MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul III — Nr. 163 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 7 august 1991 Nr. SUMAR Pagina LEGI 50. — Lege privind autorizarea executării construc- țiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor 1—6 51. — Lege privind siguranța națională a României 7—10 52. — Lege cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești ...... 11—19 LEGI PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Autorizarea executării sau desființării construcțiilor Art. 1. — Construcțiile' civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu res- pectarea autorizației de construire, eliberată în con- dițiile prezentei legi, și a reglementărilor privind pro- iectarea și executarea construcțiilor. Art. 2. — Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referi- toare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcțio- narea construcțiilor. Autorizația de construire se eliberează în temeiul și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amena- jare a teritoriului, aprobate potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 3. — Autorizația de construire se eliberează pentru : a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, ex- tindere sau reparare a clădirilor de orice fel ; b) lucrări de construire, reparare, protejare, restau- rare, conservare, precum și orice alte lucrări, indife- rent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la con- strucții reprezentînd monumente și ansambluri isto- rice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, in- clusiv cele din zonele lor de protecție ; c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, ex- tindere sau reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane și aeriene, împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, piețe și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice ; d) foraje și excavări necesare studiilor geotehnice și ridicărilor topografice, exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări ; e) construcții provizorii de șantier necesare execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea ; f) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de ru- lote ; g) lucrări cu caracter provizoriu : chioșcuri, tonele, cabine, spații de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame. Art. 4. — Autorizația de construire se eliberează de prefecturi sau primării, după cum urmează : a) prefecturile, cu avizul primăriilor, pentru investi- țiile care se aprobă de Guvern ; pentru lucrările pu- blice, lăcașurile de cult, construcțiile pentru industrie, comerț, prestări de servicii, social-culturale și speciale, care se execută în sate ; pentru construcțiile și lucră- rile de orice fel care se execută în afara localităților, cu excepția celor de la lit. d); MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA i, Nr. 163 2 b) primăriile municipiilor sau orașelor, pentru con- strucțiile și lucrările de orice fel din localități, cu ex- cepția investițiilor care se aprobă de Guvern ; c) Primăria municipiului București, pentru construc- țiile și lucrările prevăzute la lit. a) și b)~ și primăriile sectoarelor municipiului București, pentru construcțiile de locuințe și anexele gospodărești ale acestora ; d) primăriile comunelor, pentru construcțiile de lo- cuințe și anexele gospodărești ale acestora, din satele componente, precum și pentru anexele exploatărilor agricole situate în extravilan. Se exceptează de la auto- rizare anexele cu caracter temporar ale exploatărilor agricole situate în extravilan. Art. 5. — Cererea de eliberare a autorizației de con- struire va fi însoțită de certificatul de urbanism, emis de organele prevăzute la art. 4. Certificatul de urbanism trebuie să cuprindă ele- mente privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor. Art. 6. — Autorizația de construire se emite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, la care se anexează obligatoriu planul de amplasare a construc- ției, planuri din care să rezulte destinația, alcătuirea constructivă, funcțională și înfățișarea construcției, în- tocmite la o scară convenabilă de către un proiectant autorizat, precum și dovada titlului solicitantului asu- pra terenului. Documentația trebuie să conțină și avizele legale ne- cesare, prezentate prin grija solicitantului. în situația depunerii unei documentații incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 10 zile de la data înregistrării. Art. 7. — Pentru autorizarea construcțiilor în zo- nele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anu- mit regim de protecție prevăzut în documentațiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează : a) în rezervațiile istorice și de arhitectură, stabilite potrivit legii, sau în cazul lucrărilor care modifică mo- numentele de orice natură, solicitantul va obține avizul Comisiei naționale pentru protecția monumentelor, an- samblurilor și siturilor istorice sau al Departamentului pentru urbanism și amenajarea teritoriului, în zonele de protecție ale acestora ; b) în parcurile naționale și rezervațiile naturale so- licitantul va obține avizul Ministerului Mediului; c) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricție, solicitantul va obține avizul organismelor competente. Art. 8. — Se pot executa fără autorizație de con- struire următoarele lucrări: a) , reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, cînd nu se schimbă forma acestora și materialele din care sînt executate ; b) reparații și înlocuiri de tîmplărie interioară și ex- terioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile goluri- lor și tîmplăriei ; c) reparații și înlocuiri de sobe de încălzit : d) zugrăveli și vopsitorii interioare ; e) zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se mo- difică elementele de fațadă și culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulație ; f) reparații la instalațiile și echiparea tehnico-sani- tară a clădirilor, fără implicații asupra structurii de rezistență sau a aspectului arhitectural al acestora. Art. 9. — Desființarea construcțiilor și amenajărilor prevăzute la art. 3 se face pe baza autorizației de des- ființare obținută în prealabil, eliberată de primării sau prefecturi^ după caz. CAPITOLUL II Concesionarea terenurilor pentru construcții Art. 10. — Terenurile aparținînd domeniului, privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, des- tinate executării de construcții, pot fi concesionate prin licitație publică în condițiile respectării documenta- țiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, și realizării de către concesionar a construcției. Concesiunea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanți, cu respectarea prevederilor legale și a dispozițiilor prezentului capitol, urmărindu-se valorifi- carea superioară a potențialului terenului, pe baza con- cepției urbanistice. Art. 11. — Pînă la reglementarea prin lege a situa- ției juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcții aflate în administrarea primăriilor și care pot fi revendicate de foștii proprietari. Art. 12. — Prin excepție de la prevederile art. 10,’ terenurile destinate executării de construcții se pot concesiona fără licitație publică, în următoarele cazuri: a) pentru construirea de locuințe, celor deveniți in- valizi de gradul I și II și familiilor celor decedați ca urmare a participării la victoria Revoluției din decem- brie 1989, precum și familiilor ale căror gospodării pro- prietate personală au fost demolate fără forme legale de expropriere, cu reducerea taxei de concesiune, sta- bilită pînă la 95 la sută ; b) pentru realizarea de obiective de utilitate publică cu. caracter social, fără scop lucrativ, altele decît cele ce se realizează de către colectivitățile locale pe tere- nurile acestora cu plata taxei de concesiune, stabilită potrivit legii. Concesionarea terenurilor pențru situațiile prevăzute la lit. a) se face de către primării numai familiilor care nu au în proprietate o locuință, într-o ordine de priori- tate stabilită începînd cu venitul mediu cel mai mic pe membru de familie. Art. 13. — Terenurile prevăzute la art. 10, ce fac obiectul licitației, se aduc la cunoștință publică de către primăriile în a căror unitate administrativ-teritorială sînt situate, printr-o publicație afișată la sediul aces- tora și tipărită în cel puțin două ziare de largă circu- lație, cu minimum 20 de zile înainte de data licitației; Publicațiile privind licitația vor cuprinde data și lo- cul desfășurării acesteia, suprafața și destinația tere- nului, stabilite prin planurile de urbanism sau prin concurs, desfășurat potrivit legii, și taxa anuală mini* mală de concesionare. Oferta solicitanților va fi însoțită de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzînd în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcționalității și capacității construc- ției, a gradului de ocupare a terenului, precum și a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decît ofertele care corespund do- cumentației de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobată potrivit legii. Licitația se efectuează, în condițiile legii, de comi- siile instituite în acest scop de către prefecturi sau Primăria municipiului București. Comisiile funcționează la sediul primăriilor în a căror unitate administrativ- teritorială sînt situate terenurile. Art. 14. — Limita minimă a prețului concesiunii se stabilește, după caz, prin decizia prefecturii sau a primăriei, astfel încît să asigure recuperarea în 25 de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l? Nr. 163 3 ani a prețului de vînzare al terenului, în condiții de piață, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastruc- tură aferente. Art. 15. — Terenurile prevăzute la art. 10, ce se con- cesionează pentru realizarea de locuințe și spații con- struite asociate acestora, vor avea următoarele supra- fețe : a) în localități urbane : — pînă la 300 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter și etaj ; — pînă la 200 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter și etaj cu 2 apartamente ; — pînă la 150 mp pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter și mai multe etaje, avînd cel mult 6 apartamente ; — pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafața de teren va fi stabilită potrivit pla- nurilor urbanistice de detaliu ; b) în localități rurale, inclusiv în cele 23 de localități declarate orașe potrivit Legii nr. 2/1989 și menținute prin Decretul-lege nr. 38/1990, pînă la 1.000 mp pentru o locuință, Art, 16, — Pentru realizarea unei case de vacanță se poate concesiona un teren în suprafață de pînă la 250 mp. Art. 17. — împotriva licitației, pînă la momentul ad- judecării, se va putea face contestație, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teri- torială are loc licitația. Contestația suspendă desfășu- rarea licitației pînă la soluționarea sa definitivă. Art. 18. — Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitației sau a deciziei primăriei, pentru situațiile prevăzute la art. 12, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidențele de publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii deciziei. Art. 19. — Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 10—16 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către primării, în func- ție de prevederile documentațiilor de urbanism și ame- najare a teritoriului și de natura construcției ; pentru construcțiile de locuințe concesionarea se face pe du- rata existenței construcțiilor. Art. 20. — Intravilanul localităților se stabilește prin documentațiile de urbanism și amenajare a terito- riului, aprobate potrivit prezentei legi. Terenurile destinate pentru construcții evidențiate în intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin autorizația de construire. Suprafețele de teren scoase din circuitul agricol se comunică de către prefecturi sau primării, în termen de 10 zile de la eliberarea autorizațiilor, la oficiile te- ritoriale de cadastru. CAPITOLUL III Sprijinul financiar acordat pentru realizarea locuințelor sau a caselor de vacanță Art. 21, — Pentru realizarea de locuințe sau case de vacanță, băncile cu capital de stat și Casa de Economii și Consemnațiuni vor acorda, cu prioritate, persoanelor fizice, credite în condițiile convenite prin contract. Art. 22, — Persoanele salariate, țăranii și pensionarii care împreună cu membrii familiei nu au în proprie- tate o locuință și o casă de vacanță beneficiază, în cazul în care au contractat credite pentru construirea unei locuințe sau a unei case de vacanță, de o sub- venție de la bugetul statului echivalentă cu dobînda pentru creditul primit; subvenția se plătește direct băncii. Art. 23. — Pentru realizarea locuințelor proprietate personală se acordă, o singură dată, o subvenție de la bugetul statului de 30 la sută din valoarea construcției autorizate și nu mai puțin de 50.000 lei, următoarelor categorii : a) tinerilor căsătoriți care au fiecare vîrsta de pînă la 30 ani ; b) invalizilor de gradul I și II ; c) handicapaților ; d) răniților, familiilor și părinților celor decedați ca urmare a participării la victoria Revoluției din decem- brie 1989 ; e) persoanelor și familiilor care își schimbă domici- liul din orașe la sate și lucrează în agricultură sau silvicultură ; de aceeași prevedere beneficiază și perso- nalul calificat din învățămînt și sănătate care are sau își schimbă domiciliul la sate ; f) persoanelor și familiilor care își schimbă domici- liul dintr-un sat în alt sat pentru a lucra pămîntul cu care au fost împroprietărite conform Legii fondului funciar. Persoanele și familiile care, avînd ca principală sursă de existență munca în agricultură, își schimbă domici- liul în condițiile lit. e) și f), beneficiază de subvenția prevăzută la alin. 1, atît pentru locuința propriu-zisă, cît și pentru anexele gospodărești destinate păstrării produselor agricole și creșterii animalelor. Subvenția se acordă numai persoanelor care nu au în proprietate personală o locuință, iar verificarea fo- losirii ei se face de către unitatea finanțatoare. Art. 24. — în sensul art. 22 și 23, prin familie se înțelege soț și soție, cu sau fără copii în întreținere. Art. 25. — în cazul înstrăinării prin acte între vii, în decurs de 10 ani, a locuințelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenții potrivit art. 22 și 23, su- mele obținute ca subvenții se restituie anterior per- fectării actelor de înstrăinare. în cazurile în care do- bînditorii îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 22 și 23, subvențiile se transferă acestora. CAPITOLUL IV Răspunderi și sancțiuni Art. 26. — Constituie contravenții la regimul de autorizare a construcțiilor, prevăzut prin prezenta le- ge, următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrșite în ast- fel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie consi- derate infracțiuni : a) realizarea de către executant, cu încălcarea auto- rizației sau a documentației de execuție care a stat la baza eliberării acesteia, a lucrărilor de construire, re- construire, transformare, extindere sau reparare pre- văzute la art. 3 ; b) menținerea, după expirarea termenului din auto- rizație, sau adaptarea în alte scopuri, fără autorizație, a lucrărilor cu caracter provizoriu, precum și menți- nerea construcțiilor provizorii de șantier după termi- narea lucrărilor de bază ; c) executarea, fără autorizație, a lucrărilor prevăzute la lit. a) ; d) executarea, cu încălcarea autorizației sau a docu- mentației care a stat la baza eliberării acesteia, a lu- crărilor de construire, reconstruire, extindere, transfor- mare, restaurare, modificare a fațadelor construcțiilor, precum și a unor construcții provizorii de șantier în afara incintei acestuia ; 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA IM Nr. 163 e) executarea, fără autorizație, a lucrărilor prevăzute la lit. d) ; f) desființarea, parțială sau totală, fără autorizație sau cu încălcarea acesteia, a construcțiilor și instala- țiilor, precum și a oricăror alte obiective ; g) eliberarea de autorizație de construire în baza unor documentații incomplete sau care nu sînt în con- cordanță cu certificatul de urbanism eliberat, ori în baza altor acte decît cele stabilite ; h) neorganizarea și neexercitarea controlului, con- form legii, de către personalul prefecturilor și pri- măriilor cu atribuții în domeniul urbanismului și ame- najării teritoriului. Contravențiile prevăzute la lit. a) și b) se sancțio- nează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele de la lit. c) și d), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei, iar cele de la lit. e) și h), cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei. Art. 27. — Contravențiile prevăzute la art. 26 se constată de organele de control ale prefecturilor și pri- măriilor pentru faptele săvîrșite în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale. Procesele-verbale de constatare a contravențiilor în- cheiate de personalul de control se înaintează, în ve- derea aplicării sancțiunii, șefului direcției care coordo- nează activitatea de urbanism și amenajare a terito- riului sau, după caz, prefectului sau subprefectului, primarului sau viceprimarului unității adminisțrativ- teritoriale unde s-a săvîrșit contravenția. Contravențiile și amenzile prevăzute la art. 26 pot fi constatate și, respectiv, aplicate și de către perso- nalul din Departamentul pentru urbanism și amena- jarea teritoriului, împuternicit de conducerea acestuia, pe întreg teritoriul țării. Art. 28. — O dată cu aplicarea amenzii pentru con- travențiile constatate potrivit art. 27 se dispune opri- rea executării lucrărilor sau desființarea construcțiilor nelegal realizate, pentru încadrarea în prevederile auto- rizației sau readucerea terenurilor la starea inițială, după caz. Art. 29. — Dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvîrșirii faptei. Art. 30. — în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu s-au conformat în termen dispozi- țiilor din procesul-verbal de contravenție, primăriile vor sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz : a) desființarea construcțiilor, cînd acestea au fost executate fără autorizație sau cu nerespectarea pre- vederilor acesteia ; b) readucerea în stare inițială a construcțiilor la care s-au execdtat lucrări fără autorizație sau cu ne- respectarea prevederilor acesteia, precum și a terenului ocupat de construcții. în cazul admiterii cererii, instanța va stabili terme- nele limită de executare a măsurilor de la lit. a) și b). Persoanele care au beneficiat de subvenție pentru construirea unei locuințe sau a unei case de vacanță, potrivit art. 22 și art. 23, și pentru care s-a dispus măsura prevăzută la lit. a) vor restitui subvențiile pri- mite, cu plata dobînzilor legale pentru perioada în care le-au folosit. _ Art. 31. — în cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanță, în conformitate cu art. 30, se vor aduce la îndeplinire prin grija pri- măriei, cu sprijinul organelor de poliție, cheltuielile urmînd a fi suportate de către persoanele vinovate. Art. 32. — în măsura în care prezenta lege nu dis- pune altfel, se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 pri- vind stabilirea și sancționarea, contravențiilor. CAPITOLUL V Dispoziții finale Art. 33. — Persoanele fizice și juridice care bene- ficiază de teren în condițiile prezentei legi sînt obli- gate să solicite emiterea autorizației de construire și să înceapă construcția în termen de cel mult 1 an de, la data obținerii actului de concesionare a terenului. în caz de încălcare a obligației prevăzute la alin. 1, concesionarea își pierde valabilitatea. Art. 34. — Persoanele fizice și juridice, care reali- zează construcții în condițiile prezentei legi, au obligația de a executa integral construcțiile la termenul prevăzut în autorizație. Construcțiile se consideră terminate dacă s-au reali- zat toate elementele prevăzute în autorizația de con- struire. în cazul cînd construcția nu a fost executată inte- gral la termenul stabilit, autorizația se poate prelungi o singură dată, cu cel mult 1 an, de către organul care a emis-o. Art. 35. — Toate construcțiile proprietate particu- lară realizate în condițiile prezentei legi se declară, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitățile subordonate acestora, după terminarea lor completă și nu mai tîrziu de 15 zile de la data expi- rării termenului prevăzut în autorizația de construire. Cetățenii care nu dețin în proprietate o altă locuin- ță sau o casă de vacanță beneficiază de scutire de im- pozit pe clădiri, pe timp de 10 ani pentru locuința pro- prietate particulară construită în condițiile prezentei legi și de 5 ani pentru casa de vacanță construită în aceleași condiții. Art. 36. — în cazul cînd într-o clădire se realizează mai multe apartamente și suprafețe locative cu altă destinație, proprietarii acestora dobîndesc și o cotă- parte de proprietate asupra tuturor părților de con- strucție și instalații, precum și asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor. O dată cu dreptul de proprietate asupra construc- țiilor, în situația celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dqbîndește și p cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparținînd domeniului privat al statului sau al unităților admi- nistrativ-teritoriale. Cotele-părți prevăzute la alineatele precedente se determină proporțional cu suprafața construită a lo- cuințelor, a caselor de vacanță ori a suprafețelor cu altă destinație din clădire, după caz. Art. 37. — Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcției pentru realizarea căreia el a fost con- stituit. Art. 38. — Autorizarea construcțiilor cu caracter militar se face în condițiile stabilite de Ministerul Apă- rării Naționale și Departamentul pentru urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucră- rilor Publice și Amenajării Teritoriului. 'Art. 39. — Guvernul României va reorganiza struc- turile organizatorice ale prefecturilor și primăriilor pentru cuprinderea atribuțiilor ce le revin în aplicarea prezentei legi. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 5 Art. 40, — Formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 și art. 6 alin. 1 se vor stabili de Departamentul pentru urbanism și amenajarea teritoriului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, și se publică în Monitorul Oficial al României. Art. 41. — Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcției de locuințe și vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispozițiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de lo- cuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberării autoriza- țiilor de construire, reparare și desființare a construc- țiilor, precum și a celor referitoare la înstrăinările și împărțelile terenurilor cu sau fără construcții, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasării con- strucțiilor, precum și a trecerii în proprietatea statu- lui a terenurilor și construcțiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acțiuni de interes de stat, pu- blicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2490/1969 pri- vind stabilirea și sancționarea contravențiilor la nor- mele privind amplasarea și autorizarea construirii, re- parării și desființării construcțiilor și a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decem- brie 1969, precum și orice alte dispoziții contrare pre- zentei legi se abrogă. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 25 iulie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 26 iulie 1991, PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN în temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președin- telui României, promulgăm Legea privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuin- țelor și dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 29 iulie 1991. Nr. 50. ANEXĂ A V I ZAREA ȘI APROBAREA documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului Nr Categorii de documentații Avizează Aprobă crt ) 1 2 3 Guvernul Departamentul pentru urbanism și amenajarea teritoriului Parlamentul A Plan de amenajare a teritoriului Organismele centrale interesate Prefecturile interesate sau Primă- 1. Național Departamentul pentru urbanism și ria municipiului București 2, Zonal amenajarea teritoriului Prefecturile sau Primăria munici- 3. Județean sau al municipiului Organismele centrale interesate piului București București Departamentul pentru urbanism și Primăriile orășenești sau comu- 4. Interorășenesc sau intercomunal amenajarea teritoriului nale interesate 5. Municipal Organismele teritoriale interesate Primăriile municipale Departamentul pentru urbanism și amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 0 1 2 3 6. Orășenesc Organismele teritoriale interesate Primăriile orășenești 7. Comunal Organismele teritoriale interesate .Primăriile comunale B. Pian urbanistic general 1. Municipiul București Departamentul pentru urbanism și Primăria municipiului București amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate 2» Municipiu Departamentul pentru urbanism și Primăriile municipale amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate 3. Oraș Organismele teritoriale interesate Primăriile orășenești 4. Stațiune balneară, climaterică, Departamentul pentru urbanism și Prefecturile turistică amenajarea teritoriului Ministerul Comerțului și Turismu- lui Ministerul Sănătății Organismele teritoriale interesate 5,. Sat Organismele teritoriale interesate Primăriile comunale C. Plan urbanistic zonal 1. Zona centrală a municipiului Departamentul pentru urbanism și Primăria municipiului București București amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate 2. Zona centrală a municipiului Departamentul pentru urbanism și Primăriile municipale amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate 3. Zona centrală a orașului Organismele teritoriale interesate Primăriile orășenești 4. Zona centrală a satului Organismele teritoriale interesate Primăriile comunale 5. Alte zone funcționale din Organismele teritoriale interesate Primăriile locale localități 6, Zone protejate Departamentul pentru urbanism și Prefecturile sau Primăria munici- amenajarea teritoriului piului București Organismele centrale și teritoriale interesate 7« Așezare de vacanță Departamentul pentru urbanism și Prefecturile sau Primăria munici- D. Plan urbanistic de detaliu amenajarea teritoriului piului București Organismele centrale șî teritoriale interesate 1. Investiții din competența de apro- Departamentul pentru urbanism și Prefecturile bare a Guvernului, a altor organe amenajarea teritoriului ale administrației centrale de stat Organismele centrale și teritoriale și cele care se amplasează în zone interesate protejate 2. Investiții din competența de apro- Organismele teritoriale interesate Primăriile locale bare a organelor locale E. Regulamente de urbanism 1; Regulament general de urbanism Organismele centrale interesate Guvernul 2» Regulament local de urbanism Departamentul pentru urbanism și Primăriile locale amenajarea teritoriului MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA l, Nr, 163 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind siguranța națională a României Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art, 1, — Prin siguranța națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabi- litate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîn- grădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fun- damentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și nor- melor democratice statornicite prin Constituție. Art. 2. — Siguranța națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art, 1, Cetățenii români, ca expresie a fidelității lor față de țară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea siguranței naționale. Art, 3. — Constituie amenințări la adresa siguran- ței naționale a României următoarele : a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau in- divizibilității statului român ; b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organi- zații străine de a săvîrșî oricare din aceste fapte ; c) trădarea prin ajutarea inamicului; d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei pu- teri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulga- rea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea aces- tora ; f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor demo- cratice ale statului ori care aduc atingere gravă drep- turilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor ro- mâni sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntre- buințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale ; g) acțiunile prin care se atentează la viața, integri- tatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat ori a reprezentanților altor, state sau ai organizațiilor internaționale, a căror pro- tecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor înche- iate, precum și practicii internaționale; h) inițierea, organizarea, săvîrșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separa- tiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și in- citarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept ; i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl con- stituie săvîrșirea de asemenea fapte ; j) atentatele contra unei colectivități, săvîrșite prin orice mijloace ; k) sustragerea de armament, muniție, materii explo- zive sau radioactive, toxice sau biologice din unitățile autorizate să le dețină, contrabanda cu acestea, produ- cerea, deținerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiții decît cele prevăzute de lege, pre- cum și portul de armament sau muniție, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranța na- țională ; 1) inițierea sau constituirea de organizații sau gru- pări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activită- țile enumerate la lit. a) — k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii. Art. 4. — Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrîngerii sau interzicerii drep- tului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituție sau legi. Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru expri- marea diberă a opiniilor sale politice și nu poate face obiectul unei imixtiuni în viața sa particulară, în fa- milia sa, în domiciliul sau proprietățile sale ori în corespondență sau comunicații, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputației sale, dacă nu săvîrșește vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenințare la adresa siguranței naționale, Art. 5. — Siguranța națională se realizează în con- formitate cu legile în vigoare și cu obligațiile asumate de România prin convențiile și tratatele internaționale referitoare la drepturile omului la care este parte. Art. 6. — Organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale sînt : Serviciul Român de Infor- mații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și Ministerul Apărării Na- ționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate. Activitatea pentru realizarea siguranței naționale este organizată și coordonată de. către Consiliul Su- prem de Apărare a Țării. Art, 7. — Consiliul Suprem de Apărare a Țării are, în domeniul siguranței naționale, următoarele atribuții : a) analizează datele și informațiile obținute și eva- luează starea siguranței naționale ; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr, 163 b) stabilește principalele direcții de activitate și aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlătura- rea amenințărilor prevăzute în art. 3 ; c) stabilește modalitățile de valorificare a informa- țiilor referitoare la siguranța națională ; d) analizează rapoarte și informări referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranța națională ; e) aprobă structurile organizatorice, efectivele și re- gulamentele de funcționare ale Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Servi- ciului de Protecție și Pază ; f) aprobă cheltuielile operative destinate realizării siguranței naționale. CAPITOLUL II Activitatea de informații Art. 8. Activitatea de informații pentru realiza- rea siguranței naționale se execută de Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Infor- mații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la siguranța na- țională, și Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora. Organele de stat prevăzute în alin. 1 se organizează și funcționează potrivit legii și se finanțează de la bugetul administrației centrale de stat. Activitatea organelor de stat prevăzute la alin. 1 este controlată de către Parlament. Art. 9. — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției își organizează struc- turi de informații cu atribuții specifice* domeniilor lor de activitate. Activitatea de informații a acestor organe se des- fășoară în conformitate cu prevederile prezentei legi și ește controlată de Parlament. Art. 1Q. •—Activitatea de informații pentru reali- zarea siguranței naționale are caracter secret de stat. Informațiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decît în condițiile prezentei legi. Art. 11. — Informații din domeniul siguranței na- ționale pot fi comunicate : a) președintelui Senatului, președintelui Adunării Deputaților, precum și comisiilor permanente pentru apărare și asigurarea ordinii publice ale celor două camere ale Parlamentului; b) miniștrilor și șefilor departamentelor din minis- tere, cînd informațiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund ; c) prefecților, primarului general al Capitalei, pre- cum și conducătorilor consiliilor județene, respectiv al municipiului București, pentru problemele ce vizează competența organelor respective ; d) organelor de urmărire penală, cînd informațiile privesc săyîrșirea unei infracțiuni. . Comunicarea informațiilor se aprobă de către con- ducătorii organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Prevederile art. 10 privitoare la apărarea secretului de stat se aplică în mod corespunzător tuturor persoa- nelor prevăzute la alin. 1 lit. a) — d). Art. 12. — Nici o persoană nu are dreptul să facă cunoscute activități secrete privind siguranța națională; prevalîndu-se de accesul neîngrădit la informații, de dreptul la difuzarea acestora și de libertatea de expri- mare a opiniilor. -Divulgarea, prin orice mijloace, de date și informa- ții secrete care pot aduce prejudicii intereselor sigu- ranței naționale, indiferent de modul în care au fost obținute,^ este interzisă și atrage, potrivit legii, răs- punderea celor vinovați. Prevederile alin. 1 și 2 nu aduc atingere libertății de opinie și exprimare, dreptului persoanei de a nu fi tulburată în vbeun fel pentru opiniile sale, ca și în acela de a căuta, de a primi și de a răspîndi informații și idei, prin orice mijloace de exprimare, dacă aceste drepturi se exercită în conformitate cu legile Râmâniei. Art. 13. — Situațiile prevăzute de art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de pro- cedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în sco- pul culegerii de informații, constînd în : interceptarea comunicațiilor, căutarea unor informații', documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar ac- cesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cît și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee ; instalarea de obiecte, întreținerea -și ridicarea acestora din locu- rile în care au fost depuse. Cererea de autorizare se formulează în scris și tre- buie să cuprindă : date sau indicii din care să rezulte existența uneia din amenințările la adresa siguranței naționale prevăzute de art. 3 pentru a cărei prevenire, descoperire sau contracarare este necesară emiterea mandatului; categoriile de activități pentru a căror desfășurare trebuie emis mandatul ; identitatea per- soanei ale cărei comunicații trebuie interceptate, dacă este cunoscută, sau a persoanei care deține informa- țiile, documentele ori obiectele ce trebuie obținute ; descrierea generală, dacă și cînd este posibil, a locului unde urfnează a fi executate, activitățile autorizate ; durata de valabilitate a mandatului solicitat. Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, de către procurori anume desemnați de procurorul general al României. în cazul în care procurorul constată că cererea este justificată, emite un mandat care trebuie să conțină : aprobareaf pentru categoriile de comunicații care pot fi interceptate, categoriile de informații, documente șau obiecte care pot fi obținute ; identitatea persoanei, dacă este cunoscută, ale cărei comunicații trebuie in- terceptate ori care se află în posesia datelor informa- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 9 țiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obținute; organul împuternicit cu executarea ; descrierea gene- rală a locului în care urmează a fi executat manda- tul ; durata de valabilitate a mandatului. Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăși 6 luni. în cazuri întemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fără a se putea depăși, de fiecare dată, 3 luni. Orice cetățean care se consideră vătămat în mod ne justificat prin activitățile care fac obiectul manda- tului prevăzut în alin. 1 ‘— 4 se poate adresa cu plîn- gere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a emis mandatul. Art. 14, — Mandatul emis în baza art. 13 conferă titularilor sau categoriilor de persoane împuternicite dreptul de a deține și folosi, fără a uza de mijloace de constrîngere fizică sau morală, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate și de a fi asistate de persoanele a căror prezență este considerată ne- cesară. Art. 15. — în situațiile care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru siguranța națională, se pot întreprinde activitățile menționate în art. 13, chiar fără autorizarea prevăzută de lege, aceasta urmînd a fi solicitată de îndată ce există posibilitatea, dar nu mai tîrziu de 48 de ore. Art. 16. — Mijloacele de obținere a informațiilor necesare siguranței naționale nu trebuie să lezeze, în nici un fel, drepturile sau libertățile fundamentale ale cetățenilor, viața particulară, onoarea sau reputația lor, ori să îi supună la îngrădiri ilegale. Orice persoană este protejată prin lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovați de inițierea, transmiterea ori executarea unor asemenea măsuri, fără temei legal, precum și de aplicarea abu- zivă a măsurilor de prevenire, descoperire sau contra- carare a amenințărilor la adresa siguranței naționale răspund civil, administrativ sau penal, după caz. Cetățeanul care se consideră lezat în drepturile sau libertățile sale prin folosirea mijloacelor prevăzute la alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru apărare și asigurarea ordinii publice ale celor două camere ale Parlamentului. CAPITOLUL III Obligațiile și răspunderile organelor de stal, organizațiilor publice sau private Art. 17. — în scopul realizării siguranței naționale, ministerele, toate celelalte organe ale statului, orga- nizațiile din sectoarele public sau privat au, potrivit legii, următoarele îndatoriri : a) să acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale în în- deplinirea atribuțiilor ce le revin și să permită acce- sul acestora la datele deținute, care pot furniza in- formații privitoare la siguranța națională ; b) să ia măsurile necesare pentru aplicarea legii pri- vind siguranța națională în domeniile în care își des- fășoară activitatea sau în problemele de care se ocupă ; c) să solicite sprijinul organelor cu atribuții în do- meniul siguranței naționale pentru realizarea măsuri-' lor necesare înfăptuirii siguranței naționale în dome- niul lor de activitate. Art. 18. — Organele și organizațiile deținătoare de secrete de stat, în conformitate cu prevederile legii speciale, sau a căror activitate poate fi vizată prin ac- țiunile considerate, potrivit art. 3, ca amenințări la adresa siguranței naționale, vor întocmi programe pro- prii de prevenire a scurgerii de informații cu caracter secret, care sînt supuse avizării de specialitate Ser- viciului Român de Informații. Răspunderea pentru îndeplinirea obligațiilor prevă- zute în art. 17 și în alin. 1 al prezentului articol re- vine, potrivit legii, conducătorului organului sau or- ganizației respective. Sînt exceptate de la avizarea de specialitate prevă- zută în alin. 1 programele proprii de prevenire a scurgerii de informații cu caracter secret ale Parla- mentului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Ințerne, Serviciului de Informații Ex- terne, Serviciului de Protecție și Pază și Direcției ge- nerale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției. CAPITOLUL IV Sancțiuni Art. 19. — Inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, sprijinirea în orice mod a acestora sau aderarea la ele, deținerea, confecționarea sau folosirea ilegală de mijloace speci- fice de interceptare a comunicațiilor, precum și culege- rea și transmiterea de informații cu caracter secret ori confidențial, prin orice mijloace, în afara cadrului le- gal, constituie infracțiune și se pedepsește cu închi- soare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o in- fracțiune mai gravă. Tentativa se pedepsește. Art. 20. — Desfășurarea, fără mandat, a activități- lor supuse autorizării în condițiile art. 13, cu excepția celor întreprinse în situațiile arătate în art. 15, sau de- pășirea mandatului acordat se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcțio- narului care divulgă, refuză sau împiedică, în orice mod, aducerea la îndeplinire a mandatului eliberat în condițiile prevăzute în art. 13. Tentativa se pedepsește. Art. 21. — Informațiile privind viața particulară, onoarea sau reputația persoanelor, cunoscute inciden- tal în cadrul obținerii datelor necesare siguranței na- ționale, nu pot fi făcute publice. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 Divulgarea sau folosirea, în afara cadrului legal, de către salariații serviciilor de informații, a datelor pre- văzute în alin. 1, constituie infracțiune și se pedep- sește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativă se pedepsește. Art. 22. — Urmărirea penală a infracțiunilor pre- văzute în prezenta lege se efectuează de către orga- nele procuraturii. CAPITOLUL V Dispoziții finale Art. 23. — Documentele organelor de informații și ale celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale se păstrează în arhivele acestora și nu pot fi consultate decît în condițiile legii. Art. 24. — Personalul Serviciului Român de Infor- mații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Pază se compune din cadre militare permanente și salariați civili. Cadrele militare ale organelor prevăzute în alin. 1 au drepturile și obligațiile prevăzute pentru militarii armatei române. Salariaților civili le sînt aplicabile dispozițiile Co- dului muncii și celelalte norme legale referitoare la 'drepturile și obligațiile acestora; Această lege a fost adoptată de Senat în ședința Art. 25, — Personalul prevăzut în art. 24 alin. 1, care îndeplinește atribuții operative, desfășoară acti- vități ce implică exercițiul autorității de stat și are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru aceasta. Art. 26. — Salariații organelor de informații și ai celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu pot face parte din partide sau alte organizații cu ca- racter politic ori secret și nu pot fi folosiți în scopuri politice. Nu pot activa în serviciile de informații persoanele care au fost găsite vinovate pentru acțiuni îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Art. 27. — Salariații organelor de informații și ai celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale au obligația păstrării secretului de stat și profesional, in- clusiv după părăsirea, în orice mod, a serviciului. Art. 28. — Persoanele prevăzute la art. 27, chemate ca martori în fața organelor judiciare, pot face depo- ziții cu privire la faptele și împrejurările ce privesc siguranța națională, de care au luat cunoștință în în- deplinirea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu acestea, numai cu încuviințarea scrisă a șefului orga- nului din care fac parte. Art. 29. — Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziție contrară se abrogă. din 25 iulie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 2S iulie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN In temeiul art 82 lit m) din Decretul-lege nr. -92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președin- telui României, promulgăm Legea privind siguranța națională a României și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României* PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 29 iulie 1991. Nr. 51. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 11 PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. — Salarizarea personalului din organele pu- terii judecătorești, ale procuraturii, din notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia se face ținînd seama de rolul, importanța și răspunderea care revin în exercitarea fiecărei funcții, potrivit anexelor nr. 1—7, care fac parte integrantă din prezenta lege. Art. 2. — Salariile de bază pentru funcțiile de con- ducere și funcțiile de execuție de specialitate din Curtea Supremă de Justiție sînt prevăzute îh anexa nr. 1. Art. 3. — Salariile de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de conducere din Procuratura Generală și Mi- nisterul Justiției sînt prevăzute în anexa nr. 2. Art. 4. — Salariile funcțiilor de la instanțele jude- cătorești, unitățile de procuratură, notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia sînt cuprinse > în anexele nr. 3—7. Art. 5. — Personalul militar din Ministerul Justi- ției, cu atribuții în domeniul coordonării activității penitenciarelor, precum și cel din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia este salarizat po- trivit prevederilor legale aplicabile militarilor din Mi- nisterul de Interne. Art. 6. — Salariile de bază pentru personalul de execuție sînt diferențiate pe funcții și, în cadrul fie- cărei funcții, pe grade sau trepte profesionale. Sala- riile de bază pentru fiecare grad sau treaptă sînt sta- bilite pe 3—4 gradații. Art. 7. — Salariile de bază pentru personalul de conducere sînt cele corespunzătoare funcției de exe- cuție, gradului sau treptei profesionale și gradației în care este încadrat, la care se adaugă o indemnizație de conducere, stabilită anual, care face parte din sa- lariul de bază, diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite, precum și cu pon- derea muncii respective față de activitatea de execu- ție pe care o realizează. Art. 8. — Pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, personalul încadrat pe funcții de specia- litate poate primi un salariu de merit, mai mare cu pînă la 15% față de cel prevăzut la gradația la care este încadrat. Persoanele care beneficiază de salariu de merit și nivelul concret al acestuia, în limita prevăzută la alin. 1, se stabilesc de colegiile organelor centrale, atît pen- tru personalul de specialitate din aparatul propriu, cît și pentru cel din unitățile exterioare sau subordonate acestora, pe baza unor criterii elaborate în acest scop de fiecare dintre aceste organe. Salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 5% din numărul personalului de specialitate pe total minister sau organ central. Activitatea persoanelor res- pective se analizează în fiecare an și în raport cu re- zultatele obținute se stabilește menținerea sau retra- gerea salariului de merit. Art. 9. — Trecerea personalului în gradația imediat superioară se face o dată pe an pentru întreg perso- nalul, de regulă la începutul anului bugetar, ținîndu-se seama de calitățile personale concretizate în rezulta- tele obținute în activitatea profesională, notate cu cali- ficativul „bine" sau „foarte bine". Vechimea minimă necesară pentru trecerea la gra- dația imediat superioară este de 2 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate ca debu- tant sau stagiar, la care vechimea minimă pentru tre- cerea la gradația imediat superioară este de 1 an. Art. 10. — Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele ob- ținute în activitate. încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superi- oară este de cel puțin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariul de debutant. în mod excepțional, pentru persoane cu o compe- tență profesională deosebită, vechimea minimă pre- văzută la alin. 2 poate fi redusă la jumătate. Art. 11. — Activitatea profesională se apreciază anual cu calificativele : „foarte bine", „bine", „satis- făcător" sau „slab". Art. 12. — Persoanele salarizate potrivit prevede- rilor prezentei legi beneficiază de un spor de vechime în muncă de pînă la 15%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program nor- mal de lucru, astfel : Tranșe de vechime în muncă Cota procentuală din salariul de bază --- între 3 și 5 ani 3% --- de la 5 la 10 ani 6% --- de la 10 la 15 ani 9% --- de la 15 la 20 ani 12°, o --- peste 20 ani 15% 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 Sporul de vechime în muncă se plătește cu înce- pere de la 1 al lunii următoare în care s-a împlinit vechimea în muncă. Sporul de vechime se ia în calcul la stabilirea pen- siei și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Art. 13. — Personalul din Direcția generală a peni- tenciarelor și unitățile acesteia beneficiază de sporuri pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții deosebite de muncă. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor^ și condițiile de acordare sînt prevăzute în anexele nr. 6 și 7. • Art. 14. — Dispozițiile legale cu privire la premii și celelalte drepțuri de personal, prevăzute pentru per- sonalul din unitățile bugetare, se aplică în mod cores- punzător. Art. 15. — Premiul anual poate fi redus sau anu- lat în căzui salariaților care, în cursul anului, âu des- fășurat o activitate profesională slabă sau necorespun- zătoare, ori au săvîrșit abateri pentru care ău fost sancționați disciplinar. Aceste drepturi Se anulează în cazul salariaților care au săvîrșit fapte în legătură cu serviciul, pentru care au fost condamnați penal, sau care îi fac necorespunzători funcției pe care o ocupă. Art. 16. — Acordarea sporurilor și premiilor pen- tru personalul din organele centrale, prevăzute de pre- zentă lege, se face îir condițiile stabilite de lege pen- tru. personalul ministerelor și altor organe centrale. Al t. 17. '— Pe lîngă drepturile de salariu mențio- nate în prezenta lege, personalul din unitățile men- ționate la art. 1 beneficiază și de drepturile stabilite prin acte normative speciale. Art. 18. —r Salarizarea personalului de specialitate auxiliar de lâ Curtea Supremă de Justiție și Procu- ratura Generală este cea prevăzută în ane^a nr. 3 pentru personalul instanțelor judecătorești și al unită- ților de procuratură. Art. 19. — Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Gene- rală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu vechimea în specialitate ,și competența profesională, prin ordin al ministrului justiției și, res- pectiv, al procurorului general. Art. 20. — Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție, altele decît cele de speciali- tate juridică și auxiliare activității de judecată din Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, sînt cele stabilite pentru mi- nistere și alte organe cenUale. Art. 21. — încadrarea judecătorilor la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor, experților crimi- naliști și executorilor judecătorești se face prin ordin al ministrului justiției și, după caz, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din uni- tățile de justiție, procuratură și notariate, de către președintele tribunalului, de procurorul șef al procu- raturii județene sau a municipiului București, respec- tiv de notarul șef al notariatului județean sau al mu- nicipiului București, în condițiile prezentei legi și ale legilor de organizare. Art. 22. — Judecătorii, procurorii și notarii se în- cadrează pe grade .profesionale I, II, III, IV și V. La tribunalele și procuraturile județene și ale mu- nicipiului București se încadrează numai judecători și, respectiv, procurori de grade profesionale I, II și III. Judecătorii și procurorii stagiari, precum și notării debutahți, după promovarea examenului de definiti- vat, sînt încadrați în gradul profesional V. La numirea în funcție și stabilirea gradului profe- sional pentru judecătorii și procurorii care nu au mai exercitat aceste funcții și provin din alte sectoare de activitate, vechimea în specialitate se majorează cu 3 ani. - Art. 23. — încadrarea și salarizarea, experților cri- minaliști se fac pe trei grade profesionale. Art. 24. — Numirea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere la instanțele judecătorești și uni- tățile de procuratură județene, ale municipiului Bucu- rești și locale se face dintre judecătorii și procurorii de gradul I—IV, în funcție de calitățile lor profesio- nale și organizatorice, prin ordin al ministrului justi- ției și, respectiv, al procurorului general. Art. 25. — Numirea notarilor în funcții de condu- cere la notariatele județene și al municipiului Bucu- rești, precum și la notariatele locale, se face indiferent dă gradul acestora, în funcție de calitățile lor profe- sionale, prin ordiri al ministrului justiției. Judecătorii care sînt încadrați ca notari pe grade profesionale pot fi numiți notari șefi din momentul încadrării. Art. 26. — în funcțiile de conducere de la Labora- torul central de. expertize criminalistice și labora- toarele interjudețene vor fi numiți, prin ordin al"mi- nistrului justiției, experți criminaliști, indiferent de grad, desemnați în funcție de calitățile lor profesio- nale și organizatorice. Art. 27. — în unitățile prevăzute la art. 1 pot fi utilizate, în raport cu specificul unor activități, .și alte funcții, cu niveluri de salarizare prevăzute de lege pentru unitățile bugetare. Art. 28. — Personalul de specialitate trimis în străi- nătate, invitat pe contul organizațiilor sau altor parte- neri externi, pentru acțiuni științifice, culturale, ar- tistice sau sportive, beneficiază în țară de drepturile stabilite prin hotărîrea Guvernului pentru unitățile bugetare. Pe postul celor trimiși în străinătate, potrivit alin. 1, pentru o perioadă' mai mare de o lună, pot fi angajate,’ pe durată determinată, alte persoane, potrivit legii.' Art. 29. — La aplicarea prezentei legi se ya pro- ceda la reîncadrarea întregului personal pe noile func- ții, grade și trepte profesionale, precum și pe gradații,' astfel ca noul salariu să nu fie inferior salariului ta- rifar avut. La reîncadrare se va ține seama de com- petența profesională reflectată în rezultatele obținute pînă la data reîncadrării, precum și de nivelul de pre- gătire al fiecărei persoane. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 13 Art. 30. — în legătură cu modul de aplicare a pre- vederilor prezentei legi, se pot face contestații, după caz, la Colegiul Curții Supreme de Justiție, al Minis- terului Justiției sau al Procuraturii Generale, de către personalul încadrat de aceste organe, în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a măsurii. Con- testațiile se soluționează în termen de 20 de zile. Contestațiile, formulate de personalul încadrat de conducerile tribunalelor și celorlalte unități exterioare ale Ministerului Justiției sau ale procuraturilor jude- țene și a municipiului București se pot adresa comisi- ilor constituite în acest scop de Ministerul Justiției și Procuratura Generală ; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător. Art. 31. — Salariile prevăzute de prezenta lege sînt brute și impozabile, potrivit legii. Ele nu cuprind suma fixă acordată sub formă de indexare și nici compen- sațiile pentru creșterea prețurilor. Art. 32. — Statele de personal ale unităților exte- rioare subordonate Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se aprobă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor. Statele de funcții pentru aceste unități se aprobă de Ministerul Justiției și, respectiv, Procuratura Generală. Statul de funcțiț al Curții Supreme de Justiție, în- tocmit potrivit prevederilor legale, se aprobă de co- legiul de conducere al curții. Statele de funcții se întocmesc în limita posturilor aprobate, potrivit legii. Art. 33. — Dispozițiile prezentei legi intră în vi- goare la data de 1 aprilie 1991, dată pînă la care rămîn valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 14/1990 privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție și a aparatului acesteia, Decretul- lege nr. 140/1990 privind încadrarea și salarizarea per- sonalului. din unitățile de justiție și procuratură, art. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 987/1990 privind orga- nizarea și funcționarea Ministerului Justiției, precum și orice alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 25 iulie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BlRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 26 iulie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președin- telui României, promulgăm Legea cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 29 iulie 1991. Nr. 52. ANEXA Nr. 1 SALARIILE de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție de specialitate din Curtea Supremă de Justiție Nr Salariul de bază lunar crt. Func*ia --- lei --- A. Funcții de conducere 1. Președintele Curții Supreme de Justiție 32.000 2. Vicepreședinte la Curtea Supremă de Justiție 28.000 3. Președinți de secție la Curtea Supremă de Justiție 26.000 B. Funcții de execuție de specialitate juridică 4. Judecător 24.000- 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 Funcția CITIm § Salariul de bază — lei —............................... ' - ______________Gradația 2^ 1 2 3 4 Vechimea minimă în specialitate C. Funcții de execuție de specialitate juridică pe grade profesionale 5. Consultant juridic gr, I S 18.900 19.600 6. Consultant juridic gr. II S 16.400 16.950 7. Consultant juridic gr. III S 14.350 14.850 8. Consultant juridic gr. IV S 12.700 13.100. 9. Consultant juridic gr. V S 11.550 11.900 20.300 21.050 14 ani 17.^00 18.250 11 ani 15.350 15.850 8 ani 13.500 13.900 5 ani 12.300 ■ 1 I- 2 ani cu examen de definitivat sau, după caz, 5 ani în alte func- ții de specialitate D, Funcții de conducere Nn crt Funcția Indemnizația de conducere — lei — 10. Consultant juridic șef Salariul de bază corespunzător funcției de execuție Indemnizația de conducere ma- ximă 2.900 ANEXA Nr. 2 SALARIILE de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de conducere din Procuratura Generală și Ministerul Justiției A. Funcții din conducerea Procuraturii Generale Nr. crt Funcția Salariul de bază lunar — lei — 1. Procuror general 28.000 2. Prim-adjunct al procurorului general 26.000 3. Adjunct al procurorului general 24.000 B. Indemnizații de conducere Nr Indemnizația de conducere maximă crt‘ Funcția --- lei --- 4. Director, procuror șef direcție 4.500 5. Director adjunct, procuror șef direcție adjunct 4.000 6. Judecător inspector, procuror inspector 3.600 7. Șef serviciu, procuror șef serviciu 3.300 8. Șef birou, procuror șef birou 3.000 ANEXA Nr. 3 INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI ȘI UNITĂȚI DE PROCURATURĂ Salarii de bază pentru funcțiile de specialitate A. Funcții de execuție Nn •g 8 Salariul de bază --- lei crt. FunCtia ________________________a M 1______2______3______4_____________________________________ a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Judecător, procuror ; gr. I s 18.900 19.600 20.300 21.050 14 ani 2. Judecător, procuror ; gr. II s 16.400 16.950 17.600 18.250 11 ani 3. Judecător, procuror ; gr. III s 14.350 14.850 15.350 15.850 8 ani 4. Judecător, procuror ; gr. IV s 12.700 13.100 13.500 13.900 5 ani 5, Judecător, procuror ; gr. V s 11.550 11.900 12.300 --- 2 anî cu examen de definitivat sau, pentru judecători, după caz, 5 ani în alte funcții de speciali- 6. Judecător, procuror ; stagiar s 8.600 8.850 tate, conform legii MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 15 Nr Salariul de bază --- lei Vechimea minimă crt Funciia Nivelul Gradația în specialitate studiilor 1 2 3 4 7^ Executor judecătoresc I s 11.200 11.550 11.900 12.300 5 ani în funcții auxiliare sau eco- nomice 8. Executor judecătoresc II s 10.550 10.850 11.200 11.550 3 ani în funcții auxiliare, juridice sau economice 9. Executor judecătoresc III s 9.100 9.350 9.650 9.950 1 an în funcții auxiliare, juridice sau economice 10. Executor judecătoresc debutant s 8.100 *--- •---• b) Funcții de execuție pe trepte profesionale 11. Grefier instanță judecată, secre- M 7.650 7.950 8.250 8.850 8 ani în funcții auxiliare juridice tar procuratură ; I 12. Grefier instanță judecată, secre- M 6.850 7.100 7.350 7.650 6 ani în funcții auxiliare juridice tar procuratură, grefier-dactilo- graf ; II 13. Grefier instanță judecată, secre- M 5 900 6.100 6.350 6.600 4 ani în funcții auxiliare juridice tar procuratură, grefier-dactilo- graf ; III 14. Grefier instanță judecată, secre- M 5.100 5.300 5.500 5.700 1 an în funcții auxiliare juridice tar procuratură, grefier-dactilo- graf ; IV 15. Grefier instanță judecată, secre- M 4.450 "---" -----------, tar procuratură, grefier-dactilo- graf ; debutant 16. Executor judecătoresc I M 7.950 8.250 8.550 8.850 6 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative 17. Executor judecătoresc II M 6.850 7.100 7.350 7.650 4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative 18. Executor judecătoresc III M 5.900 6.100 6.350 6.600 3 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative 19. Executor judecătoresc IV M 5.100 5.300 5.500 5.700 1 an în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative 20. Executor judecătoresc debutant M 4.450 ------ ------ ------ ----. 21. Arhivar-registrator I M 6.100 6.350 6.600 6.850 ---. 22. Arhivar-registrator II M 5.300 5.500 5.700 5.900 ------ 23. Arhivar-registrator III M 4.600 4.750 4.900 5.100 G 24. Arhivar-registrator debutant M 4.000 --- •---• ---- 25. Agent procedural G 4.750 4.900 5.100 5.300 --- 26. Aprod G 4.450 4.600 4.750 4.900 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 B. Funcții de conducere Indemnizația de conducere Funcția maximă --- lei --- 1. Președinte tribunal, procuror șef Salariul corespunzător funcției de 3.600 procuratură județeană și a mu- execuție nicipiului București 2. Vicepreședinte tribunal, procu- 3.200 ror șef adjunct procuratură ju- dețeană și a municipiului Bucu- rești 3. Judecător inspector, procuror 2.900 inspector 4. Președinte secție tribunal, pro- _ --- 2.900 curor șef birou 5. Președinte judecătorie, procuror 2.900 șef procuratură locală 6. Vicepreședinte judecătorie, pro- 2.100 curor șef adjunct procuratură locală 7. Prim-grefier tribunal, secretar 800 șef procuratură județeană 8. Grefier șef secție tribunal, jude- 500 cătorie, secretar șef procuratură locală NOTA : a) La numirea în funcție și stabilirea treptei profesionale pentru grefier și secretar de procuratură pot fi luate în considerare perioadele lucrate în funcții economice și administrative și, în acest caz, vechi- mea minimă în specialitate, prevăzută în anexă, se majorează cu 3 ani. b) Judecătorii și procurorii stagiari pot fi trecuți de la gradația 1 la gradația 2 după trecerea unei perioade de 1 an, cu îndeplinirea și a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru acordarea gradației su- perioare. ANEXA Nr. \ NOTARIATE DE STAT Salarii de bază pentru funcțiile de specialitate A. Funcții de execuție _______Salariul de bază --- lei______ Nr. 3 ° crt Funcția o 2 _____ Gradația______________ Vechimea minimă în specialitate 1 2 3 4 a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Notar gradul I S 15.850 16.400 16.950 17.600 13 ani 2. Notar gradul II S 13.900 14.350 14.850 15.350 10 ani MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 Nr Nivelul _______Salariul de bază --- lei______ crt. Funcția studiilor _________Gradația__________ ___ Vechimea minimă 1 2 3 4 în specialitate 3. Notar gradul III s 12.300 12.700 13.100 13.500 7 ani 4. Notar gradul IV s 11.200 11.550 11.900 --- 4 ani 5. Notar gradul V s 10.250 10.550 10.850 --- 1 an 6. Notai' debutant S 8.350 --- --- --- ---. b) Funcții de execuție pe trepte profesionale 7. Secretar I M 7.350 7.650 7.950 8.250 6 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative 8. Secretar, M 6.600 6.850 7.100 7.350 4 ani în funcții auxiliare juridice, secretar-dactilograf ; II economice și administrative 9. Secretar, M 5.900 6.100 6.350 6.600 2 ani în funcții auxiliare juridice, secretar-dactilograf ; III economico și administrative 10. Secretar, M 5.700 5.900 6.100 --- 1 an în funcții auxiliare Juridice, secretar-dactilograf ; IV economice șî administrative 11. Secretar debutant M 4.000 ■--- --- --- ■---■ 12. Conducător M 6.100 6.350 6.600 6.850 5 ani în funcții auxiliare juridice, carte funciară I economice și administrative 13. Conducător M 5.700 5.900 6.100 6.350 3 ani în funcții auxiliare juridice, carte funciară II economice și administrative 14. Conducător M 4.750 4.900 5.100 --- 1 an în funcții auxiliare juridice, carte funciară III economice și administrative 15. Conducător M 4.000 --- --- ---’ --- carte funciară debutant 16. Arhivar M 4.750 4.900 5.100 --- --- G 17. Aprod G 4.300 4.450 4.600 4.750 --- B. Funcții de conducere Nr Indemnizația de conducere maximă crt Functia --- lei --- 1. Notar șef la notariatul județean sau al municipiului București 2.900 2. Notar șef adjunct la notariatul județean sau al municipiului București 2.100 3. Notar șef la notariatul local 2.100 4. Notar șef adjunct la notariatul local 1.500 5. Secretar șef 500 NOTĂ : Funcția de secretar șef se poate folosi la notariatele de stat județene și al municipiului București, precum și la notariatele locale cu volum mare de activitate, stabilite de Ministerul Justiției. în funcția de secretar șef pot fi încadrați numai secretari treapta I—II, ținînd seama de calitățile lor profesionale și organizatorice. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 163 ANEXA Nr. 5 LABORATOARE DE CRIMINALISTICĂ Salarii de bază pentru funcțiile de specialitate A. Funcții de execuție pe grade profesionale Salariul de bază — lei Nr. Funcția Nivelul Gradația______________ Vechimea minimă crt studiiloi 1 2 3 4 în specialitate 1. Expert criminalist gr. I s 13.500 13.900 14.350 14.850 12 ani 2. Expert criminalist gr. II s 11.900 12.300 12.700 13.100 10 ani 3. Expert criminalist gr. III s 10.550 10.850 11.200 11.550 6 ani 4. Asistent criminalist I s 9.650 9.950 10.250 4 ani 5. Asistent criminalist II s 8.850 9.100 9.350 «a 1 an 6. Asistent criminalist debutant s 8.100 --- --- --- B. Funcții de conducere Nr. crt Indemnizația de conducere maximă — lei — Funcția 1. Șef laborator central de expertiză criminalistică 2. Șef adjunct laborator central de expertiză criminalistică 3. Șef laborator interjudețean de expertiză criminalistică 2.900 2.100 2.100 ANEXA Nr. 6 SALARIZAREA personalului civil din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia 1. Personalul civil din Direcția generală a peniten- ciarelor este salarizat în condițiile prevăzute de lege pentru aparatul ministerelor și celorlalte organe cen- trale de stat. Personalul civil din Unitățile exterioare ale Direcției generale a penitenciarelor este salarizat potrivit pre- vederilor legale aplicabile în unitățile bugetare. 2. Salarizarea funcțiilor de specialitate specifice din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile aces- teia se face prin asimilare cu funcțiile de specialitate din aparatul ministerelor și altor organe centrale și, respectiv, din unitățile bugetare. 3. Personalul civil din Direcția generală a peniten- ciarelor și din unitățile acesteia beneficiază de o ma- jorare a salariului de bază cu pînă la 25%. Această majorare face parte din salariul de bază. 4. Personalul didactic și auxiliar didactic, precum și personalul medico-sanitar din unitățile subordonate Direcției generale a penitenciarelor beneficiază de o majorare a salariului de bază cu pînă la 30%. 5. Personalul civil din Penitenciarul Poarta Albă și Secția Chilia Veche, din subordinea Penitenciarului Tulcea, beneficiază în continuare de indemnizația de 20% la salariul de bază, pentru prestarea serviciului în dispozitiv permanent de luptă. 6. Acordarea drepturilor prevăzute la pct. 4 și 5 nu exclude majorarea salariului de bază stabilit la pct. 3. ANEXA Nr. 7 SPORURI la solda personalului militar din unitățile Direcției generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției 1. Personalul militar care; pentru îndeplinirea atri- buțiilor ce îi revin, prestează, de regulă, serviciul în timpul nopții, are dreptul la un spor pentru munca de moapte de 15%, care se calculează la solda de bază. 2. Subofițerii care asigură paza și supravegherea de- ținuților, reținuților, arestaților preventiv și sancționa- ților cu închisoare contravențională, precum și minori- lor internați în penitenciare, școli speciale de muncă și reeducare, spitale penitenciare, în secții (ateliere) de producție, puncte de lucru sau în mijloace de transport au dreptul — pe timpul efectiv prestat în astfel de condiții — la o indemnizație pentru pază și suprave- ghere de 5% din solda defaza. Indemnizația de pază și supraveghere se ia în calcul la stabilirea pensiei mi- litare de stat și a pensiei suplimentare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea ), Nr. 163 19 3. Subofițerii de penitenciare care asigură, minimum 10 ore pe zi, paza deținuților care muncesc, cărora nu li se poate compensa timpul prestat suplimentar cu timp liber corespunzător, au dreptul la o indemnizație de 5 — 15% din solda de bază, care se stabilește prin ordin al ministrului justiției. Pe timpul cît beneficiază de indemnizația prevăzută Ia alin. 1, subofițerii nu vor primi indemnizația prevă- zută la pct. 2 pentru paza și supravegherea deținuților. 4. Subofițerii prevăzuți la pct. 3, care aduc o con- tribuție deosebită la realizarea și depășirea planului de venituri al unității, pot fi recompensați, la propu- nerea comandanților de penitenciare, dintr-un fond de 0,5% calculat la fondul de salarii al subofițerilor de penitenciare, care se constituie la dispoziția Ministeru- lui Justiției pentru Direcția generală a penitenciarelor. 5. Subofițerii care au în primire cai sau cîinî de serviciu au dreptul, pe perioada respectivă, la o in- demnizație de 5% din solda de bază. EDITOR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate 3 Biroul de publicitate șl difuzare pentru Monitorul Oficial, București, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02. Tiparul : Regia autonomă „Monitorul Oficial-, București, str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163/1991, conține 20 de padini.