No. 133 Un EXfeMPLAR : 25 BANI Vineri, 18 (30) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din AnUia di a fie-cărei luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ' A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIUR1L0R Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b- Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani» Inserțiunile și reclamele, linia 1 lefi. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 80 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Raport — Prescurtări de decrete. Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decrete — Rap6rte — Pre- scurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Depeși telegrafice— Comunicări — Diverse — Buletine meteorologice— Prețul cerealelor. Anundurl ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 77 Septembre MINISTERUL »E INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința naționali, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.458; In virtutea art. 3 4 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Râmnicu-Sărat este autorisat ca, în actuala sesiune extraordi- nară tn care se află convocat, să destine fon- durile eventual necesare pentru combaterea cholerei. Art. II. Ministrul Nostru secretaf de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Septembre ’⁸⁹², CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.050. CAROL I, Prin grația lui Dumne^ed și voința âațională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.322; Vâdând votul dat de consiliul comunei Galați; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Ordinar al comunei Galați, pe exercițiul 1892—93, următârele modificări: Lei 500 prevâduți la art. 17, cap. V, fond pentru cumpărarea și întreținerea bu- hailor, se anulâză. 1.500 idem la art. 25, cap. VIII, salariul personalului serviciului de curățire, idem. 800 idem la art. 29, idem procurare de carâ, idem. 2.000 idem la art. 49, cap. X, iluminatul orașului, idem. 2.000 idem la art. 78, cap. XVI, repararea bisericilor comunei, idem. 3. 000 idem la art. 48, cap. IX, construirea unui pavilion pentru musică la scua- rul municipal, idem. 5. 000 idem la art. 88, cap. XVII, construi- rea a duoâ compartimente la aba- torid, idem. 20.000 idem la art. 11 o, cap. XXI, construi- rea unei capele la cimitir, idem. 5. 000 idem la art. 125, cap. XXIII, între- ținerea șanțului incongiurător al ora- șului, idem. 16.444 idem la art. 134, cap. XXIV, pen- tru completarea anuităței împrumu- tului de 3.464.912 lei. 23.356 se adaogă la art. 136, cap. XXV, fond pentru deschidere de credite suplimentare. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Septembre 1892. CAROL Ministru de ^nterne, L. Catargi. No. 3.021. CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamental de interne sub No. 23.302 ; Vânând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 11 din ședința de la 10 Septembre 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna urbană Vasluiii este au- torisată de a contracta uu Împrumut de lei 10.000, de la casa de depuneri și consemna- țiuni sati de la particulari, spre a servi la în- tâmpinarea cheltuelilor cu facerea unui spital special și înzestrarea lui cu cele necesare în cașul ivire! epidemiei de choleră, precum și înființarea a 5 puțuri pentru alimentarea ora- lului cu apă. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.022. CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.296; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Glava- ciocu, din județul Vlașca, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numin- du-se membri In comisiunea interimară D-nii 3938 Voicu Tănase, Păun Lunguleasa și Stan Cos- tache. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat tn Castelul Peleș, la 15 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.045. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Vlașca, prin raportul No. 5.595, ’mi face cunoscut că primarul co- munei rurale Glavaciocu, din acel județ, a fost revocat din funcțiune, iar cei-alți membri ai consiliului, fiind continuă în neînțelegere, re- fusă a se întruni și a hotărî asupra intereselor comunei cari sunt lăsate ast-fel în părăsire și expuse a fi compromise. Pentru a se pune dar capăt unei asemenea stări de lucruri, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului acestei comune și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nii Voicu Tănase, Păun Lunguleasa și Stan Costache, cari să gereze afacerile comunei până la ale- gerea noului consilia. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23.296. 1892, Septembre 9, Prin decretul regal cu No. 3.034 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. Ion M. Ursoiu este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefec- tura plășei Târgu-Simila, din județul Tutova, în locul D-lui Pavel Chiricuță, demisionat. Prin decretul regal cu No. 3.035 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Ștefan Bus- nea este numit în funcțiunea de șef al biurou- lui de servitori din orașul Bârlad, județul Tu- tova. Prin decretul regal cu No. 3.036 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Conrad Scotto este numit în funcțiunea de șef al biu- roului de servitori din orașul Botoșani, jude- țul Botoșani. Prin decretul regal cu No. 3.037 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin MONITORUL OFICIAL I raport de același D. ministru, D. Vasile P. lo- nescu este numit în funcțiunea de șef al biu- roului de servitori No. 1 din orașul Galați, județul Covurluiă. Prin decretul regal cu No. 3.038 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Theodor Vorvoreanu este numit în funcțiunea de șef al biuroului de servitori No. 1 din orașul Cra- iova, județul Dolj. Prin decretul regal cu No. 3.039 din 15 i Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Gh. Calavri este numit in funcțiunea de șef al biuroului de servitori No. 2 din orașul Galați, județul Co- vurluiii. Prin decretul regal cu No. 3.047 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport dd același D. ministru, D. Dumitru Stănculescu este numit in funcțiunea de șef al biuroului de servitori No. 2 din orașul Cra- iova, județul Dolj. Prin decretul regal cu No. 3.033 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Manoliu Ion este numit in funcțiunea de comisar polițienesc al orașului Mangalia, județul Constanța, in lo- cul D-lul I. Caretaș, trecut in altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 3.032 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Chr. Popescu este numit in funcțiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul D-lui C. Schobihoru, rămas în disponibilitate. Prin decretul regal cu No. 3.006 din 12 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Themistocle Morait este numit în funcțiunea de ajutor al comandantului corpului de sergenți de oraș de pe lângă prefectura poliției Capitalei, în lo- cul D-lui Frank Mawr, trecut in altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 3.026 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doctor Theo- dor Dimitrescu-Brăila este numit provisoriiî, până la concurs, în postul de medic al spita- lului județian din orașul Severin, rămas vacant prin trecerea D-lui ddctor N. Gavrilescu în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 3.027 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doctor Chr. Costăchescu Marinoiu, actual medic la plasa 18 Septembre 1892 Călmățuiu din județul Teleorman, este numit ln postul vacant de medic la urbea Alexandria, din acel județ, provisoriu până la concurs. I Prin decretul regal cu No. 3.020 din 12^ Septembre 1892, dupe propunerea făcută d<« același D. ministru, D. Constantin Petrescu? vechiti funcționar în cancelaria direcțiunel ge^ nerale a serviciului sanitar, este numit ln pos>- tul de oficiant sanitar din județul Tulcea, îA, locul D-lui Dimitrie Zosescu, revocat. ( Prin decretul regal cu No. 3.025 din ț5 Septembre 1892, dupe propunerea făcută pr® raport de același D. ministru, D. P. Stefănesiu este numit in postul de intendent la spitald Colțea, pendinte de eforia spitalelor civile dir Bucuresci, în locul D-lui G. Gongopulo, de- misionat. ' Prin decretul regal cu No. 3.007, duțp propunerea făcută prin raport de același D ministru și pe basa art. 30 din legea comu nală, D-nii Emanoil Leer, Zeidula Șeptar ji Mamut Suluș se numesc în funcțiunea de mem- bri în comisiunea interimară a comunei rurăle Copadini din județul Constanța. \ MINISTERUL AFACERILOR ST kil NE/ S’a acordat execuaturul D-lui Ohnesseit (Wilhelm), consul imperialal Germaniei la Iași. < S’a acordat execuaturul D-lul S. SarassogluJ consul regal al Greciei la Turnu-Măgurele. j S’a acordat execuaturul D-lul Zinon (Phol cion), vice-consul regal al Greciei la Turnul Severin. / S’a acordat execuaturul D-lul S. Vellianitis, consul regal al Greciei la Tulcea. / S’a acordat soldatului Rassol (Ion), | re- gimentul 9 călărași, înalta autorisațiur de a priimi și purta însemnele Medaliei de Mgint pentru merite (Serbia). f MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumne^eU și voința națională, Rege al României, La toțți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar di Stat la departamentul de resbel sub No. 8.S66; Avănjd în vedere art. 24 din legea pensiu- nilor militare de la 9 Iunie 1889, precum și modificările aduse prin legea din 15 Iulie 1891, Am decretat și decretăm: Art. îl Militarilor arătați mal jos, cari aU făcut campania din 1877—78 și se găsesc regulați la pensie în condițiunile legei din 9 Iunie 1889, I^i se rectifică cuantumul de pen- siune lunar, ccu începere de la 1 Septembre 1892, dupe cutn urmăză : 18 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3939 Cuantumul lunar al Vechia Sporul pe NUMELEȘIPRENUMELE pensiunel pensiune lună rectificată Lei B. Lei B Lei B. Căpitan Georgescu Nicolae........... 270 --- 255 --- 15 --- „ Necșoiu M. Eugenia........... 216 83 209 83 7 --- Administratorul clasa I Nicolescu Leonida...... 270 --- 255 --- 15 --- Art. II. Acest spor de pensiune se plăti din budgetul casei pensiunilor militare. Art. III și cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Septembre 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere pe de o parte art. 8 din legea reangagiărei sub-oficierilor, promulgată la 14 Martie 1880, iar pe de alta modificările aduse art. 58 din legea de recrutare, prin alin, d, de sub art. 5 din legea promulgată la 15 Aprilie 1887; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 17.360, Am decretat și decretăm : Art. I. Sergentul-major Petrov Nicolae, fost în regimentul Putna No. 1 o, care a îm- plinit și cel de al duoilea termen de reanga- glare pe 5 ani, se înaintâză la gradul de sub- locotenent în miliții, pe dina de 16 Septembre 1892, la corpul III de armată. Art. 11. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 15 Septembre 1892. CAROL Ministru de resbel, General <1. Lahovari, No. 3.046. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele, Sire, Din actele presentate pe lângă raportul cu No. 17.547, al corpului III de armată, con- statându-se că sergentul-major Petrov Nico- lae, fost în regimentul Putna No. 1 o, a împli- nit la 1 August 1892 și cea de a duoa rean- gaglare pe termen de 5 ani, așa cum prevede art. 8 din legea reangagiărei sub-oficierilor, promulgată la 14 Martie 1880, și modificarea art. 5 8 din legea de recrutare, prin alin, d de sub art. 5 din legea promulgată la 15 Aprilie 1887, supun cu cel mai profund respect apro- No. 3.048. bărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea acestui sergent- major la gradul de sub-locotenent in miliții. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 17.360. 1892, Septembre 15. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 16.952, Am decretat și decretăm: Art. I. Regulamentul scâlel de cavalerie se aprobă de Noi dupe cum urmâză: REGULAMENTUL SCâLEI DE CAVALERIE TITLUL I Scopul scâlel, admiterea oflclerllor-elevl, Instrucția teoretică și practică Examene-Clasiticațio Scopul scolei Art. 1. Scâlă de cavalerie pusă sub prive- ghiarea superiori a inspectoratului general al cavaleriei are de scop: a] A completa instrucția militară și eches- tră a oficierilor de cavalerie, făcându’I să dobândăscă, prin studii teoretice și aplicați- unl practice, cunoscințele speciale armei în mod cât se pâte mai desvoltat; b) A forma instructori și călăreți apțl de a răspândi în corpuri o metodă uniformă de instrucție pentru cavalerie și de dresagiu pen- tru cai; c/ A perfecționa și uniformisa instrucția gradelor inferiâre prin formarea de sergențl- instructori diu brigadieri luați din regimen- tele de cavalerie; d) A forma maestri-potcovari din soldați luați din regimentele de cavalerie. Admiterea in scâlă Art. 2. Oficierii-elevi sunt desemnați în fie-care an de către minister dupe propune- rea inspectorului-general al cavaleriei în con- dițiunile următâre: Se vor lua toți sub-locotenenții din arma cavaleriei eșițl din scdla de oficieri și cea de la Bistrița, cari afi împlinit un an vechime in grad și petrecut exclusiv în serviciul fron- tului. Oficierii cari în timpul acestui an de ser- vicii! la front au dat probă de o conduită rea vor fi excluși de la admiterea în scolă pe timp de 2 până la 3 ani, cărând în acest cas sub previsiunile arț. 47 din acest regulament. Fie-care oficier-elev la priimirea sa în scâlă este obligat să se presinte cu 2 cai, din cari unul de șârje și altul al sâu propriii, având etatea de 5—8 ani și o bună conformațiuhe. Art. 3. Oficierii cari nu vor avea acești duoi cal sunt respinși cu dreptul de a se pre- senta însă anul următor dacă se vor găsi în condițiuni de admitere. Art. 4. Se vor lua din fie-care regiment de cavalerie și din gendarml câte un briga- dier de front, de fie-care escadron, cu o ve- chime maximum de 6 luni în grad, cu sciință bună de carte, cu bună purtare și de o con- stituție fisică bună. EI vor fi examinați înainte de admitere în scolă de către o comisiune 'compusă din per- sonalul scâlel, ordonată de minister. Art. 5. Se vor lua din fie-care regiment de cavalerie și din gendarml câte un soldat cu o vechime de cel mult 6 luni, din cel cu mal bună purtare și cu îndeletnicire la me- seria potcovăriel safi ferăriel. Art. 6. Elevii, oficierii safi grade inferiâre sunt casarmațl și internați în localul scâlel. Instrucția teoretică Cursuri Art. 7. învățământul în scâlă se dă dupe un program aprobat de ministerul de resbel dupe propunerea inspectorului general al cavaleriei. învățământul va fi teoretic și practic. Art. 8. învățământul teoretic al oficierilor- elevl va îmbrățișa studiul: a) Regulamentelor militare ale cavaleriei, tragere! în țință, serviciului interior, serviciu- lui de garnisonă, serviciului în campanie; b) Manualul săpătorilor de cavalerie decre- tat la 12 Ianuarie 1889; c) Tactica cavaleriei: tactica reglementară, tactica aplicată; marșurile, staționarea, ser- viciul de cercetare, lupta cu exemple din cam- paniele vechi și moderne, organisarea cava- leriilor străine; d) Echitația civilă și militară, în special cu privire la principiile de echitație rațională pentru cavalerie și de dresagifi pentru caii de trupă; e) Hipologia cu desvoltărl privitâre la ex- teriorul calului, igiena, potcovitul, etc.; f) Recunâscerl militare. ^46 MONITORUL OFICIAL 18 Septenibre 1892 Instrucția practică Art. 9. învățământul practic al oficierilor- elevl consistă în aplicațiuni pe teren și în lucrări grafice de clasă dupe cum urmâză: a) Lucrările grafice se fac cu privire la cursurile de la litera b, c, f de sub art. 8 și la citirea hartelor, figuratul tărâmului și de- semnul topografic. Art. 10. Aplicațiile pe teren se fac cu • privire: La aplicarea regulamentelor de exercițiu, de serviciu în campanie, serviciul de cerce- tare, de tragere la țintă și la manualul săpă- torilor de cavalerie; La exercițiul de echitație civilă și militară; La dresagiul cailor; La recunăsceri militare; La aplicarea cestiunilor ce fac obiectul cur- stdul de tactică, crochiuri dupe natură; La scrimă și la potcovit. Art. 11. Cursurile teoretice vor consta în conferințe asupra materiilor prevăzute mai sus, ținute în sala de conferințe și pe terenul de aplicație. Lucrările grafice se vor executa în sala de desemn și pe terenul de aplicație. Aplicațiile pe teren se vor face în scdlă și afară din scâlă pe terenul de aplicație. Art. 12. învățământul brigadierilor-elevi constă întru a completa și perfecționa cunos- cințele necesare unui sergent, mal cu sâmă în ceea ce privesce ecbitația, dresagiul cailor, serviciul în campanie, tirul, scrima și gim- nastica pe aparate. O deosebită îngrijire va trebui dată exer- cițiurilor de scrimă și gimnastică, pentru ca dupe eșirea din scâlă absolvenții să pâtă fi întrebuințați prin regimente, pe lângă alte servicii, și ca instructori de scrimă și gim- nastică. Aplicațiile serviciului în campanie vor face obiectul unul studiti cât se pdte de întins, potrivit însă cu gradul de sergent și cunos- cințele ce trebue să aibă. El vor urma un curs practic de potcovit, de igienă populară a cailor, precum și un curs de hipologie. Art. 13. învățământul soldaților potcovari se mărginesce la meseria acâsta, cu adăogire de igiena cailor și tratarea bălelor ușore prin mi^Idce de veterinărie populară. Durata cursurilor Art. 14. Durata cursurilor pentru elevil- oficierl este de țlece luni, adică de la 15 Oc- tombre până la 15 August. Dupe terminarea anului școlar vor fi re- partisațl regimentelor îd cari compteză, spre a lua parte la manevre în luna Septembre. Art. 15. Durata cursurilor brigadierilor este de cinci luni. Dupe cinci luni el se îna- poiază corpurilor și sunt înlocuițîcu o a duoa serie din același corp. Art. 16. SoldațiI potcovari sunt ținuți a urma cursurile scolei țlece luni, dupe care se înapoiază corpurilor lor. Interogații Art. 17. Materia fie-cărul curs, prevățlut în programul analitic, va fi împărțită de că- tre consiliul de instrucțiune în unire cu pro- | fesorul cursului în patru, părți de interogat, ast-fel ca fie-care oficier-elev să aibă trecute cel puțin patru interogații până la sfârșitul anului, afară de regulamente la cari vor fi obligați a trece fie-care 25 interogații în mo- dul următor: 6 la regulamentele de exerciții; 5 la ecbitația militară; 5 la serviciul în campanie; 2 la serviciul interior și garnisonă; 3 la tragerea în țintă; 2 la instrucțil de cercetare. Art. 18. Oficierul care din cas de forță majoră, apreciat de consiliul de instrucție, nu va fi putut trece o interogație, ’i se va permite a o trece dupe un timp hotărît de direcție, care nu pote însă întrece intervalul dintre duoă interogații, dupe care timp dacă nu va fi trecută va fi notată O (zero). Art. 19. Pe lângă interogațiile orale pre- văzute la art. 17, se vor da și composițiuni scrise dupe fie-care parte interogată a cur- sului de tactica cavaleriei, serviciul în cam- panie și recunâscerile militare, spre a se ve- dea modul de a concepe și judeca, precum și pentru a obiclnui elevii a’șl exprima clar și metodic ideile în scris. Art. 20. Consiliul de instrucție va regula împărțirea cursurilor și a interogațiilor bri- gadierilor-elevi, precum și distribuția orelor de lucru a soldaților potcovari. Node Art. 21. In cursul anului notele se vor da de către profesorii respectivi la interogații, lucrări grafice, precum și la aplicațiunea cur- surilor și scrimă. Ele se vor da de către ajutorul comandan- tului scâlei în unire cu instructorii respec- tivi, la exercițiile militare, ținută, aptitudine și capacitate de instructor. La ecbitația civilă și militară notele se vor da de profesorii respectivi. Art. 22. Tâte notele în genere se trec în cifre și litere în catalâge anume viZate de ajutorul comandantului scâlel. Art. 23. La examen notele se dau de pro- fesorii respectivi în unire cu comisiunea de examinare. Art. 24. Progresia notelor este cea ur- mătâre : O—nulă; 1, 2, 3, 4—fârte răii; 5, 6, 7—rău; 8, 9, 10, 11—binișior; 12, 13, 14, 15—bine; 16, 17, 18—prea bine; 19, 20—fârte bine. Art. 25. Aceste note se vor da în modul următor : La cursuri pe părțile interogate dupe cum s’a prescris la art. 19 și pentru composiție, conform art. 19 dupe fie-care în parte, com- binându-se notele obținute. La lucrările grafice și practica cursurilor se vor nota fie-care în parte dupe săvîrși- rea lor. Conduita se va nota în fie-care lună, ți- nând u-se sâmă de pedepse, absențe, dispense. ținută și atitudinea militară atât în scolă cât și afară din scâlă. Echitația, scrima și tote exercițiile prac- tice regulamentare se vor nota în fie-care lună, ținându-se sâmă de absențe și dispense. Se vor nota cu O interogațiile netrecute și nemotivate, practica cursurilor și lucrările grafice neexecutate fără motive aprobate, ori-ce lucrări necomplete sau nepresentabile. Se vor da note mal mici de cât ar merita orl-cărel lucrări nesfârșită la vreme, profeso- rul motivând acâsta prin observație pe lucrare «nesfârșită la vreme". Frica de cal și lipsa de îndrăsnâlă la călărie reduce la jumătate notele dobândite la exercițiile practice. Coeficienții Art. 26. Coeficientul cursurilor predate oficierilor va fi socotit dupe cum urmâză: învățământul practic coprinZând aplicațiu- nile prevăZute de art. 10 vor avea coeficien- tul 4. * Composițiunile scrise prevăZute de art. 19 vor avea coeficientul 3; iar învățământul teo- retic coprinZând interogațiunile orale, precum și lucrările grafice executate în clasă, coefi- cientul va fi 2. Art. 27. Coeficientul cursurilor predate brigadierilor va fi regulat dupe acela al ofi- cierilor. Art. 28. Mediile sunt de trei feluri: me- dia anuală, media examenului și media defi- nitivă. Art. 29. Pentru a obține media anuală la cursurile teoretice, se face suma notelor do- bândite în parte la interogații orale și com- posiții scrise, se înmulțesce cu coeficientul corespondent și suma punctelor ast-fel do- bândită se împarte cu numărul interogațiilor și composițiilor pentru a obține numărul de puncte care represintă media anuală. Art. 30. La aplicațiile pe teren și la lu- crările grafice media anuală se obține făcând suma notelor de la fie-care din ele, înmul- țind’o cu coeficientul corespondent și împăr- țind suma punctelor ast-fel dobândită prin numărul notelor. Art. 31. La scrimă, gimnastică, echitație și exercițiile regulamentare media anuală se obține făcând suma notelor lunare, înmul- țind’o cu coeficientul corespondent și împăr- țind suma punctelor ast-fel dobândită cu nu- mărul notelor. Art. 32. Media examenului se obține com- binând nota profesorului cu notele comisiu- nel de examinare și luând media dupe proce- deul de mal sus. Art. 33. Media definitivă se dobândesce luând jumătate din suma punctelor care re- presintă media anuală și jumătate din suma punctelor care represintă nota examenului. Art. 34. Pentru ca oficierul-elev să pâtă dobândi brevetul de absolvirea scâlel, va tre- bui să obțină ca medie definitivă minimum 12 și la nici un curs să nu aibă o notă mai mică de 10 la examenul definitiv, sati să fie declarat fricos de cal și fără amorul calului său de călărie. 18 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3941 Examenul Comisiunea de examinare Art. 35. Examenele de terminarea scâlel se țin în luna August. Ele vor fi făcute înaintea unei comisiunl de examinare numită de ministerul de resbel și compusă de: un președinte care este in- spectorul general al cavaleriei; Membrii Un oficier superior de la ma- rele stat-major și Un oficier superior de cava- lerie. Comisiunea de examinare pentru briga- dieri se va compune din directorul scâlel și duoi căpitani din profesorii scâlel, desemnați de inspectorul general al cavaleriei. Art. 36. Pentru examene se vor presenta comisiunel cestionare în cari cursurile vor fi împărțite în trei părți, fie-care parte co- prin^ând un număr de cestiunl egal cu nu- mărul elevilor, așa ca fie-care elev să răs- pundă la trei cestiunl. Ârt. 37. La finele examenului teoretic se vor da duoă composițiunl scrise, una relativ la tactica cavaleriei, iar cea de a duoa asu- pra serviciului în campanie, supraveghiată lu- crarea de către unul din membrii comisiunel. Elevii nu vor avea dreptul de a consulta veri un document, nici a comunica între dânșii. Art. 38. Interogațiile se vor face de pro- fesorii instructori sau membrii comisiunel de examinare, în presență comisiei. In darea notelor se va ține sămă de media anuală și de răspunsul fie-căruia la examen. Rândul de examinare va fi dupe vechime. Art. 39. Comandantul scâlel pune la dis- posiția comisiei: Programul analitic al cursurilor ; Cestionare făcute pentru examen; Notele din cursul anului; Cursurile litografiate saii tipărite; Lucrările oficierilor-elevi. Art. 40. Comisia se asigură că materiile au fost predate întocmai conform programelor. Consiliul de instrucție al scâlel semnalâză comisiunel pe oficierii-elevi îndărătnici, fri- coși de cai și cu rea purtare, precum și mo- dificările neapărate în interesul scâlel. | Art. 41. Dupe terminarea examenelor, co- misiunea consemnă într’un proces-verbal în dublu: Resultatul examenelor, anexând și un ta- blou de notele și mediile obținute; Propunerile în privința măsurilor de luat contra oficierilor-elevi semnalate de consi- * liul de intrucție, precum și acelor ce n’au obținut media definitivă; 1 Modificările ce trebue aduse atât in ramura învățământului, cât și asupra tutulor mate- riilor și instrucțiilor practice. I Art. 42. Un exemplar din acest proces- verbal, însoțit de un raport din partea inspec- torului general se va înainta ministerului, | iar altul se va păstra în archivele scâlel. Terminarea studiilor Clasificarea Art. 43. Dupe terminarea examenelor, i| oficierii-elevi se vor clasifica între dânșii de către consiliul de instrucțiune împreună cu membrii din comisiunea de examinare dupe cuantumul de puncte care represintă media definitivă. Art. 44. Toți acei cari vor obține media definitivă 12 și la nici un curs o notă mai mică de 10, vor avea drept la un brevet mo- del A, semnat de comandantul scâlel, în care se va trece anul școlar, media definitivă, nu- mărul clasificărei și nota generală a coman- dantului scâlel. Art. 45. Oficierilor-elevi cari vor obține numerele 1 șr2 în clasificare li se va ține sămă atât de șefii corpurilor, cât și de in- spectorul general pentru a fi de preferință presentați la alegere daca vor întruni condi- țiile prevăzute de legea de înaintare. Art. 46. Oficierii-elevi cari fără veri o împedicare justificată n’ail putut obține dupe examenul general brevetul de capacitate, sunt reîntorși la corpul lor și șterși un an de la înaintarea la rândul vechimel când le va veni rândul, neputând fi propuși la rândul alege- rel pentru gradul imediat superior. Depărtarea din scolă Art. 47. Oficierul care pe timpul aflărel sale în scâlă, fie din rea voință, fie din pur- tare rea, fie din dobândire de bole neavuabile, nu ar putea să urmeze regulat cursurile scâ- lel, se pune în cașul de a fi depărtat din scolă, perdând dreptul de a mal fi repriimit, și va fi șters duoi ani de la avansare la rândul ve- chimel când ’I va veni rândul, fără a putea fi propus la rândul alegerel pentru gradul imediat superior. Art. 48. Oficierul ce va avea 10 absențe nemotivate la ședințele teoretice sau practice va fi depărtat din scâlă pentru rea purtare și va cădea în prevederile art. 47. Art. 49. Oficierul ce va obține la trei in- terogații parțiale nota 0 (zero) la cursuri saii exercițiile practice, va trece înaintea consi- liului de disciplină al scâlel, care se va pro- nunța dacă urmâză a fi propus pentru depăr- tare din scâlă. Va decide însă în acâstă privință inspec- torul general. Oficierii depărtați pentru acest motiv vor cădea de asemenea în prevederile art. 47. Art. 50. Elevii cari vor avea 30 absențe motivate vor fi trimiși la corpurile lor cu dreptul de a se reîntorce în scâlă în anul ur- mător, dacă se vor găsi în condițiunl de ad- mitere. Prin absențe motivate nu se vor înțelege împedicările provenite din cas de bâle nea- vuabile, cari nici o-dată nu pot fi luate în sâmă, ci din potrivă pedepsite aspru în scâlă. Art. 51. Oficierii cari la examenul de eșire nu vor fi putut obține brevetul de capacitate nu din rea voință ci pentru motive justifica- bile, pot fi admiși a repeta cursurile scâlel în anul următor, acâsta numai pentru o singură dată. Oficierii cari nu vor fi obținut la exame- nul de eșire brevetul de capacitate fără să aibă veri un motiv sau scusă legală, sunt de asemenea admiși a repeta cursurile scâlel, dar numai dupe ce a petrecut un an într’un corp de trupă la front. Art. 52. Oficierii hotărîțl a urma scâlă și respinși pentru că nu s’au presentat cu amânduoi caii prevăduțl la art. 2, vor fi șterși un an la rândul vechimel și la cel al alegerel când ’I va veni rândul, chiar dacă ar urma măi târziu cursurile scâlel și ar dobândi brer vetul necesar sau o clasificație superiâră. Art. 53. Nimeni nu pâte fi înaintat la rândul alegerel de nu a obținut un brevet de capacitate al scâlel de cavalerie. Sunt însă exceptați de la acâstă măsură locotenenții cari nu aii avut ocasie de a trece scâlă ca sub-locotenențl. Art. 54. Brigadieril-elevI cari prin rea voință, sad rea purtare, se pun în posiție de a fi isgonițl din scâlă, se fac prin acâsta chiar pasibili de pedâpsă suspendărel din grad pe timp de duoâ luni, și nu mal pot fi priimiți în scolă. Art. 55. Brigadierii-elevI cari vor obține brevetul la terminarea cursurilor scâlel, vor fi înaintați la gradul de sergent îndată și vor purta ca semn distinctiv un galon tricolor pe brațul drept. EI vor fi întrebuințați în regimente și ca instructor de călărie, de scrimă și de gimnas- tică. Art. 56. SoldațiI potcovari cari vor ter- mina cursul scolel, vor fi înaintați la gradul de brigadier și pe timpul serviciului lor vor avea drept la un supliment de soldă de cinci bani pe ții plătiți din masa generală a cor- pului. Efectivul escadronulul de elevă Art. 57. Elevii scâlel de cavalerie formâză un escadron, împărțit în 4 plutâne dupe cum urmâză : Un pluton de oficierl-elevi. Duoâ plutâne de brigadierl-elevl reparti- sațl egal între ele. Un pluton de potcovari-elevl. Art. 58. Efectivul escadronulul este în principii! de 120, adică : 30 oficieri, 60 brigadieri și 30 potcovari. Ministerul de resbel hotărasce însă anual pe categorii numărul de elevi ce urmâză a se admite în scâlă. TITLUL II Personal de direcție Atribuțiuni și îndatoriri, diurne și in- demnități Art. 59. Personalul de direcție al scâlel se compune dupe cum urmâză: Un locotenent-colonel sau maior, coman- dant al scâlel ; Un maior sad căpitan, director de studiii și comandant al escadronulul de elevi; Un căpitan instructor, comandantul plu- tonului de oficieri; Trei locotenențl, comandanți al plutdnelor de brigadieri și al plutonului de soldațl-pot- covarl; Un locotenent comptabil, comandant al trupei scâlel. Atașați: un medic, un veterinar, 3942 MONITORUL OFICIAL 18 Septembre 1892 Art. 60. In general cadrele scdlei sunt luate dintre oficierii de cavalerie de preferință absolvenți al unei scoli de cavalerie. Trupa scolei Art. 61. Trupa scdlei sub comanda loco- tenentului comptabil se compune din 2 sub- oficieri de administrație în serviciul direc- ției; 1 sergent furier la escadronul de elevi; 1 sergent la grajd ; 4 brigadieri, din cari duoi la grajd, unul ajutorul oficierulul cu aprovisionarea și unul la infirmeria de âmeni; 30 soldați pentru îngrijitul cailor socotiți un om pentru 2 cal de al scdlei ; 2 trompețl; 1 bucătar; 4 furgonarl; 3 lucrători (cismar, curelar, litograf); 7 ordonanțe oficerescl. Art. 62. Oamenii din trupa scdlei vor fi mutați din regimentele de cavalerie, dupe un an de servicii!, alegându-se dintre cel cu in- strucția mal completă. Personalul civil Art. 63. Personalul civil, în serviciul scdlei, se compune din: 1 litograf; 1 maestru potcovar; 1 bucătar (plătit de oficieri). Personalul profesorilor Art. 64. Personalul profesorilor pentru diferitele cursuri se compune din: Un profesor de tactică a cavaleriei și ma- nualul săpătorilor, oficier de cavalerie; Un profesor de recundscerl militare, citi- rea hartelor, figurarea tărâmului și desemn topografic; Un profesor de tipologie, veterinar; Un măiestru de scrimă și gimnastică; Un profesor de echitație civilă și dresagiul remonților. Art. 65. Regulamentele, cursul de echi- tație și călăria militară, vor fi repartisate în- tre oficierii din cadrele scdlei, dupe chibzuință comandantului scdlei, cerând aprobarea in- spectorului general al cavaleriei. Art. 66. Atât oficierii din cadrele scdlei, cât și profesorii sunt numiți la scdlă de că- tre ministerul de răsboiu dupe raportul in- spectorului general al cavaleriei. Pentru nu- mirea profesorilor acest raport este însoțit și de avisul consiliului de instrucție al scdlei. Atribuțiunile personalului scdlei a) Atribuțiunile comandantului scolei Art. 67. Comandantul scdlei, pe lângă atri- huțiunile prevăzute în serviciul interior pen- tru șeful de corp, este respunZător și pentru mersu regulat al tutulor ramurilor serviciu- lui și învățământului El are direcțiunea întregului personal și caută a cundsce pe fie-care în parte. Se asi- gură, asistând adesea la cursuri și exerci- țiurl, de modul cum sunt predate și de pro- gresele ce fac elevii. El este personal răspunzător de ori-ce a- batere făcută /de la programele stabilite. Comandantul scdlei administrăză scola ca corp în parte, corespundând, în ceea ce pri- vesce administrațiunea, cu intendența, în eestiunile de disciplină și poliție cu coman- damentul divisiei pe teritoriul căreea se gă- sesce scdlă; iar în tdte cele-alte cestiuni de comandament și învățământ cu inspectorul cavaleriei. b) Atribuțiunile directorului de studiu Art. 68. Directorul de studii! are tote atribuțiunile prevăzute în regulamentul asu- pra serviciului interior, pentru ajutorul șe- fului de corp, el ajută pe comandantul scolei în tâte ramurile serviciului. Ca director de studiu are supraveghiarea imediată a tutulor ramurilor învățământului în scâlă; se asigură necontenit că profesorii urmâză întocmai programele analitice, că vin regulat la curs, și că elevii se aplic Zilnic la îndatoririle lor, fiind responsabil de acâsta către comandantul scdlei. In general directorul de studii are contro- lul întregului personal al scolei. Art. 69. Directorul Intocmesce progra- mele Zilnice de studii și exercițiul, fixâză in- terogațiele pe părți de curs, lucrările în scris supunându-le aprobărei comandantului. El ține registrul' de presență al profesori- lor, registrul de note (model B) și cataldgele de note (model b), cari sunt întrunite în do- sare pe semestre. Art. 70. Directorul de studii fiind și co- । mandantul escadronulul de elevi, el are tdte ; atribuțiunile prevăZute în regulamentul asu- pra serviciului interior pentru comandanții de escadron. El este respunZător de stricta executare a prescripțiilor regulamentului scdlei, fiind a- jutat în acâsta de oficierii escadronulul. c) Atribuțiunile căpitanului instructor Art. 71. Căpitanul instructor și coman- dant al plutonului de oficierl-elevl ajută pe comandantul escadronulul în executarea serviciului, având sub conducerea și prive- ghiarea sa directă tote exercițiurile practice prevăZute în program, pentru elevii scolei de tote categoriele. El este instructorul întregului escadron pentru călăria militară și instrucția cu ar- mele, având ca ajutdre în acâsta pe duoi din locotenenții scdlei numiți de comandantul scolei. Art 72. Căpitanul instructor regulâză al- ternarea elevilor la serviciul Zilnic, ținând un registru anume pentru acâsta; el este res- punZător de buna îngrijire a cailor, întreți- nerea harnașamentulul, lăsat disponibil, pen- tru călărie, precum și tot ceea ce privesce serviciul grajdurilor scolei. Căpitanul instructor dă note oficierilor- elevl, împreună cu directorul de studii, la conduită, aptitudine militară, capacitate de instructor și ținută. d) Atribuțiunile locotenenților șefi de plutdne Art 73. Locotenenții, pe lângă atribuțiu- nile prescrise de serviciul interior pentru șe- fii de plutdne, mal sunț întrebuințați de co- mandantul scdlei ca profesori de regula- mente și echitațiune dupe cum este prescris la art. 65. Duoi dintre ei, și anume șefii plu- tonului de brigadierl-elevl, sunt destinați ca ajutdre căpitanului instructor peiitru călăria militară, fiind în special însărcinați cu echi- tațiunea brigadierilor-elevî. Locotenentul șef al plutonului de potco- vari este însărcinat cu supraveghiarea învă- țământului practic al potcovarilor. EI priveghiază și sunt respunZătorl către comandantul escadronulul de execuțiunea prescripțiunilor regulamentului scdlei, regu- lamentelor în vigore și programului Zilnic. El exercită asupra întregului personal mi- litar al scâlel de sub ordinele lor poliția in- teriâră și exteriâră. Locotenenții șefi de plutâne însoțesc în tot-d’a-una pe elevi în exercițurile de apli- cațiuni și sunt respunZătorl de buna purtare a elevilor din plutânele lor, împreună cu că- pitanul instructor și ajutorul comandantului, la conduită, ținută, capacitate de instruc- tor, etc. Locotenenții șefi de plutone fac pe rând serviciul de 24 ore pe scolă; ca căpitani de Zi, execut tâte ordinele scrise sau verbale date pe scolă, conformându-se prescripțiunilor ser- viciului interior. EI veghiază ca toți profesorii să ’șl înscrie > în .registrul de studiu modolC* prescurta- rea conferinței sau instrucției și să ’l sub- . semneze; notăză absențele profesorilor și ofi- cierilor-elevi pe registrul de presență, le sub- semnâză și raportăză imediat. lll Ei nu pot acorda elevilor nici o permisie fără autorisarea direcției. Locotenentul de serviciu însoțesce pe co- mandantul scâlel și pe ajutorul săi! în inspec- țiile Zilnice ce vor face. Locotenentul de servicii! execută îndată j ori-ce ordin superior ar priimi, raportând însă imediat comandantului scâlel sau aju- । torului său. i In tâte amănuntele serviciului vor fi aju- tați de personalul de serviciu arătat la art. 110. . EI sunt de a dreptul răspunzători de ori- [I ce neregularitate s’ar ivi în timpul serviciu- lui lor. Locotenentul de Zi este dator a face ape- Iul elevilor înainte de venirea profesorilor saii instructorilor și țin ordinea până la sosi- rea acestora. e) Atribuțiunile profesorilor Art. 74. Profesorii trebue să urmeze în- tocmai programele analitice asupra mate- i riilor cursurilor cu care sunt însărcinați. La " cas de a crede că o modificare ar fi trebuin- ciâsă, ea este mai ântâiu supusă directorului de studii! și acesta comandantului scâlei care luând notă o supune inspectorului general al cavaleriei. ¹ MONITORUL OFICIAL 3943 18 Septembre 1892 Art. 75. Când profesorii sunt în nepu- tință de a veni la curs, el fac cunoscut acâsta directorului de studiu, ast-fel ca însciințarea să sosâscă înainte de ora începerel cursului. Profesorul care se absentâză este dator să arate tot-d’o-dată și țliua și ora în care pâte face lecțiunea la care lipseșce, fără a aduce prin acâsta veri o schimbare programului de studiîi deja stabilit. Art. 76. Nu sunt admise mai mult de duoâ absențe pe lună și acestea motivate. O absență nemotivată și neaprobată de directo- rul de studii atrage dupe sine reținerea pro- porțională din salariu. Acâstă reținere se dă prin ordin de (Ji pe scolă și rămâne în profitul mesei de întreți- nere a scolei. Art. 77. La cas de bâlă, profesorii rapor- tâză directorului de studii și propun un în- locuitor. înlocuirile provisoril ale profesorilor nu sunt admise de cât cu autorisarea ministeru- lui, în urma propunerei inspectorului gene- ral al cavaleriei, căruia se înaintâză de către comandantul scâlei raportul profesorului bolnav. înlocuirile definitive de profesori vor fi provocate printr’un raport al comandantului scâlei dupe 6 absențe nemotivate ale profe- sorului. Acest raport se adresâză inspectorului ge- neral al cavaleriei care recunoscând definitiv înlocuirea profesorului o propune ministeru- lui de resbel. Art. 78. Profesorii sunt obligați, înainte de a intra în sala de prelegeri, a înscrie în registrul de studiu model C prescurtarea fie- cărei lecțiunl saii obiectul fie-cărel ședințe de lucrări grafice, semnând în același timp și de presență. Art. 79. Profesorii vor trebui să dea la cursul respectiv tâte instrucțiile relative lu- crărilor de aplicațiune, lucrărilor grafice în șalele de studia, cum și pentru aplicațiile pe teren, etc. Art. 80. Schimburile de ore între pro- fesori vor fi admise numai cu autorisarea directorului de studiu. Art. 81. Profesorii se asigură că, la ora hotărîtă pentru terminarea unei lucrări, tâte desemnurile, chrocheurile și memoriile sunt remise de elevi șefului de clasă. Acesta le predă locotenentului de (Ji care le trimite imediat profesorului cursului res- pectiv. Art. 82. Profesorii înainteză directorului de studiîi notele de la interogațiile pe părți, de cursuri sau composiții scrise, pe măsură ce ele se vor fi efectuat. Art. 83. Profesorii vor înainta directo- rului de studiu lista de elevii cari nu au ter- minat la timp lucrările sau sunt înapoiați în lucrarea curentă, pentru a fi reținuți Dumi- nicile, sărbătorile și vacanțele ca să le ter- mine. Art. 84. In genere toți profesorii militari, când sunt în presența oficerilor-elevl, fie în interior, fie afară din scolă, trebue în tot- d’a-una să se considere ca fiind în servicii!. Prin urmare, să observe saii să pedepsâscă imediat tâte abaterile de la regulamente și ori-ce necuviință în purtare. f) Atribuțiunile maestrului de scrimă și gimnastică Art. 85. Maestrul de scrimă și gimnastică predă oficierilor-elevi scrima cu floreta și sa- bia, precum și tirul cu pistolul, urmând pro- cedeul aprobat de inspectorul general al ca- valeriei dupe propia sa propunere. Brigadierilor-elevi predă scrima cu sa- bia în spiritul părțel I din regulamentul asu- pra exercițiilor de cavalerie, pentru ca ab- solvenții să potă fi întrebuințați în regimente ca instructori pentru acest exercițiu. Cu brigaderil-elevl va face de asemenea și gimnastică pe aparate, punând o deosebită îngrijire în aceste exercițiurl. Art. 86. La finele fie-cărel serii se va face, la epoca examenului brigadierilor, un concurs de scrimă și gimnastică între briga- dieri, dându-se celor ce se vor judeca apțl titlul de instructori în brevetul eliberat de direcția scâlei. g) Atribuțiunile locotenentului comptabil Art. 87. Locotenentul comptabil este în- sărcinat cu tâte lucrările privitâre la gestiu- dea comptabilitățel în băni și materii, având în același timp și comanda trupei coprinse în art. 61. Atribuțiunile sale sunt cele prescrise în articolele 24, 25, 26, 27, 28 și 29 din regu- lamentul de administrație. In ceea ce privesce cestiunile de compta- bilitate, el lucrâză sub ordinele directe ale comandantului scâlei; pentru serviciul inte- rior al trupei, el se găsesce sub ordinele ime- diate ale comandantului de escadron. Locotenentul comptabil mal are și atribu- țiunile oficierului de casarmare și este însăr- cinat și cu biblioteca scâlei. El este ajutat în aceste servicii de duoi sub-oficierl de administrație. h) Atribuțiunile medicului Art. 88. Medicul visitâză în tâte filele, la ora prescrisă în programul «Jilnic, pe oficierii - elevi ce ’i se presintă de către oficierul de servicii!. Pe cel greu bolnavi ’i va trimite la spita- lul militar, pe cei mai ușori ’I opresce în in- firmeria scâlei. El dă duoâ feluri de dispense din registrul cu matcă model D. 1. De instrucție practică. 2. De cursuri și de ori-ce serviciu, pres- criind și timpul trebuitor. El este dator să visiteze și pe la casele lor pe oficierii-elevi ce nu locuesc în scâlă și ra- portâză direcției starea de bâlă a oficierului chiar în (Jiua visitărei. Visitâză asemenea pe soldați! din trupa scâlei cari ’i se vor presentă de către ofîcie- rul de servicii, dispensând și prescriind me- dicamente acelora cu indisposițil ușâre, cari pot fi căutați în infermeria scolei, iar pe cei greu bolnavi trimițându’I în spital. Ei execută tâte ordinele și disposițiile re- lative la igiena âmenilor, raportând direcției scâlei mi; Câte trei grăjdarl de fie-care grajd. In timpul nopțel se va adăoga, de fie-care grajd, câte un brigadier-elev de servicii!. Art. 113. Elevii vor alterna între ei Ia serviciul Zilnic, fiind scutiți numai șefii de clasă. Art. 114. Serviciul de grăjdar va fi făcut de soldațil din trupa scâlel, ordonanțele de la caii oficierescl și potcovaril-elevl. Art. 115. Personalul de Zi, afară de grăj- dari, nu este scutit de cursuri și exerciții. Datoriile oficierului-elev de serviciu Art. 116. Oficierul-elev de Zi ajută pe lo- cotenentul de Zi în tâte amănuntele servi- ciului. In fie-care diminâță va raporta verbal aces- tuia, comandantului scâlel și ajutorului său, cele întâmplate pe timpul serviciului lor, și ’I vor însoți în inspecțiunile ce vor face. Pe lângă prescripțiunile serviciului inte- rior, oficierul-elev de Zi mai are și următâ- rele îndatoriri: El este răspunZător de ordinea și disciplina trupei, de curățenia âmenilor și a întregului local, de aceea a grajdurilor și manegiurilor; face apelul de sâră al trupei, dând raportul locotenentului de Zi; nu permite eșirea din scâlă a nici unui grad inferior fără bilet de voie, subsemnat de căpitanul comandant al escadronulul. Elevii de serviciti nu se pot înlocui între dânșii de cât cu permisiunea căpitanului in- structor și nu se pot absenta sub nici un pretext în timpul serviciului de 24 ore. Sâmbăta, dupe amiaZi, face să se spele ca- merile, furgânele, să se curețe harnașamentul și armătura, fiind răspunZător de ori-ce ne- gligență în acâstă privință. Art. 117. In fie-care Zi, Ia ora raportului, amânduoi oficierii, cari se schimb, vor fi pre- sențl în ținută de serviciu, dându’șl în prii- mire serviciul, ordinele de executat, regis- trele de presență și de dispensă subsemnate de cei în drept. Ei vor presenta situația oficierilor și aceea a trupei, împreună cu tâte gradele inferiâre ce vor intra în serviciu în Ziua următâre. Art. 118. Oficierul de Zi asistă la îngri- jirea cailor și la tâte distribuțiunile în tot timpul serviciului lor pe cât învățământul Zilei le va permite acâsta. Va visită, cel puțin odată pe nâpte, între- gul local împreună cu grajdurile. Va executa cu cea mal mare exactitate prescripțiunile programului Ziluic, cerând lămuriri locotenentului de Zi la ori-ce nedo- mirire. Datoriile brigadierului și potcovarului- elev de ^,i Art. 119. Brigadierul-elev de Zi ajută pe oficierul de Zi iu tdte amănuntele serviciului privitore la brigadierii și potcovaril-elevl, precum și trupa scâlel, conformându-se în- tocmai prescripțiunilor serviciului interior relative la sub-oficierul de Zi. Art. 120. Potcovarul-elev de Zi este răs- punZător de amănuntele serviciului Ziluic în 18 Septembre 1892 4 MONITORUL OFICIAL 3945 ———— V plutonul de poțcovarl-elevl; el priimesce or- dine de la oficierul de Zi și le execută întoc- mai, raportând orî-ce neregulă imediat. Diminâța este dator a visită toți caii scolei în ceea-ce privesce potcovitul și raportăză oficierului de Zi precum și veterinarului scolei. Art. 121. Potcovarul-elev este răspunză- tor de infirmeria de cal, supraveghiând cură- țenia grajdului cailor bolnavi și pansarea lor, conform instrucțiilor priimite de la veteri- narul scâlel. ¹ Transmiterea ordinelor Art. 122. Ordinele de ții date pe scâlă și ordi- nele date pe scâlă Zilnic la raport, atât generale, cât și particulare, precum și ori-ce ordin ver- । bal, sunt aduse la cunoscința elevilor de către direcție prin șefii de clasă, cari vor afișa tâte aceste ordine în cadrul respectiv aflat în fie- care sală de studii. p Ordinele odată afișate nici un oficier-elev |j nu se va putea apăra'de neexecutarea lor sub l| pretext de nesciință. j Art, 123. Ordinele privitâre la serviciul |l interior în escadronul de elevi se dau prin । șefii de plutâne. b Poliția exercițiurilor și lucrărilor exteridre ] Art. 124. Exercițiurile și lucrările exte- ' riâre spnt dirigiate și priveghiate de către I instructori saii profesori ajutați în tot-d’a- I una de un oficier din cadrele scâlel, care se asigură că se urmâză indicațiile programului. Art. 125. Gând timpul nu permite a se | continua lucrările exteriâre cari se fac în oraș 0 sau în apropiare, elevii reintră în scâlă în- trebuințând restul timpului conform progra- mului Zilnic. Art. 126. Când oficierii-elevi se prea mult și sunt nevoiți a trece nâptea afară din oraș dânșii priimesc, pe timpul lucrări- lor, indemnitatea pe Zi prevăZută în legea soldelor; Zilele de drum precum și sărbăto- rile sunt socotite ca Zile de presență. Elevii cari, fără autorisație, se absentâză de la locul care le este hotărît pentru lucră- rile exteriâre se pedepsesc și perd indemni- tatea prevăZută la articolul precedent. Acâsta pâte fi și motiv de depărtare din șcâlă. Locuința 1 I Art. 127. Toți elevii scâlel vor fi internați I 0 casarmați în scâlă. 11 Oficierii-elevi însurați pot priimi autorisa- rea să locuiască afară din scâlă. L Art. 128. învoirile în oraș a brigadierilor T ȘÎ potcovarilor-elevi se vor face conform । prescripțiunilor serviciului interior și ordine- lor comenduirei garnisonei. ' Art. 129. Oficierii-elevi internați în scâlă nu vor putea părăsi scâla de cât în orele li- I bere, stabilite de către direcție în progra- ■ mul Ziloic- Iⁿ ori-ce cas, fără autorisarea (specială, oficierii-elevi, la orele 10 sâra, sunt ținuți să reintre în scâlă. , Art. 130. Oficierii-elevi, înapoiați în stu- dii, vor fi ținuți în orele libere la medita- । țiuni obligatorii în sala de studii. Art. 131. Comandantul scâlei saii direc- torul de studii are în principiu locuința în scâlă; decide în acâstă privință inspectorul general al cavaleriei în urma arătărilor co- mandantului scâlel. Art. 132. Atât oficierilor-elevl cât și celor din cadrele scâlei, cari voi? locui în scâlă, li se vor opri y₈ indemnitatea de locuință a gra- dului lor. Hrana Art. 133. Oficierii-elevi vor avea masa în scâlă, fiind dispensați de la acâsta numai cel ce sunt însurați și au autorisarea a locui a- fară din scâlă. Art. 134. Amănuntele privitâre la masa oficierilor vor fi regulate în fie-care săptă- mână de către unul din oficierii-elevi, con- curând la acest serviciu toți oficierii-elevi, afară de șeful clasei, dupe rândul vechime!. Art. 135. Cheltuelile pentru masa oficie- rilor se vor face de către oficierul cu aprovi- sionarea și el se va rambursa la finele lunel de la oficierul comptabil prin rețineri din solda oficierilor. Bolnavi și dispense de serviciu Art. 136. Ori-ce oficier care, din causă de bâlă, nu pâte face serviciul sau asista Ia cur- suri, trebue să încunosciințeze, prin raport în scris, pe locotenentul de Zi, cel puțin cu */₂ oră înainte de visită medicului. Locotenentul de Zi, priimind asemenea ra- pârte, le presintă medicului la ora visitei pentru ca medicul să pâtă constata pe bolnav chiar în Ziua aceea. ■ Art. 137. In cas de bâlă seriâsă, oficierii- elevi vor fi tratați în spitalul militar saii acasă în familiele lor, dupe o autorisare spe- cială a direcțiune!. Art. 138. Pentru indisposiții ușâre saii pentru a obține dispense de serviciu, călărie sati ori-ce altă instrucție, oficierii-elevi tre- bue să se presinte medicului la visită de di- minâță. Acei cari aii avut indisposiții în cursul Zilei, urmâză a se presintă a duoa Zi de di- minâță la visită medicului spre a ’și regula posiția. Acei cari, la visită medicului, nu se vor găsi bolnavi vor fi pedepsiți. Art. 139. Oficierii-elevi, dispensați de serviciti saii exercițiu etc., nu vor putea pă- răsi scâla, sub nici un pretext, fără autori- sare specială a direcției. Art. 140. Oficierii-elevi nu vor putea să se absenteze de la cursuri sau serviciu de cât dupe obținerea dispensei de la medic. In cașuri vădite, locotenentul de Zi pdte acorda provisoriu o ast-fel de dispensă, până la sosirea medicului, care, în acest cas, este chiămat pe dată. Art. 141. Oficierii-elevi bolnavi acasă în familie, sunt datori a semna foile de presență trimise de serviciul de Zi al scâlei. Ei nu vor putea eși din casă de cât dupe prescripțiunile medicului celui mai vechiu al garnisânei, care va menționa în raportul său orele de eșire și de întârcere; acest raport se înaintâză direcțiunel scâlei de către medic. Autorisația de a eși din casă nu se va pu- tea dupe 6 ore seara. Art. 142. Resultatul visitei medicale Zil- nice se va consemna într’un registru model E. Pedepse ♦ Art. 143. Pedepsele ce se vor aplica ofi- cierilor-elevl vor fi acele prevăZute în ser- viciul interior; ele se vor trece în registrul model F și în foile de pedepse ale oficierilor. Pentru greșeli grave contra disciplinei, co- mandantul scâlel va raporta ministerului, cerând depărtarea din scâlă a oficierului, su- punerea sa unul consiliu de anchetă sau¹ da- rea în judecată. * Art. 144. Se vor pedepsi, cu arest: acel cari vor avea note mal mici de 8 la intero- gații, acel cafl, fără motive aprobate, nu vor fi semnat lucrările grafice, acel cari nu vor fi găsiți bolnavi saii cărora nu se vor acorda dispense la visitele medicului; aceste infrac-' țiuni repetate vor atrage dupe ele închisâre șt oprirea în scâlă în timpul sărbătorilor și vacanțelor. Art. 145. In timpul practicei ■ cursurilor oficierii-elevi nu pot fi pedepsiți cu închisâre de cât în cașuri grave. Se vor pedepsi cu închisâre: oficierii-elevi cari în timpul practicei cursurilor nu vor fi presențl pe tărâmul indicat de profesorul respectiv și în plus li se vor ridica dreptul de misie, precum și acel cari nu vor fi cuviin- cioși cu locuitorii și cu autoritățile comunale, cărora vor fi datori să arate ordinele de ser- citi și să respecte consemnele. Art. 146. Oficierii bolnavi vor face ares- tul sau închisârea dupe însănătoșire. Oficierii pedepsiți cu arest nu vor fi dis- pensați de serviciti. Art. 147. Arestul se va face în scâlă chiar și de oficierii cari ati autorisarea a locui în oraș. închisârea se va face în scâlă sau la garda pieței, dupe chibzuință Comandantului scâlei. , Cereri Art. 148. Cererile de ori-ce fel ar fi, per- misii, congediuri, reclamațiuni, vor fi făcute pe calea ierarchică prin șefii de clasă. Acele colective sunt cu desăvîrșire oprite și atrag dupe ele o pedâpsă. Permisii saii congediuri nu se pot acorda în timpul cursurilor de cât în cașuri grave. Ori-ce cerere se va trece de locotenentul de Zi pe situația de Zi a oficierilor, care se va supune comandantului scâlei, comunicându- se resultatul aprobat sau nu. Vacanțe Art. 149. Vacanțele sunt: Vacanțele Crăciunului, cari încep în ajun și se termin la 2 Ianuarie; Vacanțele Paștelul, cari încep la Vinerea Paștelul și se sfârșesc în Ziua de Duminica Tomel; Sărbătorile în cari nu se vor ține cursuri vor fi acele prescrise de minister pentru tâte scâlele militare. 3946 MONITORUL OFICIAL 18 Septembre 1892 Furnituri Art. 150. Furniturile necesare elevilor li se vor da de către scâlă fără plată în modul următor: Un regulament al scolel; Câte un exemplar de fie-care curs lito- grafiat ; Duoă tocuri, șâse creione, gumă și caiete de note pe timpul cursurilor. Li se pune asemenea la disposiție modelele de studiĂ Ei vor fi obligați să ’și procure, cu chel- tuiala lor, tote regulamentele, o cutie cu compasuri, un dublu decimetru, linii, equere cartâne, tuș, cernâlă, colori, o planșetă mică de recunosceri și ori-ce cărți de consultat re- comandate la cursuri, cari nu se vor găsi în biblioteca scâlel. i' Aceste obiecte se vor procura de scâlă, re- ținându-se din solda oficierilor în rate pro- porționale cu numărul lunilor de studiu. TITLUL IV Efectivul cailor Art. 151. Efectivul cailor scâlel este fixat în fie-care an de ministerul de resbel, dupe propunerea inspectorului general al cavale- riei, proporțional cu numărul elevilor ce ur- mâză a fi admiși în scâlă. In fixarea efectivului cailor se ia de normă ca fie-care oficier-elev, pe lângă cei duoi cai ai săi, să mal aibă și unul al scâlel; iar pen- tru brigadieri-elevi numărul cailor scâlel va fi potrivit efectivului lor. Se va adăoga la acest număr 8 cai la furgon. Art. 152. In toți anii, dupe examenele fi- nale, caii scălei vor fi trecuți la alte corpuri saii vînduți oficierilor dupe prețurile fixate de minister, ast-fel ca scâlă să nu aibă în toți anii, la deschiderea ei, de cât remonți făcând excepție de la acâsta caii de furgon. Art. 153. Remonți! destinați scâlel vor trebui să fie de 5—6 ani, având o bună con- formație pentru ca șă pâtă suporta scâlă de dresaj. EI trebue să fie priimiți la scâlă în cursul lunei Septembre. Caii oficierilor și brigadierilor-elevi Art. 154. Oficierii-elevi, la venirea în scâlă, vor trebui să se presinte cu duoi cai, dupe cum este prevățlut la art. 3. Caii vor fi examinați de o comisiune com- pusă din comandantul scâlel, profesorul de echitație civilă, căpitanul instructor și vete- rinarul atașat; cei găsiți ca neîndeplinind con- dițiunile unul bun cal de serviciu vor fi res- pinși și oficierul se va considera ca neavând caii necesari, pentru care motiv nu va fi admis în scâlă, dupe cum este arătat la art. 52. Art. 155. Pe timpul aflărei în scâlă ofi- cierii sunt obligați să aibă în tot-d’a-una cei duoi cal, înlocuind pe cei morți saii deveniți improprii serviciului. Caii de șarjă vor fi înlocuiți de regimente, iar pentru cel proprii ai oficierilor ei pot cere de la corpuri 600 lei, la cari au dreptul prin decisia No. 33 din Monitorul Oastei, 1886. Lipsa calului proprietate atrage dupe sine depărtarea oficierulul din scâlă, cărând în categoria celor ce aii fost respinși la intrare pentru că nu au avut caii reglementari. Art. 156. Brigadierii-elevi vor fi trimiși de regimente cu caii lor la scâlă, vor fi con- statați de comisiunea arătată la art. 152. Cel găsiți improprii ver fi trimiși înapoi corpu- rilor, cerându-se a fi înlocuiți. Hamașamentul și echipamentul Art. 157. Oficierii vin complet echipați la scâlă și sunt obligați a ’și întreține harnașa- mentul conținuți în bună stare, fiind perso- nali responsabili de acâsta. Art. 158. Brigadierii-elevi sunt trimiși de corpuri cu hamașamentul și echipamentul complet, având cu dânșii garnitura de casar- mă și cea de serviciu. Art. 159. Potcovariî-ele.vi sunt trimiși la scâlă complet echipați, afară de harnașament, având cu el garnitura de serviciu și cea de casarmă. Art. 160. Scâlă va procura fie-cărui ofi- cier-elev câte un harnașament de manegiii, destinat a servi numai la călăria în interio- rul scâlel. Ea le va procura în plus 8 șei de voltige și tâte accesoriile pentru manegiu. Art. 161. Scâlă va avea duoă rânduri de hamuri de 4 cai, plus duoă hamuri de un cal pentru saca și pentru căruciorul de producte. Ordonanțe Art. 162. Oficierii vor avea dreptul, pe timpul ședere! în scâlă, la ordonanțe perso- nale și ordonanțe la cai. _ Ordonanțele personale vor fi în proporție de una pentru duoi oficieri, afară de oficierii autorisați a locui în oraș, cari vor avea câte o ordonanță fie-care. Ordonanțele pentru cai vor fi asemenea în proporție de una pentru duoi oficieri. Tâte ordonanțele vor fi atașate la trupa scâlel. Art. 163. Ordonanțele personale și cele de la ca! vor avea cu ele uniforma lor specială și ele vor fi trimise de corpuri cu următârele efecte: îmbrăcămintea garnitura de serviciu; Micul echipament; Efectele de casarmament. Trăsuri * Art. 164. Scâlă are dreptul la următârele trăsuri: Duoă furgâne; O trăsură de bagage; O saca, și Un cărucior de producte. TITLUL V Administrația. Prestații în bani. Registre. Acte trimise de corpuri adminis- trației scălei Prestații în bani Art. 165. Prescripțiile regulamentului de administrație privitâre la dările în bani și în natură sunt aplicabile și scâlel. Solda oficierilor-elevi comptând în alte corpuri, se va ordonanța prin intendență Ia epocele regulamentare în comptul corpurilor din cari fac parte. Pentru acâsta scâlă va trimite, la finele fie-cărei luni, state de mu- tație pentru oficieri. In ceea-ce privesce brigadierii și potcovaril- elevl, precum și âmenii de trupă atașați la scâlă, se vor pune în subsistență la trupa scâlel. Registre Art. 166. Pe lângă registrele prevăzute în regulamentul de administrație pentru trupele cari fac corp în parte, scâlă va avea în plus: Un registru de presență pentru profesori și instructori; Un registru de dispense; Un registru de pedepse pentru oficeril- elevi; Un registru de ordine de ^i privitor la studii; Un registru de servicii! țlilnic; Un registru de deliberați pentru consiliul de instrucție; Un registru de deliberațiunl pentru comi- sia de disciplină; Un registru de note. Acte trimise de corpuri administrației scolei Art. 167. Actele carî trebuesc trimise scâ- lel de către corpuri sunt: Pentru oficeril-elevl, memoriul, o copie de pe fâia matriculă a oficierulul-elev, certi- ficatul de încetare de plată și copie de pe fâia matriculă a cailor oficierilor-elevi. Pentru âmenii de trupă: Livretul individual cu tâte inscripțiile corn- r plete până în ^iua pornire!, copie de pe foile | de pedepse și matricole ale omului și inven- tariul efectelor date asupra omului. Uniforma Art. 168. Oficierii din cadrele scâle! vor purta uniforma corpului din care fac parte. j¹ Uniforma oficierilor-elevi Art. 169. Oficierii-elevi vor purta unifor- ’ ma regimentelor din cari fac parte, întocmai de pe broșura de uniformitate și în cea mal perfectă curățenie. j Pe lângă uniformele prescrise în serviciul interior li se va tolera numai în interiorul i scâlel ținuta de menagiu, obligatâre pentru ¹ fie-care, compusă din bluză de postav, regle- mentată prin înaltul decret No. 326 din 1882, ț pantaloni, pinteni cu curele, botforțl regie- mentarl, chipiu cu sub-bărbie de elastic și ' cravașă. Purtarea ținutei de menagiu, afară din scâlă, este interzisă; orî-ce infracțiuni se va pedepsi ca neejecutare de ordine. Uniforma brigadierilor și potcovarilor-elevi Art. 170. Brigadierii și potcovaril-elev! ] vor purta uniforma regimentelor din car! fac parte. In interiorul scâlel potcovaril-elevl vor ' purta bluze de lucru înființate din masa ge- W nerală a scâlel. f I'. șir 18 Septembrs 1892 MONITORUL OFICIAL Uniforma trupei Art. 171. Trupa va purta uniforma de ro- șiori, având ca ținută de grajd bluze de pos- tav roșu, de forma acelor a oficierilor regle- mentate prin înaltul decret No. 326 din 1882. Art. II. Tâte disposițiunile anteriâre sunt și rămân desființate. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 4 Septembre 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.972. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S Regele. Sire, Se simte nevoe a modifica actualul regula- ment al scâlei de cavalerie spre a ’l pune în concordanță cu disposițiunile regulamentului scâlei de oficieri, care s’a modificat în 1891, și a completa lacunele ce experiența ne-a arătat. Noul regulament ce supun aprobărei Ma- jestățel Vâstre coprinde o parte importantă, destinată a forma grade inferiâre capabile de a servi ca instructori pentru trupele călări. Rog plecat pe Majestatea Vâstră, de va aproba alăturatul proiect de regulament, să bine-voiască a semna înaltul decret alăturat. Sunt, cu. cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, Genertfi J. Lahovari. No. 16.952. 1892, Septembre 5. Prin decretul regal cu No. 3.029 din 15 Septembre 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 17.352, s’a priimit demisiunea din armată a căpitanului Constan- tinescu Ion II, din regimentul 7 călărași, pe Ziua de 16 Septembre 1892, cu drepturile la pensiune ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii serviți în armată, trecându-se în același timp în cadrele oficierilor de reservă ai cor- pului II de armată, conform art. 2 din legea oficierilor de reservă, promulgată la 22 Apri- lie 1884. ■ DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor; Având în vedere raportul inspectorului re- giunel 1 Strehaia No. 200, ce ni s’a presen- tat de D. șef al serviciului viticol, Decidem: D. Dumitru Răciu se numesce monitor clasa II la regiunea 1 Strehaia, pe Ziua de 1 Sep- tembre 1892, în locul D-lui lân Bica, demi- sionat. D. șef al serviciului viticol este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei decisiuni. Dată la 11 Septembre 1892. p. Ministru, D. Dobrescu. No. 68.784. Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiunel publice; Având în vedere raportul presentat de D. Al. Gioroceanu, profesor; Aurind pe consiliul permanent al instruc- țiunel, Decidem: Art. I. Lucrarea «Geografia județului Bu- zăh», de D-șâra Elena Filaret, se aprobă ca text didactic pentru usul clasei II primară. Art. II. Presenta decisiune se va publica în Monitorul oficial. Dată la 16 Septembre 1892. p. Ministru, Arion. No. 11.934. Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 12 Septembre 1892, D. Alexandru Scarlat este confirmat în funcțiunea de sub- comisar pe lângă poliția orașului BacăO, din județul Bacăfi, în locul D-lui Vasile lenașâea, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Septembre 1892, D. Gheorghe Hermeziu este confirmat în funcțiunea de sub- comisar polițienesc în orașul Bârlad, din ju- dețul Tutova, în locul D-lul C. Chefalo, ră- mas în disponibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Septembre 1892,0. Gheorghe I. Dimi- triu este confirmat în funcțiunea de sub-co- misar pe lângă poliția orașului Huși, din ju- dețul FălciO, în locul D-lul Costachi Vasiliu, râmas in disponibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Septembre 1892, D. Costică C. Stehan este confirmat in funcțiunea de ajutor al șefului de poliție din urbea Zimnicea, din ju- dețul Teleorman, în locul D-lul Oprea Co- nescu, râmas în disponibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Septembre 1892, D. Gheorghe Con- stantinescu este confirmat în funcțiunea de co- pist la comisia despărțire! III a orașului Iași, din județul Iași, în locul D-lul Petru Filipescu, demisionat. Prin decisiunea cu No. 28.960, D. ministru de interne a bine-voit a admite în gradul III de conductor postai, pe Ziua de 15 (27) Sep- tembre, pe aspirantul Nicolau Constantin, că- ruia ’i se va compta salariul din diua când va intra în serviciu. ______________________________3947 PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 17 Septembre DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Rostow-Surdon, 28 Septembre. — In timpul nopței de 26 Septembre, o bandă ar- mată, compusă din 15 âmeni, a atacat lângă Konokovo trenul care mergea la Rostow. Tâlharii au rănit mortal pe mesager și aiî furat 5.000 ruble. Machinistul a fost de asemenea rănit. Viena, 28 Septembre. — fiarele publică nisce telegrame din Budapesta cari anunță că, la 21 Septembre, populația internă a co- munei Keretzhi (comitatul Maramureșului), a atacat pe ebrei; ’I a maltratat și ’I a ame- nințat cu morte; gendarmeria a intervenit și a împrăștiat pe agresori cu baioneta. Mulți- mea întorcându-se din noii, s’aîî făcut mal multe arestări. Roma, 28 Septembre. — Oficialul pu- blică decretul de închidere a sesiunel parla- mentare. Paris, 28 Septembre. — înmormântarea comitelui de Trapani s’a făcut a^I dupe amiajl la cimitiru Pâre-Lachaise, în presența nume- - roșilor membri al aristocrației parisiane, prin- tre cari cornițele Bari, cornițele d’Eu, ducele de Nemours. împăratul Austriei a făcut să se depună o corână pe cosciug. Vlena, 28 Septembre.— D. Burian, agen- tul Austro-Ungariei la Sofia, a plecat să ocupe postul său. Atena, 28 Septembre.—Vaporul Lloydu- lui «Thâbes», mergând de Ia Salonic la Pireiî cu 36 omeni de echipagiu și 50 călători, s’a cufundat lângă capul Sipias; apa pătrunzând în bastiment, căpitanul ’l a aruncat la câste. Corabia de resbel «Aktion» a plecat în ajutorul său. Nu este nici o victimă. Viena, 28 Septembre. — Cercetările po- liției au stabilit într’un mod neînduoios că i un âre-care Szemeredy, care s’a sinucis la Petersburg în momentul când a fost arestat pentru vînZare suspectă de giuvaiericale, este autorul ultimelor trei asasinate din Viena în prăvăliile de orologierl și bijutieri. Hamburg, 28 Septembre. — Buletinul cholerei pentru ^iua de ieri: 58 cașuri, 42 decese, dintre cari 9 cașuri și 12 decese pen- tru Zilele precedente. Dupe Boersenhalle, porturile din Nicaragua ah fost închise din causa primejdiei cholerei. Paris, 28 Septembre. — Ieri au fost la I Paris 29 cașuri, 7 decese; în împregiurimi j 7 cașuri, 9 decese; la Havre 4 cașuri, 3 de- j cese; la Cherburg 3 cașuri de choleră nostras. 1 New-York, 28 Septembre.— Trei cașuri ! noul de choleră s’aîî produs pe „Bohemia'; bolnavii aiî fost transportați la Swineburne. Petersburg, 28 Septembre. — Gazeta bursei desminte scirea dupe care un sindi- cat de francesi ar fi fost însărcinat cu vîn- Zarea celor 200 miliâne rămase din împru- mutul rus 3 la sută contractat la Paris; Ziarul constată încă că cercurile financiare 18 Septembre 1892 francese par dispuse acum să ofere servi- ciele lor administrației financelor ruse în con- dițiunl mai bune. Berlin, 28 Septembre.—Oficial.—Ieri ati fost la Altona 9 cașuri de choleră și 9 decese; la Ukermuende 1 cas, 2 decese; la Boitzen- burg (Mecklemburg) 5 cașuri; la Spandau 1 cas, 2 decese; la Karlbad lângă Tangermuende, 1 deces; la Frâncfort pe Oder 1 cas. Budapesta, 28 Septembre. — Duoi in- divizi cu simptome de cholerină ad fost trans- portați într’o baracă construită în vederea cholerel. Marsilia, 28 Septembre.—In ședința sade închidere, congresul lucrătorilor a adoptat o resoluțiune de a suspenda lucrul pretutindeni în Z . 12+ . . 12+ ⁰ . 15+ • . 12+ . . 9+ . . 12+ ⁰ . 14+ - . 12+ a ■ 9+ a . 11+ . . 14+ a . 13+ »» . 12-j- ■> . 18+ a . 13+ a . 13+ ⁰ Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciisa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S'efănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . • Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S’eî Anexei . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciă . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin...........10+K. . 14+ . . ..........10 + ..................10+ . . 10+ . ■ 14-j- « » ....... 12+ * ■ 10+ ⁿ V ....... 10+ ⁰ Variabil.........11+ ” Senin............12+ ⁰ > J..........14-j- - ■ ••••■•• 8 + » ..................12+ - ..................12+ • Nor, v^nt........14+ » Senin............11+ ⁰ ..................13+ • ■ . .........184“ ⁰ ..................15+ ⁰ ⁰ ....... 10+ ⁰ » 9+ » Nor...................14+ - Senin................10-{- « Variabil ...... 14-j- » Senin................10-j- ⁰ .......................8+ . ......................16+ « . 11+ a .......................8+ • . 12+ . Nor...................13+ • Variabil, nor .... 15+ » Senin................15-j- • Senin....... . 10+R. ⁰ 14+ a ...............10+ • ⁰ ...........⁷+ • ..............12+ a .............11+.⁰ .............12+ a B aaaaaaa 94“ ” » aaaaaaall 4" ” ................12+ ⁰ ................16+ • * .............1^+ ⁰ ...............⁷+ • ................10+ a B ............10-|- ” » 134- " B aaaaaaa 114~” B a.............84~ B ...............124- » . 144- B B .............10“^ " 3950 MONITORUL OFICIAL 18 Septembre 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 273 OBSERVAȚIUNI: De la 16 (28) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela 15 (27)Sept., orele 8 s^ra. Barometru Vântul Temper. Baro- Vântul redus la

3 764.7 18.6 NE 2 Constanța. . 766.3 + o-3 17.0 --- 0.6 75 NW 2 senin _ 22 >3 765.9 19.6 N 2 Starea Mărel uș6ră. Sulina . . . 766.0 -f- 0.2 16.9 --- 02 78 N I --- 22 II 766.6 16.1 SE I Focșani . . ---• --- 14.0 + o-1 95 NE I p. noros --- 25 7 --- 16.2 SE I p. noros Iași .... 768.2 --- 131 78 E I senin --- --- 768.9 «7-3 W I n Sofia (Bulg.). 767.3 0-6 9-9 --- 1-7 9i --- --- --- 25 9 765.7 15-4 --- --- senin Athena . . . 7640 --- 19-4 --- 76 --- --- p. noros --- 26 18 7639 21.5 NE 5 D De la 17 (29) Septembre 1892, orele 8 dimineța. De la 16 (28) Septembre 1 892, orele 8 s6ra. Bucuresci. . 766.7 0.0 14.7 - 1.5 74 senin --- 26 9| 766.0 16.4I E *1 senin î’HETUL €Efii E A ELEE0 fii Vîmjările făcute Prețul de mijloc țliua și luna Locul unde s’ail Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vtndute de la vagâne, cu care s'ail făcut vtn- vîndut șlepuri, magazie ^Srile sad cară Lei Bani 15 Sept. Brăila Grâu ...... Libre 56 */4 Hectolitri 1.000 Magazie Hectolitru 7 90 9 9 » a 55 */, 132 Vagon 9 8 --- » 9 9 9 •••••• 55 9 • Orz....... , 45-47 9 6.254 9 5 --- 9 9 B Secară ...... , 48-52 2.519 li a 6 85 9 ’l Rapiță..... --- 91 954 9 9 6 --- ■ » 9 In....... ---- 9 1.874 9 11 - 9 « 9 Meiii...... --- jș 319 9 B 5 --- 14 9 Grâii...... „ 56-58 1.774 9 9 10- » 9 9 Orz....... , 44-46 9 8.213 9 9 4 60 v 9 9 Secară ..... 50-52 9 3.517 X 9 7 --- 9 9 9 In....... 9 1.824 9 9 11 --- 9» 9 9 Rapiță..... --- *1 1.235 n 6- • » W Meiii...... --- 9 562 91 *• 4|30 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Pentru ocuparea unul loc de copist clasa II, aflat vacant în administrația centrală a ministerului de interne, se va ține concurs în ^iua de 19 Septembre 1892, orele 4 p. m. Se cere concurenților a fi români sau na- turalisațl, a presinta diploma de bacalaureat, să aibă o scriere corectă și caligrafică. ⁹ Direcțiunea generală a telegrafelor $1 poștelor Prețul resultat la licitația de la 10 (22) Sep- tembre 1892 fiind prea mare, se publică altă licitație pentru darea in antreprisă a transportului expediției de la oficiul postai din Plăinesci la gara Gugesci și vice-versa, conform condițiunilor No. 21.624, inserate în Monitorul oficial No. 81 din 1892. Licitația se va ține în^iua de 2 (14) Octom- bre 1892, la reședința sub-prefecturei Mar- ginea-de-Sus din județul Râmnicu-Sărat, și va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Goncurenții vor avea cauțiunea provisorie prevăzută prin menționatele condiții. No. 30.303. ₃ 1892, Septembre 15. Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» și Imprimeriei Statului La licitațiunea din 15 Septembre 1892, despre care trat^ză publicația No. 4.009, in- serată în Monitorul oficial No. 117 și ur‘ 18 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3951 mătoril, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în <;liua de 3 Octombre 1892, între orele 2—4 p. m., se va ține, în localul acestei direcțiuni, bulevardul Elisa- beta, o nouă licitație pentru vîndarea a trei machini vechi de tipar, în condițiile din pu- blicația No. 2.176, inserată în Monitorul ofi- cial No. 58 și următorii din anul 1892. No. 4.370. ₆ 1892, Septembre 15. Direcțiunea generală a penitenciarelor La 5 Octombre 1892, orele 4 p. m., se va ține licitație publică atât la direcția generală a penitenciarelor, ministerul de interne, în Bucuresci, cât și la prefecturile jos notate, pentru aprovisionarea cu lemne de foc a pe- nitenciarelor următore: La prefectura județului Vâlcea, pentru a- provisionarea penitenciarului Cozia cu 520 steri saii 65 stânjeni cubl de România. La prefectura de Neamțu pentru aprovi- sionarea penitenciarelor Bisericani și Panga- rați cu câte 600 steri sad 60 stânjeni cubl de Moldova. Numai la direcția generală a penitencia- relor în Bucuresci, pentru aprovisionarea penitenciarului Plătăresci cu 240 steri lem- ne, sad 30 stânjeni cubl de România. Și pentru aprovisionarea penitenciarului Văcăresci cu 520 steri sad 65 stânjeni cubl de România. Condițiunile relative la acâstă licitație, esența lemnelor, garanția și tâte amănuntele se pot vedea de amatori în publicața cu No. 3.124 din Monitorul oficial No. 36 din 1892. No. 6.509. 1892, geptembre 17. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUGȚIUNEI PUBLICE Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe ^iua de 15 Octcmbre a. c., pentru ocuparea cate- drei de limba latină, clasa I și II, de la liceul din Botoșani, se amână pe țliua de 15 Ianua- rie 1893. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la Universitate cu cel pu- țin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 11.706. ₃ 1892, Septembre 12. Direcțiunea scdle! primare de fete No. 23 din Bucuresci Eleva RifalovicI Ana perZându’și certifi- catul No. 10 din 17 August 1891 pentru clasa III primară, direcția scâlel de fete No. 23 ’I a eliberat un duplicat sub No. 39, declarând anulat certificatul perdut. No. 53. 1892, Septembre. Direcțiunea scdle! primare de băeți No. 1 din Trel-Ierarchij Iași r Elevul Grigorescu Alexandru penând certi- ficatul de absolvire, eliberat de direcțiunea acestei scâle sub No. 8 din 20 August 1892, se publică spre cunoscința generală anularea menționatului certificat, emițându-se numitu- lui elev un duplicat sub No. 10 din 9 Sep- tembre curent, conform art. 66, al. V din regulamentul scâlelor primare urbane. 1892, Septembre 9. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere executarea funda- țiilor și zidăriilor podului peste Argeș, la MerișanI, pe linia ferată Piteștl-Gurtea-de- Argeș. Valorea, de pe devis, este de lei 350.000. Licitațiunea se va ține la acest minister în Ziua de 17 Octombre 1892, la orele 4 p.m. precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiuni de la minister cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tățel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 10.705. 3,11. 1892, August 14. —Se dă în întreprindere lucrările de întări- rea malului stâng al riulul Gilortu la capul amonte al canalului executat pe proprietatea Floresci. Valârea, de pe devis, este de lei 26.903, bani 91. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Dolj, în Z*ua de 17 Octombre 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 Z^e înainte de licita- țiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 13.068. 3,15.4. 1892, Septembre 16. —Se dă în întreprindere aprovisionarea a 22.106 metri cubl petriș, pentru remonta- rea soselel Bucurescl-Giurgiu, între kilome- trul 19 ji 44. Aprovisionarea se va face în 5 loturi și anume: Lotul I, de la kilometrul 19—24, în va- lâre de lei 71.850. Lotul II, de la kilometrul 24—31, în va- lâre de Iei 67.741, bani 50. Lotul III, de la kilometrul 31—«-36, în va- lâre de lei 62.702, bani 50. Lotul IV, de la kilometrul 36^—40, în va- lâre de lei 60.565, bani 40. Lotul V, de la kilometrul 40—44, în va- lâre de lei 71.900, banî '. Licitațiunea se va ține^a acest minister în Ziua de 16 Noembre 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Aprovisionarea se va începe îndată dupe subscrierea contractului și se va determina la 15 Septembre 1893. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei aprovisionărel pe fie-care kilometru, cosjtul parțial, caietul de sarcini special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil con- curenți pot lua informațiuni de la minister cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la licitațiune art. 40—57 din legea comptabili- tățel generale a Statului. Ofertele se vor face pentru fie-care lot în parte și vor fi conform publicațiune! din Mo- nitorul oficial No. 227 din 17 Ianuarie 1892. Supraoferte și oferte condiționate nu se priimesc. No. 13.052. 3,n. 1892, Septembre 15. —Se scote din noii în licitație construcția a 16 cantâne pe șoseaua Buhușl-Prisecanî. Valârea, de pe devis, este de lei 75.208, bani 68. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Neamțu, în Ziua de 17 Noembre 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiuni de la minister și la prefectura sus numită cu 10 ^ile înainte de licita- țiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tățel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 13.073. 3,11 1892, Septembre 16. Căile ferate romine Se aduce la cunoscința onor, public că, până la alte disposițiuni, trenurile accelerate în legătură la frontieră cu trenurile căilor ferate vecine, vor suferi întârZiărl, variând de la 30—70 minute, din causa operațiunilor de desinfectare la cari sunt supuse în urma hotărîrei luate de serviciul sanitar. Aceste trenuri sunt: Trenul No. 4 care vine din Vârciorova și sosesce în Bucuresci la 11 ore 40 diminâța; Trenul No. 18 care vine din Burdujeni și sesesce în Bucuresci la 7 ore 15 diminâța, și Trenul No. 14 care vine din Predeal și sosesce în Bucuresci la 9 ore 15 sâra. , 1892, Septembre. 3952 MONITORUL OFICIAL 18 Septembre 1892 — Se atrage atențiunea onor, public că, । in urma hotărîrei luate de serviciul sanitar de a se desinfecta trenurile la Predeal, tre- nul accelerat No. 14, care plâcă din Predeal la 5 ore 11 p. m., din Azuga la 5 ore. 24 p. m., din Bușteni la 5 ore 31 p. m., din Si- naia la 5 ore 52 p. m., din Comarnic la 6 ore 22 p. m., din Câmpina la 6 ore 46 p. m., din Băicoiu la 7 ore 6 p. m. și din Buda la 7 ore 22 săra, va suferi ^ilnic întârZiărl, va- riând între 30—70 minute. Pentru ca onor, public să nu fie pus în posiție de a aștepta inutil la gări și a sosi la Bucuresci cu mare întârziate, este rugat, în interesul său propriu, de a călători cu trenul de persăne No. 28, care plăcă din Predeal la 3 ore 40 p. m., din Azuga la 3 ore 55 p. m., din Bușteni la 4 ore 4 p. m., din Sinaia la 4 ore 30 p. m., din V.-Largă la 4 ore 42 p. m., din Comarnic la 5 ore 7 p. m., din Câmpina la 5 ore 35 p. m., din Băicoiu la 5 ore 56 p. m., din Buda la 6 ore 14 p. m. și care sosesce regulat în Bucuresci la 8 ore 35 sera. 3 1892, Septembre. —Se aduce la cunoscința generală că și în cursul anului 1893 vom aplica pentru trans- porturile de spirtuâse și vin, expediate cu căile ferate române la Galați și Brăila și re- exportate de acolo pe apă la porturile de Mare în străinătate, taxa redusă de 5 bani de tonă kilometrică. Acăstă taxă se va aplica prin refacție, însă numai la cantități de cel puțin 5.000 kgr. de scrisâre de trăsură și de vagon. Refacția seva plăti contra presentărei scri- sorilor de trăsură originale, a actelor vamale (române) de export și a conosamentelor pen- tru transportul pe apă, persăne! care va figura ca predător în documentele de trans- port Cererile de restituțiune, însoțite de docu- mentele necesare, trebue să se presinte direc- țiune! generale a căilor ferate române cel mult până la 31 Decembre 1894. No. 93.126. ₃ 1892, Septembre 12. —Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropiări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Filiași-Târgu-Jiu, D. Nae Ste- făneanu a fost expropriat, prin jurnalul tri- bunalului Dolj, secția II, No. 477, din 10 Ianuarie 1891, de suma de 964,60 m. p., teren din proprietatea D-sale, situată în co- muna Filiași, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj, și toți acei cari au veri o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 93.389. 3 1892, Septembre 10. —Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Filiași-Tărgu-Jiu, D-nii I. Urdăreanu,E.Urdăreanu șiM. Miloteanu, ati fost expropriațl, prin sentința tribunalului Dolj, secția II, No. 475, din 10 Ianuarie 1891, de suma de 15.971,89 m. p., teren din pro- prietatea D-lor, situată în comuna Floresci, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj, și toți acei cari au veri o pretențiune să ’și înscrie drep- turile lor la tribunal în termenul legal. No. 93.389. 3 1892, Septembre 10. —Conform art. 22, 23,«24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Filiași-Tărgu-Jiu, D. Baron Hije de Glunck, a fost expropriat, prin sen- tința tribunalului Doj, secția II, No. 60, de suma de 9.338,20 m. p., teren din proprie- tatea D-sale, situată în comuna Filiași, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj, și toți acei cari au veri o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 93.389. , 1892, Septembre 10. —Conform art. 22, 23, 24 și 26din legea de expropriări pentru causă de utilitate pu- blică, se face cunoscut că, pentru construcția liniei ferate Filiași-T.-Jiu, D-na Anica Sterie, în calitate de tutore, a fost expropriată, prin jurnalul tribunalului Dolj, secția 1, No. 1.583 din 20 Februarie 1891, de suma de 10.544, 46 m. p., teren din proprietatea situată în comuna Floresci, plasa Jiu-de-Sus, jude- țul Dolj, și toți acei cari au veri o preten- țiune să’și înscrie drepturile lor la tribunal în-termenul legal. No. 93.389. j 1892, Septembre 10. — Se aduce la cunoscința generală că, în Ziua de Marți, 1 Noembre 1892 (stil nou), orele 3 p. m., se va ține licitație, la direc- țiunea generală a căilor ferate române, pen- tru aprovisionarea de 13.556 bucăți scân- duri de brad în diferite dimensiuni, preda- bile în termen de un an. Informațiunile despre dimensiuni, condi- țiuni speciale, caiet de sareine și altele se pot lua în tăte filele de lucru la serviciul A, gara de Nord, la biuroul de material, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 89.324. 8,24 1892, Septembre 1. —Se aduce la cunoscința generală că, în Ziua de 1 Noembre stil nou 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiunea generală a căilor ferate române (gara de Nord), pentru aprovisionarea furniturei a 600.000 traverse de brad, pentru cale normală principală, pre- dabile la una din gările rețelei căilor ferate române dupe alegerea concurenților. Aceste traverse sunt a se preda în termen de 3 ani, cu începere din luna Ianuarie 1893. Oferta se va întocmi cu condițiunile ur- I mătăre: a) Cantitatea oferită; b) Termenul de predare și cantitatea de predat lunar; c) Stațiunea de predare și prețul unitar; . Doritorii de a concura la acâstă licitație vor adresa ofertele D-lor: Direcțiunel generale a căilor ferate ro- mâne, serviciul P, gara de Nord (Bucuresci), cu inscripția următâre pe plic: „Ofertă pentru traverse; licitația din 1 Noembre 1892.“ Pentru ca oferta să fie valabilă se va anexa pe lângă dânsa și chitanța casieriei centrale a căilor ferate române, care să constate depu- nerea cauțiunel provisorie de 5 la sută din va- lârea ofertei. Depunerea cauțiunel la deschiderea ofertei nu se admite. Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută. Oferta va fi timbrată, semnată și se va trimite în plic închis numai până în Ziua de 1 Noembre st. n. 1892, orele 3 p. m., când se va deschide. Direcțiunea generală ’și reservă dreptul de a fracționa totalitatea furniturei, acordând’o pe loturi separate dupe prețurile oferite. Direcțiunea generală va adăoga la prețul oferit costul transportului traverselor până la locul de întrebuințare și va aproba ofer- tele ce ar fi ast-fel mal avantagiâse. Pentru ori-ce informațiuni a se adresa, în tâte Zilele de lucru, la serviciul de economat (gara de Nord), biuroul de aprovisionărl și vînZări, unde se va lua cunoscință și cere caietul de sareine și formularul de ofertă. No. 91,647. ț 1892, Septembre 11. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 10 Octombre 1892, orele 11a. m., se va vinde prin licitație, în localul pre- fecturei județului Vâlcea și la comuna Ra- mesci, 525 arbori uscați și în piciore, aflați în pădurea Statului Ramesci. Acești arbori simt marcați cu ciocanul silvic aii 1.00—2m. 80 în circumferință, și se vînd eii condițiunile ce se pot vedea atât la prefec- tura județului cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presintă în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- Zută prin condițiune în sumă de lei 1.000. No. 49.945. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 15 Octombre 1892, orele 11 a. m., se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăi- nărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Olt, pentru vînZarea bunurilor mici arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presenta în acea Zi și ore, iu localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că supra- oferte nu se mai priimesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va răs- punde de adjudecatar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărel publi- cată prin Monitorul oficial: 1. Via părăsită sub costa din plaiul viilor (Supliment) 18 Septembre 1892 -MONITORUL OFICIAL (Supliment) 3953 cu Măgura-Mare, pe plan No. 97, de pe mo- șia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 725 stânjenî pătrațî, situată în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fostă pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu viile locuitorilor, pe plan No. 94 și 99; arendată cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 10. Concurența începe de la va- lârea bunuluî în sumă de leî 89, banî 50. 2. Via părăsită de sub costa din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 103, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 741 stânjenî pătrațî, situată în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fostă pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu viile locuitorilor, pe plan No. 103 și 107; aren- dată cu sus Șisa moșie pe periodul 1886-96; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunuluî în sumă de leî 91, banî 55. 3. Locul de islaz din plaiul viilor cu Mă- gura-Mare, pe plan No. 145, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 517 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Glocociovu; învecinându-se cu dru- mul Rusca-Pârlescilor și via luî Năstase Cio- banu; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 4. Concurența începe de la valorea bunuluî în sumă de leî 48. 4. Locul de islaz din plaiul viilor cu Mă- gura-Mare, pe plan No. 147, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1 pogon, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clo- cociovu ; învecinându-se cu drumul Rusca- Pârlescilor și via luî Marin Meca; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96 ; ga- ranția lei 12. Concurența începe de la vajâ- rea bunuluî în sumă de leî 120. 5. Locul de islaz de pe costa din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 153, de pe moșia Dăneasa, in întindere suprafața totală ca de 1.153 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu via lui Niță Stanca și via părăsită, pe plan No. 157; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de leî 106, bani 75. 6. Locul de islaz de pe câsta din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 154, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 800 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu via luî Niță Stanca și via părăsită, pe plan No. 157; arendat cu sus Șisa moșie pe perio- dul 1886—96 ; garanția lei 8. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 81, banî 75. 7. Locul de islaz de pe câsta din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 155, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 703 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu V via lui Niță Stanca și via părăsită, pe plan a No. 157; arendat cu sus Șisa moșie pe perio- ' dul 1886—96; garanția lei 6. Concurența i I începe de la valârea bunuluî în sumă de leî 65, bani 10. 8. Via părăsită din plaiul viilor cu Mă- gura-Mare, pe plan No. 157, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 342 stânjenî pătrațî, situată în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fostă pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu viile lui Ion Cinică; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 2. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 27, bani 65. 9. Locul de islaz cu o măgură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 165, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața to- tală ca de 2 pogâne, 349 stânjeni pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; înve- cinându-se cu via lui Neacșu Baltă, a lui Năstase Ciobanu și a lui Ion Cinică; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 27. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 272, bani 35. 10. Locul de islaz sub câsta din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 175, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 3 pogâne, 1.122 stânjeni pătrațî, si- tuat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; înve- cinându-se cu Rusca-Mocanilor și în cap cu delimitarea însurățeilor; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanțialeî 49. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de leî 490, bani 70. 11. Locul de islaz sub câsta din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 183, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogone, 485 stânjeni pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; înveci- nându-se cu via lui Odiseia Christidi și cimi- tirul satului; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 28. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 284, bani 90. 12. Locul de islaz sub câsta din plaiul vii- lor cu Măgura-Mare, pe plan No. 184, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 3 pogâne, 206 stânjeni pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinân- du-se cu via lui George Simion și a lui Va- sile Vlad; arendat cu sus Șisa moșie pe pe- riodul 1886—96; garanția lei 37. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de leî 379. 13. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 189, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 5 pogâne, 359 stânjeni pătrațî, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu viile moșnenilor N. Bobea și cu delimitarea locuitorilor; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 105. Con- curența începe de la valârea-bunului în sumă de lei 1.055, banî 40. 14. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 190, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1 pogon, 581 stânjeni pătrațî, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Glocociovu; învecinându- se cu via lui Grigore Dinu și cu delimitarea locuitorilor; arendat cu sus Șisa moșie pe pe- riodul 1886 — 96; garanția lei 28. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de Iei 289, bani 65. 15. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 202, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogâne, 267 stânjeni pătrațî, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Glocociovu; învecinându- se cu via lui Stan Marin și Rusca-Mocani- lor; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 35. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 353. 16. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 215, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 557 stânjeni pătrațî, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Glocociovu; învecinându-se cu via lucrătore pe plan No. 214; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 6. Concurența începe de la valorea bunu- lui în sumă de leî 69. 17. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 219, de pe moșia Dăneasa, in întindere suprafața totală ca de 1 pogon, 339 stânjeni pătrațî, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci. fost pen- dinte de monastirea Glocociovu; învecinându- se cu drumul de la George Cârnaru și Rusca Mocanilor; arendat cu sus Șisa moșie pe pe- riodul 1886—96; garanția lei 20. Concu- rența- începe de la valârea bunuluî în sumă de leî 202. 18. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 222, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1 pogon, 9 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Glocociovu; învecinându-se cu via lui Constantin Sârdan; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunuluî în sumă de leî 201, banî- 40. 19. Locul de islaz din plaiul viilor cu Mă- gura-Mare, pe plan No. 224, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1.070 stânjeni pătrațî, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Glocociovu; învecinându-se cu via lui Stan Marin; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția leî 16. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 165, bani 10. 20. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 226, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 523 stânjenî pătrațî, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Glocociovu; învecinându-se cu via luî Stan Marin și drumul de la George Câr- naru; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 8. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de leî 80, banî 70. ♦ 18 Septembre 1892 3954 . MONITORUL OFICIAL 21. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 243, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 839 stânjeni pătrați, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Clocociovu; învecinându-se cu dru- mul înfundat și via lui Stănică Păduraru; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96 ; garanția Iei 12. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 129, bani 45. 22. Via părăsită și locul de islaz din pla- iul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 317ț de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogone, 719 stânjeni pătrați, situată în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fostă pendinte de monastirea Clocociovu; în- vecinându-se cu via cu Măgura-Mare; aren- dată cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 51. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 511. 23. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 318, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogdne, 1.013 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu via părăsită cu Măgura-Mare; aren- dat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886 —96; garanția lei 56. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 564. 24. Locul de arătură și de islaz din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 319, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața to- tală ca de 2 pogdne, 1.037 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; în- vecinându-se cu via lui Ion Mociocă și a lui Ivan Țiganu; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 33. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 336. 25. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 334, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 4 pogdne, 705 stânjeni pătrați, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu ; învecinân- du-se cu via lucrătdre pe plan No. 328 ; a- rendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886 — 96; garanția lei 90. Concurența Începe de la valdrea bunului în sumă de lei 909. 26. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 336, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 969 stânjeni pătrați, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Clocociovu; învecinându-se cu viile lucrătdre pe plan No. 335 ; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96 ; garanția lei 14. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 149, bani 55. 27. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 337, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1.042 stânjeni pătrați, situat în comuna Dă- neasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de mo- nastirea Clocociovu; învecinându-se cu via lucrătâre pe plan No, 338 ; aiendat cu sus ' ■ Șisa moșie pe periodul 1886—96; garan- ția lei 16. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 161. 28. Locul de arătură și de islaz din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 339, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața to- tală ca de 3 pogone, 863 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; în- vecinându-se cu via lucrătdre pe plan No. 333 și 340; arendat cu sus Șisa moșie pe perio- dul 1886—96; garanția lei 44. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de Ier 440. 29. Locul de arătură și de islaz din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 342, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața to- tala ca de 1.099 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu via lucrătâre pe plan No. 341; aren- dat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 102. 30. Locul de arătură și de islaz din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 343, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1 pogon, 111 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; în- vecinându-se cu via lucrătâre pe plan No. 344; arendat cu sus Șisa moșie pe pe- riodul 1886—96; garanția lei 13. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 130, bani 25. 31. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 355, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 14 pogâne, 617 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu locul mare de lângă hotarul moșiei Milcoveanca; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886 — 96; garanția lei 289. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.895, bani 20. 32. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 356, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 10 pogâne, 612 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu locul din hotarul moșiei Milcoveanca, între drumul viilor și cu via lui Petrache Tudorică; arendat cu sus Șisa moșie pe pe- riodul 1886—96; garanția lei 209. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.094, bani 45. 33. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 360, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 3 pogdne, 399 stânjeni pătrați, situat în co- muna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; învecmându-se cu via lucrătâre pe plan No. 359; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886-^96; garanția lei 66. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 661, bani 55. 34. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 363, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1.269 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; învecinându-se cu via lui Dumitru Grănuș și în cap cu via lui G. Buteanu; arendat cu sus Șisa moșie pe perio- dul 1886 — 96; garanția lei 19. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 196. 35. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 365, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 3 pogâne, 222 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu via lui Marin Răcman; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garan- ția lei 63. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 634, bani 25. 36. Locul de arătură din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 373, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogâne, 433 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu via lui G. Buteanu, de care se des- parte prin drumul viilor; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 46. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 467. 37. Locul de arătură din plaiul Viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 376, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 2 pogdne, 255 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pen- dinte de monastirea Clocociovu; învecinân- du-se cu via lui Badea Șerban; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul 1886—96; ga- ranția lei 43. Concurența începe de la valâ- 1 rea bunului în sumă de lei 439, bani 40. 38. Locul de arătură și de islaz din plaiul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 394, de pe moșia Dăneasa, în întindere suprafața totală ca de 1 pogon, 474 stânjeni pătrați, situat în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fost pendinte de monastirea Clocociovu; în- vecmându-se cu via lui Manolache Eftimie; arendat cu sus Șisa moșie pe periodul f 1886—96; garanția lei 27. Concurența [ începe de ia valârea bunului în sumă de lei 274. 39. Via părăsită (acum loc arabil) din pla- iul viilor cu Măgura-Mare, pe plan No. 399, de pe moșia Dâneasa, în întindere suprafața totală ca de 1.266 stânjeni pătrați, situată ₍ în comuna Dăneasa, plasa Șerbănesci, fostă . (împrumutul de 32*/, miliâne) ... 4’/. Ianuarie---Iulie...... | 821/4 | 82 , , (împrumutul de 50 miliâne) . . 4»(. Ianuarie---Iulie...... ÎMI/, 101 . , (împrumutul de 274 miliâne) . . . 4% Ianuarie---Iulie...... 275 270 , , (împrumutul de 45 miliâne) .... 4% Ianuarie---Iulie ...... 90 891/4 Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) 5% Ianuarie---Iulie...... 91 90»/. , de Stat (convertite rurale)....... 6% Maiii---Noembre...... 95’/, 95 Obligațiunile case! pensiunilor a 300 lei. . .... 10 Maiii---Noembre...... 102-/4 102 Împrumuturi de orașe 5% Ianuarie---Iulie....... ■101i/a lOI’/l Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ....... &%- Maid---Noembre...... 90 89»/. , . , , 1884 ....... 5% Iunie---Decembre .... 81 80i/, , , , , 1888 . . .... w. Maiu---Noembre...... 91*/, 91 , , , , 1890 . . ... 0% Ianuarie---Iulie...... 200 195 Împrumuturi de societIț! 7% Ianuarie---Iulie...... 290 280 Scrisuri funciare rurale ............ 6°/0 Ianuarie---Iulie • 40 25 , t urbane-Bucuresd........ 5% Ianuarie---Iulie...... a * a a ••••*•• • 5% Ianuarie---Iulie...... ’ * B Iași*...... ... 6% Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățeî de basalt artificial . . ... Ultim val6rea „ AcțiunI ■ divid. nominala Banca națională a României............ 88.45 500 lei Întreg vârs. Societatea de asigurare Dacia-România ..... . . 35 200 , , , , Naționala ......... 36 200 , , , , reasigurare . .......... 16 200 , , B română de construcțiunî și lucrări publice ■ . . 30 250 , , , de basalt artificial........... 250 , , , pentru fabricarea hârtiei......... 100 , Banca României................ 200 , , , OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU cu CU cu cu cu SCHIMB , CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul...... 1 ! 1 1 1 1 1 i l l 1 l 1 i : । l llllllll ' 1 i | 1 ! I I 1 I 1 I 1 Londra . . . cek 2518’/.-17 Galbenul austriac .... 1 , . . 3 luni 25.08’/4-07i/, Cortina germană (marca) , . . . Paria . . . eek 99.90-80 Ura sterlină . . . . .... . . . 8 luni 99.60-50 Lira otomană..... Francia . . . cek 2.IOV4-IO Imperialul rusesc ... . • . , . . 8 luni 2.08>/,-08 Florinul austriac de hârtie . Viena . . . cek 123.60-50 Rubla de hârtie ... , . . 3 luni 122.90-80 , nap. (scurt) 99.45 Aur contra argint (agiul) ......... Berlin . . . cek cereale Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE , . . S luni tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu ...... . , . . 1 i i i 1 1 1 II 1 i 1 1 --- 11 1 1 i 1 ' , . . 3 luni Porumb..... • . Amsterdam . 8 luni Secară...... . .... Petersburg . 8 luni Ovât ... ........ - - - Belgia . . 3 luni Orx ..... .... (scurt) Rapiță .... Elveția . . 8 luni Fasole obodată .... * (talia . . 3 luni SCOMPTURI Și AVANSURI 6% 7% 6'/,% Banca națională ₚₑ deposite de efecte sai lingouri . Casa de Depuneri și Consemn aținui: avansuri pe deposite de efecte Imprimeria Statului. Director general, EUGEN BALȘ.