MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI III — Nr. 37 LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE-ACTE Miercuri, 20 februarie 1991 SUMAR Nr. LlE G I 18. — Legea fondului funciar . L E G I PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR Pagina * . 1—15- SENATUL LEGEA fondului funciar Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Terenurile de» orice felᵣ indiferent de desti- nație, de titlul pe baza căruia sînt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, consti- tuie fondul funciar al României. Art. 2. — în funcție de destinație, terenurile sînt : a) terenuri cu destinație agricolă și anume : terenuri agricole productive — arabile, viile, livezile, pepinie- rele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, ᵣfînețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea —, cele cu vegetație -forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășuni împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, dru- murile tehnologice și de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenuri neproductive care pot fi ame- najate și folosite pentru'producția agricolă ; b) terenuri cu destinație forestieră și anume : tere- nurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cul- tură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive — stîncă- rii, abrupturi, bolovănișuri, rîpe, ravene, torenți — dacă sînt cuprinse în amenajamentele silvice ; c) terenuri aflate permanent sub ape și anume : al- biile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor mari- time interioare și al mării teritoriale ; d) terenuri din intravilan, aferente localităților ur- bane și rurale pe care sînt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere ; e) terenurLcu destinații speciale cum sînt cele folo- site pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene, cu construcțiile și instalațiile aferente, con- strucții și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale, de telecomu- nicații, pentru exploatările miniere și petroliere, cariere și halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, pla- jele, rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele asemenea. Art. 3. — In sensul prezentei legi, prin deținători de terenuri se înțeleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, po- trivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari. 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I. Nr. 37 Art. 4. — Țerenurjle pot face obiectul dreptului de proprietate privată spu âl altor drepturi reale, avînd ca titulari- persoane fizicesau juridice, ori got aparține domeniului public sau domeniului privat. Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept pu- blic, > aparține statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor. . Administrarea domeniului de interes public națio- nal se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către pre- fecturi. Terenurile din domeniul public sînt cele Afectate unei utilități publice. Art 5. — Aparțin; domeniului public terenurile pe care sînt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație fores- tieră, albiile rîurilor;și fluviilor, cuVetele lacurilor de intereș public, fundiil apelor maritime interioare și al mării teritoriale, țărmurile Mării Nfegre, inclusiv plajele,' terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile ar- heologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru neyoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sînt de domeniul public ori care, prin natura lor, sînt de uz sau interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sfiit scoase , din circuitul civil, dacă prin lege nu se prevede altfel. Dreptul de proprietate, asupra lor este impre- scriptibiL Art. 6. — Domeniul privat al. statului și respectiv al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor este alcătuit din terenuri — altele deeît cele prevăzute la art. 5 — aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și modurile prevăzute de lege.EI este supusdis- pozițiilor de drept compn, dacă prin lege nu se pre- vede altfel. Art, 7. — Fondul funciar și, fin mod corespunzător, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale tre- buie înregistrate în documentele de, evidență funciară și de publicitate imobiliară prevăzute de lege. CAPITOLUL II Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Art & —- Stabilirea dreptdlui de proprietate pri- vată asupra terenurilor cute se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în con- dițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea aceștui drept. De prevederilelegii beneficiază membrii cooperatori care au adus pămînt în cooperativă sau cărora li s-a preluat în brice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu ău adus pămînt în cooperativă și alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la ce- rere, prin, eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare per- soană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de ma- ximum ÎO ha de familie, în echivalent arabil. Prin familie se înțeleg soții și copiii necăsătoriți, dacă .gospodăresc împreună cu părinții lor. Art. 9. — Persoanelor cărora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate în condițiile pre- zentei legi nu li se pot atribui în .proprietate mai mult de 10 ha de familie, în echivalent arabil, chiar dacă reconstituirea sau constituirea dreptului de proprie- tate se face în mai multe localități. Persoanele prevăzute la alin. 1 vor anexa la cerere o declarație pe propria răspundere din care să rezulte suprafețele de teren pe care le au sau pe care sînt îndreptățite ,să le primească Jn condițiile pre- zentei legi. Art. 10. — Șuprafața adusă în cooperativă este cea care rezultă din : evidențele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în co- operativă, actele de proprietate și cartea funciară sau, în lipsa acestora, din brice alte probe, inclusiv decla- rații de martori. Dispozițiile alineatului precedent, se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele pre- luate de cooperative fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod. Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe bază situației terenurilor deținute de cooperativă la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către co- operativă pînă la data intrării în vigoare a legii. Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi. Stabilirea dreptului de proprietate se va încheia în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea pre- zentei legi. Art. 11. — în scopul stabilirii dreptului de proprie- tate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atri- buirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eli- berării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie, prin decizia prefec- turii, o comisie condusă de primar. Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, nu- mită prin decizia prefecturii și condusă de prefect. Procedura de constituire șî modul de funcționare a comisiilor, precum și modelul și modul de atribuire a MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PzWTEA i, Nr. 37 3 noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotă- rîre a Guvernului în termen de 15 zile de la data pu- blicării prezentei legi. Din comisii vor face parte ce- tățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptă- țite, specialiști și funcționari publici, în comunele con- stituite din mai multe sate, cetățenii vor fi desemnați proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat. Comisia județeană este competentă să soluționeze con- testațiile și să valideze sau să invalideze măsurile sta- bilite de comisiile subordonate. împotriva hotărîrii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plîngere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de soluția dată de comisia ju- dețeană. Plîngerea suspendă executarea. Judecătoria va da termen în cunoștință celui care depune plîngerea și va putea cere comisiei județene să desemneze un membru al său pentru a se prezenta, la termenul fixat pentru judecată, spre a da explicații. Controlul judecătoresc se limitează exclusiv la apli- carea corectă a dispozițiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul de a obține titlul de proprie- tate, la întinderea suprafeței de teren ce se cuvine și, dacă este cazul, la exactitatea reducerii acestei supra- fețe, potrivit legii. Instanța va judeca plîngerea în complet de doi ju- decători. Hotărîrea judecătoriei este definitivă. în baza ho- tărîrii judecătorești, comisia județeană care a emis ti- tlul îl va modifica, înlocui sau desființa, după caz. Art 12. — Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărîrii jude- cătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucît terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sînt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu pri- vire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apar- ținut autorului lor. Ei sînt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața 'de teren determinată pe numele tuturor moștenitori- lor, urmînd ca ei să procedeze potrivit dreptului co- mun, Art. 13. — Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin pro- prietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau pre- luate în orice mod în patrimoniul cooperativei. Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona co- linară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zo- nele- de cîmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapă- rat pe vechile amplasamente ale proprietății, în ca- drul perimetrelor actuale ale cooperativelor. în cazul în care între suprafața de teren a coopera- tivei agricole de producție, rezultată prin însumarea suprafețelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, și suprafața de teren actuală au intervenit modificări atît în ce privește su- prafața totală, cît și pe categorii de folosință, stabilirea proprietății cooperatorilor sau moștenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporționale rezul- tate din scăderea suprafețelor legal folosite în alte sco- puri din suprafața totală inițială și proporțional cu categoriile de folosință agricolă existente. Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha. Suprafețele ocupate de plantații pomicole, viticole, sere, heleștee, amenajări piscicole, pepiniere, construc- ții administrative și agrozootehnice, precum și cele ne- cesare bazei furajere aferente capacităților de producție zootehnice existente în cooperative, pot reprezenta, pe baza opțiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personali- tate juridică. Art. 14. — Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum și moșteni- torii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. Dispozițiile alineatului precedent se aplică și persoa- nelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei, fără ca ele să fi dobîndit cali- tatea de cooperatori, precum și, după caz, moștenitori- lor acestora. De prevederile alin. 2 beneficiază și persoanele de- ținătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul* și „Mihai Viteazul cu spade* și moștenitorii lor, care au optat și li s-a atribuit la data împroprietă- ririi teren arabil și care nu au în proprietate alte tere- nuri, cu excepția celor care l-au înstrăinat. Dispozițiile art. 13 alin. 2 și 3 se aplică în mod cores- punzător. Se vor atribui, la cerere, persoanelor care și-au pier- dut total sau parțial capacitatea de muncă și moșteni- torilor celor care au decedat — ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 — în proprietate, terenuri în suprafață de 10.000 mp. în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acești beneficiari nu datorează taxe sau impozite. Art. 15. —-In cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de producție au fost comasate și terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceștia nu au preluat în compensație alte terenuri, la cererea lor sau a moștenitorilor, ei vor fi repuși în proprietate și li se vor restitui suprafețele în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie. Dispozițiile art. 13 alin. 2 și 3 se aplică în mod co- respunzător. Art. 16. — In localitățile cu cetățeni români, apar- ținînd minorității germane sau în care locuiesc per- soane care au fost deportate sau strămutate, deposc- 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA i, Nr. 37 datele terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moștenitorilor, suprafețe de teren din rezerva aflată la dispoziția comisiilor, sau se vă proceda conform art. 36. La atribuire, se va avea în vedere suprafața de teren pe care aceștia au avut-o în proprietate, fără a se de- păși 10 ha de familie, în echivalent arabil. Art. 17. — Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat și nu au moștenitori, J precum și terenurile penttu care nu s-au formulat ceferi de restituire rămîn la dispo- ziția comisiei. Toate terenurile cooperativei care nu sîrit atribuite conform art. 13—16, precum și terenurile extravilane proprietatea statului aflate înfolosința cooperativei, rămîn, de asemenea, la dispoziția-comisiei, urmînd?a fi atribuite , altor persoane îndreptățite, potrivit pre- vederilor prezentei legi. Terenurile neatribUite, rămase la dispoziția., comisiei, trec în domeniul priyat al statului, urmînd a fi puse la dispoziția celor cșre doresc să întemeieze sau să dezvolte exploatați agricole, prin închiriere, concesi- une sau vînzare, în condițiile legii? Persoanelor prevăzute la alin. 3 li se pot atribui, în 1991, fără plată, terenurile intrate în. domeniul privat al statului, conform prevederilor legii. In vederea administrării acestor terenuri se va în- ființa, prin lege, Agenția pentru Dezvoltare și Ame- najare, Rurală. Pînă la preluarea în administrare de către agenție, terenurile vor fi administrate de primării. Art. 18. — Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp, precum și celor care, neavînd ca- litatea de cooperatori, au lucrat în orice mod ca an- gajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociații cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 17, dacă sînt stabiliți sau urmează să se stabilească în localitate și nu dețin teren în proprietate în alte locălități. Suprafața atri- buită în proprietate se va determina ținînd seama de suprafața terenurilor, numărul solicitanților și supra- fața atribuită celor care au adus pămînt în coopera- tivă. Prevederile alin. 1 se aplică și persoanelor care au fost deportate și nu beneficiază de dispozițiile, art. 13—15. Se pot atribui, la qerere, în folosință, agricolă, pînă la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personag- iului de specialitate di¹? serviciile publice, comunale, în perioada cît lucrează în localitate, dacă nu au teren în proprietate în această localitate, ei sau membrii fa- miliei din care fac parte. Dreptul de proprietate asu- pra acestor terenuri aparține comunei, orașului sau municipiului, după caz. La plecarea din localitate persoanele menționate la alin. 3 au dreptul la despăgubiri pentru investițiile făcute, cu corisimțămîntUl prealabil al proprietarului și dacă sînt utile pe suprafața atribuită. Art. 19. — In situația în care în unele cooperative agricole nu mai rămîne teren disponibil pentru a se atri- bui suprafața minimă prevăzută la art. 8, precum și pentru persoanele prevăzute la art. 16 și 18 alin. 1 și 2, comisia va hotărî reducerea în cotă proporțională a suprafeței ce se repartizează pentru a se atribui te- renuri în proprietate și acestor categorii. Art. 20. — In localitățile cu excedent de suprafață agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 17 se poate atribui în proprietate teren pînă la. 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită îh scris și se obligă sa lucreze această suprafață. Familiile fără pămînt sau cu pămînt puțin din alte' localități, care solicită în scris, pot primi în proprie- tate pînă la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obli- gația de a-și stabili domiciliul*îh comună, oraș său municipiu, după caz, și de a cultiva pămîntul primit, rehunțînd la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan. Art. 2L — Din terenurile agricole,.comisiile vor atri- bui în proprietate, la cererea' comisiilor parohiale ori a (altor organe reprezentative ale comunităților locale de ₓ cult — din mediul rural —, o suprafață de teren de pînă la 5 hă în echivalent arabil pentru fiecare parohie său schit, aparținînd cultelor recunoscute de lege, ori de pînă la 10- ha teren agricol în echivalent arabil* în cazul mănăstirilor, îh/măsura în care toate acesțe așezăminte au posedat în trecut terenuri agri- cole preluate de cooperativele agricole de producție, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au supra- fețe restrinse.., în zonele necooperativizate, reconstitui- rea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului și în administrarea pri- măriilor, la propunerea acestora, prin decizia prefec- turii. Dispozițiile art. 9 alin. 2 se apțică în mod corespun- zător. Art. 22. — Sînt și rămîn în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, pre- cum și curtea și grădina din jurul acestora, determi- nate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 pri- vind unele mașuri pentru stimularea țărănimii. Dispozițiile âlineatului precedent se aplică și per- soanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator. Art. 23. — Terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, rămîn și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 37 5 s-a făcut din terenurile preluate, indiferent în ce mod, de la foștii proprietari. Foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă, în intravilan, sau, în lipsă, cu teren extravilan în imediata vecinătate. Art. 24. — Inz cazul în care cooperativa agricolă de producție a atribuit loturi în folosință unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foștilor proprietari, ase- menea terenuri ?revin de drept în proprietatea dețină- torilor inițialii Persoanele care au primit terenuri în, condițiile ali- neatului precedent și pe care au efectuat investiții au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea aces- tora, dacă nu pot fi ridicate. Art. 25; — Terenurile situate în intravilanul locali- tății, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, după -.caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi yîndute, concesionate ori date în folosință celor care solicită să-și construiască locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensă- rile prevăzute de art 23. Pînă la efectuarea operațiilor prevăzute la alin. 1, te- renurile vor fi îrîscrise și folosite conform destinației avute. Art. 26. — Pentru suprafețele cuvenite, potrivit pre- zentei legi, titularilor îndreptățiți li se vor elibera titlu- rile de proprietate/avîndu-se în vedere, unde este cazul, opțiunea acestora de a exploata terenul individual sau în diferite forme de asociere privată, total sau parțial, urmînd că pe aceste baze, să se efectueze punerea în posesie. La desființarea cooperativei agricole de producție, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea primăriei, va proceda în ter- men de 9 luni de la desființarea cooperativei la reali- zarea activului și la plata pasivului, în condițiile pre- văzute de lege. Art 27.— Comisiile de lichidare prevăzute de art 26 au obligația de a constata și stabili orice fapte de încălcare a legii,-de a lua măsuri de recuperare a pa- gubelor, conform legii, și de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală. Sumele recuperate în condițiile alineatului precedent constituie activ lichidat și urmează destinația celor pre- văzute la art 261 La j expirarea termenului prevăzut la art 26, comi- siile vor prezenta bilanțul de lichidare și raportul ex- plicativ organului de șpecialitate al prefecturii sau al Primăriei municipiului București, învestit cu atribuții de control- financiar, potrivit legii, pentru^ descărcări. Actele de constatare, a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice rămase după terminarea opera- țiunilor de lichidare, întocmite de către comisie, vor fi avizate și centralizate de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului,, cu propuneri de rezolvare. Art. 28. — Construcțiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, mașinile, utilajele și alte asemenea mij- loace fixe, ce au aparținut cooperativei de producție desființate, precum și terenurile de sub acestea, ca și cele necesare utilizării lor normale, plantațiile de vri și pomi și animalele devin proprietatea membrilor aso- ciațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înființa. Drepturile foștilor cooperatori asupra bunurilor pre- văzute la alin. 1 se vor stabili în cotă valorică, propor- țional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativă și cu volumul muncii prestate. Membrii așociați vor constitui aceste drepturi că aport în natură la noua asociație. Foștilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociații li se vor stabili drepturi de creanță-proporțio- nal cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei^ dacă nu au fost acoperite în altă modali- tate. Plata creanțelor se va face de către asociație, în natură sau în bani, potrivit hotărîrii comisiei de lichi- dare. în cazul în care nu s-au constituit asemenea asociații, bunurile și animalele prevăzute la alin. 1 se vor vinde prin’licitație publică-persoanelor fizice său juridice, ur- mînd ca din prețul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative. Fac excepție bovinele și ovinele, precum și plantațiile de vii și pomi, care-vor fi atribuite foștilor cooperatori. In termen de 9 luni de la desființarea cooperativei, se vor stabili drepturile bănești ce revin fiecărui fost membru cooperator de comisia de lichidare constituită potrivit art. 26 alin. 2. Foștii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin Hcitație a bunurilor comune, propor- țional cu suprafața de teren adusă în cooperativă,. în echivalent arabil, și volumul valoric de muncă efectuat Bunurile prevăzute la alin. 1, care nu se vînd în ter- men de un an de la data desființării cooperativei, trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și muni- cipiilor unde acestea sînt situate, fără nici o despăgu- bire, și în administrarea primăriilor. Demolarea construcțiilor agrozootehnice, atelierelor de întreținere, instalațiilor și anexelor gospodărești și de industrie mică, care fac obiectul alin. 1, este inter- zisa. Prin excepție, dacă sînt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorifi- cate de primării, urmînd ca sumele rezultate să intre în activul operațiilor de lichidare. Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau cul- turale trdc fără plată, în regim de drept public, în pro- prietatea comunelor, orașelor sau municipiilor și în ad- ministrarea primăriilor. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA i, Nr. 37 Art. 29. — Asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste de Orice profil se pot reorganiza în so- cietăți comerciale pe acțiuni în termen de 90 de zile de la publicarea legii. Terenurile și celelalte bunuri aduse de cooperativă în asociație, precum. și bunurile dobîndite de aceasta, devin proprietatea societății, iar cooperatorii și celelalte persoane îndreptățite a-și reconstitui proprietatea asu- pra terenurilor ce aparțin societății, precum șî salariații acesteia, pot deveni acționari în condițiile legii. In cazul în care Unii cooperatori sau alte persoane îndreptățite prevăzute la alin. 2 nu vor opta pentru a deveni acționari ai societății comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 13 șî 14 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativă în asociație. In localitățile în care nu există aceste posibilități, se vor putea desființa unele ferme neeficiente ale aso- ciației. Decizia în această privință se adoptă de către comisia Județeană la propunerea comisiilor comunale, orășenești sau municipale, după caz. Dispozițiile art. 33 se aplică în mod corespunzător. Art 30. — Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor sînt la dispoziția comi- siilor prevăzute la art. 11, încrederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii. Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, se vor prelua de către primării în vederea închirierii sau concesionării lor la persoanele care doresc să le exploateze. Art 31; — Terenul atribuit conform art. 18 alin. 1, art. 20 și art. 39 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani socotiți de la începutul anului urmă- tor celui în care s-a făcut înscrierea proprietății, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare. Constatarea nulității poate fi cerută în justiție de către primărie, prefectură, procuror, precum și de orice persoană interesată. Art. 32. — Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale —• pajiști și arabil — care s-au aflat în folo- sința cooperativelor agricole de producție — trec In proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și în administrarea primăriilor, urmînd a fi folosite ca pășuni comunale și pentru pro- ducerea de furaje și semințe pentru culturi furajere. Art 33. — Persoanele care au primit terenuri în condițiile prezentei legi, pe care sînt executate planta- ții de vii și pomi, vor rambursa diferența de credit rămasă de plată, corespunzător suprafeței primite. Rambursarea se face în bani sau produse agricole, în termenul de rambursare la care era obligată coopera- tiva ăgricolă de producție. Lucrările de îmbunătățiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecție afe- rente, trec în proprietatea unităților specializate de exploatare a unor astfel de lucrări; în condițiile legii. CAPITOLUL HI Dispoziții privind terenurile proprietate de stat și unele prevederi speciale Art 34. — Terenurile proprietatea statului sînt acele suprafețe intrate în patrimoniul său în confor- mitate cu prevederile legale existente pînă la data de 1 ianuarie 1990 și înregistrate ea atare în sistemul de evidență al cadastrului funciar general și în amenaja- mentele silvice. Terenurile proprietate de stat administrate de insti- tutele și stațiunile de cercetări științifice, destinate cercetării și producerii de semințe și material saditor din categorii biologice superioare și animalelor de rasă, aparțin domeniului public și rămîn în administrarea acestora. Dispozițiile alineatului precedent se aplică și tere- nurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitățile de înyățămînt cu profil agricol sau silvic și care trec în administrarea acestora. Art. 35. — Terenurile aflate în proprietatea stătu-' lui, situate în intravilanul localităților și care sînt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor, urmînd regimul juridic al terenurilor prevăzute la art 25. Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veș- nică sau în folosință pe durata existenței construcției în vederea construirii de locuințe proprietate personală, sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe trec, la cererea proprietarilor actuali ai locu- ințelor un proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținuta din construcție. Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobînditorilor acestora, ca efect al pre- luării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30, din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai drep- tului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor. Dispozițiile art. 22 rămîn aplicabile. Terenurile fără construcții neafectate de detalii de sistematizare, din intravilanul localităților; aflate în administrarea primăriilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966; se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor aces- tora, după caz, la cerere. Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2—5 se va face, prin decizia prefecturii, la pro- punerea primăriilor făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor. Art. 36.\— Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de^ expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat, devin la cerere acționari îa societățile comerciale înființate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea i, Nr. 37 7 în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moșteni- tor ii acestor persoane. Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la in- trarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul. Numărdl de acțiuni primite va fi proporțional cu suprafața de teren în echivalent arabil trecută în pa- trimoniul statului, fără a putea depăși însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Nu beneficiază de dispozițiile acestui articol persoa- nele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepția persoanelor pre- cizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 pri- vind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. Art. 37. — Terenurile agricole fără construcții^ in- stalații, amenajări de interes public, intrate în proprie- tatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foștilor proprietari sau. moștenitorilor acestora, fără a se putea depăși su- prafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil Restituirea terenurilor se face, la cerere, în condi- țiile art 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea primăriei. Prevederile art. 36 alin, ultim se aplică în mod co- respunzător. Art 38. — în localitățile cu deficit de teren în care terenurile foștilor proprietari se află în proprietatea sta- tului și aceștia nu optează pentru acțiuni în condițiile art. 36 și nu li se pot atribui lor sau moștenitorilor suprafața minimă prevăzuta de prezenta lege, comisiile județene vor hotărî atribuirea unei suprafețe de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din tere- nurile proprietatea statului. Pentru diferența de teren pînă la care sînt îndreptă- țiți foștii proprietari sau moștenitorii lor, potrivit pre- zentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 36. Nu pot fi atribuite suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decît îmbunătățiri funciare. Plantațiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situația în care nu există terenuri din altă categorie de folosință pentru a fi atribuite în proprietate. Art. 39. — în zona montană — defavorizată de fac- tori naturali cum sînt: clima, altitudinea, panta, izo- larea — se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafață de teren de pînă la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de țărani care provin din mediul agri- col montan, au priceperea necesară și se obligă în scris să-și creeze gospodării, să se ocupe de creșterea ani- malelor și să - exploateze rațional pămîntul în acest scop. Terenurile prevăzute la alineatul precedent se acordă din resursele de pămînt aflate la dispoziția primăriilor. Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin decizia prefecturii la propunerea primăriilor. Art. 40. — Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale transmise unităților de stat și care în pre- zent sînt folosite ca pășuni, fînețe și arabil vor fi resti- tuite improprietatea comunelor, Orașelor și municipiilor, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere. Fac excepție suprafețele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleștee, lacuri sau cele destinate pentru producerea de legume, fructe, materie primă pentru fabricile de conserve, orezării și cîmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, care vor fi compensate în echiva- lență de către Ministerul Agriculturii și Alimentației. Art 41. — Terenurile cu vegetație forestieră, pă- duri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite, care au aparținut persoanelor fizice și care prin efectul unor legi speciale au fost trecute în proprietatea statului, se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moșteni- torilor acestora, într-o suprafață egală cu cea trecută în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha. Dispo- zițiile art 42 și art. 47 se aplică în mod corespunzător. Dacă pe suprafețele de teren ce urmează a fi atribuite în condițiile alineatului precedent se află construcții sau amenajări forestiere ori sînt în curs de executare sau în faza de proiectare, se vor atribui alte suprafețe de teren, cu respectarea acelorași condiții. Suprafețele de teren atribuite în condițiile alin. 1, împreună cu suprafața agricolă în echivalent arabil, reconstituite conform prezentei legi, nu pot depăși 10 ha de familie. Terenurile-prevăzute la alin. 1 vor fi gospodărite și exploatate în regim silvic, potrivit legii. Aceste suprafețe vor ft acordate din trupuri izolate sau la li- ziera pădurilor. Art. 42. — Cetățenii români cu domiciliul în străi- nătate și foștii cetățeni români care redobîndesc cetă- țenia română pot beneficia la cerere de prevederile prezentei legi, dacă își stabilesc domiciliul în țară. Persoanele prevăzute la alin. 1 care nu au formulat cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în condițiile dispozițiilor art. 10 se ppt adresa la Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală pentru a li se închiria, concesiona sau vinde teren. Art. 43. — Persoanele cărora li s-au constituit drepturi, de proprietate asupra terenurilor agricole sînt obligate să respecte întocmai condițiile prevăzute la art. 18, 20 și 39 din prezenta lege, în legătură cu sta- bilirea domiciliului, și întemeierea de noi gospodării. Nerespectarea acestor condiții atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului și a con- strucțijloy de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu șe vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 37 8 proprietarul vă primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora. Organul împuternicit să constate aceste situații este Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, în administrarea căreia trec terenurile și construcțiile res- pective. Art. 44. — Delimitarea teritorială a noilor proprie- tăți, rezultate din aplicarea prezentei legi, pornește de la actuala organizare a teritoriului și se face pe baza Unor proiecte de parcelare întocmite de către or- ganele de specialitate. CAPITOLUL IV Circulația juridică a terenurilor Art. 45. — Terenurile proprietate privată, indife- rent de titularul lor, sînt și rămîn în circuitul civil. Ele pot fi dobîndite și înstrăinate prin oricare din mo- durile stabilite de legislația civilă, cu respectareă dis- pozițiilor din prezenta lege. Art. 46. — Terenurile Situate în intravilan și extra- vilan pot fi înstrăinare, indiferent de întinderea supra- feței, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică. In toate cazurile de dobîndire, prin acte juridice în- tre vii, proprietatea dobînditorului nu poate depăși 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăi- nare. Art. 47. — Persoanele fizice care nu au cetățenia română și domiciliul în România, precum și persoanele juridice care nu au naționalitate română și sediul în România, nu pot dobîndi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii. Persoanele prevăzute în alineatul precedent care dobîndesc în proprietate terenuri prin moștenire sînt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la data dobîndirii, sub sancțiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului și administrarea Agen- ției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală. Persoanele prevăzute la alin? 1, care au dobîndit în proprietate terenuri înainte de data intrării în vigdare a prezentei legi, sînt obligate să le înstrăineze în ter- men de 1 an de la aceasta dată, sub sancțiunea tre- cerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea sta- tului și în administrarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală. Art. 48. — înstrăinarea de terenuri agricole în ex- travilan, prin vînzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemțiune. Dreptul de preemțiune la înstrăinare a oricârpr te- renuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, dacă este cazul, și apoi proprietarilor vecini și se exer- cită prin Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală. Proprietarul terenului care urmează să. fie vîndut este obligat să încunoștințeze Agenția pentru Dezvol- tare și Amenajare Rurală, iar aceasta va comunica în scris persoanelor prevăzute la alin. 2 despre intenție, în termen de 15 zile de la data cînd a fost încunoș- tințată. Titularii dreptului de preemțiune sînt obligați să se pronunțe Asupra exercitării acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării. După împlinirea acestui termen, dreptul de preem- țiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consideră stins. Dreptul de preemțiune la înstrăinarea terenului re- vine statului prin Agenția pentru Dezvoltare și Ame- najare Rurală, care este obligată să se pronunțe înă- untrul termenului prevăzut la alin. 4. Dacă agenția nu se pronunță în acest termen, te- renul se vinde în mod liber. Art. 49. -t- Actul de z înstrăinare încheiat cu încăl- carea dreptului de preemțiune prevăzut la art. 48 este apulabil. Art. 50. — Terenurile agricole din extravila£ nu pot face obiectul unei executări silite sau voluntare decît în cazurile prevăzute de lege. Art. 51. — Schimbul de terenuri între persoane fi- zice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozițiile art. 46 fiind aplicabile. Schimbul de terenuri între persoane juridice care aii în administrare terenuri asupra cărora statul are majoritatea acțiunilor său între acestea și persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agricultură și Alimentației sau al Ministerului Mediului, după caz. Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobîndește situația juridică a terenului pe care îl înlocuiește, cu respectarea drepturilor reale. Art. 52. — Punerea în posesie a noilor deținători potrivit art. 51 alin. 2 se face de către delegatul ofi- ciului județean de cadastru și organizare â teritoriului,’ în prezența părților interesate, operîndu-se în docu- mentele cadastrale și în registrul agricol modifică- rile survenite. CAPITOLUL V Folosirea terenului pentru producția agricolă și silvică Art 53. — Toți deținătorii de terenuri agricole sînt obligați să asigure cultivarea acestora și protecția so- lului. Art. 54. — Proprietarii de terenuri care nu își în- deplinesc obligațiile prevăzute îa art. 53 vor fi somați în scris de către primăriile comunale, orășenești sau municipale, după caz, să execute aceste obligații. Aceia care nu dau curs somației și nu execută obli- gațiile în termenul stabilit de primărie din motive imputabile lor vor fi sancționați, anual, cu plata unei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 37 9 sume de la 5.000 la 10.000 lei pe ha, în raport cu categoria de folosință a terenului. Obligarea la plata sumei se face prin decizia moti- vată a primăriei și sumele se- fac venit la bugetul local. Art 55. — Toți deținătorii de terenuri atribuite în folosință în condițiile prezentei legi, care nu își în- deplinesc obligațiile prevăzute de art. 53, vor fi so- mați în condițiile art. 54 alin. 1. Pentru cei care nu dau curs somației și nu își în- deplinesc obligațiile se va proceda conform art. 54 alin. 2. După o perioadă de 2 ani pierd dreptul de folosință. Art. 56. — Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosință agricolă, se poate "face cu avizul organelor agricole de specialitate județene, numai în următoarele cazuri : a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viti- cole și pomicole ; b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă și stafide și bazinele pomicole destinate cul- turii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimen- tației, pot fi transformate în plantații viticole și po- micole ; c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi ame- najate și transformate în plantații viticole și pomicole ; d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și adîncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate și menținute la această folosință, se pot amenaja și trans- forma în pășuni și finețe ; e) terenurile arabile situate în albiile rîurilor și a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinații agricole, pot fi amenajate în bazine pis- cicole. Art. 57. .— Schimbarea categoriei de folosință a te- renurilor arabile, altele decît cele prevăzute la art. 56, pășuni, finețe, vii și livezi deținute de persoane juridice în care statul deține majoritatea acțiunilor se va aproba de Ministerul Agriculturii și Alimenta- ției. Schimbarea categoriei de folosință silvică, păduri, răchitării, culturi de arbuști, deținute de persoane ju- ridice se aprobă de Ministerul Mediului. Schimbarea folosinței terenurilor agricole ce consti- tuie zone de protecție a monumentelor se face cu acordul Comisiei naționale 'a monumentelor, ansam- blurilor și sitarilor istorice. Art. 58. — Protecția și ameliorarea solului se rea- lizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de degpadare și poluare a solului provo- cate de fenomene naturale sau cauzate de activități economice și sociale. Lucrările necesare pentru protecția și ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii și proiecte, în- tocmite la cerere de organele de cercetare și proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare și organizare a teritoriului, și se execută de către dețină- torii terenurilor sau prin grija acestora, de către uni- tăți specializate în execuția unor asemenea lucrări. Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecție și ameliorare a solului, suportînd parțial sau total cheltu- ielile în limita alocației bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cer- cetare și proiectare, însușite de organele agricole de .specialitate județene și aprobate de către Ministerul Agriculturii și Alimentației. Art. 59. — Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes, comun, potrivit cu nevoile agricultorii, sil- viculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicație, așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale, documentațiile tehnico-economice și ecologice se vor elabora în comtm de părțile interesate. Prin documentații se vor stabili contribuția părților intere- sate și ordinea de execuție a lucrărilor. Art. 60. — Lucrările de regularizare , a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a torenților, care servesc la apărarea și conservarea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, căi de comunicații, obiective eco- nomice și sociale se vor executa concomitent cu lu- crările de bază. Art. 61. —• Terenurile care prin degradare și poluare șkau pierdut, total sau parțial, capacitatea de produc- ție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare. Grupele de tei'eîitiri care intră în perimetrele de ame- liorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Ali- mentației și Ministerul Mediului, la propunerile ce au la bază situațiile înaintate de comune, orașe și mu- nicipii. Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de o comisie de specialiști a cărei componență și regulament de funcționare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Alimențației și Ministerul Mediului. Documentațiile întocmite se avizează de organele ju- dețene agricole și silvice și de protecția mediului și se înaintează „la Ministerul Agriculturii și Alimentației care, împreună cu ministerele și departamentele intere- sate, vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție. Art. 62. — Deținătorii sînt obligați să pună la dispo- ziție 'terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 37 aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrînd dreptul de proprietate. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus se pdate face cu acordul proprietarului. în ipoteza că proprietarul nu este de ac<5rd, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. Art 63. — în interesul lucrărilor de corectare a to- renților și de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cînd pe terenul acestora urmează a se exe- cuta lucrări de arpenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar. Art. 64,' — Terenurile degradate și poluate, incluse în perimetrul de ameliorare. sînt scutite de taxe și im- pozite către stat, județ;sau comună, pe timpul cît du- rează ameliorarea lor. Art. 65. — Execuția in teren a lucrărilor de amena- jare și punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități speciali- , zate, în funcție de specificul lucrărilor. Lucrările ce se -execută pentru consolidarea terenu- lui, ca : terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de. țorenți și înaprej- muiri, drumuri, poduri; podețe cu caracter pemanent se realizează pe cheltuielile statului, conform proiectu- lui de ameliorare. Art 66. — Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sînt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, caro, în mod individual sau asociați, vor să facă din proprie inițiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe tere- nurile lor, statul le, va pune la'dispoziție gratuit ma- terialul necesar — sămînță de ierburi, puieți, amenda- mente și asistență tehnică la executarea lucrărilor. Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri și amendări și nu le-au întrebuințat în ve- derea scopului pentru care le-au cerut sînt .obligați să plătească valoarea lor. Art 67. — Fondurile necesare pentru cercetarea; proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în pro- iectele de amenajare, ameliorare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate, cuprinse în peri- metru, se asigură, în funcție de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii și Alimentației, de Ministerul Mediului și de alte ministere interesate, din fondul de ameliorare Și prin alocațiile bugetare. Fondurile necesare pot, fi sporite prin participarea comunelor, orașelor, municipiilor și a - județelor, contri- buția în muncă sau în bani a tuturor celor interesați la aceste lucrări, deținătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări și instituțiile, societățile sau regiile ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, căi ferate, construcții și altele asemenea beheficiază de avantajele lucrărilor de amenajare și ameliorare a terenurilor. în cazul în care se dovedește că anumite suprafețe au fost scoase din. producția agricolă sau silvică prin degradare sâu poluare a solului, prin fapta culpabilă a persoanelor fizice șau juridice, proprietarii, primăria sau-organul agricol ori silvic pot cere acoperirea, de către culpabil; a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului. Art. 68. — Minisțerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Mediului, împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice vor lua măsuripentru dezvpltarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoze și avertizare cu privire la starea calității solurilor agri- cole și silvice pe baza' unui sistem informațional cu asigurarea de bănci de date la nivelul țării și județului și vor propune măsurile necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. CAPITOLUL VI Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte scopuri deeît producția agricolă șî silvică Art 69. —: Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri din producția agricolă și silvică, în alte scopuri deeît ptoducția agricolă și silvică se face numai în con- dițiile prvăzute de lege. Art ,70. — Amplasarea noilor construcții de orice tel se face în intravilanul localităților. Prin excepție, unele construcții care, prin natura lor, pot provoca efecte de poluară a factorilor de mediu pot fi amplasate în extravilan. în acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice, ayizăte de organele de specialitate privind protecția mediului în- conjurător. De asemenea, fac excepție construcțiile care, prin natura lor,~ nu se pot amplasa în intravilan, precum și adăposturile pentru animale. Art. 71. — Amplasarea construcțiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I și a 11-a. de calitatș, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătă- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i Nr. 37 țiri funciare, precum și pe cele plantate cu vii și livezi, parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice este interzisă. Se exceptează de la prevederile alineatului precedent construcțiile care servesc activitățile agricole, cu desti- nație militară, căile ferate, șoselele de importanță deo- sebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiu- lui și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor și realiza- rea de surse de apă. Scoaterea definitivă a terenuiiloc din circuitul agri- col și silvic se face cu plata, de către titularii aprobă- rii, a contravalorii către proprietari și a taxelor pre- văzute în anexele nr. 1 și 2. Din aceste taxe se consti- tuie „Fondul de ameliorare a fondului funciar aflat la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Mediului. Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agri- col și silvic pentru construcții care deservesc activită- țile agricole și silvice, lucrările de îmbunătățiri fun- ciare, regularizarea cursurilor de apă, realizarea de surse de apă potabilă și obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alineatul precedent. Art. 72. — Pentru scoaterea temporară a terenuri- lor din producția agricolă și silvică, titularul aprobării este obligat să depună o garanție în bani egală cu taxa prevăzuta pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol. în „Fondul de ameliorare a fondului funciar După îndeplinirea obligațiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor jude- țene agricole sau silvice și a proprietarului terenului, titularul va primi garanția depusă. în cazul în care titularul aprobării nu execută lucră- rile de calitate și la termenele prevăzute în actele apro- batoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatării situației de fapt, dispune să execute lucrările de redare cu cheltuieli din garanția depusă. Daca titularul aprobării nu execută lucrările într-un nou termen și la calitatea stabilită de organul agricol sau silvic, întreaga garanție rămîne în „Fondul de ameliorare a fondului funciar Art. 73. — Folosirea definitivă sau temporară a te- renurilor agricole, în alte scopuri decît producția agri- colă, se aprobă după cum urmează : a) de organele agricole județene, prin Oficiul de cadastru și organizare a teritoriului județean sau al municipiului București, pentru terenurile agricole de pînă la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a aces- tei suprafețe de teren se dă de către Ministerul Agri- culturii și Alimentației ; b) de Ministerul Agriculturii și Alimentației, pentru terenurile agricole în suprafață de pînă la 100 ha ; 11 c) de Guvern, pentru terenurile agricole a căror suprafață depășește 100 ha. Art. 74. — Folosirea definitivă șau folosirea tem- porară a terenurilor forestiere, în alte scopuri decît silvice, se aprobă de organul silvic județean, pînă la 1 ha, de Ministerul Mediului, pentru terenurile în su- prafață de pînă la 100 ha, și de Guvern, pentru cele ce depășesc această suprafață. Art. 75. — Aprobarea prevăzută la art. 73 și 74 este condiționată de acordul prealabil al deținătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obținerea aprobării pre- văzute la art. 73 lit. b) și c) și art. 74 este necesar avizul organelor agricole sau silvice județene și al municipiului București, după caz. Art. 76. — La aprobare de către Guvern se va pre- zenta în mod obligatoriu și avizul Ministerului Agri- culturii și Alimentației pentru terenurile agricole și al Ministerului Mediului pentru terenurile forestiere și cu ape și, dacă este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor. Art. 77. — Intravilanul localităților este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidențiat în cadastrul fun- ciar ; el poate fi modificat numai în condițiile legii. Art. 78. —- Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apă, devenite disponibile în urma lucrări- lor de regularizare, vor fi amenajate pentru producția agricolă, piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările de bază executate de titularii acestora. Art. 79. — Titularii obiectivelor de investiții sau de producții amplasate pe terenuri agricole și foresti- ere sînt obligați să ia măsuri prealabile executării construcției obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafețele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze și să-l niveleze pe terenuri ne- productive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau ameliorării acestora. Depozitarea se poate face numai eu acordul proprie- tarilor terenurilor. Aceștia nu pot fi obligați la nici o plată pentru sporul de valoare astfel obținut și nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului. Art. 80. — Titularii lucrărilor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folo- sesc în procesul de producție, cum sînt cele rămase în urma excavării de materii prime — cărbune, caolin, argilă, pietriș —, sondele abandonate și altele aseme- nea, sînt obligați să ia măsurile necesare de amena- jare și nivelare, dîndu-le o folosință agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosință piscicolă sau silvică. Beneficiarilor lucrărilor prevăzute în alin. 1 nu li se va mai aproba scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri dacă nu s-au conformat dispozițiilor din acest articol. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 37 Execuția acestor lucrări se face de unități speciali- zate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Asediului, din fondurile prevăzute la be- neficiari, în condițiile legii. Art. 81. — Liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere, gaze, precum și alte instalații si- milare, se vor grupa și amplasa de-a lungul și în ime- diata apropiere a căilor de comunicații — șosele, căi ferate —, a digurilor, canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu, în așa fel încît să nu se stînjenească execuția lucrărilor agricole. Aprobarea ocupării terenurilor în astfel de cazuri se dă de Oficiul de cadastru și organizare a teritoriului județean sau al municipiului București, indiferent de mărimea suprafeței necesare, pe baza acordului deți- nătorilor. Aprobarea în alte condiții decît cele prevăzute la alin. 1 se dă de organele prevăzute la art. 73 și 74. Art. 82. — Ocuparea terenurilor necesafe remedie- rii deranjamentelor în caz de avarii și executarea unor lucrări de întreținere la obiectivele prevăzute la art. 81, care au caracter urgent și care se execută într-o perioadă de pînă la 30 de zile, se vor face pe baza acor- dului prealabil al deținătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii județului sau a Pri- măriei municipiului București. In toate cazurile, deținătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate. CAPITOLUL VII Organizarea și amenajarea teritoriului agricol Art. 83. — Organizarea și amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condițiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor în scopul producției agri- cole și se execută pe bază de studii și proiecte la cere- rea proprietarilor, rezolvîndu-se următoarele proble- me : a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu cele- lalte activități economice și sociale, stabilind măsuri care să conducă la creșterea producției agricole și ex- ploatarea în ansamblu a teritoriului ; b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprie- tari și destinații în concordanță cu structurile de pro- prietate și cu formele de cultivare a pământului, re- zultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fie- cărei proprietăți, comasînd terenurile dispersate și rectificînd hotarele nerațional amplasate ; c) elaborarea de studii și proiecte de organizare și amenajare a exploatațiilor agricole ; d) stabilirea rețelei drumurilor agricole ca o com- pletare a rețelei de drumuri de interes general, inte- grate în organizarea și amenajarea de ansamblu a te- ritoriului, în scopul efectuării transportului producției și accesului mașinilor agricole necesare procesului de producție. Art. 84. — Studiile și proiectele de_ organizare și amenajare a teritoriului agricol se elaborează de uni- tățile de studii, proiectare și cercetare de specialitate, -centrale sau județene, și se supun discuției proprieta- rilor de terenuri din zona interesată. în cazul adoptă- rii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care d^țin 2/3 din suprafață și aprobării de către organele agricole județene, aplicarea măsurilor și lucrărilor pre- văzute devin obligatorii pentru toți proprietarii. CAPITOLUL VIII Sancțiuni Art. 85. — încălcarea prevederilor prezentei legi a-/ trage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Art. 86. — Degradarea terenurilor agricole și silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea și degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătățiri fun- ciare, a bornelor și semnelor topografice sau geode- zice, a monumentelor istorice și ansamblurilor și situ- rilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum și înlătu- rarea acestor măsuri, constituie infracțiuni de'distru- gere și se pedepsesc potrivit prevederilor CodulUi penal. Art. 87. — Ocuparea în întregime sau în parte a terenurilor de orice fel, înființarea sau mutarea sem- nelor de hotar și a reperelor de marcare, fără apro- bare primită în condițiile legii, constituie infracțiuni de tulburare de posesie și se pedepsesc potrivit pre- vederilor Codului penal. Art. 88. — Constituie contravenții la normele pri- vind evidența, protecția, folosirea și ameliorarea tere- nurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, constituie infracțiuni : a) efectuarea de schimburi de terenuri și a schim- bării categoriei de folosință a terenurilor de la supe- rioară la inferioară, precum și folosirea definitivă sau temporală a terenurilor agricole și silvice în alte sco- puri decît pentru producția agricolă și silvică ; b) nedeclararea la organele județene de cadastru funciar de către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor 'de terenuri și a schimbării categoriei de folosință a acestora, precum și a datelor cu privire la mărimea suprafețelor și categoria de fo- losință a acestora ; c) neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri și de către persoanele autorizate pentru păstrapea în bune condiții a bornelor geodezice, topografice, a repe- relor metalice de nivelment, a piramidelor și balizelor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 37 13 de semnalizare a punctelor geodezice, precum și de- gradarea și distrugerea lor din culpă ; d) nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol înainte de executarea lu- crărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de organele agri- cole, precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune, caolin, argila, pietriș, sonde abandonate și altele asemenea ; e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepția celor prevăzute la art. 71 din prezenta lege, pe tere- nurile situate în extravilan, fără avizele și aprobările prevăzute de lege ; f) ocuparea și folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producția agricolă, înainte de a fi delimitate, bornate și predate ; g) degradarea terenurilor și culturilor prin depozita- rea de materiale ori deșeuri de pietriș, moloz, nisip, prefabricate, construcții metalice, reziduuri, resturi me- najere, gunoaie și altele asemenea ; h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din ac- tivitatea de producție și prin scurgeri de orice fel. Art. 89. — Contravențiile prevăzute la art. 88 din prezenta lege se sancționează astfel : a) cele de la lit a)—c), cu amendă de la 10.000 la 20 000 lei ; b) cele de la lit d)—h), cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei. Art. 90. — Sancțiunile se pot aplica și persoanelor juridice. La aplicarea sancțiunilor, pe lîngă împrejurările pre- văzute de lege, se vor mai avea în vedere și mărimea suprafeței, categoria de folosință și clasa de fertilitate a terenului afectat. Art 91. — Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către specialiștii împuterniciți în acest scop de Ministerul Agriculturii și Alimen- tației și Ministerul Mediului, de împuterniciții prefec- turilor și ai organelor agricole și silvice județene și al municipiului București, precum și de către primari. Prin actul de constatare a contravenției se restabi- lesc situația anterioară și suportarea pagubelor de că- tre cei vinovați. Art. 92. — In măsura în care prezenta lege nu dis- pune altfel, contravențiilor prevăzute la art. 88 li se aplică dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea și sancționarea contravențiilor. CAPITOLUL IX Dispoziții tranzitorii și finale Art. 93. — Comisiile comunale, orășenești și muni- cipale, constituite potrivit art. 11, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor efec- tua lucrările și operațiunile date de lege în competența lor, înaintînd întreaga documentație comisiilor județene în vederea eliberării titlurilor de proprietate pentru situațiile prevăzute la art. 8, art. 14, art. 15, art. 16, art. 18 alin. 1 și 2, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23, art. 24, art. 25, art. 28, art. 32, art. 35, art 38, art 39, art 40, art 41 și art 95, precum și operațiunile necesare punerii în posesie. Totodată, pentru situațiile prevăzute la art 18 alin. 3 comisiile comunale, orășenești și municipale vor sta- bili suprafețele ce urmează să fie atribuite în folosința, iar primăriile vor emite decizii în acest sens. în cazurile prevăzute de art. 16, art. 29 alin 2 și art. 36, comisiile județene, la propunerea comisiilor comu- nale, orășenești ,și municipale, după caz, vor emite de- cizii pentru titularii îndreptățiți în vederea stabilirii dreptului acestora la acțiuni. Decizia comisiei județene se va transmite persoanelor fizice interesate și societății comerciale în cauză, în termenul prevăzut de alin. 1. Comisiile comunale, orășenești și municipale își în- cetează activitatea prin decizia prefecturii, iar comisiile județene și, respectiv, a municipiului București, prin hotărîre a Guvernului. Art. 94r — Pe perioada cît funcționează comisiile comunale, orășenești și municipale, precum și comi- siile de lichidare, membrii acestora încadrați cu con- tract de muncă se consideră delegați, iar ceilalți membri ai comisiilor primesc o indemnizație ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii. Art. 95. — Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele mă- suri pentru'stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat, care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, be- neficiază cu prioritate de dispozițiile art. 18 alin. 1 ori art. 20 din prezenta lege. Art. 96. — Monumentele istorice, vestigiile și obiec- tivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fața solului sau în subsol sînt sub protecția legii. Proprietarii și deținătorii de terenuri sînt -obligați să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat și să permită efectuarea lucrărilor de cercetare și conservare. Proprietarii terenurilor vor fi despăgubiți pentru daunele suferite și terenurile preluate în domeniul pu- blic, în bani, sau cu teren echivalent, după caz. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 37 Art. 97. — Persoanele fizice cărora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate în condițiile pre- zentei legi, precum și asociațiile de tip privat care se vor înființa potrivit art. 28 alin. 1 din lege, sînt scutite de plata impozitului pe terenuri agricole pe o perioadă de 3 ani, începînd cu anul 1991. Sistemul de impozitare, creditare, precum și alte avantaje de care vor beneficia persoanele fizice sau juridice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi, cît și pensiile foștilor membri ai cooperativelor agricole de producție, se vor regle- menta prin legi speciale. Timpul lucrat de foștii cooperatori în cadrul coope- rativelor agricole de producție se consideră vechime în muncă la acordarea pensiei și a celorlalte drepturi de asigurări sociale. Art. 98. — în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii privind cadastrul funciar general și publicitatea imobiliară, precum și proiectele de legi prevăzute la art. 97 alin. 2. Pînă la intrarea în vigoare a noii legi. se vor aplica actualele reglementări cu privire la evidența terenu- rilor și publicitatea imobiliară. Art. 99. — Cheltuielile pentru producția anului 1991 efectuate pe terenurile atribuite în condițiile prezentei legi, pînă la data preluării în posesie, se vor suporta de noii titulari ai dreptului de proprietate sau, după caz, de folosință. Art. 100. — Finanțarea activității de cadastru fun- ciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice și organizare a teritoriului, precum și a băncilor de date Această lege a fost adoptată de Senat în ședința aferente acestora, la nivel județean și național, se va realiza de la buget. Art. 101. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Art. 102. — Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Româniet Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă 3 — Art. 1—36 și 51—79 din Legea nr. 59/1974 ca privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974. — Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, publicat în Monitorul Oficial nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepția art 8—11. — Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, cu ex- cepția art 2. — H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea și sancțio- narea contravențiilor la normele privind evidența, folosirea, protecția și ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975*' — Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămășițe- lor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste, publicat în Bule* ținui Oficial al Mărfi Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959. — Orice alte dispoziții contrare prevederilor pre-: zentei legi. din 14 februarie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLADEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 14 februarie 199L PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN în temeiul art. 82 lit m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului șl a Președin* telui României, promulgăm Legea fondului funciar și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al RomânieL PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 19 februarie 1991. Nr. 18. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI., partea I, Nr. 37 15 ANEXA Nr } TAXA procentuală datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan Clasa terenului agricol 1 2 3 4 5 Taxa procentuală ce se aplică la prețul de vînzare 800 800 700 600 500 N O T A : Procentul se aplică la valoarea terenului declarată ca preț de părțile din contractul de înstrăinare. Dacă valoarea declarată de părți este mai naică decît valoarea normală de circulație a terenului, cal- culată prin înmulțirea cu 25 a venitului anual impozabil pentru terenul respectiv, procentul se calculează la valoarea astfel stabilită. în același mod se calculează taxa în cazul în care terenul nu a fost înstrăinat. ANEXA Nr. 2 TAXA pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decît producția forestieră $i defrișarea de păduri Clasa de calitate 2 3 4 5 ~~ Taxa procentuală care se aplică la prețul de vînzare $00 550 500 400 300 Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul țel, stabilit prin «menajament sau asimilat acestuia. ED1TQR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate ; Combinatul poligrafic București - Biroul de publicitate șl difuzare pentru Monitorul Oficial, București, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2^ telefon. 11.77.02. . Tiparul : Combinatul poligrafic București — Atelierul „Monitorul Oficial⁴*, București, Prețul 8 lei str. Jiului nr. 163, telefon J58.55.58. Monitorul Oficial al României* Partea I, nr. 37/1991, conține 16 pagint 40.816