Duminică, ²° 1892 ’ 2 Octombre No. 135 UN EXEMPLAR: 25 BANI REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONWNTDIDI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. p& 6 luni. Primăriele rurale 36 leî pe an. Abonamentele încep din ântâia a fîe-căreî lunî. OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PDBLICAȚ1UNILE JLBICURE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 leî; mai lungi de 50 linii, 10 lei. I Ori-ce alte acte introduse în ele j se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1DR1L0R Pubiicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b. । Citățiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. I Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ—ministerul de interne: Decrete—Rapârte—Prescurtări de decrete—(Rectificare). ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decrete— (Rectificare). ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ—DepeșI telegrafice—Comunicări—Diverse —Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA — Bucuresci, 19 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, ~ Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne No. 26.249; Veijend jurnalul consiliului Nostru de miniștri sub No. 9 din 16 Septembre 1892; In virtutea art. 36 din legea de la 29 Maiti 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Regulamentul de aplicațiune al legei pentru servitori se aprobă de Noi dupe cum urmeză : REGULAMENT DE APLICAȚIUNE A LEGEI PENTRU SERVITORI CAP. I Pespre servitori Art. 1. Servitor se numesce acela care, pentru o plată (simbrie) sau o indemnisare ore-care, se îndatoreză a pune serviciile sale personale la disposițiunea unei case, unei familii, unei autorități, unui stabiliment de bine-facere sau de utilitate publică, unei persone, unui hotel ori ave- rei acestora, cu (Jiua? cu săptămâna, cu luna, cu anul, sau și pe mai mult timp. Art. 2. Este și rămâne supus prescripțiunilor legei pentru servitori și regulamentului de față ori-care pă- mântean sau străin, fără deosebire de sex și cu etatea de la 15 ani împliniți, ar îmbrățișa profesiunea de servitor înLcomunele urbane sau rurale, în calitate de : a) Bucătar sau bucătăresă; b) vizitiu sau surugiu; c) camerier, sufragiu, fecior, servitor de restaurante și cafenele; d) femei de casă, cameriere, spălătorâsă în curte; e) servitor pentru tot serviciul casei; f) nutrice (doică sau mancă), dădacă de copii; g) portar; h) rendaș; i) isprăvnicel sau fecior boeresc; j) argat și chelar; Ic) vier (veghiător permanent la'vii); l) păstor de vite; m) pă- zitor de eleștae sau iazuri, de grădini, de vii și de livezi; n) servitorii angagiați pe la autorități, stabilimente de bine-facere sau de utilitate publică. Art. 3. Enumerațiunea din articolul precedent legea declarând’o limitativă, nu pot fi considerați ca servitori: a) Acei ale căror servicii se referă la pregătiri sciinți- fice și, în general, stau într’un grad de cultură mai supe- rior; b) calfele de industriași și neguțători, ucenici, muncitori de industrie și de la fabrici; c) guvernorii și guvernantele cari dau lecțiuni copiilor unde sunt anga- giați; d) cusătoresele; e) apropii (lipcanii), camerierii (odăiașii), curierii angagiați în serviciul autorităței pu- blice ; f) vechilii. Art. 4. Nu intră de asemenea în categoria servitorilor chelnerii cari nu sunt plătiți cu lefă fixă, ci aiî o remisă asupra beneficiului patronului. In acest cas, ei fiind con- siderați ca părtași la câștig, patronul nu pote beneficia de disposițiunile legei pentru servitori. Calitatea de chelner părtaș la câștig se pote dovedi sau printr’un certificat emanat din partea patronului, sau prin ori-care alt act autentic sau public menit a face credință în justiție. Art. 5. Nimeni nu va putea exercita profesiunea de servitor dacă nu va avea etatea de 15 ani împliniți. Etatea se va putea dovedi: a) printr’un extract de nascere liberat de oficierul stărei civile; b) prin declara- țiunea părinților sau a acelora cari aiî sub îngrijirea lor pe cel ce voiesce a se angagia ca servitor, coroborată prin ori-care alt act destinat, dupe lege, a ține locul actelor de nascere. Sunt dispensați de formalitatea de mai sus cei cari vor dovedi printr’un libret (condicuță) în regulă, liberat chiar și înaintea promulgărei legei, că au fost angagiați ca servitori. MONITORUL OFICIAL 3994________________________________________ GAP. II Despre angagiarea servitorilor Art. 6. Toți servitorii cari sunt aZl saii cari vor îm- brățișa pe viitor acostă profesiune, sub ori-care din de- numirile prevăzute la art. 2 de mai sus, sunt obligați ca, în termen de duoe luni de la punerea legei îri aplicare, adică cel mult până la 16 Noembre 1892, să’și ia un li- bret (condicuță) de serviciu, dupe modelul (lit. A) anexat la acest regulament. Art. 7. Servitorilor cari nu se vor conforma acestor disposițiuni de a lua libret (condicuță) în termenul pre- scris la articolul de mai sus, precum și stăpânilor cari se vor dovedi că au servitori fără condicuțe și dupe expi- rarea acestui termen, li se Vor aplica disposițiunile art, 18 din lege. Aceste contravențiuni se vor constata prin încheiare de procese-verbale, la orașe de către agenții de poliție, iar la comunele rurale de către primarii respectivi. Art. 8. Libretul de serviciu se va libera de către biu- roul de servitori respectiv în basa documentelor proprii a stabili identitatea servitorului și a unui certificat de reședință și de moralitate, liberat de comisarul de poliție al secțiunei sale sau de primarul ultimei reședințe. Ca documente proprii a stabili identitatea se pote con- sidera : a) biletele de legitimație saii de identitate, libe- rate de autoritatea comunală saii polițienescă a domici- liului saii ultimei reședințe în timpul anului curgător ; b) declarația din partea a cel puțin trei locuitori notabili din localitatea ultimei reședințe a servitorului, legalisată de autoritatea în drept; c) ori-ce alt act autentic saii public care pote face plină dovadă a acestei identități, apreciată suficientă de către corpul biuroului de servi- tori, pe a sa răspundere. Art. 9. Certificatele de moralitate, autoritățile îndrep- tățite nu vor putea să le libereze servitorilor de cât în basa declarațiune! scrise a ultimului lor stăpân saii a trei cetățiani notabili din localitatea unde ’și exerciteză profesiunea. Art. 10. Libretul de servitor nu se pote libera nici unui individ de naționalitate străină de cât dacă, pe lângă documentele proprii a stabili identitatea lui, pre- văzute la art. 8 de mai sus, vor presenta și pasportul sau certificatul eliberat de autoritatea consulară a Sta- tului al căruia supus este, și care se va opri la biuroul de unde ’i se va libera condicuța. Pentru acești servitori străini, pasportul, când el este viZat de autoritatea consulară română respectivă, va pu- tea ține locul biletului de identitate ; iar certificatul de moralitate li se va putea libera când ei sunt veniți de mai puțin de trei luni în țeră și de autoritatea consulară a Statului ai căruia supuși sunt. In lipsă de act de nascere, etatea pentru acești străini servitori se va putea considera aceea indicată în paspor- tul lor. Art. 11. Tdte actele și documentele necesare pentru a putea obține libretul de servitor se vor păstra de către biuroul de servitori, prin formare de dosare individuale, 20 Septembre 1892 și nu se vor restitui de cât la încetarea calităței de ser- vitor. Dosarele individuale vor fi clasate pe duoă categorii: una pentru servitori pământeni și cea de a duoa pentru cei străini, dupe ordinea alfabetică. La fie-care biurou de servitori se va ține un registru alfabetic în care se va înscri coprinsul pasportelor servi- torilor străini. In dosarul respectiv al servitorului, pasportul va fi a- șeZat ast-fel ca el să se potă detașa cu înlesnire, spre a putea fi trimis pentru preînouire, saii a se restitui celui în drept la cas de plecare din țeră. Art. 12. Capul biuroului de servitori nu va putea res- titui pasportul și documentele servitorului străin, oprite în păstrarea sa, de cât in urma cererei sale verbale și numai dupe lichidarea deplină a angaglamentului ulti- mului său stăpân, sau când servitorul va fi expulsat din țără, în virtutea legei asupra străinilor. Predând paspor- tul și documentele, capul biuroului va nota acesta în re- gistrul alfabetic de pasporte, în registrul matricul și in condicuță. Art. 13. Servitorii străini nu pot fi angagiați legal de cât numai pe timpul cât pasportul va fi valabil. O-dată durata pasportului expirată, străinul va fi îndatorat a ’și-l preînoui dacă va mai voi să continue profesiunea de ser- vitor. Despre acăsta se va face mențiune și în condicuța de serviciu, atrăgendu-se băgarea de sămă a stăpânului. Art. 14. Servitorele de tot felul și doicele (mancele) măritate legitim nu se pot angagia fără autorisația so- țului. De asemenea biurourile de servitori nu pot libera con- dicuțe doicelor (mancelor) cari nu vor presenta certifi- cate legal isate din partea unui medic expert, constatator că este sănătăsă și în stare de a nutri saii a doici un alt copil de cât al său. Art. 15. Pentru servitorii minori se va lua de aseme- nea consimțimântul părinților sau al acelor persone sub îngrijirea cărora se găsesc. Pentru servitorii minori străini, pasportul ține loc de consimțimântul părinților, sau a persânelor sub îngriji- rea cărora se găsesc, afară dacă părinții sau îngrijitorii lor sunt și ei în țeră, cas în care consimțimântul expres al acestora este obligatoriu. Art. 16. Libretele de servitori sunt valabile pentru trei ani și supuse la viZa poliției în fie-care an. In cas de întrerupere a serviciului în intervalul aces- tor trei ani, servitorul va fi dator a lua o altă condicuță plătind din noii taxa legală de 3 lei, iar condicuța cea veche se va depune la biuroul de servitori. Se consideră că servitorul a întrerupt serviciul și pro- fesiunea sa ori de câte ori a lăsat să trecă, fără a fi rean- gaglat, termenul de 15 Z^e prevăZut la art. 9 al legei. Termenele de 3 ani și de un an se socotesc că încep a curge din Ziua liberărel libretului saii preînouirei lui. Pentru libretele liberate înainte de 1 Ianuarie 1893, termenele de mai sus vor începe a curge de la acăstă dată. Art. 17. Libretele de servitori trebuesc de asemenea 20 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3995 să fie vidate de biuroul respectiv, atât la intrarea cât și la eșirea servitorului de la stăpân. In cas când servitorul se va duce a se angagia în altă localitate, el va fi dator ca, mai înainte de a părăsi pe cea din urmă, să se înfățișeze cu condicuță la biu- roul respectiv, spre a ’i se nota că el voiesce a merge tn altă parte, fără de care el nu va putea fi priimit ca servitor de către biuroul nouei localități unde voiesce a se angagia; libretul însă.va rămâne valabil până la expira- rea termenului de trei ani. Art. 18. Taxa unui libret (condicuță) este de trei lei; iar aceea a viZei anuale este de un leu. Servitorul care, înaintea termenului de trei ani, pre- văzut la art. 5 al legei, ar perde condicuță sa, saii ’i se va fi deteriorat, ’i se va fi distrus sau ’i se va fi comple- tat, va putea cere și biuroul ’i va libera un alt libret (duplicat) și nu ’i se va lua drept plată de cât costul libretului. Dacă condicuță ’i se preînouesce de alt biu- rou, din causa împregiurărilor de mai sus, se va păzi în- tocmai regulele stabilite la art. 8 și următârele din acest regulament. In libretul din noii liberat se vor înscrie notele și ob- servațiunile ce se vor găsi trecute în registrele biuroulul, procedare care se va urma și la preschimbarea trienală a condicuței. Tâte libretele vechi se vor păstra de biurourile de servitori in cea mai deplină regulă și îngrijire spre a I putea fi consultate la cas de trebuință. i Art. 19. Nu este permis unui stăpân de a priimi în serviciul seu pe nici un servitor care nu va poseda con- dicuță și dacă acestă condicuță nu va fi vidată pe nu- mele seă. Condicuță va rămâne în păstrarea stăpânului. Agenții respectivi ai biuroulul de servitori vor putea ori când cere stăpânului să le presinte condicuțile servi- torilor săi spre a vedea dacă ele sunt conforme disposi- țiunilor legei și regulamentului servitorilor. Stăpânul care va perde condicuță ce ’i este rămasă în păstrare va fi dator a o- înlocui pe socotela sa. Art. 20. Stăpânul de la care va eși un servitor nu va putea, sub nici un cuvânt, să ’i oprăscă condicuță. El este obligat să o depună, sub luare de chitanță, chiar în Ziua eșirei servitorului, la comisariatul de po- liție al secțiune! respective și în comunele rurale la pri- mărie, însemnând, sub semnătura sa, Ziua eșirei. Agentul de poliție va înainta imediat condicuță capu- lui biuroulul de servitori respectiv. In orașele unde nu există de cât un singur biurou de servitori, stăpânul va presinta condicuță capului biurou- lul de servitori direct. Art. 21. Servitorul care va eși din serviciu va fi ținut de a se presinta, în timp de 48 ore, la biuroul unde se va fi înaintat condicuță, declarând dacă voiesce să mai urmeze a fi servitor. In acest cas, condicuță se va înapoia viZată dupe declarațiunea sa și el va fi trecut în regis- trul servitorilor fără stăpân, și cari voiesc a mai urma să servescă. Art. 22. Servitorii fără stăpân, cari nu se vor fi rean- gagiat în timp de 15 Z’le de la data înapoiărei condicu- ței lor în modul arătat mai sus și cari nu vor dovedi că posedă miZloce îndestulătâre de existență, se vor considera ca fără miZloce și se vor trimite la urma lor. Art. 23. Actualii servitori din comunele rurale, cum și acei locuitori cari vor voi a se angagia ca servitori, se vor înscrie la primăria respectivă, care ’i va trece într’un anume registru cu semnalimentele lor și li se vor da un act scris de angagiament, în loc de condicuță, și fără nici o taxă. Tâte obligațiunile impuse prin lege și regulamentul de față stăpânilor și servitorilor către biurourile de ser- vitori, se vor păstra întocmai în comunele rurale de către primăriile respective. Art. 24. In comunele rurale, unde primăriile sunt chiămate a funcționa ca biurouri de servitori, primarul comunei și, în lipsă, ajutorul săii, are tâte atribuțiunile pe cari legea și regulamentul de față le dă capilor de biurou. Registrul și scriptele relative la servitori, afară de librete, sunt ținute de notarul comunei și contrasemnate de dânsul. Art. 25. La punerea in aplicare a acestui regulament, primarii comunelor rurale vor procede de îndată la un recensământ general al servitorilor stabiliți In circum- scripția lor. Resultatul acestui recensământ se va trece în liste provisoril cu indicațiunea numelui și prenumelui servi- torului, naționalitatea lui, felul de serviciu de care este apt, numele și prenumele stăpânului, domiciliul și actele ce posedă servitorul. O-dată acăstă operațiune terminată, fie-care primărie în parte va începe examinarea actelor pentru a stabili cari din servitorii trecuji în listele provisorii se găsesc în condițiunile legei, și numai acestora le va libera actul scris de angagiament. Pentru servitorii străini li se vor cere paspârtele, dupe regulele stabilite în comunele urbane. Art. 26. Resultatul recensământului o-dată obținut, notarul comunei va extrage de pe listele provisorii nu- mele servitorilor cari se găsesc în condițiunile legei și cărora li s’a liberat actul scris de angagiament și ’I va înscri în registru matricul general. Pentru servitorii cari s’au înscris în registru se va forma actul de angagiament în dublu exemplar, din cari unul se va păstra la primărie în dosarul actelor servito- rului, iar cel de al duoilea se va încredința stăpânului. GAP. III Despre Îndatoririle reciproce dintre stăpâni și servitori SECȚIA I Îndatoririle și drepturile servitorilor Art. 27. Servitorul este dator către stăpânul său : a) Să împlinăscă și să facă tâte serviciile pentru cari a fost angagiat; b) Să împlinâscă sarcinele sale de exactitate, bună MONITORUL OFICIAL 3996 credință și neîntrerupt, conducându-se întru tote dupe regulele hotărîte de stăpân ; Să priimescă ordinele stăpânului seu cu cuviință și supunere. Ori ce expresiune saiî faptă necuviinciâsă la adresa stăpânului, rudelor sau altor persâne se consi- deră ca ofensatore; d) Să nu lipsescă din serviciu pentru afacerile sale fără scirea și învoirea stăpânului și să nu întârcjieze peste timpul acordat de stăpân, când a fost învoit să iasă; să nu se îmbete în serviciu; e) Să nu priimescă în curtea saiî casa stăpânului seu și să nu găsduiască rude, prieteni sau cunoscințe, sub nici un cuvânt, fără îngăduirea categorică a stăpânului; f) Să păstreze în bună stare tot ce priimesce de la stă- pân pentru serviciu și să predea, la eșire, în aceeași stare, obiectele lui încredințate; g) Să țină efectele sale personale, precum și rufăria și totă îmbrăcămintea, în locuința stăpânului. Dacă stăpânul va avea bănueli temeinice asupra servi- torului, el pâte să facă inspecția obiectelor acestuia; iar dacă el se opune, va avisa autoritatea pentru perchisiție. Dacă stăpânul prevede că până la sosirea autorităței ’i s’ar putea causa daune, atunci pâte sigila camera în care sunt depuse obiectele servitorului. Art. 28. Șeful biuroului de servitori în orașe și pri- marul în comune rurale, la angagiarea servitorilor, le va pune în vedere tâte obligațiunile prescrise de art. 11 din lege, cărora servitorii trebue să se conforme întocmai. Art. 29. Servitorul nu are dreptul să părăsească ser- viciul înainte de a însciința pe stăpânul seu cu 15 (Jile înainte în comunele urbane, iar cu 25 (Jile înainte în comunele rurale. Servitorul care va părăsi serviciul fără a ’i se fi dat congediul, va datori stăpânului seu plata pe (Jilele cu cari caută să prevină d’inainte pe stăpân; o asemenea pă- răsire de serviciu se consideră ca o contravenție, care se pedepsesce conform acestei legi. Ori care ar fi causa eșirei din serviciu, servitorul este dator să predea stăpânului lucrurile și uneltele încredin- țate lui și numai dupe aceasta are dreptul să ’și pre- tindă leafa. Art. 30. înștiințarea pe care servitorul este dator să o facă stăpânului, în termenele prevăzute mai sus, o va comunica prin biuroul respectiv la orașe și prin primar la comunele rurale. Biurourile de servitori, ca și primarii sunt datori să noteze declarațiunea servitorului într’un anumit registru, notându-se cu precisiune data acestei declarațiuni. Tot-d’o-dată vor avea grije a,se presentă, sau în per- sonă sau prin agenții lor, la domiciliul stăpânului și a nota în condicuță servitorului, în colâna respectivă, (Jiua încunosciințărei de când curge termenul de 15 (Jile. Art. 31. Servitorul este obligat să despăgubescă pe stăpân pentru tâte stricăciunile causate din rea voință saiî din negligență. Pentru tâte pagubele pricinuite de servitor, stăpânul este în drept să se despăgubescă din salariul servitorului; dacă salariul datorit este insuficient, are recurs asupra ori cărei averi a servitorului. 20 Septembre 1892 Prețurile pagubei, în cas de contestație din partea ser- vitorului, precum și condem nația la plată se va regula conform cap. IV din lege. Art. 32. Servitorul are dreptul să părăsească serviciul numai : a) Dacă stăpânul refusă, fără motive temeinice, să ’i plătescă salariul la vreme. Acesta însă numai dupe ce va însciința biuroul saiî comisariatul de poliție, sau pri- marul în comunele rurale, care va constata cașul; b) Dacă stăpânul ’și a strămutat domiciliul în altă co- mună și pretinde ca și servitorul să ’l urmeze ; c) Dacă servitorul se bolnăvesce ast-fel în cât nici dupe însănetoșire nu mai pâte fi apt pentru serviciul la care s’a angagiat. In ori-ce cas servitorul nu pâte să părăsească servi- ciul fără să încunosciințeze pe autoritatea polițienescă respectivă, sau pe șeful biuroului de servitori și fâră au- torisațiunea în scris a acestora. secția n îndatoririle și drepturile stăpânului Art. 33. Stăpânul datoresce servitorului său : a) A’l trata cu blândețe; b) A’i da locuința și hrana necesară, afară de cașul când ’i s’ar procura acesta în bani; c) A’l da ajutorul pentru a se însănătoși când se bol- năvesce din causa serviciului, sau a’i înlesni transpor- tarea. în veri un spital; d) A’i plăti salariul integral, dupe angagiament, și regu- lat la fie-care finit de lună, sau dupe termenul angagia- mentului; e) A priimi și ține în serviciul său pe servitor tot tim- pul pentru care ’l a angagiat; f) Gând congediază pe servitor înainte de termen și fără motive temeinice, este dator să plătescă servitorului salariul la orașe pe timp de 15 (Jile și la țeră pe timp de 25 (Jile. Art 34. Stăpânul este dator să trăcă în libret ori-ce sumă de bani ce dă servitorului; asemenea stăpânul va fi obligat a da fie-cărui servitor, la intrarea în servi- ciu, o mică condicuță în care stăpânul, cu propria lui scriere, va trece suma ce ’i a dat, și care a trecut’o în libret pentru a nu se putea tăgădui. Art. 35. Stăpânul este în drept să congedieze pe ser- vitor înainte de termenul pentru care ’l a angagiat numai: ] a) Dacă servitorul nu este destoinic sau nu are destulă ! putere ori pricepere spre a îndeplini serviciul pentru care s’a angagiat; b) Dacă servitorul, în îndeplinirea îndatoririlor sale, nici dupe observațiunile ce ’i se vor fi făcut de stăpân nu se silesce a’și îndrepta serviciul; c) Dacă din nepricepere ori rea voință în lucrurile și । serviciile încredințate lui causeză pagube stăpânului; | d) Dacă servitorul lipsesce de acasă fără voia stăpâ- ' nului; | e) Dacă prin purtare destrăbălată, beție ori alte ase- । menea obiceiuri, turbură liniștea casei; 20 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3997 f ) Dacă servitorul este atins de veri o bâlă contagiâsă saii desgustătâre; g) Dacă servitorul este de rea credință, dacă fură sau este pus în urmărire pentru veri un delict sau crimă co- misă de el în casă, saii afară din casa stăpânului. Art. 36. Când un servitor intră în serviciu sub cuvânt că scie să facă un anume serviciu și când se va constata că nu scie să facă serviciul pentru care s’a angagiat, stă- pânul are dreptul să’l congedieze și să ceră despăgubire pentru paguba adusă de el. ■ Art. 37. In cas când servitorul ar lipsi din serviciu fără învoirea stăpânului, saii ar deveni impropriii servi- ciului printr’o stare anormală de beție saii altele, stăpâ- nul este în drept a angagia, in comptul lui, un alt servi- tor sau lucrător cu (jiua ca să îndeplinescă serviciul celui abătut în tot timpul cât va fi impropriu serviciului. secția ni Contravențiuni și pedepse Art. 38. Contravenienții la disposițiunile legei pentru servitori și regulamentului de față se vor pedepsi cu amendă de la 5 până la 50 lei. Pentru insolvabili amenda se va tranforma în închi- sore, socotită 5 lei c^iua de închisore. Iar insolvabilitatea se va constata prin proces-verbal de perceptorul urmă- ritor. Pedepsele nu alterâză întru nimic dreptul la despăgu- biri pentru pagubele causate. Art. 39. Contravențiunile relative la legea și regula- mentul servitorilor se constată, în termen cel mult de 24 ore de la priimirea reclamațiunei, la orașe de către po- lițaiu, comisari ori șeful biuroului de servitori, iar în co- munele rurale de către primar saii ajutorul său. Art. 40. Servitorilor cari vor fi îndurat mai multe amencji într’un an, cari vor avea o purtare rea și vor fi vițioși, li se pote ridica condicuță de servitori. Dacă acești servitori sunt străini, ei vor putea fi chiar expulsați din țeră dupe regulele ordinare. Dacă sunt pă- mânteni, se vor putea trimite la ultimul lor domiciliu. Art. 41. Ridicarea condicuței de servitori va putea mai ântâiu și dupe gravitatea greșelei să fie limitată de la trei până la șese luni; iar în urma unei alte condem- nări la amendă, purtare rea ori continuare de viții, ’i se va suspenda dreptul la condicuță pe timp de un an, dupe care, mai fiind condemnat din noii la amendă, ’i se va ridica definitiv dreptul la condicuță. Art. 42. Suspendările vremelnice a dreptului la con- dicuță, precum și ridicarea definitivă a acestui drept se va decide in Bucuresci de prefectul poliției, în urma ra- portului motivat al inspectorului comisar respectiv, iar la cele-alte orașe de prefectul județului, în urma rapor- tului motivat al capului poliției locale. Pentru servitorii din comunele rurale aceste decisiuni se daii de către prefecții de județe, în urma raportului motivat al sub-prefectului respectiv. Decisiunile prefecților pentru suspendarea sau ridica- rea drepturilor de servitori se vor trece regulat atât în registru matricul, cât și într’un alt registruspecial. CAP. IV Biurourlle de servitori SECȚIA I Organisarea biurourilor de servitori Art. 43. Biurourile de servitori sunt puse acelea din Bucuresci sub autoritatea și priveghiarea imediată a pre- fectului de poliție. Acelea ale celor-alte orașe sub autori- tatea și priveghiarea prefecților de județe, iar în comu- nele rurale sub autoritatea și supraveghiarea sub-prefec- ților respectivi. Art. 44. Biurourile de servitori vor fi tot-d’a-una des- chise, și chiar în (jilele de sărbătore, de la orele 8 până la 12 înainte de amiatji și de la orele 2 până la 8 sâra. In ori-ce cas unul din impiegații biuroului va sta in perma- nență în cancelaria biuroului până la orele 10 sâra pen- tru a da informațiuni celor ce voiesc să angagieze servitori, sau servitorilor cari voiesc a se angagia la stăpân. Art. 45. Biurourile de servitori vor fi ținute să aibă: a) Un registru matricul pe categorii de toți servitorii unde fie care din aceștia este indicat cu starea sa civilă și cu semnalmentele sale, purtând un număr de ordine, conform modelului (lit. B) anexat la acest regulament; b) Un registru în care se trec nominal și cu indicația numărului matricol ce portă în registrul respectiv, pe toți servitorii fără stăpân, conform modelului (lit. G) anexat la acest regulament; c) Un registru de toți servitorii străini cari vor fi fost expulsați din țâră, conform modelului (lit. D) anexat la acest regulament; d) Un registru de toți servitorii pământeni cari vor fi fost trimiși la urma lor, conform modelului (lit. E) a- nexat la acest regulament; e) Un registru în care se vor trece tote decisiunile ju- decătoresci pentru aplicarea amenzilor, conform mode- lului (lit. F) anexat la acest regulament; f) Albumul unde să se găsescă, pe categorii, fotografia fie-cărul servitor. Acest album va fi numerotat, iar în josul fie-cărel fo- tografii se va înscrie numele și prenumele persone! ce represintă, numărul registrului matricul la care s’a în- scris, cum și al condicuței ce ’i s’a. liberat; g) Un registru jurnal pentru înscrierea cererilor de servitori, conform modelului (lit. G) anexat la acest re- gulament; A) Un registru jurnal pentru înscrierea cererilor pen- tru stăpâni, conform modelului (lit. H) anexat la acest regulament; i) Un registru pentru înscrierea servitorilor cărora li s’a ridicat libretul de servitor, conform modelului (lit. I) anexat la acest regulament; j) Un registru pentru înscrierea pasportelor servitori- lor supuși străini, conform modelului (lit. J) anexat la acest regulament; k) Un registru de recepise cu matcă (â souche) pentru perceperea taxelor dupe librete și videlor anuale; MONITORUL OFICIAL 3998 l) Un registru, jurnal de casă, conform modelului (lit. K) anexat la acest regulament; Art. 46. Actul scris de angagiament, ce se va libera de către primar servitorilor din comunele rurale, va fi re- dactat conform modelului (lit. L) anexat la acest re- gulament. Art. 47. Nimeni nu pote înființa biurouri de servitori; nimeni nu pâte procura servitori la stăpân de cât biu- rourile înființate prin legea de față. Acei ce se vor abate de la acestă disposițiune se vor pedepsi cu amendă de la 25 — 1.000 lei și cu închisore de la 154ile—1 an, judecându-se de tribunal de urgență, cu precădere, în ultima instanță, prin sentință executorie. ‘ SECȚIA II Atribuțiunile personalului biurourilor de servitori Art. 48. Capul biuroului de servitori este însărcinat să supraveghieze regulata ținere a registrelor; el liberâză libretele de servitori pe cari le subscrie; viZâză libretele in fie-care an și libretele servitorilor eșiți de la stăpân ; incasâză bani pentru librete și pentru viZe, dând chitanțe din condica cu matcă, viZa purtând numeral chitanței li- berate. El este datorat să verse, din 8 în 8 (jile, la casieria co- munală banii incasați de densul din viZe și din liberarea condicuțelor. El cercetâkă reclamațiile îndată ce se presintă, dresând un proces-verbal de constatarea faptelor, indicând dacă vinovatul a mai dat ocasie și la alte reclamați! pentru cari a priimit veri o pedepsă, și ce pedepsă a îndurat; iar dacă nu pâte împăca diferendul, dă curs actelor, conform art. 20 din lege. El trece în libretul servitorului pedepsele priimite și motivul lor. El este răspunzător de tote scriptele, de tote condicu- țele liberate, de tote încasările și de supraveghiarea am- ploiaților inferiori ai biuroului. Art. 49. Ajutorul capului de biurou înlocuesce pe a- cesta ori de câte ori lipsesce de la post; în acest cas el este învestit cu tâte atribuțiunile capului de biurou. Art. 50. Revisorul este însărcinat a se asigura dacă toți servitorii posedă libretul de servitor și, în cas dacă constată că un servitor se găsesce la stăpân fără libret, dreseză un proces-verbal de contravențiune atât stăpânu- lui cât și servitorului și urmeză conform legei. El se asigură dacă servitorii cari aiî eșit de la stăpân s’aîî presentat la biurou, dupe cum prevede legea. El exercită o supraveghiare continuă asupra servitori- lor fără stăpân de felul traiului și miZlâcele traiului lor, cum și de âmenii cu cari sunt în contact; iar pe aceia pe 20 Septembre 1892 cari ’I găsesce că trăiesc o viâță superiâră miZlâcelor lor de existență, sau vițioși, ’I denunță agenților polițienesc! respectivi pentru a ’I avea continuu în vedere. Când capul de biurou mi are ajutor, revisorul ’l înlo- cuesce la cas de vacanțe, bolă sau congediu. Art. 51. Copistul ține tâte registrele și dosarele și scrie libretele. Art. 52. Agenții sunt factori executori ai biuroului. Ei duc corespondențele și aiî în îngrijirea lor întreți- nerea localului biuroului. secția ni Despre numiri Art. 53. Personalul biurourilor de servitori se numesce dupe recomandațiunea, în Bucuresci, a prefectului de po- liție, iar în cele-alte comune urbane a prefecților de județe; pentru cel cu un salariu de 200 lei saii mai mult prin de- cret regal. Cel cu un salariu mal inferior, și dupe aceleași recomandațiuni, se confirmă de ministrul de interne. Art. 54. Condițiunile generale, prevăzute la art. 22, 23, 24 din legea pentru organisarea serviciilor adminis- trațiunei centrale a ministerului de interne, se aplică și candidaților cari voiesc a fi admiși într’una din funcțiu- nile dependințe de biuroul de servitori. La intrarea lor în funcțiune, ei vor depune înaintea prefectului jurământul preveZut la art. 26 al aceleeașl legi. CAP. V Disposițiuni transltorii Art. 55. Ori-ce funcționar, care nu ’și va îndeplini îndatoririle sale și în termenele arătate prin acestă lege, se va pedepsi cu amendă de la 50—500 lei de că- tre tribunalul respectiv, dupe inter vențiunea procuroru- lui local. Art. 56. Atât registrele, cât și libretele de servitori sunt considerate ca acte publice. Art. 57. O decisiune ministerială va determina uni- forma obligatorie tutulor impiegaților biurourilor de ser- vitori. Art. II. Tâte disposițiunile anteriâre sunt și remân desființate. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departa- mentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 18 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.093. 20 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3999 (Titlul) ,Model lⁱt#ra A' LIBRET DE SERVITOR (Verso titlului) Pe acestă pagină se va lipi fotografia servitorului. Numărul filei și albumului unde fotografia se mai găsesce. BIUROUL DE SERVITORI al urbei........ Pag. 1. LIBRET DE SERVICIU No...................... Anul . . . luna .... ^iua . . Pag. 2. No. .... din registrul matricol al servitorului Numele................................................. Prenumele . ........................................... Supranumele............................................ Născut în comuna....................................... Plasa.................................................. Județul................................................ Domiciliat în comuna................................... Plasa............................................. . . Județul........ Protecțiunea. .......................... Are pasportul No......................din anul........ Luna.............................^iua.................. Liberat în orașul...................................... Pentru termen de....................................... Pag. 3. Etatea........................................................... Starea civilă.................................................... Religiunea ...................................................... Fiul lui . . .................................................... Și al............................................................ Domiciliațl în comuna............................................ Județul.......................................................... Capul biuroulul, (Semnătura capului de biurod) (L. S.) Pag. 4., Signalimentele servitorului sad servitOrei Talia............................................................ Părul........................................................ • Fruntea......................................................... Ochii............................................................ Sprincenile...................................................... Obrazul.......................................................... Nasul............................................................ Gura............................................................. Barba............................................................ Mustățile........................................................ Semne diferite................................................... Pag. 5. Arătarea documentelor pe basa cărora, dupe art. 4 din lege, s’a liberat condicuță Numirea documentelor Arătarea numărului de ordine pentru supușii străini și care se conservă în biuroii, pasportul și alte observații relative Pag. 6. ANGAGIAMENT Pag. 7. Numele și prenumele stăpânului Domiciliul stăpânului Termenul de ser- viciu pentru care se face angagia- mentul și «Rua de când începe Prețul în bani al simbriei învoită a se plăti cu «Jiua, săptămâna, luna, anul eafi pe mal mult Conform art. 7 din lege, stăpânul va însemna, sub semnătura sa, ^lua eșireî din serviciu a servitorilor Lei B. Videle biuroulul de servitori puse la eșirea sad intrarea la stăpân a servitorului Se certifică că acest angagiament s’a făcut prin cunoscința ndstră și cu consimțimântul ambelor părți; iar pentru taxa libretului saii vi^a anuală s’a liberat recepisa No...................................... , _ ....... ,. , . Vă^ut, conform art. 5 dm lege și art. . . .din regulament. Capul biuroulul de servitori, Șeful poliției, (L. S.) No...............anul .... luna..........................^iua . . . (Pe pag. 8—27 se reproduce formularul de pe pag. 6 și 7) 4000 MONITORUL OFICIAL 20 Septembre 1892 pag. 28. COMPTUL Pag. 29. pentru sumele de bani priimite de servitori sau servitore de la patron in comptul simbriei și notele falnice când este nevoe a constata că ’i s’a făcut stricăciuni sau alte abateri Data priimirilor La ce anume necesitate Suma Anul \ Luna | piua s’a făcut plata plătită Lei B. OBSERVAȚIUNI (Pe pag. 30—43 se reproduce formularul de pe pag. 28 și 29) Pag. 44. DECISIUNILE JUDECĂTORIILOR PENTRU APLICAREA AMENZILOR Pas- 45. Judecătoria care a pronunțat hotărîrea și data el Disposițiile decisiunilor condamnatdre Judecătoria care a pronunțat hotărîrea și data el Disposițiile deeisiunilor condamnatdre Pag. 48. (Pe pag. 46—47 se reproduce formularul de pe pag. 44 ți 45) De la acostă pagină înainte se va imprima regulamentul de aplicațiune al legei servitorilor în întregul luî. Pe ultima pagină se va face certificarea primăriei de numărul filelor ce libretul conține, cu semnătura funcționarului însărcinat a face acăstă operațiune și cu sigiliul primăriei. * REGISTRU MATRICOL Model litera B. de toți servitorii și servitorele din comuna..................... plasa...............județul.............. categoria............... Numele, prenumele și supranumele Naționalitatea Etatea Starea civilă Sexul SEMNALIMENTE PERUL Ochii Nasul Gura Mustățile Barba Fața 1 j Oseb. semne Capului | Barbel Sprîuoen. | Mustăților REGISTRU Model litera C. de servitorii și servitorele fără stăpân din comuna............................plasa.......................județul.................... [ No. de ordine 1 Numele și prenumele No. la oare este Categoria Domiciliul, Data de când Numele și prenumele Declarația servito- ObservațiunI înscris în servitorilor comuna, strada se află fără servicii! stăpânului rului că registru matricol și No. casei la care s’a angagiat voesce a mal servi 20 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4001 REGISTRU Model litera D. pentru înscrierea servitorilor și servitorelor străine expulsate peste frontieră din comuna plasa.........județul......... 1 No. de ordine 1 No. registrului Numele și prenumele 1 Categoria serviciului Numele și prenumele No. și data hotărîrei Motivele expnlsărel Data expulsărel Punctul de frontieră Observațiuni matricul la care a i Domiciliul ultim stăpânului tribunalului și ale ridioărel condicuței pe unde a fost fost înscris la care a servit expulsat Model litera E. REGISTRU pentru înscrierea servitorilor și servitorelor pământeni din comuna. plasa...........județul.........;... trimiși la urma lor 1 No. de ordine 1 Numele ! No. matriculului 1 Domiciliul Categoria Numele și prenumele Motivele pentru car! Data decisiunel Comuna, Observațiuni ți serviciului stăpânului la care s’a trimis la urma de trimitere la urma lui plasa și județul prenumele a servit lui și ’i s’a ridicat Anul Luna Diua unde a fost trimis » condicuță REGISTRU Model litera F. pentru transcrierea decisiunilor judecătoresc* pentru amendarea servitorilor și stăpânilor din comuna..........plasa.......județul........ i No. de ordine 1 Numele și prenumele Calitatea No. matricululul No. hotărîrei ^ud^-1 Amenda Domiciliul Arătarea Dacă a fost Data decisiunel Termenul în închi- Observațiuni celui amendat de stăpân cătoresol **•’ 1 Data hotărîrei la care a condamna- motivelor prima prin care s’a con- sdre sau judecătoresc! fost con- tului pentru cari condamnare vertit amenda în servitor damnat a fost sati recidivă închisore Anul Luna Diua Lei B. condamnat Anul Luna Diua Model litera G. REGISTRU pentru înscrierea cererilor de servitori din comuna... plasa............................județul.............. Model litera H. REGISTRU pentru înscrierea cererilor de stăpâni din comuna...... plasa............județul............ © Domiciliul, Categoria Salariul fl Numele și prenumele strada serviciului oferit pe di, § No. de o stăpânilor și No. casei cerut pe săptămână, Observați pe lună, pe an 9 © Categoria Salariul ri Numele și prenumele Domiciliul, Q strada serviciului pretins pe di, fl m servitorilor pe săptămână, a8 No. d. și No. casei oferit ► pe lună, pe an © ca rQ O 4002 MONITORUL oficial 20 Septembre 1892 Model litera. I. REGISTRU ... județul... pentru înscrierea servitorilor cărora li s’au ridicat livrelM de servitori din comuna. .... plasa No. de ordine 1 Numele și prenumele | No. condiouțel No. registrului ma- Domiciliul Categoria Arătarea motivelor Data decisiunel Timpul pentru care Observațiuni servitorului tricul serviciului pentru cari prefecturei s’a ridicat dreptul s’a ridicat dreptul Anul Luna i wn(j[ ! de a fi servitor de a fl servitor Model litera J. REGISTRU pentru înscrierea paspdrtelor servitorilor și servitârelor supuși străini Numele ți prenumele proprietarului pasportulul t JURNAL DE CASÂ Observațiuni Model litera K. pentru priimiri și răspunderi ce se opereză la biuroul de servitori s ordine 1 recepisei din © ica ă-souche u> Data eelarutiel 5 - Natura priimirilor - ® <5 B £ S • c a o răspunderilor 3 * O o >© o a Luna .2 X, O 6 Zi Sumele Sumele Sumele Sume prii mite în priimite sil- priimite în versate Observațiuni parte nic total Lei B. Lei B. Le! B. Lei ■ B. Model litera-L. ACT DE ANGAGIAMENT Noi, primarul comunei rurale ... ., din plasa . . .., județul . ... , certificăm că astăzi.......(se va arăta în litere £iua, luna și anul) ser- vitor .... (cutare), major (sau dacă este minor se va arăta consim- țimântul părinților sau al acelora sub îngrijirea cărora se află), s’aanga- gîat în serviciul D-lui...., calitate de.....................(se va arăta categoria serviciului), sub următorele condițiuni : 1. Pe timp de..........(se va ajăta dacă este cu anul, cu luna sau cu diua); 2. Cu salariul de lei.....(pe di, lunar sau anual), hrană, locuință (și ori-ce alte condițiuni dacă mai sunt). S’a liberat de noi acest act de engagiament, conform art. X din lege, spre a’i servi drept condicuță, urmând ca pe contra-pagină să ’i se semneze de către stăpân răspunderile ce ’i se vor face ca salariu în timpul serviciului. Primar, (semnătura primarului). L- S. P. Semnătura stăpânului. Notar, (semnătura notarului). Semnătura servitorului, C/¹ 20 Septembre 4892 MONITORUL OFICIAL 4003 CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.476; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul comunei urbane Tulcea, pe exercițiul curent 1892 — 93, următârele modificări: In budgetul ordinar Le! La venituri 3. 000 se adaogă la art. 12, venitul libre- telor de servitori, peste suma prevă- dută de lei 2.000, sad in total lei 5.000. La cheltueli 10.000 prevăduți la cap. II, § 1, art. 17, subvențiune pentru budgetul drumu- rilor, se reduc, rămânând alocațiunea de lei 25.000. 13.000 total, care se adaogă la cap. XX, § 1, art. 101, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordi- nare, peste suma prevâdută de lei 10.000, sad in total lei 23.000. In budgetul drumurilor La venituri 10.000 prevăduți la cap. II, § 1, art. 4,sub- vențiunea cu care budgetul ordinar vine în ajutorul budgetului driAi- rilor, se reduc, rămânând alocațMba de lei 25.000. ₜ. La cheltueli 10.000 prevăduți Ia cap. III, § 1, art. 12, construcțiunl și reparații de pavage, șosele, etc., se reduc, rămânând alo - cațiunea de lei 30.000. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de inteme este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Septembre ⁱ⁸9²- CARGL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3 062. CAROL I, Prin grația lui Dumnedei și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupța raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.300; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar și al drumurilor, pe exercițiul ,892 — 9 3, al comunei urbane Botoșani, urmă- țârele modificări votate de consiliul comunal în ședința din 17 August 1892: Lei In budgetul ordinar io.coo prevăduți la art. 17, § 3, cap. IV, întreținerea scolei de meserii, se re- duc, rămânând alocațiunea de lei 11.600. 10.000 total, care se va adăoga la art. 54, fond pentru deschidere de credite su- plikentere și extraordinare, peste suma prevâdută de lei 6.830, bani 40, sau în total lei 16.830, bani 40. In budgetul drumurilor • 10.000 prevăduți la art. 9, pentru facere’din nou de reservoare pentru apă și repa- rări de poduri, fântâni, se reduc, ră- mânând alocațiunea de lei 2.000. 10.000 total, care se va adoga la art. 18, fond pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare, peste suma prevăzută de 5.000 lei, sau în total 15 000 lei. Ari. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Septembre ⁱ⁸9²- CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.063. CAROLI, Prin grația lui Dumnedei și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.232; Văzând votul dat de consiliul de miniștri sub No. 1 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Comuna rurală Stoenesci, din județul Vlașca, este autorisată a percepe următârele taxe: Le! B, — 8 de la decalitru vin noi sau vechii ce se va consuma numai la stabilimen- tele de comerciu, peste taxa existentă de 31 bani, în total 3 9 bani. — 3 idem spirt și rachii de ori-ce natură, pentru fie-care grad, dupe alcoolome- trul lui Wagner, la temperatura de 14 grade, peste taxa existentă de 5 bani, în total 8 bani. — 2 idem spirt și rachiu de prune și tesco- vină, asemenea pentru fie-care grad, la temperatura de 14 grade, dupe al- coolometrul lui Wagner, peste taxa existentă de 2 bani, în total 4 bani. — 2 5 de la litru rum și cognac; adus în ori- ce fel de vas, peste taxa existentă de 16 bani, în total 39 bani. — 31 de la decalitru bere adusă sad fabri- cată în comună, peste taxa existentă de 47 bani, în total 78 bani. — 23 de la decalitru gaz, peste taxa existentă de 16 bani, în total 39 bani. Lei B. 5 — pe an de la căldarea în care se face rachiii, peste taxa existentă de 5 lei, în total lei 10. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre l⁸⁹²' CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.085. CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.460; Vădând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 1 din ședința de la 10 Septembre 1892; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm : Art. I. Comunele rurale Goidesci, Amaru, Bozioru, Glodeanu-Siliștea și Pleșcoiu, din ju- dețul Buzâii, sunt autorisate să percâpă taxele specificate în alăturata listă vidată de consiliul miniștrilor. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre î⁸9²- CAROL Ministru de inteme, L. Catargi. No. 3.086. Listă de taxele propuse a se percepe la comu- nele rurale Goidesci, Amaru, Bozioru, Glodeanu- Siliștea și Pleșcoiu, din județul Buz6tt. Lei B. Comuna Goidesci — 39 de la decalitru vin nou sau vechii! ce se va consuma numai la cârciumile și stabilimentele de comerciu, desfiin- ța ndu-se vechia taxă. — 4 de la decalitru spirt și rachiu de prune, drojdii și tescovină, pentru fie-care grad dupe alcoolometrul lui Wagner, la temperatura de 14 grade, desfiin- țându-se vechia taxă. 39 de Ia decalitru gaz. 4 — pe an de la căldarea în care se fabrică rachiul. \ — 30 pentru marcatul unei măsuri de lun- gime, capacitate și greutate. 1 — de la un extract de pe un act de nas- cere, desființându-se vechia taxă, 2 — idem de căsătorie, idem. 1 — idem de identitate, idem. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere ase- menea acte. “ 50 de la un bilet pentru vîndarea unei vite, desființându-se vechia taxă. Duoă ^eciml asupra contribuțiuni- lor directe către Stat. MONITORUL OFICIAL Let B. Comuna Amaru — 39 de la decalitru vin nou sau vechii! ce se va consuma numai la cârciumile și stabilimentele de comerciu. — 8 de la decalitru spirt de orl-ce fel, pen- tru fie-care grad dupe alcoolometrul lui Wagner, la temperatura de 14 grade. — 4 idem de la spirt, rachiu de prune, drojdii și tescovină, asemenea pentru fie-care grad la temperatura de 14 grade. — 39 de la litru rum sau cognac adus în orl-ce fel de vas. 1 — de la un extract de pe un act de nas- cere. 2 — idem de căsătorie. 1 — de la un bilei de identitate. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere ase- menea acte. — 50 de la un bilet pentru vînZarea unei vite. Comuna Bozioru — 38 de la decalitru vin noii sau vechiu ce se va consuma numai la cârciumile și stabilimentele de comerciu. — 75 de la decalitru bere adusă sau fabri- cată în comună. — 8 de la decalitru spirt și rachiu de ori- ce natură, pentru fie-care grad dupe alcoolometrul lui Wagner, la tempe- ratura de 14 grade. — 4 idem de prune, drojdii și tescovină, idem, idem. — 38 de la litru rum sau cognac adus în orl-ce fel de vas. — 38 de la decalitru gaz. 4 — de la căldarea în care se fabrică ra- chiul. — 30 pentru marcatul unei măsuri de lun- gime, capacitate și greutate. 1 — 'de la un extract de pe un act de nas- cere. 2 — idem de căsătorie. 1 — pentru un bilet de identitate. Aceste din urmă trei taxe se vor per- cepe numai când se vor cere aseme- nea acte. — 50 de la un bilet pentru vînZarea unei vite. — 50 pe ^i de la neguțătorii ambulanți în filele de târg, iarmaroc saii bâlciu. 1 — De la suta de lei din prețul unei vite care se va vinde în țlilele de târg, iar- maroc sau bâlcid. Duoă țleciml asupra contribuțiuni- lor directe către Stat. Comuna Glodeanu-Siliștea — 38 de la decalitru vin nou saii vechiu ce se va vinde numai la cârciumile și stabilimentele de comerciu, desfiin- țându-se vechia taxă. — 75 de la decalitru bere adusă sau fabri- cată în comună. — 8 idem spirt și rachiu de ori-ce natură, pentru fie-care grad dupe alcoolome- trul lui Wagner, la temperatura de 14 grade, desființându-se vechia taxă. Lei B. — 4 de la decalitru spirt și rachiu de pru- ne, drojdii și tescovină, asemenea pen- tru fie-care grad, la temperatura de 14 grade, desființându-se vechia taxă. — 38 de la litru rum și cognac adus în orl-ce fel de vas. 5 — pe an de la căldarea în care se fabri- că rachiul. — 38 de la decalitru gaz. 1 — de la un extract de pe un act de nas- cere, desființându-se vechia taxă. 2 — idem de căsătorie, idem. 1 — de la un bilet de identitate, idem. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere ase- menea acte. — 50 de la un bilet pentru vînțlarea unei vite, desființându-se vechia taxă. — 30 pentru marcatul unei măsuri de ca- pacitate, lungime și greutate. Duoă ^eciml asupra contribuțiuni- lor directe către Stat. Comuna Pleșcoiu — 39 de la decalitru vin nou sau vechii! ce se va consuma numai la cârciumile și stabilimentele de comerciu, desfiiu- țându-se vechia taxă. — 78 idem bere adusă sau fabricată în co- mună. — 8 idem spirt și rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad dupe alcoolo- metrul lui Wagner, la temperatura de 14 grade. — 4 idem spirt și rachiu de prune, drojdii și tescovină, asemenea pentru fie-care grad dupe alcoolometrul lui Wagner, la temperatura de 14 grade, desfîin- țându-se vechia taxă. — 39 de Ia litru rum și cognac adus în ori- ce fel de vas. — 39 de la decalitru gaz. 10 — pe an de la cazanul de povarnă în care se fabrică rachiul. 5 — idem de la căldarea în care se fabrică rachiul. — 30 pentru marcatul unei măsuri de lun- gime, capacitate și greutate. 1 — de la un extract de pe un act de nas- cere, desființându-se vechia taxă. 2 — idem de căsătorie, idem. 1 — pentru un bilet de identitate. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere ase- menea acte. — 50 de la un bilet pentru vînZarea unei vite. — 50 pe ții de la neguțătorii ambulanți în filele de târg, bâlciii sau iarmaroc. 1 — de la suta de lei din prețul unei vite ce se va vinde în comună. Duoă țleciml asupra contribuțiuni- lor directe către Stat. Ministru de interne, ₍ L. Catargi. Acâstă listă s’a cercetat și aprobat de con- siliul miniștrilor în ședința de Joi, 10 Sep- tembre 1892. 20 Septembre 1892 CAROL I, Prin grația lui Dumneaei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.466; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Cudalbi, din județul Covurluiti, se disolvă pentru moti- vele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Panait Toporaș, Isac Andreiu și C. Corciovă. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.070. Raportul D-hiI ministru de interne către M, S. Regele. Sire, Vădând din raportul D-lui prefect al jude- țului CovurluiO cu No. 5.908, că membrii cari compun consiliul comunei rurale Cudalbi, din acel județ, sunt cu totul abătuți de la da- toriile lor, așa că interesele comunei sunt în suferință și expuse a fi compromise, și fiind-că, cu^ft încercările puse de administrațiune de a se^Kepta acâstă stare de lucruri, nu s’a pu- tut^Enge la nici un resultat satisfăcător; sub- sernhttul are onâre a ruga pe Majestatea Vâs- tră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului disei co- mune și instituirea comisiei interimare compusă din D-nii Panait Toporaș, Isac Andreiii și C. Corciovă, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23.466. 1892, Septembre 12. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.468; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Măcișeni, din județul Covurluiti, se disolvă pentru moti- vele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Gheor- 20 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 4005 ghe Christea, Gavrilă Manea și Costache Prodan. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. , Dat ln Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. | CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.072. ! I Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Membrii cari compun actualul consiliti al comunei rurale Măcișeni, din județul Covur- luiu, dupe cum mă asigură D. prefect respec- tiv prin raportul No. 5.909, fiind cu rolul abătuți de la datoriile lor, de âre-ce n’a ti ab- solut nici o îngrijire pentru administrația ce le este încredințată și nu caută decât a obținefo- lâse personale în detrimentul comunei și al lo- cuitorilor; subsemnatul, pentru aceste motive, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine- voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea disului consiliti și institui- rea comisiunei interimare compusă din D-nii Gheorghe Christea, Gavrilă Manea și Costache Prodan, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, • Al Majestățel Vâstre, •A Prea plecat și prea sjpus se^Kr, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23.468. 1892, Septembre 12. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.462; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Zilișteanca, din județul Buzăii, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Gheorghe N. Constantinescu, .Gheorghe Toader și Ion I. David. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.075. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, In vederea celor expuse de D. prefect al ju- dețului Buzău prin raportul No. 6.8ii, din care reiese că consiliul comunei rurale Ziliș- teanca, din acel județ, este cu totul nepăsător de interesele comunei, neîntrunindu-se de loc pentru a hotărî asupra diferitelor afaceri cari sunt lăsate în părăsire și expuse a fi compro- mise; subsemnatul, pentru a se pune capăt unei asemenea stări de lucruri dăunătâre comunei și locuitorilor, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului $isei co- mune și instituirea comisiunei interimare com- pusă din D-nii Gheorghe N. Constantinescu, Gheorghe Toader și Ion I. David, cari să gereze afacerile comunei până ia alegerea noului consilib. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, AI Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23,462. >892, Septembre 12. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.464; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Sinesci, din județul Vâlcea, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Păun Igo- ianu, Ion Popescu și Nicolae Stanciu Popa. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.076. Raportul D-lut ministru de interne către M. S, Regele. Sire, D. prefect al județului Vâlcea, prin rapor- tul No. 5.369, ’mi face cunoscut că consiliul comunei rurale Sinesci, din acel județ, conduce cu negligență și rea credință administrația care ’i este încredințată, din care causă interesele comunei sunt în suferință, expuse a fi com- promise, și fiind-că, cu tâte încercările puse de autoritatea administrativă de a se îmbunătăți acâstă stare de lucruri, nu s’a putut ajunge la nici un resultat satisfăcător; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea co- munală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului comunei Sinesci și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Păun Igoianu, Ion Popescu și Nicolae Stanciu Popa, cari să gereze afacerile comu- nei până la alegerea noului donsilid. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, 1. . Catargi. Nb. 23.464. 1892, Septembre 12. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.290; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Costieni, din județul Putna, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Dumitru Negoiță, Constantin Toader și Alecu Dumitru. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.077. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul D-lui prefect al jude- țului Putna cu No. 8.447, că primarul comu- nei rurale Costieni, din acel județ, de conivență cu întreg consiliul comunei, lucrâză în detri- mentul intereselor comunale, expunând’o la pa- gube intenționat pentru a trage un profit per- sonal pentru dânșii, fapt pentru care s’a și dispus darea lor în judecată; subsemnatul, în interesul administrațiunel și ca să se pună capfit unor asemenea abusuri, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea con- siliului disei comune și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nil Dumitru Negoiță, Constantin Toader și Alecu Dumitru, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea și instalarea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interna, L. Catargi. No. 23.290. 1892, Septembre 9. 20 Septembre 1892 CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.292; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Arsachi, din județul Vlașca, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Pavel Sfet- cu, Marin Ducuian și Petre Codreanu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.078. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Pe temeiul celor expuse de D. prefect al județului Vkșca prin raportul No. 5.681, din care se vede că primarul comunei rurale Ar- sachi, din acel județ, a fost revocat din func- țiune și o parte din membrii consiliului ati demisionat, iar printre cei râmași nu este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi ales primar, din care causă interesele comunei sunt in suferință; subsemnatul are onore a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alătu- ratul proiect de decret pentru disolvarea con- siliului disei comune și instituirea comisiei interimare compusă din D-nii Pavel Sfetcu, Marin Ducuian și Petre Codreanu, cari să ge- reze afacerile comunei până la alegerea și in- stalarea noului consilia. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plâcat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23.292. 1892, Septembre 9. Prin decretul regal cu No. 3.023 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. I. Panaitescu, ac- tual archivar, secretar și conservator al docu- mentelor serviciului contencios din cancelaria eforiei spitalelor civile din Bucuresci, este permutat, pe diua de 1 Septembre 1892, în postul de șef al registraturei acelei eforii, ră- mas vacant prin demisiunea D-lul N. Burchi. Prin decretul regal cu No. 3.024 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. C. Vlă- doianu, licențiat în drept, este numit, pe diua de 1 Septembre 1892, în postul de archivar, secretar și conservator al documentelor la serviciul contencios din cancelari^ eforiei spi- talelor civile din Bucuresci, în locul D-lui I. Panaitescu, permutat. Prin decretul regal cu No. 3.066 din 16 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Marin Pană, Stan Mucă și lân Lazăr Ionică se numesc în func- țiunea de membri în comisiunea interimară a comunei rurale Chiriacu, din județul Vlașca, în locul actualilor membri, revocați. Prin decretul regal cu No. 3.067 din 16 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Stroe D. Horhocia, Gheorghe D. Puiu și Alecu Coman se nu- mesc în funcțiunea de membri în comisiunea interimară a comunei rurale Costieni-MarI, din județul Râmnicu-Sărat. Prin decretul regal cu .No. 3.068 din 16 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii lân Dimitriu, lân Scutelnicu și Gheorge Manolescu se nu- mesc în funcțiunea de membri în comisiunea interimară a comunei rurale Poiana-Lungă, din județul Botoșani. Prin decretul regal cu No. 3.069 din 16 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Vasile Moțoc și Niculae Aramă se numesc in funcțiunea de membri în comisiunea interimară a comunei rurale Drăgănesci, din județul Suceava, în lo- cul D-lor Alecu Ștefănescu și Gheorghe Stihi, revocați. RECTIFICARE In decretul regal No. 3.021 din 1892, pu- blicat în Monitorul oficial No. 133 din 18 Septembre a. c., pentru modificarea budgetu- lui ordinar al comunei urbane Galați, trecân- du-se, din erâre de manuscris, că lei 16.444, prevâduțila art. 1 3 4, cap. XXIV, pentru com- pletarea anuităței împrumutului de 3.464.912 lei, „se reduc*, în loc de „iei 16.444 se wr adăoga la art. 134, cap. XXIV, pentru com- pletarea anuităței împrumutului de 3.464.912 lei*. se rectifică. • ... MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 49.487; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 8, încheiat în ședința de la 31 August 1892; Având în vedere art. 32 din legea înstrăi- nărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, Am decretat și decretăm : Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a bu- nului mic de mai jos, adjudecat in diua de 18 Iunie 1892, în localul prefecturei județu- lui Roman, unde este situat: Locul cu cârciuma din satul Brătesci, în întindere suprafața totală ca de 4.380 m. p., situat în comuna Brătesci, plasa Fundu, fost pendinte de monastirea Neamțu, asupra D-lul Leizer Mendel cu lei 705. Art.Uși cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Septembre 1892. «CAROL tru agriculturei, indus- merciulul și domenielor, ! P. Carp. No. 3.058. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 49.4 8 6; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 5, încheiat în ședința din 28 August 1892; Având în vedere art. 3 2 din legea înstrăi- nărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, Am decretat și decretăm : Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a bu- nurilor mici de mai jos, adjudecate în ^iua de 5 August 1892, în localul prefecturei județu- lui Argeș, unde sunt situate : a) Locul viran de pe moșia Căpățâneni, în întindere suprafața totală ca de 5.012 m. p., situat în comuna Corbeni, plasa Loviștea, fost pendinte de monastirea Vieroș, "asupra D-lul Niculae Dinică cu lei 9^5; b) Locul cu mora cu duoâ perechi petre și cu anini pe ambele maluri, de pe moșia Stoi- ceni, în întindere suprafața totală ca de 5 hectare, 4.250 m. p., din cari pe o întin- 20 Septembre 4892 MONITORUL OFICIAL 4007 dere ca de 1 hectar, 2.500 m. p. arbori de anin, situat în comuna Stoiceni, plasa Oltu- Topolog, fost pendinte de monastirea Horezu, asupra D-lul Ion Marinescu cu lei 41.250; Cumpărătorul acestui bun va avea dreptul de servitute la apa Topologului pe malul drept prin punctele notate în plan Z până în Z¹ și din Z⁵ până în Z⁸, cum și la arborii ce intră în vîndare pe o lățime ca 3 metri pe maluri, iar nu și la alțl arbori din apropiare; c) Locul cu pomi roditori de pe moșia Stoiceni, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.808 m. p., situat ln comuna Stoiceni, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Horezu, asupra D-lui I. Giu- roiu cu lei 930; d) Locul cultivabil pe plan lit. A, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 2.200 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul D’un- Lemn, asupra D-lui Const. I. Drăguțescu cu lei 55; e) Locul cultivabil pe plan lit. A’, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 4.995 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul D'un-Lemn, asupra D-lui Marin N. Colu cu lei 425; f) Locul de feneață, pe plan lit. B, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 8.636 m. p., situat în comuna Urși, pla^t Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul D’un-Lemn, asupra D-lul N, Drăgu- țescu cu lei 4.240; ** * g) Locul cultivabil pe pfim lit. jC, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.407 m. p,, situat î^Amuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pe^He de schitul D’un-Lemn, asupra țiul țH^>go- reanu cu lei 340; h) Locul cu ecaretele compuse din o casă, un pătul și o magazie, numit Conacul moșiei Albota, în întindere suprafața totală ca de 4.700 m. p., situat în comuna Albota, plasa Pitesci, fost pendinte de monastirea Radu- Vodă, asupra D-lui Ion G. Agiu cu lei 670; i) Locul de păsciune de pe moșia Lespezile, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 4.693 m. p., situat în comuna Fedeleșoiu- Fețeni, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de episcopia Râmnic, asupra D-lul Radu Con- stantinescu cu lei 4.330; j) Terenul cu pădurea de pe el, din moșia Dobresci, în întindere suprafața totală ca de 13 hectare, din carî ca 3 hectare, 5.000 m. p. teren cu pădure, iar restul teren de cultură, situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda, asupra D-lul Ion D. Erbașu cu lei 4.300; l) Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 4.860 m. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda, asu- pra D-lul Ion D. Erbașu cu lei 50 ; m) Locul din Valea-Trepteanca, de pe moșia Dobresci, în întindere suprafața totală ca de 2.092 m. p., situat în comuna Do- bresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda, asupra preotului Mateiu Corbeanu cu lei 80; n) Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 2.706 m. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda, asu- pra D-lui Radu I. Badea cu Iei 70; o) Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 0.846 tn. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda, asu- pra D-lui G. Andreiu cu lei 40; p) Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 0.504 m. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda, asu- pra D-lui Ion Trandafir cu lei 30; r) Locul numit „Găvana", de pe moșia Mă- răcineni-Golibași, în întindere suprafața to- tală ca de 5 hectare, 8.050 m. p., situat în comuna Găvana, plasa Pitesci, fost pendinte de monastirea Vieroș, asupra D-lui Alexandru David cu lei 6.000; s) Locul viran, de pe moșia Slătiârele, în întindere suprafața totală ca de 8 hectare, 9.967 m. p., din carî ca 3.000 m. p. căl- eați de locuitorul Constantin Maria Voicu, iar restul în posesia Statului, situat în co- muna Slătiârele, plasa Pitesci, fost pendinte de schitul Trivalea, asupra D-lor Bălășcan Folescu, Mirea Folescu, N. Folescu, Mateiu lonescu, Constantin Marin, Gheorghe Marin, Dumitru Marin, Toma Constantin și Dumitru Stancu lei 2.630; t) Locul cu ecaretele, compuse din trei pătule, o casă și un coșar, pe plan No. li, numit Conacul moșiei Olanul, în întindere suprafața totală cade un hectar, 8.654 m.p., situat în comuna Olanul, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de monastirea Cotmeana, asupra D-luî G. Nicolescu cu lei 3.840; u) Locul pe plan No. 12, de pe moșia O- lanul, în întindere suprafața totală ca de 6.527 m. p., situat în comuna Olanul, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cotmeana, asupra D-lui Gr. Constantinescu cu leî 1.000. Art. îl și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Septembre 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 3.082. RECTIFICARE In publicațiunea decretului No. 2.983, in- serat în Monitorul oficial No. 128 din 11 Septembre a. c., pagina 3826, se va citi, la bunurile de la No. 11 și 27, Ion Teodosescu, in loc de Ion Teodorescu; No. 18, Gh. Chircă, în loc de Gh. Chiriei; No. 24, Ion Din Năstoiu, în loc de Ion Din Năstăsoiu; No. 32, lacul împuțit, în loc de locul îm- puțit. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 3.065 diu 16 Septembre 1892, în urma propunere! făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul justiției, D. N. Givit, actual ajutor la judecătoria ocolului Zăbrăuți, jude- țul Putna, este permutat în aceeași calitate la judecătoria ocolului Tecucifi, in locul D-lul G. Efrim, care trece în postul ocupat de D. N. Givit, dupe cererea ambelor ajutâre. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru de interne cu dau de 16 Septembre 1892, D. Nicu Du- mitrescu este confirmat în funcțiunea de co- misar al poliției din Râmnicu-Sărat, din jude- țul Râmnicu-Sărat, în locul D-lul G. Con- stantinescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 16 Septembre 1892, D. Eremia Da- videscu este confirmat în funcțiunea de regis- trator-archivar în cancelaria poliției din Ro- șiori-de-Vede, din județul Teleorman, în lo- cul D-lul G. Iliescu, decedat. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 19 Septembre DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 30 Septembre. — D-niî de Kalnoky, Pasetti, miniștrii comunî de resbel și de fi- nance, au plecat la Budapesta ca să ia parte la delegațiunî. Viena, 30 Septembre. — De ieri afi fost duoă cașuri suspecte la Cracovia. Un băiat de 7 anî a murit de choleră la Debnicki, sat lângă Cracovia. Cernăuți, 30 Septembre. — Principele Henric de Reuss, locotenent al gardeî, care venise să vâneze la Putna ca ospețe al comite- lui Erbach, a murit la Rădăuți do difterie, de care, de sigur, era atins la sosirea sa. Viena, 30 Septembre.— Corespondența Politică află din Constantinopol că amenin- țarea de a reclama indemnitatea de resbel, în cașul când Turcia ar continua politica sa amicală față cu Bulgaria, nu este conținută în nota rusă remisă Porțeî, ci ar fi fost expri- mată în mod verbal de însărcinatul de afa- ceri al Rusiei. Triest, 30 Septembre.—O femee și patru tineri au fost arestați a^I diminâță sub in- culparea că ar fi autorii explosiei din luna trecută d’inaintea palatului. O nouă explosie a fost cea-altă-ieri, dar nu a avut însemnătate; n’a reușit în scopul de demonstrație ce trebuia să aibă. Budapesta, 30 Septembre.—Câte-va ..............10+ » Senin, Marea calină . . 15+ » Nor........... 12—a Senin, vânt, câță . . . 8-f- » » 10+ » Variabil........13-f- ’ Senin.............13+ ” » ....... 9 + x Nor...............12+ . Senin...........14-j- ” „ 10+ » O ....... 12+ X n ....... 10+ x Senin, variabil .... 13+ » x ....... 13+ x Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S felănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea ■ . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan » . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin...............10+R. » 12+ ” » 10+ ” » ...............&+ B » 12+ » » 12-j- x Nor......................12-j- x ' Senin......................12+ ” ...............8+ » ...............9 + ” .................13+ » ...............11+ » Câță, senin............7 + » Senin...................10-j- - » ...........; . 10 + » Nor, vânt, senin . . . 14+ x Senin.....................10+ x X .............14+ » x .............12+ » ...............14+ X X ....... 8+ X Nor ....... . » Nor.............. Senin............ Nor.............. Senin............ O ............... Nor.............. Senin............ 0 .......... 10+ X 12+ " 10-j- x 9+ » 12+ » 9+ » 16+ x 11+ » 10+ x 13+ x 9+ » 10+ „ 10-j- x MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 275 OBSERVAȚIUNI : De la 18 (30) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela 17 (29)Sept.,orele8sâra. a Vântul Temper. Baro- Vântul Barometru Temperatura 0* «5 extr. metru ?redus la0° și la aerului ^5 Starea ® ă Min. A Starea OBSERVAȚIUNI nivelul mărel cC cerului rt ă nivelul 0 ® Țări D 2 mărel â Bucuresci. . 765.1 --- 1-5 14.1 --- 0.0 70 --- --- senin --- 26 7 765.4 17-2 --- --- senin T.-Severin. . Craiova . . . 767.0 -- 2.0 11.4 --- 1.6 95 E I p. noros --- 25 9 768.0 15.0 E 2 p. noros Câmpu-Lung --- --- 12 9 + 0.2 84 N 2 senin ---- 23 6 '--- 11.8 --- --- senin Slatina . . . 763.2 --- 1.6 13.8 --- 1.0 76 -- --- » --- 25 IO 764.9 20.6 --- --- » Caracal. . . 768.1 --- 1.3 13.2 --- 0.4 82 --- --- a --- 26 IO 768.3 15.2 --- --- n Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- ---- 25 6 --- --- ---• --- --- T.-Măgurele. 766.1 --- 0.9 12.4 --- i-5 80 --- --- senin --- 25 IO 765-3 17.8 ---• --- senin Giurgiu . . 764.2 --- 1.4 12.4 - i-5 80 E I --- 26 9 764.8 18.4 --- ---- Sinaia . . . 767 8 --- 0.3 7-4 + 0.6 --- NE 3 --- 19 5 767.8 10.3 SW 2 Brăila . . . 764-5 --- i-5 16.4 0.0 82 S I 24 14 764.1 17.8 s 2 © Constanța. . 765.1 --- I.I 16.8 --- 1.0 80 NW I » --- 25 14 7650 20.2 --- --- K Starea Mărel ușâră. Sulina . . . 765.9 --- I.I 17-9 --- 0.6 90 NW I ---■ 23 II 766.4 16.8 --- --- n , „ liniștită. Focșani . . --- 13-’ --- I.I 95 NW I 0 --- 26 7 --- 151 ssw 1 » Iași .... --- --- Sofia (Bulg.). 766.6 0.0 9-8 + 0.2 84 --- --- 0 --- 25 7 766.1 15-0 0 Athena . . . De la 19 Septembre (1 Dctombre) îl 192, orele 8 dimineța. De la 18 (30) Septembre 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 762.3 --- 2.8 15.1 + 1.0 7° p. noros 27 8| 762.7 17.2 SE >1 senin 4010 MONITORUL OFICIAL 20 Septembre 1892 ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și posteiot Prețul resultat la licitația de la 10 (22) Sep- tembre 1892 fiind prea mare, se publică altă licitație pentru darea în antreprisă a ’ transportului expediției de la oficiul postai din PJăinesci la gara Gugesci și vice-versa, conform condițiunilor No. 21.624, inserate în Monitorul oficial No. 81 din 1892. Licitația se va ține în țliua de 2 (14) Octom- bre 1892, la reședința sub-prefecturei Mar- ginea-de-Sus din județul Râmnicu-Sărat, și va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunea provisorie prevăzută prin menționatele condiții. No. 30.303. 1892, Septembre 15. Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» și Imprimeriei Statului La licitațiunea din 15 Septembre 1892, despre care trateză publicația No. 4.009, in- serată în Monitorul oficial No. 117 și ur- mătorii, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în Ziua de 3 Octombre 1892, între orele 2—4 p. m., se va ține, în localul acestei direcțiuni, bulevardul Elisa- beta, o nouă licitație pentru vînZarea a trei machini vechi de tipar, în condițiile din pu- blicația No. 2.176, inserată în Monitorul ofi- cial No. 58 și următorii din anul 1892. No. 4.370. ₃ 1892, Septembre 15. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Gheorghe Batog, de profesie plugar, fiiul lui Dimitrie Batog și al Voichi, însurat, având 3 copil, din comuna Albesci, plasa Balta-Ialomița, județul Ialomița, înce- tând din viâță, în țliua de 14 Septembre 1892, în penitenciarul Focșani, din județul Putna, unde ’i a rămas un capital de 14 lei, se pu- blică spre cunoscința celor în drept a ’l moș- teni că, dacă dupe trecerea de un an de la data acestei publicații nu se vor presinta la direcția citatului penitenciar, însoțiți de acte în regulă a reclama acești bani, ei se vor face venit casei Statului, conform art. 18 din re- gulamentul închisorilor centrale. No. 6.501. 1892, Septembre 16. — Joi, la 8 Octombre 1892, orele 4 p. m., se va ține o licitație publică, prin oferte sigilate, atât la direcția generală a peniten- ciarelor (ministerul de interne) în Bucuresci, cât și la prefecturile de județe însemnate mai jos, pentru darea în antreprisă. a furniturel alimentelor necesare arestaților din peniten- ciarele centrale, și anume: La prefectura de Covurlifiu pentru peni- tenciarul Galați; La prefectura de Putna pentru peniten- ciarul Focșani; La prefectura de Vâlcea pentru peniten- ciarele Cozia, ^i Salinele mari, afară de mălaiu; La prefectura de Iași pentru penitenciarul Iași; La prefectura de Dolj pentru penitenciarele Bucovăț și Craiova; La direcțiunea generală a serviciului peni- tenciar pentru penitenciarul Plătăresci; însă pentru Văcăresci numai pentru legume și zarzavat, afară de pâine și carne, cari sunt deja date în antreprisă. Condițiunile, pentru aceste întreprinderi, se pot vedea de amatori în publicația cu No. 1.275, inserată In Monitorul oficial cu No. 266 din 1892. No. 6.569. 1892, Septembre 18. — Joi, la 8 Octombre, orele 4 p. m., se va ține o licitație publică, prin oferte sigi- late, la direcția generală a penitenciarelor (ministerul de interne) în Bucuresci și la prefectura de Prahova, pentru darea în an- treprisă a lucrărilor de secare a lacului de lângă curtea penitenciarului Slănic și canali- sarea acelui teren, lucrări al căror’ cost, de pe devis, se urcă la suma de lei 8.094. Devisul și condițiunile generale de lucrări publice, pe basa căror se dau aceste lucrări, se pot vedea în tăie țlilele și orele de lucru atât la direcția generală a penitenciarelor, cât și la prefectura sus numită. No. 6.571. 1892, Septembre 18. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRU CȚIUNEI PUBLICE Catedra de limba germană de la liceul din Bârlad ocupându-se de un profesor titular, ministerul aduce prin acăsta la cunoscința generală că revocă concursul publicat pentru acâstă catedră pe Ziua de 15 Octombre 1892. No. 12.161. ₃ 1892, Septembre 18. —Catedra clasei I de la scola primară divi- sionară de băețl din Turnu-Severin, ce fuse- se publicată la concurs prin Monitorul ofi- cialNo. 71-75, pe țliuade 20 Octombre 1892, ocupându-se deja de un institutor titular, se scote din concurs și în locu’l ministerul publică concurs, care se va ține în Bucuresci, la 20 Octombre 1892, tot sub aceleași condițiuni, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei clasei I de la scola primară de băețl No. 2 din Bucuresci. No. 11.962. ₂ 1892, Septembre 16. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe Ziua de 15 Octcmbre a. c., pentru ocuparea cate- drei de limba latină, clasa I și II, de la liceul din Botoșani, se amână pe (Jiua de 15 Ianua- rie 1893. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la Universitate cu cel pu- țin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 11.706. 1892, Septembre 12. — Postul de diacon la monastirea Horez, din județul Vâlcea, devenind vacant, minis- terul, dupe miZlccirea Prea Sânțitulul epis- cop eparhiot, publică acâsta spre cunoscința tutulor aspiranților la acest post, ca să se presinte cu cererile lor până la 20 Septem- bre 1892, la cancelaria Sântei episcopii a Râmnicului și Noul-Severin, unde se va ține concursul. Aspiranții vor fi examinați la cântarea și rânduiala bisericâscă și vor face câte o pre- dică asupra unui text din Evanghelie. No. 12.134. 1892, Septembre 17. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scâte din noii în licitațiune construcția a 17 podețe de lemn de stejar pe șosâua Ga- lați-Bârlad. Valorea, de pe devis, este de lei 33.281, bani 69. Licitațiunea se va ține la acest minister și la.prefectura județului Covurluiu în Ziua de 1 Octombre 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiunl de la minister și la prefec- tura sus numită cu 10 Zile înainte de licita- țiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 12 de la 16 Aprilie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 12.977. g, 7 --- --- , de Stat (convertite rurale)........ 6% Maiu---Noembre...... KM’/, ------ 101 --- --- --- Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei........ 10 Maiti---Noembre...... 277 --- 274 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 5% Ianuarie---Iulie......, 90 --- 89’/, --- --- , , , . 1884 ....... 5% Mai ti---Noembre...... ------ --- --- ---- , , , , 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... --- --- --- --- ; , 1890 ........ 5% Mai.il---Noembre...... 91’/, --- 90’/, --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale............. 5% Ianuarie- Iulie 95’/, --- 95 --- --- --- , , urbane Bucuresci......... 7»/. Ianuarie---Iulie ...... 102»/, --- 102 --- --- --- 6°/o Ianuarie---Iulie...... 101 100'/, --- --- 5% Ianuarie---Iulie...... 90 __ 89’/. 89.85 ’ J ’ Iași’..... ..... 5»/» Ianuarie---Iulie...... 81 --- 80’/, --- --- Obligațiunile societăței de basalt artificial ....... 6»/j_ ianuarie---Iulie...... 92 --- 91’/, --- ---- --- Ultim VALOREA , AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României............ 88.45 500 lei întreg vărs. --- 1670 --- 1664 --- --- Societatea de asigurare Dacia-România....... 35 200 , , , ---• 408 --- 406 --- --- w 9 Naționala........ . . 36 200 - - , --- 415 ------ 411 •--- --- , v reasigurare ............ 16 200 , , । , 200 --- 190 --- --- ------ , română de construcțiuni și lucrări publice . . . ------ 250 . , , 127 --- 124 --- --- v de basalt artificial ........... 30 250 » » , 290 --- 280 ------ --- a pentru fabricarea hârtiei . . ...... --- 100 , , , 40 --- 25 --- --- --- Banca României ................ --- 200 , , , --- --- --- --- --- ---___ OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E I cu CU " cu CU CU CU SCHIMB QURSUL ban! gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............ 1 111 1111 1 1 11 11 11 1J 1 1 1 I I 1 1 I 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 111 111 11 g 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . • cek 1 1 1 i 1 1 1 1 1 Galbenul austriac......... ___ .... 9 . • 3 luni Cordna germană (marca)....... Paris . . . cek Florinul austriac de hârtie ..... s • . 8 luni Rubla de hârtie ......... Francia . « . cek Aur contra argint (agiul)...... v . • 3 luni Viena . . • cek , . , 8 luni CERUTE Berlin . • . cek --- Greutatea II OFERITE 1 încheiate 9 . . S luni CEREALE ln libre II hectolitrul 100 kilo ! hectolitrul 100 kilo hectoiitrul 100 kilo Germania • . eek 1 1 1 1 1 1 1 1 Grâd o ..... , . . 3 luni Porumb............ Amsterdam . 8 luni Secară ....... ..... Petersburg . 8 luni Ovăz.....-..... . Belgia • ■ 8 luni Orz ........ 0 , . , , . . . (scurt) Rapiță Elveția . . 8 luni Fasole obodată • ......... Italia ... 8 luni SCOMPTURI f Banca naționala ( ^«Sur! p. deposite de efecte satt BngourI . . ’ . . . ’ ’ ' AVANSURI ț Casa de Depanări și Consemnațiunl: avansuri pe deposite de efecte . . , ....... imprimeria statului. Director general, EUGEN balș.