MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul III — Nr. 157 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE Joi, 25 iulie 1991 SUMAR Nr. Pagina HOTÂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 461. — Hotărîre privind organizarea și funcționarea învățămîntului în România în anul școlar (uni- versitar) 1991/1992 .................... 1—7 483. — Hotărîre privind aprobarea renunțării la cetă- țenia română de către unele persoane . 8 HOTĂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÎRE privind organizarea și funcționarea învățămîntului în România în anul școlar (universitar) 1991/1992 Guvernul României hotărăște : Cetățenii României au dreptul la învățătură, indi- ferent de origine socială, sex, apartenență etnică, politică sau religioasă și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor funda- mentale ale omului. în România, învățămîntul este organizat de stat, are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurîndu-i-se accesul la toate gradele și formele de învățămînt, cît și posibilitatea trecerii de la un tip de școală la altul. Statui asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor pînă la vîrsta de 16 ani, prin cuprinderea în diferite forme de învățămînt sau de ocrotire. învățămîntul de toate gradele se desfășoară în limba română. Cetățenilor aparținînd minorităților naționale li se asigură, în cadrul programei școlare, predarea limbii materne și a altor discipline de formare și educare, de cunoaștere a tradițiilor istorice și culturale, în vederea păstrării și dezvoltării patrimoniului cultural-național. întregul învățămînt este coordonat de Ministerul Învățămîntului și Științei, care răspunde de organiza- rea, conținutul și controlul procesului instructiv-edu- cativ. CAPITOLUL A Sistemul de învățămînt Art. 1. — în anul școlar 1991/1992, sistemul de învățămînt din România cuprinde : — învățămîntul preșcolar; — învățămîntul primar cu clasele I—IV ; — învățămîntul gimnazial cu clasele V—VIII ; — învățămîntul liceal cu clascde IX—XII sau IX— XIII ; — învățămîntul profesional cu anii I—III sau I—IV; — învățămîntul complementar sau de ucenici cu anii I—II ; — învățămîntul tehnic de maiștri cu anii I—II sau I—III ; — învățămîntul postliceal de specialitate cu anii I— II sau I—III; — învățămîntul superior de scurtă durată (colegii) cu anii I—III; , — învățămîntul superior de lungă durată cu anii I—VII; — învățămîntul postuniversitar ; — doctoratul; — alte forme de perfecționare. SECȚIUNEA I învățămîntul preșcolar Art. 2. — învățămîntul preșcolar se organizează pentru copii în vîrstă de 3'—6 (7) ani și se realizează prin grădinițe cu program normal, cu program pre- lungit, cu program săptămînal sau prin grădinițe spe- ciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal. Grădinițele se înființează de către inspectoratele șco- lare șLde societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome» 2 MONITORUL OFICIAL AL Grădinița se organizează cu cel puțin o grapă de copii din aceeași localitate sau din două localități ru- rale apropiate. Activitățile în grădinițe,se desfășoară pe grupe de copii. 'Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii și nu mai puțin de 20 copii. La grădinițele speciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal organizate^ de Ministerul Învățămîntului și Științei și Secretariatul de Stat pentru Handicapați- grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii și nu mai puțin de 8 copii. Pentru fiecare grupă de preșcolari se încadrează cîte, o educatoare, iar la grădinițele cu program prelungit, săptămînal și la cele speciale pentru copii handica- pați se încadrează încă o educatoare la fiecare grupă pentru tura de după-amiază. La grădinițele cu program săptămînal se încadrează încă o educatoare la fiecare două posturi. La grădi- nițele speciale pentru copii handicapați se încadrează cîte- o educatoare la fiecare grupă, pentru desfășurarea ■activității cu copiii în zilele libere. Art. 3. — Pentru copiii orfani, fără susținători le- gali sau proveniți din familii dezorganizate, se organi- zează case de copii preșcolari, de către inspectoratele' școlare. Activitatea în casele de copii preșcolari se desfă- șoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 8 copii. încadrarea cu educatoare la aceste unități se face conform reglementărilor prevăzute la art. 2. SECȚIUNEA II Învățămîntul primar și gimnazial Art. 4. — învățămîntul primar se organizează ca învățămînt de zi și funcționează cu clasele I—IV, de regulă, cu program de dimineață. în clasa I a învățămîntului primar sînt cuprinși, de regulă, copiii care au împlinit vîrsta de 6—7 ani pînă la data începerii anului școlar. Art. 5. — în funcție de mărimea populației șco- lare, de gradul de dispersare a localităților și de baza materială existentă, învățămîntul primar funcțio- nează în școli cu clasele I—IV, I—VIII sau în licee. în învățămîntul primar, clasa I se constituie, în me- die, din 30 elevi, fără a depăși 40 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi. Clasele II—IV -pot funcționa în continuare cu efec- tivele din anul școlar precedent, dar nu mai' mult de 40 elevi. ■ Activitatea de învățămînt pentru fiecare clasă se asigură de către un învățător, iar la limbile moderne, de către profesori de specialitate. în localitățile izolate sau cu efective mici .de elevi se organizează școli cu clasele I—IV, cu predare simul- tană, dacă există cel puțin 4 elevi de' vîrșta acestor clase și dacă au fost cuprinși în școală toți copiii de vîrsta claselor I—IV din localitatea respectivă. Desfă- șurarea procesului de învățămînt se asigură de către : ~ un învățător pentru 4—20 elevi; — doi învățători pentru 21—40 elevi, de regulă unul la clasele I și III și al doilea la clasele II și IV ; — trei învățători pentru 41—60 elevi; — patru învățători pentru peste 60 elevi. ROMÂNIEI, PARTEA Ț Nr. 157 Art. 6. — Învățămîntul gimnazial se organizează ca învățămînt de zi, cu clasele V—VIII. în învățămîntul gimnazial, clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin- de 10 elevi, în funcție de baza materială existentă. Art. 7. — în comunele și satele în care funcționează numai școli cu predare în limbi ale minorităților na- ționale este obligatoriu să se organizeze clase cu pre- dare ’în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10; Art. 8. în cadrul învățămîntului primar și gim- nazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza școli cu clasele I—VIII cu program de muzică, arte plastice și coregrafie sau școli cu program de educație fizică și sport. Școlile cu program de educație - fizică și sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest pro- gram se pot organiza și în cadrul altor scoli cu cla- sele I—VIII. Clasele de început din școlile cu program de mu- zică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și 'sport, se constituie din 25—30 elevi. Activitatea de învățămînt din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, la începutul fiecărui an școlar, de către Ministerul Învățămîntului și Științei, în funcție de specificul activității. Art. 9. — Pentru promovarea activității elevilor din învățămîntul primar, gimnazial și liceal, cu aptitudini pentru sport, .funcționează cluburi sportive, ca insti- tuții de învățămînt cu profil special. Elevii acestor cluburi sînt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază. -Cluburile sportive școlare pot funcționa ca unități independente sau în cadrul unor școli și licee. în cadrul cluburilor sportive școlare activitatea se organizează pe grupe ; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului și Științei. Art. 10. — Pentru copiii cu handicap senzorial și mintal se organizează, de către Ministerul învățămîn- tului ^i Științei și Secretariatul de Stat pentru Han- dicapați, școli cu clasele I—VIII. Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau pro- veniți din familii dezorganizate se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și uni- tăți de învățămînt. în școlile pentru copii cu handicap senzorial șr min- tal, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se consti- tuie din 4—8 elevi. La clasele de copii școlari care funcționează împre- ună cu școli speciale pentru copii handicapați, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nU mai puțin de 8 elevi. La clasele de copii școlari, grupele se constituie din 15 elevi. Art. 11. — Pentru a oferi copiilor și elevilor posi- bilitatea de a desfășura activități extrășcolare, funcțio- nează, ea instituții specializate subordonate inspectora- telor școlare, cluburi ale copiilor și elevilor, adminis- trații permanente ale taberelor școlare. în municipiul București funcționează Palatul copii^ lor, subordonat Inspectoratului școlar al municipiului București. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea j, Nr. 157 3 Activitatea în aceste instituții se desfășoară pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Ști- inței. Art. 12. — Învățămîntul preșcolar, primar și gim- nazial se desfășoară pe baza unor planuri de învăță- mîntiși programe unitare elaborate de Ministerul În- vățămîntului și Științei. Art. 13. — Școlile primare ^și gimnaziale se înfiin- țează de către inspectoratele școlare, cu respectarea prevederilor legale, SECȚIUNEA III învățămîntul liceal Art. 14. — Învățămîntul' liceal se organizează prin licee, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX—XII sau IX—XIII învățămînt de zi sau seral. Art. 15. — Învățămîntul liceal se organizează prin : • — licee teoretice ; — licee industriale ; — licee agricole ; •— licee'silvice ; — licee sanitare (în lichidare cu clasele X—XII) ; — licee economice, administrative și de servicii ; — licee de informatică ; — licee de metrologie ; — școli normale ; — licee de artă ; — licee cu program de educație fizică și sport; —■ licee-militare ; —- seminarii teologice. Art. 16..— a) Liceele teoretice se organizează cu clasele IX—XII învățămînt de zi și IX-—XIII învă- țămînt seral în profilurile : real și umanist. b) Școlile - normale se organizează cu clasele IX— XIII învățămînt de zi. c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administrative și'de servicii, deartă, cu program de educație fizică și sport, de informatică și de metrologie se organizează cu clasele IX—XII învățămînt. de zi. Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de artă, administrative și de servicii pot fi organizate și cu clasele IX—XIII învățămînt seral. d) Liceele militare se organizează de Ministerul Apă- rării Naționale și Ministerul de Interne, potrivit nor- melor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învățămînt și a programelor școlare avi- zate de Ministerul- Învățămîntului jși Științei. e) Seminariile teologice se organizează de Secreta- riatul de Stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de învă- țămînt și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățămîntului și Științei. Art. 17. — în învățămîntul liceal, clasele se consti- tuie din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi. În liceele de artă și în cele cu program de educație fizică și sport, clasele de început se constituie din 25— 30 elevi. Art. 18. — Admiterea în clasa a IX-a în învățămîn- tul liceal se face^prin concurs, organizat potrivit nor- melor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Știin- ței. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățămîntului gimnazial. Elevii admiși în clasa a IX-a de liceu, în anul școlar 1991/1992, pot continua studiile pînă la absolvirea învățămîntului liceal. Art. 19. — Promovați! clasei a XH-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XlII-a cursuri serale, de la toate tipurile^de licee, pot susține examenul de bacalaureat La școlile normale examenul de bacalaureat se sus- ține după promovarea clasei a XlII-a. Diploma de bacalaureat, eliberată de Ministerul Învățămîntului și Științei pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv liceele militare și seminariile teologice), conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățămîntul superior, în învățămîntul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studii medii. SECȚIUNEA IV învățămîntul profesional, complementar sau de ucenici Art. 20. — Învățămîntul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3—4 ani învă- țămînt de zi. Școlile profesionale se organizează de Ministerul Învățămîntului și Științei, prin inspectora- tele școlare, ministere, departamente, alte organe cen- trale și locale, precum și' de prefecturi și Primăria mu- nicipiului București. Aceste școli pot funcționa de sine stătător sau împreună cu licee, școli tehnice de maiștri șr școli postliceale de specialitate, constituind grupuri școlare cu conducere unică. Prin pfbcesul de învățămînt ce se organizează în aceste școli se asigură atît pregătirea profesională și instruirea practică, cît și o pregătire generală, asemă- nătoare Celei din clasele IX—X de liceu. Clasele de elevi din școlile profesionale se consti- tuie,'în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Art. 21. — Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabi- lite de Ministerul, Învățămîntului și Științei. La con- cursul de admitere pot participa absolvenți ai învăță- mîntului gimnazial. Art. 22, — La școlile profesionale, studiile se în- cheie prin examen de absolvire. Promovați! acestui examen primesc diplomă de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul să exercite meseria respectivă, în concordanță cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Învățămîntului și Științei și Mi- nisterul Muncii și Protecției Sociale. Art. 23. — în anul școlar 1991/1992 se organizează, în continuare, învățămînt profesional pentru absolven- ții clasei a X-a. îh aceste școli, înscrierea elevilor se face¹ potrivit normelor stabilite de^ Ministerul Învăță- mîntului și Științei.- Art. 24. — Învățămîntul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrației locale, respectiv de către agenții economici, cu avizul Ministerului • Învățămîntului și Științei, pentru promo- vați! clasei a VUI-a gimnaziale care nu au fost cu- prinși în învățămîntul liceal sau profesional. Învățămîntul complementar sau de ucenici se orga- nizează ca învățămînt de zi cu durata ’de 2 ani. Cla- sele se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea pot funcționa în cadrul grupurilor școlare, școlilor pro- fesionale sau școlilor cu clasele I—VIII. în cadrul învățămîntului complementar său de uce- nici se asigură pregătirea generală, precum și pregă- tirea profesională și de instruiri practică într-o mese- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I,, Nr. 157 rie corespunzătoare nevoilor locale din cooperație, prestări servicii, inițiativă particulară, asociații cu caracter industrial și alte sectoare. Art. 25. — Meseriile în care se pregătesc elevii prin învățămîntul complementar sau de ucenici se aleg din cele 'prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale. Art. 26. — încheierea studiilor învățămîntului com- plementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire. Absolvenții primesc diplomă de absolvire, care. le conferă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu nomenclatoarele stabilite de MinisteruF Învățămîntului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Art. 27. — Absolvenții învățămîntului complemen- tar sau_ de ucenici,' precum și cei de la învățămîntul profesional, care doresc să continue studiile în învăță- mîntul liceal, pot susține examene de diferență, orga- nizate sub formă de concurs, _ pentru înscrierea în clasa a X-a și respectiv a Xl-a pentru cei de la învă- țămîntul profesional. SECȚIUNEA v învățămîntul tehnic de maiștri Art. 28. — Învățămîntul tehnic de maiștri se reali- zează, la solicitarea -agenților economici, prin școli tehnice de maiștri cu o durată de IV2 — 2 ani cursuri de zi sau 2—3 ani cursuri serale, organizate de minis- tere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire. Art. 29. — Clasele la școlile tehnice ae maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se orga- nizează în cadrul grupurilor școlare. Art. 30. — Concursul și condițiile de admitere, pre- cum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri se organizează potrivit normelor stabilite d.e Ministerul Învățămîntului și Științei. Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc di- plomă de absolvire, care le conferă dreptul să profe- seze în specialitatea respectivă, în concordanță cu no- menclatoarele stabilite de Ministerul Învățămîntului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. SECȚIUNEA VI Învățămîntul postliceal de specialitate Art. 31. — Învățămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli poștliceale de specialitate organizate de Ministerul Învățămîntului și Științei, la propunerea, ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor* profesii de nivel, mediu tehnic, economic său social-cultural și sanitar. Școlile poștliceale de specialitate se organizează ca înyățămînt de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățămînt liceal, avînd conducere unică. Art. 32.—■ Clasele școlilor poștliceale de specialitate șe constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Art. 33. — Admiterea în școlile poștliceale de spe- cialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Științei. Absolvenții primesc diplomă de absolvire, care Ie conferă dreptul să profeseze în specialitatea*absolvită, în- concordanță cu nomenclatoarele stabilite de Minis- terul Învățămîntului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. SECȚIUNEA VII Alte categorii de școli Art. 34. — Ministerul Învățămîntului și Științei și Secretariatul de Stat pentru Handicapați organizează cămine-școală pentru copii cu handicap mintal, motor și mintal-motor, școli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor și mintal-motor, licee și școli poștliceale speciale pentru elevi eu handicap vizual și motor, școli speciale de re- educare și cursuri de calificare si recalificare pentru invalizi. Procesul de învățămînt din aceste școli se des- fășoară pe baza planurilor de învățămînt și programe- lor școlare specifice, avizate de Ministerul învățămîn- tului și Științei. Art. 35. — Pentru terapia tulburărilor de limbaj la copiii și elevii din grădinițe, din învățămîntul primar și gimnazial, se organizează centre logopedice inter- școlare, ca structuri de educație specială. Centrul logopedic interșcolar funcționează pe lîngă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar. Această activitate se desfășoară atît în clasele consti- tuite, cît și în cabinetele special amenajate. în funcție de gravitatea tulburărilor, norma anuală a unui logo- ped este de 35—40 minori cu tulburări de limbaj din grădinițe și din învățămîntul primar și gimnazial. Centrul logopedic interșcolar se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie specială sau defOctologie, pedagogie, psihologie). Fiecare profesor logoped lucrează 18 ore săptămînal activitate directă cu un nUmăr de 12—15 copii. Acti- vitatea se desfășoară individual sau cu 2—4 copii în decursul a cîte 2—5 ședințe săptămînal. Art. 36. — Pentru a veni în sprijinul cadrelor di- dactice, elevilor și părinților și pentru creșterea efici- enței sistemului de învățămînt, sînt organizate labo- ratoare județene de orientare școlară și profesională. Aceste. instituții desfășoară o activitate complexă de asistență psiho-pedagogică a cadrelor didactice, ele- vilor și părinților, organizată la sediu sau în școli, în vederea cunoașterii psiho-pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instrucțiv-educatîv și defi- nitivarea opțiunilor școlare și profesionale*. . Laboratoarele de orientare sînt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de*Ministerul^ Învățămîn- tului și Științei, cel mult unu pe județ sau în muni- cipiul București, fiind subordonate direct inspectora- telor școlare. Personalul didactic al laboratoarelor se normează astfel : — 2—3 posturi de profesori pentru orientare (spe- cialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de nu- mărul elevilor și complexitatea activității. Personalul auxiliar se normează astfel : — 1 post de asistentă socială sau de laborant la fie- care laborator. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157 5 Personalul medical se normează potrivit normati- velor Ministerului Sănătății. în unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate lâboratoarelor și încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă. Nu se pot înființa mai mult.de 6 cabinete într-un județ, respectiv 12 la muni- cipiul București. La cabinetul de orientare lucrează un profesor pen- tru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie. Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică. SECȚIUNEA VIII învățămîntul superior și postuniversitar Art. 37. — Învățămîntul superior este organizat pe două forme : — învățămînt superior de lungă durată ; — învățămînt superior de scurtă durată (colegii). învățămîntul superior de lungă durată pregătește specialiști. cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin : universități, poli- tehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții de specializare. Învățămîntul superior de scurtă durată (colegii) asi- gură pregătirea viitorilor specialiști pentru execuție, exploatare și/sau conducere, intermediari între mun- citori și funcționari, absolvenți de școală profesională, liceu sau școală de calificare postliceală, pe de o parte, și ingineri, economiști, medici etc., absolvenți ai învă- țămîntului superior' de lungă durată, pe de altă parte. Colegiile sîpt organizate în instituțiile de învățămînt superior existente sau în alte unități școlare, dar făcînd parte din structura instituțiilor de- învățămînt superior. Instituțiile de învățămînt superior se înființează prin hotărîri ale Guvernului, iar facultățile, secțiile de spe- cializare și colegiile, prin ordin al ministrului învăță- mîntului și științei. Studiile în instituțiile de învățămînt superior de lungă durată se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență, cu durata între 4 și 7 ani, iar la colegii, -prin.cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani. Art. 38. — Învățămîntul postuniversitar se realizea- ză prin cursuri de zi și fără frecvență. în structura instituțiilor de. învățămînt superior funcționează școli postuniversitare cu durata de 1—2 ani. Art. 39. — Doctoratul constituie forma superioară de perfecționare a pregătirii profesionale li specialiș- tilor în diferite ramuri ale științei, tehnicii și culturii, prin aprofundarea specializării atestate prin diploma de licență. Art. 40. — Modul de organizare a admiterii la doc- torat, desfășurarea activităților în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor și susținerea tezelor în vederea obținerii titlului științific de doctor se stabi- lesc de către Ministerul Învățămîntului și Științei. SECȚIUNEA IX Învățămîntul în limbile minorităților naționale Art. 4,1. -r Copiilor și elevilor din rîndul minori- tăților naționale li se asigură condiții egale de pregă- tire generală în limba maternă, ca și celor de naționa- litate română. Art. 42. — în localitățile cu populație din rîndul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli normale, clase, grupe sau secții cu’predare în limba maternă. Stabilirea acestor instituții școlare, grupe, clase sau secții se face de către inspectoratele școlare în funcție de solicitări și' de ponderea populației școlare minori- tare din zonă. Istoria și geografia României se vor preda în limba română. în învățămîntul superior și postuniversitar funcțio- nează, în continuare, .secții, ani de studii și grupe cu predare în limbile minorităților naționale. Art. 43. — Pentru a putea* participa activ la întrea- ga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rîndul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurîndu-se condițiile necesare în acest scop. Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat. Art. 44. — Tinerilor proveniți din rîndul minorită- ților naționale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne. Art. 45. — La concursurile și examenele de admi- tere în învățămîntul de toate gradele, candidații din rîndul minorităților naționale pot susține probele In limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă. Art. 46. — în situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățămînt cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobată de Ministerul Învățămîntului. și Știin- ței, la cererea soîicitanților. CAPITOLUL B Dispoziții finale Art. 47.— Finanțarea cheltuielilor unităților de în- vățămînt se asigură : 1. de la buget prin : — Ministerul Învățămîntului și Științei pentru uni- tățile de învățămînt din subordinea sa exclusivă ; — celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitățile pe care le organizează ; 2. din fondurile proprii ale agenților economici sau din alte surse pentru : — învățămîntul complementar, profesional, tehnic de maiștri, la elevii cu care s-au încheiat contracte de școlarizare, luîndu-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic și bur- sele ₍ elevilor. De asemenea, agenții economici vor asi- gura cheltuielile de întreținere și funcționare a gră- dinițelor cu program prelungit și săptămînal organi- zate de aceștia ; 3. din fondul de șomaj, pentru cheltuielile efectuate de direcțiile de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, prin unitățile de învățămînt, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de calificare și recalificare a șomerilor ; 4. din taxe de școlarizare încasate pentru elevii care doresc să se pregătească într-o meserie sau profesie solicitată și care nu s-au încadrat în numărul de locuri MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, 6 repartizate prin planul de școlarizare al școlilor^ com- plementare, profesionale și tehnice de maiștri și nu au contracte cu agenți economici. La stabilirea taxelor de școlarizare se va lua în calcul totalitatea cheltuieli- lor de instruire. La stabilirea fondurilor necesare pentru funcționa- rea învățămîntului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practică a ele- vilor și studenților din aceste unități, taxele de școla- rizare care se vor încasa, alte venituri, finanțarea de, la buget făcîndu-se în completare. Art. 48. — Anul școlar, pentru toate gradele de în- vățămînt preuniversitar, începe la data de 15 septem- brie 1991 și se încheie la data de 15 iunie 1992. Art. 49. — Numărul locurilor, pentru anul de învă- țămînt 1991/1992, la toate gradele de învățămînt, este cel prevăzut în anexa nr. 1. care face parte integrantă din această hotărîre. Art. 50. — Cursurile de perfecționare se stabilesc de Ministerul Învățămîntului și Științei, la propunerea organelor interesate. Art. 51. — Rețeaua școlară și extrașcolafă, denumi- rea instituțiilor de învățămînt și organizarea activită- ților extrașcOlare se aprobă de Ministerul Învățămîn- tului și Științei, lâ propunerea organelor centrale și locale ale administrației de stat și a inspectoratelor școlare județene și al municipiului București. Planul de școlarizare pentru învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățămîntul complementar sau de ucenici se reparti- zează, pe inspectorate școlare, de Ministerul învăța- mîntului și Științei. Planul de școlarizare pentru învățămîntul liceal, su- perior și postuniversitar șe repartizează pe instituții de învățămînt de Ministerul Învățămîntului și Științei, cu consultarea celor interesați. Planul de școlarizare pentru învățămîntul profesio- nal, complementar, tehnic de maiștri și postliceaL de specialitate se repartizează pe instituții de învățămînt de Ministerul Învățămîntului și Științei, în colaborare cu ministerele și departamentele economice, cu cele- lalte organe centrale, la propunerea inspectoratelor școlare. Art. -52. — Ministerul Învățămîntului și Științei, la propunerea inspectoratelor școlare județene și al mu- nicipiului București, poate organiza lorme de învăță- mînt fără frecvență la toate gradele de învățămînt pentru copiii familiilor care își desfășoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivi de mare per- formanță aflați în cantonamente și turnee îndelungate, pentru elevii cu alte situații deosebite sau pentru cei care doresc să-și continue studiile pe cont propriu, cu plata în valută. Art. 53. -r- Norma medie săptămînală de predare în învățămîntul de toate gradele se stabilește de Ministe- rul Învățămîntului și Științei. Art. 54. —■ Ministerul Învățămîntului și Științei elaborează planurile de învățămînt și programele șco- lare pentru învățămîntul preuniversitar, Cu sprijinul Institutului de științe ale educației, al cOhiisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministe- rele, departamentele economice și celelalte organe cen- partea î, Nr. 157 trale, pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățămînt organi- zate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățămînt se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățămîntului și Științei. Art. 55. — Ministerul învățămîntului și Științei răs- punde de conținutul, îndrumarea și controlul procesu- lui instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de în- vățămînt. Ministerul Învățămîntului și Științei, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instruc- tiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățămînt din subordi- nea acestora. Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesu- lui instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de în- vățămînt preuniversitar de pe raza județului sau a municipiului București. Art. 56. — Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi cu efective mai mici 'sau mai mari vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățămîntului și Științei. Arț. 57. — Realizarea planului de școlarizare pro- pus pe anul 1991/1992 nu necesită fonduri suplimen- tare de la buget pe anul 1991, cu excepția celor pen- tru aplicarea măsurilor de protecție socială. Art. 58. — în gospodărirea bazei materiale a unită- ților de învățămînt, prefecturile au atribuții de a exer- cita control și a aloca fonduri. Inspectoratele școlare vor prezenta, la pivelul consiliilor prefecturilor, ana- lize periodice privind starea învățămîntului din județe. Art. 59. — Se restituie unităților de învățămînt prin ministere și departamente, fără plată, de către unită- țile economice de stat care nu s-au reorganizat în baza Legii nr. 15/1990, baza materială a unităților de învă- țămînt (inclusiv internatele și cantinele școlare, pre- cum și atelierele pentru pregătirea practică a elevilor) care a fost preluată, fără plată, de unitățile economice o dată cu activitatea de învățămînt și instruirea prac- tica a elevilor. Situația bazei materiale a unităților de învățămînt (inclusiv internatele și cantinele școlare, precum și ate- lierele pentru pregătirea practică a elevilor) care au fost preluate de "agenți economici reorganizați în te- meiul Legii nr. 15/1990 va fi inventariată de Ministe- rul Învățămîntului și Științei șp reglementată printr-o hotărîre a Guvernului pînă la 31 decembrie 1991. Art. 60. — Aplicarea prevederilor prezentei hotărîri pentru învățămîntul militar se va face conform regle- mentărilor specifice. Art. 61. — Prezenta hotărîre intră în vigoare înce- pînd cu anul de învățămînt 1991/1992. Pe aceeași dată se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 521/1990, cu excepția nomenclatoarelor de meserii și specialități aprobate prin anexele nr. 1, 2, 3 și 4, care se aplică și pentru anul de învățămînt 1991/1992* PRIM-MXNISTRU PETRE ROMAN București, 30 iunie 1991. Nr. 461. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 157 7 ANEXA Nr. 1 PLAN DE ȘCOLARIZARE pentru anul școlar (universitar) 1931/1992 la toate gradele de învățămînt I. învățămînt preșcolar XI. învățămînt de maiștri Număr de copii cuprinși în grădinițe 775.000 (număr de elevi în anul I) din care în : --- învățămînt de zi 3.000 --- grădinițe cu program normal 565.000 --- învățămînt seral 10.000 --- grădinițe cu program prelungit, XII. învățămînt postliceal de specialitate săptămînal, pentru copii cu defi- (număr de elevi în anul I) ciențe și case de copii preșcolari 210.000 II. învățămînt primar șî gimnazial --- învățămînt de zi 22.0.0» --- învățămînt seral 5.000 1. Număr de elevi în : 1.210.000 XIII. învățămînt pentru copii cu deficiențe din a) clasele. I---IV - subordinea Ministerului Muncii și Protecției b) clasele V---VIII Sociale --- învățămînt de zi 1.425.000 --- învățămînt seral 1.000 1. Cămine-școală pentru deficienți --- învățămînt fără frecvență 10.000 mintali, motori și mintali-motori 2. Număr de elevi în clasele și grupele incapabili de inserție socială 5.000 cu program de muzică, arte plas- --- total copii și elevi tice și coregrafie 22.000 2. Școli profesionale speciale pentru 3. Număr de elevi în școlile cu pro- deficienți de auz, de vedere, min- gram de educație fizică și sport 20.000 tali, motori și mintali-motori recu- perabili III. Număr de elevi care se pregătesc pe linie sportivă în cluburi sportive școlare 85.000 --- total elevi 15.000 IV. Număr de elevi cu deficiențe grave senzo- 3. Licee speciale pentru deficienți de riale și intelectuale care se pregătesc în șco- 30.200 vedere și motori recuperabili lile pentru deficienți ---- total elevi 800 V. Număr de copii în clasele de copii școlari 30.000 4. Școli postliceale speciale pentru de- ficienți de vedere și motori recupe- VI. Număr de cadre didactice care îndrumă ac- rabili tivitatea extrașcolară în clasele elevilor și 3.000 copiilor --- total elevi 150 VII. Număr de logopezi în centrele de corectare 440 5. Școli speciale de reeducare a vorbirii --- total șlevi la învățămîntul pri- VIII. învățămînt liceal mar, gimnazial, liceal (indus- trial) și profesional 1.400 (număr de elevi) clasa a clasa a 6. Cursori de calificare-recalificare IX-a Xl-a pentru invalizi, cu durata de 6--- --- învățămînt de zi 177.000 158.000 12 luni --- învățămînt seral 5.000 55.000 --- total cursanți 200 IX. învățămînt profesional XIV. învățămînt superior 1. Număr de elevi în anul I în clasele (număr studenți în anul I) cu promovați de 8 clase --- învățămînt de zi 41.000 --- învățămînt de zi 70.000 --- învățămînt seral 4.000 2. Număr de elevi în anul I în clasele --- învățămînt fără frecvență 3.000 cu absolvenți de 10 clase --- învățămînt de zi de scurtă durată --- învățămînt de zi 30.000 colegii) 5.000 --- învățămînt seral 2.000 XV. învățămînt postuniversitar X. învățămînt complementar sau de ucenici (număr de cursanți) (număr de elevi în anul I) --- învățămînt* de zi (specializare) 3.000 --- -învățămînt de zi 75.000 --- învățămînt fără frecvență 10.000 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i, Nr. 157 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÎRE privind aprobarea renunțării la cetățenia română de către unele persoane în temeiul art. 27 din Legea cetățeniei române nr. ,21/1991. Guvernul României hotărăște : Articol unic. — Se aprobă renunțarea la cetățenia română persoa- nelor prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărîre. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN București, 12 iulie 1991. Nr. 483. ANEXA LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română 1. Mardare Constantin, născut la data de 30 martie 1958 în Negrești, județul Vaslui, România, fiul lui Mardare Constantin și Grapa Elena, domiciliat îh pre- zent în Germania, 5600 Wuppertal 1, Kipdorfstr nr. 9. 2. Ricinschi Fulvia-Isolda, născută la data de 18 mar- tie 1971 în Constanță, România, fiica lui Cadarin So- fronie și Francisca Merienfeld-Ricinschi, domiciliată în prezent în Germania, Remagen 5480, Frongassestr nr. 11. 3. Stoica Marian, născut la data de 6 .mai 1959 în București, România, fiul lui lacovache și Maria-Tereza, domiciliat în prezent în Germania, Berlin West 44, Maybachuferstr nr, 11 0/0 Noach. 4. Tutkunje Daniela-Eleonora, născută la data de 11 decembrie 1960 în Arad, România, fiica lui Emilian și Maria, domiciliată în prezent în Jugoslavia, Niko- linici-Vinogradarska nr. 14. 5. Teodorescu Emilian, născut la data? de 25 Aprilie 1949 în Păulești, România, fiul lui Constantin și Emilia, domiciliat în prezent în Cehoslovacia, Praga, str. Ko- nevova nr. 76. 6. Dumitrescu Liviu-Adriany născut la data de 3 fe- bruarie 1957 în București, România^ fiul lui Ilie și Vasilica, domiciliat în prezent în Germania 4300 Essen, Theodorstrasse 16. 7. Jivkovici Maria, născută la data de 2 ianuarie 1928 în Asinip-Alba, Româniaj fiica lui Vasile și Ra- chila, domiciliată în prez'ent în Jugoslavia, Zajecar, UI. Cervene Armije 146. 8. Krauss Anca-Vifginia, născută la data de 29 apri- lie 1955 în Sibiu, România, fiica lui Traian și Virginia, domiciliată în prezent în Germania, Munchen, Fortherstrasse 29. 9. Sasu Mirona, născutăTa data de 1 iunie 1951 în Iași, România, fiica lui Marin și Eugenia, domiciliată în prezent în Germania, Offenbach, Hermannstein- hauserstr nr. 29. 10. Sasu Vlad Ion, născut la data de 20 iulie 1922 în Sinaia, România, fiul lui Vlad și Maria, domiciliat în prezent în Germania, Offenbach, Hermannstein- hauserstr nr. 29. EDITOR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate : Biroul de publicitate șl difuzare pentru Monitorul Oficial. București str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02 Tiparul : Regia autonomă „Monitorul Oficial", București, str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/1991, conține 8 pagini. Prețul 6 lei 40.816 |