No. 143 UN EXEMPLAR: 25.BANI Mercurî, ³^ep?-mₕ~ 1892 ⁷ 12 Octombre REGATUL ROMÂNIEI PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 6 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele । se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime -DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUI ANCNCIORILOR Publicațiunile primărielor, corni tetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete—Rapdrte —Prescurtări de decrete—(Recti- ficare). Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret — Jurnale. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. PARTE NEOFICIALĂ — Depeși telegrafice — Comunicări— Diverse — Buletine meteorologice — Prețul cerealelor — Raport. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 29 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 25.056; Vexând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 3 din ședința de la 12 Septembre 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi aliniarea stra- dei S-tu George, din comuna Piatra, județul Neamțu, de pe planul întocmit de serviciul technic local și aprobat de consiliul technic superior prin jurnalul No. 580 din 5 Septem- bre 1892. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.196. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 25.060; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Colibași- Vieroșu, din județul Muscel, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu- se membri în Comisiunea interimară D-nii Nico- lae Busuioc, Gh. Moga și Costache Ilinca. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.191. Raportul D-lnl ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vexând, din raportul D-lui prefect al jude- țului Muscel No. 4.705, că printre membrii cari compun consiliul comunei rurale Colibași- Vieroșu, din acel județ, nu este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi ales în func- țiunea de primar, conform legei; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine- voiască a semna, pe basa art. 29 și 3 c din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului clisei comune și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nil Ni- colae Busuioc, Gh. Moga și Costache Ilinca, cari să gereze afacerile comunei până la ale- gerea noului consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 25.060. >892, Septembre 21. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 25.064; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Mârșa, din județul Vlașca, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Balosache Manolescu, Dumitru Stăncescu și Nicolae Enescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 25 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.197. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Vlașca, prin raportul No. 5.965, ’mi face cunoscut că primarul co- munei rurale Mârșa, din acel județ, abia scie a’șl semna numele, iar cei-alți membri ai con- siliului n’au absolut de loc cunoscință de carte; ce este mai mult, primarul, cu tâte invitările ce ’i s’a făcut de administrație de a convoca pe alegatori pentru a completa locurile vacante în consiliu, împedică sub diferite pretexte ale- gerea, temându-se a nu ’și perde locul; iar cei- alți consilieri rufusă a se mai întruni spre a resolva diferitele cestiuni pendinte, în cât in- teresele comunei sunt in suferință, expuse a fi compromise; subsemnatul, dar, pentru aceste motive, are onâre a țuga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de de- cret pentru disolvarea consiliului sus £isei co- mune și instituirea comisiunei interimare com- pusă din D-nii Balosache Manolescu, Dumitra Stăncescu și Nicolae Enescu, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, 1 Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 25.064. 1892, Septembre 21, I 4242 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționali, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 25.062; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Gherăseni, din județul Buzâii, se disolvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Radu Stă- nescu, Stoica S. Bobe și Ion loniță lordache. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 25 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.198. Raportul D-lu{ ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Din cele expuse de D. prefect al județului Buzeu, prin raportul No. 8.039, se constată că atât primarul, cât și cel-alți membri al con- siliului comunei rurale Gherăseni, din acel județ, pe lângă că nu pun nici un interes pen- tru afacerile comunei; neintrunindu-se pentru a lua mesurile necesarii unei bune adminis- trațiuni, dar încă profitând de. autoritatea cu care sunt învestiți comit abusuri, pentru care s’a dispus darea lor în judecată. Pentru a se pune dar capfit acestei stări de lucruri, subsem- natul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului ^isei comune și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Radu Stănescu, Stoica S. Bobe și Ion loniță lordache, cari să gereze afacerile co- munei până la alegerea noului consiliu. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 25.062. 1892, Septembre 21. CAROL I, Prin grația lui Dumne^eU și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 26.114; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Filiașu, din județul Dolj, se disolvă pentru motivele MONITORUL OFICIAL arătate în sus citatul raport, numindu-se membri in comisiunea interimară D-nii loniță Criciatoiu, Constantin Goga și Nicolae Ruicu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.199. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, In vederea celor expuse de D. prefect al ju- dețului Dolj, prin raportul No. 9.844, din care resultă că primarul comunei rurale Filiașu, din acel județ, precum și unul din ajutârele sale fiind de rea credință în administrațiunea care le este încredințată și abătuți cu totul de la datorii, aU fost revocați din funcțiune; iar cei- alțl membri ai consiliului, pe lângă că nu se întrunesc pentru a hotărî asupra intereselor comunei, dar sunt și fără sciință de carte, în cât nu se mai pâte alege din sînul actualului consiliu un alt primar în conformitate'cu le- gea; subsemnatul are onâre a ruga pe Majes- tatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului ^isei comune și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii loniță Criciatoiu, Constantin Goga și Nicolae Ruicu, cari să ge- reze afacerile comunale până la alegerea unui noU consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne. L. Catargi. No. 26.114. >892, Septembre 22, Prin decretul regal cu No. 3.192 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne și pe basa art. 30 din legea comunală, D. Paraschiv Stănescu se nu- mesce în funcțiunea de membru în comisiunea interimară a comunei rurale Purani, din jude- țul Vlașca, în locul D-lul I. Popa. Prin decretul regal cu No. 3.193 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nil Gheorghe Simio- nescu, lân Ungureanu și Dumitru Ichim se numesc în funcțiunea de membri în comisiu- nea interimară a comunei rurale Gărbesci, din । județul Vasluiu, în locul actualilor membri i revocați. 30 Septembre 1892 Prin decretul regal cu No. 3.194 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nil Nicolae Ulmeanu, Florea I. Zaharia și Gheorghe R. Colfescu se numesc în funcțiunea de membri în comisiu- nea interimară a comunei rurale Nanovu, din județul Teleorman, în locul actualilor membri demisionați. Prin decretul regal cu No. 3.195 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nil lân Georgescu, Petre Florea lâva și Tudor Gheoi'ghescu se numesc în funcțiunea de membri în comisiu- nea interimară a comunei rurale Folesci-de- Jos, din județul Vâlcea, In locul actualilor membri demisionați. RECTIFICARE In publicarea extractului decretului regal cu No. 3.134 din 22 Septembre 1892, inserat în Monitorul oficial No. 140 de la 26 Sep- tembre 1892, la colâna I, pag. 4131, tre- cându-se, din erâre de manuscris, A. C. Ma- vrodin în funcțiunea de cap al biuroului No. 2 de servitori din orașul Brăila, in loc de cap al biuroului No. 1, se rectifică. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR A CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 51.336; Având in vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 7, încheiat in ședința de la 26 August 1892; Având în vedere legea vîndârei de loturi pentru facere de case particulare pe lângă băile Statului din ițMaih 1890 și disposițiunile art. 32 din legea instrăinărei bunurilor Statu- lui din 6 Aprilie 1889, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a lotu- rilor de la Lacul-Sărat, județul Brăila, dupe cum se specifică mai jos: a) Lotul No. 83 de la Lacul-Sărat (dome- niul Brăila), in întindere de 842 m. p. 80, si- tuat în comuna Chiscani, plasa Vădeni, cu lei 3.430, bani 20, asupra D-lui Constantin Po- pescu ; b) Loturile No. 57 și 58 de la Lacul-Sărat (domeniul Brăila), ambele în întindere de 806 m. p. 40, situate în comuna Chiscani, plasa 30 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4243 Vădeni, cu lei 3.282, bani 5, asupra D-lul Constantin Vericeanu; c) Loturile No. 8 și 43 de la Lacul-Sărat (domeniul Brăila), ambele in întindere de 5 5 2 m. p. 55, situate în comuna Chiscani, plasa Vădeni, cu lei 2.248, bani 90, asupra succe- sorilor doctorului Mingareli. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciulul și domenielor, P. P. Carp. No. 3.190, Jurnale ale consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința de astăzi, Vineri, 18 Septembre 1892, luând in delibe- rare referatul D-lul ministru al agricultu- rei, industriei, comerciulul și domenielor sub No. 45.456, prin care cere a se acorda avan- tagiele legei pentru incuragiarea industriei na- ționale fabricel de mobile, construcțiuni, sculp- turi și tapiserii, a D-lui lohn Stiefler, din Bu- curesci, calea Rahovel No. 184; Având in vedere că, din constatarea făcută, resultă că fabrica este instalată cu un capital de 140.11 o,lei în clădiri și machini, afară de capitalul circulant de 192.500 lei; că usâză de machini și procedeuri technice din cele mai perfecționate; că întrebuințâză dilnic 95 lucrători și că este condusă de un specialist in fabricațiune; Având in vedere avisul comisiunei indus- triale și disposițiunile legei pentru incuragia- rea industriei naționale, Decide: Art. I. Se acordă fabricei de mobile, con- strucțiuni, sculpturi și tapiserii, a D-lui lohn Stiefler, din Bucuresci, calea RahovelNo. 184, cu începere de la data acestui jurnal, următâ- rele avantagii: 1) Scutire, pe termen de 15 ani, de plata impositelor directe către Stat, județ și comună; 2) Scutire, pe același termen, de plata taxe- lor vamale pentru machini, părți și accesorii de machini aduse din străinătate pentru fa- brică ; 3) Aceeași scutire, pe termen de 15 ani, pen- tru următârele cantități anuale de materii prime; 20.000 metri pătrați sati 50.000 kilogra- me lemne de placagiil, de nuc american, tran- dafir, cedru, palisandru, ahorn, abanos, corn cu ochi de pasere (Vogelaugenahorn), viorele (Veilschenholtz), tuia indian, argentin-(Grau- silberholtz) grenadille, buchsbaum, santal, corbier, regal (Konigsholtz), mahagoni, corali 0, american pentru cutii (Zucher Kistenholtz), ca- vanilla philipinis, lămâiu, paradis (Paradisholtz), șarpe (Schlaugenholtz); 20. 000 foi sati 2.000 kilograme lemn în fol de placagiti, marchetate din esențele ară- tate mai sus; 100 metri cubi sad 60.000 kilograme lemn din aceleeași esențe in bucăți masive pentru construcții; 1.000 metri cubi sati 900.000 kilograme lemn de nuc american în bucăți masive pen- tru construcții. 25 kilograme sidef; 50 fildeș; 2.000 sodă; 500 potasă; 5.000 n hârtie de nisip și sticlă (Glaspapier); 1 .000 kilograme emiri (Schmiergel) ln foi și în discuri. Art. II. D. ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea disposițiunilor acestui jurnal. L, Catargi, P. P. Carp, Al?Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 1. Consiliul miniștrilor, în ședința de Vineri, 18 Septembre 1892, luând în deliberare refe- ratul D-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor sub No; 45.454 din 20 August 1892, prin care cere a se scuti de vamă materialul necesar fabricei de lemne, de construcțiuni a D-lor V. Țenov și C-nie, din comuna Mălini, județul Suceava, pentru a in- stala un drum de fer cu vagonete pe o întin- dere de 12 kilometri în pădurile Mălini-Sabaza, de pe domeniul Corânei; Având în vedere că acâstă fabrică benefi- ciază deja de avantagiele legei industriale în virtutea jurnalului consiliului de miniștri cu No. 27 din 19 Octombre 1889; Considerând că, prin instalarea unui drum cu vagonete, se înlesnesce transportul lemne- lor din pădure la fabrică și ast-fel ’i se dă o desvoltare mai mare; Având în vedere disposițiunile legei pentru incuragiarea industriei naționale, Decide : Art. I. Se acordă fabricei de lemne de con- strucțiuni a D-lor V. Țenov și C-nie, din co- muna Mălini, județul Suceava, scutirea de va- mă a materialului necesar pentru a instala 12 kilometri drum de fer cu vagonete în pădurile - Mălini-Sabaza, de pe domeniul Corânei, anu- me : 70 vagonete cu accesoriile lor și ferăria necesară pentru șine, 5.600 bucăți lasne, 5.000 kilograme cuie și 6.800 bucăți debol- guri. Art. II. Taxele vamale ce s’ar fi perceput la introducerea în țâră a acestui material se vor restitui. Art. III. D. ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui jurnal. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 2. Consiliul miniștrilor, în ședința de astăzi, 18 Septembre. 1892, luând în cercetare refe- ratul D-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domenielor No. 45.455, prin care cere a se acorda scutire de vamă pentru diferite materii prime necesare societățel ro- mâne pentru industria și comerciul de petro- leil, din Bucuresci, in fabricațiunea nouilor sale produse; Având în vedere că acâstă societate bene- ficiază deja de avantagiele legei industriale, în virtutea jurnalului consiliului de miniștri cu No. 15 din 31 Iulie 1890; Având în vedere avisul comisiunel indus- triale și disposițiunile legei pentru incuragiarea industriei naționale, Decide : Art. I. Se acordă societăței române pentru industria și comerciul de petroleâ și diferite derivate din păcură, din Bucuresci, scutirea de vamă, pe termen de 15 ani, a următârelor cantități anuale de materii prime, în afară de cele pentru cad societatea se bucură deja de scutiri: 250.000 kgr. acid sulfuric monohy- dratat, 70.000 kgr. idem fumant, 40.000 kgr. sodă caustică, 10.000 kgr. spodiu, 30.000 kgr. cărămizi refractare, 10.000 kgr. pământ refractar, 2.000 kgr. clorurde magnesiu(pen- tru machina de ghiață), 500 kgr. table (cartâne), sfâră și fringhie de asbest, 500 kgr. firniss, 500 kgr. sacîz, 500 kgr. diferite colori, 500 kgr. oxid de zinc și 1.000 kgr. substanțe chi- mice : acid boric, sare amoniacală, acid clor- hidric, clorur de calciu și fosfat de amoniac. Acâstă scutire se acordă cu începere de la data acestui jurnal. Art. II. D. ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor este însărci- nat cu executarea presentului jurnal. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 4. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 3.185 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 17.988, s’a prii- mit demisiunea din armată a locot.-colonel Jurâscu George din i-iul regiment Mehedinți No. 17, pe dina de 1 Octombre 1892, cu drepturile ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii de servicii ce are. Prin decretul regal cu No. 3.187 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 17.986, sergentul-adjutant Todică Gheorghe, fost în al 7-lea regiment Racova No. 25, care a îm- plinit și cel de al 2-lea termen de reangaglare pe 5 ani, s’a înaintat la gradul de sub-locote- nent în miliție, pe ^iua de 1 Octombre 1892, la corpul IV de armată. Prin decretul regal cu No. 3.164 din 23 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 17.810, s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtu- tea Militară de argint sergentulul-adjutânt Todică Gheorghe, din al 7-lea regiment Ra- MONITORUL OFICIAL 4244 cova No. 25, pentru t2 ani de servicifi neîn- trerupt în gradul de sub-oficier, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an, ce ’i se va plăti din fondurile casei de dotație a 6stei, cu începere de la 1 Octombre 1892, conform art. 72 din legea de recrutare, promulgată la 17 Noembre 1882. Prin decretul regal cu No. 3.188 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 17.98% s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtu- tea Militară de argint sergentului-adjutant Terpu Aristotel, din regimentul Calafat No. 51, pentru 12 ani de servicifi neîntrerupt în gra- dul de sub-oficier, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an, ce ’i se va plăti din fondurile casei de dotație a âstel, cu începere de la părăsirea serviciului activ, conform art; 7 3 din legea de recrutare, promulgată la 17 Noembre 1882, ca unul ce se află reangagia¹ pe 5 ani cu primă. Prin decretul regal cu No. 3.189 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 17.990, s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtu- tea Militară de argint sergentului-adjutant ¹ CâmpeanuAlexandru, din divisionul gendarml, pentru 12 ani de servicifi efectiv în gradul de sub-oficier, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an, ce ’i se va plăti din fondurile casei de dotație a Astei, cu începere de la 1 Octombre 1892, conform art. 72 din legea de recrutare, promulgată la 17 Noembre 1882. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 29 Septembre DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Budapesta, 10 Octombre. — Ieri, de la miedul nopțel până la miedul nopțel, au fost 36 cașuri de choleră și 13 decese; 6 bolnavi s’au vindecat. Delegatii austriac! au hotărît să invite pe președintele lor de a lua măsurile necesare spre a amâna, din causa stărei sanitare din Budapesta, desbaterile delegațiunilor. Atena, 10 Octombre. — O nouă demon- strație s’a făcut aseră de către studenții în- truniți înaintea universităței. Poliția și trupa au intervenit și au împrăștiat mulțimea; s’au făcut mal multe arestări. Se anunță că studenții sunt deciși să con- tinue resistența. Sofia, 10 Octombre. — Consiliul sanitar a decis închiderea graniței din spre partea Serbiei, afară de Țaribrod și un alt punct care se va fixa în mod ulterior pe granița districtului Vidin, unde se va stabili o ca- rantină. Mărfurile importate în Bulgaria vor tre- bui să fie însoțite de un certificat care să con- state starea sanitară a locului de provenință în momentul expediărei Mărfurile cari vin din țările infectate vor fi supuse la o carantină de 20 țlile și desin- fectate. Mărfurile cari vin din locuri neinfectate, dar cari vor fi trecut în transit prin ținuturi infectate, vor face o carantină de 11 ^ile și ambalagele vor fi desinfectate. Mărfurile cari vin direct din localități în- demne, fără a trece prin locuri infectate, vor face o carantină de 11 ^ile și vor fi liberate destînatorilor dupe aerisire. Pe litoralul bulgar al Dunărei numai por- turile Lompalanca și Rusciuc vor fi deschise călătorilor, cari vor face acolo o carantină de 8 (Iile. Mărfurile vor putea fi debarcate în tote porturile bulgare ale Dunărei, unde vor suferi o carantină și desinfecțare. Budapesta, 10 Octombre. — De la miedul nopțel până asără la 6 ore, au fost la Buda- pesta 29 cașuri și 6 decese. Szegedin, 10 Octombre.—Un cas nou de choleră s’a produs ații; în total ah fost până acum 7 cașuri și 3 decese. Scolele s’afi închis. Cracovia, 10 Octombre. — De la 9 Oc- tombre până la 10 Octombre, 2 decese prin choleră ; nici un cas nofi. La Podgorza, Plaszow, Niepolomice, nici un cas nofi. Hamburg, 10 Octombre. —Buletinul cho- lerel pentru ieri arată 21 cașuri și 4 decese, dintre cari 19 cașuri, 3 decese aparțin file- lor precedente. In total au fost de la aparițiunea cholerel 17.862 cașuri și 7.561 decese. Paris, 10 Octombre. —Epidemia choleri- formă din Paris ne mai presintând nici un caracter de gravitate, buletinele oficiale jil- nice nu vor mai apare. Doctorii Proust, Brouardel și Thoinot au constatat că nu există la Marsilia nici un fo- car de infecție; s’afi luat măsuri pentru a împedica propagarea bolei. Marsilia, 10 Octombre.—Un deces sus- pect s’a produs astă-nopte în strada St. Fran- șoise. Doctorii Proust și Brouardel, însoțiți de primarul din Marsilia, afi visitat în timpul diminețel cartierele St. Laurent și Panier. Châlons-su r-Saâne, 10 Octombre.—Nu- merose cașuri de diareă choleriformă și 4 de- cese s’afi produs la Etaules, un cătun mic al comunei Mellecey. Causa infecției este unicul puț care furnisâză apă locuitorilor. Petersburg, 10 Octombre. — Cholera a apărut în guvernământul Pskov; au fost până la 5 Octombre 5 cașuri și 2 decese. Berlin, 10 Octombre.—Se asigură că îm- păratul a numit pe căpitanul Senden Bibran, șeful cabinetului marinei, contra-amiral. Viena, 10 Octombre. — împăratul a nu- mit pe principele Frederic August de Saxa colonel proprietar al unul regiment de in- fanterie. Viena, 10 Octombre. — D. Kronawetter, democrat, a fost ales deputat al Reichsra- 30 Septembre 1802 thulul orașului Viena cu 2.701 voturi. Ad- versarul său, care era candidat al clericali- lor și anti-semiților uniți, a avut 1.005 voturi. Laguayra, 10 Octombre. — Generalul Crespo a intrat la Caracas în mijlocul unor ovațiunl căldurose. Notabilitățile militare și civile au aclamat pe generalul Crespo pre- ședinte. Până la alegerea sa definitivă el a numit un cabinet provisorifi. Foștii miniștri afi fu- git la Martinica. Potsdam, 10 Octombre. — împăratul a plecat la Viena la 9 ore 25 minute sâra. Consilierul de legațiune, atașat la -ministe- rul afacerilor străine, D. deKederlen- Waecn- ter, însoțesce de asemenea pe împărat. Belgrad, 10 Octombre. — S’a răspândit scirea printre radicali că un atentat s’a co- mis asupra persone! D-lul Pasici între Po- zarevatz și Petrovatz. O anchetă severă care s’a ordonat a probat că acâstă scire este aprope cu desăvîrșire neîntemeiată ; focul de pușcă ce se pretinde că s’ar fi îndreptat în contra D-lul Pasici a fost tras de un pandur al unei comune radicale la 2.000 metri de trăsura fostului prim-ministru. Viena, 10 Octombre. — Corespondența Politică află din Belgrad că pandurul care a tras un foc de pușcă ca semnal pe drumul de la Petrovatz, s’a apropiat călare de tră- sura D-lul Pasici, de care a fost întrebat; el a declarat că a tras ca semnal și a însoțit pe D. Pasici până aprâpe de Petrovatz. D. Pasici însuși a declarat prefectului că nu pote să $ică în mod positiv dacă focul a fost destinat pentru dânsul. . Budapesta, 10 Octombre. — Un lucră- tor dat afară de la teatru a tras în timpul serei, în strada Andrassy, asupra D-lul Als- zeghi, regisorul operei. D. Alszeghi a fost rănit în regiunea lombară. Motivul atentatu- lui este răsbunarea; criminalul a fost arestat. Paris, 10 Octombre.— Se asigură că, din ordinul prefectului de poliție, mica bursă de sără nu se va ține în hala creditului Lyon- nais, ci în fața pasagiulul operei, boulevard des Italiens. Londra, 10 Octombre.— Times află din Filadelfia că delegații americani al congre- sului monetar din Bruxel afi priimit ca ins- trucții de la D. Harrisonde a căuta să obțină, pe cât este cu putință, o relațiune avanta- giosă între aur și argint în întrebuințarea acestor duoâ metale. Paris, 10 Octombre. — Dupe le Soleil, D. Ribot va fi interogat la Cameră asupra resultă tulul observațiunilor diplomatice fă- cute în privința vîndărei de arme și muni- țiunl regelui Behanzin de către casele ger- mane. Paris 10 Octombre. — D. de Mackau, președintele uniunel dreptelor parlamentare, a rostit ieri la Carrouges (Orne) un discurs de adesiune la republică, dar pe terenul li- bertăților comunale. Vieua, 10 Octombre. — Wiener Abend Post salută în termeni călduroșl sosirea îm- păratului Wilhelm. El ^ice că populația vede MONITORUL OFICIAL 4245 30 Septembre 1892 in aceste întrevederi, devenite tradiționale, o nouă afirmațiune a alianței bine-cuventată, care s'a întins și întărit prin intrarea Italiei. Tripla alianță a devenit, pentru popârele cari fac parte dintr’ănsa, o a duoa natură; ele văd într’ânsa garanția cea mal sigură a desvoltă- rei lorpacinice. Boskovitz, 10 Octombre. —Tânărul cech D. Touczek a fost ales deputat în locul mi- nistrului Prazak, numit membru al camerei seniorilor. Bruxei, 10 Octombre. — Din sorginte bine informată, scirea în privința încheiărel unui nou tratat de comerciu între Belgia și Francia, scire înregistrată de ^iare, este lipsită de veri ce temeiu. Paris, 10 Octombre.—In fața proiectului de interpelare asupra vînZărei de arme de către casele germane regelui Behanzin, cer- curile bine informate reamintesc că Germa- nia a luat de la 1890 măsuri spre a împe- dica comerciul de arme prin Togo. In ceea ce privesce vîn^ările anteriore, casele francese au efectuat mult mai mult de cât casa ger- mană Goedel. Cât despre obusurile cari portă marca Krupp, ce se pretinde că s’aii găsit la Dahomei, se observă că casa Krupp nu fa- brică obusuri. Viena, 10 Octombre. — Consiliul de ad- ministrație al drumurilor de fer, presidat de ministrul de comerciu, a adoptat propunerea acestui din urmă de a reduce taxele în fa- vorea industriei de mâră și propunerea di- recțiune! generale de a modifica taxele din 1890 pentru serviciul călătorilor și al baga- gelor. Potsdam, 10 Noembre. — Un prânzi de gală s’a dat la curte în onorea oficierilor austro-ungarl. împăratul purta uniforma regimentului său de husari austriacl. A ri- dicat un toast în sănătatea împăratului Franț losef. Solia, 10 Noembre. — Servicul direct al dramurilor de fer cu Occidentul se va sus- penda cu începere de mâine. D. NacevicI, ministru de finance, s’a în- tors, venind din Viena, pe Dunăre. D- și D-na Burian s’au întors de ase- menea. (Agenția română]. MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a persanelor aflate in carantină la Sulina, la ciatalul Ismail, la gura Prutului, la Ungheni și la Burdujeni, pe (jiua de 28 Septembre 1892, și despre starea sănetăței personelor inca- rantinate La Sulina : în mare 2 vapâre și 1 basti- ment cu pânze, cu un echipagiu de 58 per- sâne și 23 pasageri; în gură 1 vapor și un re- morcher, cu un echipagiu de 38 persâne și 22 pasageri; în fluviu la mila 5 o scună cu un echipagiu de 8 persone; în lazaret 15 pescari și 2 gardianl jurați. Starea sanitară este satisfăcătâre. La ciatalul Ismail: 1 remorcher, 2 bărci și o portieră cu 12 persâne de echipagiu și 52 pasgerl, toți sănătoși. La gura Prutului: 3 vase cu 13 persâne. Starea sanitară este bună. La Ungheni: 15 persone, tâte sănătâse. La Burdujeni: 39 persâne, tote sănătâse. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, cu în- cepere de la 1 Octombre 1892, orele de lu- cru, pentru tâte serviciile ministerului, vor fi de la 9V₂ până la 12 a. m. și de la 2% până la 6 p. m. No. 52.546. 1892, Septembre 26. DIVERSE In săra de 6 Septembre a. c., a deraiat, între Slatina și Piatra (Olt), vagonul No. 640 de la trenul 43, pe linia ferată, călcând un bou al locuitorului Stancu Năstase din co- muna Enoșesci, județul Romanați, fără a se causa veri un accident trenului. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 28 Septembre (10 Octombre] 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzei! . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Dung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codă' sci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Arges Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Dr iganesci . Drânceni . . Senin.................ll + R. » ..................11 - j- » » 8+ ” Variabil..............15+ » Senin, nor.............6+ » . 14+ » a ..................12-|- n s ....... 10+ ” Nor...................1&+ ” Senin................8-j- » Senin, plâe.........12-j- » Senin, liniștit .... 18+ » Plâe, variabil .... 12-j- » * 10+ » Senin, nor .........10-j- ” » 13+ » Nor.................13-j- » Senin, variabil .... 12-j- » ” 8+ ” » 10-j- » Variabil, plâe .... 13+ » Senin ....... 14-j- » » .............13—» Nor, vânt...........10-|- » Senin.................11+ » • 12+ » a ....... 8+ ” ” 9-j- » .................11+ » Senin, plâe.........12-j- » ...................12+ » »................ 11-j- ” Plâe.................14+ » Darabani . Fălciă . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci Focșani . . Gî sci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . Herța . . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivesci . . L icu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . • Moinesci . Neamțu . , Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . , Panciu . . Senin, plâe...........11+R. » ..............12+ » Senin, plâe...........10-j- ” » ..............14+ ” » 11+ » » ..............10 -j- » » 10+ ” Variabil, plâe . . . . 14-j- » Variabil, p.plâe . . . 12-j- » Variabil, nor...........11-j- » • »................11+ » Senin....................9 + » Variabil, plâe .... 17-j- » Senin, variabil .... 16-j- » » 9+ » Variabil, nor .... 12+ » Senin...................9-j- » Variabil, plâe .... 13+ » Variabil, nor . . ’ ’ . 11+ „ Plâe, Marea calmă . , 15-j- „ Senin....................13+ ” Senin, nor, vânt, p. plâe 15-j- » Nor, plâe...................8+ » Variabil.................13+ „ Senin.................11 + „ Senin, plâe.................9+ » ’ ....................11+ » ” 14+ „ Plâe, variabil . . , 11-j- „ Senin..................... „ ’ • . . .^. . . 15+ > .................14+ » Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-lurcului Predeal . . . Puciâsa . . . Rămn. -Sărat. Bâmn.-Vaicea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni.* . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Se ănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Târaoviște . . Tergu-Frumos T'rgu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urdcmi . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni , . . Zimnicea . . Variabil, plâe . . . . 11+R. > 14+ » Puțină plâe, nor . . . 11-j- » Senin...............10-j- ” . 12+ » • 14-j- * » 12+ • n ...... j 10+ ” Variabil, nor..........7+ » Senin................7-j- » ■ 13+ ” • .................11+ ” Variabil, nor..........6+ » Senin...............10-j- ” Senin, variabil .... 10+ » Plâe, nor.................10-j- ’ Senin.....................12-j-, » Variabil, nor .... 12+ » Senin...................... 11+ » Puțină plâe, nor ... 9+ » Senin.....................10+ » . .......................11-j- » Puțină plâe................H+ ” Senin . ...................9+ ” Var., plâe cu grindină . 15+ » Nor........................8+ » Senin.....................14+ » ..................11+ » ..................11+ » » 8-j- >» » 9-j- ” » 10+ » .....................12+ . 4246 MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 284 OBSERVAȚIUNI: De la 27 Septembre (9 Octombre) 1892, grele 8 dim. In 24 ore De la 26 Sept. (8 Oct.), orele 8 săra. Barometru Vântul Temper. Baro- Vântul redus la 0* și la Temperatura Starea ** extr. metru OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelai mărel aerului SC red. la A Starea ® A O°și la a 4 cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. a xd cerului £ N 4 s nivelul Direc >4 D Direc S măre! 1 Bucuresci. . 760.9 + i-5 16.0 0.0 66 N I p. noros --- 27 II 759-5 19.1 w I f. noros T.-Severin. . 761.9 + 2.0 i7-6 + 7-2 98 NNE I 5 18 IO 761.i 17.0 SSE 2 » Craiova. • . 764.4 + 2.3 17.4 + 1.4 86 SW 2 f. dotos 26 13 763-7 18.4 NW 2 M Câmpu-Lung --- --- 12.8 + 2.1 87 N I pldie --- 24 8 --- 12,7 --- --- p. noros Slatina . . . 762.0 + 0.3 14.6 --- 1.6 67 N 2 p. noros --- 25 13 761.2 20.0 --- ------ Caracal. . . 764,0 + 1.0 17.4 --- 0.8 75 NE 3 --- 27 12 763.2 16.6 --- --- f. noros Buși-de-Vede ---. --- --- _ --- _ 27 17 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 762.5 + 0.5 «5-3 --- 3.0 7° --- --- p. noros --- 28 «3 760.7 20.4 --- --- p. noros Giurgiu . . 759.7 4- 0.8 16.0 --- 2.4 70 SE I senin --- 28 12 758.0 23.2 SE I senin Sinaia . . . Brăila . . . 760.0 --- 0.4 16.4 --- 3-4 62 NW I p. noros --- 25 14 756,2 20.2 SW I p. noros Constanța. . 760.1 -f- 0.2 17.8 - 3-8 83 NW 2 --- 24 16 759-1 21.3 S I senin Starea Mărel ușdră. Sulina . . . 760.6 --- o-3 18.8 --- 1.6 70 N 2 câță --- 23 "5 760.1 14.6 s 2 I. noros „ „ lină. Focșani . . --- --- 153 4- 2.9 85 NW I noros --- 27 IO --- 17.4 SW I p. noros Iași .... 763.0 + 3-o 14.1 4- 4-o 75 --- --- p. noros --- ------ --- 764.2 17.2 --- --- Sofia (Bulg.). 763.4 + >-9 H-3 - 3.5 93 --- --- senin --- 24 14 761.2 16.7 --- --- Athena . . . De la 28 Septembre (10 Octombre) 1892, orele 8 diminâța. De la 27 Septembre (10 Octombre) 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 762.1 + 1.2 14.6 --- M 78| sw * p. noros - 28 9| 760.3 18.6 w I noros Apa căzută din plâie în următârele stațiuni udometrice, de la 8—9 Octombre st. n 1892. Cifrele de mal jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldie satt din topirea xăpe^el: Hârlătt 2 mm. pldie; T.-Jiu 3 mm. pldie; Ploesci i mm. pldie: Slatina 3 pldie; T.-Frumos 2 mm. pldie; Tecuciti 2 mm. pldie. BULETIN ATMOSFERIC No. 285 OBSERVAȚIUNI: De la 28 Septembre (10 Octombre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela 27 Sept. (9 Oct.) orele 8 sâra. Bucuresci. . 762.1 4- 1.2 14.6 --- 1-4 78 SW I p. noros --- 28 9 760.3 18.6 w I noros T.-Severin. . Craiova . . 764.7 4- 0-7 136 --- 3-8 96 W I noros _ 25 II 764-2 17.4 w 2 f. noros Câmpu-Lung --- --- 12.2 ------ 0.6 81 N 2 senin _ 23 8 13.2 N I p. noros Slatina. . . 763.2 4- 12 13.2 --- 1.4 74 --- --- _ 25 II 763.3 20.4 --- --- senin Caracal . . 765.4 4- 1-4 16.2 --- 1.2 72 NW 3 _ 26 II 763 8 14.8 w I p. noros Buși-de-Vede --- --- --- --- _ _ 27 7 _ --- ------ T.-Măgurele. 763.5 4- 1.0 17.7 4- 1.4 74 --- senin _ 27 12 762.4 197 --- --- p. noros Giurgiu . . 760.8 4- i i 14.5 --- i-5 84 SE I acop. _ 29 18 759.2 24.2 w 2 senin Sinaia . . . 764.2 --- 10.4 ------ N 4 noros _ 18 8 763.9 10.4 N 2 noros Brăila . . . 759-9 --- 0.1 17-4 4- 1.0 77 SW I f. noros _ 25 >7 762.5 18.8 NE 3 p. noros Constanța 762.3 4- 2.2 18.6 4- 1.2 89 s I acop. 2 23 21 761.5 21.2 S I H Starea Mărel ușdrS.. Sulina . . . 762.6 4- 2.0 19.1 4- 0.3 75 sw 2 oragiii --- 24 16 761.4 18.8 NE 2 țț „ „ lină. Focșani . . --- --- 12.0 91 NE 2 acop. --- 27 9 --- 16.0 NW I senin Iași .... 763.5 4- 0.5 14-3 4- 0.2 90 E I noros --- --- 765.2 17.2 --- --- f. noros Sofia (Bulg.). 765.0 4- i-7 18.9 4- 7.6 92 --- --- acop. --- 24 IO 762.6 15.1 --- --- acop. Athena . . . De la 29 Septembre (II Octombre) 1892, orele 8 diminăța. De la 28 Septembre (9 Octombre) 1892, orele 8 sâra. Bucwresdl. . 7657 4- 3-6 12.8 --- 1.8 70. NE I noros - 26 9 762.8 14.9 w 2 senin 1 PREȚUL CEREALELOR Vîn^ările făcute Prețul de mijloc țdua fi luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagd.ne, cn care s’aii făcut vtn- vîndut șlepuri, magazie ijârile sati cară Lei Bani 25 Sept. Constanța Grâu ...... Libre 56-58 Hectolitri 1.332 In oraș Hectolitru 9 25 M 9 9 Orz. . • ... , 44-46 --- 7.642 V > 4 40 9 9 9 Secară ..... , 50-52 9 2.827 , 7 - 9 9 n In........ --- » 1.572 Jl , 1130 9 » Rapiță..... --- 155 9 „ 5 50 ■ 9 9 Meiii...... --- Ji 1.316 9 » 415 MONITORUL OFICIAL 4247 30 Septembre 1892 Raportul D-luY doctor N. Mălditrescu, membru con- siliului sanitar superior, asupra resultatuluî in- specțiunet sanitare, făcută de D-sa tn anul 1891, tn 'județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea, adresat D-lul ministru de interne. Domnule ministru, Legea sanitară pune îndatorire membrilor consiliului sanitar superior a face, o dată pe an, inspecțiuni asupra tot ce privesce să- nătatea publică și serviciile sanitare dintr’o circumscripțiune compusă din patru județe, îndeplinind acăstă îndatorire legală în cir- cumscripțiunea compusă din județele Dolj, Mehedinți, Gorj și Vâlcea, am onore, D-le ministru, a supune cunoscinței D-vostră re- sultatul observațiunilor mele. Mai înainte de a vă expune starea în care se găsesc serviciile sanitare.și sănătatea pu- blică în fie-care din județele visitatede mine, precum și trebuințele ce se impun pentru în- dreptarea unora din multele neajunsuri, îmi permit, D-le ministru, a atrage aten- țiunea D-vdstră, chiar de la început, că asemenea raporturi, făcute de noi, mem- brii consiliului sanitar superior, se presintă onor, minister în fie-care an ; că aceste ra - porturi sunt publicate în Monitorul oficial și comunicate, pentru partea ce le privesce, fie-căreea din autoritățile județiane și comu- nale ; cu tote acestea, la inspecțiunile urmă- tore, suntem nevoiți să constatăm că nici unul, absolut nici unul, din neajunsurile ce am constatat, din măsurile ce am propus a se lua de urgență, în interesul sănătăței publice, a igienei localurilor, a concursului ce auto- ritățile comunale trebue să dea' personalului sanitar și alte multe îndreptări ce am propus, nu se execută. Ne întâlnim din nou, la ins- pecția următore, cu aceleași lucruri și fapte, cari se ridică și mal amenințătore ca în trecut, aceleași obiecțiunl ni se fac, și, ceea ce este mal trist de constatat, aceeași nepă- sare și câte, o dată chiar rea voință. La inspecțiunile ce facem prin comunele rurale, însoțiți de autoritățile comunale, de prefecți sau de sub-prefecți, de medicii de județe, de plășl, etc., dupe ce constatăm îm- preună starea rea a igienei publice din co- mună, necurățeniile de tot felul, defectuosi- tatea fântânilor sau a puțurilor, a localelor școlare, bălțile putrede din interiorul comu- nelor, băligarele cari formâză munți în cur- țile locuitorilor, nevaccinuarea copiilor și lipsa de concurs pentru acăstă operațiune din partea primarului, neregularitatea în ți- nerea sci iptelor sanitare, etc., dresăm pres- cript-verbal de tote acestea în registrul de inspecție al comunei și arătăm pe larg în- dreptările ce cerem a se aduce de îndată, ex- plicând primarului și locuitorilor pentru cari cuvinte seriose autoritățile centrale cer a se executa aceste măsuri, alt-fel în inte- resul propriu al locuitorilor. In anul urmă- tor constatăm că nimic nu s’a executat din cele trecute în registrul de inspecție și puse în îndatorirea primarului; nici una din au- toritățile superiăre n’au intervenit pentru a cerceta dacă cele trecute în registrul de ins- pecție și impuse de legea sanitară s’aîi exe- cutat saii nu. Tot acest sistem se observă și în privința disposițiunilor luate de me- dicii de județe, de medicii de plășl, cari de asemenea dresăză prescripte-verbale în re- gistrele de inspecțiunl ale comunelor rurale. Una din autoritățile sanitare județiane cele mai importante pentru direcția ce trebue a se da igienei publice, măsurilor de luat contra epidemiilor, facerea regulamentelor sanitare locale, regulamente pentru construcțiunile sătene, studiarea apelor de băut de prin co- munele rurale și urbane, tot ce privesce igiena publică șf privată a orașelor și comune- lor rurale, industrii insalubre, etc., este con- siliul de igienă al fie-cărui județ și al celor 10 orașe mari din țără. Aceste consilii sunt pe cât se pote de bine alcătuite prin legea sanitară. Personele cele mal competinte din județ și comune urbane mari, prin funcțiu- nea și sciință lor, fac parte din acele con- silii. Mal fac asemenea parte și funcționarii cel mal înalți din județ cari, prin autoritatea lor și suprema direcție a administrației jude- țului, sunt garanțiile cele mal puternice pen- tru a asigura executarea măsurilor luate de consiliu, execuțiune, alt-fel, impusă aseme- nea prin lege. Un însemnat număr de cestiuni de igienă și salubritate publică bat la porta acelor consilii și cer resolvarea lor. Activitatea lucrărilor acelor consilii ar putea avea înrîurirea și resultatele cele mal eficace pentru sănătatea publică, salubrita- tea satelor și a orașelor. Legea sanitară și regulamentul consiliilor de igienă impune ca ședințele acelor consilii să se țină regulat o dată pe fie-care săptă- mână și ordinea țlileI a lucrărilor să fie fă- cută de medicul primar. In tote raporturile anteridre am arătat și constatăm la fie-care inspecțiune că acele consilii de igienă nu ’și îndeplinesc înalta lor misiune. Sad făcut repetate ObservațiunI în privința neținerei'regulată a ședințelor, dar mal cu sămă asupra lipsei absolute, cu rare excepțiuni, a unor lucrări importante de igienă locală, sau regulamente pentru tre- buințele județelor și a comunelor rurale în particular. Dupe regulamentul serviciului sanitar de județe, comunele rurale sunt îndatorate a avea o mică farmacie comunală, constituită de un mic dulap, în care trebue să se găsăscă unele medicamente cari pot fi distribuite chiar de primar, dupe instrucțiunile formate de medic, tipărite și afipte în interiorul du- lapului, și alte medicamente cari sunt sepa- rate într’un compartiment deosebit al dula- pului, închis cu chee, și de cari se ser- vesce numai medicul de plasă sau de județ. Acest regulament este în vigdre de mai mulți ani. Sunt județe cari n’au executat încă până acum disposițiunile acelui regula- ment și locuitorii sunt lipsiți de cele mai e- lementare ajutore medicale în cașuri de bole curente, cum sunt frigurile, diareele, colicele, constipațiile, tușea, etc., etc., mai cu sâmă în localitățile unde nu este medic de plasă, saii sunt depărtate de centrurile unde se găsesce câte un spital rural. Un asemenea dulap costă 25—30 lei și a- provisionarea medicamentelor anual nu pâte întrece suma de 40 lei. In unele județe, comitetele permanente s’au opus de a trece acele mici sume din o- ficiu în budgetele comunelor rurale, de și la fie-care inspecțiune am insistat pe lângă autorități, medicii primari, și am arătat fo- losele. reale ce pote avea populațiunea ru- rală de la înființarea unor asemenea mici farmacii. Una din maladiile care bântue într’un mod constant populațiunea ndstră rurală, fă- când mai multe victime de cât tdte cele-alte epidemii reunite, cari sleesc forța fisică și a- bate moralul, copleșind populațiunea ndstră, mai cu semă în timpul verei, când brațele sunt atât de utile agriculturei, lovind de o potrivă tdte verstele, dar mai cu sâmă pe cea fragetă, producând cele mai grave turburări organice și imprimând sănătăței acelor mici organisme sdruncinări cari cu greu se mai pot remedia, am numit, neapărat, frigurile bălților (paludismul) cu numerdsele lor for- me, ascunse și fățișe, începând de la o simplă durere de dinți periodică până la idropica cea mai întinsă, urmată de mdrte sigură. Acestă maladie, dupe cum totă lumea scie, recundsce de causă positivă descomposiția vegetalelor în bălțile de ape stătătdre, mo- cirle, mlaștine, gropi, șanțuri părăsite, mo- cirlele din giurul puțurilor și a fântânelor, gropile în cari se înmdie cânepa, fermenta- rea băligarelor și tutulor gunoelor vegetale, cum sunt cocenii de porumb risipiți prin stradele comunelor și curțile locuitorilor, cari putrezesc la suprafața pământului, î'n urma ploilor, urmate de mari călduri, etc., etc., tdte aceste focare de infecțiune risipesc în atmosfera satelor germenii părăsitului (Plas- modium malariae) care dă nascere infecției palustre. Ori cât de mare ar fi ajutorul medical îndreptat în contra acestor afecțiuni, dacă am presupune chiar că fie-care comună ru- rală ar avea o farmacie și un medic, cu o asistență medicală gratuită, suficientă, idea- lul la care pdte aspira o asistență publică în ori-ce țâră, totul ar fi zadarnic pe cât timp causa producătdre a bălei persistă. In asemenea condițiuni măsurile de salu- britate ale localităților, derivarea și astu- parea bălților, canalisarea apelor și oprirea revărsărei lor asupra câmpiilor, etc., va da o viâță cu totul nouă și o prosperitate necu- noscută până acum populațiunei celor mal pribege din comunele nostre rurale și urbane. In mai multe raporturi anteridre am ară- tat că, dacă în adevăr nu putem cere, de o cam dată, a se întreprinde lucrări mari pen- tru a fixa apele curgătore în matca lor, acolo unde diverse bălți, în parcursul lor, pustiesc și aduc stricăciuni mari proprietăților și pă- mântului arabil, risipind în același timp mi- asme pestifere într’o zonă destul de întinsă, dar putem, cel puțin, cu mi^ldce restrînse proceda la derivarea, secarea și umplerea a o mulțime de bălți infecte, băltae, gropi for- mate prin luarea pământului pentru ridicarea șoselelor, terasamentelor drumurilor de fer 4248 MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892 și alte gropi și mocirle risipite prin tote lo- calitățile in țără. In raporturile mele anteriâre am expus pe larg acest rău asupra căruia nu se pâte re- media cu medicamente, nici cu spitale, nici, în fine, cu cea maî întinsă și regulată asis- tență publică. Trebuesc, încă o dată o Zic, măsuri de însănătoșire ale localităților. Am propus și manțin și acum ca o parte din Zilele de jarestațiune să fie întrebuințate pentru facerea de canaluri, derivând apele din acele bălți sau băltae și a procede în urmă la umplerea lor. A opri în interiorul comu- nelor facerea de gropi pentru fabricarea că- rămizilor, a executa cu severitate ridicarea băligarelor și altor gunoe de prin curțile lo- cuitorilor și a’l obliga să le răspândâscă pe câmpiile de arătură, grădinărit, etc. A obliga, în fine, comunele să facă șanțuri pavate cu' caldarîm pentru scurgerea apelor de la fân- tâni și puțuri și a pava cu caldarîm împre- giurul lor, la o distanță de mai mulți metri, pentru a opri formarea băltaelor împregiurul fântânilor și scurgerea lor iar în interiorul puțurilor. Nimic din cele expuse mai sus nu a luat nici măcar un început de executare, de și am insistat continuu în raporturile mele ante- riâre, precum și verbal, pe lângă fie-care au- toritate județiană sau comunală. In comunele rurale ce am visitat, am tre- cut în registrele de inspecții măsurile de igienă publică și salubritate ce am găsit cu cale a se executa, cu tâte acestea totul a rămas ca și mai ’nainte. Multe din maladiile cari mai bântue popu- lația fiâstră provin din stricarea apelor de băut, din prâsta lor calitate, care recunâsce ca causă defectuositatea construcției puțurilor și fântânilor și consecutiv amestecul apelor de băut cu apele infectate de la suprafața so- lului din interiorul comunelor sau al orașelor, cu amestecul apelor cari provin de la fabrici insalubre din vecinătatea cimitirelor, etc. Pot afirma, într’un mod positiv, că mai tâte maladiile intestinelor, diferițil părăsiți intestinali, limbrici, etc. (la spitalul rural Horez, din județul Vâlcea, într’un singur an s’aii dat 6.000 consultații gratuite la copii și adulțî, suferind de ascariZi lombricoiZl) au causa lor originală în o infecțiune prin apa de băut. De la cea mai simplă colică, diaree, până la disenteriile mortale, sporadice și epi- demice, febrele tifoide, recunosc de causă o infecțiune de asemenea natură. Tâtă lumea scie cât de răspândite sunt aceste maladii între populația nâstră rurală și în unii ano- timpl iau un caracter cu totul epidemic, dând o mortalitate fârte mare, mai cu sâmă între copii. Tâte comunele nâstre rurale și urbane n’au avantagiul de a fi situate alături de un rîu saii altă apă curgătâre, prea multe din ele își procură apele lor de băut și pentru trebuințele casnise din puțuri saii mici fân- tâni primitive, în formă de gropi, situate la suprafața solului. Mal tdte aceste puțuri sau fântâni sunt făcute în cele mal prâste condițiuni. Fie-care locuitor face un puț sau o fântână unde vo- esce și dupe cum îl tae capul. O simplă gaură în pământ, cu o cumpănă pentru scos apa, iată totul. Acele puțuri nu se mai curăță nici o dată. Unele din ele sunt atât de superficiale în cât sunt populate de brâsce și diferite in- secte acualice. Apele din ploi se scurg într’âasele și tîrăsc în ele tâte necurățeniile de la fața pământu- lui ; tot asemenea și apele cari se scurg din sghiaburile în cari se adapă vitele împreună cu escrementele lor. Ori-cine pâte înțelege că o apă de băut în asemenea condițiuni numai salubră nu pâte fi. Am atras atențiunea autorităților’ comu- nale și județiane și în privința apel de băut, dar și în acest an nimic din ce a fost nu s’a schimbat. Unele din consiliile de igienă aii pretextat că nu se întrunesc și pentru motivul că nu au nici o lucrare la ordinea țlileî. Nici un regulament saii instrucțil speciale nu există în privința modulul și condițiunilor ce trebuesce să întrunescă construirea saii facerea puțurilor și a fântânelor, atât ale particularilor cât și cele publice, cari tre- buesc făcute și întreținute de comună, precum și responsabilitatea autoritățeî comunale în ceea ce privesce fântânele și puțurile publice. A stabili pentru fie-care comună, acolo unde nu sunt ape curgătâre saii rîuri înapropiare, câte fântâni saii puțuri trebuesc întreținute de comună, acâsta în raport cu populația și vitele lor. In ce mod trebuesc întreținute acele fântâni saii puțuri, curățite, etc., și la ce epoci anume determinate. A impune medicilor județului și ai plășilor îndatorirea a cerceta apele acelor fântâni și a opri luarea apel din acelea cari se vor do- vedi că sunt alterate și puțurile în rele con- dițiuni de construcțiune. A obliga comunele să aibă fântâni sad puțuri suficiente în tâtă raza comunei și în special pe drumurile principale. A determina prin regulament modul pa- vărei în giurul fântânelor sau a puțurilor, a sghiaburilor de scurgere și declivitatea lor, pentru a opri stagnarea apelor în giurul pu- țului și filtrarea lor în interior. A determina, în fine, modele de sghiaburl, în lemn saii piatră, pentru adăparea vitelor și întreținerea lor în bune condițiuni. Suntem încredințați că, dacă asemenea regulamente ar exista publicate în fie-care comună, impuse primarilor și consiliilor co- munale ca o datorie severă și răspunderea ce ar decurge pentru ei din neîndestularea locuitorilor și a vitelor cu apă de bună cali- tate și suficientă, multe din maladiile grave cari bântue populația nâstră ar dispărea și sănătatea generală va beneficia enorm. In privința igienei și salubritățel comu- nelor rurale trebue să mărturisim că nimic nu există în acest scop pentru a dirige și iniția autoritățile comunale și a face, ca să mă exprim mal clar, educația lor sanitară ; și din acest punct de vedere neactivitâtea consiliilor de igienă este patentă, și este re- gretabil că acel cari dirigiază acele consilii nu s’aii pătruns încă de înalta lor misiune și scopul chiar al creărel consiliilor prin lege. । Necurățenia cea mai revoltătdre există în j stradele comunelor și prin curțile locuitorilor. | Coceni de porumb în stare de putreziciune, băligare, gunâe de tot felul, sunt risipite prin tâte locurile în interiorul comunelor. In cur- țile unor locuitori grămeZile de murdării formâză adevărate coline la nivel cu înveli- târea caselor; iar când timpul este rău, plo- ios, vitele înâtă în acele mocirle până la pept. Hanurile și cârciumile sunt cuiburile cele mal infecte din comunele rurale, iar privatele acelor localuri, mal tot-d’a-una debordate, sunt imposibil de descris. Nici o autoritate nu cercetăză acele localuri din punctul de vedere igienic, dar nici din punctul de ve- dere al diferitelor ticăloșii ce debităză publi- cului sătean ca consumațiune. Vaccinarea copiilor în comunele rurale se execută în fie-care an cu o mal mare activi- tate și numârul copiilor vaccinați cu succes cresce din ce în ce în proporții mult mai mari de cât în anii precedenți. Acest progres este datorit pe de o parte silințelor D-lor medici de județe și de plăși, iar ^pe de altă parte înfîințărel din partea județelor a unul personal special de vaccinatorl pentru fie- care plasă și puși sub controlul imediat al medicilor de județ și de plăși. Populațiunea nâstră rurală începe a accepta cu mai multă favâre bine-facerile acestei operațiuni și, afară de excepțiuni mal rari, locuitorii ’și aduc de bună voe copii pentru vaccinare. Nu pot să aduc aceleași laude și autorită- ților comunale, cari sunt ținute a da concur- sul lor vaccinatorului pentru încunosciința- rea locuitorilor și aducerea copiilor cu ma- mele lor la locul unde se face operația. In acâstă din urmă privință vaccinatorii întâm- pină cele mai mari dificultăți. De și preves- tiți cu mai multe țlile înainte despre venirea în comună a vaccinatorului, primarul sati ajutârele sale nu se găsesc în comună ; ade- sea localul primăriei este închis și nici chiar un vătășel nu se găsesce în localitate. Vacci- natorii perd câte o Zi în așteptare și a duoa Zi sunt siliți a pleca în altă comună, dupe itinerariul lor. Registrul de vaccinare din fie-care comună, în care trebue să fie trecuțl toți copii năs- cuțl în anul curgător, dupe actele stărei ci- vile, nu este nici o dată în regulă, sati mai drept, nici un copil nu este trecut, dupe cum am constatat mai în fete comunele visitate de mine, în cât vaccinatorul trebue singur să scâtă din actele stărei civile lista de copil ce are a vaccina, ceea ce aduce o mare per- dere de timp în executarea operațiune!, fami- liile copiilor sunt ținute câte o Zi întrâgă la localul primăriei, din care causă mare parte din părinți plâcă sati se ascund la visită vac- cinatorulul. Din causa acestor dificultăți ce se aduc vaccinatorului din partea chiar a autorități- lor locale, multe din comunele rurale ati co- pii lor nevaccinați și mal tot-d’a-una acele comune ati fost bântuite de vărsatul mare. Trebue în acăstă privință să se ia măsuri severe de îndreptare, iar autoritățile județiane să pună în vederea primarilor, prin circulărl, îndatorirea ce este de a supune copii la vac- MONITORUL OFICIAL 4249 30 Septembre 1892 cinare și răspunderea ce va cădea asupra au- torităților în cas de ivire a epidemiei de vărsat. Tot ca cestiune generală trebue să atrag atențiunea D-vostră, D-le ministru, asupra igienei scolelor rurale. Este cunoscut că din scâlă elementară căpătăm primele noțiuni atât asupra cunoscințelor omului în genere, cât și asupra obiceiurilor și deprinderilor nos- tre viitâre. Scola trebue fă fie pentru copil sanctua- rul unde mintea lui este la fie-care moment atinsă prin exemplele cele mai înalte de de- prinderile cele mai alese. Tot-d’o-dată tre- bue a’l apăra sănătatea și desvolta fisicul. Este cunoscut de toți că în comunele ru- rale lipsesc localurile de scoli în condițiunl bune, acolo unde există. Cu tote acestea, multe comune rurale au localuri destul de încăpătore și bine condiționate ca construcție specială. Atât în localurile bune cât și în acelea în mai rele condiții, curățenia și buna îngrijire a acelor localuri nu cred că ar fi de prisos. Observațiunile ce am făcut peste tot, în tote comunele ce am visităt, m’au încredin- țat că localurile școlare sunt de o neîngri- jire, necurățenie revoltătâre. Interiorul lor nu sespoesce nici o-dată, iar păejenii întind în libertate pânzele lor d’asupra capetelor co- piilor și învățătorului; pardoselele murdare, au straturi de mai multe centimetre de mur- dărie, uscate; ferestrele stricate, mai tot-d’a- una fără gămuri; forte puține din aceste lo- caluri au sobe, dar mai tot-d’a-una, când e- xistă, sunt stricate; mobilierul defectuos, neîncăpător în raport cu numărul copiilor.; mai în tâte scolele acest mobilier este stricat, derăpănat, se dărîmă sub greutatea copiilor. Mai tâte aceste localuri sunt lipsite de lu- mina suficientă, unele sunt în completă ob- scuritate chiar țliua, din causa unor ferestrui mici de tot și astupate cu hârtie, dar mai tot-d’a-una fără nimic, de și facerea unor fe- restre mai mari n’ar aduce mari cheltueli. Ușile stricate, nu se închid bine, etc., etc. In unele localuri bune, unde învățătorii au camere pentru locuința lor, trebue să o de- clar, cu părere de rău pentru unii din acești învățători, aceeași neîngrijire domnesce și în locuințele lor, aceeași necurățenie, neregulă. In unul din cele mai frumose localuri “de scâlă, dintr’o comună din județul Vâlcea, una din marile săli destinată pentru fete era transformată, de învățător, în magazie de provisil de tot felul, în care găinile, rațele, gâscele și murdăria nu lipsău; iar fetele, cari erau numerâse, se amestecau cu băeții într’o mică sală, căci D. învățător înlocuia și pe soția D-sale, care, în timpul clasei, se ocupa de menagiu. In curțile scolelor gunoele sunt adesea acu- mulate de mai mulțl ani și mai tot-d’a-una acele curți, unde copii ’și au recreația, între lecții, sunt nenivelate, pământul bolovănos, gropi; iar bălăriile, scaeții și boziul ajung la dimensiunile cele mai mari cari se pot vedea și amenință a pătrunde până în interiorul localului. Forte puține din localurile școlare au la- trine și, când există, ele sunt cât se pâte de infecte. Neapărat cunoscem miZlocele budgetare ale comunelor nostre rurale ; nu pretindem a se clădi de o cam dată mici palaturl pentru scole ; dar sunt reparații de făcut, atât de mici, atât de necostisitore, pentru a întreține, ameliora și condiționa localurile cari există acum, sau a face mici îngrijiri de curățenie în interesul sănătăței copiilor, că lucrul pare a fi mai mult o negligență păcătosă, o nepri- cepere, nepăsare ; în fine, lipsa unui stimu- lent continuu din partea revisorilor și altor autorități mai superiore primarului. Când intră cine-va în scâle în timpul lec- țiunilor, este surprins de neîngrijirea ce au învățătorii în privința curățeniei copiilor; nu vorbesc aci de hainele lor modeste; mai toți sunt cu părul mare, nepeptănați, nespălați pe față; fetele asemenea, mai tote, sunt în- fășurate la cap și figura lor astupată de le- gătura din cap. Să ’mi se ierte aceste detaliuri asupra toa- letei copiilor în scolă; dar deprinderile la o vârstă așa de fragedă vor avea o mare înrîu- rire asupra sănătăței lor presentă și asupra obiceiurilor igienice, în ce privesce desvolta- rea și propășirea sănătăței lor mal târziu. Când un copil intră în scâlă, una sau duoă din lecțiunile învățătorului sau învățătârei trebue să fie consacrate pentru a obicinui pe copii cu toaleta lor indispensabilă, de a se spăla diminâța, a se peptăna, a fi tunși mic pentru băeți, și, dacă părinții n’au mijloce, învățătorul să albă recurs la un om din co- mună, de bună-voință, pentru a tunde copii săraci. Invățătorea să arate fetelor un model de arangiat părul lor și sub nici un cuvânt să nu permită copilelor a sta în clasă îmbrobo- dite sau înfășurate; acest obiceiu greșit și urît conduce tot-d’a-una la tote răcelile și maladiile de gât, atât de frecuente la copii. La nici o scolă, din fârte multe ce am vi- sitat, n’am găsit un vas cu apă pentru ca co- pii să potă bea, mai cu sâmă în timpul verei, la unele locale de scâle forte depărtate de puțuri sau alte isvore. La unele scole, visitate de mine diminâța, când copii se adunase în sală, unul din ei era pus să măture clasa; n’am nimic de jis în acâstă privință; dar măturarea se făcea în nisce condiții forte pericolâse pentru să- nătatea lor, lucru care de alt-fel ’l am obser- vat și prin unele scâle urbane: tâte ferestrele închise, copii toți în sală și praful era trans- format în adevărați nori. Acesta este mijlo- cul cel mai eficace de a căpăta tâte maladiile infecțiâse, adică oftica, bronchitele, tușea mă- gărăscă, angina, etc. Expectorațiunile copiilor bolnavi și alte murdării uscate pe pardosălă se transformă în pulbere, care răspândesce germeni în tot aerul pe care ’l respiră aceia cari sunt în întru. Curățirea claselor trebue să se facă săra, dupe terminarea cursurilor, cu ferestrele și ușile deschise, și să se lase ast-fel deschise una sau duoă ore dupe terminare. Județul Dolj Starea sanitară a județului Dolj a fost în anul 1891, mult mai bună ca în anii pre- cedențl. Unele din pgaladiile epidemice cari aii bântuit anul trecut populațiunea au fost, în anul acesta, cât se pâte mai limitate și nu- mai îh puține din comune. Câte-va cașuri numai sporadice de variolă, pe când în anii trecuți personalul medical a trebuit să lupte într’un mod continuu cu o adevărată epide- mie care se întinsese asupra întregului județ. Scarlatina n’a făcut apariția sa de cât în- tr’o singură comună, Căpreni, unde în Au- gust s’a constatat 15 cașuri. Tușea convulsivă a bântuit cinci comune, dând un contigent de 120 bolnavi, din cari 5 morți. Pelagra s’a arătat și în anul acesta cu multă intensitate în plasa Amaradia, unde locuitorii sunt în genere fârte săraci. Măsurile ce s’au luat în privința locuitori- lor atinși de bâle sifilitice, adică de a fi în- dată internați în spitale, atât rurale cât și ju- dețiane, face ca cașurile de sifilis prin comune să fie mult mai restrînse. Personalul sanitar diu Dolj a desvoltat anul acesta o activitate destul de mare, ținând compt și de serviciile ce medicul de județ și cei de plăși fac justiției în țâțe expertisele și : autopsiile legale, cari le iau un timp fârte mult și sustrage acest personal de la îngri- jirile ce trebue să dea bolnavilor din comu- nele rurale. Din raportul ce ’mi s’a presen- tat, însoțit de acte justificative, s’au făcut în comunele rurale 1.119 inspecții de medicii acestui județ, dând ajutorul medical bolnavi- lor aflați prin comune și luându-se măsurile necesarii, acolo unde erau epidemii, precum și alte măsuri în privința igienei localităților. In cursul acestor inspecții s’au dat îngri- jiri medicale la 1.719 bolnavi de diferite ma- ladii, administ) ând medicamente gratuite din fondul județului, iar la 1.340 bolnavi cău- tați li s’au dat medicamente din micile far- macii comunale, acolo unde există. In spitalele rurale județiane s’au căutat 599 bolnavi (Filiași și Bechet), unde asemenea s’aii mai dat încă 7.938 consultații gratuite, cu medicamente tot de la acele spitale. Personalul medical al acestui județ, fârte populat, este fârte restrîns; el se compune în present de un medic primar de județ și 4 medici de plăși, de și în bndget sunt prevă- juți 7 medici de plăși. Plășile Amaradia, Balta și Dumbrava sunt vacante de mai mulțl ani. Vaccinările aii fost făcute într’o întindere fârte mare, cu tâte dificultățile ce încărcă vaccinatorii din partea autorităților comu- nale; 12.071 copii s’au vaccinat și revacci- nat, de diferite etăți, în 156 comune. Județul are 7 vaccinatori, unul pentru fie-care plasă, număr suficient; grație acestui personal, bine dirigiat de medici, epidemia de vărsat, care bântuia continuu acest județ, a dispărut cu desăvîrșire. In inspecțiunile ce am făcut anul acesta pjin comunele rurale, m’am asigurat că ser- 4250 MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892 viciul sanitar se face cu multă exactitate și personalul medical înțelege mal bine misiu- nea sa bine-făcătore. In acest județ sunt și 5 moșe de plăși, cu locuința la comuna de reședință a sub-pre- fecturei; ele aduc un serviciu real popu- lațiunel prin îngrijirile ce dau femeilor și povețele ce dau asupra îngrijire! copiilor mici. Din cercetările ce am făcut registrelor și prin comunele rurale, aceste mâșe au dat ajutorul lor la faceri, la un număr însem- nat de femei, ast-fel: în plasa Balta au asis- tat la 62 faceri, Amaradia 64, Jiu-de-Sus 17, Jiu-de-Jos 24, Calafat 80. Dificultățile ce moșele întâmpină pentru transportarea lor prin comune, la chemările ce li se fac de locuitori, restrînge mult aju- torul ce ele pot da. In genere, locuitorii cari vin să le chieme în ajutorul soțiilor lor se presintă la dânsele fără nici o trăsură și voesc să le ducă pe jos în comune forte de- părtate. Din causa unei retribuțiuni de 100 lei pe lună, ele nu pot avea o trăsură ca să potă să se transporte ori și unde se face re- curs la ajutorul lor. Sunt de părere ca ju- dețul să adaoge o mică diurnă, cel puțin de 25 sau 30 lei lunar, ca mâșele, posedând mițlloce de transport, să fie în tot-d’a-una gata și la chemarea celor mai săraci din lo- cuitori. La inspecția cancelariei medicului primar de județ am constatat că scriptele acestui serviciu sunt bine ținute și domnesce cea mai mare regulă. Cancelaria medicului primar de județ și a consiliului de igienă, pe fie-care an ce merge, ia o desvoltare mai mare. Cores- pondența, diferite raporturi statistice de tot felul, actele medico-legale, etc., se înmulțesc neîncetat pentru a ocupa continuu cel pu- țin duoi funcționari experimentați și obici- nuit! cu asemnea lucrări. Cu atât mal mult aceste dificultăți sunt n^al mar! pentru un singur funcționar, care este în același timp secretar al medicului primar și al consiliului de igienă. Acești funcționari, car! cu timpul capătă o experiență mare în lucrări speciale și sta- tistice medicale, n’au nici o înaintare și le- furile lor în loc să fie sporite, consiliile jude- țiane le reduc fără nici un motiv, lucru ce s’a întâmplat și cu secretarul actual al ser- viciului medical din județul Dolj, funcționar vechiu și activ, căruia din 170 le! lunar ’i s’a scăzut la 120 le! în budgetul pe anul cur- gător. Vă rog, D-le ministru, să bine-voiți a in- terveni pentru a nu se nedreptăți un funcțio- nar onest și capabil. Tot asemenea economii curiose se fac și cu vaccinatorii, cari până acum erau plătiți cu 150 le! pe lună lâfă și 50 le! diurnă de transport; totul s’a redus acum la 120 lei lunar. Vaccinatorii nu se pot recruta de cât dintre acei omeni car! au cunoscințe speciale și obicinuițl cu îngrijirile ce trebue să se dea copiilor' dupe o asemenea operație; în plus, ei sunt chiămați de medici, în timpul epidemii- lor, a executa și măsuri de îngrijirea bolna- vilor și alte operații de mică chirurgie. Pentru operația vaccinărei, ei se transportă dintr’o comună în alta în fie-care ții; pentru acest scop, el au un cal de călărie sau o mică că- ruclâră. Cu lâfa de 120 lei lunar abia pot întreține existența lor, cu atât mai greu și pe aceea a unui cal. Am onore, asemenea, a ruga pe D. minis- tru să intervină și în favorea acestor modești funcționari sanitari cari, prin activitatea lor, înlătură multe calamități d’asupra popula- țiunei nostre rurale. In comuna Băilesci, anul acesta nu s’a pu- tut face vaccinarea; vaccinatorii au fost go- niți, populațiunea s’a opus chiar agenților forței publice. Trebue ca autoritățile centrale să intervină cu energie pentru a pune capăt unor nepriceperi dăunătore sănătăței publice și cari, mai tot-d’a-una, sunt pornite din ca- pul unor instigatori rău-voitori populațiunei. Județul Dolj întreține mai multe spitale rurale cari aduc servicii reale și multiple po- pulațiunel, pentru care nu putem de cât să aducem laude genei oselor sentimente cari a- nimâză autoritățile centrale ale județului. Aceste spitale sunt cele de la Filiași, Be- chet, Calafat; acum, în cursul acestui an, s’a mal deschis încă un spital rural, întreținut de Stat, în comuna Băilesci. Tote aceste spi- tale funcționâză admirabil, sunt bine dirigiate de medicii lor și au tote necesariile pentru a da o îngrijire bună și în raport cu progresele ce a făcut sciință în privința operațiunilor ce se practică și pansamente. Pentru a da o idee despre folosele unor asemenea localuri, iau aci exemplu spitalul de la Filiași, compus numai din 10 paturi, situat într’un centru admirabil, întreținut destul de bine, și care de la înființarea sa, 1883 și până acum, a dat îngrijiri medicale în spital la 2.019 bolnavi; iar consultați! medicale, cu medicamente gratuite din fondul județului, la 35.958 bolnavi de ambe-sexe și de tâte vârstele. Maladiile car! au predominat sunt: intoxi- cațiile palustre cu tote manifestările lor mici și mari; pelagra ; reumatismele musculare și articulare ; plăgi contuse, tăiate, împunse; contusiunl, fracturi, combustii, etc. Aceste din urmă bole chirurgicale au un contingent enorm între diagnosele atât ale acelor bolnavi cari se caută în spital, cât și la aceia cari se presintă la consultațiile gratuite. Tot aceleași folose aduc și spitalele de la Bechet, Calafat și Băilesci. Acest din urmă spital, instalat în condiții cu totul superiore și în centrul unor comune numerose și forte populate, așteptăm de la capacitatea, senti- mentele umanitare ale medicului, care este pus în capul serviciului, resultatele cele mal strălucite, atât pentru căutarea bolnavilor, cât și pentru întreținerea și igiena acelui frumos spital. Duoă din plășile cele mal populate și a că- ror populațiune se găsesce mal lipsită de mițl- loce și de ajutor medical, neavând nici medici de plăși, sunt Dumbrava și Amaradia. In a- ceste localități pelagra, frigurile palustre, sL filisul, bântue cu mare putere. Din causa ocupațiilor neîncetate în servi- ciul justiției, epidemii, etc., trebue să recu- nosc că, în anul acesta, comunele din aceste duoă plăși n’au fost visitate, până la inspecția ce am făcut județului, nici chiar de D. me- dic-pi*imar al județului. In asemenea cașuri, inspecțiile mediculul-primar de județ trebue să încâpă tot-d’a-una prin plășile car! n’au medici titulari, căci, neapărat, acolo se simt mai mult trebuințele pentru ajutorul medi- cului. Aceste duoă plăși, Dumbrava și Amaradia, aștâptă de la representanțil lor în consiliile județian și permanent să vină și în ajutorul lor prin înființarea a duoă spitale rurale în centrul fie-căreea din aceste plăși. Gu înfiin- țarea acestor duoă spitale rurale și ocuparea posturilor de medici de plăși, car! sunt va- cante de mal mulțl ani, județul Dolj ar com- pleta , într’un mod admirabil, organisarea asistenței publice din acel județ, iar sănătatea publică a acelei vigurose populațiun! ar be- neficia forte mult. Orașul Craiova In privința stărei igienice a orașului Cra- iova nimic nu s’a schimbat din cele arătate de mine prin raportul asupra inspecțiune! sa- nitare pe anul 1889, pentru care ’mi permit, D-le ministru, a vă anexa aci un exemplar tipărit. Sănătatea orașului suferă într’un mod în- grozitor din causa infecțiunilor ce se exală din tote părțile orașului. Lipsa unei ape bune de băut și suficientă pentru trebuințele igie- nice ale orașului, lipsa unu! abatoriu, tăiarea animalelor pentru consumația orașului se face prin curțile particularilor, murdăria piețelor publice, a târgurilor, a pescăriei, a diferitelor șanțuri părăsite și a pâraelor cari se scurg de pe la fântânele publice, a acelor de Iar unele fabrici insalubre, tăbăcărie, etc., etc.; însă aceea ce face culmea insalubritățel orașului Craiova sunt bălțile putrede de la Sud-Vestul orașului, în cari se scurg tote apele din oraș. Un mic început s’a făcut anul acesta prin canalisarea unu! pârîu infect care traversâză partea de Sud a orașului, însă acâstă canali- sare s’a oprit tocmai acolo unde el intră, ca să țlic așa, chiar în inima orașului și unde infecțiunea este în gradul cel mal mare. Acea canalisare trebue continuată în jos pentru a putea deriva în acel canal și apele car! se devarsă din fântânile publice, de la tă- băcăriile mari din centru, de la săpunării, etc., și condus în urmă afară din oraș, că- tre Jiu. Din causa insalubritățel în care trăesce populațiunea acestui oraș important al țărei, tote maladiile epidemice bântuesc într’un mod forte regulat și fac numerose victime, mal cu sâmă în vârsta fragedă. Din tabloul statistic al serviciului medical al orașului Craiova resultă că mortalitatea covârșesce cu mult nascerile, iar numărul co- piilor morți întrece cu mult pe acela al băr- baților și femeilor în parte, morți la o vârstă în sus de adult. 30 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL Iată cifrele exacte pe un period de un an: NăscuțI 629 sex masculin, 597 sex feme- nin, total 1.226. Morțl 455 bărbați, 251 femei, 583 copil, total 1.289. Aceste raporturi între nascerl și mortali- tate sunt normale în orașul Craiova și se manțin într'un mod constant de când există statistici exacte. In acest an de excepțiune mortalitatea este mai mică, din causa lipsei unor epidemii de vărsat și angină difterică ; cu tâte acestea, tușea convulsivă a făcut multe victime, bântuind într’un mod epidemic. Nu mai puține victime a făcut și infecțiu- nea palustră, care a sevisat în adevărată epi- demie în cursul vere! acestui an, grație sece- tei care a secat tote bălțile vecine, lăsând fundul lor descoperit și în puternică fermen- tație. Serviciul sanitar al orașului se îndeplinesce cu mare activitate din partea personalului medical destul de suficient. In capul acestui serviciu se află D. doctor Antonini, medic cu experiență și activ. Ase- menea și medicii auxiliari, D-nil Dr. Roșcov- schi și Archimandrescu. In cursul anului acesta s’aii vaccinat 1.675 copil și s’au revaccinat prin scole 391, total 2.066. S’aii dat un număr însemnat de consulta- țiunl gratuite, cu medicamente din fondul comunei, dintre cari 6.788 la dispensariul medicului, în ospelul comunal, iar 797 la do- miciliul bolnavilor săraci. Mâșele comunale aii asistat la 331 faceri, între familiile lipsite de mi^lloce, și aii dat în- grijiri mamelor lehuze și copiilor până la com- pleta sănătate. Revisuirea prostituatelor se face regulat, conform unui regulament întocmit de consi- liul de igienă local, și orașul este, în acăstă privință, ferit de maladiile cari resultă din contaminări impure cu deosebire aci unde există o mare garnisână. Revisuirea carnei și a celor-alte substanțe pentru consumația locuitorilor asemenea este strict observată și abaterile sunt imediat în- lăturate și pedepsite. In orașul Craiova, cum am menționat și în precedentele mele raporturi, otelurile, ha- nurile, birturile, cârciumile, sunt cuiburile cele mai mari de infecție, prin murdăriile și gunâiele ce se acumulăză și necurățenia ce există prin interiorul acelor localuri. Privatele acelor locale sunt tot’d’a-una cele mal infecte, unele din ele debordăză. Trebue ca D-nii medici comunali să aibă în de aprope observație aceste, stabilimente, să le visiteze regulat în detaliuri și în special asupra consumați unilor ce se daîî publicului. Industriile insalubre trebue să preocupe asemenea pe medicii comunali și pe consiliul de igienă. Permisiunile ce s’au dat unora din acești industriași de a face instalațiun! a- prope de centrul orașului, la marginea sa de la Șud, unde orașul se strînge, locuințele mai dese și apropiate de stradele principale, este, dupe mine, o greșălă care cu greu se va re- para. Tote acele stabilimente, alt-fel fârte u- tile, trebuiau fixate pe marginea Jiului, unde prosperitatea lor era asigurată pentru viitor, putând lua desvoltarea ce comportă asemenea industrii. Actualmente proprietarii acelor stabi- limente, tăbăcaril, săpunaril, etc., sunt continuu în certuri și reclamațiuni cu lo- cuitorii vecini pentru mirosul greu ce unele din ele răspândesc în vecinătate. Apele murdare ce stagnăză prin gropile tă- băcăriilor și se scurg în șanțurile și bălțile din vecinătatea orașului, grămezile de coji întrebuințate pentru tăbăcării, etc., atâtea cause cari impresionăză fârte mult pe locui- torii vecini și vatămă sănătatea lor. Cu deo- sebire într’un oraș atât de insalubru, unde epidemiile bântue într’un mod regulat. Pe de altă parte, prosperitatea acelor fa- brici, desvoltarea ce ele trebue să ia neînce- tat, este continuu amenințată, iar proprieta- rii lor într’o îngrijire și nesiguranță lesne de explicat. Aceste fabrici sunt cu atât mai amenin- țate în viitor, cu cât prin secarea bălților de la Sudul orașului și astuparea lor, facerea unui bulevard exterior prin acele locuri, în lungul orașului, canalisarea Jiului în fața orașului sau schimbarea matcei sale, apro- piindu’l mai mult de oraș, acest din urmă va lua întindere și desvoltare neapărat către marginea rîului, adevăratul magnet pentru prosperitatea ori-cărui oraș mare, iar tăbă- căriile și săpunăriile atunci nu pot rămâne în centrul urbei. Trebue negreșit a se fixa de acum o loca- litate pe marginea Jiului, la partea de jos a orașului, pentru instalări în viitor de fabrici insalubre, usine, etc. Tot în acea parte a Jiului, adică la eșirea sa din raza Graiovel, în jos de podul de fer al Calafatului, trebue instalat și abatoriul. Spitalul Filantropia din Craiova Acest spital este cel mai important din Craiova prin numărul paturilor și frecuenta- rea Iul de un însemnat număr de bolnavi; se numesce asemenea ,Spitalul central*. Aci se daii îngrijiri la generalitatea bâlelor, adică medicale, chirurgicale, bole de copii; posedă și câte-va săli, situate într’o aripă a clădirel, destinate maternităței. Acest spital este acum dirigiat de D. Dr. Augustin, post ocupat în urma unui concurs, dupe vacanța ce a resultat prin retragerea D-lui Dr. Vercescu, cunoscutul medic din Craiova. Suntem convinși că succesorul D-lui Dr. Vercescu ’și va da tâtă silința de care este capabil pentru a manține marea reputațiune de care s’aii bucurat medicii acelui stabili- ment filantropic din centrul Olteniei, prin strălucitele cure și sentimentele lor de ca- ritate. D. Dr. Augustin este secondat de D. Dr. Schina, inteligent și bun medic. Spitalul este o clădire veche, forte bine situată, înconglurată de curte și grădină. Ga- merile sunt spațiâse, înalte, bine luminate, coridorul larg, bine ventilat ca și camerile. Mișcarea bolnavilor este destul de mare, 4251 asemenea și numărul operațiunilor ce se practică. i Aii intrat în cursul anului: 1.153 bărbați I și 680 femei, total 1.833. Din aceștia aii eșit vindecați 1.521; eșițl în aceeași stare în care au intrat și congediațl dupe cererea lor 102; , au murit 140 și au rămas în căutare pe anul următor 70. Tot în totalul de mal sus s’aii priimit 54 femei gravide, din cari 43 au născut în in- , teriorul spitalului 30 băețî și 15 fete, total ! 45, în care intră duoă faceri gemelare, 11 j din femeile gravide au venit în spital numai i pentru dureri de faceri, fără a nasce, nefiind la termen, au eșit în urmă vindecate. Numărul operațiunilor cari s’aii practicat în acest an se urcă la suma de 376, din cari „ cele mai numerâse aii fost 96 estracții de cataracte, 116 deschideri de abcese, flegmâne u și alte diverse operații importante. Alimentația bolnavilor este bună și sufi- cientă. Dupe cum am arătat și în precedentul meii raport, acest spital vechiu nu se află în : condițiile igienice ce se cer astăzi de sciință j modernă. ț Trebue să se facă reparații radicale și cât ! se pâte într’un timp mal apropiat. ; Trebuințele cele mal urgente sunt: 1 1. Construirea unul pavilion separat cu totul de clădirea principală, pentru isolarea . botelor contagiose, având și un personal de ‘ infirmieri separat; 2. Scâterea pardoselelor actuale, cari sunt îmbibate de tâte infecțiunile, și înlocuirea lor cu ciment lustruit bine; 3. Instalarea unu! local de băi, complete, . atât pentru igiena bolnavilor, cât și pentru ' diferitele cure. Dupe cum am ^is și în ra- portul din 1889, lipsa băilor într’un spital ; însemnăză condamnarea lui completă. Spitalul Preda din Craiova । Acest spital este fondat și întreținut din averea repausatulul Th. I. Preda și adminis- trat de comună. Prevăzut prin testament cu 32 paturi, nu funcționăzădecât 16, sub pre- text că parte din averea spitalului este re- clamată de moștenitor!. Aceștia din urmă n’aiî câștigat încă procesul și comuna este . în posesiunea averel, prin testament. Tre- bue, prin urmare, a urma cu executarea lui j completă, întreținând 32 paturi. Localul de și nu este în condițiuni, totuși pâte servi încă mult timp pentru destinația > sa dacă ’i se vor aduce mici modificări. Deja ! un început s’a executat prin instalarea ven- tilatorilor, pardosăla camerilor cu ciment bine lustruit. In acest spital se dă îngrijire la un număr ! destul de mare de bolnavi, asemenea și con- sultațiunl gratuite. ¹ Totalul intraților în cursul acestui an a fost de 435, dintre cari 254 bărbați, 125 femei și 56 copii de ambele sexe. ' Au eșit vindecați 211 bărbați, 106 femei și 44 copil; mortalitatea a fost numai de 6 bărbați. Dupe declarația D-lul medic, în acest spi- tal se internăză numai maladii externe și din ) 4252 • r cele acute forte puține bâle interne. Dt*a se ■ feresce a priimi bole contagiâse, din causa situațiunel spitalului chiar în centrul ora- ■' șuiul. > Acest spital este dirigiat de D. Dr. Roș- । covschi, care a obținut postul prin concurs în acest an. Sperăm că D-sa ’și va da silința în conducerea bine a acestui institut atât de folositor orașului. Acest spital are trebuință de ore-cari îm- bunătățiri mal urgente, între cari : A se construi o spălătorie în depărtare de ' camera actuală de operație și înzestrată cu " tdte necesarii le. ! A se prevedea o sumă, cel puțin de 500 lei anual, pentru cumpărarea obiectelor de t pansament, în raport cu cerințele antisepsiel I în ori-ce operațiune. Alimentarea bolnavilor este bună și sufi- * cientă. Spitalul Știrbeiu din Craiova ' Fondat de familia principelui Știrbeiu, । este un mic spital de 14—16 paturi, într’un local forte mic și vechiu, însă curat întreți- nut și bine dirigiat. Spitalul priimesce bol- navi pentru chirurgie și medicină internă. Se practică operațiuni și se dă o căutare bună bolnavilor. Nutrimentul este bun și suficient. Rufărie îndestulătâre. Asilul Madona-Dudu din Craiova Acest asii pentru alienați este transferat în noul său local, situat la marginea orașu- lui despre gară și în partea cea mal sănă- - tâsă a acelei localități. Ocupă un teren con- siderabil, putând să dea institutului tote des- voltările cerute astațl! de igienă și tratamen- tul alienaților. Clădirea prevede tote disposițiile pentru tratamentul unor asemenea bolnavi. Rufăria este nouă, în bune condițiuni și suficientă; asemenea și îmbrăcămintea bolnavilor. Hrana e bună și îndestulătore. Un frumos local de băl și dușe sistematice este instalat chiar în corpul stabilimentului. îngrijirile medicale ce se dau bolnavilor sunt făcute conform sciințel moderne și el sunt tratați cu cea mal ipare bună-voință și blândețe. Totalul paturilor este de 70, din cari 35 pentru bărbați și 35 pentru femei. Actual- mente se află în căutare 23 bărbați și 15 femei. Cu adevărată mulțumire constatăm pro- gresul ce s’a făcut de administrație pentru căutarea alienaților din Oltenia. Penilenciaral Bucoveț Acest penitenciar este situat în monasti- rea cu același nume și se găsesce în bune condițiuni ca situațiune. In fie-care an se aduc îmbunătățiri loca- lului, ceea ce am constatat și la acâstă din urmă inspecțiune. Infirmeria acestui penitenciar se află în cele mal bune condițiuni ca local și este în- zestrată de tote necesariile pentru îngrijirea bolnavilor. D. Dr. Schina, medicul acestui penitenciar, pune tot zelul în îndeplinirea da- toriilor sale. Spitalul are o mică farmacie MONITORUL OFICIAL bine condiționată și instrumentele necesarii pentru operațiuni. Latrinele acestui penitenciar, cari sunt pe butâe mobile cari se evacuâză regulat, iar lunetele, dupe indicațiile ce am dat la ultima inspecție, s’aîi separat prin despărțituri mal conforme cu decența. Dupe cum am insistat și în raportul meii precedent, un mare inconvenient al acestor mari penitenciare este lipsa unul local pen- tru băi. Sunt deținuți cari nu s’aîi spălat pe corp nici o dată de la intrarea lor, mare par- te fiind pe viâță. Nici chiar spălăturl parțiale nu se pot face din causa lipsei de apă. Cea mal primitivă instalare pentru o baie de corp lipsesce chiar în infirmerie. O instalare de băl de putină este costisi- târe și greu de practicat într’un penitenciar; instalarea însă a unul local de dușe, cu un mare basin, se pote mal lesne dispune și nu cere mari cheltueli. Dușele au avantagiul că se pot întrebuința în același timp pentru o serie mai mare de deținuți și energia acestui fel de băl este mal în raport cu regimul în- chisorilor de lungă durată. In țimpul iernei, acest local de dușe se pâte încălzi și continua a servi iarna ca și vâra. Trebue asemenea a se instala în dormitor unul saii mal multe spălătore pentru toaleta diminețel. Sala de gardă a soldaților din acest peni- tenciar este în cele mal prâste condițiuni; mal mult de 20 omeni cari nu sunt de rînd sunt adăpostiți într’un beciu infect. In infirmeria acelui penitenciar s’au căutat de bole diferite 176 deținuți. Actualmente nu sunt bole contagiose. Aci nu s’a arătat încă oftalmia granulâsă contagiâsă. S’au mal dat și consultațiuni gratuite la 1.217 bolnavi cari n’au fost ținuți în infirmerie. Acest penitenciar are trebuință și de o ca- meră mortuară. Asemenea nu există o sală pentru mâncare ; deținuțil ’și iau mâncarea lor, vâra ca și iarna, în curte sub un acoperiș deschis. Hrana arestanților este bună și suficientă, asemenea și provisiunile pentru mâncare, vi- sitate de mine, le am găsit de bună calitate. Penitenciarul central din Craiova Acest local, situat în strada Sabinelor, o- cupă o casă suficientă, în tot cașul, pentru o familie mal numerâsă. Nu este de loc în ra- port și în condițiuni pentru un penitenciar general de curte, unde se află de la 80 —100 deținuți. Infirmeria are numai o cameră cu 6 paturi pentru bărbați; pentru femei nu există. Gând se întâmplă un mort, el este așezat în spălătorie. Arestanții se spală vâra și iarna prin curte; tot aci iau și mâncarea lor în ori-ce anotimp. De la 1 Ianuarie și până la Septembre, când am făcut inspecția, numărul arestați- lor a fost de 300. Numărul bolnavilor căutați în infirmerie a fost de 99 bărbați și o femee. Consultațiile în număr de 1.960. Hrana este bună și suficientă, asemenea și provisiile. 30 Septembre 1892 Arestul județian Dolj Se găsesce în cele mai proste condițiuni igienice, local vechiu și dărăpănat. Privatele infecte, debordâză și pardosâla lor tâtă stri- cată în cât amenință a se scufunda cu ome- nii. In local cea mai mare necurățenie. Oa- menii iau mâncarea, vâra și iarna, în curte. Mâncarea bună și suficientă. Farmaciile din Craiova Din cercetările minuțiâse ce am făcut la tdte farmaciile din acest oraș, m’am convins că toți D-nil farmaciști sunt în regulă în privința titlurilor lor și aceea a posesiunilor farmaciilor. Farmaciile sunt forte bine ținute, adică conform regulamentelor și legel în vigâre. Tâte farmaciile sunt bine aprovisionate și chiar cu un material forte bogat. Registrele pentru copiarea ordonanțelor sunt ținute în regulă, precum și taxarea me - dicamentelor se face conform taxei regula- mentare. Județul Mehedinți In ce privesce starea sanitară a acestui ju- deț, nimic nu s’a schimbat din cele descrise de mine prin raportul din 1889; nici o în- dreptare sau un început în privința lucrări- lor pentru însănătoșirea unor localități unde bântue cu furie paludismul. Plasa Blahnița- Gâmpu este una din localitățile cele mal a- tinse, în tote comunele sale. In cursul acestui an, medicii aii avut să lupte numai cu manifestările paludismulul, care din causa secetei a dobândit maximul lor de intensitate și de întindere asupra po- pulațiunei. Pe lângă acest flagel care bântue tot ju- dețul, în acest an s’a ivit și o epidemie de disenterie care a fost aprope generală în tot județul, însă a luat o intensitate mare, deve- nind epidemică în duoâ comune, anume Sli- vilesci și Gardinița, care a dat un contingent de 285 bolnavi cu 5 morți. In aceste duoâ comune epidemia de disenterie a început la 2 Iulie și s’a terminat la 27 August. Acest județ, pompus din 5 plășl, 201 comune cu 422 sate saii cătune, având o suprafață de 520.708 hectare, în lungime de 160 kilo- metri și 75—80 lățime, n’are de cât trei medici de plasă. Acest personal medical fârte restrîns este în același timp ocupat și cu lucrările de medicină legală cari ’l sustrag neîncetat de la căutarea bolnavilor și visita- rea regulată a comunelor. Numărul pelagroșilor în acest județ este fârte mare și sifilisul ia o întindere spăimân- tătâre. Medicul plaiului de la Baia-de-Aramă a dat consultațiuni și a căutat în spitalul local peste 647 cașuri de sifilis, sub tdte formele. Trebue ca autoritățile județiane să inter- vină cu energie pentru a înzestra plășile va- cante cu medici și a face sacrificii pentru construirea a câte unul mic spital în fie-care plasă. Comunele rurale din acest județ n’au încă farmacii comunale, de și în mal multe rapor- turi anteriâre am tras atențiunea celor în 30 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4253 • drept, pentru a executa acâstă măsură impusă prin regulamentul serviciului sanitar de ju- dețe, dar mai cu sâmă impusă prin lipsa în care se găsesc comunele de ori-ce ajutor medical. Pentru a se avea o idee exactă de trebuința ce se simte în acest județ de un ajutor me- dical imediat și cu mare profusiune, dăm aci un tablou numai de consultațiile ce s’au dat prin comunele rurale din plaiul Cloșani, una din localitățile muntâse care, cu drept cu- vânt, ar trebui să fie considerată ca cea mai salubră din Mehedinți. Consultați"™ comunele rurale Numirea;b<51el Bărbați Femei Total Observații proprii causale Accidente sifili- Contaminare im- tice ..... 300 102 402 pura Paludism . . . 700 255 955 Bălțile putrede Miseria flsiolo- Pelagra .... 20 10 30 gică Apă de băut prd- Bole ale tubului stă și mâncări digestiv . . . 80 60 140 alterate Multe plăgi prin bătăi, alcoolism, Bdle diverse. . 600 143 743 bdle de piele Total. . 1700 570 2270 Acest tablou arată de sine căușele bolelor, trebuințele cele mal strigătore ale populațiu- nei ndstre și activitatea ce desvoltă unii din medicii de plășî. In special, D. Dr. C. Con- stantinescu, medicul plaiului Cloșani și al spitalului din Baia-de-Aramă, merită totă lauda, că unul din cel mai activi și inteli- genți medici de plășî. Tot același raport între maladiile predomi- nante și numărul bolnavilor presintă și sta- tisticele celor-alțl duoi medici de plășî din acest județ. Trebue să constat cu plăcere că personalul medical al plășilor din județul Mehedinți ’șl îndeplinesce sarcina cu zel și cu activitate, pentru care merită tâtă lauda. Anul acesta consiliul județian a votat în- ființarea unul al duoilea spital rural în cen- trul plășei Blahnița-Gâmpu, în comuna Vânju- Mare. Acest spital va aduce folose mari popu- lațiuner. Vaccinările și revaccinările se fac în anula- cesta cu mare activitate. Anul acesta fie-care plasă are câte un vaccinator. La penultima in- specțiune nu erau de cât trei; este dar o îmbu- nătățire de constatat. Pentru acest motiv și vaccinările în comune se fac mal regulat, iar numărul copiilor vaccinați a crescut în acest an în proporții mari. Numărul copiilor vaccinați cu succes a fost de 6.019, iar re vaccinați 267, vaccinați fără succes 249. Până la inspecțiunea nostră, operația vac- cinărel se executase în 137 comune. Acest județ n’are de cât duoă moșe de plășî, numite chiar în acest an, de la Iulie. Activi- tatea lor nu o putem încă aprecia. In acest județ se află un spital rural între- ținut de județ, în comuna urbană Baia-de- Aramă. Acest spital are 25 paturi și este înzestrat cu tot materialul necesar pentru căutarea bolnavilor. Spitalul este dirigiat de distinsul medic Dr. G. Constantinescu, care pune multă activitate și sciință în căutarea bolnavilor. Acest spital dă resultate forte bune și po- pulațiunea din plaiul Cloșani profită de bine- facerile acelui focar de sănătate pentru el. De la 1 Ianuarie până la 15 Septembre anul curent, au intrat în căutarea spitalului 145 bărbați și 77 femei, din cari aueșitl21 vindecați, 57 ameliorați și 3 morți. Iată tabloul de bolele predominante}în spital : Numirea bile! Observații proprii Bărbați Femei Total causale Accidente sifili- Contaminare im- tice ..... 21 20 41 pură Pelagră .... 6 10 16 Miserie flsiolo- gica Paludism . . . 9 3 12 Bălți putrede Apă de băut Băle ale tubului prdstă și mân- digestiv . . . 10 6 16 cări alterate Traumatisme. . 20 11 31 Bătăi și accidente Maladii diverse. 79 27 106 Total. . 145 77 222 Tot la acest spital mic s’a dat un însemnat număr de consultații gratuite bolnavilor să- raci, liberându-le și medicamente gratuite din farmacia spitalului de la 1 Ianuarie până la 15 Septembre anul curent. Iată tabloul de bolele predominante la con- sultații : a Denumirea Mieî o f- Accidente si- filitice. . . Pelagra. Paludism . . Disenterit. . Diaree . . . Traumatisme Maladii diver. Total . . 114 92 4 5 479 378 166 110 60 40 20 15 1202 1000 206 9 857 276 100 35 2202 2045 1640 3685 Observațit proprii causale Contaminări im- pure Miserie fisiologică Bălți putrede Apă de beut prdstă și mâncări alterate Aceleași cause Bătăi Din aceste mici statistici ale unui mic spi- tal rural se pot vedea cari sunt relele ce bân- tue populațiunea nâstră rurală, cari sunt căușele, și am arătat mai sus și mițllâcele cu cari se pot remedia. Am inspectat în detaliuri scriptele din can- celaria medicului primar și am constatat că sunt bine ținute și în regulă. D. medic primar, Dr. Ghrisochefal, este un medie tânăr, cu sciință și plin de dorință pentru serviciul său. Este de curând numit în acest post, prin concurs. Sperăm că va desfășura o mare activitate pentru servi- ciul săii. Spitalul rural Strehaia Acest spital, întreținut de Stat, a fost fon- dat în anul 1883 și a început a funcționa în luna Septembre același an. Construit în sis- tem pavilionar, are 3 pavilione spațiâse și unul mal mic, cu duoă camere, pentru ma- ladii contagiose. Până la 1 Decembre anul trecut, a avut 60 paturi; de la acâstă dată numărul lor s’a redus la 50. Rin acestea, 33 sunt destinate pentru băr- bați, iar 17 pentru femei, câte 15 paturi de fie-care pavilion; iar 5 sunt puse în cele duoă camere de reservă, 3 pentru bărbați și duoă pentru femei. Acest spital este bine întreținut, are un material suficient de rufărie și nutrimentul bolnavilor este îndestulător și de bună ca- litate. Spitalul este dirigiat de D. Dr. Evian. D. Dr. Evian este un medic experimentat; ocupase mal înainte un post de medic primar, prin concurs, la spitalul Panteleimon, depen- dințe de eforia spitalelor. D-sa se ocupă fdrte mult de căutarea bolnavilor, și am constatat că ținerea scriptelor este în cea mal bună regulă. Alegerea comunei Strehaia, pentru insta- larea spitalului, a fost o idee fericită; căci afară de suferinzii din județul Mehedinți o mare parte din locuitorii comunelor din ju- dețele Dolj și Gorj solicită în fie-care Zi aju- torul medical de la acest spital. Activitatea acestui spital este forte mare și pe an ce merge numărul solicitatorilor suferinZl «atât pentru a fi internați în spital, cât și la consultațiile gratuite, cresce consi- derabil. De la 1 Ianuarie până la 1 Septembre anul curent, când am inspectat acest spital, s’au tratat 566 bărbați și 272 femei; total 838 bolnavi căutațl în spital. Din aceștia au eșit vindecați 391 băr bați și 162 femei; total 553. Ameliorați, 121 bărbați, 80 femei; to- tal 201. Nevindecați, 12 bărbați, 12 femei; total 24. Morți, 13 bărbați, 4 femei; total 17. Consultațiile gratuite, însoțite de medica- mente gratuite, tot din fondul spitalului, au fost de 3.844 bărbați și 3.666 femei; total 7.510. Și în acest spital maladiele predominante au fost: Sifilis, 70 bărbați, 38 femei; total 108. Pelagra, 28 bărbați, 34 femei; total 62. Paludism, 63 bărbați, 33 femei; total 96. Traumatisme, 109 bărbați, 41 femei; to- tal 150. La consultațiunile gratuite: Sifilis, 134 bărbați, 83 femei; total 217. Paludism, 1.106 bărbați, 970 femei; to- tal 2.076. Pelagra, 53 bărbați, 66 femei; total 119. Bolele tubului digestiv, 225 bărbați, 196 femei; total 421. Traumatisme, 152 bărbați, 87 femei; to- tal 239. Cine pote stinge căușele acestor mari fla- gele? Costul medicamentelor pentru un bolnav pe Zi atât în spital, cât și la consultații gra- tuite este între 20—30 bani maximum; iar costul alimentărei în spital pentru un bol- nav, între 35—40 bani pe Zi- Medicamentele necesarii acestui spital se dau de către farmacia înființată în comuna Strehaia, care a contractat cu un scăZământ de 20 la sută. i 4254 MONITORUL OFICIAL Acostă farmacie, al cărei proprietar este D. Gherasie Dumitriu, este forte bine apro- visionată, bine întreținută, și merită a fi în- curagiată prin serviciile ce aduce locuitori- lor și exactitatea ce se pune în serviciul bolnavilor. Spitalul Strehaia are trebuință absolută de o instalare de băi sistematice. Actual forte cu greu se pote da chiar o bae de putină. Spitalul are asemenea lipsă de apă. Puțu- rile funcționâză fdrte greu și apa este de fdrte . prdstă calitate. Apa de băut se aduce de la o fântână depărtată; servitorii sunt tdtă ^iua ocupați cu acest transport. Nu există nici chiar o saca. Asemenea nu există o căruță pentru trans- portarea gunoelor cari se adună în curțile laterale, formând adevărațl munți și infectă spitalul. Trebuesc făcute plantațiuni pe locul viran din spatele spitalului, unde vâra bolnavii să potă profita de puritatea aerului acelor loca- lități. Din causa numărului prea mare al bolna- vilor, acest spital are trebuință de un medic secundar. Serviciul este fdrte greu, durâză fdrte mult; iar în cas de bdlă a medicului actual, bolnavii vor rămâne fără nici un a- jutor. Orașul Turnu-Severin Salubritatea acestui oraș lasă fdrte mult de dorit, de și este favorisat prin posiția cea mai admirabilă și alcătuit pe un plan din cele mai remarcabile. Mare parte din strade sunt nepavate și n’au nici o pantă de scurgere, ast-fel că în timpul ploilor și iarna apele stagnâză prin tdte locurile. O mulțime de locuri virane, neîmprejmuite, sunt depositeie tutulor gunoielor și murdă- riilor. Stradele sunt în cea mai mare murdărie și mai nici o dată nu se mătură. Udarea lor în timpul verei este necunoscută, iar prafu- rile se ridică în adevărațl nori cari înecă și axfixiâză pe sărmanii trecători. Orașul n’are abatoriu. Tăiarea vitelor mari și mici se face prin curțile particularilor. Nu este un local pentru pescării; acest comerciu se face prin tote locurile și apele murdare se aruncă pe strade. Nu există nici o hală pentru vînZarea celor-alte substanțe alimentare. Cimitirul este în cea mal mare neregulă. Nu există plan, nici casă mortuară. Nu se aplică regulamentul pentru stabili- mentele industriale insalubre, mal cu semă în ce privesce abageriile, tăbăcăriile, pescă- I riile, argăsitoriile, etc. In suburbii, prin curțile particularilor, gu- ndiele sunt grămădite de mal multe luni și răspândesc în timpul verei miasmele cele mai vătămătdre. Fie-care locuitor din mahalale ’și fabrică pe locul său cărămidă și, dupe ridicarea că- rămidei, ’și formâză fie-care câte o mică baltă stagnantă care risipesce frigurile în tdte părțile. « Cea mai mare parte din casele mărginașe ale orașului sunt construite cu cărămidă nearsă sau fdrte prost arsă; iar reumatismele ’și dau mâna cu frigurile. Orașul n’are apă suficientă și de bună ca- litate, de și este situat pe marginea celui mar mare fluviu din Europa. Fântânile din cari se ia apa de băut și pentru trebuințele cas- nice, se scurg din malurile orașului în care, cu tdtă probabilitatea, filtrâză și tdte apele superficiale ale solului orașului și multe din latrinele construite fdrte primitiv. Serviciul sanitar al orașului este încredin- țat D-lui Dr. Miloteanu, un bun și experi- mentat medic. Bolnavii sărmani, căutați la domiciliu, au fost în număr de 447 bărbați și 465 femei, în total 912. Aceia cari s’au consultat la dis- pensariul de la primărie, 734 bărbați și 534 femei; în total 1.268. Suma generală de vi- site medicale 2 180. Ordonanțe medicale gratuite din fondul comunei 747. Lehuse asistate și îngrijite de medic 214. Maladiile frecuente: gastro-enterite, dia- ree, disenterii, paludism, febre tifoide, reu- matisme, sifilis, pneumonii, etc. Vaccinări cu succes 221 băețl și 237 fete, în total 458. Născuțl a fost 440, iar morți 306. Arestul județian se află în cele mai bune condițiuni igienice și curățenia ce domnesce merită laudă. Hrana arestanților este de bună calitate, precum și provisiunile. Spitalul din Turnu-Severin Spitalul din acest oraș, fondat prin dona- ția Grecescu și întreținut de județ, are 40 paturi și este situat în cele mal bune condi- țiunl. Construcția, de și vechiă, a fost trans- formată cu; desăvîrșire, grație stăruințelor și priceperel unuia din medicii cei mai dis- tinși din localitate; acest local este astăzi în cele mai bune condițiuni. Spitalul este înzestrat cu o rufărie admi- rabilă, abondentă și cu tdte necesariile pentru îngrijirea bolnavilor. Spitalul este asemenea înzestrat cu un bo- gat arsenal de instrumente chirurgicale; iar operațiunile cele mai însemnate se practică mai în fie-care ^i. Tot asemenea și materia- lul de pansament este în raport cu cerințele sciinței moderne. Spitalul este dirigiat de D. Dr. Gavrilescu. In acest spital maladiile chirurgicale predo- mină și este în același timp unul din spita- lele județiane cel mal frecuentat. în cursul acestui an s’au tratat 565 bol- navi, din cari 403 bărbați și 162 femei, cu o mortalitate de 29 în total. S’au dat asemenea 1.080 consultații gra- tuite. Spitalul n’are un local de băi sistematic, nici local special pentru bălele contagiose. In acest spital domnesce cea mai mare re- gulă și alimentația bolnavilor este bună și fârte îngrijită. 30 Septembre 1892 Farmaciile din Turnu-Severin In acest oraș sunt duoă farmaciei în cele mai bune condițiuni. O cercetare minuțiosă a medicamentelor, registrelor, expedițiunilor medicamentelor, m’a convins de stăruința și priceperea proprietarilor lor. Județul Gorj Acest județ, împărțit în 6 plăși cu o în- tindere considerabilă, are o populațiune forte numerosă. Populațiunea acestui județ, bântuită de paludism, pelagră, sifilis, disenterii, tuse con- vulsivă și alte maladii eruptive, n’a avut până acum ca ajutor medical de cât pe^me- dicul primar și un medic de plasă, un spital în Târgu-Jiu și o singură farmacie. In anul acesta s’a mal adăogat încă un medic de plasă și o farmacie, dupe insisten- țele ce am pus pe lângă autoritățile locale, precum și prin raportul meu către onor, minister. Tot în acest an, în urma raporturilor an- teridre asupra inspecțiunilor mele, s’a în- ființat de Stat un spital rural la comuna Pe- tresci-de-Sus (Cărbunesci). Acest spital, aprope terminat ca clădire, aștâptă ultimele instalațiuni pentru a fi des- chis populațiunel suferinde care va priimi cu recunoscință ajutdrele pentru sănăta- tea el. In scop de a face economii, județul a fost împărțit în duoă circumscripții, fie-care cu câte 3 plăși, și s’a prevăzut câte un medic de fie-care circumscripție. Este peste putință ca un singur medic să dea îngrijir Imedicale la trei plăși, să execute tdte autopsiele și alte expertise de medicină legală la cari sunt chemați de justiție. Un medic de plasă este oblipat prin regu- lament a visită, cel puțin o dată pe lună, fie-care comună din plasă și să rămână mai multe țlile în comunele unde se află epidemii. Nici un medic consciințios și dispus a ’șl face datoria nu va priimi un serviciu de trei plăși, transformându-se într’un ambu- lant perpetuu, pe ori-ce timpuri ale anului. De aceea nici că se găsesc amatori pentru posturile de medici de despărțiri cu 3 plăși din județul Gorj. Aflu chiar în acest moment că unul din cel duoi medici de despărțiri, pe cari ’I am văijut la posturile lor, ’și a dat demisiunea și județul a rămas tot ca și mai înainte, adică cu un singur medic de plasă. Acest mod de economii este în contra legei și regulamen- tului serviciului sanitar de județe, care o- bligă județele să prevadă în budgetele lor ti- tulari medici pentru fie-care plasă. D. medic primar al județului, Dr. Găr- dăreanu, pune tâte silințele pentru a visită regulat comunele și cu deosebire pe acelea la cari se simte trebuință mal mult. D-sa a fost numit la acest post de Ia 19 Iunie a- nul curent; cu tote acestea, până Ia 1 Sep- tembre, când am visitat acel județ, m’am a- sigurat că visitase mal mult de 69 comune, dând 1.379 consultații la bolnavi. 30 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4ă55 Tabloul următor arată exact numărul co- munelor visitate de medicul primar și de cel de circumscripție, căci al duoilea me- dic a fost numit, la 1 Octombre anul curent. MEDICUL PRIMAR Medicul de Total circumscripție LUNILE Numerul Numârul Numârul Numerul Numârul Numărul comunelor bolnavilor comunelor bolnavilor comunelor bolnavilor visitate consultați visitate । consultat^ visitate consultați Ianuarie. . . 8 381 36 121 44 502 Februarie. . 4 285 28 132 32 ■417 Martie . . . 12 319 13 89 25 408 Aprilie . . . 15 371 28 127 43 498 Maiii .... --- 38 28 74 28 112 Iunie .... 10 435 16 78 26 513 Iulie..... 44 489 30 98 74 587 August . . . 15 455 19 82 34 537 Total . 108 2.773 198 801 306 3.574 O parte din inspecțiile comunelor a fost făcută de predecesorul D-lul medic primar actual. O parte din medicamentele cari se distri- bue bolnavilor este dată din farmaciile por- tative ale D-lor medici, provenind din fon- dul județian, mare parte însă din farmaciile comunale. In acest județ, grație stăruințelor D-lui Dr. Augustin, fostul medic primar, tdte co- munele au. o mică farmacie, înzestrată cu medicamentele necesare, unele cari se distri- buesc chiar de primar dupe instrucții tipă- rite, altele de către medici. Intre maladiile cari predomină aci in formă endemică sunt paludismul, sub tdte formele, și pelagra. In acest an, paludismul a fost în culmea sa din causa secărei numerdselor bălți și băltae cari abundă în acest județ. Numărul pelagroșilor a fost, relativ cu alțț ani, mult mai restrîns; cu tdte acestea, în unele comune, Rovinari cu deosebire, nu- mărul pelagroșilor a fost surprinzător. Mulți din ei au fost trimiși în cura spitalului, la cel-alți li s’au dat medicamente. Gasurile de sifilis sunt mai puțin nume- rdse și toți aceia cari se dovedesc sunt tri- miși în spital. Ga maladii epidemice, anul acesta a fost tușea convulsivă în 8 comune, disenteria. în o singură comună și câte-va cașuri de an- gină difterică în Târgu-Jiu. Tușea convulsivă a dat un contingent de 296 cașuri cu 17 morțl. Desinfecția locuințelor și a obiectelor, în cașuri de epidemie, se face pe cât posibil, însă isolarea locuințelor atinse este cu desă- vîrșire imposibilă, dupe cum m’am convins prin comunele rurale visitate de mine. In acest județ nu există mâșe de plăși; este de dorit ca anul acesta să se prevadă cel puțin duoă sau trei moșe în târgurile mal importante, cum sunt Cărbunesci și altele. Județul Gorj are 5 vaccinatori puși sub controlul medicilor. Vaccinările se fac în nu- măr forte mare, dupe cum m’am asigurat prin comune. Suma totală este, până la 15 Septembre anul curent, de 5.023 copii vac- cinați, dintre cari 1.936 vaccinați cu vaccin animal și 3.087 cu vaccin umanist. Cancelaria medicului primar este ținută în regulă și din inspecția ce am făcut actelor, registrelor, diferitelor statistici, am constatat că lucrările sunt ținute la ^i. Isvorele minerale de la Săcel In județul Gorj există și un isvor mineral de mare importanță prin abundența debitu- lui apelor și mineralisarea lor. Aceste, isvâre se găsesc în comuna Săcel, situate pe o pro- prietate particulară. Localitatea este mun- tosă, ferită de vânturi și posițiunile sunt în- cântătâre. Distanța este de 3 ore de la T.-Jiu și în comunicație cu o șosea fârte bine întreținută. Apele sunt atermale, alca- line-sulfurâse și salifere-iodurate. Apele nu sunt captate, însă isvorele sunt numerose și se desfășură cu abundență Ia cele mai mici săpături. Proprietarul a construit un stabiliment de băi forte bine alcătuit, având un număr forte mare de cabine pentru băi bine între- ținute, un număr însemnat de camere de lo- cuință, bine expuse, restaurant, grădină, etc. In anul 1883 s’a făcut o analisă deD. Dr. Bernadh-Lendway. Medicii localităței și în special D. Dr. Cul- cer, care a studiat de aprope proprietățile te- rapeutice ale acelor ape, le consideră ca forte eficace în o serie mare de maladii. Anul acesta au fost visitate de 144 sufe- rinZb dintre cari 77 reumatisanți, 27 dife- rite manifestări scrofulâse, 22 sifilitici, 15 copil limfatici și 9 bolnave de metrite cronice. Gea mai mare parte din acești bolnavi s’au întors ameliorați într’un mod forte simțitor, aceia cari au venit pentru a duoa dră, dupe D. Dr. Gulcer, par a fi vindecați cu desă- vîrșire. In stagiunea acestui an s’afi dat mai mult de 3.000 băi. Medicul băilor pentru acest an a fost D. Dr. Gulcer. Aceste ape minerale merită seriose studii atât analitice, cât și terapeutice. Orașul Târgu-Jiu Târgu-Jiu este un oraș cu o populațiune de la 5.800 până la 6.000 locuitori, împre- ună și cu garnisona, forte insalubru din causa vecinătăței Jiului, care devarsă o mulțime de bălți și mocirle infecte; stradele nepavate, locuințele în mare parte'umede, mal cu sâmă acelea din vecinătatea rîulul. Afecțiunile legate natural de o asemenea stare de lucruri sunt: paludismul în cea mai mare desvoltare și perniciositate și reumatis- mele cu tote consecințele sale grave. Pe un asemenea teren forte bun pentru cultura microbilor, tăte cele-alte maladii infecțiâse și epidemice se altoesc cu înlesnire. Mortalitatea și în acest an întrece cu mult nascerile. Totalul născuților până la 15 Sep- tembre anul curent a fost de 93, iar al mor- ților de 106. Tributul cel mai mare¹! dafi copii până la 3 ani. Acest oraș, din punctul de vedere igienic, este cu totul primitiv. Am Zis mai sus c& cea mai mare parte a stradelor sunt nepa- vate și, din acâstă causă, pe timp rău și iarna, unele din ele sunt impracticabile circulațiu- .nel, iar noroiul și apele înăcă absolut unele locuințe din mahalalele aprâpe de Jifi. Trebuie cel puțin să se reguleze facerea de trotoare. Bălțile, pe cari le formăză Jiul lângă oraș, nu sunt oprite în formațiunea lor prin nici un stăvilar, safi derivate prin canalurl către matca rîulul. Una din aceste bălți amenință a mânca grădina publică. Tâtă partea de jos a orașului și cea mal populată este amenințată de inundații, fără să mal vorbesc de friguri și reumatisme. Piețele unde se vînd productele pentru consumația locuitorilor sunt cu totul primi- tive. Tot comerciul se face pe pământ. Câte- va mici bărăcuțe ale măcelarilor sunt de o infecție revoltătâre; el n’afi nici loc suficient pentru expunerea și păstrarea cărnurilor. Zarzavaturile sunt așeZate d’a dreptul pe pă- mânt, precum și cele-alte substanțe de con- sumație. Tâte rămășițele, âse, zarzavaturi stricate, gunâie și alte necurățenii cari provin din aglomerația âmenilor în terg, se aruncă într’un mic șanț safi pe o mică livede de la spatele târgului. Nu există abatorifi. Multe locuri virane servă de deposit al gunâelor și al animalelor mârte. Localul primăriei este într’o casă particu- lară din cele mal vechi construite, insufi- cientă serviciului, având pivnițe umede până la tavan și cari servesc de casarmă pentru pompieri, sergenții orașului și arestul poliției. Duoă din aceste mici beciuri subterane, fără lumină, cu tavanul jos, umede, cu par- dosăla stricată, abia încăpătâre pentru una safi duoă persâne, în unul din ele locuesc 30 pompieri, în cel-alt 20 sergenți de oraș; un al treilea, în mai prâste condiții, formâză a- restul poliției, unde femei și bărbați sunt grămădiți la un loc. Băligarul și gunâiele formâză munți în curtea primăriei. Trebue âre să se tolereze unei autorități de primul rînd ln județ o asemenea stare de mizerie a localelor sale ? Este în pericol sănătatea a 50—60 func- ționari ai primăriei, cari sunt supuși la cele mal grele servicii. In orașul Târgu-Jiu nu există un serviciu particular ori public dependințe de comună pentru deșertarea latrinelor. Apa de băut se ia din puțuri și este de prâstă calitate; aceea din Jiu este bună, însă conține tâte depositele de necurățenii ale o- rașului. Serviciul sanitar al comunei se face de un medic, D. Dr. Christescu, și de duoă mâșe. Nu există vaccinator. Ajutorul medical ce s’a dat locuitorilor săraci din oraș a fost de 489 consultațiuni, din cari 283 bolnavi cântați la dispensariul primăriei și 206 la domiciliul lor. Din aceștia numai 76 afi priimit medica- mente gratuite. Afecțiunile cari afi predominat ad fost: 4256 MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892 i i I i 1 1 J 1 I paludismul, gastro-en feritele și disenteriile, bronchitele, broncho-pneumoniile, pleuresi- ile, afecțiunile chirurgicale, maladiile vene- rice, angina difterică. Vaccinările s’au făcut în total la 203 copii vaccinați, din cari 55 revaccinațl prin scdle. Vaccinările se fac cu limfă animală. Medicul îngrijesce și 11 copil orfani, dațl la doici și întreținuți de primărie. Mdșele au asistat 40 faceri, cari tdte s’aîi terminat favorabil pentru mume și copii. In acest oraș nu sunt băi publice. Spitalul județian din Tergu-Jiu Spitalul județian din Tărgu-Jiu, unicul spital din tot județul, este o casă particulară veche, actuală proprietatea județului, căzută în ruină și susținută cu pari exteriori; ame- nință a se surpa cu bolnavii; având duoă e- tage, din cari cel inferior un fel de beciu umed până la tavan și înalte de duoi metri. In ambele etage sunt bolnavi. Camerile sunt mici, neîncăpătore, ferestrele mici, rui- nate, cu un rînd de giamurl, comunică tdte într’o săliță strimtă, fără lumină. Privatele se află într’o stare deplorabilă, în cea mal completă infecție, situate alături de camerile bolnavilor, cu pereții infiltrați de lichide. Bucătăria este departe de clădirea proprie a spitalului, o căsuță ruinată, în cât mâncă- rile, chiar vâra, ajung reci la bolnavi. Lângă bucătărie este o odăiță pentru morți și au- topsii. Acest spital ca clădire este impropriu și condamnat; constitue un focar de infecție pentru bolnavi și pentru cel sănătoși. Nu există locuință pentru intendent, sub- chirurg; servitorii se culcă în același pat cu bolnavii; iar ndptea nu este nici o suprave- ghiare din causă că tot personalul superior locuesce afară din spital. Rufăria este într’o stare deplorabilă, insu- ficientă, deteriorată, plapomele usate. Iarna rufăria se usucă prin camerile bolnavilor. Spitalul n’are apă; serviciul de adus apă se face într’un mod fdrte neregulat. Mâncarea este suficientă, însă carnea nu este tot-d’a-una de bună calitate; acăsta dupe declarația chiar a medicului. Bucătăria este ruinată, rău întreținută; tdte vasele stricate, de calitate ordinară. Achitarea mandatelor pentru cheltuelile spitalului și nutrimentul bolnavilor se face cu cea mal mare greutate, în cât mandatele sunt scomptate, cu perderl, pe la neguțătorii din oraș. Tot asemenea și mandatele de re- tribuțiuni ale funcționarilor. Spitalul este dirigiat de D. Dr. Corsin, medic destul de capabil și fdrte activ. Afluența bolnavilor este fdrte mare la acest spital din causa lipsei complete în tot jude- țul a unul alt asemenea ajutor medical. Numărul bolnavilor tratați în spital a fost de 1.087, din cari 681 bărbați și 406 femei. Au esit 711 vindecați, 237 ameliorați, 94 nevindecați, 45 morți. In același timp s’aîi dat 2.650 consultațiuni la bolnavi afară din spital, însă fără medicamente gratuite, ceea ce însemnăză absolut nimic pentru nisce săr- mani omeni bolnavi, cari n’aîi nici ce mânca, cu atât mal mult a’și cumpăra medicamente. Județul nu acordă fonduri pentru ajutorul gratuit cu medicamente, nici pentru medicii de plăși, nici pentru alt spital mic rural, nici pentru alte trebuințe ale sănătăței publice. Este și acesta un sistem pentru a face e- conomil. Cea mai mare parte din cașurile de bdle sunt chirurgicale și operațiunile ce se prac- tică în acest spital sunt fdrte numerdse și bine executate. Pansamentele antiseptice. îngrijirea medicală a bolnavilor se face de către D. medic cu multă atenție, blândețe și observațiunile sciințifice sunt făcute cu mul- tă îngrijire. Scriptele spitalului sunt în regulă, fdrte bine ținute. Arestul județian Arestul județian este în completă ruină. Necurățenia cea mai completă domnesce atât:prin camerile arestaților, prin curte și bucătărie. Privatele sunt descoperite și în cea mai mare infecție. Local mic și neîncăpător, în completă umiditate. Numărul arestaților a fost în tot-d’a-una mare: au intrat în cursul anului 243. Actualmente sunt 60 și au priimit ajutâre medicale 75 arestați. Farmaciile In orașul Tergu-Jiu sunt duoă farmacii, din cari una a fost înființată în anul trecut în urma raportului meu din 1889 către onor, minister. Ambele sunt în bune condițiunl și posedă un material farmaceutic abundent și de cea mal bună calitate. Județul Vâlcea Acest județ se găsesce, în ce privesce aju- torul medical, în mai bune condițiuni de cât cele-alte trei județe pe cari le am inspectat. Județul Vâlcea are trei spitale importante, duoă urbane prevăzute cu medici, de la cari profită și populația rurală din comunele ve- cine; trei stațiuni balneare, cari în timpul verei au asemenea câte un medic; în fine, personalul medical al județului, de și nu complet pentru tote plășile, avend numai trei medici de plasă, însă prevățlut în budget și putendu-se ocupa posturile când se vor găsi medici. Inspecțiunile comunelor de către medicii județului s’aîi făcut regulat și am putut con- stata acăsta prin inspecțiile mele în comunele rurale din diferitele localități ale județului. Medicul primar a inspectat în cursul anu- lui curent tote comunele rurale din județ, precum și cele trei comune urbane. Numărul bolnavilor cărora li s’a dat ajutor medical la domiciliul lor, în comune, a fost de 2.132, dintre cari 1.263 sufereau depa- ludism sub tâte formele. Unele din acele forme de paludism manifestau caractere per- niciâse grave, forma algidă, mortale dupe duoă accese; 591 cașuri de diaree însoțite de fenomene palustre; 127 casurî de tuse con- vulsivă, forma sporadică, fără gravitate; 13 cașuri de disenterie, destul de gravă; 14 ca- șuri febre tifoide; 9 pelagră, forme ușâre; 31 afecțiuni pulmonare și alte maladii. Aceste cifre asupra maladiilor și numărul bolnavilor căutați numai de medicul primar sunt inferiore adevăratului număr de bolnavi aflațl în tote comunele dintr’un județ ca Vâlcea. Unii primari, ca să scape mai curând de visită medicilor, declară că nu se găsesce nici , j un bolnav în comună; că nu există nici o bolă H între locuitori. De multe ori, pentru a afla f bolnavii dintr’o comună, medicii merg din A casă în casă ca vătășeii din trecut. Din noro- i cire, nu sunt mulți primari cu asemenea sen- timente și populațiunea care cunosce pe me- dicii localităților se presintă și singuri la con- i sultațiuni. । Afară de inspecțiunile medicului primar, care este obligat să visiteze o dată pe an tote comunele din județ și să ia, pentru fie care în parte, disposițiuni de salubritate și igienă pu- blică și privată, comunele rurale sunt visitațe regulat și de medicul plășel, care este obligat a visită fie-care comună din plasa sa cel puțin o dată pe lună. Luând exemplul medicului din plaiul Horezu, D. Pătescu, D-sa a făcut । până la 15 Septembre anul curent, când am j inspectat acel plaiu, 260 inspecțiunl prin comune și a dat, în acest curs de timp, 1.210 consultațiuni gratuite cu medicamente. Tot acest medic a efectuat 30 autopsii dupe invitațiunile procurorului local, a liberat 63 certificate pentru diferite constatări medicale și 295 consultațiuni în comuna de reședință a sa. Toți acești medici de plăși inspectâză și । i controlâză lucrările vaccinatorilor, indică mă- ¹ șurile de igienă și salubritate în comune, vi- sitâză consumațiunile și fac lucrările de sta- tistică medicală, raporturi, etc., cari le ia un timp forte îndelungat. Dupe disposițiunile regulamentului asupra serviciului sanitar de județe, fie-care comună posedă un registru de consultații medicale. Ori-care locuitor bolnav a recurs la medic . este trecut în acel registru cu numele lui, vârsta, diagnosa, tratament și cantitatea me- dicamentelor, în cât este facil de constatat lucrările medicilor prin comune și cantitățile medicamentelor ce el distribue bolnavilor. , In acest județ, medicii de plăși au itinerariti mensual, unde este fixat de mal înainte ce anume comune trebue să visiteze în fie-care ții; însă din causa chiămărilor dese ce li se face de parchet pentru autopsii legale, nu pot urma exact acest itinerariu; alte ori medicii sunt chiămați de primari pentru a constata f începutul unor bole molipsitâre, sau sunt ‘ siliți să rămână într’o comună mal multe (jile pentru a combate veri o epidemie; de aceea medicul de plasă nu pâte inspecta în fie-care lună tote comunele dintr’o plasă. Acele din comune cari au rămas nevisitate din causa unor întreruperi citate mal sus se visităză cele d’ântâiu în luna următore. Când o epidemie sau bolă molipsitore se ivesce într’o comună, nici o dată primarii nu se adresâză direct către medicul de plasă, ne- ¹ conformându-se ast-fel alin, k de sub art. 16 din regulamentul serviciului sanitar de ju- (Suptiment) MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892, dețe; ei se adresâză sub-prefectului sau pre- fectului, saiî medicului primar, ast-fel că se perde un timp îndelungat până ce medicul ajunge în comune. In acest județ nu s’aii înființat încă farma- ciile comunale. Piegulamentul pentru construirea locuin- țelor sătesci nu s’a pus de Ioc în aplicare. Cimitirele hotărîte a se înființa nu s’aii înființat într’o mulțime de comune rurale șb în duoă din urbe: Ocna și Drăgășani. Registrele de vaccinări și revaccinărl nu s’aii înființat într’o mare parte din comune. Regulamentul industriilor insalubre nu se aplică nici într’o comună. Bălți de topit câ- nepa se găsesc în mijlocul comunelor. Po- vernele pentru fabricarea țulcel se aranglază prin curțile locuitorilor, iar bosca de prune rămâne tot acolo pentru a fi mâncată de porci. Cuptârele pentru cărămidă și gropile de var sunt așezate fără nici un control. Acest județ are câte un vaccinator de fie- care plasă și el lucrâză în comune dupe un itinerarul făcut de medicul primar, care este comunicat primarilor prin sub-prefecțl. Me- dicul de plasă are asemenea cunoscință de localitățile unde operâză vaccinatoril. Vaccinările se fac în acest județ cu vaccin animal, care este preparat sub priveghiarea medicului primar, iar resultatele aii fost sa- tisfăcătâre, dupe cum m’am asigurat prin examenul copiilor vaccinați. Cu tote dificultățile ce întâmpină vaccina- torii și lipsa de concurs din partea primarilor, vaccinările au fost făcute pe o scară forte în- tinsă. S’aii vaccinat cu succes 9.527 copil, revaccinațl cu succes 2.201; vaccinați fără succes 1.093, revaccinațl fără succes 818. Nu s’aii presintat la revisie din cel vaccinați 2.044, iar din cel revaccinațl 889. In total vaccinarea s’a aplicat în curs de 12 luni la un număr de 16.582 indivizi. Consiliul de [igienă al județului n’a ținut de cât trei ședințe, de la 1 Septembre 1890 până la 1 Septembre 1891; iar lucrările ce s’aii făcut în una din ședințe și s’au aprobat aii fost combătute în cea de a duoa și desa- probate; hotărîrile din cea d’ântâiu au fost anulate în a duoa. Alcoolismul în acest județ ia proporțiunl îngrijitâre, și acâsta se explică prin produc- țiunea în abundență atât a rachiului de prune, cât și a vinului. Acest viciu și afecțiune este în raport direct cu numărul forte mare al constatărilor medico-legale și al unei cifre însemnate de plăgi prin loviri. Din acest punct de vedere este absolut necesară o supraveghiare mal mare din partea poliției comunale asupra abusulul de băuturi alcoolice, mal cu sâmă în timpul fabricațiunei țulcel și a vinurilor, precum și asupra consu- mațiunel prin cârciumi. Inspecțiunea ce am făcut cancelariei me- dicului primar m’a convins că lucrările sunt în regulă și bine ținute. Medicul 'primar al acestui județ, D. Dr. Sabin, pune mult zel în îndeplinirea func- țiunel sale și o activitate deosebită. Arestul județian este într’o casă ruinată, lipsit de orl-ce condiții igienice și insuficient pentru numărul arestaților. Provisiunile de mâncare sunt de bună calitate. Spitalul din Râmnicu-Vâlcea Acest, spital este așezat într’o clădire bine situată, isolat de orl-ce locuință particulară, având în față o grădină fârte spațiâsă. Clă- direa este vechiă și nu corespunde cerințelor igienice.ₛLocaIul este neîncăpător. Sălile bol- navilor sunt mici, tavanul jos, fără ventila- ție, fără multă lumină, cu o pardosâlă vechiă de scânduri îmbibată de tote lichidele spi- talului. Anul acesta s’a construit o bucătărie și o spălătorie. Privatele sunt în prâste condițiuni; se fac âre-carl reparații în acest an. Nu există sală de morțl. Trebue ca județul să studieze un plan pen- tru un nou spital în raport cu cerințele ac- tuale ale igienei. Dacă s’ar face reparațiuni, aceste ar tre- bui să fie radicale, ridicând tavanurile, se- parând de localul bolnavilor tdte dependin- țele cari astăzi se află în același corp de clă- dire, schimbând totă pardosela și ridicând tencuiala până la roșu asupra zidurilor, fă- când tdte sobele cari sunt ruinate, ventilări, etc. Spitalul este dirigiat de D. Dr. Suciu, me- dic experimentat și fârte exact în îndeplini- rea misiunel sale. Scriptele sciințifice și statisticele spitalului sunt ținute în regulă. Alimentarea bolnavilor este bună și sufi- cientă și se urmâză cu foile de dietă, conform regulamentului în vigore, pentru serviciul spitalelor județiane. Spitalul este înzestat bine cu rufărie și tâte necesarele pentru îngrijirile bolnavilor. Numărul bolnavilor cari cer ajutorul medi- cal este destul de mare și reputația spitalu- lui ca bună îngrijire ce se dă er‘.e bine sta- hilită. In cursul unul an au intrat în căutarea spitalului un total de 966 bolnavi, din cari 470 bărbați, 402 femei; 52 copii de sex masculin și. 42 de sex femenin. In numărul bărbaților intră și 29 soldați. Numărul consultațiunilor date în același timp a fost de 2.906, din cari numai la 90 s’aii dat și medicamente gratuite din fondul județului. Trebue să se mărâscă fondul pen- tru medicamente și să se întindă și pentru bolnavii cari nu rămân în spital. Spitalul din Drăgășani Acest spital se află într’o casă particulară cu chirie, neîncăpătâre ; este însă un fond lăsat de un donator Constantin Niculescu; a- jutând și județul, se speră că se va putea clă- di în curând un spital în bune condițiuni și de pe un plan aprobat de minister. Spitalul din Drăgășani a fost o creație bine-făcâtâre pentru suferinzii din partea de jos a județului cari nu puteau avea recurs la spitalul din Râmnic. In același timp, acest spital este așezat în centrul unei numerâse (Supliment) 4257 popiilațiunl, bântuită de friguri și alte grave maladii. Spitalul este lipsit de multe necesarii pen- tru îngrijirea bolnavilor. Rufăria este insu- ficientă și stricată. De și spitalul .este prevăzut numai pen- tru 15 paturi, însă, din causa afluenței mari, a miserie! unor bolnavi și a numerâselor cașuri de plăgi, contusii, etc. trimise de au- torități, sunt tot-d’a-una în spital câte 7—10 bolnavi peste complet, cari sunt culcați pe rogojini, așternute jos. pe pardosâlă și îmbră- cațl în hainele lor. Spitalul este dirigiat de D. Dr. Popovici. Au intrat în căutarea spitalului până la 1 Septembre a. c. 549 bolnavi și s’au dat consultațiuni gratuite cu medicamente din spital la 1.813 bolnavi; aceste medicamente constau mai mult din purgative și chinină, pansamente de plăgi. Din 549 bolnavi au fost: 93 paludism; 47 bâle ale intestinelor: diaree, disenteril; 147 plăgi și contusiuni provenite din bă- taie; 30 pelagră; 49 sifilis; 24 alte maladii veneriene; 9 conjunctivită granulâsă ; 9 scabies. Din acâstă statistică observăm, pe lângă bâlele cunoscute și cari predomină în tâte localitățile, un număr însemnat de plăgi și contusiuni cari întrec cu mult tâte cifrele ce- lor-alte maladii, semn caracteristic al loca- lităței și datorit căușelor enunțate mai sus. Spitalul Horez Acest spital, întreținut de Stat la monas- tirea Horez, plaiul Horez, din județul Vâlcea, are 56 paturi. Situat în una din cele mal splendide posițiuni ale plaiului, este gșeZat în încăperile monastirei și ocupă un local suficient. Alegerea monastirei Horez pentru instalarea spitalului rural a fost o idee fe- ricită atât din punctul de vedere al localului și situațiunei, cât și din acela că fiind un cen- tru de populațiune rurală numerâsăjipsită înainte de ori-ce ajutor medical și d^rtată de oraș. 7 Spitalul este înzestrat fârte bine cu tot materialul trebuincios și bogat în ri^ărie. El este dirigiat de D. Dr. Bianu, un tânăr, dar instruit medic, care a contribuit a întin- de și mal mult reputațiunea acestui spital. Un număr însemnat de operații impor- tante au fost executate în cursul anuluV De la 1 Ianuarie până la 1 Septembre 1891 aii intrat în căutarea spitalului 798 bolnavi, din cari 455 bărbați și 343 femei. Au eșit: Vindecați..................496 Ameliorați.................170 Nevindecați.................61 Morțl.......................21 Rămași în spital .... 50 Din acești bolnavi se observă: Paludism......................31 Afecțiuni sifilitice .... 79 Pelagră....................... . . 72 iar restul bâle sporadice și chirurgicale, I V 4258 MONITORUL OFICIAU 30 Septembre 1892 Este extraordinar de observat numărul colosal de consultațiuni gratuite cari se urcă la un total de 10.832. împărțit dupe luni, ne dă următârele cifre : Ianuarie...........................1576 Februarie . ....................1115 Martie.............................1294 Aprilie......................... • 1286 Maiu...............................1649 Iunie . . -........................1062 Iulie . . :....................1422 August.............................1428 Aceste consultațiuni sunt însoțite de me- dicamente gratuite și maladiile principale sunt paludismul, afecțiunile intestinale, as- carițlil lombricoițll — găsim sifilisul numai pentru 52 cașuri — acâsta se explică prin faptul că asemenea bolnavi sunt tot-d’a-una ieternațl în spitale, dupe disposițiunile ce am luat în tote inspecțiunile anteriâre, precum și 235 cașuri de pelagră de forme mal ușâre. Asemenea cifre sunt mai elocuente de cât tote argumentele cari vin în favorea înmulți- re! acestor spitale rurale, iar sacrificiile ce le face țâra vor fi cu prisos înapoiate prin munca atâtor sute de mii de brațe, câști- gate agriculturei și bogăției naționale. Orașul Râmnicu-Vâlcea Prin situația sa, orașul Râmnicu este din cele mal salubre. Dacă regulamentele pentru poliția sanitară și salubritate s’ar aplica cu stricteță, mai cu sâmă în localurile publice, cum sunt hanurile, cârciumele, unele birturi, în prinvința locurilor virane, privatelor și a unor industrii insalubre, orașul Râmnicu ar însuși tdte avantagiile unei stațiuni cli- matice vâra. Serviciul sanitar se face de un medic de oraș. S’au dat îngrijiri la un număr de 355 bolnavi, din cari pe jumătate căutațijla do- miciliul lor, iar restul la dispensariul medi- cului, la primărie. Numărul nascerilor în acest oraș întrece în tot-d’a-una pe acela al morților. In cur- sul acesttil an s’au năcut 129 și au murit 109. Orașul Drăgășani Orașul Drăgășani, format de curând, ia o desvoltare forte mare, grație comerciului de vinuri din acea localitate, însă nu tot aceeași desvoltare în privința igienei publice. Contrariu legel și regulamentelor în vi- gore, acest oraș n’are un cimitir; morțil se îngrâpă pe Ia bisericile din oraș. Până acum comuna n’a îngrijit pentru alegerea unul loc de cimitir, de și s’aîi făcut repetate Observa- țiunI atât la inspecțiunile ce am făcut, cât și prin ordine din partea ministerului. Orașul n’are absolut apă pentru trebuin- țele locuitorilor și acelea ale salubritățel o- rașulul. Apa din câte-va isvâre care ese din malul orașului, despre Olt, este infectată prin fil- trările în pământ a tutulor lichidelor din privatele cu totul primitive ale locuitorilor, cimitirele bisericelor, apele subterane, su- perficiale din ploi, cari tîrăsc tâte necurățe- niile de la suprafața orașului, etc. Acest oraș n’are un medic, dupe cum pre- vede legea sanitară, pentru că consiliul co- munal a redus fârte mult salariul acelui post. Vaccinări în acest an nu s’au făcut și bol- navii sărmani sufer fârte mult de lipsa aju- torului medical. Măsurile de poliție sanitară, în privința sa- lubritățel hanurilor, cârciumelor, hotelurilor nu se aplică absolut. Nefiind un medic de oraș, substanțele pen- tru consumațiunile locuitorilor nu sunt cer- cetate de nimeni. Orașul n’are abatoriu, iar tăiarea vitelor mari și mici se face prin curțile locuitorilor. Orașul Ocna Acâstă comună urbană vechiă este cu de- săvîrșire în părăsire din punctul de vedere al ajutorului medical. N’are prevăzut un post de medic. In timpul verei, peste 300 bolnavi cari iau băi în ocnele părăsite ’și ah locuin- țele prin comună, n’au absolut pe cine con- sulta în cașuri grave sau accidente. Farmaciile din județ In județul Vâlcea sunt trei farmacii, una în Râmnicu-Vâlcea, alta'în Drăgășani și a treea în târgul Horez. Tâte aceste farmacii, inspectate de mine cu cea mai mare atenție, m’au convins că sunt bine aprovisionate și medicamentele de bună calitate. Din registrele acelor farmacii și din cercetările ce am făcut, am constatat că taxarea medicamentelor este conform taxei stabilite. Apele minerale din Vâlcea Județul Vâlcea este bogat în apele mine- rale și natura lor este astățll bine cunoscută atât de medicii din țâră, cât și de public. Trei stabilimente importante s’au cieat pe lângă acele isvâre, duoă ale Statului: Că- limănesci-Căciulata și Govora; unul parti- cular la Olănesci. Analisa acelor ape este aprâpe complet terminată, precum și captarea lor. Eficacitatea acestor ape, în numerose afec- țiuni, se demonstră pe an ce merge cu ob- servarea curelor de către medici, iar publi- cul suferind din tâtă țâra a priimit cu mul- țumire deschiderea acelor duoă mari stabili- mente ale Statului. Numărul persânelor cari fac cură la acele ape cresce în fie-care an, iar bunul traiii, confortul ce ar trebui să se găsâscă în hote- lul de la Călimănesci și Căciulata, necunos- cut înainte în țâră la noi la un loc de cură, va contribui a atrage o clientelă și mal mare. Județul Vâlcea are clima cea mal dulce din țâră. Vânturile, în partea de sus a jude- țului, unde sunt situate isvârele minerale, sunt necunoscute atât iarna cât și vâra. Admirabilele posițiunl ale localităților, si- tuația acelor stabilimente în mijlocul mun- ților cu o climă cu totul de Sud, vor contri- bui a face din acele locuri și stațiuni pentru cură de aer, idroterapie rece în ostrovul Ol- tului. Acele ape minerale, cu isvâre diferite în composiție, unele cloruro-sodice sulfurâse, altele cloruro-sodice iodurate, cu un debit fârte mare, studiate bine din punctul de ve- vere terapeutic, cu observații detaliate asu- pra fie-cărui bolnav în parte, notându-se natura maladiei cu tâte simptomele ce le a presentat înaintea începerel curei, precum și modificările ce au urmat dupe acel trata- ment balnear, ne va da, sunt sigur, resul- tate surprin^ătâre asupra multor maladii. Când un isvor mineral este cunoscut din punctul de vedere al composițiel chimice, când captarea sa este făcută, atunci intervine me- dicul să ia completă posesiune de acele ape. Din studiul ce el face asupra întrebuințărel și modul întrebuințărel, din observațiunile îndelungate și judiciâse ale aplicărel în dife- rite maladii, nasc nisce cunosdințe sigure și indicații precise cari fixeză pentru tot-d’a- una valârea terapeutică a apelor și speciali- sâză câmpul lor de acțiune. Din acest studiu aprofundat ia nascere re- putația sau condemnarea lor. Pe lângă cura propriu și ore, în localul acelei prefecturi, preparați cu garanția în regulă, arătată mal jos, spre a putea con- cura. Supraoferte nu se priimesc. Noul cumpărător se va substitui în drep- turile și îndatoririle primului cumpărător, cu îndatorire de a plăti și ratele viitdre până la completarea întregului preț al moșiei, ast- fel cum ele au fost stabilite față^cu actualii cumpărători. Moșia Răchiteni cu Adjudeni, situată în comuna Răchiteni-Adjudeni, plasa Moldova, fostă pendinte de școle, în întindere totală ca de 666 hectare, 0.865 m. p. sau 405 fălci, compusă din 2 trupuri: a) Trupul Adjudeni, din comuna Adjude- ni, în întindere ca de 238 hectare, 7.485 m. p., din cari 4 hectare, 2.966 m. p. te- ren acoperit cu pădure (zăvoiu); b) Trupul Răchiteni, ce aparține de co- muna Răchiteni, având o îutiudere ca de 427 hectare, 3.380 m. p., din cari 80 hec- tare, 4.896 m. p. teren acoperit cu pădure (zăvoiu), compus din 5 pâlcuri detașate unul de altul. Ambele trupuri se învecinesc la Nord cu clăcașil Răchiteni, la Sud cu clăcașil Adju- deni, la Est cu rîul Siretu, la Vest-Est cu clăcașil de pe moșia Sabaoni, de pe moșia Gherăesci, partea Licușeni, cu restul pro- prietățel Statului Gherăesci tot partea numită Licușeni și cu moșia Tețcani particulară. Partea de teren aflată în pâlcurile de ză- vâie din trupul Răchiteni se mărginesce: 1. Pâlcul de zăvoiu de la hotarul despre Miclăușeni, la Nord-Est-Sud cu rlul Siretu și zăvoiul Miclăușeni și la Vest cu clăcașil Ră- chiteni. 2. Zăvoiul la Biserica-Veche se mărginesce la Nord și Est cu Siretu și la Sud și Vest cu clăcașil Răchiteni. 3. Zăvoiul la Curechiste se mărginesce la Est cu Siretu și la Nord, Sud și Vest cu clă- cașil Răchiteni și o mică parte cu terenul Sta- tului. 4. ZăvoiuLBuzău se mărginesce spre Nord, Est și Sud cu Siretu și spre Vest cu terenul proprietățel. 5. Zăvoiul Tabacu, aflat peste rîul Siretu, se mărginesce la Nord cu clăcașil Miclăușeni și Siretu-Matca-Veche, la Sud cu moșia Statu- lui Doljesci și Miclăușeni și la Vest cu Si- retu. Acâstă moșie, compusă din pământ de a- rătură, fânețe, imaș și zăvoiu, situată în a- propiare de orașul Roman de 15—20 kilo- metri și de gara Mircesci de 8 kilometri; iar șosâua Roman-IașI, cu care se pune în comunicație prin drumuri comunale, se gă- sesce la o distanță de 6 kilometri. Acâstă proprietate are mal multe îmbunătățiri și o populațiune de 245 locuitori pe partea Ră- chiteni și de 194 locuitori pe partea Adju- deni, și a fost arendată pe periodul 1880 până la 1885 cu lei 12.600; garanția provisorie lei 25.200. S’a vîndut prin înaltul decret regal cu No. 115 din 19 Ianuarie 1885, publicat prin Monitorul oficial No. 232 din 24 Ianuarie același an, la 236 locuitori din comunele Adjudeni și Răchiteni, cu prețul de lei 235.100, și se vinde acum pe comptul cum- părătorilor pentru următorele datorii: Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Aprilie 1889. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Iulie 1889. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Octombre 1889. Lei 3.477, bani 70, rata de 2 Ianuarie 1890. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Aprilie 1890. Lei 3.477, bani 70,rata del Iulie 1890. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Octombre 1890. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Ianuarie 1891. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Aprilie 1891. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Iulie 1891. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Octombre 1891. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Ianuarie 1892. Lei 3.477, bani 70, rata de 1 Aprilie 1892. Lei 3.477, bani 80, rata de 1 Iulie 1892 Lei 48.687, bani 80, total, plus procen- tele de 8 la sută la fie-care din sumele sus arătate de la datele de când au devenit exi- gibile și până la achitare. No. 48.345. 3 1892, Septembre 5. —C umpărătorul moșiei Columbul, din ju- dețul Dolj, vîndută în basa legei pentru în- străinarea unor părți din bunurile Statului de la 12 și 14 Aprilie 1881 și 1884, nefiind următor a răspunde la termenele prevăZute de lege sumele datorite; Ministerul, în basa legei actuale pentru înstrăinarea bunurilor Statului, publică lici- tațiune pentru revînZarea acestei moșii, care se va ține în Z’ua de 25 Octombre 1892, orele 11 din Zi, în localul prefecturei jude- țului Dolj. Doritorii, de a o cumpăra, sunt rugați a se presintă, în Ziua și orele menționate, în lo- calul Zisei prefecturi, preparați cu garanția arătată mai jos, spre a putea concura. Supraofertă nu se primesce. Noul cumpărător se va substitui în drep- turile și îndatoririle primului cumpărător, cu îndatorire de a plăti și ratele viitore până la completarea întregului preț al moșiei, ast-fel cum ele au fost stabilite față cu ac- tualul cumpărător. Moșia Columbul, din județul Dolj, plasa Amaradia, comuna Amărăsci, fostă pendinte de S-ta Mitropolie, în întindere ca de 280 4262 MONITORUL OFICIAL | hectare safi 560 pogone, din carî ca 27 po- 1 gâne crâng și tuferiș, iar restul compus din * pământ de arătură, islaz, vii cu otașniță în । coprinsul delimitărei și locuri în vatra satu- lui, cu ecaretele moșiei; se învecinesce la Nord ; cu moșia Talpașu, la Sud cu moșia Fărcășeni și cu codrul de pădure din Seci, aflat în ex- 1 ploatare, care, fiind mal mare de 50 hectare, s’a reservat Statului cu terenul de sub el; la răsărit cu un alt trup de pădure de pe acăstă proprietate, care se reservă Statului cu te- renul de sub el și împreună cu o zonă de teren și drumuri, în lățime de 10 metri, dupe cum se arată pe plan și se precisăză prin pro- cesul-verbal de constatare, necesar exploată- reî pădurei, și cu delimitarea locuitorilor, și la apus cu o altă parte de pădure, tot a Statului, de pe acăstă moșie, care asemenea se reservă Statului, cu un perimetru și drum de 10 metri lățime, necesar exploatărei, și cu moșia Golumbul a moșnenilor Golumbenl. Acăstă moșie a fost arendată pe periodup 1883—1888 cu lei 2.200; garanția provi- sorie lei 4.400. S’a vîndut prin înaltul decret regal cu No. 2.562, publicat prin Monitorul oficial No. 174 din 7 Noembre 1885, D-lul Gr. I. Golumbeanu cu prețul de lei 54.000, și se revinde pe comptul D-sale pentru următo- rele datorii: Lei 375, bani 95, rest din rata de 2 Ia- nuarie 1891. Lei 798, bani 79, rata de 1 Aprilie 1891. Lei 798, bani 79, rata de 1 Iulie 1891. Lei 798, bani 79, rata de 1 Octombre 1891. Lei 798, bani 79, rata de 2 Ianuarie 1892. Lei 798, bani 79, rata de 1 Aprilie 1892. Lei 798, bani 79, rata de 1 Iulie 1892. Lei 5.168, bani 69, total, plus procentele de 8 la sută la fie-care din sumele sus ară- tate, de la datele de când au devenit exigibile și până la achitare. No. 48.347. ₃ 1892, Septembre 5. — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Vetrișâia, din județul Fălciu, s’a scos în vîndare în loturi, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în ces- tiune, împărțită în 155 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’afi depus la primăria comunei Vetrișăia, pentru ca cel ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea țlisei legi. No. 50.387. 3,54. 1892, Septembre 17. — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Reșca, din județul Romanați, s’a scos în vîndare în loturi, conform le- gei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune, împărțită în 33 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’afi depus la primăria comunei Reșca, pentru ca cel ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea țlisei legi. No. 50.390. 3,5$. 1892, Septembre 17. — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Siliștea-Grucel, din județul Dolj, s’a scos în vîndare în loturi, con- form legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune, împărțită în 190 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la primăria comunei Si- liștea-Cruceî, pentru ca cel ce vor voi să cum- pere acele loturi să facă cerere în termen de duoe luni, conform art. 32 și următorii diu regulamentul de aplicarea ^isel legi. No. 50.393. 354. 1892, Septembre 17. MINISTERUL DE RESBEL Administrația centrală a resbelulul a- vând necesitate de confecția a 12.000 cear- ceafuri și 12.474 fețe de pernă riecesare tru- pelor, dându-se de administrația militară materialul croit, iar confecția și accesoriile la confecție, precum ață și șiret, privesce pe an- treprenor ; Se publică spre cunoscința tutulor că, în țliua de 28 Octombre 1892, orele 11 dimi- năța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Garol, pentru aprovisionarea furniturel notată mai sus, care licitație seva efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală a Statului, art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pote vedea de doritori la minister (direcția V administrativă), în tdte filele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiațll. Supralicitație pentru acăstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, odată cu oferta, vor depune recepisa casei de depuneri, prin care să se constate că au consemnat ca garanție la ordinul minis- terului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 300,. care garanție nu se va libera adjudecatarului de cât dupe exe- cutarea definitivă a contractului. No. 10.143. 43^. 1892, Septembre 25. — Administrația centrală a resbelulul având necesitate de 1.000 flanele necesare trupelor, pentru a căror aprovisionare la li- citația ținută în ^iuade 15 Septembre 1892, conform publicației No, 8.546, inserată în Monitorul oficial No. 107, nu a resultat pre- țuri satisfăcătâre; Se publică spre cunoscința tutulor că, în țliua de 29 Octombre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Garol, pentru aprovisionarea furniturel notată mai sus, care licitație se va efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală a Statului, art. 40—56 inclu- siv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pot vedea de doritori la minister (direcția V ' 30 Septembre 1892 administrativă), în tâte filele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiațll. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, odată cu oferta vor depune și rece- pisa casei de depuneri prin care să se con- state că au consemnat ca garanție la ordinul ministerului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 10 la sută din valârea furniturel, care garanție nu se va libera ad- judecatarului de cât dupe executarea defi- nitivă a contractului. No. 10.141. ₄₎₃₁j_ 1892, Septembre 25. Penitenciarul militar Târgșor In conformitate cu ordinul corpului III de armată cu No. 1.469, se publică pentru cu- noscința amatorilor că, în ^iua de 20 Octom- bre 1892, orele 10 a. m , se va ține licitație, la direcția penitenciarului militar Târgșor, pentru vinderea obiectelor următore ce s’au scos afară din serviciu: 1 cuer, 1 lavabou, 4 cazane, 1 ciaon, 1 decimal, 10 gherete de santinelă, un hârdău, 12 târnăcope și 12 casmale; pentru care se face cunoscut ca doritorii, la orele și țliua fixate mai sus, să se afle presențî la direcțiu- nea acestui penitenciar. No. 3.485. 1892, Septembre. —Fiind-că la licitația țnută în țliua de 1 August 1892, pentru vinderea efectelor, ob- jectelor și uneltelor mai jos notate, despre cari tratâză’ordinul ministerului No. 6.952, comu- nicat cu al intendenței depositeior No. 4.744 din 1892, jnu s’a presintat nici un concurent, se publică spre cunoscința generală că se va ține o nouă licitație, în ^iua de 24 Octombre 1892, orele 2 p. m., în localul penitencia- rului militar Târgșoru, județul Prahova: 4 pile diferite noul, 1 gresie nouă, 140 șorțuri de pânză bune, 2 cuțite pentru pe- rierie noul, 1 testă nouă, 1 svaițig cu cârlig nou și 1 ghesim honcel nou. Concurenții vor fi însoțiți și de garanția provisorie de 5°/₀. No. 3.487. 2,84 1892, Septembre 24. —Fiind-că la licitația ținută în țliua de 1 August 1892, pentru vinderea efectelor, scu- lelor și uneltelor mai jos notate, despre cari tratâză ordinul intendenței depositeior cu No. 4.027 din 1892, nu s’a presintat nici un concurent, se publică spre cunoscința gene- rală că se va ține o nouă licitație, în țliua de 24 Octombre 1892, orele 2 p. m., în loca- lul penitenciarului militar Târgșor din ju- dețul Prahova. Bune: 2 scânduri de terminat ghete, 2 scânduri de vălcuit cisme, 2 dosuri de șan, 2 scânduri de vălcuit cisme, o scândură de vălcuit ghete, 48 minghinele de lemn,pentru cismărie, o cutie de terminat cisme și ghete, 1 pucingă, 1 fibree, 2 scânduri de încrețit carâmbii, 4 tipare de lemn pentru căpute, 4 tipare de dosuri de cisme, 4 tipare fețe de carâmbi cu căpute, 2 lunete de oțel, 3 fiare de călcat, 15 linguri diferite mărimi pentru X MONITORUL OFICIAL 30 Septembre 1892 saboți, 16 dălți lungi de saboți și 5 dălți de saboți pentru lucrat la toc. Afară din serviciu: 7 suspensorl de lămpi, 6 abazuri de tablă, 6 funduri de tobă, 28 ciocane de tobă, 300 șorțuri de pânză gu- dronată, 1 nicoval, 82 pile diferite mărimi, 39 rapșile diferite, 4 feare de tăiat părul la perii, 5 perechi forfecl de cojocărie, 2 pe- rechi fâifecl croitorie, 20 cuțitoie pentru lem- nărie, 10 barde de lemnărie, 14 sfredere di- ferite mărimi, 3 topore, 6 tesle, 43 feare pentru rândele diferite, 26 dălți pentru lem- nărie diferite, 51 calapâde perechi de cis- mărie, 10 scânduri de vălcuit, 3 șanuri, 2 minghinele de lemn pentru cismărie, 5 cot- raspile, 5 ront-raspile, 12 falțurl, 6 ștogăre, 25 cuțite pentru cismărie, 11 preducele di- ferite, 3 clește pentru tras piele, 283 pile în 3 muchii, 13 limbi de draibere diferite, 16 burghii mici diferite, 8 lacăte diferite, 3 chiu de lemnărie, o machină de găurit fer, 1 ciocan de lemnărie, 15 gripei de oțel, 6 țe- sale pentru curățit piei, 16 glestig de cis- mărie, 6 fonoronte, 6 mături, 53 lemne de rândele diferite, 54 pânze de ferestrae dife- rite, 2 gărdinare, 1 ferestrăd de mână și 3 gealâe. Concurențil vor fi însoțiți și de garanția de 5 la sută. No. 3.488. 2,84 1892, Septembre 24. — Conform ordinului intendenței deposi- telor No. 5.871, se publică spre cunoscința generală că, îa ^iua de 24 Octombre 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație, în localul penitenciarului militar Târgșor, pentru vin- derea diferitelor furdale și anume: 218 kilograme furda meșină nâgră, 418 kilograme furda meșină albă, 101 kilograme mițe albe de la tunsul cojâcelor, 314 kilo- grame furda blank negru, 65 kilograme cu- rele vechi rămase de la reparația șeilor, 181 kilograme furda tort de lână albă și 547 ki- lograme și 500 grame furda de piele lucrată în piatră. Concurențil vor fi însoțiți și de garanția provisorie de 5%. No. 3.489. 2,8«—--------- ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D. președinte al tribunalului Ilfov, sec- ția II civilo-corecțională, cu adresa No. 13.017 din 1892, a cerut punerea în vînțlare cu li- citație a caselor cu tot locul lor, din comuna Bucuresci, strada Colței No. 37,' a^i strada Biserica Eni No. 14 și 16, averea D-lor Eca- terina Danielescu și Elena Durma. Aceste case sunt de zid solid învelite cu tinichea albă, compuse din cinci camere, un antreu, o cămară și dedesubt pivniță, o bu- cătărie de zid, învelită cu tablă de fer, o ca- meră, o sufragerie și o odaie pentru vizitiu, și un grajd; alte patru odăi tot de zid, înve- lite cu tablă de fer, curtea mare și pavată cu piatră și împrejmuită cu ziduri; iar în față are grilagiu și porți de fer; acest imobil portă No. 16 pe strada Biserica Eni. O altă con- strucție tot de zid, învelită cu tablă de fer, având o prăvălie și o odaie, curtea mică; acest imobil portă No. 14 pe strada Bise- rica Eni; se învecinesce spre miațlă-țli cu proprietatea decedatului doctor Negură și cu parte din grădina Academiei, spre mia^ă- nopte cu strada Biserica Eni, și spre apus cu proprietatea D-lul Al. Filitis, iar spre răsă- rit cu strada Colței. Licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei 81.400. Asupra acestui imobil s’aîi găsit următâ- rele sarcine: Dosarul No. 3.406 din 1891, G. S. Da- nielescu și altul cere transcrierea unui con- tract de închinare; Dosarul No. 976 din 1892, prin actul înscris la No. 321 din 1892, D-na Ecaterina Danielescu, cu consimțimântul soțului său, se împrumută de la D. I. G. Danielescu cu lei 20.000 asupra jumătate din imobilul in ces- tiune. Dosarul No. 1.107 din 1892,1. G. Danie- lescu, procurator general al D-nei Ecaterina și G. Danielescu, a cerut transcrierea actului de transacție autentic la No. 2.051 din 1892, fiind relativ la transmisiunea de drepturi imobiliare. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în Jiua de 21 Octombre 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiti, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imo- bilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de Jiua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor mai considera. No. 13.017. 1892, Septembre 26. — D. președinte al tribunalului Ilfov, sec- ția I civilo-corecțională, cu adresa No. 3.023 din 1891, a cerut punerea în vînțlare cu li- citația a mai jos descriselor imobile, averea D-lui Spiru Christea și a defunctului An- dreiu Christea, ai cărui moștenitori sunt mi- norii săi copii și anume: Vasilș și Dumitra J A. Christea, represintați prin tutorele lor D. Zisu Gheorghiu, domiciliat în Bucuresci, strada Tunari No. 38 : 1. Casele cu tot locul lor din comuna Bu- curesci, calea Grivițel, fost No. 79, colț cu strada Popa-Tatu, care actualmente pârtă No. 100,102 și 104 în calea Grivițel și No. 112 în strada Popa-Tatu ; casele de la No. 104 sunt de zid învelite cu tablă de fer, având o prăvălie de simigirie cu duoă odăi și o pivniță mică; casele de la No. 102 sunt parte de zid și parte de scânduri, având duoă prăvălii mici; casele de la No. 100 din calea Grivițel colț cu strada Popa-Tatu No. 112, sunt de zid solid, învelite cu tablă de fer, având o prăvălie mare cu cinci camere și o altă prăvălie mal mică, sub [prăvălie pivniță mare, în fundul curței un grajd de zid care servă de magazie, învelit cu tablă de fer, duoă magazii de zid, învelite cu tablă de fer, în curte o altă construcție de zid în paiantă, a- vând o odaie cu sala el și cu un șopron de scânduri, învelit cu tablă de fer; se învecinesce la răsărit cu proprietățile D-lor Gheorghe Constantinescu și Victor Danielopol, la apus cu strada Popa-Tatu, la miajă-nopte cu ca- lea Grivițel și la miajă-ji cu proprietatea cu No. 100, a defunctului A. Christea și Spiru Christea; licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei noul 70.000. 2. Casele cu locul lor tot din comuna Bu- curesci, strada Popa-Tatu fost No. 3, iar ac- I tualmente 110, sunt de zid solid, având o ft prăvălie cu trei odăi și dedesubt pivniță mare ! și învelite cu tablă de fer; se învecinesce la k răsărit cu proprietatea D-lul Spiru Christea k și a decedatului A. Christea, la apus cu strada Popa-Tatu, la miațlă-țli cu proprietatea D-nei L Elena Tudor și la miajă-nâpte cu proprieta- "■ tea D-lul Spiru Christea și a decedatului An- |j dreiu Christea. Licitația acestui imobil se va începe de la | suma de lei noul 21.440. | Asupra acestor imobile s’au găsit aceste sarcine: Dosarul No. 2.143 din 1883, prin actul înscris la No. 570 din 1883, Spiru Christea i: și A. Christea se împrumută de la Zaharia v Mingopol cu lei 40.000; Dosarul No. 800 din 1886, prin actul în- 1 scris la No. 233 din 1886, idem D-lor An- dreiu și Spiru Christea se împrumută de la r D. M. Christescu cu lei noul 33.000; [j Dosarul No. ,1.762 din 1887, prin actul ij înscris la No. 657 din 1887, D. Andreiu / Christea și Dumitru Constantin au cerut in- scripție ipotecară asupra părților D-lul An- dreiu Christea ce le are în imobilele din ca- lea Grivițel, în locul viran tot din strada | Popa-Tatu No. 7, pentru asigurarea sumei || de lei 20.000, ce D. Andreiu Christea a luat cu împrumutare de la D. Dumitru I Constantin. ■ Se face, dar, cunqșcut în general că acâstă lj licitație se va urma în pretoriul acestui tribu- nai în Jiua de 28 Octombre 1892,1a orele 11 ’i diminâța; având în vedere că toți aceia cari j ar pretinde veri un drept de proprietate, usu- ! fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau i MONITORUL OFICIAL 4264 veri ce alt drept asupra imobilului în cești- j une, să se arate la tribunal, înainte de (Jiua fișată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 13.031. 1892, Septembre 26. — D. Pal Balaș nedepunând la casa de de- puneri și consemnațiunl suma de lei noul 24.000, prețul cu care s’a adjudecat definitiv asupră’I, prin jurnalul încheiat de acăstă sec- ție sub No. 3.027 din 1891, casele cu tot lo- cul lor din comuna Bucuresci,, sub. S-ții Voi- vozi, strada Occidentului No. 8 nou și vechiu 25 bis, averea defunctului Martin Voida; iar revîn^area s’a încuviințat prin jurnalul în- cheiat sub No. 5.811 din 1891, pe comptul sus numitului D. adjudecatar, iar vînZarea este cerută de D. Petre Georgiade, de profesie rentier, domiciliat în comuna Bucuresci, su- burbia S-tu Spiridon, strada Cuza-Vodă No. 4, în calitate de creditor, pentru suma de lei noui 7.000 capete, plus dobândă și chel- tuell, restul râmas din capitalul de lei 12.000 ce are a lua în virtutea actului de ipotecă, înscris de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 617 din 1887, învestit cu formula exe- cutorie, a cărui coprindere este precum ur- mâză : NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Act de împrumutare ipotecar Intre subsemnațil Martin Voida, de profesie antreprenor de binale, de o parte, iar de altă parte Petre Georgiade, de profesie rentier, ambii domiciliați în Bucuresci, a intervenit următorul act de ipotecă cu condițiunile aci determinate: 1. Subscrisul, Martin Voida, declar că la trebuința ce am de bani m’am împrumutat de la D. Petre Georgiade cu suma de No. 12.000 cursul tesaurulul, priimită pe deplin în mânile mele acum la facerea și subscrierea acestui act, obligându-mâ a ’I restitui în termen de duoi ani, soco- tit din Ziua de 28 Octombre 1887, data când s’a contractat acest împrumut, plătind la acest capital o dobândă anuală de Zece la suta lei, plătibilă cu anticipație, din șâse în șâse luni, la domiciliul D-lul Petre Georgiade, fără somațiune, la 28 Octombre a- nul viitor 1888 și la 28 Aprilie anul 1889, iar dobânda pe anul ântâiu sa plătit din banii priimiți împrumut. 2. Pentru asigurarea capitalului împru- mutat dele!12.000, cum și a procentelor lui și altor spese, subscrisul, Martin Voida, afec- tez și ipotecez, în primul rang, următorele proprietăți ale mele: a/ proprietatea mea si- tuată în comuna Bucuresci, suburbia S-ții Voivozi, strada Occidentului No. 25 bis, cu tote clădirile ce am făcut, cu tot locul și tere- nul sub ele, fără a reservă nimic din acâstă proprietate de a nu fl afectată ipotecă, pe care o stăpânesc cu duoâ acte autentificate de onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, și tran- scrise la No. 498 din 1880, Aprilie 9 și No. 1.971 din 1882, Noembre 16, și care se învecinesce pe de o parte cu proprietatea D-lul lancu Giuroiu, pe de alta cu proprieta- tea D-nei Măndica M. Voiculescu, în fund cu a D-lui Ivan Muscalu și in față cu strada Oc- cidentului, care este închiriată poliției Capita- lei pentru secția No. . ; b) proprietatea mea cu tote clădirile, locul și terenul sub ele, fără a reservă nimic de a nu afecta ipotecă din a- câslă proprietate, pentru asigurarea sumei de lei 12.000 cu procentele, pe care o stăpânesc cu act autentic și transcris de tribunalul Il- fov, secția de notariat, la No. 5.846 din 1882, și care se învecinesce de o parte cu proprie- tatea D-lui Ștefan Petrescu, de alta cu a D-lui Martin Varga, în fund cu a D-lui Mi- haiu Serni și în față cu strada Frumosă. 3. Daca la epocile mai sus determinate pentru plata dobânzilor și restituirea capita- lului împrumutat la expirarea termenului de duoi ani, subscrisul, Martin Voida, nu voiu plăti dobânzile sau capitalul la aceste epoce fără a mi se face veri o somațiune pentru pu- nerea în întârZiare, D. creditor P. Georgiade este liber și râmâneîn tot dreptul sâu ca, fără somațiune și fără nici o miZlocirede judecată, ci numai în virtutea acestui act de ipotecă, care se va învesti cu titul executoriu, dupe o simplă cerere a sa, să ceară de la tribunalul Ilfov, secția de notariat, punerea în vînZare a imobilelor afectate ipotecă^, de âre-ce ambele părți declarăm acest act de ipotecă definitiv și executoriu, spre a se despăgubi a- tât de capitalul de lei noul 12.000, precum și de dobânda lui de 10 la sută pe an până la definitivă achitare și nu până la depunerea prețului, de ore-ce derog la regula comună, și de tâte cheltuelile de urmărire, timbre. 4. Termenul de doul ani este obligatoriii pentru mine fără pretext. 5. In tot intervalul cât va dura acâstă ipotecă mâ oblig a nu închiria imobilul ipo- tecat pe un timp mal mare de cât trei anî și a nu anticipa chiriele de cât din șâse în șâse luni, conform usulul general, fiind că, in cas de neplata dobânZilor la termen, D. creditor este în drept a urmări chiriele în virtutea actului de ipotecă, și spesele privesc pe mine. 6. In tot timpul cât va dura acâstă ipo- tecă mâ oblig a asigura casele ipotecate contra incendiului la asigurarea „Dacia-Ro- mânia", plătind regulat polițele de premiu, spre a nu perde dreptul la despăgubire și a declara că sunt ipotecate la D. P. Geor- giade, și actul de asigurare cu actele de proprietate sus menționate le voiu preda D-luî creditor P. Georgiade. 7. Subscrisul, Martin Voida, ’ml declar și ’mî aleg domiciliul meu de acum în Bucu- resci, suburbia S-tu Nicolae, strada Frumosă No. 33, pentru a’mi sx; adresa la acest do- miciliu ales și neschimbat, în virtutea acestui act, tâte actele de procedură fără distincțiune, în cas când s’ar urmări imobilele ipotecate de către D. creditor P. Georgiade. 8. Subscrisul, Petre Georgiade, declar domiciliul meu în Bucuresci, strada Cuza- Vodă No. 4, afirmând că am numârat D-lul 30 Septembre 1892 Martin Voida leî 12.000, cu cât D-lul s’a împrumutat de la mine, și accept condițiunile aci stipulate. Făcut acest act cu libera nâstră voință în dublu exemplar, unul pe o hârtie timbrată și altul pe o hârtie simplă, subscrise de noî părțile prin propriele nâstre semnături astăZi, 28 Octombre 1887, în Bucuresci. Rugând și pe onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, a da autenticitatea legală acestui act și a lua inscripțiune. ipotecară asupra imobilelor sus menționate, în primul rang, conform legei. Martin Voida, antreprenor de binale, strada Frumoasă No. 33. Petre Georgiade, rentier, strada Cuza- Vodă No. 4. Tribunalul Ilfov, secția de notariat Proces-verbal No. 5.276.—1887, Octombre 29. înaintea nâstră N. I. Zamfirescu, jude-su- pleant pe lângă tribunalul Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier ajutor N. Pe- trescu, s’au presentat astăZi, 29 Octombre 1887, în pretoriul acestuî tribunal, D-lor Martin Voida, antreprenor de binale, strada Frumoasă No. 33, și Petre Georgiade, ren- tier, strada Cuza-Vodă No. 4, a cărora iden- titate am constatat’o prin cartea de alegâtor a colegiului II de Adunare, secția II, No. 302 din 1887, și biletul de contribuție cu No. 9.272 din 1887, și prin certificatul co- misariatului de poliție, secția I din Capitală, cu No. 656 din 1887, cerând părțile, prin petiția subscrisă de D-lor și înregistrată la No. 17.818 din 1887, autentificarea presen- tulul act în dublu exemplar, dintre carî nu- mai unul subscris de D-lor. Dupe ce am viZat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auZul părților, cari, la întrebările ce le am făcut, ne au declarat că acest act este făcut cu con- simțimântul D-lor și că unul din cele duoâ exemplare este semnat de D-lor. In urmă D-lor, Martin Voida și Petre Geor- giade, au subscris în presența nâstră exem- plarul pe hârtie liberă ce se va păstra la dosar. Noi, In conformitate cu disposițiunile legei pentru autentificarea actelor, luând act de declarațiunile părților, autentificăm presen- tul act, fiind și taxa plătită la casierul de Ilfov cu recepisa No. 9.222 din 1887, con- form legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. * Jude-supleant, N. I. Zamfirescu. p. Grefier, N. Petrescu. Voi. 53 din 1887, Octombre 29. Președintele tribnalului Ilfov, secția de notariat No. 617. — 1887, Octombre 31 înaintea nâstră, președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat, s’au presentat D-lor Martin Voida și Petre Georgiade, cerând, prin petiția înregistrată Ia No. 17.931 din 1887, să ordon inscripția ipotecară asupra MONTTORUL OFICIAL 4265 30 Septembre 1892 următârelor duoă imobile: asupra imobilu- lui din Bucuresci, strada Occidentului No, 25 bis și asupra imobilului din Bucuresci, strada Frumâsă No. 30 bis, pentru asigurarea sumei de lei 12.000, ce D. Martin Voida a luat cu împrumutare de la D. Petre Georgiade, pe termenul și cu condițiunile arătate în act. Subsemnatul, Vâțlând actul de ipotecă autentic sub No. 5.276 din 1887; Vâțlânnd că din relația dată de D. suple- ant că examinând registrele de inscripțiunl și transcripțiuni, asistat de D. grefier, con- form art. 726 din pr. civilă, n’a găsit asu- pra fiselor imobile nici o sarcină; Vățlând că pentru dreptul de proprietate s’au presentat trei acte transcrise de acâstă secție la No. 1.139 din 1872, No. 498 din 1880 și No. 1.971 din 1882; Vățlând că D. creditor ’și a declarat domi- ciliul, conform art. 1.781 din codul civil, în strada Cuza-Vodă No. 4; Pentru aceste motive, și în basa art. 1.780 și 1.781 din codul civil, Ordonăm inscripția presentului act de ipo- tecă în registrul respectiv, în primul rang. Acâstă ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 dia pro- cedura civilă. Președinte, D. I. Carp. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris a^i, la 31 Octombre 1887, sub No. 617. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa tribunalului Ilfov, secția de notariat Atestă că prin țliarul tribunalului sub No. 4.120 din 1887, s’a dispus a se face mențiune atât aici pe act, cât și în registrul de inscripțiunl la No. 617 din 1887, că imo- bilul afectat ipotecă, situat în strada Fru- mâsă No. 30 bis, portă No. 33 bis și din erâre s’a țlis 30 bis. Grefier, 1. 1. Petrescu. 1887, Noembre 16. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acest act de ipo- tecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire ; și spre credință, pre- sentul act, s’a semnat de noi. D. I. Carp. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acâstă expediție s’a liberat în priimirea D-lul Petre Georgiade ații, la 19 Iunie 1890, sub No. 200 din 1890. Grefier, I. I. Petrescu. Dupe declarațiunea părților actul este achi- tat pentru suma de 5.000 lei, rămâne bun pentru rest, ștergându-se în același timp și ipoteca de pe imobilul din strada Frumâsă No. 33 bis. Judecător, D. A. Mavrodin. 1889, Martie 14. • A cerut punerea în vînțlare cu licitație a caselor cu tot locul lor, din comuna Bucu- resci, suburbia S-ții Voivozi, strada Occi- dentulul No. 25 bis, iar actualmente No. 8, averea defunctului Martin Voida, ai cărui moștenitori sunt minorii săi copil și anume : Albert, Roșa, Maria, Ion, Martin și Gheor- ghe, toți representați prin tutricea lor legală D-na Ana M. Voida, menageră, domiciliată în Bucuresci, suburbia S-tu Vasile, strada Frumâsă No. 6; D-na Ana M* Voida în ca- litate de moștenitâre a decedatului el soț Martin Vaida; D. Mihail M. Voida, de profe- sie liberă, domiciliat în Bucuresci, suburbia S-tu Vasile, strada Frumâsă No. 6. Aceste case sunt de zid solid, învelite cu tinichea, având în total nouă camere, duoă antreuri și galerie de geamlic, sub una din aceste camere pivniță; în curte o altă con- struție tot de zid, învelită cu tablă de fer, având duoă camere; în fundul curței o altă construcție tot de zid solid, învelită cu tablă de fer, care servă de grajd și șopron pentru trăsuri și d’asupra pod pentru fân; în curte un puț cu râtă; curte mare și pavată cu pia- tră de rîfi și împrejmuită. Se învecinesce spre răsărit cu proprietatea D-lui Salim, inginer, spre apus cu proprieta- tea D-nei Măndica N. Voiculescu, spre miațlă- țli cu proprietatea D-lui Constantin Tănase și spre miațlă-nâpte cu strada Occidentului. Asupra acestui imobil nu se mai află altă sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se Va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 30 Octombre 1892, orele 11 diminâța; având în vedere .că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imo- bilului în cestiune, să se arate la tribunal, | înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 13.044. 1892, Septembre 26. — D. G. N. Sâmboteanu, de profesie co- merciant, domiciliat în strada Mihaiu-Bravu No. 92, pentru suma de lei noul 500, plus dobândă și cheltueli, ce are a lua în virtutea cărților de judecată No. 1.116 și 1.238 din 1892, ale D-lul jude al ocolului V din Bucu- resci, cea din urmă învestită cu titlul execu- toriu, a căror coprindere urmâză : Judecătoria ocolului V din Bucuresci Carte de judecată No. r.Ilâ Presinte reclamantul, lipsă defendorul ci- tat legal. Obiectul acțiunel lei 500 ce ’I datorâză cu o cambie, plus procente și timbre. Reclamantul presintă o cambie cu data de 29 Decembre 1887 și ceru admiterea ac- țiunel. Judecata, Asupra acțiunei de față; Având în vedere cambia cu data de 29 Decembre 1887, presentată de reclamant și susținerile sale în instanță; Considerând că defendorul de și citat în regulă nu s’a presentat în instanță pentru a se opune cererel reclamantului, că, ast-fel fiind, în basa art. 46 din codul comercial; Pentru aceste motive, în numele legei. H Condamnă pe Gheorghe lodescu să plă- tâscă reclamantului G. Sâmboteanu lei noul U 500 cu procente legale de la 30 Aprilie 1888, ' M data protestului, și până la achitare, plus 25 M lei spese și timbrele. țl Acâstă carte se pronunță cu dreptul de li oposiție și apel. il Dată și citită în ședința publică, la 29 M Aprilie 1892. |l p. Jude, Hagiescu. II Judecătoria ocolului V din Bucuresci rl Presenta copie, fiind conformă cu origina- 9 Iul, se atestă. II p. Jude, N. Obrejea. îl 1892, Maiu 4. |l NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnețieu și voința națio- nală, Rege al României, j La toți de față și viitori, sănetate: j Judecătoria ocolului V din Bucuresci Carte de judecată No 1.238 Gheorge lonescu, cu suplica înregistrată 1 la No. 14.407 din 1892, a făcut oposiție con- î tra cărțel de judecată No. 1.116 din 1892. Astățll, fiind la ordinea țlilel cercetarea acestei oposițiunl, s’au presentat oponentul j| defendor și reclamantul. ,l Defendorul oponent reCundsce că datorâză f suma ce ’I se reclamă și s’a obligat a o plăti. Reclamantul ceru respingerea oposițiel și 1 spese. >! Judecata, Asupra oposițiunel de față; J Având în vedere că oponentul defendor a 1 recunoscut că datorâză reclamantului suma ' la care a fost condamnat prin cartea opo- , sată și s’a obligat a o plăti; ’ Că, ast-fel fiind, în basa art. 1.206 din j codul civil; ‘ Pentru aceste motive, în numele legei : Respinge ca nefondată oposiția făcută, con- tra cărțel de judecată No. 1.116 din 1892, de Gheorghe lonescu; Condamnă la 10 lei țheltuell de judecată; Sentința se pronunță cu dreptul de apel. Dată și citită în ședință publică, la 16 Maiu 1892. Jude, Hagiescu. Judecătoria ocolului V din Bucuresci Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă. Jude, Hagiescu. 1892, Iunie 19. Dovadă Am priimit cartea de judecată No. 1.116 din 1892, a D-lul jude al ocolului V din Bucuresci, pentru care am dat acâsta de prii- mire. Gheorghe lonescu. Judecătoria ocolului V din Bucuresci Presenta copie, fiind conformă cu origi- nalul, se atestă, Jude, Hagiescu. 1892, Iunie, fr 4266 _____________________________ F Dăm putere și ordonăm tutulor agenților j administrativi să execute acâstă hotărîre, * procurorilor să stăruiască spre a ei aducere i, ■ la îndeplinire; și spre credință s’a semnat ț de noi. j p. Jude, N. Obrejea. No. 998. 1892, Iunie 30. A cerut punerea în vîndare cu licitație a caselor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbia S-tu Dumitru, șosâua Mihaiii- / Bravul No. 108, colț cu bulevardul Ferdi- nand, averea D-lul G. lonescu, liber, domi- ciliat chiar în aceste case, a căror vîndare s’a încuviințat cu jurnalul încheiat de acâstă secție sub No. 3.407 din 1892, a căror des- criere urmâză : Aceste case sunt construite de zid în pa- iantă, având o prăvălie cu o odae și sală, în stare deteriorată, și învelite parte cu șindrilă și parte cu tablă de fer ; o altă construcție tot de zid în paiantă, învelită cu tablă de fer, având duoâ odăi, fie-care cu sala ei; în curte o magazie de scânduri, învelită cu scân- duri ; curtea împrejmuită. Se învecinesce la răsărit cu șosâua Mi- haiu-Bravul, la apus cu proprietatea D-lui Mihaiu Enache, la mia^ă-^i cu proprietatea D-lui G. N. Sâmboieanu, și la mia^ă-nâpte cu bulevardul Ferdinand. Asupra acestui imobil nu se mai află altă sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitațe se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în Naționala.............. 36 200 , . 416 413 9 9 reasigurare.................. 16 200 , , 200 --- 190 --- , română de construcțiunl și lucrări publice..... 250 , . 128 126 --- --- f , de basalt artificial ................. 30 250 9 9 9 290 --- 280 --- --- , pentru fabricarea hârtiei.............. 100 , 40 --- 25 --- --- --- Banca Rămâniel................. ...... --- | 200 , 9 9 1 --- --- --- --- --- --- OFERITE | CERUTE încheiate M O N E T E CU cu cu cu cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul1..................... 1 llllllll 1 llllllll 1 1 1 11111 11 f 1 llllllll Galbenul austriac.................. 1 ■__._______________________________ 1 llllllll llllllll 1 Corâna germană (marca) . ............. Lira sterlină..................... Lira otomană..................... Imperialul rusesc.................. Florinul austriac de hârtie . ............. Rubla de hârtie................... Aur contra argint (agiul)............... CEREALE Greutatea OFERITE CERUTE încheiate tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Grâu................... --- 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 ■1 1 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Secară .................. 1 1 1 1 1 1 1 Ovez................... Rapiță.................. Fasole . . •............... SCHIMB CURSUL COMPTURI t Baₙcₐ națională I scompt............................ șᵢ i Banca naționala ț ₐvansuri pe deposite de efecte saii lingouri AVANSURI I Casa de Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pedeposite de efecte Imprimeria Statului. Londra Paris Francia Viena nap. Berlin . • Germania . Amsterdam Petersburg Belgia . . Elveția . . Italia . . 3 3 3 3 cek luni cek luni cek luni cek luni (scurt) 3 3 3 3 3 cek luni cek luni luni luni luni (scurt) 3 luni 3 luni 25.17-15 25xmirOWₜ 99.85-77’/, .99.45-40 2.10’/,-l0 2.08’/,-08 123.50-45 122.80-70 99.30 6«/o 7% 6%’/, DIHECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ,