■ No. 142 — UN EXEMPLAR : 25 BANI Marți, ” 1892 * ’ 11 Octombre REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL ‘ PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ânt&a «Ji a fie-cărel luni. PREȚUI. ABONAMENTULUI PENTRU STRllNfiTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚÎUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebii, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1UR1L0R Pubiicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b. ii Citățiunile de hotărnicie, linia 80 bani. țl Insertiunile și reclamele, linia 1 leu. II Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete—Raport—Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Decret—Prescurtare de decret. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice : Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică—DepeșI tele- grafice—Comunicări—Diverse — Buletine meteoro- logice—Prețul cerealelor. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 28 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, ' Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 26.120; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Dorohoiti, pentru exercițiul curent 1892—93, următâ- rele modificări votate de consiliul comunal în ședințele sale de la 8 Iulie și 1 3 Septembre 1892, adică: Lei B. 600 — prevăduți Ia art. 6, § i, cap. III, cumpărarea a 2 tauri de reproduc- ție, se reduc. 1 .000 — idem la art. 3, § 1, cap. IV, chel- tueli de expertisă pentru suprave- ghiarea lucrărilor, idem. 263 56 idem la art. 1, § 1, cap. V, retri- buția personalului poliției adminis- trative, idem. 325 — idem la același articol, paragraf și capitol, salariul șefului biuroului de servitori, idem. 700 — idem la art. 7, § 2, cap. VIII, cum- părarea a 2 cai, idem. Lei B. 804 — prevăduțila art. 4, § 2, cap. X, face- rea unui pod sub abatoriu și un pi- lotagiii la malul Jijia, se reduc. 420 — idem la art. 4, § 2, cap. XI, cum- părare de premii, idem. 4.112 56 total, care se va adăoga la art. 10, § 1, cap. III, fond pentru deschi- dere de credite suplimentare și ex- traordinare, peste suma prevăzută de 4.080 lei, saii în total 8.192 lei, 56 bani. Art. II. Ministrul Nostru secretar de-Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peles, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3-176. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat Ia departamentul de interne sub No. 26.124; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Buzăti, pen- tru exercițiul curent 1892—93, următârele modificări votate de consiliul comunal in șe- dința sa de la 11 Septembre 1892, adică: Lei 2 .000 prevăduți la art. 86, § 2, cap. VII, în- treținerea și repararea drumurilor din pădure, se reduc. 800 idem la art. 89, același paragraf și ca- pitol, plata lucrătorilor ce se vor an- gagia pentru tăiarea arborilor din pă- dure, idem. 2.800 total care se adaogă la art. 116, § 1, cap. XVI, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, peste suma prevăzută de 15.121 lei, 84 bani, sati în total 17.921 lei, 84 bani. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.177. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 26.122; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Brăila, pentru exercițiul curent 1892 — 93, următârea modi- ficare votată de consiliul, comunal în ședința de la 15 Septembre 1892,adică: Lei 7.215, se vor lua din excedentul cu care s’a echilibrat budgetul și se vor adăoga la art. 5, § 5, cap. I, de la partea cheltuelilor, ca împreună cu suma de 3.185 leî ce mai este disponibilă la acel articol să servăscă la plata personalului și materialului necesar biu- rourilor de servitori ce urmăză a se înființa din nou, conform legei promulgată cu decre- tul Nostru No. 2.298 din 29 Maiii 1892. Art. II. Cu aceste modificări disul budget conține la venituri 1.077.604 lei, 1 3 bani, și la cheltueli 1.053.764 lei, 9 bani, cu un ex- cedent de 28.840 lei, 4 bani. Art. HI. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.178. MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 4202 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 26.116; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Vânători- Dumbrava-Roșie, din județul Neamțu, se di- solvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea in- terimară D-nii Costache Mironescu, Dumitru Crintă și Vasile Oncea. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.180. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Din cele expuse de D. prefect al județului Neamțu, prin raportul No. 7.062, resultă că primarul și întreg consiliul comunei rurale Vâ- nători-Dumbrava-Roșie, din acel județ, nu au absolut nici o îngrijire pentru interesele co- munei cari sunt lăsate în părăsire, expuse a fi compromise, și fiind-că, cu tâte încercările fă- cute de administrație pentru îndreptarea acestei stări de lucruri, nu s’a putut ajunge la nici un resultat satisfăcător; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, alăturatul proiect de decret pentru disol- varea sus Șișului consiliu și instituirea comisi- unei interimare compusă din D-nii Costache Mironescu, Dumitru Crintă și Vasile Oncea, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea noului consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 26.116. *893, Septembre 22. Prin decretul regal cu No. 3.168 din 24 Septembre 1892, în urma raportului D-lul ministru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 6.629, O- Mihail Fundăcescu, fost polițaii!, s’a numit director al arestului preventiv de Roman, în locul D-lui Mihail Ursoiu, trecut în alt post. ......----- MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 48.439 ; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri cu No. 4 din 12 Septembre 1892; In basa legel comptabilităței generale, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă și, în consecință, se deschide pe sâma budge- tului casei de depuneri, consemnațiuni și eco- nomie un credit suplimentar de iei 7.000, la art. 1, care credit se va acoperi cu din fondul prevâdut la art. 12 din budgetul acelei case pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Septembre 1892. CAROL Ministru de finance, M. Germani. No. 3.144. Prin decretul regal cu No. 3.169 din 24 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance prin raportul No. 49.221, D. Stavri Tomescu, actual agent la serviciul de consta- tare aljudețulul Bcziă, se numesce in postul de controlor al aceluiași județ, în locul D-lui Gh. Petrescu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 3.142 din 22 Septembre 1892, în urma propunerei făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, D. G. Teodorescu, fost ajutor de grefă, este numit cap al portă- reilor tribunalului Dolj, în locul vacant. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 3.181 din 25 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul lucrărilor publice, D. Nicolae I. Popescu, actual comptabil al scâlei naționale de poduri și șosele, este numit, pe diua de 15 Septembre 1892, secretar al acelei scâle, în locul D-lui Constantin Uzescu, demisionat; iar în postul de comptabil este numit, pe aceeași ^i, D. Nicolae Dumitrescu. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 23 Septembre 1892, D. Ion Mihăescu este confirmat în funcțiunea de comisar poli- țienesc în urbea Câmpu-Lung, din județul Muscel, în locul D-lui Nicolae Dimulescu, tre- cut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892, D. Dumitru M. Beccu este confirmat în funcțiunea de comisar pe lângă poliția orașului Caracal, din județul ’ Romanați, în locul D-lui Nae Hristescu, de- misionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892. D. Hristea G. San- dulian este confirmat în funcțiunea de co- misar clasa I pe lângă poliția orașului Cra- iova, din județul Dolj, in locul D-lui Alexan- dru Alexandrescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892, D. Manoli lo- nescu este confirmat în funcțiunea de comisar clasa II pe lângă poliția orașului Craiova, din județul Dolj, în locul D-lui I. I. Țârnoveanu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892, D. Costică Ștefă- nescu este confirmat în funcțiunea de comi- sar clasa II pe lângă poliția orașului Craiova, din județul Dolj, în locul D-lui Hristea G. Sandulian, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 23 Septembre 1892, D. Gh. M. Va- siliu este confirmat în funcțiunea de sub-co- misar polițienesc la despărțirea I a urbei Ga- lați, din județul Covurluiu, în locul D-lul Ște- fan Țimpan. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 23 Septembre 1892, D. Ion M. Ni- colescu este confirmat în funcțiunea de sub- comisar pe lângă poliția urbei Câmpu-Lung, din județul Muscel, în locul D-lul Ion Mihă- escu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892, D. Gheorghe Soldănescu este confirmat în funcțiunea de re- visor la biuroul servitorilor din orașul Fălti- ceni, din județul Suceava, în locul D-lui Cos- taki Turculeț. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 25 Septembre 1892, D. Ion Tilița este confirmat în funcțiunea de revisor Ia biu- roul de servitori din urbea Mangalia, județul Constanța. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 23 Septembre 1892, D. Ion Bucu- rescu este confirmat în funcțiunea de agent al biuroului de servitori din orașul Râmnicu- Vâlcea, județul Vâlcea, in locul D-lul Emanoil Petrescu, demisionat. 4203 59 Septembre 1895 Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 25 Septembre 1892, D. Dimitrie Mi- chăileanu este confirmat în funcțiunea de agent al biuroului de servitori din orașul Plo- escl, județul Prahova. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 25 Septembre 1892, D. Tase Ion este confirmat în funcțiunea de agent al biu- roulul servitorilor din urbea Hârșova, județul Constanța. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 24 Septembre 1892, D. Ilie Corban este confirmat în funcțiunea de copist în can- celaria poliției orașului Tecuciu, din județul Tecuciu, în locui D-lul D. Mihăescu, trecut in altă funcțiune. Prin decisiunea D-lui ministru al agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 72.095 din 1892, D. Constantin lo- nescu este numit, pe diua de 1 Octombre 1892, în postul de copist și controlor al bi- letelor de la stațiunea balneară Călimănesci, în locul D-lui St. Mateescu, demisionat. Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 49.781 din 24 Septembre 1892, sunt numiți pe «jiua de 1 Octombre 1892: D. Emanoil Andronescu, fost agent sani- tar pe lângă primăria comunei Bucuresci, in funcțiunea de impiegat de cancelarie în servi- ciul exterior al vămilor, tn locul D-lul Otto Sebastian, demisionat; D. loniță Dumitrescu, fost guard clasa II în serviciul regiei monopolurilor Statului, în funcțiunea de supraveghiător în serviciul exte- rion al vămilor, în locul D-lui Dimitrie Ma- nolescu, depărtat; și D. Barbu Diaconescu, actual agent pe lângă percepția circumscripției 29 din județul Vâl- cea, în funcțiunea de supraveghiător in servi- ciul exterior al vămilor, în locul D-lui Petre Dumitrescu, care rămâne in disponibilitate. PARTE NEOFICIALA I Bucuresci, 28 Septembre Duminică, 27 Septembre, M. S. Regele, cu A. S. R. Princi pe le'Fer- dinand, însoțiți deadjutantul de ser- viciu, ad asistat la oficiul divin f celebrat în S-ta monastire Sinaia. La sosire, Majestatea Sa a fost în- 1 tâmpinat la ușa bisericei de sânția sa părintele Nifon, superiorul mo- nastirei, încongiurat de tot clerul, ¹ și la plecare recondus cu același ce- remonial. In cursul săptămânei, Majestatea Sa a bine-voit a reține la masa re- gală mai multe persone de distinc- țiune, printre cari Exc. Sa D. Gour- moNitorul Oficial topassi, ministrul Italiei; Exc. Sa D. de Fonton, ministrul Rusiei; D. N. Kretzuleseu, ministrul țărei la Pa- ris; D. Plagino, ministrul țărei la Londra; D. Tombazis, secretar la legațiunea Greciei; D. locotenent Hiibener, atașat la legațiunea Ger- maniei; D-nii Ulysse și George Ne- gropontes; D. Lecomte de Nouy, ar- chitect; D. Hardinge, însărcinat de afaceri al Mareî Britanii; D. Gr. Pău- cescu, fost ministru; D. M. Balș, de- putat; D. A. Se. Ghica; D. colonel Teii; D. C. S china, prim-președinte al înaltei Curți de Casație; D. Exarcu, ministrul țerei la Roma; D. general Dr. Theodori; D. Nenițescu;Exc. Sa D. de Biilow, ministrul Germaniei; D. Gr. Ghica, ministrul țărei la Ber- lin; D. E. Ghica, ministrul țărei la Viena; D. T. lonescu, ministrul in- strucțiunel publice; D. Dr. lonescu; Exc. Sa D. Bochkovitch, ministrul Serbiei; D. D. Sturdza ; D. Bartels; D. I. Kalinderu, administratorul do- meniului Coronei; Exc. Sa D. de Coutouly,ministrul RepublicelFran- cese; D. general Florescu; D, căpi- tan Lamouche din armata francesă, și alții. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privit al Monitorului) Budapesta, 8 Octombre. — Cursurile universităței s’au suspendat. Gasurile obser- vate la Raab și la Ujszoeny nu erau de cho- leră, precum și numerul bolnavilor intrațl la spital, dela41a 5 Octombre, 15 nu erau cho- lerici. De lamiejulnopțel până astă sără la 6 ore au fost 25 casurî și 9 decese; la baraca din Buda, de la atniajl 1 cas și 1 deces. Este lipsă de doctori în regat. Comisiunea epidemiei a oprit comerciul de haine vechi. Doctorul-șef din Budapesta a constatat, în ședința comisiunel, că numărul cașurilor a scăjut. Remorcherul „Ferkol*, având cholerici pe bord, a fost pus pentru 5 jile in carantină. Se va constitui câte o comisiune pentru epidemie în fie care arondismeat. Un afiș al primăriei silesce pe toți proprie- tarii de case să desinfecteze imobilele lor. Cracovia, 8 Octombrâ.—Din noptea tre- cută până acum nici un cas și nici un deces. Nici un cas la Podgorza de 2 jile; 1 de- ces la Dabie. Hamburg, 8 Octombre.—Buletinul cho- lerel anunță, pentru ieri, 12 casurî și 2 de- cese. Cele duoă decese și 7 casurî din 12 aparțin jilelor precedente. La Altona 3 casurî, 2 decese. Paris, 8 Octombre.— Ieri 9 casurî, 1 de- ces la Paris; 11 cașuri, 6 decese în împrglu- rimi. Marsilia, 8 Octombre. — Gâte-va decese suspecte s’ati produs jilele trecute și aji; probabil că sunt casurî isolate datorate im- prudenței; s'a deschis o anchetă seriâsă pen- tru fie-care cas. Viena, 8 Octombre. — Corespondența Politică află din Atena că redeschiderea sc6- lei grece din Burgas a făcut o impresie bună; cele-alte scole grece din Rumelia-Orientală nefiind atinse, agitația s’a liniștit. Budapesta, 8 Octombre. — Ministrul de resbel a declarat comisiunel armatei delega- țiunei ungare că întrebuințarea limbel ma- ghiare în armată este cu neputință; el a in- sistat asupra necesitățel de a se întrebuința limba germană. Berlin, 8 Octombre.—împăratul va pleca Luni la Viena. Roma, 8 Octombre. — D. Giolitti plâcă mâine la Monza spre a propune regelui di- solvarea Camerei. Alegerile vor avea loc la 6 Noembre; ba- lotagele la 13; convocarea nouel Camere la 23 Noembre. Viena, 8 Octombre. — Corespondența Po- litică află din Roma că expunerea motivelor pentru disolvarea Camerei tratăză mal cu sâmă cestiunl financiare. Expunerea manține desvoltarea economiilor și stabilirea echili- brului budgetului din 1893—94, fără im- posite noul, nici împrumuturi sad alte opera- țiuni financiare; discută cestiunea emisiunel hârtiei monetă și reforma băncilor de emi- siune; anunță reforme politice și sociale; con- stată neputința de a reduce mal mult budge- tul militar; nu face de cât alusiunl generale asupra politicei interne și jice că guvernul doresce să favorize mișcarea care deter- mină actualmente pe membrii notabili al extremei stânge de a intra pe terenul insti- tuțiunilor constituționale. Dresda, 8 Octombre. — Regele a numit pe marele duce de Weimar șef al regimen- tului de carabinieri. Paris, 8 Octombre. — Se semnalâză dife- rite lupte între francesl cu pirații Tonkinu- lui. Francesil au 6 omeni morți și 13 răniți. Petersburg, 8 Octombre.—Perechia im- perială, marele duce moștenitor, marea du- cesă Xenia și marele duce Alexis Alexandro- vicl au sosit a sără la Skierniswice. Tanger, 8 Octombre.—Guvernatorul din El Araisch, care a refusat de a face D-lul d’Au- bigny, ministrul Franciel, onorurileobicinuite, a plecat la Fez din ordinul sultanului pen- tru a face scuse publice D-lul d’Aubigny. Lilie, 8 Octombre.— D. Carnot a sosit la 2 V, ore; a fost priimit la gară de autorități și de o mulțime enormă care se grămădise la margiuele gărel și care ’l a aclamat. Gâte-va strigăte cari cereau amnistia so- cialistului Caline au fost înăbușite prin acla- mați unt. Dupe ceremonia d’iaaintea monumentului comemorativ al ridicare! asediului din 1792, președintele a priimit pe trimisul regelui ț 4204 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 Belgiei, care a venit să ’l salute; întrevederea a fost din cele mal cordiale. D. Carnot a grațiat 60 mineri condam- nați de curând cu ocasia turburărilor din Lens. Londra, 8 Octombre.— O scrisore a că- pitanului Lugard, adresată țliarului Times, ^ice că Uganda este cheia Africei-Centrale. Englitera ocupând Uganda va suprima comer- ciul de sclavi; dar dacă Uganda cade în mâ- nile Puterilor străine, acestea vor pune mâna pe sorgintele Nilului în paguba Egiptului. Atena, 8 Octombre.—Cercurile guverna- mentale consideră neînțelegerea greco-bul- gară în cestia școlară ca terminată în favo- rea Greciei, acâsta având garanții morale că guvernul din Sofia va cere Camerei modifi- carea legei școlare. Welmar, 8 Octombre. — Jubileul pe- reche! mare-ducale a avut loc ații. Dupe ser- viciul divin, la care au asistat împăratul, re- gele de Saxa, cele duoă regine ale Olandei, a fost un prânțl de gală la castel. împăratul a indicat în numele principilor presenți un toast urând perechel mare-ducale ani mulțl pentru fericirea poporului și bucuria tutulor. Marele duce a mulțumit și a băut în sănătatea au- guștilor săi ospeți. Suveranii aiî fost săra la teatru; el aiî fost aclamați în mod călduros. Madrid, 8 Octombre.— Familia regală a plecat la Sevila unde va sta până la 9 Oc- tombre. Sibiâ, 8 Octombre.— D. Eugeniu Brote, proprietarul imprimeriei române din Sibiu, care a imprimat memorandul românilor, a fost supus de judecătorul de instrucție la un interogatoriu din ordinul parchetului din Cluj. Praga, 8 Octombre. — Autoritățile aii oprit întrunirea populară convocată la Bla- tua de tânărul cech D. Vasaty; motivul dat acestei măsuri este primejdia de choleră. Belgrad, 8 Octombre. — Resultatul an- chetei asupra situațiunei financiare se va pu- blica m curând; pare că rămășițele datorate asupra impositelor trec peste 20.000.000 dinari. Budapesta, 8 Octombre. — Ministrul de resbel a țlis comisiunel armatei delegațiunei ungare că în armata ungară nu se produc, ca în cele-alte armate, acte de brutalități; ofi- cierii unguri tratâză pe soldați! lor cu bună- voință. Petersburg, 8 Octombre. — Dupe Boer- sen Zeitung este vorba de revisuirea tarife- lor drumurilor de fer pentru grâu; nouile tarife ar intra în vigore la tomna viitore. Washington, 8 Octombre. — Amiralul Walker anunță ca revoluționari! din Vene- zuela, sub comandamentul lui Crespo, ad bă- tut pe guvernamentali. Președintele și mi- niștrii au fugit din Venezuela. Crespo este actualmente stăpân pe Caracas. Budapesta^ 8 Octombre. — Cercurile competinte nu sciu nimic despre proiectele de întrevedere de care se vorbesce între îm- păratul Franț losef și țarul. Sofia, 9 Octombre. — Svoboda publică un articol lung asupra cestiune! scdlelor grece din Bulgaria. Ea țlice că nu va întreba dacă Grecia are dreptul de a se amesteci în afacerile interiore ale Bulgariei și de a invoca în favârea sa, în acâstă afacere, tratatul de la Berlin. Puținul temeiu al reclamațiunilor D-lui Tricupis este vădit. Ministrul grec scia că guvernul bulgar se ocupa de acâstă ces- tiune și proiecta de a lăsa de o parte scâlele grece pentru a nu se ocupa de cât de buna organisație a scâlelor bulgare; pentru ce s’a adresat Puterilor ? Probabil pentru a face să se crâdă că dânsul a salvat elinismul în Bul- garia. Dar nu scie că demersul său ar putea face să se modifice disposițiunile guvernului bulgar care ar pune âre-carl condițiuni gu- vernului grec înainte de a resolva acâstă cestiune ? Svoboda explică în urmă noua lege; ea țlice că ținta ei este nobilă și umanitară pen- tru că tinde a stabili o apropiare între ele- mentul grec puțin numeros și țâră, și a pro- cura tinerel generațiun! grece mijlocul de a nu rămâne, în calitatea sa de bulgară, străină de afacerile Bulgariei. Grecii cari locuiesc actualmente principatul sunt depărtați de la tâte afacerile țărei pen- tru că nu aiî priimit o educațiune conformă cu cerințele acestei țări și pentru că nu cu- nosc limba sa. In starea actuală a lucrurilor, grecii sunt isolațl; el vor avea de suferit tâte sarcinele cari apasă asupra supușilor bul- gari fără a se bucura de drepturile și privi- legiile acestora din urmă. Acâsta e o situație ale cărei neajunsuri vor fi simțite mal târțliu de tânăra generație grâcă. piarul face să se observe că tâte naționali- tățile din Grecia sunt obligate a face studiile lor în limba grâcă; de a asemenea în România bulgarii priimesc o instrucțiune românescă și nici un guvern nu se amestecă în regula- mentele școlare ale Greciei și ale României. Svoboda contestă D-lui Tricupis drep- tul de a se preface în protector al unor su- puși bulgari. Sfârșind, ea țlice că este evident că D. Tricupis a fost împins de Rusia, care caută tâte miZlocele de a provoca încurcături din cari ar trage dânsa folos, țliarul crede că D. Tricupis face răii compatrioților săi prin demersuri inoportune. Budapesta, 9 Octombre. — Buletinul oficial al cholerel în baracele din Budapesta pentru £iua de 7 Octombre indică: 34 ca- șuri și 17 decese; în casele private 5 cașuri noul. Din numărul cașurilor anunțate, la 5 și 6 Octombre, 11 cașuri nu era ii de choleră. A^i de la miedul nopțe! pâuă la 6 ore săra 25 cașuri, 8 decese. Szegedin, 9 Octombre. — Ivirea cholerel asiatice la Szegedin e constatată în mod ofi- cial. A^i au fost 4 cașuri. Cracovia, 9 Octombre. — La Cracovia aiî fost de ier! până a^I 3 cașuri de choleră și 1 deces. La Ludvinov, lângă Podgorza, un nou deces. La Niepolomice, districtul Bachma, până acum 7 cașuri și 3 decese. Hamburg, 9 Octombre. — Ieri au fost 14 cașuri, 5 decese; 4 cașuri și 3 decese a- parțin filelor precedente. Paris, 9 Octombre. — La Paris aiî fost ieri 9 cașuri și 1 deces. In împregîurimi 11 cașuri și 4 decese. La Havre, starea sanitară e fârte satisfăcă- tâ re; nu se mai publică buletine. Paris, 9 Octombre. — L’Autorite anunță că D. Proust, președintele comitetului de igienă, a plecat la Marsilia. Vlena, 9 Octombre. — împăratul s’a în- tors ați! diminâță la Viena. El a priimit sâra pe oficierii germani în fața principilor Fre- deric Leopold de Prusia și Gouthier de Hol- stein. împăratul s’a întreținut cu toți oficierii, informându-se de amănuntele alergărei. Roma, 9 Octombre. — Agenția Ștefani publică o telegramă a regelui către D. Giolitti, care mulțumesce populației pentru cadourile ce voiesce să ofere pereche! regale cu ocasia nunțe! de argint, dar exprimă hotărîrea de a nu priimi nimic. Majestatea Sa doresce ca acâstă aniversară să fie mal mult un prilegiiî de acte de bine-facere, ca să nu se deschidă subscripție și ca sumele oferite deja să fie în- trebuințate pentru opere de caritate. Welmar, 9 Octombre. — Un serviciu di- vin s’a făcut ați!; au asistat perechia mare ducală, împăratul, regina și regina regentă a Olandei, perechia mare ducală de Baden, marele duce și marea ducesă Vladimir, ar- chiducele Regnier și ducele de York. Sevila, 9 Octombre. — Regele și regina regentă aiî sosit; mulțimea ’l a aclamat. Paris, 9 Octombre. — La alegerea sena- i torială din Seina șiOise, D. Hamei, radical, a fost ales, în al duilea rând de scrutin, cu | 746 voturi, contra 595 date D-lul Massicoult. Line, 9 Octombre.—D. Carnot a consacrat o parte a diminețel visitel stabilimentelor Os- pitaliere. El a asistat.în urmă la defilarea ca- valcadei istorice care a fost fârte frumâsă, cu tâte că a plouat. Dupe defilare mulțimea a nă- vălit pe piața prefecturei și a făcut D-lui I Carnot o ovațiune entusiastă care a ținut 10 minute. Paris, 9 Octombre.—O depeșă a colone- lului Dodds către ministerul marinei resumă situația corpului expediționar : regele Behan- zin făcuse să se întărâscă patru linii de apă- i rare succesive; trei din ele s’aii luat în urma li luptei de la 6 Octombre; a patra, stabilită la M jumătatea drumului între fluviul Ueme și îl Aboney, va fi atacată în curând. Moralul și II starea sanitară a trupelor sunt excelente. 1 O depeșă Havas din Portonovo țlic că da- f homeianii erau în număr de peste 5.000 în ■ spatele rîulul Poguessa; puntea care era în- P tărită s’a luat printr’o șarjă cu baioneta ad- । mirabilă. 'l Grenobla, 9 Octombre.— Superiorul ge- ¹ / neral al Ghartreselor a murit la Grande- Chartreuse. Paris, 9 Octombre. — O depeșă a colone- ¹ '■ lului Dodds anunță că a întrebuințat țlilele J de MercurI și Joi ca să deschidă drumuri și ca să facă recunoscerl. Una din aceste re- , cunosceri a fost atacată Joi lângă lagăr ; dahomeiani! au fost respinși cu pagube mari. Colână francesă ocupă actualmente vechile । posițiuni ale dahomeianilor. I 1 I 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL Francesil au avut 7 morțl, dintre cari 4 europeni, și 22 răniți, dintre cari 8 euro- peni. Remiremont, 9 Octombre, — D. Măline a rostit un discurs în care a constatat că re- sultatele nouilor tarife vamale întrec speran- țele. In ceea ce privesce Elveția, a țlis că, cu tdte simpatiile pentru o națiune amică este cu neputință de a distruge regimul actual, căci alte țări, mai cu sâmă Germania, ar pro- fita din acâsta. El va continua deci a susține opera înce- pută. New-York, 9 Octombre. — O telegramă din Caracas,adresată lui New-York-Herald, confirmă înfrângerea trupelor guvernului din Venezuela lângă San-Pedro ; o parte a trupelor generalului Crespo au intrat la Ca- racas ; el trebue să facă intrarea sa în capi- tală astățli. New-York-Herald priimesce de asemenea o depeșă din Laguayra, care țlice că gene- ralul Crespo a intrat la Caracas unde locui- torii jefuesc și se dau la tot felul de excese. Ministrul Spaniei a fost insultat. Trupele guvernului, părăsite de oficierii lor, s’au întors la Sagnayra unde a isbucnit de asemenea răscâla. Corăbiile de resbel străine au debarcat trupe pentru a protege viâță și proprietatea naționalilor lor. (Agenția română). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Ministerul, luând avisul consiliului sanitar superior, aduce la cunoscința publicului că, din causa întindere! ce a luat choleră în unele State din Europa, se opresce importul, în România din Rusia, Germania, Francia, Belgia, Austro-Ungaria, Serbia, Țârile-de-Jos (Olanda) și din porturile Mărel Negre ale Tur- ciei de Asia, a obiectelor notate mai jos și anume: a) Rufâria de corp și de așternut ca ar- ticol de comerciu, întrebuințată dar nespă- lată (rufâria murdară ca bagagiu al călăto- rilor se va supune desihfecțiunel la frunta- rii), vestmintele întrebuințate ca articol de comerciu; b) Probele de stofe (de țesături) usate (nu probele de stofe noui, neumblate), sdrențele și rămășițele de stofe țesute de ori-ce fel, pe- ticele de hârtie; c) Pieile brute, bășicile și mațele prâspete sau uscate, mațele sărate (nu corde); d) Părul de boii, de cămilă, de cal (nu și pânzele de păr de cal vopsite pentru site), părul de porc necurățit, penele brute neco- lorate și necurățite și pernele de puf (per- nele călătorilor se vor desinfecta Ia fruntarii), lâna nespălată și nedesinfectată, bumbacul brut (nu bumbacul spălat, curățit și prepa- rat pentru pansamente, nici vata nouă); e) Blănăriile neconfecționate (vestmintele împodobite cu bucățele de blană se vor de- sinfecta prin aerare în timp de 8 (jile); f) Icrele, heringii și alțl pescl sărați, us- cați și afumați sau marinați, nu și conser- vele de pescl în cutii metalice închise er- metic; g) Untul-de-lemn în burdușe, șunca, slă- nina, salamul și alte cârnățăril, seul, untura de porc, pastele alimentare, pesmețil; h) Lăpturile, smântână, untul, brânza, cașcavalul, fructele prospete, legume ver^I, cartofii; i) Sacii necurați (sacii cari au servit la transportul de cereale se vor desinfecta la fruntarii prin vapori de apă ferbinte sau prin muiarea lor în apă ferbinte sau în lapte de calce). Aceste obiecte sunt oprite de a intra în România, fie că vin ele direct din localitățile infectate, fie că au trecut prin una din lo- calitățile infectate dupe apariția cholerei în- tr’ânsele. No. 18.504. 1892, Septembre 27. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a persânelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului, la Ungheni și la Burdujeni, pe tfiua de 26 Septembre 4892, și despre starea să- netăței personelor incarantinate La Sulina : 1 vapor și un remorcher, cu un echipagiu de 38 persdne și 22 pasageri; în fluviu o scună cu un echipagiu de 8 persone; în lazaret 15 pescari și 2 gardiani jurați. Starea sanitară este satisfăcătâre. La gura Prutului: 3 vase cu 13 persdne sănătâse. La Ungheni: 31 persdne, tdte sănătâse. La Burdujeni: 55 persâne, tâte sănătâse. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COME’RCI ULUI ȘI DOMENIELOR Direcțiunea stațiunel agronomice Toți acei D-ni cărora li s’aii trimis astă primăvâră sămînța de sfeclă de zahăr, și cari au luat angagiamentul de a face încercările culturale cu acâstă plantă, dupe indicațiunile trimise, sunt rugați să bine-voiască a trimite veri o 5—10 sfecle direcțiunel stațiunel a- gronomice pentru a le face analisa chimică în laboratoriul acestei stațiuni. Sfeclele ce se vor trimite să nu fie nici din cele mari, nici din cele mici, ci să se alâgă veri o 5—10 sfecle mijlocii, cunoscut fiind că acestea aii proporțiunea cea mai convenabilă în zahăr. Intru cât va fi posibil, să se cântărâscă sfeclele recoltate, iar resultatul să se comu- nice spre a sci cantitatea recoltată la pogon sau hectar. Asemenea e bine să se scie dacă cultura sfeclelor a suferit sau nu de plâie, secetă sau de insecte, etc. Transportul probelor trimise Ie va su- porta stațiunea agronomică. Dupe sosirea probelor și dupe terminarea analisel chimice, resultatele se vor da publi- cităței. COMITETUL CENTRAL de sub patronsginl MM. LL. REGELE SI REGINA AJUTOR PENTRU INCENDlAȚl ȘI INUNDAȚI Consiliul comunal al urbei Vasluiu, din județul Vasluiu, oferind suma de lei 100 în scopul alimentărel fondului pentru incendiațl și inundați; comitetul central exprimă viul mulțumiri D-lor membri al citatului consi- liu pentru acâstă ofrandă. No. 209. 1892, Septembre 23. Ministerul aduce mulțumirile sale locuito- rilor din comuna Taslău, plasa Bistrița, ju- dețul Neamțu, cari au contribuit la repara- țiunea bisericel din acea comună. ACADEMIA ROMANA Academia Română exprimă viuele sale mul- țumiri D-lul Ernest Vârnav pentru urmă- târele duoă chrisâve scrise slavonesce pe per- gament și cu pecețl suspense, pe cari a bine- voit a le dărui pentru colecțiunile sale istorice: 1. 1,568 (7.076) Ianuarie 25, Bucuresci. Petru Voeved Munteniei; II. 1.570 (7.078) Martie 20, lași. Bogdan Voevod Mold. DIVERSE In țliua de 18 Septembre a. c., locuito- rul Petrea Epure, din comuna Bogdana, ju- dețul Tutova, s’a spânzurat de un copac. —x— In «jiua de 23 Septembre a c., a încetat din viâță marchidanul George Vasile Diaconu, din comuna Speteni, județul Ialomița. Mârtea a provenit din causă că, la 14 Sep- tembre, numitul plecând cu marfă în comune și fiind amețit de băutură în comuna Con- deesci, pe drum s’a speriat calul și a răstur- nat căruța peste dânsul în șanțul șoselei. —x— Copila Aurica, în etate de 3 ani, fiica lo- cuitorului Constantin G. Vidroiu, din comuna Răsvadu, județul Dâmbovița, jucându-se pe lângă un hârdăii plin cu borhot de prune ferte, a că^ut într’ânsul cu capul în jos, de unde a fost scâsă de Mihaiu Pânțaru; dupe 2 ore, însă, numita copilă a încetat din viâță. MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 MINSTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR STATISTICA AGRICOLA M j 1 A DIVERSE CI 9DS9J -.iSîI 8 Poliția urbei Bârlad odel ’ T-t ti GpSUJSJO CO Statistica iarmarocului anual 1892 O _ 1IJȘ3VP1VS ȘJBO iD *3< o w 603 lanoiqnx OO M< IPVT 9J9IJ\[ 1 90IQJpS9d9 lO ÎNDESTULARE Kilograme o 05 PUBLICĂ im co o țpBUOUIT'Ț V 8UJB0 H.-I. o țzuB.ig HO aovd im 1 jS:a o C4 | C a r 6 05 MANUFA CTURĂ autnaq șaua co 00 CQ (M (unsSiiunjviu) ■ o 320 • 9lJ91UBIBf) itUT piseo o 0p 9109IQ0 ALCOOLICE 1 9Jeg Sticle 675 91JțH9J03 8 IN PAMENT ȘI STICLA CQ ____CEREA L E Care țrtoowex 8 aninJoGț s i aioțis I3 co £ o r- o 9QB[9il0d ță JLinjJBJ X co « o GțOSIJJ T-' OBIECTE LUCRATE DIN LEMN pnSnf Bucăți O CD tO niosndoj 92 oo 118A03 I 1921 314 luifoâoj l919H 2602 î anut *9)9 Ls6 ZJAO TS ZIQ ‘ajoqnio ‘ajoo ‘tujvij 'gj'Boag oo $ ?INPO!S o th ijnpuvos 9^9 co g o WD 195 ajpdoj iâ § rmar 919jj?q ‘ad^9 op ^03 00 ■VITE ȘI PRODUSELE ANIMALE | | Buc. “ v liadoi la3pa oo FFd s * euneos ță osap- o ■V» 8 Kgr. CM to V- 'uusq 00 ’S Ițso ‘iaij 1473 l" 55 inioj )0) op osca CD OBIECTELE LUCRATE DIN LEMN ȘI FER aosiJoj^ ____________________» oaqaiuț) op ajggjqo 8 ViOȚgung CO *0)0 •aSm 1800 3x | 2378 pBUțpiO 442 -ooiqo lâoiijno injoj 10) ©p jniqoojv Ișona | 1 ijnSnu 00 Ișang | 00 xni sa I oijgwșjv ■j3a 6140 353 Ordinare pniaonjo X T< Cornute jaitu apA 361 e!n.ivo CO T< g De co mijloc psajnSun co <55 loualqiojr IO puni ațiA 6113 co I-msBJx 04 D. lux 9J890Q 00 eiaioijqoQ CO IJnsșjx S5 e . . Model C. OBSERVAȚII ASUPRA PREȚURILOR Boul......... 90 --- 240 Lei Bivolul. ....... 100--- 150 Lei btatisttca mtelor vîndute in iarmarocul anual din urbea Berlad în 1892 Vaca......... 60---100 » Bivolița....... 100--- 150 » Vițelul........15- 20 » Cal de lux...... 300 --- 1000 » Juncul........ 90- 240 » Cal ordinar...... 60 --- 250 » lunca......... 30--- 60 » Notinul........ 60--- 100 •» TOTAL 3927 VITE CE SE VÎND 1 FĂRĂ BILETE dld'EQ I- 10 1 ___VITE VÎNDUTE CU BILETE (M CO jupou 197 lă adg IJBU 209 -ipiO !BQ xnj 9p po 9jțI0Ața O" ĂI0A!3 eoun £ *o 00 jUBonn £ 458 fRa JO I0BA 411 i°a 2406 29 Septembre 1892 » a ci © O» Ci oo 8 2 8 3 8 s 8 J3 ■3 >3 8 TS a, 8 8 $ H’ a 6* «C Ct H Z OBSERVAȚIUNI * i Restul de 1736 indivizi afl rfimas până la desființarea iarmarocului. DIN ACEȘTIA [ ■gțlfilA 40203 țiao^jB ng • 25400 11^07 20413 luaâipuj 43010! luȚ?ug 1380 jltsa iO[tpțA 66603 -Țpuț înțuiox ,SEXUL 1 JȚd°3 0000T 21602 li«lW 34001 DIN ACEȘTIA 1 DJțUOJ 41097 paott^ ii0 26442; JU007 22052 co • juaSțpuj 1O o «e* înțWS 1434 1 uiujțuț JOțȚ^țA 67539 -Țpuț inpiox SEXUL | IțdOQ 10816 ptnaj 21662 ihq.'VS 35061 ANUL 1892 piua 20---31 â August .... aațspu ajasads 1 a p|01HlSȚp a urp jițugjq ță pudo ajțq ep jjnrBOoț 9)jv e---a © o H jnaMi no i&nnț.iț • j o oqppuBJog Ol t/y ti țtoțjuq od jioag CM M s S jjnojțo H» bo CQ «owAcinnf nr ita/T £ s Q ’ --- GA 3UTBJOU-BJ Ol a O ț'BO co «4 b* ap IJnpIujx) Ph O aisnip b* EH -jo pnsțix uiți xnț iQ i furt 1 ap iJnețJX rite Femei o Băn cQ Oi Ol pentrr J2 Ițtațqjțfp de ' >d jljșundus * ’oja ‘iu QO § 3 Ș Oq -^joa ‘jpgWH o ■= a ca "s -d »c3 I F© •< irițppg CO 00 < CC Oi E-< © «O CO "e Z £ a iS ipmo $ b «a 03 țtJ'BU'Bq Oi £ CQ M a CARE S â* a 3 Ițiwaj 3 3 o 'S m 3 Q JTJBXU8Ț0 C3 O 8 a © © © a a a ’ gravi S 1 5 z IO £ « ii o c t3 IȚnțpiqaiBpf simpl b © CU pul ia a Loviri Bărbați co £ Z a loviri a juțoofoa TH Eh 0h S c >:T Fen.el co >s IP?auțg CO -S ®-r2 = țqaaA T5 do £ 1MWH C i- ’O a 5 © ’T. s a F© © «3 .QJ & Bărbs co fost < © XX CQ lțJ9ȚSuâ0(f ’o t> u © zum a jU'gnrB.iv © furt 8 e © ’53.~ P^aoijuy 1 «C 8 5-s s Bărbați. o ■ de modul < țTIȘțUlSlB Ță co « a țLișaiujos^aQ © §■ o pemeî 1 IpșiBong 201 i g «mm § rbațT co Vi ți U^ipiV •§ a £ ca 02 jițițiuțasid © 3 H- Situați pius 3 O s ațonj^ । CN «2 O Ițdusțo Q 1892 E PE ițnî°«a O co a «8 O amatoi'B0 250 D fl 1---< Z E-t ■< n q a ațanaj«0 <1 ațu,Bjn'B)saj[ O TH £ CQ bc ipmoo P 29 Septembre Î892 MONITORUL OFICIAL MINISTERUL DE RESBEL Raport de mișcarea bolnavilor de ochi împărți# ge comandamente și corpuri de trupă dela l-15 Iulie 1892. Corpul II de armată Corpul I de armată I Namir» __________________________________________ _ I comandamentelor Eșițl Eșițl ci țjjBȚpaSuoa J | | | 1 1 1 1 1 1 1 । 1 1 । । 1 1 1 1 1 1 | | pumiopK | 1 1 1 1 | 1 | 1 1 | 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ’5> A V Garnisonele Numirea O « Observații Garnisonele Numirea V V 'ta' A Observații corpurilor de trupă 4? a corpurilor de trupă V ca l a "â w Numirea • K o Pri w Aflațl Intrațl ț cri comandamentelor Aflațl Intrațl > U Pri Reg. Dolj No. 1 3 2 2 3 7 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 II 4 1 Gal. 1 Focșani » Vâlcea No. 2 9 2 2 11 Batalionul 3 vânători 1 2 9 Teiși 6 Galați » Olt No. 3 2 1 3 2 Reg. 2 geniu 14 3 15 lBu^.4T. iGal Craiova . I Meh. No. 17 5 1 1 6 • Galați „ Prahova No. 7 5 1 6 3 Buc. 4 T. 2 Gal R.-Vâlcea » Gorj No. 18 2 1 1 2 Focșani „ BuzăU No. 8 3 1 1 3 Buc., 7 T, 1G. Slatina » II Rom. No. 19 3 1 1 Ploesci „ R.-Sărat No. 9 4 2 2 , 4 Buc., 61 Galați T.-Severin . a Rovine No. 26 2 13 Buzăh „ Putna No. 10 11 2 9 _ 2 Gal. 1 Focșani T.-Jiu » Calafat No. 31 14 2 R.-Sărat „ Șiret No. 11 1 3 11 3 Teiși 3 Tulcea Caracal » 1 artilerie 2 1 Focșani „ V lalom. No. 22 11 1 62 tLa Galați Filiaș (Craiora) » 5 » 4 3 Galați ,, VI Tecucifi No. 24 33 2 6 3 La Constanța Calafat » 9 „ 2 2 Călărași „ Mircea-Vodâ No. 32 2 2 1 6 Buc., 1 Galați Craiova » 1 călărași 1 . 1 Tecuciu „ 3 artilerie 7 1 16 10 \3 Târgșor Pitescl » 2 v 1 1 Mizil » 1 » 9 1 3 4 3 Buc.2 T. 16 Iași Craiova » 9 1 i 1 4 Craiova 7 Teiși Brăila 11 7 35 5 1 79 Buc.lT.31 Iași Caracal Eseadronul 1 tren La Craiova Focșani „ 3 roșiori 1 1 1 IBuc. 3 Teiși T.-Severin Comp.l de subsistență La Teiși Slobozia „ 5 călărași 1 17 8 1 Buc. 2 Iași Craiova „ 1 sanitară 1 Buc. 1 Teiși Ploesci „ 6 11 2 2 Bac. 3 Iași * „ „ sub-oficierl Ti Îl 1 1 1 1 i-1 1 ta 1 h 1 | 1 to | co i-i i-i | a* ț-s | 1 ta 1 i-1 | | [ ș_i to | | | 10 1' 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 | 1 | 1 1 1 | II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 | | | 48 La Craiova Focșani „ 12 . „ 128 II 1 1 1 1 1 1 1 1 - g| 1 1 | 1 1 1 | 1 1 -e 1 44 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 111 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 । 1 1 I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 | 1 | | 1 1 1 1 1 | | 1 1 1 | | l 145 .44 Buc. 8 Teiș. Bistrița Scâlă fiilor de militari 1 5 1 10 Bue. 3 Teiși Buzâii Compania 3 sanitară 24 6 21 «(80 lași Craiova Comenduirea garniso. 5 2 5 1 Craiova 1 Teiși Galați Eseadronul 3 tren 83 53 111 *6 B. 30 I. 8 Bot. B Inchisârea militară 34 1 31 La Craiova Târgșor Divisionul de asediii 3 3 4 2 Buc. 4 Teiși n Tăbăcăria armatei 8 4 7 La Craiova T.-Ocna Comenduirea garniso. 2 2 3 2 Teiși 10 Iași Bucovăț Suma 4 2 4 La Teiși Berlad Inchisârea militară 4 82 5 La Iași ’ Bucuresci Batalionul 1 vânători 4 1 4 La Teiși Iași Suma 128 2 132 La Iași n Reg. 1 genii! 3 1 2 11 Buc. 20 Teiși Divisia Dobrogea Corpul IV de armată Corpul III de armată Roman Batalionul 4 vânători 31 1 44 La Iași Pitescl „ Argeș No. 4 11 1 8 2 Buc. 6 Teiși Piatra Reg. Cantemir No. 12 6 2 6 3 Buc. 9 Iași Giurgiu „ Vlașca No. 5 2 1 2 La Teiși Fălticeni „ Șt«fan-Cel-Mm No. 13 6 3 12 1 Teiși, 2 lași Bucuresci „ Mihaia-Viteazu No. 6 16 5 16 La Teiși V asluiU „ Roman No. 14 5 1 4 1 Buc. 7 Iași T.-M8.gurele „ Teleorm. No. 20 7 2 7 La Teiși Bacău „ Răsbo. No. 15 5 1 3 2 Teiși 2 Const. BucnrescI „ IV IlfovNo. 21 4 3 4 3 Buc. 5 Teiși Dorohoiu ,, Suceava No. 16 8 1 5 La Tulcea Tergoviște „ IU Dâmb.No.22 20 2 23 1 Buc. 1 Teiși Roman „ VIIRahova No.25 7 157 12 10 Tulc. 25 Con Găesci „ Badu-Nogn No. 28 3 2 6 4 Buc. 12 Teiși Botoșani „ BacăU No. 27 2 48 3 C.-Lung „ Muscel No. 30 20 1 20 La Teiși Iași” „ VIII Dragoș No.29 5 8 Bucuresci ,, 2 artilerie 13 9 2 Buc. 2 Teiși Roman „ 4 artilerie 1 1 Chitila » 8 >> 5 6 13 Buc.8 T. 2 Gal. Botoșani » ® » 1 2 Bucuresci „ io 11 11 3 Buc. 17 Teiși Iași „ 12 , 2 376 Pitescl ,, 1 asedifi 13 12 1 Buc. 8 Teiși » „ 7 călărași 322 4 Giurgiu ,, 2 roșiori 2 2 3 Buc. 3 Teiși >> „ 8 „ • 1 Bucuresci ,, 3 călărași 7 1 2 Buc. 9 Teiși >» » 11 3 35 l> „ d M 5 7 5 Buc. 7 Teiși »» Escadron. 2 gendarml 1 "40 n » 10 „ 2 4 La Teiși »» „ 4 tren 83 45 5, Eseadronul 2 tren 1 1 1 Buc. 6 Teiși »» Compania 2 gendarml >5 Compania 2 sanitară 3 1 3 Buc. 1 Teiși Constanța „ 4 sanitară 1» „ 1 gendarml 3 La Teiși Tulcea „ 4 subsist. - JI ,, de administ. La Teiși Constanța Scâlă fiilor de militari 33 „ depositeior La Teiși » Comenduirea garniso. U Divisionul gendarml >» Inchisârea Galata 1) Scdla de oficieri n Suma 11 „ „ aplicație 35 Batalionul 2 vânători M „ „ echitație Reg. Dobrogea No. 33 87 1 48 Lăculețe Manutanța armatei „ 1 roșiori 55 18 28 Tergoviște Arsenalul de constr. Eseadronul 1 călărași Nucet Comenduirea garniso. » 2 „ Inchisârea militară Comp.3 de subsistență Pirotechnia Divisionul artilerie Pulberăria Secția sanitară Arsenalul de deposit 204 26 33 --- --- 197 Comenduirea garniso. Depositul de remontă Inchisârea militară Herghelia armatei Suma Suma flotila] Galați Flotila --- 1 FIECAFITUT.ATIE Garnisonele Numirea corpurilor de trupă g (Craiova Corpul I de armată............... di Bucuresci H ^11 »» ...... ....... S Galați >» iii >1 » .............. rt 9 [Iași »» IV >» H .............. a Constanța O [Galați O Total . . . Aflațl Intrațl Eșițl 1 Vindecați 1 | Congediațll Reformați | 51 7 10 _ _ 48 204 26 33 ------ ■--- 197 128 61 44 --- --- 145 322 211 157 --- --- 376 87 1 48 --- --- 40 55 18 28 --- --- 45 847 324 320 --- --- 851 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4209 BULETINE METEOROLOGICE DIN JUDEȚE In diminâța de 26 Septembre (8 Octombre) i892 Adjud .... Alexandria . . Baia-de-Aramă Babadag . , . Bacău .... Bălăci .... Balta-Albă Bechet .... Berlad .... Bistrița .... Botoșani . • . Brosceni . . . Budesci .... Buhuși .... Burdujeni . . Buneii .... Bâlțătesci . . . Calafat .... Călărași . , . Câmpina . . . Câmpu-Lung . Caracal .... Ceatal .... Cerna-Voda Cetate .... Chilia-Vechiă . Codăesci . . . Corabia .... Cozia.......... Curtea-de-Argeș. Călimănesci . . Domnesci . . . Dorohoiu . . . Drăgășani • . Drăgănesci . . Drânceni . . . Nor...................14+R. a ........................14+ • a ......................12-j- » Vânt .....................11+ " Variabil, nor . . #. . . 12+ • Plâe......................14+ » Senin, nor................15+ » Nor.......................12+ » Nor, vânt.............164 ’ Nor, senin............104 ’ Senin.....................1⁴+ ’ » ....................8-j-¹ ” Nor.......................14+ ” Nor, plâe.................12+ ’ Plâe......................13+ » Senin, nor ..... 15+ » ........................13+ » , 10+ » Senin, nor................13+ • Plâe . ....................⁹+ ’ Plâe, nor.................ⁱ⁴+ ’ Vânt.....................114- ’ Nor......................114- ’ Senin.....................13+ » Nor.......................1⁷+ ’ Variabil...................⁹+ ” Senin....................1²4" ’ Câță, plâe.................9+ » Nor..................134- • Senin, plâe...........10+ » Variabil, plâe .... 1⁴+ • Variabil, p. plâe . . • 11+ ” Nor . . ...................104- • Darabani . Fălciu . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci . Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . Herța . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivesci . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . ■ Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . 1 Panciu . . Nor, plâe..........13+R. Senin, nor.........14-j- a Senin, plâe........12+ » Nor................14+ » Senin, p. plâe .... 15+ » Nor................14-f- » Senin, p. plâe .... 12-j- » Vânt ..............12+ » Variabil...........13-j- » Nor................1²+ » Senin, plâe, nor . . . 14+ a Nor,senin..........10+ a Nor, vânt..........10+ a a ■■■■■■■• 10+ a a ........ 14+ a Vânt ..............13+ a Nor................12+ » Vânt ....... 11+ » Senin, plâe........13-j- „ Nor, Marea agitată . . 13+ • Senin, nor..........12-f- ⁰ Nor, plâe ...... 10-4- » a ■■...■■« 15-j- » Variabil, nor........13-f- » Senin, plâe.............9+ a Vânt...................10+ » Senin, nor...........12-j- a Nor..................10-j- » Liniștit.............12-j- ” Senin.................15+ » a . ...............15-j- » Variabil, nor .... 13-f- » Pașcani .... Variabil, plâe .... 11+R. Pătărlagele . . Senin, nor.......13+ » Piatra .... Nor, plâe.......11-j- ” Pitesci .... Plâe............10-j- ■ Piua-Pietri . . Nor'.............11+ ” Pleșcoiu .... Senin, nor ..... 12-j- a Ploesci .... Nor, plâe.......14-f- « Podu-Turcului . a ........ 13+ « Predeal .... Variabil, plâe . . . . 11+ » Puciosa .... Plâe...................8-j- ” Rămn.-Sărat. . Senin, nor...............15+ » Râmn.- Vâlcea . • ..............13-j- » Rîu-Vadului . Vânt, plâe.............10-j- » Eoșiori-de-Vede.. Nor ...................13-j- » Rădăuți . . . Nor, p. plâe..............7 + ” Salinele-Mari . Variabil, plâe .... 11-j- « Săveni .... Nor, p. plâe.............10+ » Sinaia .... Semn, plâe...............12+ » Slobozia • . . . Nor....................11-j- » Spineni .... Plâe.....................11+ » Stefănesci . . . Nor....................13-j- » Slănic .... Strunga .... Tecuciu .... Variabil, nor .... 13+ » Tergoviște . . . Nor....................13-j- » Tergu-Frumos . Senin, nor.............13-j- ” Tergu-Jiu . . . Nor...................12-j- » Zbicea .... Vânt...................12-j- a Urlați .... Nor...................10-j- » Urziceni ... » 14+ ” Văleni . . . . a ....................12-j- » Vasluiu .... Variabil................9-j- » Verciorova . . Plâe...................13-j- a Vulcan .... Senin....................12+ a Zătreni .... Nor, senin ..............11+ » Zimnicea . . . Plâe ..................14-f- » In dimineța de 27 Septembre (9 Octombre) 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buziu . . . Bâlțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Nor....................... Senin.....................⁷²+ ” Plâe......................ⁱ²+ ” Câță......................ⁱ⁰+ " Senin......................⁹+ ” . ......................;²+ . a .....................9-j- ₙ Variabil, ceță . . • • 12 + • Senin, plâe...............10+ • ........................13+ • Plâe.................• ⁸+ « $ Nor, senin Senin . a • a • Variabil, nor . . • • Nor...................... Senin..................... Câță...................... Senin..................... » • •••••• Câță..................... Variabil.................. Senin..................... Variabil, senin . . ■ • Senin..................... 12+ » 10+ . 16+ « 13+ » 11+ • 13+ » 9-j- » 10-j- a 10+ » n+ . 13+ . 12+ * 10-j- . 10+ . 9+ . 10+ . , 12+ ⁰ . 10+ » . 12+ » . .................... » Pâclă.................» Darabani Fălciu Folticeni Ferbinți . Filiași. . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Ivesci Isaccea . Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Miză . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin . ...........11+R. ........................12+ » Variabil............9-j- » a ................24+ a Senin, nor...........13+ ” Pnțină plâe, senin . . 10+ a Senin, nor...........12+ » Câță.................12+ » Puțină plâe, senin . . . 12+ » Plâe, variabil .... 8 + a Senin, plâe..........11+ • Nor, variabil . . . . 12+ » Senin................14+ a Senin, nor...........10+ a a ......................12+ a a .■■■■■■ 8 + « Câță.................10+ a Plâe, senin .... 8+ » Senin, Marea calmă . . 14+ » Senin, nor...........13+ ” Senin, vânt..........11+ » a ■■■■■•■ 10+ a a .................... 16+ a a ....... 12+ a * H+ * Variabil.............11+ » Senin..............14-j- » Variabil, senin .... 12-j- a Senin..............12-j- » a .■•••.. 19-j- a ^Variabil, senin .... 12+ a Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turculuz Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vălcea Rîu-Vadului Roșiori-de- V edf Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tccuciă . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin..................9+R. a ....................1⁴+ p a ................ . 9-j- a Senin, variabil .... 9+ a Nor, senin...............11+ a Senin....................14+ ” Variabil...............12-j- ’ Senin,nor...............8-j- a Variabil................7-j- a Nor.................... 7-j- » Senin....................1⁴+ ’’ a ....................12+ a Variabil, nor .... 9+ a Senin....................12+ a Variabil, senin .... 10-j- a Senin...................8-j- a Senin, nor.............12-j- » » H+ ” a ■ ■ ■ • • ■ • 12+ a Nor....................15-j- a Senin, nor................9+ a a ....................11+ a Variabil, senin .... 10+ a a ........................H+ ⁰ Câță.....................10+ a Nor.....................9-j- a Senin ....... 16-j- a Nor......................13+ » Variabil...............10-j- a Senin..................12-j- ⁰ Variabil.................12+ » Senin, plâe............12-j- a ......................... » f BULETIN ATMOS FE RI C No. 283 1 OBSERVAȚIUNI: De la 26 Septembre (8 Octombre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela25Sept. (7Oct.),orele8sâra. t Barometru î? Vântul Temper. Baro- Vântul redus laO° și la Temperatura Starea extr. metru Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel aerului .2 ® « red.la a A CO © A. 0° și la a Xk Ci a. cerului £ N n cerului 1 Observ. Variaț. Observ. Variaț. s Em s mărel Em O xe D Em Bucuresci. . 759-4 --- 2.9 16.0 + °-5 89 N I L noros --- 27 13 760.0 18.9 --- --- 1. noros T.-Severin. . 759-9 ------ 10.4 99 SSE I *3 20 10 760.1 16.6 NNE I ' Craiova . . . 762.1 --- 2.2 16.0 + 1.0 87 NW I acop. --- 25 15 762.5 20.0 SE 2 acop. Câmpu-Lung --- --- 14.9 + 3-6 92 --- f. noros 2 23 11 --- 14.8 N 4 » Slatina . . . 761.7 --- 1.9 16.2 Ț- 0.6 75 w 2 noros 26 25 15 761.7 20.0 NE 3 ploie Caracal. . . 768.0 --- i-9 18.2 + 4-2 84 w I f. noros 15 28 16 762 I 20.0 W 2 f. noros Ruși-de-Vede ------ --- --- --- --- _ I 27 13 --- --- --- --- ------ T.-Măgurele. 762.0 --- 0.6 18.3 + 3.8 76 --- --- i. noros --- 20 16 760.4 22.6 --- --- £ noros Giurgiu . . 768.9 --- 1-7 18.4 4- 4-o 77 E I acop. --- 26 13 759-3 21.7 --- --- senin Sinaia . . . 763-1 --- 1.8 13-6 + 5-2 ---. NW 2 6 19 13 763-0 14.4 wsw 2 acop. Brăila . . . 760.4 --- 1-7 20.0 -j- 2.0 63 SW 1 --- 25 18 760.0 18.8 SE 5 f. noros Constanța . . 759-9 --- 21.6 + 3-4 82 S 7 f. noros --- 27 20 762.3 20.8 S 5 noros Starea Măre! f. rea Sulina . . . 760 9 --- 3-2 20.4 -|- 0.2 74 S 3 p. noros --- 24 19 762.9 18.8 S 3 p. noros „ „ potrivită. Focșani . . Iași .... 760.0 --- 4-3 18.1 + 2-7 91 S I piâie --- --- --- 764.0 20.1 s 1 noros Sofia (Bulg.). 761.5 2-7 14.8 -j- 4-6 97 S o acop. 2 25 8 761.2 16.9 --- --- acop. Athena . . . De la 27 Septembre (9 Octombre) 1 ?92, orele 8 dimineța. De la 26 Septembre (8 Octombre) 189 t,orele 8 sâra. Bucuresci. . 760.9 + *-5 16.0 0.0 66 N I p, noros --- 27 1 759-5 19.1 w > . f. noros Apa căzută in următorele stațiuni udometrice de la 8 Octombre st. n, 1892. Cifrele de mal jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plâe sati din topirea răpe^eî : T.-Frumos 0.4; Găesci 1.1; Folticeni 5.3; Calafat 0,9; Mihăileni 6.9; Pitesci 2.5; Jiu 6.5 DorohoiS 4.2; Slatina 2.6; Qcnele-MarI 2.4; Severin 6.6. P11 E ȚI’ Ss € E16 E A LE Si 016 Violările făcute Prețul de mijloc țliua și luna Locul unde s’afl Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vag6ne, cu care s’aă făcut vtn- vîndut șlepuri) magazie $8rile sad cară Lei Bani 24 Sept. Brăila Grâii..... Libre 53 3/4 Hectolitri 1.400 Șlep Hectolitru 8 15 a 9 9 » • ••••• 56 i/4 „ 1.100 * , 8 50 9 fl ...... 57 V, , 6.100 9 9 25 9 » •••••• 56 550 Magazie , 8 55 25-26 , 9 9 • 58 „ 2.950 , 9 55 •n Porumb..... , 57 V8 , 6.000 Șlep , 7 --- Meiii...... 58 2.150 Caic 4 85 23 , Constanța Grâu...... . 56-58 . 1.851 In oraș 9 25 9 Orz....... , 44-46 . 7.263 9 , 4 35 ♦ Secară ..... , 50-52 „ 2.457 9 * 6 65 In.......> --- 1.622 H - ■ " W * M Rapiță..... --- 635 9 . 6 --- Meiu...... --- 512 * . 4 35 24 , Grâu ...... , 56-58 , 1.624 fl 9 Orz. . • ■ ... . 45-47 , 8.231 9 4 30 Secară..... „ 49-52 „ 2.573 9 , 7 ---- 9 w In........ --- , 1.571 g , 11 35 * « Rapiță..... --- , 512 fl 5 80 c 9 Meiu...... --- 1 „ 1.367 fl 4 20 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4211 RAPORT CONSULAR CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI DIN BERLIN I. Raport economic pentru semestrul Octombre 1891—Aprilie 1892 PARTEA I a) Cestiuni de politică comercială și cu deosebire nouile tratate de comerciti Negociările privitore la nouile tratate de comerciu cu Austro-Ungaria, Italia, Belgia și Elveția aii ocupat, cu deosebire în tot cursul iernei trecute, atât opiniunea publică cât și Reichstagul. Părerile alcătuite au fost forte împărțite. Clasele agrare au luat o posițiune îndă- rătnică față cu reducerea plănuită a taxelor vamale la cereale de la 5 mărci la 3 V₂ m. pentru 100 kgr., cla- sele industriale se tem de o îndrumare în principiii pe căile liberului schimb, și se plâng că cu privire la multe din posițiunile tarifului nu s’a ținut în deajuns sâmă de interesele germane. Pe de altă parte ’și au manifestat multe și însemnate clase sociale voința pentru tarife convenționale, adică pentru tratate comerciale, aștep- tând prin acesta o reducere însemnată de taxe și o tre- cere treptată la o politică de liber schimb. In sfârșit tratatele comerciale ati fost priimite de Reichstag cu o mare majoritate și opiniunea publică a ajuns la părerea că urmarea tarifelor n’are tocmai acea însemnătate de principii ce ’i se atribuia în lupta în- cinsă. Folosul tratatelor de comerciu nu este tocmai * atât de însemnat cum se credea ; pagubele, mal cu semă cele pricinuite prin' reducerea taxelor vamale la cereale, sunt de asemenea mai puțin însemnate de cum se aștepta. In general se recunosce acum folosul ce presintă un teritoriu comercial și economic ca acel alcătuit de Ger- mania, Austro-Ungaria, Italia, Belgia și Elveția, și sta- bilitatea ce s’a dat schimbului bunurilor economice prin lungimea timpului de 12 ani. Guvernul imperial a dat de asemenea să înțelegă că el zăresce în acestă stabili- tate a tarifelor cu deosebire folosele nouilor tratate de comerciu și că se va feri în tot-d’a-una de a urma poli- tica comercială și economică a principelui de Bismark, adică de a le ciunti pas cu pas. Acestă posițiune a gu- vernului imperial este aprobată de tote clasele produc- % tive ale Germaniei și opiniunea publică s’a liniștit în general și s’a împrietenit cu nouile tratate de comerciti, cu tote că în deosebite părți se mai aud, cum este firesc, și nemulțumiri. Tratările pentru încheiarea unui tratat de comerciti între România și Germania urmâză și întâmpină, dupe cum aud, în deosebite puncte, greutăți. Eti aci nu pot de cât să exprim dorința de a vedea aceste tratări cât mai grabnic ajunse la sfârșit, pentru ca România să ia 'j parte la folosele ce isvorăsc din tratatul cu Austro-Un- I garia, mai cu sâmă cu privire la cereale, și pentru ca Ger- mania să potă spori și mai mult relațiunile ei indus- triale și financiare cu România, cari s’ati alcătuit în ultimele decenii pentru folosul ambelor State. Cu Spania urmâză de asemenea tratările, cari sunt pentru Germania cu deosebire grele, pentru că Spania caută a atinge pentru articolul principal de export al Germaniei — pentru spirt — cu deosebire din cause po- litice, o taxă vamală aprope prohibitivă. încercările Statelor-Unite din America de Nord de a’șl asigura prin tratate piețele Americei de mijloc și din Sud sunt privite cu multă îngrijire de comerciul și guvernul german, cari sunt nevoite a căuta cu ori-ce chip manținerea exportului german în țările acestei părți de lume. Relațiunile comerciale între Germania și Statele-Unite ale Americei-de-Nord au suferit din unele puncte de ve- dere prin actul Mc. Kinley. Mai cu sâmă industria tex- tilă saxonă și rhenană a fost greu încercată prin scăde- rea exportului. Exportul total al Germaniei în America- de-Nord a scăzut, dupe raportele consulatelor generale din Berlin și Francfort pe M., de la 101.941.080 dolari în 1890 la 88.613.107 dolari în 1891, adică cu 50.000.000 mărci. b) Starea și legiuirea economică Starea claselor productive n’a fost tocmai îmbucură- tore în anut trecut. Recolta a fost din noti nemulțumi- tore și Germania a fost nevoită a’șl satisface cerințele în materii alimentare prin importul din străinătate și cu prețuri suite, mai cu semă din causa recoltei neîn- destulătore din Rusia. Lipsa a fost cu deosebire acope- rită prin importul din America-de-Nord ; acâstă stare de lucruri n’a fost totuși favorabilă prin darea înapoi a exportului german în aceste țări. Nevoia printre clasele muncitore a fost numai parțială. Turbură ri le de strade, ce ati avut loc în Berlin acum câte-va luni, nu ati avut nici o însemnătate seriosă ; ele aii fost cu deosebire neo- rândueli provocate de proletari. Cu alcătuirea legiuirilor social-politice s’a urmat înainte. Printre acestea pot fi numite cu deosebire proiectele de lege ale imperiului cu privire la modifi- carea și completarea ordine! industriale și a legei pen- tru casele de bolnavi, precum și novela prusiană la legea minelor din 24 Iunie 1885, prin care se întind și asu- pra lucrătorilor montani disposițiunile din noua ordine industrială, privitore la lucrători în general. Nouile disposițiuni ale ordinei industriale se refer cu deosebire la munca femeilor și a nevârstnicilor, precum și la ser- barea Duminicei. Gu tote că socialiștii ’și ati dat și în anul trecut tote ostenelile pentru a cuceri terenuri noul, ea a perdut totuși în intensitate, dupe cât separe, în loc să câștige. în- lăturarea legei excepționale cu privire la agitațiunea socialistă n’a avut nici o urmare însemnată, cel puțin în înțelesul temut de public. piua de 1 Maiu,? din care agitațiunea pornită din Paris voia să facă o sărbătore universală, s’a petrecut în Germania fără nici o turbu- rare; în cercurile muncitorilor nu s’a arătat de cât un interes slab pentru o atare demonstrațiune. Greve mal 4212 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 mari n’au avut loc de cât în ramura tipografiei; greva însemnată în acâsta ramură, dupe părerea tutulor ne- părtașilor forte nedrâptă, s’a sfârșit cu o învingere to- tală a muncitorilor și a contribuit numai a discredita și mai mult la muncitorii pacinici atare agitațiuni. Cele- alte greve, în deosebite alte ramure de producțiune, au avut aceeași sortă. Starea puțin favorabilă a industriei mai cu deosebire în ramura montană, în industria ferului și textilă, precum și în industria construcțiuni- lor, este cu deosebire de asemenea puțin menită a aju- tora atare mișcări. Greva cea mare, care urmeză și a- cum, a lucrătorilor în ramura cărbunilor din districtul Durham, în Anglia, n’a avut nici o urmare pe conti- nent și în Germania și nu s’a bucurat de nici o ajuto- rare. In sinul socialiștilor încep acum a se ivi semne de desbinare, mai cu semă că părtașii mai luminați ai par- tidului caută cu ori ce preț a scăpa de influența condu- cătorilor de până acum. Mișcarea n’a perdut însă prin acâsta mult din însemnătatea ei; din contra, se pote (Jice cu drept cuvânt că a început a se arăta semne de destrăbălare și tendințe contra ordinei sociale date în legătură cu demonstrațiuni și atentate anarchistice în Francia și Spania, care predic o decădere a organisațiu- nei social-democratice, și prin cari elementele liniștite din clasa muncitore,—cari de altmintrelea formâză cea mai mare parte, — încep a se depărta din ce în ce mai mult de vechile agitațiuni. Cu tdte acestea atât puterea publică, cât și clasele burgheze observă cu multă luare aminte întrâgă mișcare a claselor muncitore și desvoltă cea mai mare energiă pentru a le împedica, la un moment dat, să nu răstorne ordinea socială prin tumulte în mase și prin desordine și a pune mâna pe guvern, fie chiar local și pentru scurt timp. Anul trecut a fost primul an al activităței legei pen- tru asigurarea în cas de bătrânețe și invaliditate. Din 173.668 cereri au fost satisfăcute 132.919, cari re- presintă peste tot o sumă de 16.625.850 mărci. Aju- torul acordat de imperiu s’a urcat la 6.645.850 mărci; restul a fost acoperit de cei îndatorați prin lege. Afară de acâstă asigurare pentru bătrânețe și invali- ditate mai există și asigurarea pentru accidente. Su- mele plătite pentru cererile presentate în anul 1891 s’au urcat la 25.918.000 mărci față cu 20.315.320 mărci în anul 1890. De ore-ce cheltuelile pentru aceste asigurări sporesc din an în an, se pote lesne judeca, din cifrele de mai sus, de ce sume este și va fi mai cu sâmă nevoie în viitor pentru acâstă instituțiune. Cotisațiunile îndatoraților prin lege aiî fost în chip natural forte mari, de ore-ce trebue a se alcătui pentru viitor nu numai renta anuală, dar și o restituire de capital și un fond de reservă pen- tru viitor. De amintit mai este și noua lege prusiană cu pri- vire la impositul pe venit, Prima încercare făcută cu acâstă lege, care impune îndatorirea declarațiune! per- sonale, a dat un spor de venituri de 46.000.000 mărci, și anume ca urmare a îndatorire! declarațiune! venitu- lui. Acest spor se datoresce însă mai cu deosebire și pu- nere! la imposit a personelor juridice, societăți pe ac- țiuni, etc. n. Raport special asupra importului si exportului, comerciulul și industriei Faptul observat de un șir de ani, că importul în Ger- mania întrece exportul, s’a observat și în anul trecut. Importul s’a urcat în anul 1891 la 4.403.404.000 mărci, exportul la 3.339.755.000 mărci. Importul a întrecut deci exportul cu peste un miliard de mărci; în anul 1890 s’a urcat importul la 4.015 mi- lione, exportul la 3.166 milione, diferența s’a urcat deci la circa 850 milione. Tot cam acest raport a avut loc și în anul 1889, pe când în anii trecuți diferența n’a fost atât de mare. De și întâlnim la tote poporele culte mai vechi, cu deosebire la englezi și francezi, regulat același fenomen, că importul este mai mare de cât expor- tul, mai cu deosebire pentru că o parte din import re- presintă o parte din contra-valorea intereselor plătite de străinătate către aceste popore, totuși sporirea im- portului la germani are ca cause mai cu semă recoltele cele slabe din anii din urmă, și faptul că industria ger- mană a trebuit a lucra în anii din urmă mult pentru acoperirea cererei lăuntrice (construcțiuni de drum de fier și lucrări pentru întărire). a) Producțlunea agrară 1. Cerealele Resultatul slab al recoltei din anul trecut ’l am amin- tit în trecutul meu raport. Cu deosebire aiî suferit în iarna anului 1890—1891 de ger semănaturile secarei, vâra a fost rece și ploiosă și fructele s’au recoltat de asemenea pe timp umed, ast-fel că recolta a suferit ca- litativ și cantitativ. Grâul n’a suferit tocmai atât, totuși căușele amintite mai sus au avut și asupra lui o influență ore-care. Cu deosebire a suferit însă recolta cartofilor. Pentru că în același timp a avut loc în Rusia o re- coltă săracă, prețurile au început a se ridica repede, mai cu semă pentru secară, care formâză un obiect prin- cipal de export din Rusia. Poprirea cunoscută a Rusiei pentru exportul secarei, mai târziu și pentru alte ce- reale, a contribuit mult la înăsprirea acestei suiri în prețuri, cu tâte că până la intrarea în vigore a poprire! s’aiî exportat din Rusia cantități destul de însemnate în Germania. In general însă cererea germană a fost aco- perită de America. Prețurile aii variat în cursul anului pentru grâu de la 185—190 m. în Ianuarie 1891, la 225—230 m. în Decembre, și la secară de la 175—180 m., în Ia- nuarie, la 230—240 în Decembre 1891. De la acest timp încoce a avut loc din nou o scădere; acum grâul no- tâză 189,83, și secara 197,75, tote pentru tona de 1.000 kgr. Prețul pentru 1 kilo pâne de secară s a suit în același timp de la 71 pfenigi la 86 pfenigi, față cu r r r 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4213 50 pfenigi în luna Ianuarie 1888. întrebuințarea porum- bului la alcătuirea pânei nu a găsit o răspândire în- semnată, cu tote că s’au făcut destule încercări în acestă privință. Importul total s’a urcat pentru grâu în anul 1891 la 906.761 tone față cu 672.903 tone în anul trecut. In ceea ce privesce schimbul cu România avem ur- mătărele date: S’au importat de Germania din România următorele cantități de chintale metrice în cursul timpului de la 1 Ianuarie 1892 până la 30 Aprilie 1892: Grâu ........ 371.625, Secară........... 85.750, Orz. . . . '. . /. . 227.992, Rapiță........... 2.865, Porumb.......... 271.475; din Germania în România nu s’a exportat cereale, în cursul acestei periode, nimic. 2. Spirtul Producțiunea spirtului a descrescut în cursul anului 1891 din causa recoltei slabe a cartofilor. Ea s’a suit la 2.920.284 hecrolitri față cu 3.144.800 hectolitri în anul trecut; cu deosebire a dat înapoi exportul (mai cu sămă spirtul rectificat sau așa numitul „spirt"), de la 359.335 (100%) la 176.262 hectolitri (100 %). Prețul spirtului brut a fost supus la schimbări destul de însemnate în cursul timpului. El s’a suit de la 47—48 m. în Ianuarie, la 50—51 m. până în Maiti, a scăzut apoi în Iunie la circa 46, pentru a se ri- ridica până în Noembre la 51—52 m.; în Decembre a avut loc din nou o scădere mică, iar de la acest timp încoce piața a fost slabă. In spirt n’a avut loc nici un schimb cu România în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892. 3. Producte oleoginose și grăsimi Și în produsele oleoginose recolta a fost nemulțumi- tore în Germania; lipsa a fost totuși acoperită prin importul îndestulător din India, ast-fel că morile și tabricele de uleiuri din Germania au putut lucra fără întrerupere. Recolta cea slabă în aceste producte a avut drept re- sultat la început o suire de prețuri, care a fost ridicată apoi de speculanți peste măsură. La sfârșitul lui Octombre a notat uleiul de sfecle mărci 83, adică cu 13 mărci mai mult de cât în (Jiua trecută. Mai târziu cererea de pe piață a fost satisfă- cută în deajuns, cu deosebire prin importul din India, și mersul a devenit mai liniștit. Asupra mersului pieței cu privire la mărfurile grase (seu, untură, etc., etc.) nu. se pote raporta mai nimic important. In uleiuri și unsori n’a avut loc nici un schimb cu România în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892. 4. Zaharul Fabricațiunea zahărului de sfecle în campania 1891 până la 1892 a fost ceva mai neînsemnată de cât in anul trecut, fapt pricinuit de altmintrelea de recolta sfeclelor. Producțiunea a scăzut la 1.280.000 tone (a 1.000 kilo) față cu 1.330.000 în anul trecut. Piața a fost în cursul anului liniștită. Prețul a rămas aprope în tot cursul anului la 16 mărci pentru 100 kgr.; în primele luni ale anului, el s’a urcat la o scară mai suită și numai în August, dupe ce a fost cunoscută recolta, el s’a urcat la 18 mărci. Totuși acest preț nu s’a putut manține din caiisa re- coltelor mulțumitore, ce a avut loc în alte țări produ- cătore de zahăr (Austro-Ungaria, Francia, etc.) Din a- cestă pricină prețul a că^ut deja în Septembre la 16,45 mărci, urmându-se de la acest timp încoce când la ceva peste 16 mărci, când la ceva mai jos, fără a trece peste 17 mărci sad a scădea sub 15 mărci. Consumațiunea zahărului în Germania se ridică acum la 8,4 kgr. de om. Schimbul cu România a fost neînsemnat; el s’a urcat la următârea cifră: S’a importat de România din Germania, de la 1. Ia- nuarie până la 30 Aprilie 1892, următorele cantități de câte 100 kgr. neto: Candel și zahăr în căpățîni 186. 5. Vitele Schimbări în cultivarea vitelor nu sunt de semnalat. Temporar s’ati audit multe plângeri cu privire la moli- mele de vite, totuși ele au fost respândite mai mult în : Germania de Sud și mai puțin în cea de Nord. Prețurile vitelor și ale cărnei s’au suit în chip vădit de la mijlocul anului trecut încoce, de ore-ce recolta cea rea a influențat și acest mers al pieței, totuși acestă suire n’a fost atât de însemnată ca la cereale. Prețul de mijloc a fost în anul 1891, de m. 110,93 pentru boi, . de 102,17 m. pentru porci, de 101,88 pentru viței și de 98,34 pentru berbeci și anume pentru 100 kgr. I Aceste prețuri ar fi fost și mai suite, dacă nu ar fi avut loc înlăturarea măsurilor de poprire a vitelor în Germa- nia, de amintit este aci cu deosebire înlăturarea popri- re! pentru carnea de porc și slănina americană; cu deo- ¹ sebire din acestă pricină prețul carnei de porc a dat ; înapoi față cu anul trecut de la 115,68 pentru 100 kgr. *. în 1890 la 102,17 pentru 100 kgr. în 1891. 6. Coloniale, etc. ’ In privința mersului pieței pentru mărfurile colo- j niale, drogueriilor și productelor chimice nu se pote I raporta nimic mai însemnat. J Schimbul dintre România și Germania a fost urmă- torul: I S’au importat de Germania din România de la 1 Ia- nuarie până la 30 Aprilie 1892 următorele cantități | de 100 kgr. neto: | Nuci 163. i MONITORUL OFICIAL 4214 ln timpul din urmă publicul german a Început a da atențiune și vinurilor române. Firma lohann Ott și Mayer de aci s’a supus pentru vinurile importate din România unul control ore-care din partea guvernului român. Dupe raportul chimistului jurat de aci, D. Dr. Bischoff, care a analisat vinurile române minuțios, cu- prinsul vinurilor române este forte lăudabil; vinul roșu românesc este în calitate de o potrivă vinului de Bor- deaux și vinurilor mai bune italiane. Neapărat că publicul german trebue să se obicinu- iască încetul cu încetul cu vinurile române, cu care chip vinurile române vor găsi de sigur în viitor o bună cerere în Germania, atrag deci atențiunea producători- lor și comercianților de vinuri din România de pe acum asupra acestui punct. Un schimb cu România n’a avut loc de la 1 Ianuarie încoce. 8. Petroleul Piața de aci este dominată aprâpe cu desâvîrșire de petroleul american și numai în mică parte importă pen- tru consumul Germaniei și societatea de naphtă rusă din Baku petroleu pe piețele nostre. Ce influență vor avea tendințele de monopolisarea petroleului, între- prinse de Standard Oii Company, nu se pote prevedea de pe acum. Cu privire la petroleu voiu căuta de acum înainte a urmări cu băgare de semă mi^locele prin care petroleul românesc ar putea găsi căutare în Germania. Un schimb cu România n’a avut loc de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892. V) Industria montană și a metalelor 9. Cărbuni de piatră Industria cărbunilor s’a bucurat în general de un mers mulțumitor, cu tote că prețurile au fost mult mai scăȘute de cât în anul trecut și mai înainte, când ajun- sese la o înălțime ce nu mai sta în nicî un raport cu starea reală a lucrurilor. Cu darea înapoi a industriei a decrescut și cererea mai cu sâmă pentru cărbuni grași și coks, care se con- sumă cu deosebire de industria ferului și în special de turnătorii. Cu acest chip aceste specii de cărbuni a avut a se lupta pe piață cu greutăți de desfacere și cu schim- bări în prețuri. Teritoriul principal pentru producțiu- nea cărbunilor de piatră este regiunea Ruhr. Pe lângă ea vine pe al 2-lea plan regiunea Saar și a Silesiei. Mi- nele din Saar sunt mai tote ale Statului; în Silesia ele se. împart într’un mic număr de proprietari, dintre cari Statul ocupă locul de căpetenie, iară în Ruhr ele sunt mai tote administrate ca asociațiuni, 150 peste tot, și I în anii din urmă de societăți mai mțgl pe acțiuni. A- i câsta deosebire în raporturile de posesiune între Silesia | și Saar pe de o parte și Ruhr pe de alta, are drept ur- | mare că starea pieței cărbunilor pentru Silesia și Saar ₍ este de obiceiu mai liniștită și că scăderea prețurilor și I a ofertei s’a simțit în anul trecut numai pentru regiu- 29 Septembre 1892 nea Ruhr. Din acâstă causă se învederâză mai cu semă de ce teritoriul Ruhr ’și a dat tote ostenelile prin sindi- cate și alte alcătuiri de a influența producțiunea și pre- țurile cărbunilor, prin unirea minelor în câte-va mâni, pentru a stăpâni oferta. Cu aceste alcătuiri opiniun ea publică și presa s’au ocupat necurmat; din partea con- sumatorilor ele ah fost condamnate cu deosebire, pentru că au împedecat cu succes o scădere a prețurilor. To- tuși trebue recunoscut că aceste alcătuiri ah împedecat și o suire prea.mare a prețurilor, mai cu sâmă pe tim- pul când, din causa grevelor, cererea devenise forte mare cu deosebire din partea drumurilor de fer și a stabilimentelor mari, cari căutau a se aprovisiona cu cărbuni pentru tote eventualitățile: De ore-ce producătorii de cărbuni nu sunt obligați de a se mina prin o concurență fără frâne, atare alcătuiri și sindicate nu sunt tocmai condamnabile pe cât timp prețurile convenite se mișc în margini cumpătate, ele sunt chiar folositore; în afară de aceste margini ele sunt ruinătore și cu neputință. Acest adevăr se aplică totuși la multe lucruri în viața practică, ast-fel că aci este mai mult o cestiune practică de cât de principiu, dacă atare încercări sunt condamnabile și dacă trebue combătute. Cum se va desvolta conjectura cărbunilor sub influența deosebitelor momente, în viitor, nu se pote spune cu în- lesnire mai din nainte; o suire de prețuri nu este totuși de așteptat; cel mult se pote aștepta o scădere de pre- țuri, țermurită însă prin mărginirea producțiunel. O scădere peste măsură a prețurilor nu este cu putință, de ore-ce ar trebui reduse și salariile. Afară de acestea in- z dustria cărbunilor este forte împovărată prin imposite și alte dări, isvorîte din nouile legiuiri sociale; suma totală a acestor dări s’a ridicat, de pildă, la o societate din basinul Ruhr, Gelsenkirchen, de la 98 mărci în 1885 la 189 mărci în 1891 pe cap de muncitor. Un schimb cu România n’a avut loc în cursul timpu- lui de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892. 10. Industria ferului și a altor metale Starea pieței ferului n’a fost în ultima jumătate de an mulțămitâre și nu este nici acum. Mai cu deosebire exportul a suferit mult din causa turburărilor politice și a calamităților financiare în America de Sud. Chiar și mersul pieței lăuntrice a fost mal slab de cât în anii trecuți. Acâstă stare de lucruri este provocată mai cu deosebire de mersul slab al industriei textile și al altor ramuri industriale, precum și de recolta slabă și urmă- rile ei slabe în cumpărătorea de totă mâna. Scăderea prețurilor în ramuri anumite de fer s’a în tins până la 10—15 °/₀; la câte-va articole și mai mult Producțiunea ferului brut a dat ceva înapoi față cu anul trecut; ea s’a urcat la 4.452.000 tone față cu 4.563.000 tone în anul precedent. Din cele-alte metale, numai zincul are o importanță mal mare pentru Germania. Acâstă industrie a avut, în anul trecut, un mers destul de mulțumitor cu o produc- țiune stabilă (c- 122.000 tone); în aramă producțiunea 29 Septembre 1892 monitorul oficial 4215 a rămas de asemenea constantă (c- 24.000 tone), pe când în plumb ea a dat în chip simțitor înapoi (80.000 tone față cu 86.000 în anul trecut). Cu privire la scăderea prețului la argint, voiu vorbi mai la vale. In ceea ce privesce schimbul cu România avem ur- mătorele date. S’au exportat de Germania în România de la 1 Ia- nuarie până la 30 Aprilie 1892 următorele cantități în sute de kilograme neto : Fer bătut la ciocan în drugi . . . 52.438 Table de fer......................... 7.324 Tuburi de fer........................ 1.803 Mărfuri ordinare de fer........... 26.020 » fine ” ”................ 642 Șine de drum de fer................16.164 11. Industria textilă Mersul acestei industrii atât de importante pentru Germania a fost fdrte apăsat. Acestă stare de lucruri se datoresce mai cu deosebire descrescerei exportului în Statele-Unite ale Americei de Nord, nu mai puțin însă și stărei politice din Republica Argentină, Brasilia și cele-alte State ale Americei de Sud. Pe lângă acestea a mai suferit și cursul intern din causa recoltei slabe. Im- pedicarea desfacere! nu a putut fi înlăturată prin redu- cerea cheltuelilor de producțiune, de âre-ce— din causa recoltei slabe — salariile n’au putut fi reduse și pre- țurile la cărbuni au fost mai suite de cât în trecut. Prețurile la lână aiî fost în prima jumătate de an mai suite; au perdut totuși acestă îndreptare în ultima ju- mătate ; în mediă prețurile au fost mai scăzute cu 5—10 % de câtîⁿ anul trecut. Gu mult mai.mare a fost scăderea prețurilor la bum- bac. Acestă scădere, provocată de o recoltă bună de bumbac în America și de darea înapoi a cerere! în Eu- ropa, a fost de aprope 20 %• Acesta scădere a prețurilor la bumbacul brut a influențat și fabricatele, cu tote că ele au fost produse dintr’un bumbac brut mai scump. Pentru torcători și țesători anul a fost deci rău. Torcătorilor de in și țesătorilor de olandă le a mers mal bine. Industria de jută a suferit însă din causa su- praproducțiunei și a ofertei prea mari. Industriele cati- felei și a mătase!, car! au sediile de căpetenie la Crefeld și Elberfeld, au avut un an slab. Tocmai aceste articole au suferit mult din causa ac- tului Mac-Kinley, afară de acesta și consumul lăuntric a fost slab din causa stărei economice în general și a model. In ceea ce privesce schimbul cu România în industria textilă avem următorele date: S’aii exportat din Germania în România în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892 ur- mătârele cantități de 100 kilograme neto: Țesături, dese, 'nălbite, apretate de bumbac . 425 Țesături de bumbac colorate...................3.081 Ciorăpârie de bumbac.......................... 414 Fire de lână ................................. ^95 Pâslă.......................................... 16 Ciorăpărie de bumbac........................- 44 Postav și alte mărfuri........................2.045 Postav colorat..................................197 S’au exportat din România în Germania de la 1 Ia- nuarie până la 30 Aprilie 1892 următârele cantități de 100 kilograme neto : Lână de oaie...................23 13. Producte, animale, piei și blăni, pielărie și oui Asupra acestor ramure nu e nimic important de ra- portat, de aceea mă și refer numai la următorele cifre ale schimbului. S’au exportat din Germania în România în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892 ur- mătorele cantități de 100 kilograme neto : Piei de bou, văruite și uscate .... 1.151 Piei de oaie și capră, brute................. 40 Blăni........................................ 27 Piele nedenumită. ........ 429 Piele de mânuși, etc...................222 Mărfuri ordinare de piele.............. 64 » fine ” ”.................. 38 » de pânză ceruită................ 1 Din România s’au exportat în Germania în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892 ur- mătorele cantități de 100 kilograme neto : Ouă............................929 Afară de acestea s’au mal exportat din Germania în România în cursul timpului de la 1 Ianuarie până la 30 Aprilie 1892 următârele mărfuri în cantități de 100 kilograme neto: Ciment roman..................... . . . 7.809 Mobile................................ 39 Mărfuri fine de lemn.................. 123 Piane.................................322 Locomobile și locomotive..............382 Alte machini de fer turnat...........4.116 Mărfuri fine de cauciuc mâle, .... 7 Haine de bumbac.................. 102 Pălării de pâslă ..........................116 Mărfuri țesute amestecate cu alte ma- teriale ................................... 34 Frânghierie...........................378 Mărfuri de mătase, basmale și șaluri . 22 Mărfuri de jumătate mătase .... 102 Zinc lacuinat . . . . •...............679 PARTEA FINANCIARĂ Piața băncilor șl a banilor 1. Priviri generale La deosebite ramuri de producțiune am arătat moti- vele cari au influențat cu deosebire asupra mersului economic în anul trecut. Este numai o consecință a acestor momente dacă și priveliștea generală a viețel economice, ce se referă la bursă, la prosperitatea bănci- 4216 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 ȚI -----------------.---— ■ ■ ! lor mari și la cursul efectelor dătătore de dividende, ne । apare cu deosebire veștejită. 3 > Anul 1891 a fost cu deosebire anul scădere! cursuri- lor. Acestă tendință a trecut și asupra primului pătrar ■ din anul 1892. Cu tote că în ultimele luni mersul s’a îndreptat puțin, starea a fost totuși îngrijitore, de ore- ce acestă îndreptare n’a fost de cât o urmare a specula- ■ ' țiunei și a abondenței prea mari de bani. Starea gospo- dară a rămas aceeași, de 6re-ce nici mersul industriei ' nu s’a îndreptat. In general a avut loc o dare generală J ■ înapoi a cursurilor la cele mai multe valori, la acțiu- ¹ j nile de bancă, la efectele de industrie și cu deosebire la । • valorile montane; numai cu o mică întrerupere, care a jr însemnat o urcare ore-care ; tendința a fost spre scă- | ? dere. Crise mari cu scăderi subite de cursuri nu au I¹ avut loc. Lipsa de încredere, care a fost provocată numai de câte-va stabilimente din Berlin și provincie, II a rămas numai locală și trecătore. Totul depinde acum, cum se va arăta al duoilea și y cel mai important factor al vieței economice, adică re- I colta, necunoscută până acum, a anului 1892. Dacă re- j sultatele vor fi mulțumitore va avea loc și o animație | a capitalelor, mai cu semă pentru valorile industriale (pentru cele din urmă cel puțin în parte), care va in- ff fluența în bine și mersul băncilor. sL De o mare importanță pentru comerciul cu India și L Asia Ostică este scăderea însemnată în prețul argintu- b| lui în ultimele 6 luni. Argintul a scăzut de la 44 H p. y pentru uncia standart în Octombre 1891, la 89 p.,la sfârșitul lui Maiu a. c., adică din nou cu u/₀ 11 și a a- ț juns până acum la scara cea mai de jos. Dacă ostenelile % posesorilor americani de argint vor împiedica o scădere I, și în viitor și vor ajunge ca baterea monedei de argint | să devină liberă (free coinage) pentru America de Nord, |' este o întrebare destul de greu de afirmat, mai cu semă |! că ea atârnă mult,, de și nu tocmai direct, de alegerea 1 noului președinte al Statelor-Unite. Statele-Unite au convocat o conferință cu privire la argint; ca și An- glia, Germania va trimite representanțil ei, totuși nu l se așteptă nici un resultat practic. Viitorul argintului este cu deosebire forte nesigur. Dacă legea aflătore în vigâre acum în Statele-Unite, j Blandbilul modificat, dupe care se cumpără pentru te- saur și monetărie în fie-care lună sume mari de argint, va fi înlăturată de o majoritate schimbată a congresu- lui și de un nou președinte, prețul argintului va da de, sigur și mai mult înapoi. Față cu acestă stare de lucruri guvernul român nu | pote fi de cât felicitat că a trecut, la timp, la monome- i talism și a putut vinde încă cu prețuri bune argintul prisositor. Guvernul imperiului german a tras asemenea din circulație în primăvâra trecută talerii de argint aus- triac!, aflători în posesiunea băncei imperiale. Un sfert din suma acestor taleri a fost cumpărat de guvernul ¹ austriac cu prețul cursului de schimb al fiorinului de argint de pe piața Vienei, restul a fost vîndut de banca imperială dupe prețul pieței. 2. Legiuiri financiare Printr’o îmboldite dată de Reichstag, consiliul fede- ral a făcut anchete cu privire la înlăturarea scăde- rilor ivite la bursă și pe piața efectelor (încheiări la ter- men, afaceri de comisiune, etc.). Cu acest chip s’a for- mat o comisiune sub președenția președintelui băncei imperiului Dr. Koch, care a început desbaterile ei acum de curând. Ancheta se va face pe base largi și va avea de sigur bunul de a iniția mai temeinic mai cu semă cercurile parlamentare în afacerile bursei și factorii economici ai ei. Oare-cari reforme vor fi recunoscute ca nemerite și lesne de trecut în fapt; în general însă, starea de astăzi, produsă de mersul economic modern, va rămâne în mare parte în ființă, de asemenea comisiunea va fi nevoită a recunosce că câte-va rele ce s’au ivit, nu sunt în stare a prevala mersul îndrumat până acum de afacerile solide. 0 a duoa urmare tot a aceleeași îmboldiri a îndemnat pe comisiune a se ocupa cu depositul comercial, cu deo- sebire cu depositul hârtiilor de valore la bănci și la bancheri. In acestă privință comisiunea a că(jut de a- cord asupra importanței depositului și mai cu sâmă a- supra faptului de a’l alcătui clar și nu ușor de pus la îndoială. Partea grea în acestă cestiune este cu deo- sebire formularea juridică a cestiune!, când și cum tre- bue să trâcă proprietatea la comisionul de cumpărăt oră asupra comitetului. Pe când aceste duoă cestiunl se află în stadiul preparațoriu, s’a alcătuit dupe proiectele băncei imperiale un proiect de lege privitor la cec. Acest proiect a fost însă modificat de consiliul fede- ral în câte-va puncte dupe propunerile făcute de deosebiți bancheri și supus Reichtagului, însă n’a fost încă deș- bătut. De asemenea este forte îndoielnic dacă acest pro- iect va deveni în curând lege. Se aud din deosebite părți voci cari cer din nou modificări în interesul mersului gospodar modern ; afară de acesta se mai afirmă că o schimbare în acestă privință nu e tocmai de nevoe, de ore-ce starea de astăzi este destul de bună pentru Ger- mania, mal cu semă că funcțiunile cecului (d. p. pentru Anglia) se îndeplinesc și prin formele mai ușore ale comptului curent la bancheri, etc., în Germania. De asemenea este forte problematic dacă mânuirea atât de desvoltată a cecului și depositului în Anglia nu coprinde pericole față cu o ușurare mică a creditului. MiZlocele de circulație ale Angliei constau, pe te- meiul acestei desvoltări, cu deosebire în credit și mai pu- țin în bani și bancnote. In cașul unei crise totă lumea alărgă deci la banca Angliei de a scompta polițele află- tore în portofoliurile băncilor și ale bancherilor. i Nu cu nedrept a atras deci ministru de finance al Angliei, D. Goschen, atenția asupra acestei stări de lu- cruri defectuosă și a cerut o sporire a stocului metalic al băncilor. Circulația banilor în Germania este întemeiată pe o basă mai largă atât în ceea ce privesce stocul me- talic al băncei imperiale, cât și al băncilor private și al bancherilor. Afară de acâsta și emisiunea bancnotelor de către banca imperială este mai elastică de cât aceea din Anglia. (Supliment) 29 Septembre.1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 4217 3. Banca imperiului In partea trecută a raportului meu am atins și posi- țiunea băncei imperiale. Acâstă bancă a conlucrat și în anul trecut la sporirea activităței comerciale și in- dustriale. Mersul puțin mulțumitor al comerciului și schimbu- lui, mai cu semă cererea neînsemnată în bani a indus- triei în anul trecut, n’a dat tocmai mult de lucru băn- cei și creditului ei, ceea ce a avut drept urmare că re- serva notelor nesupuse la imposit n’a fost întrecută în anul 1891, pe când în anul mult agitat 1890 acesta s’a întâmplat de 6 ori. Acestă stare de lucruri a urmat și în anul 1892; în deosebite rânduri a avut chiar loc o supra-acoperire cu mi^loce următore a notelor din circulație. Scomp- tul oficial al băncei s’a suit în prima jumătate a anului 1891 de la 15 Maiu neschimbat 4 °/₀; în anul 1892 el s’a urcat la 11 Ianuarie 3 °/₀ și a rămas neschimbat până acum. Acestă mare abundență de bani nu însemneză însă și o abundență în capitaluri, ci numai o abundență a mi^- lăcelor de circulație față cu o formare neînsemnată de capitaluri și cu o mișcare prea mică a lor. Neînsemnăta- tea acestei mișcări se arată mai cu semă în schimbarea circulațiunei girului și a răfuielei compturilor. Suma totală a răfuielilor s’a urcat în anul 1891 la 17.663 milione m., față cu 17.851 milione în anul tre- cut, ceea ce însemneză o dare înapoi, de și neînsem- nată, de aprope 220 milione, pe când în anii buni acestă ramură de operațiune mergea crescând. Totuși venitu- rile băncei imperiale au sporit prin crearea de noui fili- ale și prin ușurarea transacțiunilor. Sumele mânuite de banca imperială s’au urcat în anul 1891 la aprope 110 miliarde, adică cu 1 ⁴/₂ miliard mai mult de cât în anul trecut. Sumele depuse în hârtii de valore de particulari la banca imperială s’au urcat, la sfârșitul anului 1891, la 2.356 milione în 220.869 deposite deosebite și 3.920 efecte deosebite. Crescerea depositului a fost de aprope 160 milione față cu anul trecut. ₛ Din câștigurile alcătuite au luat membrii fondatori ai băncei 7,55 °/₀ dividend, față cu 8,81 °/₀ în anul trecut. Afară de acestea s’a înmânat imperiului ca păr- taș la câștig 8.601.544,23 mărci, de ore ce în anul 1891 a intrat pentru prima oră în vigore sporirea acestui ve- nit al imperiului. 4. Deosebite emisiuni și efecte de valore Suma totală a efectelor de valore emise în Germania în anul 1891 s’a urcat la nominal 1.122.000.000, cu o valore de curs de 1.032 milione. In anul trecut s’a emis nominal 1.318 milione, cu o valore de curs de 1.332 mi- lione; iar în anul 1889 nominal 1.729 milione, cu o valore de curs de 1.700 milione. Anul 1891 a rămas deci înapoi, față cu anul trecut, cu o valore nominală de aprope 200 milione și față cu 1889 Cu 600 milione. Și mal mare este diferența față cu 1889, dacă comparăm valorile străine între ele. Valorile străine emise în Ger- mania a avut în anul 1891 o valore de 230 milione și o valore de curs de 201 milione, față cu o valore nominală de 749 milione cu o valore de curs de 584 milione în 1889 ; activitatea emisiunilor a dat deci înapoi față cu 1889 cu o treime. Acestă dare înapoi s’a arătat chiar în anul 1890, care a notat o emisiune de 236 milione nominal în valori străine, cu o valore de curs de 208 milione. In acestă dare înapoi a anilor 1890 și 1891 se oglin- desce cu deosebire recoltele slabe și mersul slab al in- dustriei; aceste cifre sunt o ilustrație și mai vădită pen-. tru cifrele pomenite mai sus cu privire la sporul impor- tului asupra exportului, prin care se vădesce că capita- lurile disponibile în Germania, pentru a fi împrumutate la străini, au descrescut. La emisiunile sus pomenite imperiul german și eii Statele lui a luat parte în anul 1891 cu 512 milione, în 1890 cu 442 și în 1889 cu 200 milione. Capitalul a fost deci plasat în 1890 și 1891 mai mult în împru- muturi lăuntrice. De o mare însemnătate pentru anul 1891 este darea înapoi umilităre a valutei rusesci, care, din causa re- coltei slabe, a dat înapoi în cursul anului de la 245,10 m. (pentru 100 ruble) la 195,20 la sfârșitul anului. Acest preț n’a scăzut în cursul anului mai mult, ci s’a ridicat, ast-fel că la sfârșitul lui Martie 1892 rublele au no- tat 205. Posesiunea Germaniei în valori rusesci m’a sporit în anul trecut; din contră, a mai scăzut, cu tote că ea este destul de mare mai cu semă pentru acțiunile de drum de fer. In valorile italiane și române posesiunea a sporit. Ceea ce privesce ultimele valori, n’am de cât să me refer la starea generală și la cifrele amintite de mine pentru a învedera că darea înapoi a cursului a început încă din anul 1891. Germania este în străinătate aprope singura piață pentru valori române, cari sunt forte cău- jj tate și răspândite la noi. Piața nu este acum însă toc- > mai bine situată pentru cerere, ast-fel că disposițiunile trebuesc luate cu mare băgare de semă pentru a fi si- II guri de succes. J Incheiare - n Cu aceste observațiuni sfârșesc raportul meu. De și i în el nu este coprinsă o stare mulțumitore, totuși pu- ț tem privi cu încredere în viitor dacă pacea va fi man- H ținută, la care fapt ne îndreptățesce totul până acum. j Mai alătur acestui raport și darea de semă economică ■ J a camerei de comerciu din Berlin, la care me refer pen- tru detalii și datele statistice. '1 jî Consulul general al României din Berlin, E. Russell. ii 4218 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Publicându-se altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expediției între oficiul postai Vasluiu și gara locală, se aduce la cunoscința amatorilor că acostă licitație se va ține în Ziua de 10 (22) Octombre 1892, la prefectura de Vasluiu, conform condițiu- nilor inserate în Monitorul oficial No. 105 din 1892. Licitația va fi cu oferte sigilate, cai! se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se'priimesc. Concurențil vor avea cauțiunile provisoril prevățlute prin menționatele condiții. No. 40.745. ₃ 1892, Septembre'25. — Prețul resultat la licitația ținută în Z>ua de 23 Septembre st. v. 1892 nefiind destul de avantaglos, se publică spre cunos- cința generală că o nouă licitație va avea loc în Ziua de 13 (25) Octombre 1892, care se va ține la oficiul-postal central la orele 4 p. m., pentru vînțlarea a 140 sigiliuri pentru câră, 468 sigiliuri pentru tuș, 514 ștampile pentru Zi și 279 ștampile mecanice scdse din serviciu, cari în total cântăresc 208 kilograme și cari se găsesc în depositul central al aces- tei direcțiuni. No. 40.711. 3 1892, Septembre 25. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Situațiunea externatului secundar de fete din Galați nefiind regulată în budgetul exer- cițiului anului curent, ministerul aduce prin acăsta la cunoscința generală că, pentru ocu- parea cu titlul provisoriu a catedrelor mal jos notate, de la Zisul externat, amână con- cursurile publicate pe țliua de 15 Octombre 1892, pe țliua de 15 Aprilie 1893. Aceste catedre sunt: 1. Rebgiunea; 2. Limba română; 3. Sciințele fisico-naturale; 4. Geografia; 5. Limba francesă; 6. Musica vocală. Concursurile pentru catedrele arătate în punctele 1, 2, 3, 4 și 5 se vor ține la Uni- versitatea din Bucuresci; iar pentru aceea de sub punctul 6 se va ține in localul conserva- torului de musică și declamațiunl tot din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor pentru catedrele de religiune, sciin- țele fisico-naturale, limba română și geo- grafia sunt publicate in Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885. Pentru catedra de limba francesă în Mo- nitorul oficial No. 164 din 25 Octombre 1888. Pentru musica vocală în Monitorul oficial No. 291 din 28 Martie 1882. Procedura de urmat în ținerea acestor concursuri este fixată în regulamentul de aplicare a legel de concursuri din 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursurilor. No. 12.772. ₁₄ 1892, Septembre 23. —Ministerul aduce prin acăsta la cunos- cința generală că concursul publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea ca- tedrei de istorie, cursul superior, de la liceul din Graiova, se amână pe ^iua de 15 Ianua- rie 1893. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare a țli- sel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 7. Moștenitorii Preotul C. Vierșan, m. p. 85,50. 14. Barbu Busă, m. p. 76. 17. Casa S. Groitoru, m. p. 76. 18. Casa P. Croitoru, m. p. 76. 22. Casa I. I. Luță, m. p. 171. * 28 și 32. G. Țepuș, m. p. 171. 41. Casa P. Croitoru, m. p. 57. 58. Dumitru Popescu, m. p. 95. 63. lancu Guran, Petre Gr. Dină și alții, m. p. 76. 71. Radu M. Gorici, m. p. 171. 72. Ion Lungu, m. p. 152. 73 și 74. Mihaî D. Vâlceanu, m. p. 285. 76. Popa I. Morăreț, m. p. 285. 79. Ioana Const. I. Munteanu, m. p. 133. MONITORUL OFICIAL 4221 29 Septembre 1892 80. Ion Lungu, m. p. 171. 96. Nicu Petru Morăreț, m. p. 171. 99. Ion Gligore, m. p. 190. 100. Gonst. Bălăseanu, m. p. 114. 110. Casa P. Croitoru, m. p. 114. 114. Preotul 1. Petrescu, m. p. 190. 116. Moștenitorii Preotul G. Vierșian, m. p. 38. 116. Casa S. Gârbea, m. p. 304. 119 și 138. DumitruGhimpan, m.p. 171. 129. Ilie Cumpănaș, m. p. 95. 135. Tudorache Petru, m. p. 57. 139. Dumitrana Bălăceanu, m. p. 85. 141. G. Radoviceanu, m. p. 76. 148. Ion Gățol, m. p. 114. 149. Nic. P. Morăreț și Const. Niță Po- pescu, m. p. 247. 155. Maria Preotu I. Petrescu, m. p. 171. Comuna Bărbătesci 7 și 67. Ion C. Morăreț, m. p. 1.972. 8. Preotul Alex. și I. Morăreț, m. p. 152. 9. Casa Irimia Moraru, m. p. 209. 12 . Ștefan Butucea, m. p. 114. 13 și 128 bis. Nicolae Băltăreț, m. p. 116. 16 . Const. I. Drăghici, m. p. 76. 17 , 40 și 51. Ion Ctolcă, m. p. 692,50. 18 Casa Gh. Catrinoiu, m. p. 142,50. 31. Dumitru Tudora m. p. 114. 37 și 116. Mihal Cutieru, m. p. 334. 43 și 84. Dumitru Cumpănaș, m. p. 1.033. 44. Casa I. Vlăduțoiu, m. p. 114. 46. Nicolae Munteanu, m. p. 66,50. 48. Casa Matei Păuna, m. p. 76. 50. Nicolae I. Andrei, m. p. 360. 59. Al. Gr. Calota, m. p. 360. 64 și 114. Al. Morăreț, m. p. 574,80. 76. Manda Ion Gh. Pleșea și Const. Hor- hoianu, m. p. 1.080. 96. Casa P. Fănuțescu, m. p. 180. 98. Dumitru D. Văneață, m. p. 60. 103. Maria I. M. Mirtoiu, m. p. 80. 108. Dumitru Stănoiu, m. p. 47,40. 113. Dumitriu I. Gheban, m. p. 47,40. 115 bis. Anița lui Niță, m. p. 94,80. 119. Stan Curelea, m. p. 90. 125 bis. Gh. și Stan Ilie Munteanu m. p. 210. 137 și 138. I. Const. Bărbătescu, m. p. 1.920. Comuna Vierșiani 2. Dumitru Cărăvan, m. p. 3,55. 3. Const. Cărăvan, m. p. 9,20. 9, 56 și 80. Moștenitorii lui Barbu Petec (epitrdpa Ion Stanca), m. p. 451,80. g3. Petrea Belu, m. p. 55.92. 30. G. S. Negoete, m. p, 71,52. 73 și 77. Moștenitorii Preotul C. Vierșan, m. p. 327,40. 74. Ion Enulescu, m. p. 176,54. 75. I. Ștefănescu, m. p. 130,90. 79. I. Stanca, m. p. 340. 81. Ilie N. Sârbu, m. p. 216. 82. Al. Țuligă, m. p. 158,40. 83. Ion Cioinaru, m. p. 52,20. 85. Asprița Bogdan, m. p. 192,60. 86. Mărgărit Bogdan, m. p., 216. 90. Eftimia D. Popescu, m. p. 200. 91. Manda I. Pleșea, m. p. 80. 107. C. D. Moșescu, m. p. 64.40. 117. Dimitrie Bâluță, m. p. 136,50. 120. Matache Marcu, m. p. 114. 127. C. Avram, m. p. 47.50. . 128. Ion Boiciu, m. p. 100,70. 129. D. Negoiță, m. p. 237,50. 133 și 187. Ion Moșescu, m. p. 336,40. 138. loniță Stanca, m. p. 131,95. 140. Gonst. I. Trușcă, m. p. 75. 144 și 196. Grigore Popescu, m. p. 147. 145. Ion Radu, m. p. 92,75. 150. Ion Crăciun, m. p. 21,72. 156. Preotu N. Georgescu, m. p. 144. 162. Mihal Bălașea, m. p. 82,80. 163. Matache Marcu, m. p. 122,40. 166. .loan I. Dan, m. p. 95,40. 168. Petru Purcăreanu, m. p. 95,40. 169. P. N. Vișan, m. p. 144. 171. Ghiță Mititelu, m. p. 108. 177. Ion Scorțeanu, m. p. 133,20. 185. Petre Bălaciu, m. p. 63. 192. Gh. Bănduțu, m. p. 90. 197, Ștefan Dumitraiche, m. p. 90. 198. Preotul D. Roșianu, m. p. 327. 199. , Gh. Ștef. Bănduțu și I. Motoc, m. p. 105. 200 și 202, Zamfir Zănescu, m. p. 442,50. Comuna Jupănesci 1. Maria F. Fănuțescu, m. p. 189. 7. Ion Dumitru Ștefan, m. p. 84. 11 și 35. Nicolae Impușcatu, m. p. 267. 12. Moștenitorii Preotului C. Vierșian, tn. p. 229,50. 13. Stana Băluță, m. p. 171. 15. Ion Cocheciu, m. p. 90. 17. Nistor Digă, m. p. 90. 21. Zamfir Stancu, m. p. 85,50. 25. Pantelimon Dobrin, m. p. 694,50. 28. Dimitrie Motoc, m.. p. 142,50. 41. Dumitru Tuță Radu, m. p. 120. 42. Ștefan Motoc, m. p. 45.50. 44. Dumitru Cumpănășescu, m. p. 61,50. 49. Gh. Trăistaru, m. p. 139,50. 52. Mitrică Motoc, m. p. 111. 54. Mataiche I. Popescu, m. p. 100,50. 55. Dumitru Motoc, m. p. 165. 59. Btrbu Suditu, m. p. 91,50. 64. Matei Lăudatu, m. p. 78. 67. Ion Calotă, m. p. 78. 70. Dimitrie Diaconu, m. p. 63. 78. Vasile Oprescu, m. p. 117. 82 și 83 Ștefan lona Gocănoaia, m. p. 255. 88 și 97. Preotul G. Roșianu, m. p. 222. 100. Const. Iordan Crăsnaru, m. p. 205,50. 102. Moștenitorii Iordan Crăsnaru, m. p. 256,50. 106. C. Busoiceanu, m. p. 829,50. 107 și 108. D. Busoiceanu m. p. 364. 109. Gh. C. Rovinaru, m. p. 2 002. 110 și 112. Căpitan Al. Pleșoianu, m. p. 9.644,62. 111. Dumitru Crăsnaru, m. p. 459,20. 113. Ion Bărbătescu, m. p. 2.366,45. 114. Vasile I. Popescu, m. p. 2.301,17. Comuna Cărbunesci (Petresci-de-Sus) 3, 6 și 22. Gheorghe Rogojianu m. p. 1.222,80. I 5 și 23. Vlad Negroiu, m. p. 1.092, 8 . Nicola Petrică, m. p. 553,80. 8*. Ion Morgoiu, m. p. 1.032. 9 bis. Mihal lovulescu, m. p. 850. 16. Moștenitorii lui Ruse Bădescu, m. p. 176. 37. Ion N. Ettnlescu, m. p. 755. 65. Petre Săulescu, m. p. 267,89. 119 bis. I. G. lorgulescu, m. p. 474. 155. Gonst. Crăsnaru, m. p. 112. Comuna Pojogeni 23 și 191. Andrei Dulămiță, m. p. 210. 30 și 123. R. Diaconu, m. p. 390,50. 31. Nicolae cel mic, m. p. 144. 35 și 111. Gh. Pr. Drăgănescu și Al. Po- pescu, m. p. 1.142,20. 36. Dumitru Budri?ă, m. p. 224. 37. I. D. Budrigă, m. p. 252. 39. Matei Didea, m. p. 126. 44. Flore» Gădea, m. p. 183,25. 52. Moștenitorii C. Mălăilă, m. p. 231,20. 53. Al. Barbu Cocheciu, m. p. 231,20. 57'. Mihal Bădescu, m. p. 155,52. 75. D. Isac, m. p. 306. 86. Marin C. Arcuși, m. p. 145,20. 91. Preda Drăgănescu, m. p. 105,20. 98. Ștefan Al. Corici, m.p. 96. 106. Popa I. Dulămiță, m. p. 416. 112. Casa R. Cocheci, m. p. 304,30. 114 și 145. G. Fagu, m. p. 89.50. 120. Ion Petre Avram, m. p. 76,50. 122. V. Popescu, m. p. 68. 127. N. Dulămiță, m. p. 187,50. 132. M. Popescu, m. p. 60. 133. Ion Ilian, m. p. 240. 142. G. Dănăricu, m. p. 202,50. 147. Marin Dănăricu, m. p. 151,50. 153. Casa C. Haiducescu, m. p. 165. 174. Casa M. Osman, m. p. 180. 185. Ion Haiducescu, m. p. 880. 189. Moștenitorii lui I. Bănică, m.p. 572. 189*. Ion Const. Găraiac, m. p. 180. 190. G. Dulămiță, m. p. 198. 192. Moștenitorii B. Vălceanu, m. p. 72. 198 și 240. G. I. C. Pilea, m. p. 462. 201. Lepădat G. Țundrea, m. p. 298,80. 203. D. M. Diaconu, m. p. 133,20. 205. G. Barbu Țundrea, m. p. 237,60. 207. G. și AL Nanu, m. p. 437,40. 208. Casa St. Colibășeanu, m. p. 237,40. 227. G. Nanu, m. p. 156. 233. Elena General Magheru,m. p. 465,50. 247. Stan M. Pilea, m. p. 60. 249. I. Pilea, m. p. 105. 254. Gh. Burghiu, m. p. 60. 255. Gh. Bugheanu, m. p. 60. 256. Gh. Lupșea, m. p. 60. 257. Radu Jimoga, m. p. 60. 260. Druioea Ion, m. p. 217,50. 266. C. N. Ciudin, m. p. 760. 277. Ion Ologu, m. p. 276. 278. Ștefan Piele, m. p. 336. 282. Ion Săvoiu, m. p. 72. Comuna Scoarța 1 . Ion Orvas, m. p. 60. 2 , 4 și 12. Gh. Vlancea, m. p. 197. 3 ,5 și 11. Ion Florea Vlancea, m. p. 172. 6. D. Găraiac, m. p. 240. 7 și 19. Nicolae Fag, m. p. 117. 4222 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 8. Ion Isac, m. p. 65. 10 și 59. Ion D. Burghiu, m. p. 293. 13. D. Nătărău, m. p. 52. 14. Matei Trană, m. p. 65. 15. I. Trană, m. p. 65. > 16. Const. Gh, Cărcioi, m. p. 65. 17. Matei Dragota, m. p. 65. 18 și 64. Const. Ghică (cumpărător Matei Trașcă Caragea), m. p. 355. 21. D. Dulămiță, m. p. 65. 22. Ștefan Dulămiță, m. p. 91. 23. Băluță Ciudin, m. p. 304. 24. Mihal I. Toma Ciudin, m. p. 48. 25. Mihal Ciudin, m. p. 112. 26 și 126. Staicu Isac, m. p. 158. 27. Matei Trană Sârbu, m. p. 80. 28 și 34. Matei Dulămiță, m. p. 159. 29. C. Drăguță, m. p. 96. 30. Gh. D. Voica, m. p. 80. 31. Gh. I. Borghiu, m. p. 160. 32, 49,57 și 67. Scarlat Gârboveanu, m. p. 1.291. 33 și 35. lancu Flocosu, m. p. 437. 36. Boran Dumitru, m. p. 95. 37. Truscă Alexandru, m. p. 95. 38. Matei Florea, m. p. 114. 39. M. Văroagea, m. p. 95. 40. C. Văroagea, m. p. 114. 41. Matei Văroagea, m. p. 76. 42. D. Dobran, m. p. 95. 43. Trică Zguroiu, m. p. 114. 44. Barbu N. Bărău, m. p. 133. 45. Barbu Gheorghe, m. p. 171. 46. Ruxanda I. Crucilă, m. p. 76. 47. Ion Arcuș, m. p. 380. 48. Const. Zalogi, m. p. 133. 50, 58 și 68.1. St. Flocosu, m. p. 860. 51. Preda Ceciu, m. p. 76. 52. Barbu Arcuși, m. p. 171. 53. C. Bădărău, m. p. 114. 54. G. Drăguța, m. p. 189. 55. G. Bărău, m. p. 210. 56. P. Orvas, m. p. 399. 59. I. D. Borghin, m. p. 189. 60. Preda Arcuși, m. p. 336. 61. Mateiu Lupu, m.p. 189. 62 și 75. Duțu Bărău, m. p. 347,50. 63. Nicolae Bărău, m. p. 388,50. 65. D. lordache Bărău, m. p. 252. 66. Bărău Stanciu, m. p. 80. 70. Barbu Bărău, m. p. 160. 71. N. Bărău, m. p. 160. 72. Al. Bărău, m. p. 144. 73. Moștenitorii Popa Dinu Bărău (Barbu Ion și Vasile Popa Bărău), m. p. 96. 74. Sc. Garboveanușil. Flocosu, m. p. 64. 76. Matei Buliac, m. p. 84. 77. Al. Bărău, m. p. 70. 78 și 112. Barbu Vadislav, m. p. 216. ~ 79. Popa I. Colibășeanu, m. p. 840. 80. Sandu Dolcescu, m. p. 308. 81 și 157. Ion Vintilă, m. p. 444. 82. Mateiâ Popescu, m. p. 378. 84. Niță Neicuși, m. p. 154. 85. I. Mihuță, m. p. 56. 86. Petre Vodislav, m. p. 840. 87. Moșnenii Nanu, m.p. 1.834. 88. Moșnenii Cocioaba, m. p. 966. 89. Moșnenii Vodislov, m. p. 2.240. 90. Moșnenii Beldoi, m. p. 1.344. 91. Moșnenii Drăgani, m. p. 1.953. 92. Moșnenii Drăguțesci, m. p. 1.952. 93. Moșnenii Bliduțu, m. p. 4.210. 94. Moșnenii Vintilesci, m. p. 1.612. 93 și 146. Ion Ilian, m. p. 397. 96. M. Ilian, m. p. 78. 97. Luca Dobre, m. p. 52. 98. Petre Mitrofan, m. p. 78. 99. M. Dobran, m. p. 65. 100. Gh. Dobran, m. p. 91. 101. Gh. Arsene, m. p. 91. 102. I. Cărtina, m. p. 338. 103 și 165. I. Dobran, m. p. 547. 104. Manda Andric, m. p. 104. 106. D. Olingher, m. p. 130. 107. Ion Constantin și Al. Pavel, m. p. 338. 108. Const. Vodislav, m. p. 286. 109. Barbu Vodislav și Ion Ilian, m. p. 286. 110. Niță I. Mincea, m. p. 78. 111. Preotul D. Puică, m. p. 398. 113. Gh. Limbă Rea, m. p. 130. 114, 121, 155, 199 și 206 bis. Const. Stângă, m. p. 790. 116. M. Partene și Gh. Negre, m. p. 208. 117. Niță Dragu, m. p. 156. 118. Ion Caragea, m. p. 156. 119. Ștefan D. Caragea, m. p. 156. 120. Mateiu Mateiu Ilian, m. p. 130. 122. Niță Dragă, m. p. 130. 123. M. Vălceanu, m. p. 156. 124. Nițu Androni, m. p. 468. 125șil88. lonițășiGh. Caragea,m. p.536. 127. Gh. și N. Necșoiu, m. p. 260. 128. Gr. Vodislav, m. p. 156. 129. Niță Cărtină, m. p. 130. 131. Duțu și 1. Pitea, m. p. 150. 132. D. Vasile și Const. Pitea, m. p. 300. 130. Vlad și Gh. Pitea, m. p. 150. 133. Ghiță Pitea (Cocoș), m. p. 105. 134. I. Vladuți Pitea (VI. Pitea), m. p. 105. 135 și 178. Nițu Răgușitu, m. p. 150. 136. Nițu Andronic, m. p. 150. 138. Const. Pitea, m. p. 105. 139. C. Rotaru, m. p. 150. 140. I. N. Stângă, m. p. 60. 141 și 143. Dan Ilian, m. p. 165. 142. Gh. Moțoiu, m. p. 180. 144. Const. Ilian, m. p. 75. 145. I. Pavel, m. p. 75. 147. Al. Stănilă, m. p. 120. 149.1. D. Rusu, m. p. 120 150. Mateiu Partenie, m. p. 60. 151. D. Pitea (Cocoș), m. p. 60. 152. Barbu Rușioiu, m. p. 90. 153 și 160. C. Ocheșel, m. p. 195. 154. D. Petre Petec, m. p. 180. 156. Toma Petec, m. p. 93. 158. Rin I. Popa Vlăduț, m. p. 210. 159. Gh. Ocheșel, m. p. 90. 161. Petre Crețescu, m. p. 115. 162. Vlad Cristea, m. p. 105. 163. Ion și N. Burcă, m. p. 210. 164 și 170. Panu Bliduț, m. p. 429. 166 și 197. Nițu Orvas, m. p. 175. 168, Preotu D. și Gh. Dobran, m. p. 160. 169. N. I. Berceanu și I. Partenie m. p. 180. 171. Niță Stănilă, m. p. 120. 172. Gh. Stănilă, m. p. 165. 173. Idna Dinu Partenie, m. p. 90. 174. Al. Arcuțoiu, m. p. 75. 175. Moștenitorii Ion Arcuțoiu, m. p. 165. 176. Gr. Cățelu, m. p. 165. 177. D. Pitea (Cocoș), m. p. 60. 179. Niță MitrușI, m. p. 75. 180. Vasile Pitea, m. p. 120. 181. Gh. Gâlmă, m. p. 60. 182. I. Stângă, m. p. 60. 183. Niță Burcă, m. p. 105. 184. Niță și Lică Dragă, m. p. 120. 185. I. Arsenie, m. p. 60. 186. Gh. Cârstea, m. p. 60. 187. Barbu Petec, m. p. 60. 189. Bălașa Neicuși, m. p. 240. 190. Maria Gh. Cocheciu și D. Cocheciu, m. p. 240. 191. I. P. și G. Stângă, m. p. 240. 192. Gh. Vizantoiu, m. p. 360. 193. Gh. Junghiatu, m. p. 135. 195. Maria Mateiu Mihăilă, m. p. 150. 196. D. Isac, m. p..238,06. 198. Gr. și M. Didea, m. p. 272. 200. Maria Matei Trușcă, m. p. 68. 201. Ion Andronic, m. p. 136. 202. Petru Stănilă, m. p. 136. 203. Petraiche Mincea, m. p, 544. 204. Gh. Stăicuțu, m. p. 170. 205, 207 bis și 208 bis. Barbu I. Ghigă, * m. p. 255. 206. loniță Sucitu, m. p. 68. 207. Petru Neicuși, m. p. 119. 208. Rădol PorăI cu frații, m. p. 153. 209. Moștenitorii lui Ștefan Ghiga (Gh. C. Boian și I. Mânțol), m. p. 238. 210. Gh. Didea și 0. D. Pitea, m. p. 382. 211. Mihal Drăgan, m. p. 187. 212. Preotul C. Diaconescu și C. Al. Dră- gan frați, m. p. 187. 213. L I. Popescu, m. p. 59. 213. N. S. Negrea, m. p. 85. 214. Gh. Negrea și D. Staicu Bubatu, m. p. 187. 215. C. Mihulețu, m. p. 68. 215 bis. Ion loniță Pănoiu, m. p. 136. 216. Barbu Pr. Ghiga șiBraicu C. Ghiga, m, p. 340. 217. B.BrailescușiGr.I.Braia, m.p.238. 218. D. Bubatu și I. Arsenie, m. p. 204. 219. N. D. Sucitu și I. Sucitu, m. p. 340. 22 2.1. D. Stoicoiu, m. p. 180. 221 și 224. C. Ștefen Coman, m. p. 330. 222. Ion Mămulariu, m. p. 210. 223. Vasile St.Găman cu frații, m.p. 300. 225. Petre A. Coman, m. p. 45. Comuna Copăciosa 3 bis. Ion loniță Pănoiu, m. p. 90. 19. M. Colibășeanu, m. p. 275. 24. Moștenitorii I. Popescu (Ion, Nicolae, Constantin și Dumitru Popescu), m. p. 144. 22. N. I. Popescu, m. p. 144. 37. P. 1. Drăgan, m. p. 98. 42. I. Sucitu, m. p. 238. 50. Dumitru Popescu, m. p. 168. 51. M. și I. Călinoiu, m. p. 322. 53. Elena Magheru, m. p. 602. 54. Moștenitorii Matei Tășcău, nd. p. 406. 63. Moștenitorii lui Gr. Blidan (tutdre Cătălină Blidan), m. p. 196. 82 și 94. Al. Sucitu, m. p. 1.068. 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4223 Comuna Budieni 10. Florea Gh. Giurea, m. p. 180. 20. Nicolae Gr. Pănoiu frați, m. p. 432, cu 64 pruni roditori. 25. Gh. GiureașiD.Budianu, m.p.3.321. 25 bis. Ion Ion Budianu, m. p. 1.394. 29. Matei Iqp și N. Horhoianu, m. p. 862,50. 32. Nicolae Pănoiu. m. d. 317,30. 37. Pant. Stămătoiu, m. p. 864. 41. C. I. Braea și N. Negrea, m. p. 880. 42. Stanca Bracă, m. p. 1.360. 48. Gr. Giurea, m. p. 1.211,25. 50. Const. Porel, m. p. 101,50. Comuna Petresci-de- Vărsături 2. Stancu Torop și N. Danăricu, m. p. 1.683. 3. Zamfir Cașotă, m. p. 765. 4. C. Predescu și Al. Sucitu, m. p. 612. 5. Gh. Popescu cu frații, m. p, 612. 6. C. Popescu, m. p. 714. 8. R. Popescuj m. p. 476. 9. Matei Călinoiu, m. p. 476. 10. C. Șerban Predescu, m. p. 442. 11. C. Gărăianu, m. p. 748. 12. Preotul Adam Beuran, m. p. 1.258. 13. N. Dăianu, m. p. 578. 14. D. Goiceanu, m. p. 578. 15. C. Magherescu, m. p. 1.156. 16. Preotul P. Pănoiu, m. p. 510. 17. Mihai I. Sgarbură, m. p. 578. 18. N. Pănoiu, m. p. 578. 19. C. R. Popescu, m. p. 1.287. 20. Ion Gh. Ionel, m. p. 273. 21. Grigore I. Sgarbură, m. p. 507. 22. I. C. Gochină, m. p. 312. 23. Barbu Guță, m. p. 351. 24. loniță Codiță, m. p. 156. 25. Dinu Pungan, m. p. 156. 26. Ștef. Săvulescu, m. p. 663. 27.1. Comănescu, m. p, 663. 28. Simion Comănescu, m. p. 312. 29. And. Comănescu, m. p. 144. 30. I. Ciugudeanu, m. p. 144. 31. I. Ciurea, m. p. 288. 32. Simion Butulescu, m. p. 144. 33. A. Duvlea, m. p. 162. 34. Sim. Lumînărariu, m. p. 252. 35. Gh. Vintilă, m. p. 72. 36. Gh. Stămătoiu, m. p. 72. 37. D. N. Stămătoiu, m. p. 90. 38. A. I. Pănoiu, m. p. 432. 39. M. Ilie loan, m. p. 180. 40. B. Gorlan, m. p. 270. 41. Pant. Stămătoiu, m. p. 162. 42. V. Dănaricu, m. p. 162. 43. Ilie Pungan, m. p. 180. 44. Gr. Blideanu, m. p. 396. 45. I. Filipescu, m. p. 648. 46 și 82. Elena D. Comănescu, m. p. 1.320. 47. I. Coică, m. p. 180. 48. Mihai Gh. Sorop, m. p. 180. 49.1. Gr. Negrescu, m. p. 126. 50. I. Petrică Ionici, m. p. 126. 51. Gr. Giurea, m. p. 253. 52. Ion Butuoă, tn. p. 198. 53. Petru Durdin, m. p. 168. 54. Mihai Duvlea, m. p. 102. 55. I. Butulescu, m. p. 162. 56. C. Roșu. 57. Gr. Ionici, M. Cochină, Petre Torop, Gh. Negrescu, C. Horhoeanu, St. G. Negrescu, G. Diaconescu. S. Drăgănescu, C. Drăgănescu, Mih. M. Torop și Bălașea R. Popescu, m. p. 1.656. 58. I. Carabatescu, m. p. 10.494. 60. Ion Codiță, Gh. Briceag, P. Popescu, Protopopul Nicolescu, Popescu și P. Holin- gher, m. p. 1.368. 78. Ștefănoiu din Dănesci, m. p. 119. 79 și 86. I. Pălămidă, m. p. 289. 80. Gh. al lonei, m. p. 85. 83. Al. Diaconescu, m. p. 204. 84. Parasehivu D. Stoian, m. p. 85. 85. Pavel Neda, m. p. 259. 87. Gh. Motea, m. p. 102. 88. Ion Bărbulescu Schileru, m. p. 85. 89. Preotul lacob Negrescu, m. p. 340. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre cunoscința generală că, la 22 Octombre 1892, orele 2 p. m., se va ține concurs pentru posturi de guarzi aju- tori în serviciul silvic. Doritorii, de a ocupa asemenea posturi, se vor presintă în sus-citata ții la concursul ce are a se ține în localul acestui minister, unde se va face examinarea de o comisiune ad hoc. înscrierile se fac la minister până în sâra de 20 Octombre a. c., când se vor depune și actele ce aspiranții posed despre studiile ce vor fi făcut. Condițiunile de admisibilitate sunt: 1. A fi român sati naturalisat; 2. A avea etatea de minimum 21 ani îm- pliniți, ceea ce se va constata prin actul de nascere; 3. A presenta diploma scolei centrale de silvicultură de la Herăstrău, saii certificatul verl-unel scole de silvicultură din străi- nătate; 4. A fi de o constituție sănătosă, ceea-ce se va constata prin un act medical; 5. A dovedi că a îndeplinit îndatoririle impuse prin legea de recrutare. Materiile concursului, cari vor consista dintr'o probă în scris și alta orală, vor fi : a) Aritmetica; b) Algebra; c) Geometria; * d) Trigonometria dreptliniată; e) Arpentagiul; f) Elemente de botanică cu principalele familii de esențe forestiere; g) Economia forestieră și amenagiament; h) Noțiuni de drept silvic. No. 51.421 g 1892, Septembre 22. —Nepresentându-se nici un concurent la con- cursul de la 10 Septembre 1892, pentru ocu- parea cu titlul provisoriu a catedrei de sciin- țele naturale de la scola comercială din Ga- lați, se publică un noă concurs pe Ziua de 15 Ianuarie 189Ș, orele 12 din ^i. Concursul se va ține în palatul Universi- tățel din Bucuresci, conform legei și regula- mentului de aplicarea legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor de licee, gimnasil și scâle profesionale. Condițiunile ce se cer de la aspiranți ca să potă fi priimiți la concurs sunt: I 1. Să fie români sau naturalisațl; ! 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; 3. Să posâdă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințele naturale. Concursul va fi scris și oral; iar materiile concursului sunt: zoologia, botanica și geo- logia cu aplicațiunl la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 Zile mal ’nainte de Ziua fixată pentru concurs. No. 50.348. ₈, 1892, Septembre 17. —Se publică spre generala cunoscință că, în și răspândiți prin cantonul Dosul- Taslăului ce are o suprafață aproximativă de 200 hectare, cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna Taslăii. jj Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se jj vor presintă în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mai sus fixată, spre a § concura, fiind însoțiți și de garanția prevăZută prin condițiune în sumă de lei 385. No. 51.739. 1892, Septembre 23. —Se publică spre generala cunoscință că în Ziua fie 24 Octombre 1892 se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei județului Romanați și la comuna Dranovățu, 240 aiborl i (gârniță și cer), parte uscați în piciore și parte căZuțl prin pădurea Statului Dranoiățu, având dimensiunea de 1 m. 30—2 m. 30 în circumferință. Acești arbori, marcațl cu cio- canele silvice -g- și -jj-, și răspândiți pe o su- prafață ce are aprâpe 70 hectare, și care se 4224 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 limitâză la Nord cu drumul câmpului, la Sud cu moșia Spurcați, la Est cu Isvorul și la Vest cu Bechetul, se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la co- muna menționată. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presentă în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- zută prin condițiuneîn sumă de lei 400. No. 51.747. 1892, Septembre 23. — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Fântânelele, din județul Dolj, s’a scos în vînZare în loturi, conform legel pen- tru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Apri- lie 1889, și că planul moșiei în cestiune îm- părțită în 65 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la primăria comunei Vărvorul, pentru ca cei ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea Zisei legi. No. 51.205. 3,53 1892, Septembre 21. MINISTERUL DE RESBEL Administrația centrală a resbelulul a- vând necesitate de obiectele notate mai jos, ce compun necesarele pentru trupe, și anume; 45.900 pungi de pânză, tivite la partea de sus și cu șiret alb, 45.900 piepteni de os, și 45.900 cutii de tinichea albă pentru un- sdre, pentru a căror aprovisionare, la licitația ținută în Ziua de 15 Septembre 1892, con- form publicațiilor No. 7.192 și 7.771, inse- rate în Monitrul oficial No. 81 și 93, nu a resultat prețuri satisfăcătore; Se publică spre cunoscința tutulor că, în Ziua de 23 Octombre 1892/ orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Carol, pentru aprovisionarea furniturel notată mal sus, care licitație se va efectua în conformitatea legel de comptabi- litate generală a Statului (art. 40—56 in- clusiv) și în condițiile caietului de sarcine ce se pâte vedea de doritori la minister (direc- ția V administrativă), în tâte filele de lucru de la orele 11 diminâța până la 5 p. m. Ofertele se priimesc pentru întrâga furni- tură sau pentru fie-care specie în parte, nu însă și pentru părți dintr’o specie, și se pâte adjudeca sau în total sau în parte pe specii, dupe cum prețurile vor fi mal avantagiâse. Supralicitație, pentru acâstă furnitură, nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o dată cu oferta vor depune rece- pisa casei de depuneri, prin care să se con- state că au consemnat ca garanție la ordinul ministerului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recu- noscute de Stat, suma de lei 10 la °/₀ din valârea furniturel pentru care ofertâză, care garanție nu se va libera adjudecatarulul de cât dupe executarea definitivă a contractului. No. 9.992. 5,24. 1892, Septembre 19. —Administrația centrală a resbelulul având necesitate de 45.900 forfeci cu toc de piele, necesare trupelor, pentru caie la citația ți- nută în Ziua de 15 Septembre 1892, con- form publicațiunilor No. 7.192 și 7.771. in- serate în Monitorul oficial No. 81 și 93, nu a resultat prețuri satisfăcătâre; Se publică spre cunoscința tutulor că, în Ziua de 23 Octombre 1892, orele 11 dimi- neața, se va ține licitație la ministerul de resbel, bulevardul Garol, pentru aprovisio- narea furniturel notată mal sus, care licita- ție se va efectua în conformitatea legel de comptabilitate generală a Statului (art. 40-56 inclusiv) și în condițiile caietului de sarcine, ce se pâte vedea de doritori la minister (di- recția V administrativă), în tâte Zdele de lucru, de la orele 11 dimineța până la 5 dupe amiaZl. Ofertele se priimesc pentru întrâga canti- tate a furniturel. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o dată cu oferta, vor depune rece- pisa casei de depuneri, prin care să se con- state că au consemnat ca garanție la ordinul ministerului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recu- noscute de Stat, suma de lei 10 la sută din valârea furniturel ce ofertâză, care garanție nu se va libera adjudecatarulul de cât dupe executarea definitivă a contractului. No. 9.994. 1892, Septembre 19. — Administrația centrală a resbelulul având necesitate de 16.500 kilograme seu de vacă și bou, pentru tăbăcăria militară de la BucovSț, județul Dolj, pentru a cărui aprovi- sionare la licitația ținută la 12 Septembre 1892, conform publicațiunel No. 6.427, in- serată în Monitorul oficial No. 66, neresul- tând prețuri avantagiâse, se publică spre cu- noscința tutulor că, în Ziua de 24 Octombre 1892, orele 11 diminâța, se va ține licitație la ministerul de resbel și la direcțiunea tă- băcăriel militare pentru aprovisionarea fur- niturel notată mai sus, care licitație se va efectua în conformitatea legel de comptabili- tate generală a Statului, art. 40—56 inclu- siv, și în condițiunile caietului de sarcine, ce se pote vedea de doritori la minister (direc- țiunea V) și la tăbăcărie, în tâte Zilele de lucru de la orele 11 diminâța până la 5 p. m. Ofertele se priimesc pentru cantitatea în- trâgă a furniturel, precum și în loturi: duoă de câte 5.000 kgr. fie-care și unul de 6.500 kgr. seu, și se va adjudeca în total sau în parte dupe cum prețurile vor fi mai avanta- giâse. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o dată cu oferta vor depune recepisa casei de depuneri prin care să se constate că au consemnat ca garanție la ordinul ministe- rului de resbel, în numerar sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 10 la sută din valârea fur- niturel pentru care ofertâză, care garanție nu se va libera adjudecatarulul de cât dupe executarea definitivă a contractului. No. 10.010. 6,2 <}. 1892, Septembre 19. Serviciul intendenței divisiei VIII La licitația ținută în ^i|ple de 1 și 17 Septembre 1892, pentru darea în antreprisă a furnisărei făinel necesară manutanței pe timp de un an, neobținându-se un preț avan- tagios, se publică o nouă licitație pentru Ziua de 2 Octombre 1892. Licitația se va ține în cancelaria divisiei, (Botoșani), la orele 3 p. m.; iar condițiunile se pot vedea în tâte Zilele de lucru. Făina necesară este în cantitate aproxi- mativă de 325.000 kilograme. Ofertele se vor face atât pentru calitățile No. 6 și 7 în părți egale, cât și pentru calitățile l/₃ No. 6 și ²/₃ No. 7, numere usitate în Botoșani. Doritorii vor fi însoțiți de o garanție, în bani sau efecte publice, de 10 la siită din va- lârea totală a furniturel. No. 15.912 1892, Septembre 22. Regimentul II Romanați No. 19 Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 15 Octombre 1892, orele 9 diminâța, se va ține licitație publică în cancelaria regi- mentului II Romanați No. 19, pențru darea în antreprisă a furnisărei regimentului cu carnea și pânea necesară trupei pe timpul de la 1 Noembre 1892 până la 1 Octombre 1893. Condițiunile și caietul de sarcină se pun la disposiția amatorilor în tâte Zilele de la orele 8—11 diminâța. Amatorii, cari voiesc a concura la licitație, vor presentă oferte însoțite de garanția de 2.000 lei. No. 3.331. 1892, Septembre 23. Comandamentul flotilei Fiind-că în Ziua de 22 Septembre 1892 nu s’a presintat concurențl, conform publi- cației cu No. 7.256, făcută prin Monitorul oficial No. 116, pentru vinderea lemnăriei, compusă din catarge, catargele și trunchețe; Se publică din nou licitație pentru Ziua de 24 Octombre 1892, orele 10 a. m. Licitația se va ține la Țiglina, la magazia din fața cheiului bastimentelor flotilei. Prin urmare, concurențil șe vor presinta acolo la Ziua și orele menționate, mai sus. No. 8.020. 1892, Septembre 24. Atelierul militar central de confecție Se publică spre cunospința amatorilor că, în Ziua de 7 Octombre 1892, orele 2 p. m.,| se va ține licitație, prin oferte sigilate, la a- telierul central de confecție, vis-â-vis de pi- rotechnie (Cotroceni), pentru vînZarea fur- dalelor de toval și talpă, și anume: 2.700 kgr. furda toval, calitatea II; 18.000 kgr. furda toval, calitatea III; 7.500 kgr. furda talpă, calitatea 1; 21.000 kgr. furda talpă, calitatea II; 350 kgr. furda blank alb. Doritorii, pentru a fi priimiți la licitație, vor depune mal 'nainte o garanție de 10 la 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4225 sută din valârea ce oferă pentru furdalele puse la licitație. In oferte prețurile vor fi arătate în parte pentru fie-care fel de furda pe kilogram ară- tându-se prețul atât în cifre, cât și în litere. Dacă prețurile arătate prin oferte sigilate nu vor fi avantagiose, se va proceda chiar în acea ședință la ținerea licitației orală între toți concurenții ce au ofertat, începându-se de la prețurile cele mal urcate oferite. Concurentul, asupra căruia se va aproba licitația, este, dator ca, în termen cel mult de 5 ^ile de la notificarea ce ’i se va face în scris de către atelier, să ’și ridice materialul, plă- tind costul; contrariu va pierde garanția. încărcatul furdalelor în saci, cum și trans- portul lor privesce pe adjudecatar. Furdalele se pot vedea în tote filele de lucru la acest atelier de la orele 7 diminâța până la 6 sâra. No. 1.566. ₃,3 a. 1892, Septembre 17. Tăbăcăria armatei Conform ordinelor ministerului de resbel No. 9.656 și No. 9.915, se face cunoscut că, în țliua de 20 Octombre 1892, orele2 p. m., se va ține licitație publică, în cancelaria tă- băcăriei, în comuna Bucovățu, județul Dolj, pentru vinderea varului și sărei ce va rămâ- nea dupe tăbăcirea peilor în cursul unul an, socotit de la 1 Noembre 1892 până la 1 No- embre 1893. Cantitatea de var ce resultă anual este de 45.000 kilograme, iar de sare este de 30.000 kilograme aproximativ. Doritorii de a concura o dată cu oferta vor depune și garanția de 10 la sută din va- lârea ce oferă. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. No. 1.907. 3^4. 1892, Septembre 20. Depositul de recrutare Ialomița Din procesele-verbale priimite la acest de- posit constatându-se că tinerii notați mai jos, la darea ordinelor de chiămărl, s’au găsit lipsă din comune fără a se mal sci de urma lor, sau declarat nesupuși; în consecință, dar, sunt rugate tâte autoritățile civile și militare al urmări, prinde și înainta acestui deposit, însoțiți fie-care de câte un proces-verbal prin care să se constate prinderea lor din nesupu- nere de forță publică: Regimentul 2 geniu batalidne mixte Popa Chiriță, din comuna Țăndărei, plasa Balta, județul Ialomița, avend talia 1 m. 680 mm, părul și sprincenile castanii, ochii gal- beni, fața bălană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Gheorghe loniță, din comuna Căzănesci, plasa și județul Ialomița. Compania de administrație Costache Costache, din comuna Vărăsci, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1 m. 730 mm., pârul șr sprincenile castanii, ochii albaștri, fața blondă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, cu un semn la șol- dul piciorului. Regimentul 3 roșiori Nicolae Vâlcu, din comuna Ccsânbesci, plasa și județul Ialomița. Marin Dima, din comuna Căzănesci, plasa și județul Ialomița. Lichințeanu Ion, din comuna Lehliu, plasa Câmpu, județul Ialomița, având talia 1 m. 590 mm., părul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Regimentul 5 călărași cadre Simion Toma, din comuna Cacomeanca, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1 m. 610 mm , perul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Spiridon Gheorghe, din comuna Ceacu, plasa Borcea, județul Ialomița. Căldăraru Neagu, din comuna Colelia, plasa și județul Ialomița lancu Pereți. Badea Radu, din comuna Coșereni, plasa Câmpu, județul Ialomița, având pârul casta- niu, sprincenilenegre, ochii căprii, fața brună, fruntea, nasul, gnra și bărbia potrivite, ciu- pit de vârsat. Escadronul 3 tren Grigorescu Constantin, din comuna Al- besci, plasa și județul Ialomița, pârul și spincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Regimentul 3 artilerie Popa Vasile, din comuna Plevna, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1 m. 710 mm., pârul și sprincenile castanii, ochii venji, fața bălană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Bălășoiu Nicolae, din comuna Ciocănesci- Mărgineni, plasa Borcea, județul Llomița, având pârul și sprincenile castanii, ochii al- baștri, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Ion Aron, din comuna Tonea, plasa Bor- cea, județul Ialomița, avend perul și sprince- nile castanii, ochii ver^I, fața smâdă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Toader Gheorghe, din comuna Colelia, plasa și județul Ialomița, având pârul și sprin- cenile castanii, ochii verdi, fața blondă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite, ciupit de vârsat. Birman Isac, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1 m. 710 mm., pârul și sprincenile castanii, ochii verdi, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, cu o pată în obrazul drept. Batalionul 2 de asediu Mocanu Ion. Regimentul V Ialomița No. 23, cadre permanente Bârciu Leon, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița, având perul și sprin- cenile castanii, ochii căprii, fațasmâdă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Tănase Lazăr, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița, având pârul și sprin- cenile castanii, ochii verdi, fața smâdă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Tudor Gheorghe, din orașal Călărași, p’asa Borcea; județul Ialomița. Mușetescu Gheorghe, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Gheorghe Dianu. Oană Gheor ghe, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Vasile Mateiu, din comuna Mihaiu Vitea- zul, plasa Borcea, județul Ialomița, având pâ- rul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și bărbia po- trivite, ciupit de vârsat. Dumitru Ion, dm comuna Bucuresci, ju- dețul Ilfov. Ghiță Ion, din comuna Cacomeanca, plasa Borcea, județul Ialomița, având perul și sprin- cenile castanii, ochii răprii, fața smâdă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Gheorghe Ion, din comuna Cacomeanca, plasa Borcea, județul Ialomița, având pârul castania, sprincenile negre, ochii căprii, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Petre Gheorghe, din comuna Tonea, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1 m. 660 mm., pârul și sprincenile castanii, ochii căpri’, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Ardelea Nicolae, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița, având pârul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Socol Mateiu, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița. Niță Radu, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița, având pârul galben, ochii căprii, fața smâdă, nasul, gura și băr- bia potrivite. Acdereli Anesti, din comuna Piua-Petri, plasa Balta, județul Ialomița, avend pârul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Voicu Stan, din comuna .Făcăeni, plasa Balta, județul Ialomița. Ceoranu Nicolae, din comuna Slobozia, plasa și județul Ialomița. Vasile Vlad, din comuna Slobozia, plasa și județul Ialomița. Gonstantin Panait, din comuna Slobozia, plasa și județul Ialomița. Luca Manole, diu comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Simion Gheorghe, din comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Tudor Ion, din comuna Bucu, plasa și ju- dețul Ialomița. Ion Voicu, din comuna Bucu, plasa și ju- dețul Ialomița. Garaman Stancu, din comuna Bucu, plasa și județul Ialomița. Oancea Roman, din comuna Dormărunt, plasa și județul Ialomița. Tudorache Stan, din comuna Dormărunt, plasă și județul Ialomița. Mocanu Stroe, din comuna Dormărunt, plasa și județul Ialomița. 4 4226 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 Socol Tudorache, din comuna Cpsâmbesci, plasa și județul Ialomița. Munteanu Ion și Mateiu Nicolae, din co- muna Copuzu, plasa și județul Ialomița. Ivan Nicolae și Oprea Nicolae, din comuna Rași, plasa și județul Ialomița. Ilie Nicolae, din comuna Reviga, plasa și județul Ialomița. Cârjan loniță, din comuna Fundu- Grăsani, plasa și județul Ialomița. Mihail Nicolae, din comuna Lehliu, plasa Câmpu, județul Ialomița, având părul și sprin- cenile blonde, ochii ver^i, fața blondă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Gheorghe Tudor, din comuna Bărbulesci, plasa Câmpul, județul Ialomița, având talia 1. m 670 mm., părul castaniu, ochii și sprin- cenile negre, fața smâdă, fruntea, nasul, gura'și bărbia potrivite. Constantin Dinu, din comuna Urziceni, plasa Câmpul, județul Ialomița, având talia 1 m. 570 mm., părul sprincenile negre, ochii căpril, fața smedă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Vasile Panait, din comuna Urziceni, plasa Câmpul, județul Ialomița, având părul, sprin- cenile și ochii negri, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia pătrivite. Olteanu Gheorghe, din comuna Dormărunt, plasa lolomița, județul Ialomița. Regimentul V Ialomița No. 93, trupa cu schimbu Năstase Călin, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Pândele Constantin, din orașul Călărași, având sprincenile castanii, ochii verZL fața smâdă, funtea, nasul, gura și bărbia potri- vite. Gheorghe Soare și Finți Moise, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Tudor Zamfir, Păun Marin și Petre Ni- lae, din orașul Călărași, plasa Borcea, jude- țul Ialomița. Ion Anton, din comuna Lupșanu, plasa Borcea, județul Ialomița, având talia 1. m. 700 mm., părul și sprincenile negre, ochii prii, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, ciupit de vărstat. Ion Ion, din comuna Ulmu, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul și sprincenile negre, ochii căprii, fața ocheșă, fruntea, na- sul, gura și bărbia potrivite. lonaș Pavel, din comuna Jegălia, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul și sprin- cenile negre, ochii coprii, fața smâdă, frun- tea, nasu, gura și bărbia potrivite. Ion Petre, în comuna Cacomeanca, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul, sprin- cenile și ochii negri, fața smedă, fruntea, na- sul, gura și bărbia potrivite. Vasile Petre, din comuna Cacomeanca, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul galben, sprincenile castanii, fața bălae, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Andreiu Gheorghe, din comuna Caco- meanca, plasa Borcea, județul Ialomița, avend părul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și băr- bia potrivite, cu un semn în partea drâptă. Țiganu Gheorghe, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Boboleanu Gheorghe, din comuna Tonea, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul și sprincenile castanii, ochii albaștri, fața smedă, fruntea, nasul, gura și bărbia potri- vite. Fleodor Ion, din comnna Tonea, plasa Bor- cea, județul Ialomița, având părul și sprince- nile castanii, ochii căpril, fața smâdă, frun- tea, nasu), gura și bărbia potrivite. Nedeșeanu Simion, din comuna Tonea, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul și sprincenile castanii, ochii ver^i, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Tunaru losif, din comuna Tonea, plasa Borcea, județul Ialomița, având părul și sprin- cenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fru- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Apostol Stan, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița,, având părul și sprin- cenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Parașchiva Dumitrache, din comunn Giur- geni, plasa Balta, județul Ialomița, având părul și sprincenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia po- trivite. Vacum Filip, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița, având părul și sprin- cenile castanii, ochii căpril, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Tihan Stan, din comuna Giurgeni, plasa Balta, județul Ialomița. • Petre Nicolae, din comuna BucuresI, jude- țul Ilfov. Cojocaru Marinache, din comuna Făcăeni, plasa Balta, județul Ialomița. Văcaru Moise, din comuna Făcăeni, plasa Balta, județul Ialomița. Rădulescu Vasile, din comuna Chioara, plasa Balta, județul Ialomița. Roșu Gheorghe, din orașul Brăila, jude- țul Brăila. Popescu Bucur, din comuna Smirna, plasa Balta, județul Ialomița, având talia 1 m. 500 mm., părul și sprincenile câstanil, fața roșcovană, ochii albaștri, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Minea Constantin, din comuna Țândărei, plasa Balta, județul Ialomița. loniță Nicolae, din comuna Mărculesci, plasa Balta, județul Ialomița. Stoian Dumitru, din comuna Larga, jude- țul Ialomița. Munteanu Alexe, din comuna Slobozia, plasa și județul Ialomița. Mandrea Constantin, din comuna Slobo- zia, plasa și județul Ialomița, având părul și și sprincenile castanii, ochii căpril,fața smâ- dă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Crunțeanu Costache, din comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Badea Costache, din comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Mihaiu Ivan, din comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Tache Stoica, din comuna Perieți, plasa și județul Ialomița. Olteanu Dumitru, din comuna Bucu, plasa și județul Ialomița. Socol Ion, din comuna Bucu, plasa și ju- dețul Ialomița. Vasile Constantin, din comuna Glodeanu- Siliștea, plasa Tohani, județul Buzău. Nancu Vasile, din comuna Bucu, plasa și județul Ialomița. Zaharia Teodose, din comuna Bucu, plasa și județul Ialomița. Ion Stoica, din comuna Bucu, plasa și ju- dețul Ialomița, Voicu Bucur, din comuna Pribegi, plasa și județul Ialomița. Vornicu Panait. din comuna Pribegi, plasa și județul Ialomița, având părul și sprince- nile castanii, ochii căpril, fața roșcată, frun- tea, nasul, gura și bărbia potrivite. Anania Ion, din comuna Bora, plasa și ju- dețul Ialomița. Boaru Ion, din comuna Bora, plasa și ju- dețul Ialomița. Sforaru Aristide, din comuna Cosâmbesci, plasa Balta, județul Ialomița. Enache Ilie, din orașul Călărași, plasa Borcea, județul Ialomița. Toma Nicolae, din comuna Ceochina, plasa și județul Ialomița, având părul și sprince- nile negre, ohil căpril, fața roșcată, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Nicolae Petre, din comuna Dormărunt, plasa și județul Ialomița. Coman Gheorghe, din comuna Dormărunt, plasa și județul Ialomița. Radu Radu, din comuna Dormărunt, plasa și județul Ialomița. lancu Dinu Stoica, din comuna Dormă- runi, având părul și sprincenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Ion Ilie, din comuna Albesci, plasa și ju- dețul Ialomița, având talia 1 m. 660 mm., părul și sprincenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia po- trivite. Văcaru Dumitrache, din comuna Fundu- Grăsani, plasa și județul Ialomița. Dorcu Ion, din comuna Lehliu, plasa Câmpu, județul Ialomița, având părul și sprincenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Moscu Ștefan, din comuna Ștefănesci, pla- sa Gâmpu, județul Ialomița, având părul și sprincenile negre, ochii căprii, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. Feraru Ștefan, din comuna Speteni, plasa Câmpu, județul Ialomița. Stancu Constantin, din comuna Broșteni, plasa Câmpu, județul Ialomița. Conic Mihaiu, din comuna Urziceni, plasa Câmpu, județul Ialomița, având talia 1 m. 670 mm., părul și sprincenile castanii, ochii căprii, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, la ochiul stâng gâlcă. Lungu Mihaiu, din comuna Urziceni, pla- sa Câmpu, județul Ialomița, având părul ne- gru, sprincenile castanii, ochii căpril, fața smâdă, fruntea, nasul, gura și bărbia potri- vite, un semn la nas. Ilie Constantin, din comuna Urziceni, pla- 1 MONITORUL OFICIAL 4227 29 Septembre 1892 sa Câmpu, județul Ialomița, având pârul ne- gru, sprincenile castanii, ochii căpril, fața 6cheșă. fruntea, nasul, gura și bărbia po- trivite, Gologanu Marin, din comuna Maiu, jude- țul Prahova, având pârul și sprincenile negre, ochii căprii, fața roșcovană, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite. SMații mai jos notați deșertând, sunt rugate tdte autoritățile civile și militare din țeră a'i urmări, prinde și trimite la corpul respectiv: Regimentul III D&mbovlța No 22 Ivașcu Stoica, din comuna Rădulesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Preotu Grigore, din comuna lonesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Ion Ion, din comuna Greci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Gheorghe Ion l-iu, din comuna Găiseni, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Ion Dumitru, din comuna Poiana-Lungă, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Toma Ivan, din comuna Braniștea, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Ivașcu Nicolae, din comuna Cornetu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Petrache Constantin, din comuna Bra- niștea, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Pulbere Dumitru, din comuna Odobesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Stoica Stan, din comuna Costesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Brebu Ion, din comuna Dragodana, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Dumitru Nicolae l-iu, din comuna Pro- dulesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Niculae Ion al II-lea, din comuna Potlogi- Rurall, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. loniță Dumitru, din comuna Lungulețu, plasa Bolintin, județul Dâmbovița. ța Stan Ion, din comuna Glâmbocata, plasa și județul Dâmbovița. Preotu Vanghelie, din comuna și plasa Cobia, județul Dâmbovița. Matache Marin, din comuna Șuta-Sâcă, plasa Cobia, județul Dâmbovița. p Stănes Radu, din comuna Cazaci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Radu Constantin, din comuna Gura-Șuței, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Stoica Ion și Radu Ion, din comuna Buc- șani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Gheorghe losef, din comuna Doicesci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. jV loniță Ion, Nica Constantin și Mihaiu Ion, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, jude- țul Dâmbovița. loniță Constantin, din comuna Brezdele, plasa Bolintin, județul Dâmbovița. Nicolae Ion, din comuna Comișani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Alecu Gheorghe, din comuna Cazaci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Ion Mihaiu, dia comuna Valea-Lungă, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Dumitru Borcan, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Dragomir Marin, din comuna Valea-Lungă, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Marin Ion, din comuna Bărbulet, plaiul și județul Dâmbovița. Ion Paraschiv, din comuna Pâtroia, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Grigore Ion, din comuna Pietrari, plaiul și județul Dâmbovița. Marin Oprea, din comuna Vulcana-Pan- deli, plaiul și județul Dâmbovița. Dumitru Oprea, din comuna Mănesci, plasa și județul Dâmbovița. Ion Anton, din comuna Conțesci, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Stan Nicolae, din comuna Ghergani, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Gheorghe Gheorghe, din comuna Văcă- resci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Stănescu Radu, din comuna Cazaci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Ion Nicolae, din comuna Titu, plasa Bo- lintinu, județul Dâmbovița. Tudor Vasile, din comuna Braniscea, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Burcea Nicolae, din comuna Crovu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Ion Alexandru, din comuna Sardan, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Vasile Gheorghe, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județu[ Dâmbovița. Anghel Ion, din comuna Potlogi-Rurall, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Apostol Gheorghe, din comuna Ghinesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Vasile Constantin, din comuna Bucșani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Grigore Niță, din comuna Gornățelu, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Grigore Nicolae, din comuna Cornetu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Constantin Ștefan, din comuna Potlogi- Urbanl, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița Constantin Ion, din comuna Boțesci, plaiul și județul Dâmbovița. Toma Sterie, din comuna Mănesci, plasa și județul Dâmbovița. Nicolae Radu, din comuna Dragomiresci, plasa și județul Dâmbovița. Ion Ion, Preotul Petre, lordache Ilie, Ar- sene Ștefan, Lăzărilă Dinu și Nicolae Cos- tică, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Stancu Niță, din comuna Pătroia, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Ion Niță, din comuna Găesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Constantin Marin, din comuna Uliesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Manole Petre, din comuna Cojocaru, plasa plasa Cobia, județul Dâmbovița. Ghiță Andreiu, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Grigore Vișan, din comuna Speriețeni, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Dinu Ion, din comuna Șerbănesci, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Stan Vasile, din comuna Cucuteni, plaiul și județul Dâmbovița. Ion losef, din comuna Văcăresci, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Ion Stan, din comuna Ludesci, plasa și ju- dețul Dâmbovița. No. 4.636. 1892, Septembre 21. —Nicolae Gheorghe, din comuna Dragomi- resci, plasa și județul Dâmbovița. Dumitrescu Ștefan, din comuna Bădulesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Gheorghe Ion, din comuna Baldana, plasa Bolintin, județul Dâmbovița. Gheorghe Istrate, din comuna Produlesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Gheorghe Bogdan, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Răducanu Marinache, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Radu Ion, din comuna Gura-Fol, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Gligore Mihaiii, din comuna Uliesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Ghiță Dumitru, din comuna Lungulețu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Dumitru Constantin, din comuna Răsvadu, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Chitu Ion, Gojocaru Nicolae, Gheorghe Stelian, Mihaiu Nicolae, Rizescu Nicolae, Toma Nicolae și Mțhail Ion, din comuna Târ- goviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Nicolae Ion, din comuna Bornățel, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Ion Mihaiu, Pițigoi Vasile și Gheorghe Dumitru, din comuna Bucșani, plasa Dealu- lui, județul Dâmbovița. Petre Marin, din comuna Cândesci, plasa și județul Dâmbovița. Nicolae Dobre și Constantin Chiriac, din comuna Cazaci, plasa Dealului, județul Dâm- bovița. Tudor Vasile, din comuna Isvorele, plasa și județul Dâmbovița. Ion Constantin Purcaru, din comuna Slo- bozia-Mâra, plasa Bolintinu, județul Dâmbo- vița. Vlad Radu, din comuna Săcueni, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Nicolae Mihaiu, din comuna Aninâsa, pla- sa Dealului, județul Dâmbovița. Andrei Petre, din comuna Iași, plasa Copou județul Iași. Dumitru Ilie, din comuna Târgoviște, pla- sa Dealului, județul Dâmbovița. Bratu Nae și Niculae Vasile, din comuna Vulcana-Pandeli, plaiul și județul Dâmbo- vița. Gheorghe Constantin, din comuna lonesci plasa Cobia, județul Dâmbovița. loniță Ion, din comuna Poiana-de-Sus, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Gheorghe Nae, din comuna Mărunțișu, pla- sa Bolintinu, județul Dâmbovița. Caloianu lancu, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Ion Dragomir, din comuna Bocșani, pla- sa Cobia, județul Dâmbovița. Pârvu Nicolae, din comuna Conușani, pla- sa Dealului, județul Dâmbovița. Oprea Anton, din comuua Ludesci, .plasa și județul Dâmbovița. 4228 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 State Nicolae, din.comuna Focșani, plasa Biliesci, județul Putna. Lixandru Baicu, din comuna Dragomiresci, plasa și județul Dâmbovița. Radu Șărban, din comuna Ocnița, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Vasile Georgescu, din comuna Baldana, plasa Bolintin, județul Dâmbovița. Stroe loniță, din comuna Cătunu, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Nicolae Radu, din comuna Cojasca, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Oprea Ilie, din comuna Potlogi-Rurali, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Popescu Nicolae, din comuna Șerbănesci- Poduri, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Feraru Ion, din comuna Viforâta, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Gheorghe Nicolae, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmborița. Mincă Ion, losef Mirică, Vasile Gheorghe și loniță Dumitru, din comuna Glodeni, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Bostan Stan, din comuna Comișani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Ion Radu, din comuna Produlesci, plasa 7 Bolintinu, județul Dâmbovița. Păunescu Toder, din comuna Odobesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Șărbănescu Petre, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Mateescu Grigore, din comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Tudor Pană, din comuna Găesci, plasa Cobia, județul Dâmboviâa. Păsărică Borondel, din comuna Găesci, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Radu Constantin, din comuna Cuparu, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Vlad Ion, din comuna Guga-Foi, plasa Co- bia, județul Dâmbovița. Olteanu Gheorghe, din comuna Mogoșani, plasa Cobia, județul Dâmbovița. Necșoi Pantilimon și Rizea Gavrilă, din comuna Runcu, plaiul și județul Dâmbovița. Grigore Constantin, din comuna Cornetu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Marin loniță, din comuna Cornățel, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Dragnea Nicolae, din comuna Pietrari, plaiul și.județul Dâmbovița. loniță I6n, din comuna Gheboia, plasa Ia- lomița, județul Dâmbovița. Dumitru Gheorghe, din comuna Glodeni, plaiul și județul Dâmbovița. Ion Constantin, din comuna Băldana, pla- sa Bolintinu, județul Dâmbovița. Marin Nae, din comuna Brezoele, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. Vasilescu Florea, din comuna ^Țața, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Naiden Dumitru, din comuna Băleni-Sârbi, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Gheorghe Niță, din comuna Ghinesci, pla- sa Ialomița, județul Dâmbovița, lanoș Lazăr, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Șlențăr Leon, din comuna Târgoviște, pla- • sa Dealului, județul Dâmbovița. Maricos Bmu, din comuna Rlu-Alb, plaiul și județul Dâmbovița. Amuza Gheorghe, din comuna Pierșinari, plasa Cobia. județul Dâmbovița. Mozoc Dinu, comuna Tătărani, plasa și județul Dâmbovița. Vasile Nicolae, din comuna Comișani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Ion Nițu, din comuna Finta, plasa Ialo- mița, județul Dâmbovița. Uța Ion, din comuna Frasinu, plasa Ialo- mița, județul Dâmbovița. Matei Toma, din comuna Frasinu, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Gheorghe Ion l-iu, din comuna Rîu-Alb, plasa și județul Dâmbovița. Ion Gheorghe, din comuna Tătărăi, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. Ion Stoian, din comuna Finta, plasa Ialo- mița, județul Dâmbevița. lanoș losef și Banu Dumitru, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, județul Dâmbo- vița. Dumitru Nița și Gheorghe Praoveanu, din comuna Moroeni, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Olteanu Ion, dia comuna Pietroșița, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Boldizar losef, lonescu Constantin, Roga- zia Vasile și Stoica Tudor, din comuna Târ- goviște, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Radu Radu, din comuna Bolovani, plasa Dealului, județul Dâmbovița. Dobre Stan, din comuna Vulcana-Pandeli, plaiul și județul Dâmbovița. Marin Alecu, din comuna Slobozia-Mora, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. lonescu Ghiță, Gheorghe Constantin, Năs- tase Gheorghe și Cărbuneanu Constantin, din comuna Târgoviște, plasa Dealului, jude- țul Dâmbovița. Anton Vasile, din comuna Vârfurile, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Marin Ion, din cpmua Bălteni, plasa Ialo- mița, județul Dâmbovița. Davidoiu Nicolae, din comuna Besdeadu, plaiul Ialomița, județul Dâmbovița. Șărban Zamfir, din comuna Morteni, plasa Cobia, județul Dâmbovița. No. 4.647. 1892, Septembre 22. Batalionul de asedld Bucuresci Simionescu Gheorghe, din comuna Stâlpu, plasa Sărata, județul Buzău, având talia 1 m. 620 mm., pârul și sprincenile castanii, fața âcheșă, ochii căpril, nasul, gura potrivite, bărbia rade; luând cu dânsul o cămașă, o pe- rechiă ismene, o cravată cu cauciuc, o batistă de mână, duoâ perechi obiele de pânză, o bluză de pânză, o perechiă pantaloni seri, o capelă, o pereche cisme, un capușon și o pe- reche calăuțî. Compania lucrătorilor arsenalului armatei Dinculescu Theodor, din comuna Râmnicu- Sărat, plasa Orașului, județul Râmnicu-Sărat, având talia 1 m. 680 mm., pârul și sprincenile negre, fața ocheșă, ochii negri, fruntea, gura și bărbia potrivite, nasul lunguieț. Nicolescu Alexandru, din comuna Bucu- resci, strada Sabinelor, județul Ilfov, având talia 1 m. 660 mm., pârul și sprincenile ne- gre, fața roșcovană, ochii căpril, fruntea, nasul și gura potrivite, bărbia rotundă; luând cu dânsul o cămașă, o pereche cisme, o tu- nică de postav, o pereche pantaloni de postav, o capelă, o pereche bocance. ANUNCIURI JUDICIARE LI CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D. perceptor al circumscripției II din Bu- curesci, prin adresa No. 2.070 din 1892, și pe baza aprobărei onor, ministru de finance, a cerut punerea în vîndare cu li citație a ca- selor cu locui lor din comuna Bucuresci, suburbia S-tu Nicolae, strada Fundătura-Spi- talulul No. 43, averea D-lul Constantin Po- - pescu, de profesie proprietar, domiciliat chiar în acest imobil, și care vîndare s’a cerut a se efectua pentru lei 3.326, bani 30. Acest imobil se compune din 3 camere, 2 antreuri, o bucătărie de zid și una de scân- duri ; și se învecinesce la miadă-nâpte cu proprietatea D-lul Vasile Popa, la miadă-di cu proprietatea D-luî Victor Tivi, în fund cu a D-lui loniță Constantinescu și la față cu fundătura Spitalului. Asupra acestui imobil nu s’a mal găsit nici o sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în ijiua de 23 Octombre 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia f carî ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imobilului înces- tiune să se arate la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri ce ce- reri se vor ivi nu se vor considera. No. 12.817. 1892, Septembre 22. Tribunalul Buzâii La 31 Octombre 1892, orele 10 dimi- neța, s’a destinat a se vinde prin licitație pu- blică, în pretoriul acestui tribunal, însem- nata mai jos avere imobilă ce s’a urmărit a D-lut Dumitru Gucu, astădi decedat și repre- sintat prin fiul său Ștefan Dumitru Cucu, domiciliat în orașul Buzău, spre despăgubirea D-lui G. L. Rădulescu, domiciliat tot în orașul Buzău și de profesiune proprietar, pentru suma de lei 360, cu dobânda legală de la facerea actului de protest și până la achitare, plus lei 40 spese de instanță, osebit timbrele, așa precum numitul decedat este condamnat ₍ solidar cu fiul său Ștefan D. Gucu prin car- tea de judecată civilă a judelui ocolului Bu- zăii cu No. 1.677 din 1891, învestită și cu formula executorie, a cărei coprindere este următârea: 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4229 NOI CAROL I, Prin grația Iui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Judecătoria ocolului Buzeu Carte de judecata civilii No. 1.677 Audiența din 7 Octombre 1891. D. Costică Rădulescu, prin petițiunea dată judecătoriei la 31 Decembre 1890, înregis- trată la No. 18.474, a intentat acțiune pen- tru suma de leî 360, din afaceri comerciale, contra D-luî Ștefan D. Cucu și Dumitru Cucu. S’ati citat părțile pentru astăzi. La apelul nominal s’a presintat din partea reclamantului D. advocat Al. Visterescu, cu procura din 20 Septembre 1890, legalisată de comisia de Roșu, Buzău, la No. 217, lip- sind ambii pârîțl; procedura îndeplinită și art. 151 aplicat. Reclamantul ceru admiterea acțiunel, exi- bând în dovedirea eî următorele acte: cam- bia din 15 Septembre 1890, dată de Dumitru Cucu către Ștefan Dumitru Cucu și garant către reclamant, cambie care se vede pro- testată la scadență, pentru suma de lei 360, de către șeful portăreilor tribunalului Buzău prin act. Noi judecătorul, Asupra acțiunel de față, Ascultând pe reclamant în conclusiunl, Considerând că demandorul, prin actele presintate, ’șl a dovedit legalmente preten- țiunea, care, găsindu-se fundată, urmâză a fi admisă ca atare; Văzând și disposițiunile art. L169 și 1.170 din codul civil; Pentru aceste motive, hotărasce: Obligă pe Ștefan D. Cucu și Dumitru Cucu, în solidaritate, a plăti reclamantului suma de lei 360, cu dobânda lor legală de la facerea protestului și până la achitare, plus lei 40 spese de instanță, osebit timbrele. Cartea se pronunță cu. dreptul de apel fiind aplicat art. 151 din procedura civilă, Dată și pronunțată în ședință publică astăzi, 7 Octombre 1891. p. Jude, 1. Obrejea. Judele ocolului Buzeu Presenta copie, fiind conformă cu origi- nalul, se atestă de noi. (Urmâză semnătura judecătorului). 1891, Decembre 12. Dosarul No. 4.604 din 1890. Proces-verbal 1891, Octombre 28 Noi, Ion Stănciulescu, sub-comisarul co- lorei de Galben, urbea Buzăii, constat prin presentul că D. Ștefan Dumitru Cucu, fiind absent de la domicilii!, copia cărței de jude- cată cu No. 1.677 din 1891, pronunțată de D. jude local, am lăsat’o în mâna chiriașei D-sale, anume Smaranda Panaitescu, con- form legei. Sub-comisar, 1. Stănciulescu. Proces-verbal 1891, Octombre 28 Noi, Ion Stănciulescu, sub-comisarul co- lorei de Galben, urbea Buzăii, constat prin presentul, că D. Dumitru Cucu fiind absent de la domiciliu, copia cărțel de judecată sub No. 1.677 din 1891, pronunțată de D. jude local, am lăsat’o la domiciliul fiului său Ște- fan D. Cucu, în mâna unei chiriașe, anume Smaranda Panaitescu, conform cu legea. Sub-comisar, I. Stănciulescu. România Judele ocolului Buzeu Presentele copil de procese-verbale, fiind conforme cu originalul, se atestă de noi. p. Judecător, I. Obrejea. 1891, Decembre 12. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta carte de judecată, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; spre credință pre- senta s’a semnat de noi. p. Jude, I. Obrejea. 1891, Decembre 14. Astăzi, 14 Decembre 1891, s’a învestit cu formula executorie presenta, dându-se în priimirea celui în drept. p. Jude, I. Obrejea. No. 1.251. Averea ce urmâză a se vinde se compune din: O casă veche, construită de gard, învelită cu scânduri, compusă din o cameră cu locul el, în mărime aproximativ ca de 11 și jumă- tate stânjeni fața; având următorele vecină- tăți : la răsărit cu proprietatea Preotului Dinu, spre apus cu casele D-lui Ștefan Contescu, ' fundul cu strada Victoriei, cu proprietatea D-nei Nița Vasile Brădeanu. La numele de Dumitru Cucu, dupe ates- tarea dată de grefa locală, s’au mal găsit ur- mătorele sarcine: I) Prin actul înscris la No. 82 din 1887, Dumitru Cucu ipotecâză către creditul fun- ciar urban din Bucuresci imobilele sale din orașul Buzău, stradele Victoriei și Libertăței, pentru lei 5.000; II) Prin actul transcris la No. 722 din 1889, Dumitru Cucu vinde fiului său Ștefan D. Cucu imobilul de mai sus cu lei 8.000, cu obligație de a achita pe credit de suma datorită, reservându’șî pentru densul 11 stân- jenî și jumătate loc fața la strada Libertăței și fundul de 12 stânjenî și 2 palme, care, dupe ce se va achita datoria integrală creditului de către Ștefan D. Cucu, cumpărătorul, va deveni proprietatea luî Dumitru Cucu liberă de ori ce sarcină. Sunt somați, dar, toți aceia cari ar pre- tinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori- ce alt drept asupra imobilului scos în vîndare ca, înaintea termenului de adjudecare, să se arate la tribunal spre a ’și exprima pretențiu- nele lor ce vor fi avend; contrariu nu li se vor mai ține în sâmă. Doritorii, dar, se vor presintă la însemnata maî sus ții și oră, în pretoriul acestui tri- bunal, spre concurare și adjudecare. No. 17.130. 1892, Septembre 23. — La 16 Ianuarie 1893, orele 10 dimi- nâța, s’a destinat a se vinde prin licitație publică, în pretoriul acestui tribunal, însem- nata maî jos avere imbobilă ce s’a urmărit a casei decedatului Ștefan Preotul Mihaiu, represintat prin moștenitorii săi, și anume: Elisaveta I. N. G. Călin, Sița Lepădatu Con- stantin, Constantin Ghiță Popa Constantin, Ghiță Popa Constantin, tutorul minorilor săi fif, Oprea și Niță, moștenitori ai lui Ștefan Preotul Mihaiu, și Joița Anton Popescu, moș- tenitorea defunctei sale fiice Maria Ghiță Ște- fan Popa, fiica decedatului Ghiță Ștefan Preo- tul Mihaiu, moștenitorea lui Ștefan Preotul Mihaiu, cele duoă d’ântâiu de profesiune me- nagere, domiciliate în comuna Mărunțișu, acest județ, cel d’al treilea militar, cu domi- ciliul la Târgșor, județul Prahova, ce’i maî ^ice și Popescu Constantin, cel de al patru- lea domiciliat în comuna Mărunțișu, de pro- fesiune agricultor, și cea de a cincea, de pro- fesie menageră și domiciliată tot în comuna ' Mărunțișu, județul Buzău, spre despăgubirea D-lor Dumitru și Ion, frații Gavriloiu, primul domiciliat în comuna Pătărlagele, județul Bu- zău, de profesiune proprietar, iar secundul, ații decedat, și represintat prin D-lor Dobre Rădulescu și Marița Dobre Rădulescu, epi- tropi aî casei minorilor numitului decedat, ambii domiciliați tot în comuna Pătărlagele, județul Buzău, și de profesiune primul pro- prietar și secunda menageră, pentru suma de lei vechi 2.737, plus jumătate taxa procesu- ț luî, cu procentele legale, osebit cele de exe- cutare, așa cum se prevede în sentința civilă a tribunalului Buzău cu No. 32 din 1862, rămasă definitivă și învestită cu formula exe- cutorie, a cărei coprindere este precum ur- mâză : NOI CAROL I, i Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- ' nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Principatele-Unite Tribunalul județului Buzeu No. 32. > D-nil Dimitrie și Ion, frații Gavriloiu, din satul Valea-Viel, plaiul Buzău, prin petiția ; ce a dat tribunalului la 12 Februarie a. c., • registrată la No. 1.100, au făcut cunoscut că de la fii preotului Mihaiu, din satul Zaha- riesci, plaiul Buzău, sau de la casa preotu- lui au a lua, cu mal multe adeverințe, bani împrumutați și alte dara veri, și la cererea ce ! ’î-au făcut nu ’l-au putut desface, cerând I a cita în judecată pe Ghită Popa Mihaiii, epitropul casei luî Ștefan Popa Mihaiu, din Zahariesci, Mihaiu sin Nicolae idem și Ghiță sin Nicolae Popa, locuitori în orașul Buzău, spre despăgubirea arătaților banî. Dupe legitimile chiămărl ce s’ati făcut I I 4230 MONÎTORUL OFICIAL tar părților împricinate și dupe o chiămare ce din legale împregiurări s’a făcut acest proces. La 20 August a. c., s’a înfățișat înaintea tribunalului Dimitrie și Ion, frații Gavriloiu, în persână, având și procurator asistat pe D. Idn Pălitneanu, Ghiță Popa Constantin, epi- tropul repausatulul preot Ștefan Popa Mi- haiâ, Ghiță sin Niculae Popa și Mihaiu sin Niculae Popa, avend și aceștia asemenea asistent pe D. Fănică Petrăchescu, și, dupe ce s’a dat citire petițiunel cu care s’a in- tentat procesul acesta, D. Păltineanu, mai ântâiu, a explicat că preotul Mihaiu a avut feciori pe Nicolae, Alexandru și Ștefan, cari se află încetați din viâță, Ghiță Popa Con- stantin, epitropul și moștenitorul repausați- lor Ștefan Ghiță și Neculae Popa, și Mihaiii sin Niculae Popa, moștenitori al repausatulul Niculae; iar moștenitorii repausatulul Ale- xandru sunt însăși trei, adică: Ghiță Popa Constantin, Ghiță sin Nicolae Popa și Mihaiu sin Nicolae Popa, în urma cărei explicații, D. Păltineanu, spre constatarea creanțelor ce are a lua de la repausatul Ștefan Popa Mihaiu, a înfățișat următârele: Anul 1853, Iunie 3, iscălit Ștefan Popa Mihaiii, prin care declară că lei 50 și deosebit lei 20 pentru 50 vedre terciu, este dator până la S-tu Ilie a ’i răspunde către Oprea Zețu Popa, în dosul căreia răspunde din acâstă sumă de lei 31 și jumătate. 1840, Martie 29, iscălit Ștefan Popa, prin care declară că lei 222 și 25 parale este da- tor a ’i răspunde cumnatul sâu Oprea, însă la Duminica Tomei. 1840, Ianuarie 26, iscălit Ștefan Popa, prin care declară că se împrumută cu lei 200 de la cumnatul sâu Oprea și a ’i răs- punde dupe săvîrșirea nunței. 1845, Martie 25, idem Ștefan Popa, prin care declară că Iei 60 a priimit de la logo- fătul Oprea Gavriloiu pentru 100 vedre bor- hot de prune. 1848, Iulie 26, idem Ștefan Popa Mihaiu, prin care declară că a dat cumnatului sâu Oprea Gavriloiu pentru venitul a trei stân- jeni moșie din sfâra de peste gârlă, un pogon și jumătate loc falco de fânâță, a stăpâni acest pogon și jumătate până se va lămuri cel trei sânjeni, propunând D. Păltineanu că nu a stăpânit acest pogon și jumătate. 1851, Aprilie 3, idem Ștefan Popa Mihaiu, prin care declară că cu lei 157, parale 20, s’a împrumutat de la cumnatul său Oprea Gavriloiu, obligându-se a ’I răspunde până la sfârșitul lunel lui Septembre, legalisat fiind acest înscris de sub-prefectul plaiului Buzău în acel an 1856. 1854, August 20, idem Ștefan Popa Mi- haiu cu lei 18 și 4 sfanți este dator a răs- punde logofătului Mihaiu Râpeanu, în dosul căruia înscris vorbesce numitul Râpeanu că a priimit acești bani de la Dumitru Gavriloiu. 1856, Decembre 21, idem Ștefan Popa Mibaiu că pentru un buriu de vin ce a luat • de la nepotul său Dumitru Gavriloiu, socotit vadra pe lei 4, parale 4, ’i a răspuns lei 100, iar de rest dupe vîndarea vinului, propunând D. Păltineanu că buriu a fost de 57 vedre și 3 oca, mai fiind în pretenție de lei 135, în- fățișând, de se vădu> și biletul cotarului cu anul 1857, Martie 27. 1857, Decembre 16, idem Popa Mihaiu, prin care declară că lei 132, parale 30 a priimit de la Dumitru Gavriloiu, cum și deo- sebiți lei 30, parale 5, obligându-se a ’i răs- punde până la 10 Ianuarie. Pentru creanța repausatulul Alexandru, D. Păltineanu a înfățișat următârele: Anul 1832, Februarie 13, iscălit Alexan- dru Popa Mihaiu că s’a împrumutat cu lei 45 de la jupân Dima, în dosul căreia, la anul 1852, Iulie 24, vorbirea făcută de Neculae Popa Mihaiu că lei 90 a răspuns cumnatu- lui Oprea Gavriloiu către chir Dima, ară- tând D. Păltineanu că acești bani fiind apu- cat Niculae,moșteni torul repausatulul Alexan- dru, ’i-a plătit dânsul. 1832, Maiu 27, iscălit Alexandru sin Popa Mihaiii, că lei 187 este dator cumnatului Oprea a ’i răspunde până la Drăgaică. 1840, Ianuarie 10, iscălit Niculae sin Popa ot Zahariesci, prin care declară că a rămas dator lei 825, parale 20, către cumnatul său Oprea, și ’i răspunde când se va înlesni. 1844, Iulie 4, idem Niculae Popa ot Za- hariesci, că a priimit lei 15 pe 50 vedre ter- ciu de prune. 1846, Maiu 12, iscăliți Nicolae Popa ot Zahariesci și Ștefan sin Popa că lei 3.217, parale 10, a ridicat de la cumnatul său O- prea, având a ’I răspunde din banii unei scri- sori legalisată de subprefectura plaiului Bu- zău în acel an la No. 1.480. Cerând D. Păltineanu a fi despăgubit de acâstă sumă cu ale lor dobândi. D. Petrăchescu, vădând tâte acestea, a propus ca să se pâtă cunâsce dacă aceste creanțe sunt răfuite sau nu, de a căuta prin hârtiile ce aii cliențil D-sale și ca să se con- vingă dacă semnăturile dintr’ânsele sunt pro- prii ale celor coprinși, fără a intra în fondul acestui proces, a cerut acordarea unui ter- men spre a aduce âmenl cu cunoscință des- pre iscăliturile din disece acte și apoi va fi gata a răspunde asupra tutulor pretențiuni- lor ce ’i se înfățișâză. Deliberația tribunalului, Observându-se de tribunal cererea recla- manților, ce din înfățișatele de mai sus acte s’a vădut a fi întemeiată pe dânsele, însă, având în vedere și propunerile făcute de pâ- rîți, prin al lor procurator, în privința de a ’i se acorda un termen de a putea corespunde asupra celor de sus pretențiuni; Având în vedere că acâstă cerere a pârîți- lor este priimită și de art. 18, cap. I, partea VI din legea civilă, și ca să pâtă tribunalul pronunța a sa legală decisiune, prin jurnalul ce a încheiat sub No. 1.675, a încuviințat, pe de o parte, amânarea procesului pentru diua de 6 Octombre, iar pe de alta a înda- torat pe pârîți ca la acest termen să vină la tribunal pregătiți în bună regulă cu ori ce hârtii răfuitâre sau altele ce vor fi având, cum și a se pronunța pentru validitatea acelor înscrisuri. Se deslușesce că moștenitorii repausatulul Alexandru sunt numai repausatulȘtefanPapa Mihaiu (pe care ’l epitropesce Ghiță Popa 29 Septembre 1892 Gonstantin) și Ghiță sin Neculae și Mihaiii sin Neculae Popa, iar nu și Ghiță Popa Constatin. In urma acestora, în ședința de la 15 ale curentei, în urma jurnalului No. 1.675, s’aîi înfățișat înaintea tribunalului reclamanțil Dumitru și lân, frați Gavriloiu în persână, având și procurator asistent pe D. Idn Pălti- neanu, cu pârîțiî Ghiță Popa Gonstantin, e- pitropul și moștenitorul repausatulul Ștefan, fiul repausatulul Preotul Mihaiu, Ghiță sin Neculae Popa și Mihaiii sin Neculae Popa, a- cești duo! moștenitori ai repausatulul Necu- lae , fii repausatulul Preotul Mihaiu, iar moștenitorii repausatulul Alexandru, câteșl trei pârîți, ce s’au presintat în pretoriu. S’a dat citire de la început tutulor hârtii- lor aflate în dosarul acestei cestiuni. In urma cărora s’a cerut D-lor reelamanți a presinta actele înfățișate la presentă înfă- țișare și a. pus pe masa pretoriului. Pe acelea ale repausatnlui Neculae, care vădându-se de Ghiță Neculae Popa și Mihaiu sin Neculae Popa, moștenitorii acestuia și con- fruntându-se cu semnăturile din alte hârtii ale repausatulul ce le au avut el, le au re- cunoscut de adevărate, iar Ghiță Popa Con- stantin, epitropul repausatulul Ștefan Preotu Mihaiu, a propus că creanțele ce se pretind de D-nii Gavriloiu nu se văd trecute prin testamentul repausatulul Ștefan, care ’l înfă- țișă, de se vedu cu data din anul 1858, Martie 10, cu semnătura pomenitului repausat, și încredințat de martori, și că nu le pâte priimi nici plăti; că bani ce pretind D-lor din acel an, ca anul 1846, Maiu 26, se află răfuite din bani ce a priimit dintr’un sechestru, și că D-nii Gavriloiu ’I au luat pentru aceste datorii averea pe care se. află numit epitrop al repau- satulul Ștefan Popa Mihaiu. D. Păltineanu a propus că, în privința ba- nilor ce se dice că s’a luat din acel sechestru, D-lui priimesce a fi scăduți pârîțiî cu aceea ce se va constata prin iscăliturile repausatulul Oprea Gavriloiu, sau moștenitorii acestuia că a priimit. Iar pentru creanța din actul cu anul 1832, Februarie 13, ’și o retrage fiind neexpirată prescripția, cerând a fi clienții D-sale despăgubiți de cele-alte sume de bani. Sentința tribunalului In numele Măriei Sale Domitorului Prin- cipatelor-Unite Alexandru lân I, Considerând tribunalul că, în privința con- statărel pretențiunilor coprinse mal sus, re- clamanții D. Gavriloiu au presentat actele trecute în procesul-verbal No. 1.675; Considerând că epitropul Ghiță Popa Con- stantin a sporit a dice că nu cunâsce aceste datorii pe cât nu le vede trecute în testamen- tul repausatulul Ștefan; Considerând că Ghiță sin Neculae Papa și Mihaiu sin Neculae Popa au recunoscut sem- năturile din disele acte de adevărate ale re- pausatulul Neculae, părintele lor; Considerând că între cele-alte acte relati- ve de acest proces se află și cel cu anul 1848, Maiu 26 și acesta nefiind un act de creanță, ci în privința venitului unul pogon și jumătate moșie, urmâză a’și exercita drep- tul prin osebit proces; 29 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL Considerând asemenea că în privința pro- punerel făcută de epitropul Ghiță Popa Con- stantin că s’a luat de sub epitropie de frați Gavriloiu averea repausatulul Ștefan, nu pâte fi considerată în cașul de față; căci ca epitrop de averea ce ’is’a încredințat a admi- nistra urmâză a ’și căuta și susține dreptă- țile prin intentarea de proces; Considerând că D. Păltineanu a propus că D-sa priimesce a fiscă^uți pârîții cu aceea ce se va constata prin iscăliturile repausatulul Oprea Gavriloiu,sau moștenitorii acestuia că au priimit din bani sechestrului, iar pentru creanța din actpl cu anul 1832, Februarie 13, ’și a retras’o fiindu’l expirată prescripția; Prin urmare, tribunalul privind cererea pen- tru pretențiunea banilor constată, în acord cu art. 1, cap. II, partea VI din codul civil și în basa art. 4, și 7, cap. IV, partea III din expusa condică, dupe ce s’au ascultat și conclusiunile D-lui substitut, hotărasce cele următore: 1) Ghiță Popa Constantin, epitropul și moștenitorul repausatulul Ștefan Preotul Mi- haiu, să plătâscă în despăgubirea reclaman- ților frații Gavriloiu acestea, însă: 70 — adică Iei șâpte-Șecî, dupe actul cu anul 1853, Iunie 3, împreună cu a lor legală dobândă de la expira- rea din actul de creanță și până la răfuire, scă^ându-se din acestă sumă cu leî 31, parale 20 râs- punșl; 222 25 adică lei duoâ-sute duoâ-țlecl și duoî, parale duoS-^eci și cinci, dupe actul cu anul 1840, Martie 29, cu dobânda legală; 200 — adică lei duoâ-sute, dupe actul cu anul 1840, Ianuarie 26, cu do- bânda legală; 60 — adică lei șese-^eci, dupe actul cu anul 1845, Martie 25, cu dobân- da legală; 157 20 adică lei una sută cincî-Șecî și șâpte, psrale duoâ-țlecî, dupe ac- tul cu anul 1851, Aprilie 3, cu dobânda legală; 27 — adică lei duoâ-țlecî și șepte, dupe actul cu anul 1854, August 20, cu dobânda legală; 135 — adică lei una-sută trei-țlecî și cinci, dupe actul cu anul 1856, Decem- bre 21, cu dobânda legală; 162 35 adică leî una-sută șâse-țlecî și duoi, parale trei-^eci și cinci, dupe actul cu anul 1857,Decembre 16, cu dobânda legală. 1.035 — 2) Ghiță Popa Constantin, epitropul re- pausatului Ștefan, Ghiță și Neculae Popa și Mihaiu sin Neculae Popa, moștenitorii repau- satului Alexandru, să plătâscă în despăgubi- rea fraților Gavriloiu următârea sumă : 187 — adică lei una-sută opt-țlecl și șâpte, dupe actul cu anul 1832, Maiu 27, cu dobânda lor legală; acâstă creanță, a repausatulul Alexandru. 3) Ghiță sin Neculae Popa și Mihaiu sin Neculae Popa, moștenitorii repausatulul Ne- culae, să plătâscă în despăgubirea fraților Ga- vriloiu următorele sume: 825 20 adică lei opt-sute duoâ-țlecî și cinci, parale duoă-țlecî, dupe ac- tul cu anul 1840, Ianuarie 10, cu a lor legală dobândă; 15 — adică lei cincl-spre-țlece, dupe ac- tul cu anul 1844, Iunie 4, cu do- bânda legală. 840 20 adică lei opt-sute patru-țlecl, pa- rale duoâ-^ecl, creanțele repausa- tulul Neculae. 4) Iar pentru suma de lei 3.217, parale 10, dupe actul cu anul 1846, Maiu 12, vâ- Șâodu-se subsemnătura repausatulul Necu- lae Popa și Ștefan sin Neculae Popa, să plă- tâscă jumătate din acâstă sumă Ghiță Popa Constantin, epitropul și moștenitorul repau- satulul Ștefan, și cea-altă jumătate Ghiță sin Neculae și Mihaiu sin Neculae, moștenitorii repausatulul Neculae, cu dobânda el legală, scă^ându-se din acâstă sumă cu ceea ce se va dovedi prin iscăliturile repausatulul Oprea Gavriloiu sau moștenitorii acestuia că au prii- mit din banii acelui sechestru vorbit mal sus. 5) Plătind numiții de mal sus moștenitori câte trei creanțele arătate, cu dobânda legală de la expirarea termenelor din acte și până la răfuire, iar creanțele ce se vor ii făcut de o potrivă cu dobânzile, asemănat art. 4, partea III, cap. II din codul civil, dobândă să numai plătâscă. 6) In privința propunerilor făcute de epi- tropul Ghiță Popa Constantin, că ’i s’a luat averea din posesiune și aceea făcută de D. Păltineanu pentru venitul acelui pogon și ju- mătate, li se acordă dreptul a’și căuta prin in- tentare de nou proces. 7) Taxa de patru galbeni se va răspunde de pârîțl în despăgubirea reclamanților, re- mânend de cheltuell achitate tote părțile ne- fiind exprimată cerere. Acâstă sentință se dă cu dreptul de apel pentru partea ce nu va rămânea mulțumită pe dânsa, în termen de duoâ luni, calculat de la a el priimire la onor, curte de apel civilă, secția II, din Bucuresci. Pârîții nu se pot bucura de acest din urmă drept de apel până ce nu vor depune în tri- bunal suma ce se osândesc a plăti și cele- alte, etc., asemănat art. 2 din legiuirea cu anul 1840 pentru împlinirea datoriilor cu zapise. Președinte, C. Deșliu. Membru, Nae Aur. Grefier, I. Poenaru. Dosaral No. 151, 1862, Decembre 17. Prlncipatele-Unlte Președintele tribunalului Buzeu Acâstă copie de sentință, fiind conformă cu originalul, se legalisâză. p. Președinte, C. Deșliu. Grefier, I. Poenaru. 1862, Decembre 22. Astățll, 22 Decembre 1862, s’a scos din cancelaria tribunalului Buzâu acâstă copie de ¹ sentință și, cu adresa No. 15.185, s’a trimis ________________________4231 D-lul sub-prefect de Buzâu a o da în priimi- rea D-lor frați Dumitru și Ion Gavriloiu din comuna Valea-Vieî. Grefier, I. Poenaru. Dăm putere și ordonăm tutulor- agenților administrativi să execute presenta sentință, procurorilor să stăruiască pentru a ei adu-, cere la îndeplinire; spre credință presenta s’a semnat de noi, completul tribunalului Buzâu. A. Vlădicescu, I. N. Duca. p. Grefier, G. lonescu. Grefa tribunalului Buzeu Conform art. 136 din pr. civilă, atest că acâstă formulă s’a trecut în registrul respec- tiv la No. 87 de ordine, voi. I, a^î, la 13 Maiu 1891, liberându-se D-lul D. Gavriloiu. p. Grefier, G. lonescu. Averea ce urmâză a se vinde este cea ur- mătore : Nouă stânjeni moșie, situați în cătunul Za- hariesci, hotarul Sibiescu, pendinte de comu- na Mărunțișu, plaiul și județul Buzâu, cari stânjeni de moșie se posedă în indivisiune cu cei-alțl moșneni Sibiesci, adică: trei pogone și 18 prăjini pământ arabil în țarina cătu- nului Zahariesci; și cari se învecinesce la râ- sărit cu locurile lui Ion Mănoiu, Mitu Ion Cuciu și Gavrilă Sibiescu, spre apus și mia- țiă-nopte cu malul Buzăului și la miațlă-țli cu hotarul moșiei Mărunțișu; un pogon loc arabil, situat pe malul lung în gropa ce se învecinesce cu Isvorul Butucilor despre râ- sărit, spre miaȘă-nâpte cu drumul malului lung, spre apus cu Constantin Ion Bă rea, Gavrilă Gheorghe și la miaȘă-țli cu Constan- tin Năstase. Șâse pogone pământ arabil și islaz, situat în Sinciu-Mestecile; se învecinesce la râsărit cu moșia Benga a însurățeilor, la miâ^ă-Și cu fânâța D-luî D. Gavriloiu și C._ Basta, la miațlă-nâpte cu locul preotului N. Dumitres- cu din Sibiciu, cu Lepădat Constantin și Mantu Ion Dinu, și spre mia^ă-țli cu Cuza Basta și Ion T. Moroianu. Duoâ pogdne și opt prăjinî pământ fâneță, situate în poiana Smeiuluî; se învecinesce la râsărit cu Arghira Gh. Pătărlăgeanu și D. N. Jitianu, spre mia^ă-nopte cu Ion Tănase Moroianu, spre mia^ă-țli cu D. N. Jitianu și Jana N. Popescu, iar la apus cu Ghiță Petre Stanciu. 24 prăjinî pământ siliște în cătunul Zăha- riesci; se învecinesce cu gardul curțeî lui Ghiță Popa Constantin pe de o parte, cu dru- mul din cătunul Zahariesci spre apus, spre miațlă-țli cu drumul cel mare și la râsărit cu drumul ce merge la Gh. Cojocaru și altul; pe aceste 24 prăjini se află ca construcțiuni o casă de gard, învelită cu șindrilă, cu duoâ camere, în stare prâstă, aflându-se și câțl-va pruni pe dânsul. O jumâtate pogon pământ, situat în BăjanI; se învecinesce la râsărit cu Gavrilă Gh. Si- biescu, spre miațlă-nopte cu Florea Stan Barbu și Constantin Năstase, spre apus cu Gg. Dragomir Șerban și spre mia^ă-^i cu drumul ce merge în BăjanI la Stupină. Totă acâstă avere se găsesce situată ln că- 4232 MONITORUL OFICIAL 29'Septembre 1892 tunul Zahariesci, hotarul Sibiescu, pendinte de comuna Mărunțișu. La numele de Elisabeta Ion N. Gh. Călin, Sița Lepădatu Constantin, Constantin Ghiță Popa Constantin, Ghiță Popa Constantin, tu- torele minorilor săi fii Oprea, Niță și Joița Anton Popescu, dupe atestarea dată de grefa locală, nu s’a maî găsit nici o sarcină propri- târea asupra imobilelor scose în vînțlare. Sunt somați, dar, toți aceia cari ar pretin- de veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori ce alt drept asupra imobilelor scose în vîn- țlare ca, înaintea termenului de adjudecațiune, să se arate la tribunal spre a’șl exprima pre- tențiunile lor ce vor fi mai având; contrariu nu li se vor mal ține în sâmă. Doritorii, dar, se vor presintă, la însemnata mal sus ții, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No. 16.945. 1892, Septembre 22. Tribunalul Olt Prima secietate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Olt, în primul rang, sub No. 20 din 14 Maiu st. v. 1884, asupra moșiei Floru, împreună cu par- tea întrupată din Negreni, ce ’l țlice și Șerbă- nesci, și împreună cu pădurea și cu tote eca- retele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, situată în comuna Floru, plasa Mițllocu, din acest județ Olt, proprietate a D-lor Gonstantin H. Guva și George I. Massu, a cerut punerea în vînțlare a citatului imobil pentru despăgubi- rea sa de capitalul râmas neamortisat din suma de lei noul 110.000, cu care societa- tea a împrumutat pe D-nil Constantin H. Guva și George I. Massu, și de anuitățile da- torite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de țlisa societate, împreună cu procen- tele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 4.039 din 1 Septembre 1892, a ordonat ca vînțla- rea sus numitei moșii să se facă în țliua de 18 Decembre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă primă publicațiune că, în (Jiua de 18 Decem- bre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 di- minâța, moșia Floru, împreună cu partea în- trupată din Negreni, ce 'I ^ice și Șerbănesci, și împreună cu pădurea și tote ecaretele și îm- bunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-lor Constantin H. Guva și George I. Massu, si- tuată în acest județ Olt, plasa Mițllocu, co- muna Floru, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpâra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vîndărei din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 țlile înainte de adjudecațiune. No. 14.190. 1892, Septembre 18. Tribunalul Prahova, secția I In țliua de 2 Ianuarie 1893, orele 11 a. m., la acest tribunal și secție se va vinde cu licitație publică averea imobilă, mai jos no- tată, a debitorului Gheorghe loan Drăgățilă, proprietar din comuna Călugăreni; plasa Cri- cov-Podgoria, județul Prahova, dupe cererea D-lui G. Gheorghiu, comerciant, din urbea Mizil, județul Buzău, pentru despăgubirea sumei de lei 334, cu procent legal, plus lei '10 spese și timbre, ce are a lua în virtutea cărței de judecată cu No. 312 din 1888, a judecătoriei ocolului Mizil, învestită cu for- mula executorie, ce are coprinderea urmă- tore : NOI CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Judecătoria ocolului Mizil Carte de judecată No. 312 Audiența de la 25 Maiu 1888. D. C. Gheorghiu din Mizil, prin suplica înregistrată la No. 1.428 din 4 Maiu a. c., a intentat acțiune contra lui Gheorghe loan Drăgățilă, din comuna Călugăreni, pentru a fi obligat la plata a lei noui 334, care’i de- bită cu poliță, cu procente și spese. La apelul nominal s’a presentat numai re- clamantul prin procuratorul său, în absența defendorulul, procedura îndeplinită; procu- ratorul reclamantului, D. advocat Isaia I. Georgescu, autorisat cu procură legalisată la No. 45 din 1887 de acâstă judecătorie, dupe lectura suplice!, în susținerF exhibă un bilet la ordinul D-lui Costache Gheorghiu pentru suma de lei noul 334, cu data 8 Octombre 1887, cu termenul la 26 Octombre acel an, semnată de defendore la Mizil, cerând a se obliga la plată, cu procente spese și timbre. Judecătoria, Văzând acțiunea, susținerile reclamantu- lui și biletul la ordine presentat; Vățlând că defendorele nu s’a presentat a se sci ce are a opina; Pe basa art. 150 din procedura civilă, 1.169 și 1.170 din codul civil; In virtutea legei, hotărasce : Admite acțiunea și obligă pe Gheorghe loan Drăgățilă, din ccmuna Călugăreni, să plătâscă reclamantului Costache Gheorghiu suma de lei 334, cu procente legale, plus lei 10 spese. Hotărîrea cu oposiție și apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică ații, 25 Maiu 1888. p. Judecător, T. Bărbălescu. Judecătoria ocolului Mizil Presenta copie, fiind întocmai cu originalul, se atestă de noi. p. Judecător, T. Bărbătescu. Dos. No. 578 din 1888. Proces-verbal Anul 1888, luna Iulie 10. Noi, P. Leescu, primarul comunei Călu- găreni, din plasa Cricov, județul Prahova, ații mergând la domiciliul D lui Gheorghe I. Drăgățelu a ’i da în priimire cartea de judecată a ocolului Mizil cu No. 312 din 1888, pe care găsind u’l absinte de la domi- ciliul său ’i am lăsat’o polițienesce în mâna fiicei sale anume Ana. Pentru care am dresat presentul proces. Primar, Petrache Leescu. Asistenți: lordache Drăgățelu, Ghiță 1. Bou. Notar, D. Muscăleseu. Judecătoria ocolului Mizil, județul Buzeu Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă de noi. p. Jude, Dimitrescu. 1889, Maiu 7. Dăm putere și ordonăm tuturor agenților administrativi să execute acâstă carte de ju- decată, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; spre credință, pre- senta s’a semnat de noi. p. Jude, Crist. Dimitrescu. Ații, 8 Maiu 1889, s’a învestit cu titlul executoriu acâstă carte de judecată și s’a dat în priimirea îndreptățitului. p. Jude, Dimitrescu. No. 292. Averea pusă în vîndare este : 1. O casă cu locul el cu acoperiș dărîmat, construcție de gard, învecinându-se la răsărit cu lordache Drăgățel, la apus cu drumul, la miațlă-ndpte cu Al. Drăgățelu și Ia miațlă-țli cu loan Drăgățelu ; 2. O vie în dealul numit Papuc, în mă- rime ca de 1 și jumătate pogon pământ, dis- trusă de filoxeră, având o pivniță de bârghil; se învecinesce la răsărit cu Ghiță loan Dră- gățelu, la apus cu drumul, la miațlă-nopte cu Vasile Maria și la mia^ă-^i cu Andreiu Dascălu. 3. Ga două pogâne vie, situată în dealul numit Bârboiu; învecinate la răsărit cu Va- sile Stanciu Diaconu, la apus cu Ilie lordache Ciocârdel și alții, la miațlă-nopte cu loanAl- bescu și la miațlă-țli cu loniță Banu. Tote aceste imobile sunt situate în raionul comunei Călugăreni din județul Prahova. Descrisele imobile, dupe atestarea grefei, nu s’au găsit supuse la nici o sarcină popri- tore. Se publică despre acâsta și se somâză toți acel cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privile- giu, ipotecă, sau veri ce alt drept asupra acestor imobile ca, înaintea ^ilel de adjude- care, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’șl arăta pretențiunile lor, conform alin. d III de sub art. 506 din procedura civilă. ‘ț No. 16.805. 1892, Septembre 24. — In țliua de 2 Ianuarie 1893, orele 11 ‘ { a. m., la acest tribunal și secție se va vinde / | cu licitație publică averea imobilă, mal jos I notată, a debitorului Vasile Nicolae Obrejea- nu, proprietar, din comuna Călugăreni, plasa Cricovu-Podgoria, județul Prahova, dupe ce- rerea D-lui C, Gheorghiu, comerciant, din urbea Mizil, județul Buzău, pentru despăgu- birea sumei de lei 300, cu procente legale de {Supliment} MONITORUL OFICIAL Septembre 1892 Ia 6 Martie 1891 până Ia achitare, plus 75 lei spese, ce are a lua în virtutea cărților de judecată No. 281 și 400 din 1891, ale ju-, decătoriel ocolului Mizil, confirmate prin sen- tința tribunalului Buzău No. 18 din 1892, investită cu formula executorie, cari au co- prinderea următdre: Judecătoria ocolului Mizil Carte de judecată civilă No. 281 Audiența din 6 Maiu 1891 Astăzi, fiind Ia ordine’ judecarea acțiunei intentată de C. Gheorghiu, contra lui Vasile N. Obrejeanu, pentru suma de lei 300; La apelul nominal s’a presentat reclaman- tul asistat de D. advocat G. M. Diaconescu, lipsind defendorul care a cunoscut termenul; procedura completă. S’a citit petițiunea de intentarea acțiunei. Reclamantul a presentat un înscris cu data 7 Martie 1889, subscris de defendor că da- tărâză reclamantului lei 560, din cari recla- mantele a priimit lei 260, rămânend dator lei 300, cu termen exigibil, și conchise a ’i se admite acțiunea cu procente și spese, plus timbrele. Judecătoria, Având în vedere acâstă acțiune și susține- rea reclamantului; Având în vedere că reclamantul, prin în- scrisul presentat ații în instanță, ’șl a probat pretențiunea, conform art. 1.176 din co- dul civil; Având în vedere că defendorul, care a cu- noscut termenul înfățișărel de ații, nu s’a pre- sentat; Având în vedere art. 150 din procedura civilă și art. 83 din legea judecătoriilor de ocole, Pentru aceste motive, în numele legei, hotărasce: Admite acțiunea și obligă pe Vasile Nicolae Obrejeanu, din comuna Călugăreni, să plă- tâscă reclamantului C. Gheorghiu din Mizil suma de lei 300, cu procentele legale de la 6 Martie 1891, data intentărel acțiunei și până la achitare, plus 15 lei spese, osebit de timbre. Acâstă carte de judecată este supusă opo- sițiunel și apelului, conform legei. Dată și citită în ședință publică ații, 6 Maiu 1891. p. Jude, Dumitrescu. Grefa tribunalului Buzeu Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă, fiind aflată în dosarul acestui tribunal cu No. 2.489 din 1891, conform cererei făcută de D. G. Gheorghiu, prin pe- tițiunea registrată la No. 6.872. p. Grefier, C. Aprinos. România Judecătoria ocolului Mizil Carte de judecată civilă No. 400 Audiența de la 1 Iulie 1891. Ații, fiind Ia ordine judecarea oposițiunel făcută de Vasile Nicolae Obrejeanu, din co- muna Călugăreni, contra cărței de judecată cu No. 281 din 1891 a acestei judecătorii, prin care este obligat la plata sumei de lei 300 către reclamantul G. Gheorghiu din Mizil. La apelul nominal s’a presentat opo - nentul asistat de D. advocat Ghica lordache și reclamantul asistat de D. advocat G. M. Diaconescu, procedura îndeplinită și oposi- țiunea în termenul legal. S’a citit petițiunea de facerea oposițiunel și cartea oposată ; s’a propus părților împă- ciuirea și nu s’a putut obține. Oponentul a cerut interogarea reclaman- tului, dacă n’a priimit de la dânsul și res- tul de lei 300 din înscrisul ce posedă și pen- tru care ’l a acționat în judecată. Reclamantul interogat fiind de judecată a râspuns că n’a priimit de la oponent din acel înscris de cât numai lei 260, rămânând res- tul de lei 300 pentru care a reclamat și pe care oponentul nu ’I a plătit. Oponentul, în urma acestui răspuns din partea reclamantului, ’I a deferit jurământul decisoriu. Reclamantul acceptând și prestând, con- form legei, acest jurământ, a făcut aceeași de- clarațiune că nu a priimit de la Vasile N. O- brejeanu de cât numai suma de lei 260, care se află trecută în josul înscrisului, mai ră- mânând să’i dea restul de lei 300 ce a recla- mat și pe care nu ’i a plătit. Cerând respingerea oposițiunel și spese. Judecata, Asupra oposițiunel făcută de Vasile Nico- lae Obrejeanu, din comuna Călugăreni, contra cărței de judecată No. 281 din 1891; Ascultând pe părți în susținerile lor; Având în vedere că oponentul, în dovedirea motivelor sale de oposiție, a deferit jurămân- tul decisoriu reclamantului pe punctele pre- văzute în foia de jurământ; Considerând că reclamantul, acceptând și prestând acest jurământ, a declarat că are să priimească de la oponent suma de lei 300 la care este obligat prin cartea oposată, dupe cum se constată din jurnalul dresat aZi a- parte; Că, ast-fel fiind, oposițiunea de față urmâză a se respinge ca nefondată; Văzând și disposițiunile art. 1.215 codul civil; Pentru aceste motive, în numele legei, hotărasce: Respinge ca nefondată oposițiunea făcută de Vasile Nicolae Obrejeanu, din comuna Că- lugăreni, contra cărței de judecată cu No. 281 din 1891, pronunțată de acestă judecătorie, pe care o manține, obligându’l a mal plăti reclamantului C. Gheorghiu, din urbea Mizil, 10 lei spese. Presenta carte de judecată este supusă a- pelulul, conform legei. Dată și citată în ședință publică aZI, 1 Iulie 1891. p. Jude, Dimitrescu. România Grefa tribunalului Buzeu Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul aflat în | dosarul acestui tribunal cu No. 2.482 din 1891, se atestă de noi, conform cererei făcută de D. C. Gheorghiu prin peti- ția înregistrată la No. 68.702. p. Grefier, C. Aprinos. (Supliment) 4233 NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZeii și voința'națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Tribunalul județului Buzeu Sentință civili No. 330 Audiența din 16 Ianuarie 1892. Sub președenția D-lul AI. Vlădicescu, pre- ședinte; presinte D. P. Christea, membru de ședință. No. 18. AZI, fiind Ia ordinea ^ilel apelul făcut de Vasile Nicolae Obrejeanu contra cărței de judecată a judelui ocolului Mizil cu No. 400 din 1891, dată în procesul ce are cu C. Gheor- ghiu pentru bani; La apelul nominal a râspuns intimatul prin D. Isaia Georgescu, autorisat cu procură legalisată de judele ocolului Mizil Ia No. 247 din 1891, și apelantul asistat deD. N. larca. Apelul, constatându-se în termen, s’a ad- mis, dându-se citire actelor. D. larca Zise că clientul sâu a făcut apel fiind-că suma ce cere a achitat’o, dupe cum dovedesce cu o chitanță ce o are. D. Georgescu răspunde că apelul nu mal pote fi admis de timp ce la prima instanță intimatul a jurat și ast-fel afacerea s’a tran- șat definitiv rămânând, dacă se crede în drept, să mârgă pe calea sperjurului. Tribunalul, Asupra apelului făcut de Vasile Nicolae Obrejeanu contra cărței de judecată a jude- lui Mizil cu No. 400 din 1891, dată în procesul intentat de C. Gheorghiu pentru bani; Avend în vedere că intimatul Gheorghiu, la prima instanță, servindu-se, în dovedirea acțiunei, de un înscris, apelantele a alegat a- chitarea lui și în dovedire a dat intimatului jurământul decisoriu, pe care acesta ’l a prii- mit de la pârît; Considerând că ast-fel tranșat litigiul din- tre părți, judecata s’a terminat definitiv și aZi în apel nu mal pote invoca achitarea crean- ței, care nu s’a susținut Ia prima instanță; Că, Zar, apelantele nu are de cât, dacă po- sedă o chitanță care să dovedâscă sperjurul, să constate a incide acâstă cale pentru a ajunge să se judece din nou asupra fondului. Pentru aceste motive, în numele legei, ho- tărasce : Respinge apelul făcut de Vasile Nicolae ¹ Obrejeanu contra cărței de judecată a ju- delui ocolului Mizil cu No. 400 din 1891 ca nefondat; Obligă pe apelant la 50 lei cheltueli de judecată intimatului Gheorghiu. Sentința cu recurs. Dată și pronunțată în audiență publică aZL 16 Ianuarie 1892. Vlădicescu, P. Cristu. Grefier, Brătianu. România Grefa tribunalului Buzeu Presenta copie, fiind conformă cu origina⁻ Iul, se atestă de noi. p. Grefier, C. Aprinos. 3 I 4234 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 | România ₍ Corpul portăreilor tribunalului Buzeu Presenta copie se va da în priimirea D-lul C. Gheorghiu din Mizil. Șeful portăreilor, A. Antonescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta sentință, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; spre credință s’a semnat de । noi, completul tribunalului Buzău. Vlădicescu, (Nedescifrabil). I p. Grefier, C. Aprinos. ' Grefa tribunalului Buzeu Conform art. 136 din procedura civilă, i atest că acăstă formulă s’a trecut în registru J de formull executorii la No. 107 de ordine, volumul II, astățll, 4 Maiu 1892, liberând’o I D-lui C. Gheorghiu, parte câștigătore. K p. Giefier, D. lonescu. ! Averea pusă în vîndare este : Un loc situat în comuna Călugăreni, plasa Cricov-Podgoria, județul Prahova, care se învecinesce spre răsărit cu Alecu Zamfi- rescu, spre apus cu Nicolae Popescu, spre j mia^ă-^i cu Radu Niță Drăgan și șoseaua principală din comună și spre mia^ă-nopte cu lordache Andreiu Banu, având ca îmbu- ' natățirl: 1) O casă compusă din duoă camere, la mijloc sală, în față galerie, dedesubt pivniță, construcție de zid de piatră, învelite cu șin- drilă ; 2) Uh coșar, d’asupra porumbar, construc- ție de gard, învelit cu șindrilă. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, nu s’a găsit supus la nici o sarcină popritore. Se publică despre acăsta și se somăză toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asu- pra acestui imobil ca, înaintea ^ilel de ad- judecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’și arăta pretențiunile lor, con- form alin. III de sub art. 506 din pr. civilă. No. 16.811. 1892, Septembre 24. —In ^iua de 2 Ianuarie 1893, orele 11a. m , la acest tribunal și secție, se va vinde cu licitație publică averea imobilă mal jos notată a debitorului Vasile Andreiu Obrejeanu, pro- prietar, din comuna Călugăreni, plasa Cricov- Podgoria, județul Prahova, dupe cererea D-lul Costache Gheorghiu, comerciant, din urbea Mizil, județul Buzău, pentru despăgubirea sumei de lei 248, cu procente de la 28 A- prilie 1889 până la achitare, plus 50 lei spese și timbre, ce are a priimi în virtutea cărțel de judecată cu No. 597 din 1889, a judecătoriei ocolului Mizil, învestită cu for- mula executorie, ce are coprinderea ur- mătore : NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Judecătoria ocolului Cricov Hotărîre civilă No. 597 Audiența de la 2 (14) Iunie 1889. In presență reclamantului C. Gheorghiu, proprietar din comună Mizil, asistat de D. advocat B. Raneti și a defendorulul Vasile Andreiu Obrejeanu, agricultor din comuna Călugăreni, procedura îndeplinită. Obiectul acțiunel, plata sumei de lei 248 împrumutați, cu procente și spese. S’a dat citire petițiunel pentru intentarea acțiunei înregistrată la No. 2.675 din 1889, dupe care părțile refusând pacea li s’a dat cuvântul în fond. D. advocat Raneti, având cuvântul, în nu- mele reclamantului, ceru să se interâge de- fendorul dacă debitâză suma de 248 lei îm- prumutați. Defendorul, interogat de judecată, declară că debită suma de lei 248, împrumutați și că va plăti la tâmnă. Reclamantul consimți să se oblige la plată, cu procente și spese de executare. Judecata, Ascultând pe părți în susținerile lor orale și având în vedere declarațiunea făcută de defendore în audiență că debită reclaman- tului suma de lei 248, îngrijindu-se a plăti la tomnă, fapt la care și reclamantul con- simte; Considerând în ce privesce pe garant, re- clamantul a renunțat la dânsul; Vânând și art. 1.170, 1.576 și 1.584 din codul civil, art. 51 din legea judecătoriilor de ocâle și art. 140 din procedura civilă; In virtutea legei, hotărasce: Obligă pe Vasile Andreiu Obrejeanu să plătâscă reclamantului C. Gheorghiu suma de lei 248, împrumutați până la 28 Octombre 1889, cu procente legale de la 28 Aprilie 1889, până la achitare, plus lei 50 spese și timbre. Hotărîrea cu recurs. ¹ Dată și pronunțată în audiență publică, a^I 2 (14) Iunie 1889. Judecător, St. Fetescu. Judecătoria ocolului Cricov Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă. p. Judecător, (Nedescifrabil). Proces-verbal Ații anul 1891, Noi, Petrache Leescu, președintele comi- siei interimare a comunei Călugăreni, din plasa Cricov-Podgoria, județul Prahova, mergând la domiciliul D-lul Vasile Andreiu Obrejeanu pentru a ’I da în priimire copia cărțel de judecată, pronunțată de judecătoria ocolului Cricov cu No. 597 din 1889, dintre subsemnatul cu D. C. Gheorghiu din Mizil, pentru datorie de bani, găsindu’l absinte de la domiciliu ’I am lăsat’o polițienesce, con- form legei. De cele constatate am dresat presentul proces-verbal. Președintele comisiunel interimare; Pe- trache Leescu. Asistenți, Badea Ion, I. Ștefănescu. Judecătoria ocolului Cricov Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă. p. Judecător, M. Petrov. 1891, Noembre 12. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților , administrativi să execute presenta carte de judecată, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; și spre credință s’a subscris de noi. p. Judecător, M. Petrov. No. 1.161. 1891, Noembre 12. Averea pusă în vîndare este: 1) Un loc situat în comuna Călugăreni, plasa Cricov-Podgoria, județul Prahova, care se învecinesce spre răsărit cu proprietatea lui Tache Popescu, spre apus cu un drum de la spatele bisericei, spre mia^ă-^i cu șo- seaua principală a comunei și spre mia^ă- nopte cu proprietatea lui Ghiță Obrejeanu, și are îmbunătățirile următâre: 1. O pereche case, compuse din duoă ca- mere, la mițlloc sală, la spate poiată, în față galerie, construcție de gard, învelită cu șin- drilă. 2. Un grajd, d’asupra porumbar, construc- ția gard, învelit cu paie. 3. Livede în fundul locului; locul împrej- muit. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, nu s’au găsit supuse la nici o sarcină popri- tore. Se publică despre acâsta și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privile- giu, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra aces- tui imobil ca, înaintea dilei de adjudecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a ’și arăta pretențiunile lor, conform al. III de sub art. 506 din pr. civilă. No. 16.823. 1892, Septembre 24. — In ^iua de 2 Ianuarie 1893, orele 11 a. m., Ia acest tribunal și secție, se va vinde cu licitație publică averea imobilă mai jos notată a debitorului Chițu G. Obrejeanu, proprietar, din comuna Călugăreni, plasa Cricov-Podgoria, județul Prahova, dupe ce- rerea D-lul Costache Gheorghiu, comerciant, din urbea Mizil, județul Buzău, pentru des- păgubirea sumei de lei 180, cu procente de la 20 Maiu 1891 până la achitare, plus 10 lei cheltueli de judecată și timbre, ce are a lua în virtutea cărțel de judecată No. 378 din 1891, a judecătoriei ocolului Mizil, învestită cu formulă executorie, ce are coprinderea următâre : i MONITORUL OFICIAL 4235 29 Septembre 1892 NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Judecătoria ocolului Mizil Carte de judecată No. 378 Audiența de la 17 Iunie 1891 Astăzi, fiind la ordine judecarea acțiunel intentată de C. Gheorghiu contra lui Chițu G. Obrejeanu pentru suma de lei 180; La apelul nominal s’a presentat reclaman- tul, prin advocat G. M. Diaconescu, cu pro- cură în regulă, lipsind defendorul. Procedura fiind îndeplinită, s’a citit peti- țiunea de intentarea acțiunel. Advocatul reclamantului a presentat un bilet la ordin, exigibil, cu data 7 Iunie 1889, subscris de defendor, pentru lei noul 180, la ordinul reclamantului, cerând admiterea ac- țiunel, cu procente, spese și timbre, adăogând că defendorul de și este din comuna Călugă- reni, județul Prahova, însă prin actul de creanță s’a stipulat că plata să se facă în Mizil. Judecătoria, Avend în vedere acâstă acțiune; Având în vedere că reclamantul, prin actul de creanță menționat mai sus, ’și a probat pretențiunea, conform art. 1.176 din codul civil ; Având în vedere că defendorul, fiind citat pentru aZl, nu s’a presentat; Pentru aceste motive, în numele legei, ho- tărasce : Admite acțiunea și obligă pe Chițu G. Obre- jeanu, din comuna Călugăreni, să plătâscă reclamantului C. Gheorghiu, din urbea Mizil, suma de lei noul 180, cu procente legale de la 20 Maiu 1891, data intentărei acțiu- nel și până la achitare, plus 10 lei spese și timbre. Presenta carte de judecată este supusă re- cursului, conform legei. Dată și citită în ședință publică a^i, 17 Iu- nie 1891. p. Jude, Dimitrescu. Judecătoria ocolului Mizil Presenta copie, fiind conformă cu origi- nala, se atestă de noi. p. Jude, Dimitrescu. 1891, Septembre 18. Dovadă Subsemnatul, aZb 28 Iulie 1891, am prii- mit, prin D. președinte al comisiunei interi- mare a comunei Călugăreni, cartea de jude- cată pronunțată de judecătoria ocolului Mizil, No. 378 din 1891, dintre subsemnatul cu D. C- Gheorghiu din Mizil pentru bani; de credit am dat acâsta. Chițu G. Obrejeanu. Comisiunea interimară a comunei^ Călugăreni Semnătura de mai sus, fiind proprie, se atestă. Președinte, Petrache Leescu. Notar, D. Museălescu. 1891, Iulie 28, Judecătoria ocolului Mizil Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă de noi. p. Jude, Dimitrescu. 1891, Septembre 26. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta carte de judecată, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; spre credință pre- senta s’a semnat de noi. p. Jude, Dimitrescu. Astăzi, la 3 Octombre 1891, s’a învestit cu titlul executoriu acâstă carte de judecată și s’a dat în priimirea îndreptățitulul. p. Jude, Dimitrescu. No. 507. Averea pusă în vîndare este: Un loc situat în vatra comunei Călugăreni, plasa Cricov-Podgoria, județul Prahova, ce se învecinesce spre răsărit cu proprietatea preotului loniță Concocescu, spre apus cu proprietatea luî loniță Dinu Popa Anghel, spre miaZă-Zi cu șosâua principală a comunei și spre miaZă-nâpte cu proprietatea lui Tudor Șuchea, și are îmbunătățirile următâre : 1. O pereche case compuse din duoă ca- mere, sală la mijloc, galerie și pivniță dede- subt, construcția pivniței de piatră și a case- lor de gard, învelitorea cu șindrilă; 2. Un coșar de gard, învelit cu coji de tel; 3. Livede de pruni în fundul locului. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, nu s’a găsit supus la nici o sarcină popritâre. Se publică despre acâsta și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă sau veri ce alt drept asupra acestui imobil ca, înaintea Zilei de adjudecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’șl arăta nretențiunile lor, conform alin. III de sub art. 506 din procedura civilă. No. 16.829. 1892, Septembre 24. Tribunalul Vasluiâ Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 25 din 26 Martie st. v. 1888, asupra moșiei Goticu saii Ar- menesci, cu hliza despre TodirescI, și cu tdte trupurile și hlizele, sub ori-ce numiri din cari se compune, situată în comuna Todiresci, plasa Fundurile, din acest județ Vasluiu, pro- prietate a defunctei Profira Ortemberg, re- presintată astăzi prin moștenitorii săi și anume: Natalia N. Mihalcea, Ecaterina G. Simionescu, Elisa Botez și minorii Olga, Nă- dejdea, Teodor, Clara și Eugeniu Ortemberg, acești 5 minori represintați prin tutorul lor legal D. Teodor Ortemberg, a cerut pu- nerea în vîndare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamor- tisat din suma de lei noul 35.000, cu care [ societatea a împrumutat pe defuncta Profira Ortemberg, autdrea sus numiților, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai făce de Zisa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări pre- văzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.835 din 30 Iunie 1892, a ordonat ca vînZarea sus numitei moșii să se facă în Z'ua de 31 Oc- tombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă a treia publicațiune că, în Ziua de 31 Oc- tombre 1892, se va vinde cu licitațiune pu- blică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 diminâța, moșia Coticu sad Armenesci, cu hliza despre Todiresci și cu tâte trupurile și hlizele sub ori-ce numiri din cari se com- pune, proprietate a defunctei Profira Ortem- berg, represintată astăZi prin moștenitorii săi și anume : Natalia N. Mihalcea, Ecate- rina G. Simionescu, Elisa Botez și minorii Olga, Nădejdea, Teodor, Clara și Eugeniu T. Ortemberg, acești 5 minori represintați prin tutorul lor legal D. Teodor Ortemberg, moșie situată în acest județ Vasluiă, plasa Fundurile, comuna Todiresci, și care se vinde dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînZărei din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 Zile înainte de adjudecațiune. piua de 31 Octombre 1892, fixată pentru vînZarea sus numitei moșii, s’a arătat și în ; cele duoă publicațiuni de vînZare, ce s’au fă- cut și inserat în Monitorul oficial No. 90 din 24 Iulie st. v. 1892 și No. 117 din 27 August st. v. 1892. No. 2.442. 1892, Iulie 10. —Prima societate de credit funciar român I din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 43 din 16 (28) Iunie st. v. 1886, asupra moșiilor Gursesci și Toporăsci, împreună cu pădurea și cu tdte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsele, ambele aceste moșii fiind unite la capătul despre apus, situate în comuna Cursesci, plasa Racova, dinacest județ Vasluiu, proprietăți ale D-șdrel Eugenia D. Sofronie, majoră, ale D-șorei Eca- terina D. Sofronie, minoră, represintată prin tutorele său, D. Căpitan B. Isăcescu, și ale defunctului George K. Sofronie, represintat astăZi prin moștenitorii săi, și anume: loan Sofronie, Profira Sofronie, Tarsița Gotăescu, Casunia Leon și Elena Antonescu, toți majori, a cerut punerea în vînZare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas ne- amortisat din suma de lei noui 140.000, re- I dus la 134.400 lei prin amortisație antici- pată, cu care societatea a împrumutat pe 1 D-șdrele Eugenia și Ecaterina D. Sofronie și ! pe defunctul George K. Sofronie, autorul D-lor loan Sofronie, Profira Sofronie, Tarsița 1 Cotăescu, Casunia Leon și Elena Antonescu, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și I cari se vor mai face de Zisa societate, îm- preună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărci- । nări prevăZut de art. 65 din legea creditului ' funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.833 4236 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 din 30 Iunie 1892, a ordonat ca vîndarea sus numitelor moșii să se facă în Ziua de 31 Oc- tombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă a treia publicațiune că, în Ziua de 31 Octom- bre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 de diminăță, moșiile Cursesci și Toporăsci, îm- preună cu pădurea și cu tdte ecaretele și îm- bunătățirile aflate pe dânsele, ambele aceste moșii fiind unite la capătul despre apus, pro- prietăți ale D-șdrel Eugenia D.Sofronie, ma- joră, ale D-șorel Ecaterina D. Sofronie, mi- noră, represintată prin tutorele său, D. Căpi- tan B. Isăcescu, și ale defunctului George K. Sofronie, represintat astăzi prin moștenitorii săi, și anunțe: loan Sofronie, Profira Sofro- nie, Tarsița Cotăescu, Gasunia Leon și Elena Ântonescu, și cari moșii sunt situate în acest județ Vasluiu, plasa Raeova, comuna Gur- sesci, și se vînd dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra aceste moșii, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînZărel din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 Zile înainte de adjudecațiune. țliua de 31 Octombre 1892, fixată pentru vînțlarea sus numitelor moșii, s’a arătat și în cele duoă publicațiunl de vînjare, inserate în Monitorul oficial No. 90 din 24 Iulie 1892 și No. 117 din 27 August st. v. 1892. No. 2.443. 1892, Iulie 10. —Prima societate de credit’funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 40 din 5 (17) Iunie 1887, asupra moșiei Albesci, în totă întin- derea sa, cu pădurea și cu tote ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, situată în co- muna Ghetresci, plasa Stemnicul, din acest județ Vasluiu, proprietate a D-lul George ȚurcanovicI, a cerut punerea în vînjare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 60.000, cu cari societatea a împrumu- tat pe D. George ȚurcanovicI, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de țlisa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.834 din [30 Iunie 1892, a ordonat ca vîndarea sus numitei moșii să se facă în țliua de 31 Oc- tombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă a treia publicațiune că, în țliua de 31 Octombre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 a. m., moșia Albesci, în totă întinderea sa, cu pă- durea și cu tote ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-lul George ȚurcanovicI, situată în acest județ Vasluiu, plasa Stemnicul, comuna Ghetresci, dupe ce- rerea primei societăți de credit funciar ro- mân din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînțjărel din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 Zile înainte de adjudecațiune. țliua de 31 Octombre 1892, fixată pentru vînțlarea susnumitel moșii, s’a arătat și în cele duoă publicațiunl de vînțlare ce s’aîi fă- cut și inserat în Monitorul oficial No. 90 și 117 din 24 Iulie și 27 August st. v. 1892. No. 2.444. 1892, Iulie 10. Primăria Țigănesc!, plasa Snagov, județul Ilfov Conform adresei D-lui jude al plășei Soa- gov, județul Ilfov, cu No. 3.903, se publică spre generala cunoscință că s’a fixat țliua de 3 Octombre 1892 pentru vînțlarea prin li- citație a averel mobilă compusă din trăsuri, cai, marfă de coloniale cât și băuturi spir- tăse, urmărită de la D-na Zinca I. Curto- vicl în basa cărței de judecată No. 258, învestită cu formula executorie, pentru des- păgubirea D-lul N. Săvulescu de suma pre- văzută în menționata carte, plus spese de cheltueli de urmărire. VînZarea se va efectua la localitate Ia orele legale. Nb. 639. 1892, Septembre 26. CITAȚIUNI Curtea de apel din Bucuresci, secția I D. Vasile Ion Gogolea, fost cu domiciliul în comuna Herăstrău-Băneasa, cătunul Flo- răsca, iar acum necunoscut, se vestesce prin acâsta, una și singură citație, ca, la 14 Ia- nuarie 1893, orele 10 și jumătate diminâța, să vină a se înfățișa ca inculpat pentru fap- tul prevăZut și penat de art. 168 din codul penal, pregătit cu tote actele, necesare ; cu- noscând că la cas de nevenire procesul se va judeca în lipsă, conform legel. No. 8.989. 1892, Septembre 25. ’ — D. Ion Davidescu, servitor la D-na Elisa Filipescu, șosâua Jianu, secția 7, iar acum cu domiciliul necunoscut, se vestesce prin acâsta, una și singură citație, ca, la 18 Ianuarie 1893, orele 10 și jumătate di- minâța, să vină a se înfățișa ca inculpat pen- tru ultragiu, pregătit cu tdte actele necesare; cunoscând că în cas de nevenire procesul se va judeca în lipsă, conform legel. No. 8.975. 1892, Septembre 25. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională D. Simon Ghinsberg, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 23 Noembre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru abus de în- credere ; având în vedere că de nu va fi ur- mător se va judeca în lipsă. No. 22.263. 1892, Septembre 23. — D. Ion Șerban, cu domiciliul necunos- cut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 23 Noembre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru lovire; având 1 în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 22.310. 1892, Septembre 24. — D. Ghiță Dumitru, Zis și Garol Porescu, cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 23 Noembre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pZntru faptul prevăZut și penat de art. 309, alin. III din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 22.345. 1892, Septembre 24. — D-na Marița Ion Neagu Creuță, din strada Țărani No. 260, este chiămată la acest tribunal în Ziua de 10 Decembre 1892, orele 11 diminâța,spre a se cerceta ca inculpată pentru faptul prevăZut și penat de art. 239 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următore se va judeca în lipsă. No. 21.056. 1892, Septembre 9. — D. Marin Cercel, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 15 Decembre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevăZut și penat de ari. 308 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 22.232. 1892, Septembre 23. Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corecțională D. lancu Dumitrescp, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 6 Octombre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevă- Zut și penat de art. 310, al. II și 43 din co- dul penal; având în vedere că de nu va fi / următor se va judeca în lipsă. No. 20.322. 1892, Septembre 24. — D. D. Popescu, din strada Sculpturei, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 17 Noembre 1892, orele 11 diminăța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevă- Zut și penat de art. 352, 294, al. I și 40 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 19.765. 1892, Septembre 16. ^Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională D. Sigmund Grumberg, cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 7 Octombre 1892, orele 11 dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat într’un proces corecțional; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 18.760. 1892, Septembre 23. Tribunalul Buzăă D-na Clara Filip Spițeru, cu domiciliul ne- cunoscut, în urma jurnalului No. 7.341 din 1892, este citată pentru Ziua de 3 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soțul său Filip Spițeru pentru divorț; contrariu causa se va judeca în lipsă, con- form legel. No. 16.875. 1892, Septembre 22. MONITORUL OFICIAL 4237 29 Septembre 1892 — D-na Roșa S. Mandelbon, născută Goldin- berg, cu domiciliul necunoscut, în urma jur- nalului cu No. 5.631 din 1892, se cit6ză pentru «Jiua de 3 Octombre 1892, în proces cu soțul său S, Mandelbon pentru divorț; la neurmare se va judeca conform legei. No. 16.877. 1892, Septembre 22. —D. Frone Diaconu, cu domiciliul necu- noscut, în urma jurnalului cu No. 7.426 din 1892, este citat pentru țliua de 14 Octom- bre 1892, orele 10 a m., să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soția sa Leanca pentru divorț; con- trariu causa se va judeca în lipsă, conform legei. No. 16.936. 1892, Septembre 22. —D. Ion Șeitanu, cu domiciliul necunos- cut, în urma jurnalului cu No. 7.245 este citat pentru țliua de 24 Octombre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soția sa Ioana pentru divorț; contrariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 16.916. 1892, Septembre 22^ —D. lane După, cu domiciliul necunoscut, în urma jurnalului cu No. 7.346 din 1892, este citat pentru «Jiua de 24 Octombre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la acest tri- bunal spre înfățișare în procesul ce are cu soția sa Maria pentru divorț; contrariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 16.918. 1892, Septembre 22. — D. Nicolae lancu Radu Feraru, din co- muna Buzău, servitor la Dumitru G. Coman, este citat a se presintă înaintea acestui tribunal în ^iua d.e 2 Noemmbre 1892, orele 10 a. m., spre a fi ascultat ca inculpat într’un proces corecțional; cunoscând că nefiind ur- mător se va judeca în lipsă. No. 15.167. 1892, Septembre 4. — D-na Calița Radu Stan Văcianu, cu domiciliul necunoscut, conform jurnalului cu No. 7.352 din 1892, este citată pentru țliua de 7 Noembre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soțul său Stan Ion Văcia- nu pentru divorț; contrariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 16.926. 1892, Septembre 22. —D. Ștefan Zaharia, cu domiciliul necunos- cut, în urma jurnalului No. 7.506 din 1892, este citat ca, în ^iua de 7 Noembre 1892, orele 10 a. m., să se presințe la acest tribu- nal spre înfățișare în procesul ce are cu so- ția sa Anica pentru divorț; contrariu causa se va judeca în lipsă, conform legei. No. 17.356. 1892, Septembre 25. Tribunalul Tecuciu D. lordachi Bontă, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca,înijiua de 7 Noembre 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tri- bunal când urmâză a se judeca acțiunea ce ’i s’a intentat de soția sa pentru divorț; cu- noscând că la neurmare se va procede con- form legei. No. 10.492. 1892, Septembre 23. —D-na Elena Tudoricu, cu domiciliul necu- noscut, este citată ca, în (jiua de 7 Noembre 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la a- cest tribunal când urmâză a se judeca acțiu- nea făcută soțului său pentru divorț; cunos- când că la neurmare se va procede conform legei. No. 10.501. 1892, Septembre 23. —D-na Catinca T. Borș, cu domiciliul ne- cunoscut, este citată ca, în țliua de 7 Noem- bre 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tribunal când urmâză a se judeca acțiunea ce ‘i s’a intentat de soțul său pentru divorț; cunoscând că la neurmare se va pro- . cede conform legei. No. 10.506. 1892, Septembre 23. — D. Ștefan Nicolau, cu domiciliul necu- noscut, esta citat ca, în țliua de 7 Noembre 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tribunal când urmâză a se judeca ac- țiunea intentată de soția sa pentru divorț; cunoscând că la neurmare se va procede con- form legei. No. 10.522. 1892, Septembre 23. Tribunalul Tulcea D. Vasile Petrescu, cu ultimul domiciliu în Sulina, iar acum necunoscut, este citat a se presenta la acest tribunal în țliua de 13 Noembre 1892, orele 10 a. m., în personă, spre a se asculta ca inculpat pentru falsificare și escrocherie; cunoscând că la neurmare se va procede conform legei. No. 13.932. 1892, Septembre 23. Tribunalul Vlașca D. Alexandru Rosseti-Solescu, domiciliat în orașul Ismail, imperiul Rusiei, văzând co- prinderea anexatei copii de pe acțiune, se ci- tâză prin acâsta ca, în țliua de 9 Decembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în proces cuD. Dimitrie Constantin pentru pretenții; cunos- când că nefiind următor se va procede con- form legei. No. 18.685. 1892, Septembre 24. *• Petițiunea D-lut Dimitrie Constantin către D. președinte al tribunalului Vlașca. Domnule președinte, Subsemnatul chiăm în judecată civilă pe D. Alexandru Rosseti-Solescu, spre a se ve- dea condamnat judecătoresce să’ml delase în a mea posesiune și proprietate 4 pogone de viă, situate pe moșia Adunați-Copăceni, acest județ, ce sunt proprietatea mea, dupe cum voiu dovedi în instanță, și pe cari D-sa ’mi le-a usurpat de mai mult timp fără nici un drept; citațiunea numitului se va da prin mi- nisterul de externe în orașul Ismail, impe- riul Rusiei, neavând în țâră nici un domici- liu cunoscut, fiind consul al României în a- cel oraș. Vă rog să bine-voiți a fixa un termen de înfățișare și a’l condamna la delăsarea acestui pământ în a mea proprietate și. pose- siune, condamnându’lși la spese de judecată, precum și la venitul acelor pogâne în sumă de 500 lei anual până la punerea mea în po- sesie; debitorul se va cita și prin Monitor. Priimiți vă rog, D-le președinte, asigura- rea osebitei mele considerațiuni. Dimitrie Constantin, strada Șerban-Vodă No. 118, Bucuresci. Judecătoria ocolului I din Bucuresci D. lancu Vasiliu, cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acâstă judecătorie în țliua de 21 Octombre 1892, orele 10 și jumătate di- minâța, spre a se cerceta ca martor; având în vedere că de nu va fi următor se va aplica legea. No. 7.300. — D. Andrei Pavel, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acâstă judecătorie în ^iua de 21 Octombre 1892, orele 10 și jumă- tate diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru furt; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 7.301. —D-na P,aschela Herșcovici, cu domiciliul necunoscut, este chiămată la acâstă judecă- torie în țliua de 21 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre. a se cerceta ca martoră, fiind amendată cu 15 lei; având în vedere că de nu va fi următâre se va aplica legea. No. 7.443. — D-na Raschela Lagman, cu domiciliul necunoscut, este chiămată la acâstă judecă- torie în ^iua de 21 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca martoră, fiind amendată cu 15 lei; având în vedere că de nu va fi următore se va aplica legea. No. 7.443. — D. Costache Niculae^ cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acâstă judecătorie în țliua de 21 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca in- culpat pentru furt; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 7.448. — D-na Kați Magdo, cu domiciliul necu- noscut, este chiămată la acâstă judecătorie în (jiua de 28 Octombre 1892, orele 10 și ju- mătate diminâța, spre a se cerceta ca incul- pată pentru furt; având în vedere că de nu va fi următâre se va condamna în lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 7.466. —D. lonas Magdo, cu domiciliul necunos- cut, este chiămat la acâstă judecătorie în țliua de 28 Octombre 1892, orele 10 și ju- mătate diminâța, spre a se cerceta ca in- culpat pentru furt; având în vedere că de nu 4238 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 va fi următor se va condamna în lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 7.466. — D. Eduard Stainer, cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acostă judecătorie în Jiua de 28 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca re- clamant ; având în vedere că de nu va fi. ur- mător se va urma conform legei. No. 7.468. Judecătoria ocolului II din Bucuresci D. Marcu Păun, cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acâstă judecătorie în țliua de 20 Octombre 1892, orele 10 și jumătate di- minâța, spre a se cerceta ca contravenient; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din pro- cedura penală. No. 10.403. — D. V. Tanasiu, fost cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acestă judecătorie în țliua de 20 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca con- travenient; având în vedere că de nu va fi ur- mător se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 10.404. — D. V. Tanasiu, cu domiciliul necunos- cut, este chiămat la acâstă judecătorie în țliua de 20 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca contravenient; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 10.405. — D. Marin Nicolescu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acăstă judecătorie în țliua de 20 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca con- travenient ; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 10.406. — D. G. Ștefănescu, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acâstă judecătorie în Jiua de 20 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca con- travenient ; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 10.407. Judecătoria ocolului Drăgășani, județul Vâlcea D. Vasile Mărculescu, cu domiciliul ne- cunoscut, se vestesce prin acâsta ca, în țliua de 15 Octombre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la acâstă judecătorie ca inculpat; cu- noscând că nefiind următor va suferi conse- cințele prevăzute de lege. No. 19.275. 1892, Septembre 23. Judecătoria ocolului Oltenița D. George Dinu, cu domiciliul necunos- cut, este citatca,înjiuade2 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâstă ju- decătorie spre a se cerceta ca. inculpat pentru lovire; contrariu se vor aplica disposițiunile legei. No. 7.731. 1892, Septembre 22. Judecătoria ocolului Roșiori-de-Vede D-na Florea Sandn Bratu, cu domiciliul ne- cucunoscu, este citată ca, în Jiua de 2 Octom- bre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la a- câstă judecătorie ca reclamantă; contraria se va judeca în lipsă, conform legei. No. 11.242. 1892, Septembre. Curtea de apel din Craiova, secția I D.’ D. Panaitopol, din Craiova, prin peti- țiunea registrată la No. 5.990 de la 10 Sep- tembre 1892, a cerut să ’i se restitue suma de 6.000 lei ce a depus garanție pentru pos- tul de grefier ocupația acâstă curte, secția II, de D. N. I, Christescu, ații revocat. Curtea, în basa art. 5 din regulamentul grefelor din 1880, publică acâsta spre cu- noscința generală că, acei cari au veri o pre- tențiune contra numitului fost grefier, resul- tate din depuneri de acte, bani, efecte, sau alt-ceva, cu ocasiunea exercitărel funcțiune! sale Ia acâstă curte de grefier, să o facă cu- noscut curții în termen de 6 luni de la data emiterel acestei publicațiunl; căci în cas con- trariu se va libera garanția ce s’a depus pen- tru funcțiunea de grefier, ocupată de D. N. I. Christescu, fără a mai avea veri o preten- țiune contra Statului. Făcut astăzi la Septembre 1892,1a curtea de apel din Craiova. No. 8.313. ¹² 1892, Septembre 12. Primul-președinte al tribunalului Ilfov D. D. Z. Iconomescu, prin petiția regis- trată la No. 15.968, a cerut radiarea inscrip- țiunel ipotecare luată asupra imobilului său din strada Cometu No. 54 din Bucuresci, depus ca garanție pentru postul de portărel ce D. I. Berdescu a ocupat pe lângă acest tribunal. Se publică, dar, spre cunoscința acelora cari ai’ avea Veri-o pretenție de ori-ce natură asupra acestei garanții ca, derivând din ges- tiunea de portărel a lui I. Berdescu, să se presinte la acest tribunal în termen de 6 luni de Jile de la prima apariție a acestei publi- cațiunl în Monitor, cu reclamațiunile ce vor fl având; căci în urmă se va procede la ra- diarea garanției, fără a se mai ține sâmă de nouile reclamațiuni ce s’ar face posterior a- cestul termen. •No. 20.239. ₜ 1892, Septembre 3. Extract de pe actul de autorisațiune I. Rossin, soțul, autorisă pe soția sa Lucia Rossin de a întreprinde atât în Capitală, cum și ori unde profesiunea de comerciantă de ori ce branșă, a face tâte oparațiunile nece- sare acestui comerciiî, a priimi bani, a semna de priimire, cum și a gira și subscrie ori ce po- lițe și bilete la ordin, și în general a face ori ce va crede necesar în interesul comerciului. I. Rossin. (Urmâză autentificarea tribunalului Pra- hova la No. 2.442 din 1892.) Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul socie- tăților la No. 856 din 26 Septembre 1892, iar actele s’au atașat la dosarul No. 2.166 din 1892. (Urmâză semnătura grefierului.) EXTBACT DE PE PROCURĂ D-na Lucia Rossin autorisă pe soțul său I. Rossin și cu facultate de substituire ca să aducă și să administreze în numele său ori ce comerciiî sau întreprindere atât în Capi- tală, cum și în provincie, a cumpăra și vinde pe comptul său pe credit orl-ce mărfuri, a subscrie și executa ori ce angagiamente re- lative la acest comerciu, și anume: polițe, fac- turi și altele, subscriind direct firma „L. Rossin'. Va mai putea face transacțiuni, etc., a prii- mi bani și ori ce fel de valori, să pornâscă și să susțină ori ce acțiuni, oposițiuni, apeluri, recurs în casațiune, contestațiuni, etc., să sub- stituâscăaceste drepturi și la advocați, pecari ’i va angagia la susținerea pretențiunilor orale. (Urmâză autentificarea tribunalului Pra- hova la No. 2.444 din 1892.) Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul socie- tăților la No. 856 din 26 Septembre 1892; iar actele sau atașat la dosarul No. 2.166 din 1892. (Urmâză semnătura grefierului.) ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Ilfov In conformitate cu decisiunea acestui comi- tet No. 6.757, se publică spre cunoscința a- matorilor că, în Jiua de 15 Octombre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, se va ține o nouă licitațiune, în pretoriul comitetului, prin oferte sigilate, cari se vor priimi până la acele ore, pentru procurarea de mobilier, lingerie și obiecte chirurgicale, necesare noului spital rural, din comuna Poenari, plasa Sabaru, a- cest județ. Amatorii pot vedea listele de mobilier, lin- gerie și instrumente chirurgicale în cance- laria comitetului, în tdte Jilele de lucru, de la orele 10 a. m. până la orele 4 p. m. Concurenții, pentru a putea fi admiși la li- citație, trebue a depune, o dată cu oferta D-lor, o garanție provisorie de 5 la sută din prețul total ce vor oferi. Disposițiunile art. 40 — 57 din legea comp- tabilităței generale a Statului vor fi aplica- bile la acâstă licitație. No. 4.854. 1892, Septembre 26. r MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1892 —In temeiul decisiunel acestui comitet cu No. 6.758, se publică spre cunoscința amato- rilor că, în (jiua de 15 Octombre 1892, orele 10 și jumătate a. m., se va ține o nouă lici- tație, în pretoriul comitetului, prin oferte si- gilate, cari se vor priimi până la acele ore, pentru procurarea de lingerie și obiecte ne- cesare spitalului din urbea Oltenița. Amatorii pot vedea lista de aceste obiecte și lingerie în tote țlilele de lucru în cancela- ria comitetului, de la orele 10 a. m. până la orele 4 p. m. Concurenții, pentru a putea fi admiși la licitațiune, trebue a depune, o dată cu oferta D-lor, și o garanție provisorie de 5 la sută, din prețul total ce va oferi. Disposițiunile art. 40—57 din legea comp- tabilităței generale a Statului vor fi aplica- bile la acâstă licitație. No. 4.856. 1892, Septembre 26. Comitetul permanent al județului Fălciu Pentru procurarea registrelor și a impri- matelor necesare comunelor rurale, din acest județ, pe anul 1893—94, se va ține licitație în camera comitetului, în țliua de 10 Oc- tombre 1892. Concurenții sunt rugați a se presinta la licitație în țliua sus (lisă, în camera comitetu- lui, la orele 12 din ^i, însoțiți de garanțiele cuvenite. No. 3.511. 1892, Septembre 23. Comitetul permanent al județului Roman In (jiua de 29 Octombre 1892, urmând a se ține licițațiune cu oferte sigilate, în camera comitetului permanent, pentru antreprisă construirel unul podeț de 2.00 m. deschidere, 4.30 m. înălțime, pe calea județiană Piatra- lașl, în kilometrul 63, a cărui valâre, de pe devis, este de lei 4.366, bani 90; Se publică ca doritorii să se presinte la termen, însoțiți de garanții în regulă, pentru care finit condițiunile formate se pot vedea în tote țlilele în cancelaria comitetului. No. 2.209. 1892, Septembre 23. Primăria Slatina Pentru aprovisionarea registrelor și im- primatelor trebuitore comunei în cursul anu- lui 1893 se va ține licitație, în localul pri- măriei, în țliua de 7 Noembre 1892, cu oferte sigilate. Supraoferte nu se priimesc. Condițiunile și formulele se pot vedea în orl-ce (ji de lucru la primărie. Se face cunoscut acâsta spre sciință ama- torilor. No. 2.146. o 1892, Septembre 24. Prefectura poliției Capitalei In (jiua de 28 Septembre 1892 neținându- ăe licitațiune, se publică spre cunoscința ge- nerală că se va ține o nouă liciteție în