se prevede altfel. Dacă în sala adunării nu sînt prezenți jumătate plus unu din numărul deputaților, președintele amînă vo- tarea pînă la întrunirea acestui număr. Art. 99. — în caz de paritate de voturi, votul pre- ședintelui adunării este decisiv. Art. 100. — în cursul votării nu se poate acorda deputaților dreptul de a lua cuvîntul. Art. 101. — Proiectele de legi și propunerile legis- lative respinse de adunare nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni. Art. 102. — Proiectele de legi și propunerile legis- lative adoptate de Adunarea Deputaților se semnează de președintele adunării și se înaintează Senatului în vederea dezbaterii și adoptării. Guvernul va fi înștiin- țat despre aceasta. în cazul în care Adunarea Deputaților a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativă în redac- tarea aprobată de Senat, acestea vor fi înaintate, sub semnătura președintelui adunării, în termen de 10 zile MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 9 de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii. Art. 103. — Președintele României are dreptul, îna- inte de a promulga legea, să ceară printr-un mesaj motivat o nouă deliberare asupra legii sau a unor arti- cole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului, ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare ur- mînd să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege. Președintele României poate prezenta mesajul per- sonal. Dacă ambele camere, după reexaminarea legii, adop- tă textul legii în formă sa inițială, Președintele Româ- niei este obligat să procedeze la promulgarea legii, în termen de 5 zile de lă data la care a primit-o din par- tea camerei care s-a pronunțat ultima. Art. 104. — în cazul în care Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Senat, într-o altă redactare sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de Senat, președintele Adunării Deputaților, de acord cu pre- ședintele Senatului, va iniția procedura de mediere. Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o pro- punere legislativă aprobată anterior de Adunarea De- putaților, într-6 altă redactare sau cu unele texte dife- rite în raport cu cel votat de adunare, președintele acesteia, primind proiectul legislativ modificat în sen- sul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Se- natului, procedura de mediere. Această activitate se va desfășura prin intermediul unei comisii de'mediere, care va lucra'potrivit norme- lor cuprinse în art. 45—58 și 62—65 din prezentul regulament. Raportul comisiei de mediere, precum și textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a adunării, urmîndu-se procedura prevăzută de art. 67— 93 din prezentul regulament. Art. 105. — Raportul comisiei de mediere se dez- bate mai întîi în Adunarea beputaților și apoi în Senat. Dacă Adunarea Deputaților și Senatul își însușesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 102 alin. 2. Art. 106. — în cazul în care fie Adunarea Deputa- ților, fie Senatul aduc modificări textului legii în forma propusă de comisia de mediere, birourile permanente ale celor două adunări vor iniția procedura jde conci- liere. în acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redac- tarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a Jumătate plus unii din numărul membrilor celor două birouri. Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor lor. în caz contrar sau al propunerii unor noi modificări, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, pro- iectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse. SECȚIUNEA a 4-a Desfășurarea ședințelor Adunării Deputaților Art. 107. — Ședințele * Adunării Deputatilor sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea președin- telui sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților pre- zenți, ca acestea să fie secrete. Art. 108. — La ședințele publice ale adunării pot participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precUm și cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarul general al aparatului adunării, în condițiile stabilite de Biroul permanent. Reprezentanții sau membrii Guvernului pot lua par- te la lucrările adunării pe banca ministerială. Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze li- niștea și să se abțină de la orice manifestare de apro- bare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală. Președintele are dreptul de a atrage atenția ziarelor asupra informațiilor vădit inexacte privind lucrările adunării. La cererea președintelui, ziarul este obligat să publice cele arătate de președinte. Dacă abaterea se repetă, președintele adunării va putea, consultînd adu- narea, să retragă pe un anumit timp reprezentantului ziarului în culpă autorizația de participare la lucrările adunării. Art. 109. — Deputății sînt obligați să fie prezenți la lucrările adunării și să se înscrie pe lista de pre- zență, ținută de unul din secretari. Deputatul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, ya trebui să anunțe din timp Biroul permanent, menționînd cauzele care îl împiedică să participe. Art. 110. — Adunarea Deputaților își desfășoară ac- tivitatea, în plen și pe comisii, pe parcursul a 4 ^ile consecutive din săptămînă, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent. A 5-a zi din săptămînă este rezervată activității în cir- cumscripțiile electorale în care deputății au fost aleși. La propunerea Biroului permanent se vor putea ține ședințe după un alt program. Art. 111. — Ședința Adunării Deputaților este des- chisă de președinte sau de vicepreședintele care îl în- locuiește. Președintele este asistat de 2 secretari. Persoana care conduce lucrările adunării este obli- gată să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și să anunțe ordinea de zi. Art. 112-; — Adunarea Deputatilor lucrează legal în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților. în timpul ședințelor, președinții grupurilor parla- mentare pot cere președintelui adunării verificarea întrunirii cvorumului. Președintele adunării va decide dacă acest lucru este necesar. în cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele adunării suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i, Nr. 166 10 Secretarii vor informa ulterior adunarea despre cauzele lipsei deputaților care nu și-au anunțat absența. Art. 113. — Președintele adunării sau vicepreședin- tele care îl înlocuiește conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului și menținerea ordinii în sala de ședințe. Art. 114. — înainte de începerea ședințelor, secre- tarii întocmesc liste cu deputății care se înscriu la cuvînt Deputății vor lua cuvîntul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea președintelui adunării, potrivit prevederilor art. 83 și 88, după caz. Miniștrilor prezenți în adunare li se poate da cuvîn- tul în orice fază a dezbaterii și ori de cîte ori solicită acest lucru. Art. 115. — Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este dat de președinte. Persoanele care iau cuvîntul în adunare vorbesc de la tribuna acesteia. Art. 116. — Președintele are dreptul să limiteze du- rata luărilor de cuvînt, în funcție de obiectul dezba- terilor. Vorbitorii sînt obligați ca în cuvîntul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvînt în caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvîntul. Art. 117. — Președintele adunării va da cuvîntul oricînd unui deputat pentru a răspunde într-o ches- tiune de ordin personal care îl privește, limitînd tim- pul acordat în acest scop. Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la regulament. Art 118. — Președintele sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția adunării. Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputa- ților prezenți. Art. 119. — Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la. tribuna adunării, cît și din sala de ședințe. Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală. Art. 120. — Președintele cheamă la ordine pe depu- tății care tulbură dezbaterile saux creează agitație. El poate întrerupe ședința cînd tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucră- rilor adunării. Art. 121. — Dezbaterile din ședințele adunării se înregistrează pe bandă magnetică și se stenografiază. Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc pro- cese-verbale pentru fiecare ședință a adunării» Proce- sele-verbale se semnează de către președinte și secre- tarii care l-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al Ro- mâniei, Partea a Il-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. Deputății au dreptul de a examina exactitatea ste- nogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. CAPITOLUL III Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții 1. Moțiuni Art. 122. — Moțiunea exprimă poziția Adunării Deputaților într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Art. 123. — Guvernul poate solicita exprimarea în- crederii în politica sa, pe calea unei moțiuni de încre- dere, angajîndu-și răspunderea fie asupra unui pro- gram sau unei declarații de politică generală, fie cu privire la textul unui proiect de lege care reglemen- tează o problemă urgentă. Caracterul urgent al pro- blemei care face obiectul unui proiect de lege este în- cuviințat de adunare cu votul majorității membrilor săi. Guvernul poate accepta amendamente’ la proiectul de lege prevăzut la alin. 1 numai din partea grupu- rilor parlamentare, într-un termen de cel mult 3 zile de la depunerea proiectului. Dacă, într-un interval de 24 de ore ce urmează an- gajării răspunderii Guvernului, cel puțin o pătrime din membrii adunării nu depune o moțiune de neîncre- dere în Guvern, programul, declarația de politică ge- nerală sau textul proiectului de lege sînt considerate ca adoptate. în cazul în care se depune o moțiune de neîncredere, care este aprobată de adunare prin votul secret a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților, pri- mul-ministru va prezenta, în cel mult 3 zile, Președin- telui României, demisia Guvernului. Dacă moțiunea de neîncredere este respinsă, se apli- că dispozițiile alin. 3. Art. 124. — Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului poate fi depusă de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau de Senat. Votarea acesteia nu poate avea loc decît după 2 zile de la data depu- nerii moțiunii și comunicarea ei către Guvern. Moțiunea de cenzură se adoptă prin vot secret. Ea este adoptată dacă cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților a votat în favoarea acesteia. Adoptarea moțiunii de cenzură atrage obligația pri- mului-ministru de a prezenta, în termen de 3 zile. Președintelui României, demisia Guvernului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 11 în cazul în care moțiunea de cenzură a fost respin- să, deputății care au semnat-o nu pot propune, în aceeași sesiune, o nouă moțiune cu același obiect. Art. 125. — în Adunarea Deputaților pot fi depuse și alte moțiuni, care să exprime poziția Parlamentului într-o anumită problemă, de către cel puțin 50 de deputați. Art. 126. — Un deputat nu poate semna mai multe moțiuni în același timp, în aceeași problemă. Moțiunile trebuie să fie motivate și se depun la pre- ședintele adunării, în cursul ședințelor publice. După primirea moțiunii, președintele adunării o comunică de îndată Guvernului și o aduce la cunoș- tința adunării prin afișare în sala de ședințe. Art. 127. — Președintele adunării stabilește data dezbaterii moțiunii, care nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea acesteia, înștiințînd Guvernul în acest sens. Art. 128. — Dezbaterea moțiunii se face cu respec- tarea dispozițiilor cuprinse în art. 107—121 ale pre- zentului regulament și se aprobă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților. Votul este secret. în același mod se va proceda și în cazul în care o treime din deputați propune suspendarea sau demite- rea Președintelui României. Art. 129. — După începerea discutării moțiunii, deputății nu-și pot retrage semnăturile, dezbaterea urmînd a se încheia prin supunerea la vot a moțiunii de către președintele adunării. Art. 130. — La moțiunile prezentate nu pot fi pro- puse amendamente. 2. întrebări Art. 131. — Fiecare deputat poate adresa întrebări miniștrilor sau altor conducători ai organelor centrale ale administrației de stat. întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă Guvernul înțelege să comunice adunării actele ori informațiile solicitate de deputat sau dacă are intenția de a lua o hotărîre într-o problemă deter- minată. Cei întrebați vor răspunde imediat la fiecare între- bare în parte sau vor declara că prezintă răspunsul în zilele următoare, indicînd ziua respectivă. Art. 132. — Dacă răspunsul la o întrebare dă naș- tere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde în- trebării, timpul pentru replică este de 10 minute. Art. 133. — La prezentarea întrebării, deputatul va preciza dacă dorește să primească răspunsul, în scris sau oral, în ședință publică. în cazul în care se solicită un răspuns scris, cel ches- tionat va declara, în cel mult 5 zile, că a dat răspunsul său scris, fără a face alte precizări. Art. 134. — Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. Dacă timpul afectat întrebărilor și răspunsurilor la acestea depășește o oră, președintele adunării va amîna de drept, pentru ședința următoare, celelalte întrebări și răspunsuri. 3. Interpelări Art. 135. — Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernu- lui de un grup parlamentar, prin care se solicită expli- cații asupra politicii Guvernului în probleme impor- tante ale activității sale interne sau externe. Ele se citesc de către președintele grupului parla- mentar în ședință publică și se transmit președintelui adunării. Art. 136. — Interpelările se înscriu, în ordinea pre- zentării, într-un registru special și se afișează în sala de ședințe. La începutul fiecărei sesiuni, adunarea va stabili o zi a săptămînii consacrată dezvoltării interpelărilor. Art. 137. — în ședința consacrată pentru dezvolta- rea interpelării se dă cuvîntul interpelatorului și apbi reprezentantului Guvernului sau ministrului. Aceștia din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răs- pundă imediat sau să ceară o amînare de cel mult 3 zile pentru a răspunde. 4. Informarea deputaților Art. 138. — Orice membru al adunării are dreptul de a cere, prin intermediul Guvernului, de la organele administrației de stat, printr-o petiție scrisă adresată președintelui adunării, orice acte sau dosare, precum și orice alte informații utile pentru activitatea depu- tatului. Guvernul poate refuza satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deo- sebită în oricare alt domeniu. în acest din urmă caz, refuzul Guvernului poate fi adus la cunoștința adu- nării, care va decide în ședință secretă. Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate. 5. Petiții Art. 139. — Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Adunării Deputaților. Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, preci- zîndu-se domiciliul petiționarului sau al unuîa dintre petiționari. Art. 140. — Petițiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnîndu-se numărul de înregis- trare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 Art. 141. — Petițiile înregistrate se transmit de că- tre unul dintre vicepreședinții adunării, desemnat de președinte,' Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și pentru petiții, spre dezbatere și soluționare. Orice membru al adunării poate lua cunoștință de conținutul unei petiții', adresîndu-se în acest sens pre- ședintelui comisiei. Art. 142. — Comisia va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă o va trimite unui organ de stat com- petent ori o va clasa sau, în cazuri deosebite, o va prezenta adunării. Petiționarului i se aduce la cunoștință z soluția adop- tată. Art. 143. — în fiecare lună, Comisia pentru cerce- tarea abuzurilor și pentru petiții prezintă adunării un •raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. în raport se vor face mențiuni cu privire la solu- țiile date de organele de stat la petițiile care le-au fost trimise spre soluționare. Conducătorii organelor de stat care au primit petiții spre soluționare sînt obligați să transmită comisiei so- luțiile adoptate în termen de cel mult o lună de la primirea petiției. CAPITOLUL IV Statutul deputatului SECȚIUNEA 1 Imunitate parlamentară Art. 144. — Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputaților împotriva urmăririlor judiciare abuzive și garantarea libertății de gîndire și acțiune a acestora. Deputatul nu poate fi tras la răspundere juridică, sub nici o formă, pentru opiniile politice sau voturile exprimate în Parlament. Nici un deputat nu poate fi reținut, arestat, perche- ziționat sau trimis în judecată penală ori contraven- țională fără încuviințarea prealabilă a Adunării Depu- taților. Cererea de reținere, arestare^ percheziție sau privind posibilitatea trimiterii îh judecată penală ori contra- vențională se adresează președintelui adunării de către procurorul general. Președintele adunării o aduce la cunoștința deputaților în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină și imunități, spre examinare, care va stabili dacă există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărîrea comisiei se adoptă prin votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii comisiei. Votul este secret. Procurorul general va înainta comisiei' toate docu- mentele pe care aceasta le solicită ; în caz de refuz, comisia, va apela la Adunarea Deputaților. Raportul comisiei se supune, în termenul stabilit de adunare, dezbaterii și aprobării acesteia. Adunarea Deputaților , decide, prin vot secret, asupra cererii, #cu majoritatea de cel puțin două treimi din numărul deputaților prezenți. Un deputat este considerat în tot timpul mandatului său a fi în exercițiul funcțiunii, motiv pentru care brice agresiune îndreptată împotriva sa în legătură cu cali- tatea de dăputat este asimilată își sancționată conform dispozițiilor prevăzute pentru infracțiunea de ultraj. De această protecție juridică beneficiază și membrii familiei — soț,. soție și copii — în cazul îh care agre- siunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exer- citarea de presiuni asupra deputatului în legătură cu îndeplinirea mandatului său. Art. 145. — Numai în caz de infracțiune flagrantă deputatul poate fi reținut și supus percheziției fără încuviințarea prealabilă a Adunării Deputaților. Pro- curorul general va informa, neîntârziat, președintele adunării, asupra reținerii și percheziției. Dacă Adunarea Deputaților consideră că nu există temei pentru reținere, dispune imediat punerea. în li- bertate a deputatului. Art. 146. — Țoate cererile privind ridicarea imuni- tății parlamentare se înscriu, cu prioritate, pe ordinea de zi. SECȚIUNEA a 2-a Incompatibilități Art. 147. — Mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea unei funcții din administrația publică, cu excepția aceleia de membru al Guvernului. Art. 148. — Mandatul de deputat este incompatibil cu funcția de președinte al României și cu calitatea de membru al Senatului. Art. 149, — Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice. Art. 150. — Exercitarea unor funcții, conferite de un stat străin sau de către o organizație internațională și salarizate de către acestea, este incompatibilă cu mjandatul de deputat, fără aprobarea prealabilă a adu- nării. Art. 151. — Persoanele însărcinate de Guvern cu o misiune temporară pot cumula exercitarea acestei mi- ¹ Siunî cu mandatul de deputat pe o perioadă de cel mult 6 luni. O misiune pe o perioadă mai mare de 6 luni este incompatibilă cu calitatea de deputat. Art. 152. — Se interzic# utilizarea numelui oricărui deputat urmat de această calitate a sa în orice acțiune publicitară privitoare la o întreprindere financiara, industrială sau comercială. Art. 153. — Deputatul care se află într-o incompa- tibilitate prevăzută în art. 147—151, în termen de 10 zile de la data existenței cazului de incompatibilitate, va demisiona din funcțiile care sînt incompatibile cu mandatul de deputat. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i, Nr. 166 13 După expirarea termenului prevăzut la alin. 1, depu- tatul care se află într-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din funcția de deputat de către Adunarea Deputaților, la cererea Biroului permanent al acesteia. Locul vacant va fi ocupat de către supleantul ime- diat următor de pe lista partidului sau formațiunii poli- tice pentru care a candidat. Asupra legalității alegerii supleantului comisia de validare va prezenta adunării un raport. Art. 154. — în cursul termenului prevăzut la art. 153 deputatul trebuie să declare la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfășoare în viitor, referitoare la incompatibilitățile prevăzute la art. 147—152. Art. 155. — Schimbările survenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoștință Biroului permanent în cel mult 10 zile de la data apariției acestora. Art. 156. — La începutul fiecărei legislaturi, Comi- sia juridică, de disciplină și imunități va examina de- clarațiile deputaților privitoare la incompatibilități și va întocmi un raport care se aprobă de adunare cu votul majorității membrilor săi. Dacă deputatul a făcut să înceteze cazul de incom- patibilitate, după sesizarea făcută de comisie, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al ședinței. Cazu- rile de acest gen nu se trec în raportul comisiei. Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe du- rata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu normele prezentei secțiuni. SECȚIUNEA a 3-a Exercitarea mandatului de deputat Art. 157. — Deputății intră, de îndată, prin simplul fapt al alegerii lor, în dreptul deplinei exercitări a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a ale- gerii ca deputat în Adunarea Deputaților, eliberate de președinții birourilor circumscripțiilor electorale. Art. 158. — După validarea alegerilor, deputaților li se eliberează legitimația de membru al Adunării Deputaților, semnată de președintele adunării. Art. 159. — Deputății își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleși, în afară de cazurile de demi- sie sau pierdere a drepturilor electorale. în cazurile prevăzute la alin. 1 și în orice alte situa- ții în care locul de deputat devine vacant, prevederile art. 153 alin. 3 se aplică în mod corespunzător. Art. 160. — Deputății au dreptul la un salariu de bază, la spor de vechime în muncă, la o indemnizație zilnică pentru participarea la lucrările în plen, în co- misii sau la ședințele Biroului permanent, precum și la diurne de deplasare. Deputății care nu domiciliază în București au drep- tul la diurnă și li se asigură cazarea pe timpul desfă- șurării sesiunilor. Deputății primesc salariul de bază începînd din ziua cînd au fost aleși și pînă la expirarea mandatului. Deputății au dreptul la transport gratuit pe căile ferate-române, pe liniile auto, navale și aeriene interne și li se rambursează taxele de poștă și telecomunicații interne pentru activitățile legate de exercitarea man- datului. Deputății au dreptul la un schimb valutar într-un volum și în condițiile stabilite prin lege. Prevederile alin. 1 nu se aplică deputaților care sînt membri ai Guvernului sau celor care îndeplinesc o mi- siune temporară încredințată de Guvern. Art. 161. — Comisia juridică, de disciplină și imu- nități poate propune adunării diminuarea salariului de bază în raport cu timpul efectiv afectat de deputat exercitării îndatoririlor sale. Art. 162. — Pe timpul exercitării mandatului de deputat, contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă, cu excepția cazurilor în care Biroul perma- nent, la cererea deputatului, decide altfel. SECȚIUNEA a 4-a Concedii, absențe, demisii Art. 163. — Nici un deputat nu poate lipsi de la ședințele adunării sau comisiei din care face parte decît în cazul în care a obținut aprobarea unui con- cediu. Nu se consideră absent deputatul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Adunarea Deputa- ților sau de la Guvern o însărcinare care-1 reține în afara Parlamentului. Deputatul în cauză nu poate fi socotit în numărul regulamentar cerut. Prevederile alin. 2 se aplică și deputaților care sînt membri ai Guvernului, în cazul în care absența aces- tora a fost determinată de exercitarea atribuțiilor func- ției pe care o îndeplinesc. Prezența deputaților membri ai Guvernului la lucră- rile în plen ale Adunării Deputaților este obligatorie la deschiderea și încheierea sesiunilor Adunării Depu- tatilor, la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative din sfera lor de compe- tență, la dezbaterea moțiunii de încredere și a moțiu- nii de cenzură, la dezbaterea interpelărilor privind politica departamentului de care răspund, la dezbate- rea mesajelor Președintelui României și a declarațiilor politice ale primului-ministru. Art. 164. — Concediile se acordă pentru motive de boală sau interese personale. Concediile de boală se acordă pentru cel mult 30 de zile și pot fi prelungite, dacă este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 14 zile în tim- pul unei sesiuni și se pot lua integral sau în mai multe tranșe. 14 MONITORUL OFICIAL AL Concediile pînă la 5 zile se acordă de președintele adunării, care le comunică acesteia. Cererile de conce- dii mai lungi se supun aprobării adunării. Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de către unul din secre- tarii adunării, numărul de zile de concediu pe care le-a avut deputatul respectiv. Art. 165. — Orice membru al adunării care lipsește de la 5 ședințe consecutive sau de la 10 ședințe alter- native în aceeași sesiune, fără concediu sau peste con- cediul acordat, va fi invitat de președinte să justifice motivele absenței. Dacă. în termen de 20 de zile de la comunicarea in- vitației, deputatul nu se prezintă sau nu trimite justi- ficarea, pierde dreptul la salariul de bază prevăzut la art. 160 pe perioada cît a lipsit. Dacă absența de mai sus se produce de trei ori în cursul aceleiași sesiuni, președintele va supune ches- tiunea Adunării Deputaților, pentru a decide cu pri- vire la declararea ca vacant a locului de deputat. , Art. 166. — Deputății pot demisiona prin cerere scrisă, adresată președintelui. Acesta, în ședință pu- blică, întreabă deputatul respectiv dacă stăruie în de- misie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în adunare pentru a răspunde, președintele declară locul vacant.' SECȚIUNEA a 5-a Sancțiuni Art, 167, — Abaterile de la regulament atrag urmă- toarele sancțiuni : a) avertismentul; b) chemarea la ordine ; c) retragerea cuvîntului; d) eliminarea din sala de ședințe ; e) interzicerea de a participa la lucrările adunării pe timp, de maximum 15 zile ; f) excluderea temporară» Sancțiunile prevăzute la lit a), b), c) și d) se aplică de președintele adunării, iar cele de la lit. e) și f), de către adunare, la propunerea președintelui. Pentru aplicarea sancțiunilor de la lit. e) și f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplină și imuni- tăți, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. Art. 168. — La prima abatere de la regulament, pre- ședintele adunării atrage atenția deputatului în culpă și-l invită să respecte regulamentul. Art. 169. — Deputății care vor nesocoti avertismen- tul și invitația președintelui și vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru pri- ma dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamen- tului, vor fi chemați la ordine. Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal al ședinței. ROMÂNIEI, PARTEA i, Nr. 166 Art. 170, — Președintele adunării poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-1 invite să-și retragă sau să explice cuvîntul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regre- tată, ori dacă explicațiile date sînt apreciate de pre- ședinte ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. Art, 171. — în cazul în care, după chemarea la or- dine, un deputat continuă să se abată de la regulament, președintele adunării îi va putea retrage cuvîntul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Art. 172. — în cazul unor abateri grave'sau al unor abateri deosebit de grave săvîrșite de deputat în mod repetat, adunarea poate aplica sancțiunea interzicerii participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotărî, la propunerea președintelui, excluderea temporară a deputatului în culpă. Gravitatea abaterilor va'fi stabilită de Comisia ju- ridică, de disciplină și imunități. Art» 173. — Excluderea temporară poate varia de la o ședință pînă la maximum 30 ședințe din aceeași se- siune. Aplicarea excluderii temporare are următoarele con- secințe : a) suspendarea salariului de bază pe timpul exclu- derii ; b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de deputat, cu excepția imunității; c) interzicerea participării la lucrările adunării șl ale comisiilor ; d) interzicerea accesului în localul Adunării Depu- taților» Art. 174. — Excluderea se execută de către ches- tori și, în caz de opunere, cu ajutorul forței publice puse la dispoziția președintelui. Art. 175. — Pentru menținerea ordinii în* ședințele comisiilor, președinții acestora au aceleași drepturi ca și președintele adunării și pot aplica sancțiunile prevă- zute la art. 167 alin. 1 lit. a), b) și c). în cazul în care un deputat săvîrșește abateri deose- bit de grave, președintele comisiei va suspenda ședința și va aduce cazul la cunoștința președintelui adunării, care îl va supune adunării în vederea aplicării sancți- unilor prevăzute de regulament» CAPITOLUL V Serviciile Adunării Deputaților Art. 176. — Personalul din . serviciile Adunării Deputaților este condus de secretarul general al apara- tului Adunării Deputaților. Secretarul general al aparatului Adunării Deputați- lor este numit și eliberat din funcție de către aceasta, la propunerea Biroului permanent. El este ordonator de credite, întocmește proiectul de buget al Adunării Deputaților și îl supune aprobării Biroului permanent* MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 166 15 Art. 177. ■— Adunarea Deputaților aprobă anual exe- cutarea bugetului după verificarea acesteia de către chestorii adunării. Art. 178. — Structura aparatului Adunării Deputa- ților, propusă de secretarul general al aparatului adu- nării, cu acordul Biroului permanent, este aprobată de Adunarea Deputaților, Art. 179. — în cadrul serviciilor Adunării Deputa- ților funcționează Compartimentul tehnic legislativ, format din specialiști în domeniul juridic, angajați sau, după caz, remunerați cu o indemnizație fixă lunară. Compartimentul tehnic legislativ asigură asistența tehnică necesară pentru redactarea proiectelor și pro- punerilor de lege, cu respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și evidența oficială a legislației. Art. 180. — în cadrul Compartimentului tehnic le- gislativ funcționează Serviciul de documentare și in- formare legislativă, care răspunde și de gestionarea bi- bliotecii adunării. Art. 181. — în cazul cînd la lucrările adunării sau comisiilor acesteia sînt invitați să participe specialiști care nu au calitatea de deputat, aceștia vor primi o in- demnizație ce va fi stabilită de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al aparatului adunării. CAPITOLUL VI Dispoziții finale Art. 182. — Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare și adop- tare a legilor prevăzute de art. 67—121. Modificările se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul total al deputaților. Art. 183. — Prezentul regulament rămîne în vigoare și după dizolvarea Adunării Deputaților, în actuala compunere, sub rezerva modificării lui de către viitoa- rea adunare ce va fi aleasă. Art. 184. — în probleme organizatorice, Adunarea Deputaților adoptă hotărîri potrivit procedurii prevă- zute la art 67—121 din prezentul regulament. EDITOR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate s Biroul de publicitate și difuzare pentru Monitorul oficial. București, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02. Tiparul • Regia autonomă „Monitorul Oficial", București, str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166/1991, conține 16 paginL Prețul 12 lei 40.816 |