MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul III — Nr. 33 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE Luni, 11 februarie 1591 SUMAR Nr. Pagina LEGI 15. — Lege pentru soluționarea conflictelor colective .de muncă ... . ... 1—4 LEGI PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru soluționarea conflictelor colective de muncă Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Exercitarea dreptului la muncă și reven- dicarea drepturilor economice și sociale aferente mun- cii sînt garantate de legile țării și nu pot fi îngrădite. Art. 2.— (1) Conflictele cu privire la interesele profesionale cu caracter economic și social ale salari- aților, organizați sau neorganizați în sindicate, rezul- tate din desfășurarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de 6 parte, și salariații acesteia ori majori- tatea salariaților ei, pe-.de alta parte, constituie con- flicte colective de muncă și se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Conflictele colective de muncă pot avea loc și între conducerea unității și salariații unei subunități sau unui compartiment al acesteia, precum și între conducerea unității și salariații care exercită aceeași meserie sau profesie în respectiva unitate. Art. 3. — Nu constituie conflicte colective de muncă : a) litigiile dintre salariați și unitate a căror soluțio- nare este supusă altor reglementări legale decît cele prevăzute în prezenta lege ; b) revendicările salariaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea uner legi. Art. 4. — (1) în conflictele colective de muncă, salariații sînt reprezentați de sindicate. (2) în cazul' în care în unitate nu este constituit un sindipat sau dacă nu toți salariații sînt membri de sin- dicat, în vederea soluționării conflictului colectiv de muncă, salariații își vor alege reprezentanții lor. Art. 5, — Salariații pot declara grevă numai în condițiile prevăzute de prezenta lege. Art. 6. — în sensul prezentei legi, prin unitate se înțeleg regiile ₓ autonome, societățile comerciale, alte organizații cu scop lucrativ, instituțiile publice, asoci- ațiile de orice fel și organele de stat. CAPITOLUL II Concilierea conflictelor colective de muncă SECȚIUNEA I Concilierea directă Art. 7. —7 (1) în toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, organul sindical sau, în lipsa acestuia, repre- zentanții aleși ai salariaților vor sesiza conducerea unității despre această situație. (2) Sesizarea se va face în scris, cu precizarea reven- dicărilor salariaților, inclusiv motivarea acestora, pre- cum și a propunerilor de soluționare, iar conducerea ufiității este obligată să o primească și să o înregistreze. (3) Cerința prevăzută de alin. 2 se consideră înde- plinită și dacă revendicările salariaților, motivarea acestora și propunerile de soluționare sînt exprimate de sindicat sau de către reprezentanții aleși ai salaria- ților cu ocazia primirii la conducerea unității și discu- țiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal. Art. 8. — Conducerea unității are obligația de a răspunde în scris organului sindical sau, în lipsa aces- tuia, reprezentanților salariaților, în termen de 48 de ore de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate. 2 MONITORUt OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea i, Nn 33 Art. 9. — în situația în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, nu s-a realizat un cohsens, conflictul colectiv de mun- că se consideră declarțșat. SECȚIUNEA II Concilierea organizată de Ministerul Muncii Protecției Sociale Art. 10. — în cazul în care conflictul colectiv de muncă a fost declanșat în condițiile prevăzute la art. 9, sindicatul sau, după caz,' reprezentanții salariaților sesizează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin organele sale teritoriale — direcțiile de muncă și pro-' tecție socială — în Vederea continuării concilierii. Art.11. — (1) Sesizarea pentru concilierea conflic- tului colectiv de muncă se formulează în scris și va cuprinde, în .mod obligatoriu, cel puțin următoarele mențiuni : a) unitatea la care s-a ivit conflictul colectiv de muncă, cu indicarea sediului și numelui conducătoru- lui ; b) obiectul conflictului colectiv de muncă și rnoti- varea acestuia ; c) dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 7—9; d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte, la conciliere, sindicatul sad, după caz, salariații. (2) Sesizarea se depune în două exemplare la direc- ția de muncă și protecție socială în a cărei rază teri- torială își are sediul Unitatea și trebuie să fie datată și semnată de organul sindical indicat de statut sau, după caz, de reprezentanții salariaților. Art. 12. — în termen de 24 de ore de la înregistra- rea sesizării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale desemnează delegatul său peptru participare la con- cilierea conflictului colectiv de muncă, care are obliga- ția să ia măsuri 'pentru : a) comunicarea sesizării către conducătorul unității în termen de 48 de ore de la desemnarea sa ; b) convocarea părților la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăși șapte zile de la înre- gistrarea sesizării. Art. 13. — (1) Pentru susținerea intereselor lor la conciliere, sindicatul sau, după caz, salariații aleg o delegație formată din 2—5 persoane, care va fi împu- ternicită în scris să participe la concilierea organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Din dele- gația sindicatului pot face parte și reprezentanți ai federației sau confederației la care sindicatul este afi- liat. (2) în mod excepțional, cînd natura activității uni- tății o impune, delegatul Ministerului Muncii și Pro- tecției Sociale poate stabili ca la conciliere să parti- cipe un număr mai mare de delegați din partea sin- dicatului sau salariaților. (3) Poate fi aleasă ca delegat al sindicatului sau, după caz, al salariaților „ orice* persoană salariata a unității de'cel puțin trei ani sau de la înființarea aces- teia, dacă unitatea nu are trei ani de la înființare, și care a; împlinit vîrstă de 21 ani, nu a fost condamnată pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la⁴ art. 46 și 47 din prezenta lege și nici nu se află în executa- rea uneia din pedepsele complimentare prevăzute de art. 64 din Codul penal. Art. 14. — Pentru susținerea punctului de vedere al unității, conducătorul acesteia; dacă nu participă personal; va desemna, printr-o împuternicire scrisă, o delegație de 2—5 membri ai consiliului de administra- ție care să participe la conciliere. Art. 15. — (1) Concilierea poâțe avea loc la sediul Ministerului* Muncii și Protecției Sociale ori al direc- ției de muncă și protecție socială sau într-un loc sta- bilit fle părți. (2) Procedura de' conciliere se încheie în ziua pen- tru care au fost convocate părțile, în afară de cazul în care, ele, de comun acord, hotărăsc continuarea ei. Art. 16. — (1) La dâta fixată pentru conciliere, de- legatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale veri- fică împuternicirile .delegaților părților și stăruie ca aceștia să acționeze pentru a se realiza concilierea. (2) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. (3) Procesul-verbal se întocmește în trei exemplare, cîte unul pentru delegații sindicatului sau, după caz, ai salariaților^ conducerea unității și delegatul Ministe- rului Muncii și Protecției Sociale. Art. 17. — în cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluționarea conflic- tului colectiv de muncă, acesta este obligatoriu pe în- treaga durată stabilită și pentru toate părțile între care a avut loc conflictul colectiv de muncă. Art. 18. — în situațiile în care acordul cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă este nu- mai parțial, în procesul-verbal se vor consemna reven- dicările asupra cărora s-a realizat acordul și celerămaăe nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă. Art. 19. — Rezultatele concilierii menționate la art/ 17 și 18 vorvfi aduse la cunoștința salariaților de cei care au făcut- sesizarea pentru efectuarea conci- lierii. CAPITOLUL III Declararea, desfășurarea și încetarea grevei Ârt. 20. — (1) Greva constituie o încetare colectivă și voluntară a lucrului. Hotărîrea de declarare a gre- vei se ia de către sindicate, cu acordul a * cel puțin jumătate din numărul membrilor. Pentru salariații ne- organizați în sindicate, hotărîrea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul acestora. (2) Grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise. (3) Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de 2 ore, dacă se face cu încetarea lucrului, și trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puțin 48 de ore greva propriu-zisă. Ărt. 21. — Greva este organizată și condusă de or- ganul sindical sau, după caz, de reprezentanții sala- riaților, care vor stabili și durata acesteia. Art. 22. — Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate toate posibilitățile de solu- ționare a conflictului colectiv de muncă prin proce- durile de conciliere prevăzute la art. 7—19 și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștința con- ducerii unității de către organizâtori,' cu 48 de ore înainte. Art.. 23. — în situația în care, după declararea gre- vei, jumătate-din membrii de sindicat sau jumătate din sălariații care au hotărît declararea grevei renunță la grevă, aceasta trebuie să înceteze. Art. 24^ (1) Greva poate fi declarată numai pen- tru apărarea intereselor profesionale cu caracter eco-. nomic și social ale salariaților. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 33 3 (2) Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri poh tîce. (3) Este interzisă, de asemenea, greva pentru anu- larea măsurii desfacerii contractului de muncă de către unitate, încadrarea în unități sau schimbarea din func- ție a unei persoane. Art. 25. — Nu pot fi declarate greve pentru obți- nerea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă, a unui acord realizat anterior sau a unei ho- tărîri definitive a comisiei de arbitraj, pronunțate con- form art. 43, prin care s-a soluționat un conflict co- lectiv de muncă, pe toată durata de aplicare a acestora. Art. 26. — (1) Participarea la grevă este liberă. Ni- meni nu poate fi constrîns să participe la grevă sau să refuze să participe. (2) Salariații care nu participă la grevă își pot con- tinua activitatea, dacă aceasta este posibil. ' (3) Salariații aflați în grevă trebuie șă se abțină de la orice acțiune de natură să împiedice continuarea activității de către cei care nu participă la grevă. (4) Nu se consideră acțiune de natură să împiedice activitatea faptul că din cauza grevei a încetat întregul proces de producție din unitate. Art. 27. — Organizatorii grevei, împreună cu con- ducerea unității, au obligația ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unității și să asigure funcționarea continuă a utilajelor și instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube ireparabile. Art. 28. — Pe durata grevei, conducerea unității nu poate fi împiedicată să-și desfășoare activitatea de salariații aflați în grevă sau de organizatorii acesteia. Art. 29. — (1) Participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale salariaților și nu poate avea consecințe negative pen- tru greviști sau organizatori. (2) Dispozițiile alin. 1 nu se aplică dacă greva este suspendată sau este declarată ilegală, potrivit art. 30 sau, după caz, art. 35 alin. 1 lit. b). (3) Pe durata grevei, salariații își mențin toate drep- turile ce decurg din raportul de muncă, cu excepția dreptului la salariu și la sporuri de salariu. Art. 30. — Curtea Supremă de Justiție, la sesizarea conducerilor unităților în care s-a declanșat un con- flict colectiv de muncă, poate suspenda pe un termen de cel mult 90 de zile începerea sau continuarea gre- vei, dacă prin aceasta ar fi afectate interese majore pentru economia națională sau interese de ordin umanitar. Art. 31. — (1) Sesizările adresate Curții Supreme de justiție se soluționează în termen de 7 zile de la în- registrarea lor. (2) Hotărîrile pronunțate sînt definitive. Art. 32. — (1) în timpul grevei, organizatorii con- tinuă negocierile cu conducerea unității în vederea sa- tisfacerii revendicărilor care au constituit motivele în- cetării colective a lucrului. (2) In cazul în care organizatorii grevei și condu- cerea unității ajung la un acord, greva încetează. (3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obli- gația prevăzută la alin. 1 atrage răspunderea patri- monială a acestora pentru pagubele cauzate unității. Art. 33. — Conducătorul unității, cînd apreciază că greva a fost declarată ori se continuă fără respectarea legii, se poate adresa judecătoriei în raza căreia își are sediul unitatea, cu o cerere pentru constatarea ne- îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege pen- tru declanșarea sau continuarea grevei. Art. 34. — Judecătoria fixează termen pentru solu- ționarea cererii, care nu poate fi mai mare de trei zile de la sesizare, și dispune citarea părților. Art. 35. — (1) Judecătoria examinează cererea și pronunță, de urgență, o hotărîre prin care, după caz : a) respinge cererea unității ; b) admite cererea unității și dispune încetarea gre- vei ca fiind ilegală. (2) împotriva hotărîrii judecătoriei se poate declara recurs la tribunalul județean sau, după caz, al muni- cipiului București, în termen de trei zile de la pro- nunțare. Art. 36. — (1) Judecătoria și tribunalul județean sau al municipiului București soluționează cererea sau, după caz, recursul în complet format potrivit legii pentru judecarea litigiilor individuale de muncă. (2) Judecarea conflictelor colective de muncă se face potrivit Codului de procedură civilă, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. (3) în cazul în care dispun încetarea grevei ca fiind ilegală, instanțele vor decide obligarea celor vinovați la despăgubirile cerute de unitate pentru pagubele ce i-au fost pricinuite. Art. 37. — Toate actele de procedură întocmite po- trivit dispozițiilor prezentei legi sînt scutite de taxă de timbru. Art. 38. — (1) în situația în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile fără ca părțile implicate să fi ajuns la o înțelegere și dacă continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interesele economiei naționale sau interese de ordin umanitar, Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate solicita soluționarea conflictu- lui colectiv de muncă de către o comisie de arbitraj. ( 2) Inițiativa Ministerului Muncii și Protecției So- ciale se comunică în scris părților din conflictul colec- tiv de muncă. La data comunicării se suspendă con- tinuarea grevei. Art. 39. — (1) Comisia de arbitraj se compune din trei arbitri. ( 2) Lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitri se stabilește o dată pe an de Ministerul Muncii și Pro- tecției Sociale, dintre specialiștii în domeniul economic, tehnic, juridic și alte profesii, cu consultarea sindica- telor și a Camerei de Comerț și Industrie. Art. 40. — în raport de obiectul conflictului colectiv de muncă, arbitrii se desemnează după cum urmează : — un arbitru stabilit de conducerea unității ; — un arbitru stabilit de sindicat sau, după caz. der reprezentanții salariaților ; — un arbitru stabilit de Ministerul Muncii și Pro- tecției Sociale. Art. 41. — Comisia de arbitraj își desfășoară activi- tatea de soluționare a conflictului colectiv de muncă la sediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau, după - caz, la sediul direcției de muncă și protecție so- cială. Art. 42. — Dtlpă stabilirea comisiei de arbitraj, părțile sînt obligate să depună la aceasta întreaga do- cumentație privind conflictul colectiv de muncă și susți- nerile lor. Art. 43. — (1) în termen de trei zile de la primirea documentației prevăzute la art. 42, comisia de arbitraj are obligația să convoace părțile și să examineze; împreună cu acestea, conflictul colectiv de muncă, pe baza dispozițiilor legii și a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile. (2) Comisia de arbitraj se pronunță printr-o hotărîre definitivă, în termen de 24 de ore de la încheierea dezbaterilor. 4 MONITORUL OFICIAL AL (3)~ Hotărîrea se comunică părților în termen de 24 de ore de la pronunțare. (1) Prin hotărîrea comisiei de arbitraj conflictul co- lectiv de muncă încetează. Art. 44. — Pentru activitatea desfășurată în, solu- ționarea unui conflict Colectiv de muncă, membrii co- misiei de arbitraj primesc un gnorariu care se stabilește și se plătește de către, părțile în litigiu în mod egal, în situația în care nu se realizează acordul părților cu privire la cuantumul pnorariului, acesta se stabilește de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ținînd seama și de propunerile părților. CAPITOLUL IV Dispoziții finale Art. 45. — (1) Nu pot declara grevă : a) sâlariații care dețin funcții de specialitate în apa- ratul Parlamentului, Guvernului, ministerelor, al altor organe centrale ale administrației de stat, prefecturilor și primăriilor, funcții de procuror sau judecător, per- sonalul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și al unităților din subordinea acestor mi- nistere, precum și personalul militarizat din unitățile aflate în subgrdinea Ministerului Justiției; b) salariații din unitățile^ sistemului energetic na- țional, din serviciile operative de la reactoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu carp, prin oprire, prezintă pericol de explozie, precum și cei din unitățile care * executa producție pentru nevoile de apărare a țării. (2) în situația existenței unui conflict de muncă între unitate și salariații prevăzuți la alin. 1 lit. b) ori per- sonalul civil din unitățile subordonate Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, organul sindical sau, după caz, reprezentanții salariaților vbr rezolva revendicările prin conciliere directă și cu parti- cipareă delegatului Ministerului Muncii \și Protecției Sociale. ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 33 (3)- Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel, de la plecarea și pînă la întoar- cerea în țară, nu poate declara grevă. Personalul îm- barcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenții internaționale rati- ficate de statul român. (4) în unitățile sanitare, farmaceutice, de învățămînt, telecomunicații, ale radioteleviziunii, în unitățile de transporturi pe căile ferate, inclusiv cele de reparat material rulant, în unitățile de transporturi’ fluviale, în unitățile de aviație civilă și cele de stat care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, pre- cum și aprovizionarea populației cu pîine, lapte, carne, gaze, energie electrică, băldură și apă, greva este permisă cu condiția ca organizatorii să. ^sigure servi- ciile esențiale, dar nu mai puțin de 1/3 din activitatea normală. Art. 46. — (1) Fapta persoahei care prin amenințări ori violențe îpipiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariați să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei, constituia infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la. 7.000 lei, dacă fapta nu întrunește elemen- tele unei alte infracțiuni, pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă. (2) Tentativa se pedepsește. Art. 47. — Declararea grevei de către organizatori cu nesocotirea interdicțiilor și condițiilor prevăzute la art. 24 alin. 2 sau la art. 45 alin. 1, -3 și 4 con- stituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la 7.000 lei, dacă fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni pentru câre legea penală prevede o pedeapsă mai gravă. Art. 48. — Participarea salariaților la grevă tiu înlătură răspunderea lor materială, contravențională,' civilă sau penală, după caz, dacă faptele săvîrșite în timpul grevei atrag, potrivit legii, această răspundere. Această lege ă fost adoptată de Senat în ședința din 7 februarie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 11 februarie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-Iege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președin- telui României, promulgăm Legea pentru soluționarea conflictelor colective de muncă și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 1T februarie 1991. Nr» 15. ____________________________EDITOR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate : Combinatul poligrafic București - Biroul de publicitate și difuzare pentru Monitorul Oficial, București, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02. Tiparul î Combinatul poligrafic București - Atelierul „Monitorul Oficial". București. Prețul 2 lei str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33/1991, conține 4 pagini. 40.816