MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul III — Nr. 23 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTÂRÎRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 30 ianuarie 1991 SUMAR Nr. LEGI 10. — Lege privind finanțele publice Pagina • 1—8 LEGI PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind finanțele publice Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Activitatea privind finanțele publice in- clude elaborarea și execuția bugetului public național, care cuprinde bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilirea și perceperea impozitelor, taxelor și altor venituri ale statului și utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătorești și exe- cutive. De asemenea, cuprinde controlul asupra mo- dului de folosire a mijloacelor materiale și bănești aparținînd regiilor autonome, instituțiilor publice și asupra capitalului social al statului în societățile co- merciale. Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cu- prind Președinția României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, precum și instituțiile de stat de subordonare cen- trală sau locală. Art. 2. — Formarea, administrarea și utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătorești și executive sînt supuse normelor privind finanțele publice din prezenta lege. Art. 3. — Parlamentul, ca organ de decizie în do- meniul finanțelor publice, stabilește și aprobă, prin lege, impozitele, taxele și alte venituri ale statului, precum și normele și normativele de cheltuieli pentru instituții publice. De asemenea, examinează și aprobă bugetul administrației centrale de stat, bugetul asigu-*- rărilor sociale de stat și contul general anual de exe- cuție a bugetului, în condițiile prezentei legi. Art. 4. — Guvernul elaborează proiectul bugetului administrației centrale de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și al contului general anual de execuție a bugetului, și le supune spre aprobare Parla- mentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercită condu- cerea generală a activității executive în domeniul finan- țelor publice, în care scop examinează periodic situația financiară pe economie, execuția bugetului public național și stabilește măsuri pentru îmbunătățirea echi- librului financiar. Ministerul Finanțelor răspunde de elaborarea pro- iectului bugetului administrației centrale de stat, pre- cum și de realizarea acestuia, după aprobarea de către Parlament, de luarea măsurilor pentru asigurarea echi- librului financiar, aplicarea politicii financiare a Gu- vernului, de cheltuirea cu eficiență a resurselor finan- ciare. Art. 5. — La elaborarea și execuția bugetului admi- nistrației centrale de stat, a bugetului asigurărilor sociale și a bugetelor locale stau principiile universa- lității, echilibrului și realității, aplicate la specificul fiecărui buget. Art. 6. — Bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetele instituțiilor publice se aprobă astfel : a) bugetul administrației centrale de stat, de către Parlament; b) bugetele județelor, municipiului București, muni- cipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, de către organul local ales al acestora ; 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23 c) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele de la lit. a) și b), de către organul ierarhic al acestora ; d) bugetele instituțiilor publice' care se finanțează integral din mijloace extrabugetare, de către organul de conducere al instituției respective, cu avizul orga- nului ierarhic. Bugetele de la lit. b)—d), precum și bugetele tuturor agenților economici, sistemelor de asigurări sociale și ale altor unități, care, potrivit legii, au obligația de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor me- todologice stabilite de Ministerul Finanțelor. Art. 7. — ‘Bugetele Senatului, Adunării Deputaților, Președinției României, Guvernului și ale altor instituții publice care nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul administrației centrale de sta? și se aprobă de către Parlament o dată cti acesta. Art*. 8. — Bugetul asigurărilor sociale de stat se în- tocmește distinct de bugetul, administrației centrale de stat și se aprobă de Parlament o dată cu acesta. Bugetele celorlalte organe aUtonome de asigurări so- ciale se aprobă de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Mi- nisterului Finanțelor. Art. 9. — Veniturile publice sînt formate din impo- zite, taxe și alte venituri stabilite de lege. Art. 10. — La stabilirea cheltuielilor publice se au în vedere următoarele : a) în domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învățăniînt, sănătate, ocrotiri și asigurări sociale, cultură, artă și sport, protecție eco- logică și altele, în condițiile stabilite de lege ; b) susținerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentală ; c) în domeniul economic, facilități și alte mijloace stabilite potrivit legii, acordarea de subvenții, reali- zarea unor investiții și a altor acțiuni economice de interes public, în limita alocațiilor bugetare stabilite prin bugetele anuale aprobate în condițiile legii; d) asigurarea cerințelor de apărare a țării și a ordi- nii publice; e) finanțarea administrației centrale și locale de stat și a altor cheltuieli prevăzute de lege. Art. 11. — în bugetul administrației centrale de stat, îh bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetele locale nu se pot înscrie și aproba cheltuieli fără sta- bilirea resurselor din care urmează a fi efectuate. în cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majo- rarea cheltuielilor stabilite prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli. CAPITOLUL II Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea bugetului administrației centrale de stat Art. 12. — Veniturile și cheltuielile care se înscriu în bugetul administrației centrale de stat se vor grupa în : venituri și cheltuieli ordinare și extraordinare, cheltuieli curente și de capital, cu specificarea naturii veniturilor și cheltuielilor.și desfășurarea acestora pe baza clașificației bugetare tip elaborate de Ministerul Finanțelor, care se publica în Monitorul Oficiat al României. Clasificația bugetară tip va cuprinde titluri, capitole, subcapitole, paragrafe și articole, precum .și alineate în caz de necesitate. Capitolele și articolele de cheltuieli vor avea o desti- nație precisă și limitată? * Cheltuielile de personal se vor prezenta distinct de cheltuielile materiale. Este interzis a se prevedea la categoria de cheltuieli materiale sau la altă categorie de cheltuieli o cheltuială de personal cum sînt: salarii/ diurne, indemnizații și altele de asemenea natură. în bugetul administrației centrale de .stat, în condi- țiile stabilite de Ministerul Finanțelor, se va prevedea la venituri un subcapitol special pentru rămășițe de încasat din veniturile exercițiilor închise, iar la chel- tuieli, în cazuri speciale, un articol pentru plata su- melor datorate, aferente exercițiilor închise. Art. 13. — Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul administrației centrale de stat, dacă legea nu prevede altfel. Art. 14. —* - Se interzice acoperirea cheltuielilor buge- tului administrației centrale de Stat prin recurgerea la emisiune monetară sau prin finanțarea directă de către bănci. în cazul în care în execuția bugetului administrației centrale de staf apar goluri temporare de casă, acestea pot fi acoperite, pînă la încasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate în conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finanțelor. Legea anuală privind aprobarea bugetului adminis- trației centrale de stat poate autoriza Ministerul Fi- nanțelor ca, pe parcursul execuției bugetului, dacă va fi necesar și cu aprobarea Guvernului, să emită bonuri de tezaur, purtătoare de dobîndă și a căror scadență nu va putea depăși sfîrșitul anului financiar, pentru a face față cheltuielilor statului pînă la înca- sarea veniturilor.. Bonurile de tezaur intră în circulație prin achizițio- narea acestora de către agenții economici și populație. Totalul bonurilor de tezaur în circulație nu va putea depăși 8 la sută din volumul total al bugetului aprobat. Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decît în primele zece luni ale anului financiar, iar retra- gerea lor trebuie să se facă cu începere din luna decem- brie, fără a depăși anul financiar în curs. • Art. 15. — în cazuri excepționale, prin legea buge- tară anuală se poate stabili acordarea de către Banca Națională a României a unui împrumut, fără dobîndă, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului administrației centrale de stat, pe seama resurselor de creditare nor- mală ale acesteia, fără a depăși 10 la sută din totalul bugetului aprobat. Acest împrumut urmează să fie rambursat în maximum 6 luni, pe seama veniturilor bugetare curente sau a unui împrumut de stat efectuat în baza unei legi. Art. 16. — Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținînd statului, în afara bugetului, se pot face numai prin lege. în cazurile autorizate de lege, se constituie în afara bugetului administrației centrale de Stat fonduri spe- ciale, ale căror bugete se aprdbă de Parlament ca anexă la bugetul administrației centrale de stat. Execuția bugetelor privind fondurile speciale se efec- tuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri și normelor prevăzute în prezenta lege pentru bugetul administrației centrale de stat. Art. 17. — în bugetul administrației centrale de stat se înscrie și fondul de rezervă bugetară la dispoziția MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 23 3 Guvernului, care se utilizează pe bază de hotărîri ale acestuia, pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul administrației cen- trale de stat în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. Art. 18. — Elaborarea proiectului bugetului admi- nistrației centrale de stat se asigură de Ministerul Finanțelor, pe baza proiectelor bugetelor ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, precum și a pro- iectelor bugetelor locale. Art. 19. — Cheltuielile pentru investițiile institu- țiilor publice, precum și alte cheltuieli de investiții, ce se finanțează potrivit legii din bugetul administrației centrale de stat, se cuprind în proiectul acestui buget pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier și alte obiecte de investiții, cu desfășurarea, atît fizic cît și ca volum valoric, elaborată de fiecare minister sau alt organ central de stat și anexată la bugetul propriu. Lista, avizată de Ministerul Finanțelor, se aprobă de către ordonatorul principal de credite pentru in- vestiții pînă la 75 milioane lei și de către Guvern pentru investiții peste această limită. Cheltuielile de investiții se cuprind la fiecare capitol al acțiunii ce se finanțează din bugetul administrației centrale de stat. Nu se vor putea înscrie în listă lucrări de investiții- construcții pentru care la data de 1 august a fiecărui an nu .s-a elaborat și aprobat documentația prevăzută de lege. Cheltuielile de proiectare cuprinse în investi- țiile instituțiilor publice se prevăd și se suportă din bugetul ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele de investiții a căror acoperire financiară se asigură, integral sau în completare, de la bugetul administrației centrale de stat, documentațiile tehnico-economice" se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către Guvern pentru valori mai mari de 500 milioane lei, de către ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 100—500 milioane lei și de către ceilalți ordonatori de credite pentru valori de pînă la 100 milioane lei. Art. 20. — Din bugetul administrației centrale de stat se pot face transferuri pentru unitățile administra- tiv-teritoriale, în cazurile în care acestea nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii stabilite în condițiile legii. Transferurile ce se fac din bugetul administrației centrale de stat, potrivit alineatului precedent, se aprobă anual prin lege pentru fiecare județ în parte și municipiul București. Propunerile de transferare ce se solicită de către ju- dețe și municipiul București se vor cuprinde în pro- iectele bugetelor respective, care se prezintă Ministe- rului Finanțelor pe ansamblul județului, respectiv mu- nicipiului București, însoțite de situația unităților admi- nistrativ-teritoriale componente la care cheltuielile sînt mai mari decît veniturile proprii. Art. 21. — Ministerele și celelalte organe centrale de stat sînt obligate ca, pînă la data de 1 iunie a fie- cărui an, să comunice Ministerului Finanțelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuări de venituri pentru bugetul anului viitor, față de anul în curs. Organele locale au aceleași obligații în cazul solici- tării de majorare a transferurilor față de anul în curs. Art. 22. — Proiectele de buget ale ministerelor, ce- lorlalte organe centrale, precum și proiectele bugetelor locale, se depun la Ministerul Finanțelor cel mai tîrziu pînă la data , de 1 iulie a fiecărui an. Ministerul Finanțelor examinează proiectele de bu- get și, în termen de 10 zile de la primirea acestora, solicită modificările necesare pentru stabilirea echili- brului bugetar. în caz de divergențe, hotărăște Gu- vernul. Proiectele de buget astfel modificate se depun la Mi- nisterul Finanțelor pînă la data de 1 septembrie a fie- cărui an, însoțite de documentații și expuneri de mo- tive amănunțite, atît pentru venituri, cît și pentru cheltuieli. Ministerul Finanțelor, pe baza acestor proiecte de buget și a bugetului său propriu, întocmește proiectul bugetului administrației centrale de stat, pe care îl depune la Guvern pînă la data de 25 septembrie a fie- cărui an, însoțit de proiectul legii bugetare. După însușirea proiectului de buget de către Guvern, acesta îl supune Parlamentului, cel mai tîrziu pînă la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoțit de un raport privind situația economico-financiară a țării și proiec- ția acesteia în anul viitor, precum și de proiectul legii bugetare. Bugetul se aprobă de Parlament pînă cel mai tîrziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, ar- ticole și pe ministere și celelalte organe centrale de stat. Art. 23. — Bugetele ministerelor și celorlalte organe centrale de stat se cuprind în anexe la bugetul admi- nistrației centrale de stat. Toate veniturile și cheltuie- lile bugetului administrației centrale de stat se prevăd în bugetele ministerelor și celorlalte organe centrale de stat. Transferurile ce urmează a se efectua pentru județe și municipiul București, precum și toate veniturile și cheltuielile care se urmăresc și se execută prin Minis- terul Finanțelor, se prevăd în buget. Art. 24. — Dacă bugetul administrației centrale de stat nu se aprobă de Parlament pînă la 31 decembrie, Guvernul îndeplinește sarcinile ce-i revin potrivit bu- getului anului precedent, dar nu mai mult decît trei luni. Art. 25. — în stabilirea realizării veniturilor buge- tare se vor respecta următoarele norme : a) nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă acestea nu au fost stabilite prin lege ; b) legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor și a cotelor acestora, precum și a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă ; c) este interzisă perceperea sub orite titlu și sub orice denumire de contribuții directe sau indirecte, în afara celor stabilite prin lege. Art. 26. — Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, în structura stabilită prin acea lege. Alocațiile pentru cheltuieli de personal și capital nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin virări de credite și nici nu vor putea fi utilizate la alte ar- ticole de cheltuieli. Creditele aprobate prin legea bugetară anuală pen- tru cheltuielile unui exercițiu bugetar nu pot fi utili- zate pentru finanțarea cheltuielilor altui exercițiu și nici cheltuielile bugetare, aprobate unui ordonator prin- cipal de credite, pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un ca- pitol nu pot îi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol- 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23 Virările de credite bugetare între celelalte subdivi- ziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dis- pozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sînt în competența fiecărui ordonator principal de cre- dite, pentru bugetul propriu și bugetele unităților sub- ordonate. în cazuri excepționale, virările de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se pot efectua în- cepînd cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Fi- nanțelor. , Art. 27. — Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul administrației centrale de stat se repartizează pe trimestre în funcție de termenele legale, de încasa- rea veniturilor și dej perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuieli- lor prevăzute în bugetul administrației centrale de stat se aprobă de către : a) Ministerul Finanțelor, pe capitole, la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat; b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii și ale unităților subordonate, precum și. pe ce- lelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare. Art. 28. — Creditele bugetare aprobate prin bugetul administrației centrală de stat' pot fi folosite la cere- rea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Mțpișterul Finanțelor a conturilor bancare des- chise pe seama acestora. Acordarea^ fondurilor de la bugetul administrației centrale de stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efec- tuarea cheltuielilor respective. Transferurile către unitățile administrativ-teritoriale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul administrației centrale de stat, se efectuează prin Ministerul Finanțe- lor la cerere și în funcție de necesitățile, execuției bugetare. Art. 29'. — Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate pentru bugetul administrației centrale de stat, cu excepția cazurilor cînd legea pre- vede altfel. Veniturile ce se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului administrației centrale de stat vor putea fi folosite în cursul anului, după consumarea rezervei bugetare, cu aprobarea Parlamentului, pen- tru finanțarea unor sarcini noi stabilite de lege. Art. 30. — Ordonatorii principali de credite ai bu- getului administrației centrale de stat sînt miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat. Conducătorii instituțiilor publice cU personalitate ju- ridică din subordinea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat finanțate din bugetul administrației centrale de stat sînt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari de credite. Art. 31. — Ordonatorii principali de credite repar- tizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, în raport'cu sarcinile acestora,^ precum și veniturile cuprinse, potrivit legii, în bugetele acestora și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale. Subvențiile de orice fel, prevăzute a „se acorda din bugetul administrației centrale de stat, regiilor auto- nome și societăților comerciale cu capital de stat, se cuprind și se execută prin bugetul propriu al ministe- rului sau organului central de stat. Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele lor proprii,^cu respectarea dispozițiilor legale; și repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, ai căror con- ducători sînt ordonatori terțiari de credite. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le, conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispo- ziții legale. Art. 32. — Ordonatorii principali de credite pot de- lega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea cre- ditelor bugetare înlocuitorilor de drept și conducători- lor direcțiilor sau ai altor compartimente similare, după caz. Art. 33. — Ordonatorii principali, precum și ordo- natorii secundari sau terțiari de credite, răspund de respectarea dispozițiilor legale în utilizarea creditelor bugetare și realizarea-veniturilor, folosirea cu eficiență a sumelor primite de la bugetul administrației centrale de stat, de integritatea bunurilor încredințate ^unității pe care o conduc, de ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare. Orice cheltuială dțn sumele«alocate prin bugetul ad- ministrației centrale de stat se poate aproba de către, ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost îri prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte .per- soarie însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv. Art. 34. <— în situațiile în care pe baza dispozițiilor legale au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la Un ordonator principal de credite la altul, Ministe-^ rul Finanțelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora și în structura bu- getului administrației centrale de stat, fără afectarea echilibrului și rezervei bugetare. Art. 35. — Acordarea de subvenții din bugetul ad- ministrației, centrale de stat unor instituții publice care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare ori al- tor instituții, asociații sau persoane juridice, altele de- cît cele de stat, se stabilește prin lege și se aprobă, în fiecare an, prin legile bugetare. Art. 36. — Sumele încasate din vînzarea sau din valorificarea 'materialelor reztiltate în urma demolării, dezmembrării sad dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor imobile sau altor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice constituie venituri ale bu- getului administrației centrale de stat sau ale bugetelor locale, după caz, și se varsă la acestea potrivit norme- lor elaborate dfe Ministerul Finanțelor. Sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului administrației cen- trale de stat sau al, bugetelor locale, după caz. Art. 37. — Efectuarea cheltuielilor din bugetul ad- ministrației centrale de stat se va putea face numai pe bază fie acte justificative. întocmite în conformitate cu dispozițiile legale. Art. 38. — Ordonatorii principali de credite au obli- gația de a analiza trimestrial necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dis- poziții legale sau altor cauze, sarcinile au fost desfiin- țate sau amînate și de a propune Ministerului Finan- țelor anularea creditelor respective. Ministerul Finanțelor va cere acordul ordonatorului principal de credite pentru anularea unor credite con- statate ca fără justificare sau al Guvernului în caz de divergență. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23 5 Cu creditele bugetare anulate se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul administrației centrale de stat. Art. 39. — Pe baza dărilor de seamă contabile pre- zentate de ordonatorii principali de credite, a contu- rilor privind execuția de casă a bugetului administra- ției centrale de stat prezentate de organele care, po- trivit legii, au această sarcină și în urma verificării și analizării acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat, pe care le pre- zintă Guvernului. Contul general anual de execuție a bugetului admi- nistrației centrale de stat va fi întocmit în structura bugetului aprobat de Parlament și va avea ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. Guvernul analizează lucrările și prezintă contul ge- neral anual de execuție a bugetului administrației cen- trale de stat spre aprobare Parlamentului, pînă la data de 1 iunie a anului următor celui de execuție. Parlamentul aprobă contul general anual de execu- ție a bugetului administrației centrale de stat, cel mai tîrziu pînă la data de 30 noiembrie a anului următor celui la care se referă. O dată cu contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat se depun, analizează și aprobă și conturile de execuție a fondurilor speciale aprobate. Art. 40. — Organul central de stat care adminis- trează bugetul asigurărilor sociale de stat elaborează, în condițiile legii, contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă guver- nului, împreună cu raportul de verificare și analiză al Ministerului Finanțelor, cel mai tîrziu pînă la data de 1 mai a anului următor la care se referă. Guvernul prezintă acest cont Parlamentului, o dată cu contul general anual de execuție a bugetului ad- ministrației centrale de stat. Art. 41. — Conturile anuale de execuție a ,bugetului administrației centrale de stat, ordonatorilor de credite și cele privind fondurile speciale vor cuprinde : La venituri 1. Evaluări bugetare 2. Drepturi constatate 3. încasări realizate 4. Rămășițe de încasat La cheltuieli 1. Credite aprobate inițial 2. Credite definitive 3. Plăți efectuate 4. Obligații cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie. Art. 42. — Excedentul sau deficitul bugetului ad- ministrației centrale de stat se stabilește prin compa- rarea încasărilor de venituri realizate pînă Ia închi- derea exercițiului bugetar cu plățile efectuate pînă la aceeași dată, plus obligațiile cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie la cheltuieli. Situația de casă se stabilește prin comparație între încasări la venituri și plăți la cheltuieli. Ministerul Finanțelor are obligația ca în poziția obligațiilor cu termene legale de plată pînă la 31 de- cembrie să propună Guvernului includerea și a altor sume de bani datorate de stat, potrivit legii, rezultate din activitatea financiară a anului încheiat, care apar și se pot determina pînă la data de 15 martie a anului următor. în caz de necesitate, Ministerul Finanțelor va pre- zenta Guvernului, pînă la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exercițiului financiar în- cheiat. Art. 43. — în caz de deficit, acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau împrumut acordat de Banca Națională în condițiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotărăște, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în exercițiul financiar următor. în caz de excedent, Parlamentul va decide, la pro- punerea Guvernului, în ce măsură și în ce scopuri se va utiliza acesta. Art. 44. — Din excedentul bugetului administrației centrale de stat se va rezerva anual o cotă de 50 la sută pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în cont spe- cial la Banca Națională, cu dobîndă negociată între aceasta și Ministerul Finanțelor, și se utilizează cu aprobarea Parlamentului. Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuție anuale, care se supun aprobării o dată cu contul ge- neral de execuție a bugetului administrației centrale de stat. Art. 45. — Ministerul Finanțelor va întocmi anual contul general al datoriei publice a statului, în care se va cuprinde contul operațiunilor în țară și în străi- nătate. Contul general al datoriei publice vă fi ane- xat la contul general anual de execuție a bugetului administrației centrale de stat, ce se depune Parla- mentului, potrivit prevederilor prezentei legi. La acest cont se va anexa și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe pri- mite de către alte persoane^ juridice. Art. 46. — Controlul preventiv și de gestiune asu- pra veniturilor și cheltuielilor publice, precum și con- trolul de gestiune asupra patrimoniului public, se exercită de către Ministerul Finanțelor, organele sale teritoriale, precum și de către celelalte - organe de stat, în condițiile stabilite de lege. Art. 47. — Lucrările de întocmire, aprobare și exe- cuție a bugetului administrației centrale de stat se fundamentează pe analize în execuție și prognoze ale stadiilor de evoluție a echilibrului financiar, monetar și valutar, a datoriei interne și externe a statului, în vederea stabilirii direcției de folo- sire a instrumentelor financiare pentru determina- rea dezvoltării economico-sociale. în acest scop, Mi- nisterul Finanțelor întocmește, coordonează și fo- losește, în condițiile legii, în conducerea trezoreriei naționale proiectele și execuțiile privind : balanța fi- nanciară generală a economiei ; balanța de plăți ex- terne ; balanța de venituri și cheltuieli bănești ale populației și a masei monetare ; balanța creanțelor și angajamentelor externe pe țări ; balanța formării ca- pitalurilor pe economie ; balanța financiară a resurse- lor și cheltuielilor de investitii. CAPITOLUL III Elaborarea, aprobarea, executarea și încheierea bugetelor locale Art. 48. — Prin bugete locale se înțeleg bugetele unităților administrat iv-teritoriale care au personali- tate juridică. 6 MONITORUL OFICÎAL AL ROMÂNIEI. PARTEA I, Nr. 23 Fiecare comună, oraș, municipiu, sector al munici- piului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește buget propriu, în condiții de autonomie. Guvernul va lua măgurile necesare ca, prin autono- mia financiară a unităților administrativ-teritoriale și prin bugetul fiecărei unități, să se stimuleze inițiativa locală, în vederea satisfacerii cerințelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensio- na prevederile bugetare de cheltuieli în funcție de ne- voile proprii și corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum și întăririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate. Art. 49. — Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe și alte venituri stabilite de legea bugetară anuală. Art. 50. — Din bugetele locale se finanțează, în condițiile stabilite de lege, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor locale ale administrației de stat, obiective și acțiuni economice de interes local, precum și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale. Art. 51. — Repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe categorii de bugete locale, în cazurile în care legea nu prevede, se stabilește de organele de decizie ale fiecărui -județ, respectiv al municipiului București, în funcție de atribuțiile orgahelor locale alb administra- ției, de stat și de subordonarea instituțiilor publice, precum și de necesitățile de echilibrare bugetară. Art. 52. —' în situațiile în care cheltuielile prevă- zute în bugetele proprii ale județelor și ăl municipiu- lui București și ale unor municipii, sectoare ale muni- cipiului București, orașe sau comune nu pot fi acope- rite integral din veniturile proprii, pentru echilibra- rea, bugetelor respective se pot stabili și aproba trans- feruri din bugetul administrației centrale de stat. Prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele uni- tăți administrativ-teritoriale să contracteze împrumu- turi pentru acoperirea, cheltuielilor privind realizarea unor acțiuni temeinic, fundamentate, prin emisiune de titluri dș împrumut, rambursabile în maximum 10 ani. Art. 53. — în bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor se pot înscrie fonduri de rezervă la dispoziția organului de decizie al fiecărei unități administrâtiv-teritoriale de pînă la 5 la sută din totalul cheltuielilor, care se pot utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare - aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării ac- țiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul-anului. Fondurile de rezervă, bugetară prevăzute la alinea- tul precedent pot fi majorate, în cursul ahului, cu pînă la 50 la sUtă din cuantumul lor inițial aprobat prin buget, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrșitul anuluL Nu pot fi folosite cu această destinație disponibili- tățile ae credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru personal și investiții. Art. 54. — în cazurile în care în bugetele proprii ale unor unități administrativ-teritoriale veniturile depășesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva buge- tară stabilită potrivit legii, diferențele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local în limita a 2 la sută din totalul veniturilor; restul.se prevede ca vărsămînt la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecărui județ, respectiv la nivelul municipiului București. Art. 55. — Ordonatorii principali de credite ai bu- getelor locale sînt prefecții la județe și primarii Ia municipiul București și la celelalte unități adminîstra- tiv-teritoriale. Conducătorii instituțiilor publice cu , personalitate juridică din subordinea organului de decizie al fiecărei unități administrativ-teritoriale sînt, după caz; ordo- natori secundari sau terțiari de credite. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartiza- rea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept sau conducătorilor organelor locale de specialitate ale ad- ministrației locale și ai altor unități similare. Art. 56. — Proiectele bugetelor unităților adminis- trativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administrației proprii și ale instituțiilor publice în subordine, la termenele stabilite de organul județean de decizie, respectiv al municipiului Bucu- rești, la propunerea.conducătorului organului finan- ciar al acestuia. Metodologia de elaborare și execuție a bugetelor locale se stabilește de Ministerul Finanțelor. Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritp- riale se prezintă spre aprobare organului local ales, cu cel puțin 2 luni înainte de începerea anului. Fiecare buget local se aprobă pe ansamblu, pe ca- pitole, articole și ordonatori de credite. Art. 57. — Pentru, acoperirea eventualelor decalaje temporare apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București sp pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au organele locale piese, la nivel de județ și al municipiului București. Din aceleași fonduri și în aceleași condiții se pot acorda împrumuturi și în cazul în care decalajele res- pective apar și la nivelul bugetelor proprii județene și al municipiului București. împrumuturile acordate potrivit alin. 1 și 2 ale pre- zentului articol se prevăd a fi- rambursate pînă la, data de 31 decembrie a fiecărui exercițiu bugetar. în cazuri excepționale, în care împrumuturile nu au fost rambursate pînă la finele anului datorită Mpsei de disponibilități bugetare, acestea se prevăd la ram- bursare în bugetele anilor următori, pe termen de pînă la 18 luni, cu o dobîndă a cărei limită maximă se va stabili de Ministerul Finanțelor și care se în- casează la fondul de tezaur județean, respectiv al mu- nicipiuldi București. Art. 58. — Pentru realizarea unor acțiuni social- culturale și acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unităților admi- nistrativ-teritoriale pot aproba și utiliza maximum 50 la sută din sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în urmă- toarele condiții a) depășirea încasărilor să fie realizată pe totalita- tea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local res- pectiv și să se mențină pînă la finele anului; b) plusurile de venituri să provină din activitatea anului respectiv și să nu fie rezultatul unor modificări ale legislației sau anumitor subevaluări constatate de organele de control prevăzute de lege ; c) unitatea administrativ-teritorială să nu aibă îm- prumuturi nerambursate. Modificările efectuate și aprobate în bugetele locale,’ potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratifi- cării organului local ales, la prima sesiune a acestuia» MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I, Nr. 23 7 Art. 59. — Soldurile anuale excedentare ale buge- telor locale se utilizează în ordine pentru : a) rambursarea eventualelor împrumuturi din anii precedenți nelichidate și plata dobînzilor la aceste îm- prumuturi ; b) din suma rămasă se rezervă și se varsă o cotă de 50¹ la sută la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București, după caz, iar diferența se constituie ca fond de rulment propriu, care poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale goluri de casă, decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent. Fondul de rulment se păstrează în contul de dispo- nibil al _ bugetului fiecărei unități administrativ-teri- toriale și nu va putea depăși 5 la sută din veniturile proprii aprobate prin bugetul local respectiv. Diferența care excede față de această limită se va vărsa, de ase- menea, la fondul de tezaur județean,, respectiv al mu- nicipiului București, după caz. Art. 60. — Cheltuielile pentru investițiile prefectu- rilor și primăriilor, ale instituțiilor publice de subor- donare locală, precum și celelalte cheltuieli de inves- tiții, ce se finanțează potrivit legii din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unități admiriistrativ- teritoriale, pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier și alte obiecte de investiții. Listele definitive se apro- bă potrivit art. 19 din prezenta lege, cu avizul Mi- nisterului Finanțelor. Art. 61. — Organele de decizie ale unităților admi- nistrativ-teritoriale întocmesc și prezintă conturile anuale de execuție a bugetelor locale, spre aprobare, organelor locale alese, pînă la data de 1 iunie a anu- lui următor. Art. 62. — Fondurile de tezaur județene și al mu- nicipiului București constituite potrivit legii se păs- trează în conturi speciale la unitățile bancare, cu o dobîndă negociată, și se utilizează în condițiile prevă- zute de lege. Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuție, care- se supun spre aprobare o dată cu con- tul de execuție a bugetului județean, respectiv al municipiului București. în cazurile justificate și îndeosebi în primul an al aplicării prezentei legi, Ministerul Finanțelor poate prevedea în bugetul administrației centrale de stat alocații pentru constituirea sau majorarea, după caz, a fondurilor de tezaur ale județelor și al municipiului București. Art. 63. — Pînă la data de 10 ianuarie a fiecărui an se întocmesc și se transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv muni- cipiul București, grupate în cadrul fiecărui județ și municipiul București, pe comune, orașe, municipii, sec- toare ale municipiului București și buget propriu, pe structurile clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor. Art. 64. — Trimestrial, organele de decizie ale uni- tăților administrativ-teritoriale întocmesc dări de sea- mă contabile în domeniul finanțelor publice, care se vor transmite Ministerului Finanțelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului, pînă la data de 30 aprilie a fiecărui an, sinteza anuală a finan- țelor publice locale, cu concluzii și propuneri în ceea ce privește rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor locale ale administrației de stat. Art. 65. — Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează de către organele prevăzute de lege pentru încasarea veniturilor, pentru plata cheltuielilor și evi- dența acestora, pentru bugetul fiecărei unități admi- nistrativ-teritoriale, precum și pentru transferurile de fonduri și subvențiile prevăzute de lege. CAPITOLUL IV Finanțele instituțiilor publice Art. 66. — Finanțarea cheltuielilor de funcționare și investiții ale instituțiilor publice se asigură astfel: a) integral din bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de sub- ordonarea acestora ; b) din veniturile extrabugetare și subvenții acordate de la bugetul administrației centrale de stat sau bu- getele locale, în funcție de subordonare ; c) integral din veniturile extrabugetare ; d) din veniturile extrabugetare cu destinație spe- cială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste venituri. Art. 67. — Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace mate- riale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, prin transmiterea gratuită, cu respectarea dispozițiilor legale. Acestea se gestionează potrivit normelor privind fi- nanțele publice și cu respectarea destinațiilor stabi- lite de transmițător. Art. 68. — Finanțarea cheltuielilor unor instituții publice, în special în domeniul social-cultural, indife- rent de subordonare, se asigură atît din bugetul admi- nistrației centrale de stat, cît și din bugetul unei uni- tăți administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanțează din fiecare buget. Art. 69. — Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice se încasează, administrează și contabilizează de instituțiile în cauză, potrivjt normelor pentru finan- țele publice, fără a se efectua vărsăminte din acestea la bugetul administrației 'centrale de stat sau bugetele locale, dacă legea nu prevede altfel. Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului instituțiilor publice finanțate integral din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri în anul următor. Bugetele instituțiilor publice finanțate din mijloace extrabugetare se includ în bugetul centralizat al ordo- natorului principal de credite. Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorifi- cări de produse din activități proprii sau anexe, con- cursuri artistice, publicații, impresariat, exploatarea filmelor, prestații editoriale, consultații și servicii me- dicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în adminis- trare și altele, stabilite de legile de organizare a insti- tuțiilor sau de Guvern. Art. 70. — Plățile pentru investițiile instituțiilor pu- blice se efectuează prin băncile care, potrivit legii, execută aceste operații pe baza : listei de lucrări, uti- laje, mobilier și alte obiecte de investiții, a documen- tației tehnice prevăzute de lege și a mijloacelor bă- nești depuse de către instituție, cu respectarea dispo- zițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora. Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuieli- lor de investiții sau primite prin transfer gratuit se majorează fondul social al,instituției publice. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, partea I Nr. 23 CAPITOLUL V Dispoziții comune, tranzitorii și finale Art. 71.—-Exercițiiil bugetar este anual și coincide cu anul calendaristic. Toate drepturile dobîndite, operațiunile efectuate în cursul unui an, inclusiv obligațiile și drepturile ce-i revin, direct sau indirect, unui buget în perioada anu- lui respectiv aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului. Pentru toți agenții economici, anul financiar are aceeași durată ca și exercițiul bugetar. Art., 72. —• Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată pînă la 31 decembrie se va încasa sau se va plăti în contul bugetului pe anul următor. Creditele bugetare neutilizate pînă la închiderea anu- lui sînt anulate de drept. Creditele aprobate din fondu- rile speciale neutilizate la finele fiecărui an financiâr se reportează în anul viitor, cu păstrarea destinației inițiale. Art. 73. — Nerespectarea termenelor de plată a su- melor datorate bugetului administrației centrale de stat și bugetelor locale atrage obligația calculării și încasării majorării de întârziere prevăzute de lege. încasarea la bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat a sumelor datorate⁻ și neachitate în termen de către persoanele juridic^ și persoanele fizice se face prin aplicarea normelor de procedură fiscală și executare silită prevăzute de lege. Persoanele juridice remâne,. precum și persoanele fizice* care au calitatea de comerciant, au obligația con- tabilizării operațiunilor patrimoniale în lei, potrivit normelor legale privind sistemul contabil unificat al economiei naționale, asigurînd astfel condițiile de executare a controlului asupra sumelor cuvenite bu- getului. Art. 74. — Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul administrației centrale de stat, bugetele lo- Această lege a fost adoptată de Senat în ședința cale și bugetul asigurărilor sociale de stat și nici efec- tuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru asemenea cheltuieli. Art. 75. — Din bugetul administrației centrale de. stat sau din biletele locale se pot acorda subvenții sau transferuri cu caracter general sau cu destinații pen- tru⁻anumite cheltuieli unor instituții, asociații sau altor persoane juridice care nu sînt de stat și nu au autono- mie economico-financiară, precum și unor unități sau organisme internaționale, ca obligații de cotizație ale statului, numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Asemenea subvenții sau transferuri se prevăd și se acordă din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct pe categoriile prevăzute la alineatul precedent; Art. 76. — Sumele aprobate prin bugetul adminis- trației centrale de stat, bugetele locale și bugetul asi- gurărilor sociale de stat, în limitele cărora se pot efec- tua cheltuieli, reprezintă credite bugetare, care nu pot fi depășite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale apro- bate. Art. 77. — Dispozițiile legale în domeniul elabo- rării, aprobării și executării bugetului administrației centrale de stat se aplică și în domeniul bugetelor lo- cale și bugetului asigurărilor sociale de stat, în măsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin pre- zenta lege. Art. 78. — Pînă la alegerea organelor locale, elabo- rarea, aprobarea, execuția și încheierea bugetelor lo- cale se fac de către organele numite potrivit legii. Art. 79. — Prevederile prezentei legi se aplică de la 1 ianuarie 1991. Art. 80. — La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea finanțelor nr." 9/1972, modificată și Completată prin Legea nr. 2/1979, precum și orice alte dispoziții contrare. din 23 ianuarie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 28 ianuarie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN In temeiul art, 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președin- telui României, ■ promulgăm Legea privind finanțele publice și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 29 ianuarie 1991. Nr. 10. EDITOR : PARLAMENTUL ROMÂNIEI — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Adresa pentru publicitate : Combinatul poligrafic București - Biroul de publicitate și difuzare pentru Monitorul Oficial, București, str. Blanduziei nr. 1, sector 2, telefon 11.77.02. Tiparul : Combinatul poligrafic București - Atelierul „Monitorul Oficial*, București, Prețul 4 lei str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.56. Monîtbrul Oficial al României, Partea I, nr, 23/1991, conține 8 pagini. | 40.816 |