No. 131 UN EXEMPLAR : 25 BANI Mercur!, 16 (28) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PKEȚUL JBONAmmm I» REGATUL ROH ASIEI 45 lei pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 lunî. Prhnărieie rurale 36 leî pe an. Abonamentele încep din ânteia a fie-cărei lunî. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 Iei pe 6 lunî. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Pânfi la 50 linii,5 lei; mal lungi de 50 liniMO lei. Orl-ce alte acte introduse tn ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUftCIURILOR Publicațiunile pri mărielor, corni tetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decret — Rectificare. Decisinnl ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronici — Comuni- cîtrl — Solemnitatea deschiderel anului judecăto- resc 1892—93 la curtea de apel din Iași — De- peș! telegrafice — Diverse — Buletine meteorolo- gice. AnuncinrI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 15 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.116; Vă^nd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 2 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna urbană Dorohoiil este au- torisată de a contracta un împrumut de lei 15.000, de la casa de depuneri și consemna- țiun! saii de la particulari, spre a servi la în- tâmpinarea cheltuelilor cu facerea baratcelor pentru spital și înzestrarea cu cele necesare în cașul ivirel epidemiei de choleră. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 5 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catarii. No. 2.976. RECTIFICARE In decretul No. 2.991, inserat în Monitorul oficial.iio. 130 din a. c., pag. 3858, col. I, se va citi: 2.730 se vor înscrie..., în loc de 430. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul de resbel; Colonelul Popescu Mihail, secretarul general al ministerului de resbel, urmând a pleca în misie; In basa regulamentului asupra serviciului interior al ministerului de resbel, Decidem: D. controlor-general Tamara George se însărcinâză cu gerarea funcțiunel de secretar- general al ministerului de resbel, cu începere de la 11 Septembre până la întârcerea titula- rului, având delegațiunea a subsemna, pentru noi, corespondența ce nu ne este reservată, precum și a autorisa cheltueli în limitele cre- ditelor. Dată la 11 Septembre 1892. Ministru, General J. Lahovari. No. 255. Prin decisiunea D-lul ministru de interne cu data de 10 Septembre 1892, D. Gheorghe Borza este confirmat în funcțiunea de sub-co- misar la poliția orașului Dorohoiu, din județul Dorohoiil, în locul D-lul Gheorghe Andriescu, demisionat. Prin decisiunea D-lui director-general al regiei monopolurilor Statului cu No. 14.481 din 2 Septembre 1892, sunt numiți debitanți de tutunuri, timbre, chibrituri și cărți de joc următârele persdne, și anume: D. Stavre E. Macri, în comuna Stolnici- Isbășesci, plasa Cotmeana-Găleșesci, județul Argeș. D. Gheorghe G. Sârbu, în comuna Bradu- Geamăna, plasa Pitesci, județul Argeș. D-na Tudora Scarlat Stoica, în comuna Humele, plasa Cotmeana-Găleșesci, județul Argeș. D. Nanu Stan, în comuna Stănislăvesci- Oarja, plasa Cotmeana - Găleșesci, județul Argeș. D. Gheorghe Theodor, în comuna Dealu- Nou, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacău. D. N. N. Vișan, în comuna Valea-lui-Ion, secția Pășcăreni, plasa Bistrița-de-Sus, ju- dețul Bacăiî. D. Gheorghe lonescu, în comuna Mărgi- neni-Muntenî, Podul șoselei Măinesci-Bacătî, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacăiî. D. Gheorghe G. Sturza, în comuna Său- cesci, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacăiî. D. Toder Humă, în comuna Șoldănesci, plasa Meletin-Târgu, județul Botoșani. D. Nicolae Nucă, în comuna Poiana-Lungă, plasa Siretu, județul Botoșani. D. Constantin Popovici, în comuna Bur- dujeni, plasa Siretu, județul Botoșani. D. Dumitru Tdder, în cătunul Șătrăreni, comuna Buimăceai, plasa Ștefanesci-Jijia, ju- dețul Botoșani. D. Costache Bordianu, în cătunul Cișmeaua, comuna Popăuți, plasa Meletin-Târgu, ju- dețul Botoșani. D. Dragomir N. Dinu, în cătunul Vame- șul, comuna Cotu-Lung, plasa Vădeni, ju- dețul Brăila. D. Stan D. Petrea, în comuna Sutesci, plasa Vădeni, județul Brăila. D. Nicolae Stănciulescu, în comuna Chi- chinețu, plasa Balta, județul Brăila. D. Constantin S. Cimpoescu, în comuna Brăila, coldrea de Galben, strada Griviței No. 307, județul Brăila. D. Chivu D. Pârlog, în comuna lanca, plasa Vădeni, județul Brăila. D. Gheorghe Alexandru Cap Bun, în co- muna Bertesci-de-Joaᵣ plasa Vădeni, județul Brăila. D. Marin Hanulescu, în comuna Surdila- Greci, plasa Vădeni, județul Brăila. D. Ștefan Mateescu, în cătunul Sătucu, comuna Cândesci, plasa Tohani-Sărata, jude- țul Buzâu. D. Ghiță Tărășescu, în comuna Pătărla- gele, plasa Buzău, județul Buzău. D. Andreiu Gh. Neagu Begu, în comuna Cătina, plasa Buzău, județul Buzău. 3^890 D. Nicolae Baboi, în cătunul Goiteasca, comuna Săgeata, plasa Câmpu, județul Buzâu. D-na Paraschiva Trandafir, în cătunul Mărgineanu, comuna Mihăilesci, plasa To- hani-Sărata, județul Buzâu. D. Saco Sava, în comuna Biulbiul, plasa Medgidia, județul Constanța. D. Dumitru E. Mihalea, în cătunul Sai- dia, comuna Mamut-Cujus, plasa Medgidia, județul Constanța. D. losif Gaspar, în comunaParakioi, plasa Silistra-Nouă, județul Constanța. D. Ion lonescu, în comuna Rașova, plasa Medgidia, județul Constanța. D. lân N. Alexandru, în cătunul Urlesci, comuna Măcișeni, județul Covurluiu. D. Enache Cornea, în comuna Vlădesci, plasa Prutu-Horincea, județul Covurluiu. D. lacob Cosma, în comuna Balintesci, plasa Prutu-Horincea, județul Covurluiu. D. Mihalache Istrate, în comuna Băneasa, plasa Horincea, județul Covurluiu. D. Vasile S. lacome, în comuna Vlădesci, plasa Horincea, județul Covurluiu. D. Nica Nicolae, în comuna Pechea, plasa Șiret, județul Covurluiu. D. Alecu Teodor, în cătunul Tătarca, co- muna Sivița, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Constantin Gh. Ignat, în comuna Cu- dalbi, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Ivanciu I. Dimitriu, în comuna Galați, despărțirea III, strada Curcanilor No. 90, plasa Siretu, județul Covurluiu. D Alexandru A. S. Constantinescu, în co- muna Galați, despărțirea IV, strada Movilei, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Panait Atanasiu, în comuna Braniștea, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Nicolae I. Florea, în comuna Galați, despărțirea IV, strada Traian No. 184, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Anghel Angheluță, în comuna Slivna, plasa Hornicea, județul Covurluiu. Compania III sanitară, în comuna Galați, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Gheorghe Hagi Teodor, în comuna Cuca, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Gheorghe R. Bogdan, pe moșia Țiglina în vale aprâpe de malul Dunărei, în comuna Filesci, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Toma Popescu, în comuna Țîța, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. D. Mihalache Ene Popescu, în comuna Costesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. D. Petre C. Pătrașcu, în comuna Cornetu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. D. Alecu Mirescu, în comuna Potlogi-Târg, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. D-na Maria Filip Nicolae, în comuna Gura- Suți, plasa Cobia, județul Dâmbovița. D. Mihail Calinderu, în comuna Persinari, plasa Cobia, județul Dâmbovița. D. Nițoiu Nedelcu, în comuna Conțesci, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. D. Androne Tudorache, în comuna Cor- nățelu, plasa Ialomița, județul Dâmbovița. D. Dinu Preda, în comuna Văcăresci, plasa Dealu, județul Dâmbovița. D-na Bălașa Eftime Rădulescu, în comuna _________MONITORUL OFICIAL _________________ Lungulețu, plasa Bolintinu, județul Dâmbo- vița. D. Alexandru Davidescu, în comuna Târ- goviște, strada Stelea No. 509, județul Dâm- bovița. D. Nicolae Țoana, în comuna Ișalnița, plasa Ocolu, județul Dolj. D. Gheorghe Dinu Dumitru, în comuna Is- voru, plasa Ocolu, județul Dolj. D. Stan Rădulescu, în comuna Glodu, plasa Ocolu, județul Dolj. D. Ion Avram, în comuna Murta, plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj. D. Marin Avram, în comuna Negoiu, plasa Balta, județul Dolj. D. Costică Stoenescu, în comuna Băilesci, plasa Balta, județul Dolj. D. Niță Constantinescu, în comuna Risi- piți, plasa Câmpu, județul Dolj. D. Nae Nică Marinescu, în comuna Ceta- tea, plasa Câmpu, județul Dolj D. Gheorghe Guțuescu, în comuna Cala- fat, plasa Câmpu, județul Dolj. D. Dinu I. Pârjol, în comuna Rasnicu, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj. D. Vasile B. Țenovicî, în comuna Scăesci, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj. D. Tache M. Busduceanu, în comuna Craiova, strada Primăriei No. 59, județul Dolj. D. Marin Puiu, în comuna Craiova, S-tu Nicolae, strada Bucovăț No. 84, județul Dolj. D. Dimitrie Mihălescu, în comuna Doro- hoiu, județul Dorohoiu. D. Nicolae Bajura, în cătunul Mihoreni, comuna Buda, plasa Herța, județul Dorohoiu. D. Gheorghe Dumitru Pasteucă, în cătunul Lunca-Mogoșesci, comuna Buda, plasa Herța, județul Dorohoiu. D. Dimitrie Strungariu, în cătunul Boldu, comuna Manoleasa, plasa Bașeu, județul Do- rohoiu. D. Gheorghe lonescu, în cătunul Pârlita, comuna Havârna, plasa Prutu-de Sus, jude- țul Dorohoiu. D. Dimitrie Gheorghiu, strada Mahala, ju- dețul Dorohoiu. D. Ghiță Lupescu, în comuna Ohaba, plasa Jiu, județul Gorj. D. G. Albuleseu, în comuna Fărcășesci, plasa Jiu, județul Gorj. D. G. Untariu, în comuna Fărcășesci, plasa Jiu, județul Gorj. D. Nicolae Sârbulescu, în comuna Mur- gesci, plasa Jiu, județul Gorj. D. Anghel Popescu, în comuna Petresci- de-Sus, plasa Amaradia, județul Gorj. D. Papa D. Oprescu, în comuna Logresci- Birnici, plasa Giîortu, județul, Gorj. D. Mihaiu Predescu, în comuna Pegeni, plasa Gilortu, județul Gorj. D. Ion Cărbunescu, în comuna Borăscu, plasa Jiu, județul Gorj. D. Nicolae Oprișescu, în comuna Curți- șoara, plasa Ocolu, județul Gorj. D. lorgu Costache Dodenciu, în comuna Telesci, plasa Ocolu, județul Gorj. D. Constantin P. Murgu, în comuna Căl- țesci, plaiul Vulcan, județul Gorj. 16 Septembre 1892 D. Anton Iliescu, în comuna Logresci- Birnici, plasa Gilortu, județul Gorj. D. Nae N. Casandra, în comuna Licuriciu, plasa Gilortu, județul Gorj. D-na Maria P. Bivolaru,„în comuna Scrada, plasa Gilortu, județul Gorj. D. Ion Glinescu, în comuna Urziceni, plasa Câmpu, județul Ialomița. D. D. D. Negoiță, în comuna Ștefănesci, plasa Câmpu, județul Ialomița. D. Ion Gheorghiade, în comuna Călărași, strada Ștribel-Vodă, județul Ialomița. D. ion Borcea, în cătunul Uricani, co- muna Miroslava, plasa Stavnicu, județul Iași. D. Vasile Ilie Niță, în cătunul Cornesci, comuna Miro sla va, plas a S ta vnicu, j udețu 11 ași. D. C. RabovicI, în strada Ipsilante No. 7, județul Iași. D. Nicolae Zăgan, în cătunul Cârjâia, co- muna Băiceni, plasa Bahluiu, județul Iași. D-na Ștefana lui V. a Irinel (vâduva), în cătunul Ciurea, comuna Ciurea, plasa Co- dru, județul Iași. D-na Maria Marinciu, în comuna Iași, strada Păcurari No. 114, județul Iași. D-na Maria lonescu, în cătunul Ungheni, comuna Bosia, plasa Braniscea, județul Iași. D. Ilie Zaharia, în comuna Militari, plasa Snagov, județul Ilfov. D. Niță Badea, în cătunul Caracaș, co- muna Militari, plasa Snagov, județul Ilfov. D. Alexandru Georgescu, în comuna Bu- curesci, colârea Verde, calea Plevnei No. 92, județul Ilfov. D. C. Vizandi, în comuna Bucuresci, colâ- rea Albastru, strada Nerva-Traian No. 120, (colț cu strada Campoducelul, No. 2) județul Ilfov. D. Ivan Stoian, în comuna Băneasa-He- rSstrău, plasa Dâmbovița, județul Ilfov. D-na Tudora Gheorghe Grigore, în co- muna Băneasa-Herâstrău, plasa Dâmbovița, județul Ilfov. D. Ion Cârnariu, în comuna Turnu-Seve- rin, strada Traian No. 209, județul Mehedinți. D. Grigore Dumitrescu, în comuna Po- noarele, plasa Cloșani, județul Mehedinți. D. lanoșl Sbârcea, în comuna Balotesci, plasa Ocolu, județul Mehedinți. D. Gh. N. Popescu, în comuna Valea-Boe- rească, plasa Ocolu, județul Mehedinți. D. Dinuță Dan, în comuna Secu, plasa Dumbrava, județul Mehedinți. D. Costache Oglindoiu, în comuna Plopi, plasa Dumbrava, județul Mehedinți. D. Vasile D. Țicu, în comuna Pătulele, plasa Blahnița, județul Mehedinți. D. Ilie Prundeanu, în comuna Șovârna- de-Jos, plasa Motru-de-Sus, județul Mehe- dinți. D. Mihail Popescu, în comuna Lupâia, plasa Motru-de-Sus, județul Mehedinți. D. Ilie St. Preda, în comuna Priseceaua, plasa Câmpu, județul Mehedinți. D. Teodor Radu I. VagăI, în comuna Cuj- mirul, plasa Câmpu, județul Mehedinți. D. Alexandru I. F. Buiucu, în comuna Vrata, plasa Câmpu, județul Mehedinți. D. Nicolae Lungu, în comuna Costesci, plasa Cloșani, județul Mehedinți. MONITORUL OFICIAL 3891 16 Septembre 1892 D. Gheorghe Drăgan, în comuna Busesci, plasa Cloșani, județul Mehedinți. D. Nicolae M. Grama, în comuna Podeni, plasa Cloșani, județul Mehedinți. D-na Mafia Gh. Mihail, în comuna Tur- nu-Severin, strada Galomfîrescu No. 21, pla- ga Ocolu, județul Mehedinți. D. Aron Ciolan, în comuna Câmpu-Lung, colorea Galbenă, strada Rîulul No. 137, ju- dețul Muscel. D-na Ileana Niță, în suburbia»Bughia, No. 85, județul Muscel. D. Moise RoșcovicI, în comuna Bozieni, plasa De-sus-Mi^locu, județul Neamțu. D. Solomon Altăr, în comuna Bozieni, plasa De-sus-Mițllocu, județul Neamțu. D. Costache Roman, în comuna Uscați, plasa De-sus-Mi^locu, județul Neamțu. D. Ilie Iliescu, în strada Lipscani No. 54, comuna Slatina, județul Olt. D-na Maria Ogrezeanu, în comuna Slatina, strada Verde No. 19, județul Olt. D. Simion Enăchescu, în comuna Slatina, strada Bucuresci No. 61, județul Olt. D. Gheorghe lonescu, în comuna Slatina, strada Bucuresci No. 30, județul Olt. D. Vasile Marinescu, în comuna Valea- Merilor, plasa Mi^locu, județul Olt. D. Ion Pătru Dumitrică, în comuna Sâm- buresci, plasa Oltu-Vedea, județul Olt. D. Dumitru Ion Niță, în comuna Urlu- easca, plasa Oltu-Vedea, județul Olt. D. Ion Neacșu, în comuna Otesci-de-Sus, plasa Oltu-Vedea, județul Olt. D. Florea Andreescu, în comuna Câmpu- Mare, plasa Oltu-Vedea, județul Olt. D. Dumitru Gonstantinescu, în comuna Constantinesci, plasa Oltu-Vedea, județul Olt. D. G. Mihăiescu, în comuna Slatina, stra- da Lipscani No. 64, județul Olt. D-na Zoița Năstăsescu, în comuna Ploescl, strada Justiței No. 56, județul Prahova. D. Sterie Teodorescu, în comuna Albesci, plasa Cricovu-Podgoria, județul Prahova. D. lorgu Petrescu, în comuna Albesci- Paleologu, plasa Cricovu-Podgoria, județul Prahova. D. Petre Niculescu, îu comuna Albesci- de-Murl, plasa Cricovu-Podgoria, județul Prahova. D. Petrache Alexandrescu, în comuna Podeni-Noul, plasa Cricovu-Podgoria, jude- țul Prahova. D. Vasile Nicolau, în comuna Bughile, plasa Teleajenul, județul Prahova. D. Costache Dumitrescu, în comuna Slă- nicu, plasa Teleajenul, județul Prahova. D. loniță Radu Rusu, în comuna Dițesci, plasa Filipesei, județul Prahova. D. Petrache lonășescu, în comuna Crivi- na, plasa Câmpu-Tergșor, județul Prahova. D. Scarlat N. Huhulescu, în comuna Foc- șani, strada Brăila No. 24, județul Putna. D. Gostache Radovici, în cătunul Bizi- ghesci, comuna Făurei, plasa Biliesci-Gârle, județul Putna. D. Tănase Popescu, în cătunul Gagesci, comuna Gagesci, plasa Biliesci-Gârle, jude- țul Putna. D. N. G. Grădișteanu, în cătunul Podu- Siretu, comuna Satu-Nămălâsa, plasa Bilie- sci-Gârle, județul Putna. D. Enache Sava, în comuna Satu-Nămă- lâsa, plasa Biliesci-Gârle, județul Putna. D. Ignat Boda, în cătunul Păncesci, co- muna Păncesci, plasa Răcăciuni, județul Putna. D. Năstase Secară, în comuna T.-Adjud, plasa Răcăciuni, județul Putna. D-na lâna G. G. Micu, în comuna Adjudu- Vechiu, plasa Răcăciuni, județul Putna. D. Petre Atanasiu, în comuna Pufesci, plasa Răcăciuni, județul Putna. D. Nicolae Radu Bălan, în comuna Sove- ja, plasa Zăbrăuți, județul Putna. D. Gh. Dinescu, în comuna Soveja, plasa Zăbrăuți, județul Putna. D. Enache S. Dicianu, în comuna Vâlce- lele, plasa Grădiștea, județul R.-Sărat. D. Mihaiu Mateiu, în cătunul Gorbeni, comuna Domnița, plasa Grădiștea, județul R.-Sărat. D. Ion D. Crăciun, în comuna Slobozia- Mihălceni, plasa Marginea-de-Jos, județul R.-Sărat. D. Paraschiv I. Albu, în comuna Marti- nesci, plasa Marginea-de-Jos, județul R.- Sărat. D. Dumitru Costinu, în comuna Bălesci, plasa Marginea-de-Jos, județul R.-Sărat. D. Alexe Georgescu, în comuna R.-Sărat, strada Traian No. 132, plasa Marginea-de- Jos, județul R.-Sărat. D. Ion Teodorescu, în comuna R.-Sărat, strada Balta-Albă No. 520, județul R.-Sărat. D. Stan Dimitrescu, în comuna R.-Sărat, colârea Roșu, strada Gărel No. 492, jude- țul R.-Sărat. D. lân Diaconescu, în comuna Roman, co- lârea de Galben, strada Ghica-Vodă No. 526, județul Roman. D-na Eleonora lân I. Velescu, în comuna Poenile-de-Jos, plasa Fundu, județul Roman. D-na Elena Teodorescu, în comuna Mi- clăușeni, plasa Siretu-de-Sus, județul Roman. D. Costachi Petrescu, în comuna Strun- ga, plasa Siretu-de-Sus, județul Roman. D. Costică M. Rădulescu, în comuna Bo- bicesci, plasa Oltețu, județul Romanați. D-na Teodora Dumitru Badea Delcea, în comuna Osica-de-Sus, plasa Oltețu, județul Romanați. D. Gheorghe Zegleanu, în cătunul Baia, comuna Baia, plasa Moldova, județul Suceava. D. Vasale Gavrilescu, în cătunul Dum- brăvița, comuna Ruginâsa, plasa Siretu, ju- dețul Suceava. D. Tache M. Uța, în comuna Țigănesci, plasa Bârlad-Nicoresci, județul Teeuciu. D. lordache Ghizureanu, în comuna Co- rodu, plasa Bârlad-Nicoresci, județul Teeuciu. D. Panteli Uța, în comuna Torcesci, plasa Bârlad-Nicoresci, județul Teeuciu. D. lân I. Mereuța, în comuna Gohor, plasa Zeletinu, județul Teeuciu. D. Gheorghe Tufescu, în comuna Corbița, plasa Zeletinu, județul Teeuciu. D. Dumitrache Vrânceanu, în comuna Crăesci, plasa Zeletinu, județul Tecuciti. D. Gheorghe P. Bălan, în comuna Sta- nisesci, plasa Zeletinu, județul Teeuciu. D. lân Nicolau, în comuna Stanisesci, plasa Zeletinu, județul Tecuciti. D. lân Stănescu, în comuna Roșiori-de- Vede, plasa Târgu, județul Teleorman. D. Oprea P. Vasiliu, în comuna Roșiori- de-Vede, plasa Târgu, județul Teleorman. D. Radu Rădulescu, în comuna Roșiori- de-Vede, plasa Târgu, județul Teleorman. D. Grigore Șerbănescu, în comuna Ale- xandria, plasa Marginea, județul Teleorman. D. Ion Pițu, în comuna Zimnicea, plasa Călmățuiu-Marginea, județul Teleorman. D-na Păuna Stan Giobanu, în comuna Cervenia, plasa Marginea, județul Teleorman. D. Nicolae Firică, în comuna Vodă-Ca- rol, plasa Călmățuiu-Marginea, județul Te- leorman. D. G. lonescu, în comuna Popesci-Palan- ga, plasa Teleorman, județul Teleorman. D. Nae N. Popescu, în comuna Stoborăsci, plasa Teleorman, județul Teleorman. D. Marin T. Sâre, în comuna Bălăci, plasa Teleorman, județul Teleorman. D. Dimitrie Ilie Lalu, în comuna Zimnicea, strada Smârdan, plasa Marginea, județul Te- leorman. D-na Păunica Neagu Viișoreanu, în jude- țul Teleorman. D. I. D. Eliescu, în comuna T.-Măgurele, strada Independințel, județul Teleorman. D. Nae Paraschivan Petre, în comuna T.-Măgurele, județul Teleorman. D. Miltiadi Singuriadis, în comuna Ca- sapkioi, plasa Babadag, județul Tulcea. D. Ștefan Busdugan, în cătunul Banca, comuna Banca, plasa Târgu, județul Tutova. D. Hristodor Nacu, în cătunul Fichitesci, comuna Coroesci, plasa Pereschiv, județul Tutova. D-na Ecaterina Iliescu, în comuna Bâr- lad, strada Dragoș No. 930, județul Tutova. D. lorgu Nicolau, în comuna Bârlad, des- părțirea I, calea Tutovel No. 619, județul Tutova. D. Gheorghe Botez, în comuna Bârlad, despărțirea I, strada Tutovel No. 350, jude- țul Tutova. D. Nicu Luche, în cătunul Mâra-Dom- nâscă, comuna Valea-Rea, plasa Mi^locu, ju- dețul Vasluiu. D. Onică V. Nouă, în strada Traian, ju- dețul Vâlcea. D. Voicu Ion Apostol, în comuna Giurgiu, bulevardul Calei Ferate No. 114, județul Vlașca. D. Ion Manicatidi, în comuna Giurgiu, strada Bucuresci No. 44, județul Vlașca. D-na Margareta A. Zaharof, în comuna Giurgiu, județul Vlașca. 3892 PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 15 Septembre Luni, 14 ale corentei, M. S. Re- gele, însoțit de D-nii miniștri Carp și Olănescu și de adjutantul de ser- viciu, a mers în trăsură la Predeal spre a priimi pe A. S. R. Principele Ferdinand, care se reîntorcea de la Coburg, unde petrecuse 3 septemâni pe lângă Augusta Sa Logodnică A. 8. R. Principesa Maria de Marea-Bri- tanie. Trenul sosind la orele 4¹/₂, M. S. Regele îmbrățișă în modul cel mai călduros pe Alteța Sa Regală și, dupe ce Se întreținu cât-va timp cu D-nii miniștri cari ’L însoțise, precum și cu personele presinte, Se urcă în trăsură cu Alteța Sa Regală și Se reîntorse la Castei la orele 6. In cursul celor 2 săptămâni tre- cute, toți D-nii miniștri cari aii lu- crat cu M. S. Regele au fost poftiți și la masa regală, la care au avut onorea a lua parte și următorele persone: Exc. Sa D. de Biilow, ministru plenipotențiar al Germa- niei; D. Gheorghe Filipescu, senator; Exc. Sa D. Comite Goluchowski, ministru plenipotențiar al Austro- Ungariei; Principele Dimitrie Ghica, fost președinte de consiliu; D. Scar- lat C. Vârnav, deputat; D. Șuțu, primarul comunei Slobozia; D. Gal- leron, architect; D. I. Kalinderu, ad- ministratorul domeniului Coronei; D. general Catargi; D. Pake-Pro- topopescu, fost primar al Capitalei; D. Dr. Zoe, medic de regiment; Exc. Sa D. de Weede, ministru reședințe al Țărilor-de-Jos; D. Hardinge, în- sărcinatul de afaceri al Engliterel; D. căpitan Comite Marenzi, atașat militar al Austro-Ungariei; D. că- pitan Mdller, atașat militar al Ger- maniei; D. Dr. Drăghescu, profesor la facultate; D. Boiarolu, inginer; D. A. Boiarolu, inginer silvic; D. Grigore Triandafîl, primar al Capi- talei; D. general Cernat; D. Dr.Fo- tino, inspector general; D. Ștefan Bellu, fost deputat; D. Dr. Gau- cher, agregat la facultatea din Pa- ris; D. Tocilescu, senator; D. Vitzu, profesor de Universitate; D. colonel Sallmen, comandantul pieței Bucu- resci ; D. Emil Costinescu, director MONITORUL OFICIAL la Banca Națională; I. P. S. S. Mitro- politul Primat; P. S. S, Episcopul de Argeș; InocentiePloesceanul, vicarul Sântei Mitropolii; Archimandritul Georgescu, profesor la facultatea de theologie; Archimandritul Nifon, starețul monastirei Sinaia; Protoie- reul județului Prahova, Pârvulescu; D-nii Erbiceanu și Cornoiu, profesori de theologie; D. Emanoil Grădiștea- nu, președinte al înaltei curți de compturi; D. Dr. Teodori, inspector general; D. colonel Rasty, prefectul poliției Capitalei; D. G. Benger, consul general al României la Stut- gardt; D. Dr. Petrini-Galatzi, pro- fesor de facultate ; D. maior Cocea, comandantul batalionului I vână- tori; D. C. Stăncescu, profesor, membru al comitetului teatrului; D. Ion Barbovescu, secretar al con- sulatului român din Berlin, și alții. Exc. Sa D. de Fonton, ministru ple- nipotențiar al Rusiei, întorcându-se din con- gediu, a reluat direcțiunea Legațiunel im- periale. Discursul D-luT M. Suțu, procuror la curtea de apel din Iași, ținut cu ocasiunea deschidere! anului judecătoresc 1892—1893. Domnule prim-președinte, Domnilor magistrați, La deschiderea acestui nou an judecăto- resc, aducându-vă urările mele de hună so- sire, nu mâ pot apăra de un sentiment peni- bil când, aruncându’mi privirea în glurul meu, nu mal văd printre D-vostre pe regretatul nostru coleg Neculai Berzu, pe care un sfâr- șit prematur ’l a răpit din mijlocul nostru în totă puterea vârstei. Fără înduoială disparițiunea acestui dis- tins magistrat constitue pentru curte o per- dere simțitdre și lasă în sînul el un gol greu de împlinit. Pătrundere de spirit, cunoscință deplină a legei, integritate de caracter, activitate și iu- bire de muncă, tote aceste însușiri, fie na- turale, fie câștigate prin practica țlilnică sau dictate de consciința datoriei, le aducea Berzu în serviciul justiției. De și aprope de cinci-^eci ani, de și pre- ședinte de secție, sau, mai bine picând, toc- mai pentru că ocupa acâstă înaltă funcțiune, lucra neîncetat, gelos de a lua în sarcina sa redactarea decisiunilor celor mai însemnate și mai grele. In penal, aspru cu criminalii perverși, blând cu acei ce păcătuiau pentru prima âră, nu lipsea nici odată de a le arăta calea rătăcită ce o apucau și a’l îndemna spre bine, intere- sându-se mai cu sâmă de locuitorii săteni a căror sortă trebue, în adevăr, să preocupe nu 16 Septembre 1892 numai pe bărbații noștri de Stat, dar pe tot ro- mânul ce ’și iubesce țâra și doresce propăși- rea ei. In civil, exemina cestiunile sub tote fasele lor, aprofunda punctele de drept, discuta cu tărie controversele, și soluțiunile ce le adopta, cu unanimitatea sau majoritatea secțiune! ce o presida, erați mai tot-d’a-una confirmate de înalta curte de casație. Hotărîrile lui pot servi de model prin ex- punerea clară, discuțiunea metodică, argu- mentarea strînsă și puternică ce le caracte- risă. Neculai Berzu lasă un frumos exemplu în urmă’I. Studiu și muncă la tote treptele ierarchie! judecătoresci, iată învățământul ce trebue să’l reținem din cariera magistratului ale cărui merite am căutat să le schițez în câte-va trăsuri generale. In adevăr, D-lor, studiul dreptului nu are limite și nu vom putea nici odată întinde în- destul cunoscințele nostre în domeniul atât de vast al acestei sciințe. La fie-care pas întâmpinăm veri un punct obscur de elucidat, veri o controversă de re- solvit. De câte ori nu suntem ținuți să re- curgem până la isvorele dreptului pentru a găsi în ele principiile menite a ne dirige și a ne conduce la adevărata interpretare a texte- lor actuale. Apoi filosofia dreptului, și mai cu sâmă fi- losofia dreptului penal care trage deducțiu- nile sale din studiul adânc al naturei ome- nesci, ridică probleme atât de grave în cât nu ne putem desinteresa cu desâvîrșire de a- câstă ramură a sciinței. Asemenea probleme sunt, de sigur, mai mult de domeniul legiuitorului căruia sin- gur aparține transformarea legilor naturale în legi positive. Totuși nouile teorii de drept penal, de curând apărute în lumea sciințifică, sunt de natură a atrage osebita ndstră aten- țiune. Cestiunea responsabilitățel, care a provo- cat în timpurile din urmă discuțiunl viul în- tre scola nouă italiană și învățații francesî sau germani cari o combat, acâstă cestiune ne atinge de aprope. Căci dacă judecătorului corecțional ’i este oprit de a admite alte mo- tive de scusă saii neculpabilitate de cât acele anume prevăzute de lege, juridicțiunea jura- ților, care pronunță asupra infracțiunilor ce- lor mai grave și înaintea cărei, prin urmare, cestiunea presintă cea mai mare însemnă- tate, este suverană în verdictele sale. Or, precum seim cu toții, juratul este lesne accesibil dubiului. Teoria neresponsa- bilităței, întemeiată pe pretinse cause fisiolo- gice saii patologice, este de natură a’l seduce, a’l turbura consciința, a’l sdruncina convic- țiunile, și, în confusiunea controverselor sciințifice, nedestoinic a discernă adevărul, juratul va admite neculpabilitatea saii va abusa de circumstanțele ușurătore. Iată pericolul, slăbirea represiune! și, ca consecință fatală, sporirea criminalitățel. Bine înțeles, scdla nouă formulâză un sis- tem întreg de apărare și conservațiune socială. Până la introducerea însă a unor asemenea re- forme, dacă este ca legislațiunea penală să se MONITORUL OFICIAL 3893 16 Septembre 1892 modifice verl-o-dată dupe principiile acestei scoli, până atunci^ ^ic, ea ’șl urmâză calea înainte, înmulțind publicațiunile sale, câști- gând noui aderenți; iar ideile novatorilor, pă- trunzând în pretoriul justiției, conduc la fu- nestul resultat ce ’l am semnalat. In cât ne privesce, nouile teorii n’au apă- rut încă, pe cât sciu, înaintea instanțelor nostre penale. Totuși, mâ aștept ca baroul nostru, înzestrat cu o intelegință și un talent în adevăr remarcabile, să începă curând a se inspira de lecțiunile doctrinei italiane și a invoca conclusiunile ei în. apărarea căușelor criminale. ’Mi am propus deci, D-lor magistrați, cu ocasiunea solemnităței de astăzi, să vâ între- țin câte-va momente despre acestă mișcare sciințifică care ne interesăză 'din tote punc- tele de vedere, sperând că un asemenea stu- diu, cât de modest să fie, nu va părea neo- portun, nici absolut fără folos. Acum cinci ani, în discursul de deschi- dere asupra respmsabilităței dupe legea penală, rostit de representantul parchetului general al acestei onorate curți, s’a vorbit și de începuturile scolei italiane, așa numită de antropologie criminală, ai cărei represen- tanți principali sunt D. Lombroso, profesor de medicină legală la universitatea din Turin și fundator al scdlei, D. Ferri, profesor de drept penal la universitatea din Roma, și D. Garofalo, vice-președinte al tribunalului ci- vil din Neapole. In scrierile de căpetenie ale acestor trei apostoli al scolei positiviste: l’uomo delin- quente, nuovi orizzonti di diritto penale și criminologia, găsim expunerea completă a. doctrinei, principiile ei fundamentale și re- formele propuse pentru punerea lor în apli- cațiune. Scola nouă a avut și congresele sale inter- naționale. Primul congres s’a întrunit la Roma în anul 1885, cel al duoilea la Paris în 1889. Acest din urmă, ținut sub preșe- dința a însuși ministrului de justiție, a stră- lucit prin marele numâr al învățaților din totă Europa cari au participat la lucrările lui și prin discuțiunile aprofundate la cari a dat loc. Un al treilea congres s’a întrunit în acest an la Bruxel, dar nu cunâscem încă re- sultatul desbaterilor ce s’au produs în sî- nul lui. Discipolii scdlei diferă, precum vom vedea, asupra mițlldcelor de a’și ajunge scopul; sunt însă de acord asupra punctului capital, stâr- pirea doctrinei admisă în lumea întrâgă, dupe care responsabilitatea penală se râzemă pe voința liberă a delicuentului. „Principiul esențial alordinel morale, țlice Ferri, vorbind despre imputabilitate, este negațiunea liberului arbitru, dupe cum se stabilesce de noua doctrină." Precum vedeți, nu mai este vorba de ex- cepțiunile ce se pot aduce la responsabilita- tea morală; asemenea excepțiuni ar confirma principiul și principiul e învechit. Omul nu este liber; influența organismului, a confor- mațiunei fisice, a ereditățel, a atavismului, a instinctelor și a disposițiunilor psihice, iată căușele determinante ale acțiunilor sale. Și când, din întâmplare, comite veri o faptă denumită delict sau crimă dupe vechea mo- rală și dupe lege, se supune orbesce la nisce impulsiuni neresistibile. lâtă principiul adevărat și în afară de ori-ce discuțiune. In ultima ședință a congresului din Roma, unul din membri ridicase glasul în favorea libertăței. Acâstă cutesanță ’I a- trase următorul răspuns disprețuitor din partea profesorului Moleschott: „Preopinen- tul ne spune că se simte liber; declarațiunea sa are aceeași valore ca și cum ar țlice: sâ- rele se ridică, căci văd acâsta. Pentru mine cestiunea e deslegată și este basa lucrărilor nostre. “ Cu tote acestea, de ore-ce întrâga ordine morală și socială se întemeiază încă pretutin- deni pe acâstă pretinsă himeră a libertăței omenesc!, cată să examinăm în ce mod se procede la înlocuirea ei. Punctul de plecare al scolei antropolo- gice este recunoscerea și stabilirea unui tip criminal pe base sciințifice. Criminalul născut, a cărui existență este neînduoiâsă pentru Lombroso și adepțil Iui, presintă nu numai instinctele, dar și organisațiunea fisio- logică a omului primitiv. L’uomo delinquente a celebrului profesor conține studiul complet al omului criminal din punctul de vedere fi- sic, moral și intelectual; iar unul din mem- brii congresului din Roma declară ca tipul este definitiv câștigat sciinței. 6re așa să fie? Să cercetăm. înainte de tote s’a imputat antropologiei criminale că voiesce să reînvie sistemul lui Gali întinerit prin teoriile darvinismului. Se scie că doctrina faimosului frenelog, care a mișcat opinia publică pe la începutul secolu- lui, a că^ut repede în discredit. Instinctele și facultățile intelectuale pot avea fie-care se- diul lor în veri o parte a creierului; cranio- scopia însă este neputinciâsă a le recunâsce, de 6re-ce ridicăturiie sau crestăturile circon- voluțiunilor cerebrale nu se manifestă pe cra- niul extern prin neegalitățî corespun^âtore. Scola nouă nu se pâte apăra pe deplin de acâstă imputare, de vreme ce se întemeiază în clasificarea criminalilor mai cu sâmă pe nisce semne privitore la forma și mărimea craniu- lui, precum diametrul vertical sau transver- sal al capului, îngustimea franței, pronun- țarea curbei occipitale și alte de asemenea natură. Adversarii scolei invocă apoi, cu drept cu- vânt, nesuficiența observațiunilor antropolo- gice, necertitudinea resultatului lor și con- tradicțiunile experimentatorilor. In acâstă privință este de notat mai ântâiu că dupe ce, în primele sale studii, Lombroso stabilesce anomaliile tipului criminal, pre- cum proeminența arcadelor sprincenelor, tur- tirea fruntei, grosimea fălcei, asimetria sau oblicuitatea obrazului, lungimea obrazului, nesensibilitatea tactică, a mbidextrismul, adică îndemânarea a se servi cu ambele mâni, însuși Lombroso se vede silit să recunoscă mai târ- Ziu că nu există un singur tip criminal, ei mai multe, al hoțului, al ucigașului sau altor făcâtorl de rele. La obiecțiunea că, pe de o parte, sunt cri- minali cu conformațiune perfectă a craniului și fisionomie regulară; că, pe de altă, unele caractere ale tipului se pot observa și la omeni onești, Lombroso răspunde că cel d’ân- tâiu trebue considerați ca nisce excepțiunl la re'gula generală, iar în privința celor din ur- mă că nu existența unora din caractere ale tipului isolate, ci împreunarea tutulor denotă tendința criminală. Ferri adaogă că âmenii onești, cari pre- sintă particularitățile fisiologice ale crimina- lilor, sunt, pâte, în fundul lor, nisce hoți sau ucigași. Căci onestitatea nu exclude anorma- litatea; la indivizii din clasele superiâre in- stinctele criminale pot fi înfrânate prin influ- ența mediului, puterea, bogăția, târna opiniu- nei publice. Dar atunci ne întrebăm ce devine negațiu- nea liberului arbitru. Dacă anomaliile fisio- logice nu conduc fatalmente la crimă, dacă âre cât de strimtă ’mi ar fi fruntea sau bra- țele lungi, pot, sub impulsiunea unor influențe exteriâre, stăpâni pornirile mele râutăciâse, atunci cum să atribuim totul la jocul orb al forțelor naturale și să negăm libertatea ? Ori cum ar fi, Lombroso mărturisesce că n’a găsit tipul completai criminalului născut de cât în proporțiune de 40 °/₀. Asemenea conclusiune micșoreză în mod simțitor valârea tipului. Discipulii Iui Lombroso au studiat, la rân- dul lor, multe cranii de criminali fără să pâtă ajunge la resultate mal precise de cât învă- țătorul lor. S’au făcut observațiuni curiâse asupra formei și scobirel nasului, asupra s găvănă- turei urechel, asupra gropițelor occipitale. S’au stabilit categorii de deJicuenți dupe na- tura acestor diverse caractere fisice. S’a ^is că ucigașul este brahicefal, hoțul dolihocefal, adică cu capul scurt sau lung; că cel d’ântâiu are nasul îacârligat, cel din urmă cu vârful ridicat în sus. Și atunci s’a ivit întrebarea cum se explică că mare parte din criminali încep cu furtul și sfârșesc cu asasinatul. Ore hoțul ’șl schimbă nasul când se face ucigaș ? Asupra capacităței craniane și greutățel creierului nu numai că nu ni se pre- sintă conclusiunl categorice, dar, ce este mal grav, antropologiștii cad în contradicțiuni atât între el cât și cu fundatorul scâlel. Aceleași contradicțiuni le întâmpinăm și în privința staturei, a greutățel corpului, a lungimel brațului. Criminalul în genere este înalt și greu dupe Lombroso; unul din adepțil lui constată contrariul. Ucigașul, dupe Lom- broso, are brațul lung; dupe Ferri, când lung, când scurt, dupe cum este originar din cutare sau cutare parte a Italiei. Fără a ne întinde mai mult asupra acestor divergințl, este permis, cred, să conchidem din resultatele contradictorie ale statisticei antropologice că, în starea actuală a sciinței, cestiunea este departe de a fi elucidată și că n’a sosit încă momentul de a materialisa no- țiunea omului criminal în câte-va forme și câte-va mâsuri. Kleper a putus ^ice: scire est mensurare, dar acest adagiu, adevărat în astronomie, este neîndestulător pentru stu- 3894 MONITORUL OFICIAL diul ce ne preocupă. Nimeni nu contestă po- sibilitatea existenței unei legături între ten- dințele caracterului și ore-cari anomalii în conformațiunea craniului sau anatomia cree- rulul. Determinarea însă a unul tip crimi- nal pe base fisiologice pare a fi o încer- care nerealisabilă. Crima este o respânteie unde se încrucișâză căi interne plecând din puncte atât de diverse: ambițiunea, mândria, egoismul, lenevirea, desfrânarea, jocul, beția; tdte aceste pasiuni sau vițiuri când stăpâ- nesc pe om, ele pot împinge la fapte crimi- nale. Este ilusoriu de a căuta localisarea fi- siologică a crimei întru cât însuși sediul ce- rebral al propensiunilor criminale ne este încă necunoscut și întru cât, în tot cașul, craniologia n’ar fi în stare să Ie recunâscă prin examenul exterior, precum am arătat mal înainte. Credem deci că nimic nu este mai puțin probat de cât existența pretinsului tip cri- minal, unic sati multiplu, al scolei positi- viste, și că neresponsabilitea așa Zișilor cri- minali născuțl este o doctrină lipsită de fundamente în adevăr sciințifîce. Antropologiștil, simțind slăbiciunea siste- mului lor, caută a’l sprijini cu teoria ere- dităței. Dânșii, propunându'șl distrugerea principiului responsabilităței morale, le este » indiferentă calea prin care ’și vor ajunge scopuK Dacă teoria eredităței e de natură a’l ajuta în stabilirea nouilor principii, se vor rezema pe ea pentru a dărîma vechiul edi- fici ti penal. Să vedem dacă ati isbutit. Influența eredităței este în deobște cunos- cută. Experiența dovedesce că există maladii susceptibile de a fi transmise pe acâstă cale. De aici vor să deducă antropologiștil că și aplicarea la crimă este de origină ereditară. Dar, mai ântâiu, transmisiunea afecțiunilor ereditare nu este fatală, neevitabilă. Boia pă- rintelui nu lovesce necesarmente pe fiu; co- pilul se pâte bucura de constituțiunea sănă- tâsă a celui-alt soț, căci trebue să admitem atât influența favorabilă cât și aceea defavo- rabilă a eredităței. Apoi ceea ce transmite de la părinte la fiii nu este însăși starea morbidă, ci numai o aptitudine în reproducerea el. Și asemenea predisposițiune pdte fi încă combătută prin miZlâce materiale, micșorată sau chiar ni- micită. Dacă aceste considerațiunl sunt adevărate în ordinea fisică, cu cât mal mult se impun ele în ordinea morală. Am întreba, mal înainte de tdte, dacă inte- ligența, cugetarea, voința, aceste lucruri ne- tangibile, pot fi supuse la aceleași regule ca fenomenele pur fisiologice. Antropologiștil însă nu priimesc discuțiunea pe acest teren. Ferri declară că trebue înlăturate necertitu- dinile metafisicel, că psihologia nu este de cât o ramură a fisiologiel și evoluțiunea psi- ho-morală un mod al evoluțiunel fisiologice. Fie; dar cum se stabilesce transmisiunea tendințelor criminale ? Când, prin calea ge- nerațiunei, însăși caracterele patologice nu se transmit în mod fatal, precum am țlis, pe ce basă s’ar susține transmisiunea neapărată a ; pornirilor psihice? Apoi, manifestându-se a- semenea predisposițiune morală, n’ar putea fi și ea contrazisă, dominată și învinsă prin influențele mediului social ? Dacă și asupra acestui punct se face apel la statistică, se constată că resultatul obser- vațiunel nu confirmă teoria antropologică. Criminalii ce se trag din părinți fost con- damnați sunt pretutindeni în minoritate, iar acel născuțl din părinți onești formăză o ma- joritate de aprâpe duoă treimi. Și încă ar tre- bui să se dovedăscă că infracțiunile celor ântâiu se explică numai prin ereditate. Cre- dem că tocmai contrariul ar fi ușor de de- monstrat. Ereditatea directă neexplicând în mod sa- tisfăcător transmisiunea propensiunilor cri- minale, învățătorii sciințel positiviste o înlo- cuiesc cu teoria eredităței întrerupte. Aseme- nea întrerupere pdte avea loc în cursul mal multor generațiuni, apoi caracterul strămo- șului se observă identic la coborîtorul în- depărtat. Acesta este atavismul omenesc; căci exi- stă, precum vom vedea îndată, și un atavism preomenesc. Iată deschis câmpul fără limite al înrîuri- rei ereditare. Căci unde să ne oprim? Va fi de ajuns ca apărarea, urcându-se destul de departe, să descopere veri o influență strămo- șăseă care să fi exercitat pretinsa sa putere nefastă și neînduplecăciâsă asupra descenden- tului criminal pentru a descărca pe acest din urmă de veri ce răspundere. S’aii vă(,lut exemple de reaparițiune a cri- mei în aceeași familie dupe un număr âre- care de generațiuni; pe fapte însă atât de rare nu se fondăză o doctrină. Dar scâla nouă nu se mulțumesce cu în- rîurirea ascendenților noștri civiiisați; ea ne reîntârce la moravurile omului sălbatic. Crima, scrie Lombroso, nu este excepțiu- ne la sălbatici, ci regulă aprâpe generală. Și învățatul profesor studiază din acest punct de vedere o sumă de obiceiuri barbare observate la diferite popâre sălbatice astăZl cunoscute. Apoi explică că delicuențil născuți formeză un neam a parte, degenerat prin atavism și presintând nesensibilitatea morală și instinc- tele sălbaticului, între altele mania limba- giului numit argat și obiceiul tatuagiului. S’a constatat însă că limbagiul corupt al făcătorilor de rele nu amintesce întru nimic puținul ce se cunâsce din limbele sălbatice. Aceste din urmă au un caracter copilăresc și poetic tot-o-dată, care lipsesce cu desăvîrșire celui ântâiu; iar tatuagiul ascuns, grosolan și obscen al criminalilor nu se asâmănă cât de puțin cu arabescurile expresive cari acoperă obrazul sălbatecului spre a’J împodobi sau a înspăimânta pe dușman. De altmintrelea, tatu- agiul se explică prin contactul accidental din- tre triburi barbare, marinari și galerianl. Adaog că nu pretutindeni se observă la ocnași asemenea particularități. La noi, de exemplu, sunt necunoscute, de unde reiese că ele nu se pot considera ca nisce aplecări fi- rescl cari ar proba asemănarea criminalului cu omul sălbatic. 16 Septembre 1892 In cât privesce obiceiurile neumane ale sălbaticilor, ele sedatoresc în mare parte su- perstițiunei sau unor credințe religiâse ab- surde, fără a avea veri un caracter de crimi- nalitate din punctul de vedere al intențiunel. De alt-fel sălbaticul nu e lipsit cu desăvîrșire de simțul moral; însuși Darvin a constatat la unele populațiuni sălbatice exemple. de compătimire și devotament. Apoi, dacă ne urcăm în trecut, datele isto- riei cam împedică pe teoricianii regresiunel atavice, căci istoria nu depinge pe strămoșii noștri, primii locuitori al Europei, ca nisce turme de dobitâce nesimțitâre, jefuind și o- morînd fără consciința delictului. Nu vă urcați destul de sus, replică scâla । nouă. Și un adept al el ferbinte, doctorul Co- lajanni, desvolă tesa cu multă energie în sociologia sa criminală. Nici o concesiune asupra acestui punct. Criminalul nu este nu- mai un întârZietor în mersul armatei civili- sațiunei; el este un neosălbatic, un neobar- bar. Pentru a ’I găsi originea trebue să recur- gem la adevărate sondagiurl archeologice, să cercetăm pe omul preistoric, pe omul se- colului de piatră, și dacă cum-va paleontolo- gia n’ar confirma încă asimilarea, ei bine, vom merge până la antropoizi. Iată atavismul preomenesc, reZemat pe teoria transformismulul darvinian. Trebue să notăm în acâstă privință deose- birea de vedere dintre învățător și discipol. Pe când Lombroso se întemeiază mal mult pe atavismul fîsic, admițând tipul criminal despre care am vorbit, Colajanni nu se spri- jină de cât pe atavismul moral, strămutând ast-fel basa primitivă a antropologiei crimi- nale, de âre-ce cu teoria atavismului moral cestiunea fisiologică perde veri ce importanță. Aici este loc să reproducem și tesa neaștep- tată susținuță la congresul din Roma de că- tre profesorul doctor Albrecht din Hamburg. Dupe numitul, este o erâre de a crede că ne coborîm din maimuțe, căci noi înșine suntem maimuțe, și încă, din punctul de vedere morfologie, fiind-că unghiul orbi- tal al omului e mai mare de cât al mai- muței, suntem nisce maimuțe de o spe- cie inferiâră, pe care o numesce simia- homo. Densul susține încă că omul cri- minal, departe de a fi anormal, este din contră o ființă normală, pe când omul onest este tocmai .ființa anormală. In adevăr, Zice D. Albrecht, tote organismele în natură dis- trug, pradă, omâră în propriul și exclusivul lor folos, fără a se îngriji dacă acțiunea lor este sau nu prejudiciabilă celor-alte organis- me cari le încongiâră. Gând âmenil s’au ho- tărît a nu mal trăi singuratici și a forma un । Stat, atunci s’au văZut constrînșl la respec- tul drepturilor reciproce. Ast-fel că acei cari s’au supus la acâstă constrîogere, adică âme- nii onești, au devenit anormali; iar acei cari au continuat ca și mal înainte a jefui și omorî, adică criminalii, au rămas omeni nor- mali. Și, lucru ciudat, acești din urmă se pedepsesc pentru că nu se lasă a fi anorma- lisați. I Trebue să recunâscem că teza D-lui Al- MONITORUL OFICIAL 16 Septembre 1892 bțecht a părut prea paradoxală și n’a găsit apărători în sînul congresului. Pote că membrii congresului ’și au a- mintit obiceiurile patriarchale ale maimuțelor cari trăesc ca nisce burghezi, părinții și co- pii împreună, precum și exemplele de asis- tență mutuală și abnegațiunea ce s’a observat la societățile simiane. Căci, așa fiind, regre- siunea atavică, dusă până la acești pretinși strămoși ai omului, ar trebui să producă nu crima și imoralitatea, ci, din contra, tote virtuțile domestice. De alt-fel, cum să ne mirăm de straniile conclusiuni la cari ajung partisanii scdlel noul când fondatorul el, în primul capitol al operei sale, studiând embriologia crimei, gă- sesce în viâța animalelor echivalente ale crimei și ale pedepsei, găsesce chiar la plante echivalentul crimei, explicând că plantele iu- sectivore săvîrșesc adevărate omoruri asupra insectelor. Cine nu vede că sciință nouă, confundân- du-se în asemenea adâncimi, merge din ipo- tese în ipotese, negăsind nici o basă solidă pe care să se pdtă rezema. Credem că ast-fel de teorii n’au nevoe de a fi combătute. Sunt, de sigur, ingeniose; nu este însă cu putință de a clădi pe ele un ce sistematic. Totuși dpctorina este pericolosă și para- doxele ei de natură a turbura spiritele. Se aruncă în circulațiune, în limbagiul juridic, acest cuvănt de atavism, fără a ’i se deter- mina scopul și valorea exactă. Atavismul se invocă ca un al duoilea păcat strămoșesc îm- potriva căruia veri ce luptă este imposibilă. Imoralitate fatală și nerăspundere fără limite, iată consecințele doctrinei atavismului. Premise fără temeiu, conclusiuni neadmi- sibile. Ceea ce face atât de anevoiosă ridicarea □oului edificiu penal și constitue tot-odată slăbiciunea lui este lipsa unul fondament stabil și neschimbător. Am vă^ut până acum pe antropologiștl încercându-se a ’șl sprijini doctrina pe teoria tipului criminal, pe eredi- tate și atavism. Dânșii modifică încă odată basele sistemului, combinând teoriile ante- ridre cu aceea a nebuniei. Sciință nouă a descoperit o stare mentală particulară, nebunia morală, care se deosi- besce de nebunia obicinuită prin aceea că ne- bunul moral sau psihopat (căci s’a găsit și denumirea potrivită) raționâză acțiunile sale, se gândesce însă numai la ceea ce ’I convine, și, fiind lipsit de veri ce noțiune morală, merge până la crimă pentru a ’și satisface poftele. El trebuesce internat într’un asii special, unde ’i se va aplica tratamentul po- trivit cu starea sa mentală. „Dorim să sosâscă cât mal curând,—se ci- tesce în raportul unui membru al congresu- lui din Roma,—momentulcând triumful me- todei experimentale va ridica din închisori pe delicuențil de nascere pentru a ’I încre- dința clinicelor criminaliste. “ Consecință forte naturală : dacă se con- fundă nebunia cu criminalitatea, nu rămâne de cât să se închidă temnițele, înlocuindu-se cu spitale. Este adevărat că Ferri distinge pe deli- cuenții nebuni de cel-alți delicuențl, pe cari ’I împarte în delicuențl de nascere sati in- stinctivi, delicuențl de pasiune, delicuențl de obiceiu și de ocasiune', clasificare care se reduce, în definitiv, la delicuențil de obi- ceiil și delicuențil de ocasiune, căci aceste duoă din urmă categorii coprind necesar- mente și pe cele-alte. Dar este cu putință a deosebi cu preci- siune pe delicuențil de obiceiu și cel de oca- siune ? Ocasiunea fiind punctul de plecare firesc al obiceiului, ne întrebăm când reite- rarea delictului de ocasiune îl va transforma în delict de obiceiu și unde va fi limita? Gât pentru Lombroso, fără a face tote acestedistincțiuni, dânsulgăsesce, din contra, o analogie perfectă între nebunul moral și delicuentul născut. Tesele însă sunt contra- dictorii, căci nebunia este un product al ci- vilisațiunel, aprope necunoscut, dupe cum se constată, populațiunilor sălbatice. Dacă criminalul nativ este un sălbatic, precum s’a ^is, nu este un nebun, și dacă este un nebun, nu este un sălbatic. Pentru a resolvi dificultatea, Lombroso o încurcă încă mal mult, căutând ultima expli- cațiune a criminalitățel în epilepsie. Acăsta este fasa din urmă a doctrinei lom- brosiane. Nebunia morală și criminalitatea î născută au o sorginte comună : epilepsia, și sunt, prin urmare, atât una cât și alta, nisce stări epileptoide. Lombroso a observat la deținuți tote ca- racterele epilepticilor: disimulațiunea, lașita- tea, obscenitatea, iritabilitatea instantanee, grafomania, megalomania, și conchide de aci că tot criminalul are temperamentul epi- leptic. Mal ântâiu, dacă prin cuvântul de epilep- sie înțelegem acea nevrosă convulsivă care se numesce ast-fel atât în medicină cât și în limbagiul comun, afirmațiunea lui Lombroso este evident gratuită. Epilepsia, de sigur, duce adese-orl la crimă; de aci însă nu reiese că tot criminalul are temperamentul epi- leptic. Totuși Lombroso insistă susținând că există o stare morbidă care, fără a se manifesta prin veri o alterare fisică, provocă turburări intelectuale, halucinațiunl, impulsiunl su- bite. Aceste fenomene ar fi epileptice, iar epi- lepsia, în asemenea cașuri, ar fi ascunsă, neaparentă. iată un nou teren eminamente favorabil partisanilor neresponsabilitățel. Este însă evident că dacă față chiar cu epilepsia manifestă orl-ce conclusiune formu- lată a priori este neadmisibilă, rămânând a se deduce, în fie-care cas, gradul de răspun- dere al delicuentulul, dupe forma și intensi- tatea maladiei, cu atât mal puțin se pdte admite iresponsabilitatea ca o regulă ge- nerală când e vorba de o stare presupusă numai epileptică. . Fără înduoială, în rî vna sa de a găsi o strînsă legătură între diversele forme ale criminali- tățel, Lombroso a emis aici o judecată preci- pitată. Apoi, în tendința sa de generalisare, acest învățat observă că, din punctul de ve- _________________3895 dere psichologic, atât epilepticii cât și crimi- nalii născuțl presintă o divergință intelec- tuală enormă care merge de la geniiî până la imbecilitate, ast-fel că geniul nu e de cât o varietate a epilepsiei, și Mahomet, Napoleon, Gasar, Petrarca, Moliere, am putea adăoga Ștefan cel Mare și Alexandri, au aceeași ori- gină epileptică ca și clientela obicinuită a temnițelor și ocnelor. Gând ajungem la conclusiuni atât de extra- vagante, veri ce refutare devine superfluă. Totuși nu ne putem opri de a observa și în privința epilepsiei dificultatea de a conci- lia acâstă teorie cu tesa regresiune! atavice. Gum se stabilesce că strămoșii noștri,istorici sau preistorici, erai! nisce epileptici saiî aveau în el germenul unei stări epileptoide ? Din contra, pare a se constata că slăbirea fi- siologică a centrurilor nervose, departe de a fi un fenomen de reaparițiune strămoșescă, nu este de cât un efect al vițiurilor și exce- selor civilisațiunel, precum am stanțe agravante. Căci, cu cât un om e mal sărac, cu cât educațiunea sa a fost mal de- fectuâsă, cu cât facultuțile sale intelectuale sunt mal slabe, cu atât e mai pericolos pen- tru societate și deci cu atât mai aspru tre- buesce pedepsit. Iată la ce consecințe revoltătâre ajungem când despărțim răspunderea penală de răs- punderea morală, când suprimăm pe cea din urmă și manținem pe cea d’ântâiu pe temeiul exclusiv al apărărei sociale. I 3§98 D. Ferri, ducând principiul, până la conse- I cințele sale extreme, nu se sfiesce a declara că nebunul criminal însuți este penalmente .responsabil, conclusiune logică din moment ce omenii se pedepsesc nu ca culpabili, ci ca vătămători, dar nu mai puțin monstruâsă. Din același punct de vedere criminologia combate teoria tentativei admisă astăzi de mal tdte legislațiunile penale. Dupe scola italiană, atât tentativa propriu ^isă, cât și crima săvîrșită și neisbutită tre- bue să se pedepsâscă întocmai ca crima în- deplinită. Căci din moment ce se stabilesce intențiunea criminală, pericolul social este același în tote cașurile. Chiar în cașul de- lictului ^is imposibil, când mițllâcele de exe- cutare au fost neîndestulătâre în nesciința agentului, voința perversă fiind manifestă, neexistența faptului este indiferentă pentru aplicarea pedepsei. De sigur că, în teorie pură, nu este nici o deosebire între aceste diferite ipotese în cât privesce pe agent. Dar justiția absolută nu pote fi justiția societăței. Legiuitorul a tre- buit să albă în vedere, pentru determinarea pedepsei, nu numai răul intențional, dar și răul material, acest element final al delictu- lui, măsurând pedâpsă dupe prejudiciul so- cial produs și neprescriând nici o pedăpsă atunci când mi^lâcele întrebuințate fac im- posibilă producerea răului. Sistemul penal al criminologiei italiane este manifestarea evidentă a unei reacțiunl contra îndulcirel sistematice a represiunel. In jumătatea a duoa a secolului al XVIII, opiniunea publică se revolta, cu drept cuvânt, contra atrocitățel pedepselor și reclama în- dulcirea legilor penale. Era epoca unde tor- tura interoga și durerea răspundea. Dar în- dulcirea pedepselor are timpul său, are și li- mitele sale. Ar fi o erore de a crede că sis- temul penal se pote vecinie perfecționa prin slăbirea nemărginită a legilor represive. Gând natura osândei nu mai intimideză pe făcătorii de rele, neapărat că criminalitatea sporesce. Or, se observă astățll pretutindeni înmul- țirea crimelor și delictelor. Nu cum-va socie- tatea a desarmat prea mult și legiuitorii el, din iubire către omenire, au sacrificat intere- sele de căpetenie ale acestei omeniri ? Iată problema ce se impune criminaliștilor și băr- baților de stat, și în resolvirea căreea aceștia vor putea să țină compt de lucrările și lecțiu- nile scolei italiane asupra acestui punct. D. Ferri cere a se preveni crimele și de- lictele prin suprimarea în totul sau în parte a instituțiunilor sau obiceiurilor din cari de- rivă căușele obicinuite ale criminalităței, da- toria legiuitorului fiind de a împuțina ten- tațiunile și ocasiuuile de a se comite infrac- țiuni la legea penală. In acest scop, Ferri pro- pune o serie de reforme în ordinea econo- mică, politică, civilă și administrativă, asupra cărora cadrul restrîns al acestei expuneri nu ne permite să ne întindem. Ne vom mărgini a țlice că dintre aceste reforme forte puține ar fi de natură a influența direct asupra cri- minalitățel. Ast-fel sunt măsurile restrictive relative la învoirea de a purta arme, la câr- piume și debite de băuturi spirtuâse, la jocuri MONITORUL OFICIAL de noroc. Cele-alte n’ar avea de cât o acțiune indirectă și forte îndepărtată. D. Garofalo consideră tote aceste mi£- loce ca nesuficiente și de o eficacitate dubiâsă pentru înfrânarea crimei. Dânsul susține, cu drept cuvânt, că sporirea criminalităței pro- vinș în mare parte din slăbirea generală a re- presiune! la care contribue indulgența obici- nuită a juriului și abusul circumstanțelor u- șurătâre. Am vățlut criticele ce se formulâză în pri- vința instituțiunel juraților. Teoria circum- stanțelor ușurătore nu este mal puțin viu combătută de scola italiană. Se susține că circumstanțele ușurătore se admit de multe ori fără a fi întru nimic jus- tificate. Se aplică chiar în cas de recidivă, per- mițând făcătorilor de rele perverși de a să- vîrși, dupe expiarea fie-cărei pedepse, delicte noul cu atât mai numerose cu cât durata în- chisorei va fi fost mai scurtă. Circumstanțele ușurătore, cari ar trebui să fie excepțiune, au devenit regulă, producând și acest efect de a se aplica crimelor pedepsele edictate pentru delicte, ast-fel că distincțiunea esen- țială dintre aceste duoe categorii de infrac- țiuni nu mai are rațiune de a fi. Aceste observațiuni ar fi, credem, la locul lor și în cât privesce practica nâstră judiciară. Dar abusul circumstanțelor ușurătore nu se pote imputa legei, ci judecătorului care o aplică. Juriul n’are de cât să fie mai energic în apărarea intereselor societăței pe care o represintă. Judecătorul corecțional, aseme- nea, să fie mai riguros în admiterea circum- stanțelor ușurătore și, mai cu sâmă, mai as- pru cu recidiviștii. Perseverarea în delict sau crimă nu constitue numai o agravare a peri- colului social, dar denotă și înrăutățirea mo- rală a delicuentului, ast-fel că principiul de justiție se unesce cu interesul societăței pen- tru a reclama o protecțiune mai eficace a si- guranței publice prin o represiune mai pu- ternică. Cu tote acestea, să nu se crâdă că rigârea pedepsei ar fi îndestulătâre pentru preveni- rea criminalităței și mărginirea recidivei. Certitudinea osândei importă mai mult de cât rigârea el. Să se întărâscă acâstă certitu- dine prin o poliție mai vigilentă în orașe și mai independentă de politică, prin o prive- ghiare activă a drumurilor mari, prin o mai bună alegere a personalului auxiliarilor mi- nisterului public. Iată, pe lângă agravarea pedepselor, mițllâcele prin cari s’ar înfrâna criminalitatea, micșorâudu-se speranța impu- nităței. Suntem, deci, de acord cu D. Garofalo pentru a recundsce că crescerea criminalită- ței provine în parte din slăbirea represiune!. Dar, pe când noi căutăm remediul la acâstă stare de lucruri pe basa răspunderel morale și a proporționărei pedepsei cu delictul, cri- minalogistul italian susține că neeficacitatea represiunel este consecința neevitabilă a aces- tor duoă principii fondamentale ale sistemu- lui nostru penal. Cu teoria circumstanțelor ușurătore și cu pedepsele temporare, țlice Garofalo, nu pote fi represiune energică. Din moment ce culpabilitatea se determină dupe 16 Septembre 1892 gradul de răspundere morală, judecătorul este desarmat și lupta împotriva criminali- tăței devine imposibilă. Așa dar, responsabilitate exclusiv legală și un sistem represiv, întemeiat pe legea de adopțiune la viâță socială, iată conclusiunile definitive ale criminologiei positiviste. Dar cine nu vede pericolul la care scâla nouă expune corpul social prin negarea libe- rului arbitru și suprimarea responsabilităței morale ? Statistica destăinuesce numărul hoților și ucigașilor ; dar câți sunt acei cari, solici- tați de nevoile sau de pasiunile lor, resistă la tentațiunea faptelor rele? Să fie încredin- țați acești din urmă că lupta este imposi- bilă, că tâte actele nâstre supt determinate de natura nâstră fisică; ne putem âre înduoi că criminalitatea va cresce în proporțiuni considerabile ? Puțin importă, vor răspunde novatorii ; criminalitatea va dispare cu eliminarea cri- minalilor ; erârea, însă, trebue combătută cu ori-ce preț. Din moment ce se stabilesce că liberul arbitru este o himeră, trebue ca adevărul să strălucâscă în ochii lumei întregi. De acord dacă tesa ar fi demonstrată ; dar demonstrațiunea este ea făcută? Gu greu ni se va răpi sentimentul pro- priei nâstre libertăți. Nici un sofism din lume nu mă pâte împedica de a simți în mine, înaintea acțiunel, puterea care mă de- termină, într’un sens sau altul, nici de a avea consciință că sunt stăpân pe resoluțiu- nea mea, că o pot continua, opri, relua și îndrepta dupe plac. Nu avem de cât să ne interogăm pe noi înșine pentru a constata asupra nâstră causa concretă a fie-cărul act personal. Experiența de tâte țlilele, de tâte momentele, pune în evidență voința și libertatea omului. De sigur că facultățile nâstre morale sunt în strînsă legătură cu disposițiunile organe- lor, și că forța sad slăbiciunea voinței de- pinde mult de la temperament, precum am observat în cursul acestui mic studiu. Dar, în afară de cașul unde voința este lănțpită de bâlă, acâstă putere internă nu lipsesce ni- mănui. Influențele cari apasă asupra voinței unul om cu mintea sănătâsă nu sunt nici oiată destul de puternice pentru a face din el un criminal fără voe. Tâte preceptele moralei nu sunt pâte Ia nivelul intelectual al tutulor âmenilor ; dar legea positivă nu coprinde de cât o parte fârle elementară a legei morale. A nu fura, a nu comite fals sau escroche- rie, a nu fabrica monedă, a nu da foc, a nu lovi, a nu omorî, sunt datorii atât de ele- mentare în cât observarea lor nu cere o in- teligență și o voință întinse. De aceea nici criminalii nu se înduoesc de răspunderea lor morală. Acest fapt ’l c msta- tăm în fie-care ții la procesele penale. N’am auțlit nici odată pe delicuenți invocând or- ganisațiunea lor fisică sau psihică pentru a declina răspunderea faptului. Unii tăgăduesc cât pot spre a se sustrage de la pedâpsă. Culpabilitatea lor însă, odată MONITORUL OFICIAL 3899 16 Septembre 1892 stabilită, nu contestă legitimitatea osândei, căci se simt răspunzători, înțeleg că pedâpsă este meritată și o priimesc cu resemnare. Și acâstă resemnare nu provine numai din sentimentul că au călcat legea positivă, dar și legea morală. Căci s’au vă^ut criminali denunțându-se ei înșiși pe sine ; alții mer- gând până la sinucidere pentru a scăpa fie remușcărel, fie rușine! și disprețului public. Tote aceste fapte denotă că criminalii au deplină consciință de culpabilitatea lor mo- rală. O altă observațiune, care are și ea impor- tanța sa, este că criminalii nu hrănesc nici o ură, nici un resentiment contra magistratu- lui care a cerut sau care a pronunțat con- damnarea lor. Acest fapt, constatat de noi toți cari inspectăm penitenciarele, este o nouă probă că dânșii recunosc justiția pedepsei. Cu tote acestea, pentru scola nouă, liberul arbitru nu este de cât o ilusiune. Și când li se pune în evidență inichitatea pedepsirel unor omeni nerăspunZătorl mo- ralmente de faptele lor, criminologiștil ne răspund că, dacă suferința impusă este ne- cesară pentru mântuirea societățel, justiția abstractă pâte protesta ; dar acâstă nedrep- tate este neevitabilă. Dreptate nu există în acâstă lume, care nu presintă de cât un spec- tacol neîntrerupt de asemenea inichități. Justiția umană nu pâte de cât imita natura, pronunțând excluderea celor neadaptați la existența socială. Dacă liberul arbitru, atestat prin fapte mal mult de cât prin raționamente, ar avea nevoie de o ultimă probă, ar găsi-o, de sigur, în consecințele deplorabile ale positivismulul. In zadar deci se încârcă novatorii a sdrun- cina acest fundament al moralei și al legei. Principiul responsabilităței are rădăcini prea adânci, origine prea impunătâre pentru a nu resista loviturilor scâlel positiviste. Intre apărătorii săi pote invoca pe acel ce au fost și vor fi în veci stăpâni ai cugetărel omenescl, cei mai mari filosofi, jurisconsulți și scriitori ai antichităței. Aceștia au așeZat, cu o auto- ritate pe care duoă-ZecI aprdpe secole n’a slăbit’o, basele eterne ale moralei și ale drep- tului. Noțiunea datoriei înscrisă în consciință, dreptul positiv fundat pe dreptul natural, res- ponsabilitate atât înaintea legei morale, cât și înaintea legei scrise, dreptul de a pedepsi întemeiat pe ideea superiâră de justiție, aceste principii le au răspândit Romanii în tot uni- versul cunoscut pentru a forma din ele basa legislațiunilor popotelor civilisate. Fără a mai vorbi de sancțiunea ce li s’a dat prin scripturi, prin scrierile părinților și decisiunile consilielor, dar moraliștii, filosofii și scriitorii eminenți din timpurile moderne aii demonstrat, la rândul lor, adevărul unei doctrine care, în același timp, consfințesce demnitatea omenâscă și ocrotesce interesele societățel. Vechiul principiu fi va el răsturnat în crisa prin care trece astăZi dreptul criminal? De sigur nu. Pericolul social se opune amenințător la introducerea în lege a nouilor teorii. Suprimați libertatea, a Zis un adânc cu- getător din Zilele nâstre (și cu aceste cu- vinte termin), suprimați libertatea și societa- tea se dărîmă. Răspunsul D-lut prim-președinte Dimitrie G. Rosseti. Domnule procuror, Sentimentul penibil ce ’l resimțițl când constatați lipsa dintre noi a vecinie regreta- tului nostru coleg Neculai Berzu este viu împărtășit de întrâga curte; calitățile eminente de magistrat pe cari le enumărațl fac perde- rea lui Bârzu adânc simțită; singura idee ce ne pâte aduce o alinare la durerea tutulor este că toți noi, mal cu sâmă cel tineri dintre noi, ne vom sili să imităm bunele exemple ce ne a dat repausatul și să perpetuăm în curte tra- dițiunea ce ne a lăsat el. Studiul ce ați făcut și expus asupra nouel scoli positiviste criminale din Italia este de cel mal mare interes sciințific și nu numai că nu este inoportun, ci, din contra, este fârte interesant din tdte punctele de vedere pe cari le ați tratat. Nu vă voiu urma în discuțiunea contro- verselor noului sistem penal positivist cu sistemul pe care ’l au încă tâte Statele civi- lisate, și care este sistemul așa numit clasic, pentru că nu ași putea de cât repeta argu- mentele ce le aduceți expunându-le în un mod mal puțin sistematic și nu așa bine ca D-vâstră care ați pătruns în inima sistemu- lui și ’l ați studiat din tâte punctele de vedere. Mă mărginesc dar a constata, împreună cu D-vâstră, că negațiunea liberului arbitru nu mai justifică întru nimic represiunea faptelor penale. Scdla nouă positivistă cade in contrazicere cu sine însuși când voiesce a aplica pedepse acolo unde constată că nu există responsabi- litate ; singura consecință naturală și logică a sistemului positivist ar fi desființarea le- gislațiunel penale și înființarea de asile unde să se închidă toți acel delicuenți, cari din atavism, din causa nebuniei morale, a epi- lepsiei, etc. să fie deținuți, nu pentru a li se aplica o pedâpsă moralisătore, ci pentru a 'i împedica de a face răii societăței. Neapărat că cu acest sistem tdte institu- țiunile nâstre de astăZi în materie penală ar fi inutile și consecința ar fi desființarea ma- gistraturei penale în tâte ramurile el și în- ființarea de colegii medicale cari să constate infirmitățile mentale și decreteze închiderea acelor infirmi în localurile ce li s’ar destina. Cred, împreună cu D-vâstră, D-le procuror, că vechiul principii! nu va fi răsturnat în crisa prin care trece astăZi dreptul criminal, și vor mai trece încă multe decenii până se va rosti ultimul cuvânt în acâstă materie. Plecând din acest punct de vedere, am creZut util să desvolt, la rândul meu, un mic studiu pe care în anul trecut ’l am enunciat numai, și acâsta este reforma ce ar trebui in- trodusă în sistemul nostru penitenciar. Este incontestabil că România a realisat în ultimele decenii mari progrese în diferite ramuri ale administrațiunel publice; este însă unul din aceste ramuri la care legiuitorul nu s’a gândit încă pâte din causa dificultă- ților materiale și din lipsa miZlâcelor finan- ciare, dar la care credem că a venit timpul ca să se gândâscă și să ia tote măsurile posi- bile pentru a curma răul existent și a aduce în viitor îmbunătățiri cari sunt imperios ce- rute. Cunâscem cu toții în ce tristă stare se află atât penitenciarile nostre centrale cât și ares- turile preventive. D-vostre, D-lor procurori, și D-vostre, D-lor consilieri, cari, cu ocasiunea presidărei curților cu jurați, inspectați ares- turile preventive din județe, ați avut ocasiu- ne să constatați și să ne semnalați inconve? nientele ce ați observat. . Tâtă lumea recunosce că societatea are nu numai dreptul, dar chiar datoria de a pedepsi în scop de a reprima răul și de a oferi socie- tățel garanția siguranței sale și a îmbunătă- țirel delicuenților prin pedâpsă. Or, pentru a putea obține aceste resultate, una din cele d’ântâiu condițiuni ce se impune este de a se separa de la început chiar și în mod absolut pe preveniți, pe acei cari se află în instrucțiune de cel condamnați deja. O seim cu toții că interesul unei bune in- strucțiuni reclamă ca prevenitul să fie cu de- săvirșire isolat de alții cari pot să ’i dea con- silii și să influențeze asupra bunelor sale por- niri prin o experiență îndelungată a crimi- nalităței. S’a constatat că o aglomerare mare de con- damnați în un singur penitenciar este fârte dăunătore pentru morala și îndreptarea celor închiși. In Francia sunt mult mai multe ca- șuri de recidivă la suta de arestați în peni- tenciarele cari au o populațiune de peste 900 deținuți; acele penitenciare dau 25, 27 și 30 la sută recidive, pe când alte penitenciare, cari nu au de cât o populațiune de 400 deți- nuți și mal puțin, nu ad de cât 18 și 20 la sută, și sunt aresturi chiar cari, având o po- pulațiune de ceva peste 200, cari nu presintă de cât 11 la sută, ba chiar numai 6 */, la sută recidive. Trebue neapărat deosebiți arestații de con- damnațil pentru prima âră pentru un mic de- lict, minorii de cel adulțl și de veteranii cri- minalităței, viâță în comun in dormitâre, în șalele de lucru, în refectoril, unde suprave- ghiarea este fârte anevoiosă, contribue fârte mult la desăvîrșita demoralisare a celor mal puțin răi și la desvoltarea și perfecționarea sentimentelor perverse a criminalilor înțele- niți în răutate. Promiscuitatea în penitenciare este foca- rul cel mai grozav care pâte să fie pentru desăvîrșita dărăpănare morală a individului care este silit să trăiască în acea promiscui- tate, și este ca un loc de cultură a microbu- lui social care se desvoltă și, la eșirea lui din acel focar, când reintră în societate pro- pagă virusul infecțios și veninos la persâne cari nu sunt îndemne pentru o asemenea in- fecțiune, în cât privim cu spaimă cumcresce criminalitatea pe fie ce Z* și ne simțim în ne- putința de a o combate. Multe State sad gândit de a despărți și de a clasifica deținuțil dupe âre-carl categorii; 5900 aceste clasificări și separațiuni sunt cu totul irealisabile mai ales pentru aresturile preven- tive din județe, unde numărul deținuților e prea mic; singura deosebire ce se pdte face este aceea a sexelor și a minorilor de ambe sexe de cel adulțl; căci dacă al voi a merge cu deosebirile mal departe, mal ținând compt că trebue deosebiți cel bolnavi de cel sănă- toși, resultatul neapărat ar fi că s’ar creea mal multe categorii de cât ar fi indivizi. ■ De aceea pentru aresturile preventive nu pdte fi de cât un singur sistem și care se im- pune din tdte punctele de vedere, și acesta este sistemul celular cu isolarea completă a indivizilor. In penitenciarele centrale s’ar putea intro- duce clasificârea cu mal multă ușurință, având fie-care penitenciar un număr mal mare de deținuți. Insă cum se va procede la acea clasificare? Nu se pot clasa deținuți! cum s’ar putea clasa bună dră mineralele sau plantele în un museu de mineralogie sau botanică. A’l clasa dupe natura crimelor ori a delic- telor, ar trebui să închidă pe tâlhari la un loc, in altă încăpere să puni pe ucigași, în altă sală pe bancrutarl și în alta pe cel condam- nați pentru atentat la bunele moravuri, etc. Acest sistem ar procura pote mari înlesniri pentru studiurl psichologice, dar nu seim dacă am face o operă penitenciară și moralisatore. Pericolul contagiune! s’ar localisa pote, dar s’ar desvolta negreșit în proporții mult mal mari pentru fie-care categorie luată in parte. Nu e probabil că un fur în contact cu un asasin să devină un ucigaș, pe când acelaș! fur în contact cu alții mal iscusiți de cât el, care ar poseda secrete de profesiune mai multe, neapărat că ar deveni un fur mai mare și mai pericolos pentru societate, acest exemplu e îndestulător pentru demonstrarea inconvenientelor sistemului. A clasa pe deținuți dupe timpul deținere! iarăși nu pote da resultate bune. A face clasificarea dupe vârsta arestaților, odată ce e admis că minorii nu pot fi în- chiși la un loc cu adulțil, ni se pare iarăși o clasificare nerațională care nu pote da veri un resultat practic din punctul de vedere al îndrept&rel și moralisăre! deținutului. Din cele expuse resultă că sistemul de cla- sificare pentru aresturile centrale presintă dificultăți forte mari și nici un folos pentru opera moralisatore care trebue să fie ținta de căpetenie a societățel în aplicarea pedepselor; de aceea Levinston și Gustav de Beaumont au Zis un mare adevăr când au susținut „că o clasificare rațională a deținuților este un lucru imposibil*. Fie-care condamnat care se ia din o socie- tate onestă o lipsesce pe ea de un fost coope- rator și trimite în sinul societățel iregulare, inimica celei d’ântâiu, un nou recrut. Prin acâsta numărul perverșilor se înmul- țesce și, lăsându’I la un loc, legăturile dintre el se întăresc și ’I pune în o atmosferă unde tot ce e sănătos piere și unde cresce și se desvoltă numai ce e putred și veninos, pre- cum observă fdrte bine D. Henri Joii în ad- mirabila’! carte „Lupta în contra crimei". Singurul lucru care e de făcut, prin ur- • MONITORUL OFICIAL mare, este de a isola condamnați! unul de altul. Precum acest sistem se impune în aresturile preventive unde, din causa micului număr, nu se pdte face veri o clasificare, ase- menea se impune și în penitenciarele cen- trale unde aglomerarea și promiscuitatea nu ne pdte da nici un resultat moralisator. America a compromis sistemul celular prin abusul singurătăței desăvîrșite și prin ideea pedantică ori fanatică că vinovatul trebue pus singur față în față cu consciința lui și cu DumneZeu, fără nici un ajutor omenesc, fără nici o distracțiune, fără lucru și fără cărți. De asemenea se pdte compromite regimul celular prin un eclectism negândit. Dupe buna reputație a cutăre! închisori celulare, o țâră împrumută o parte din procedeurile sale, dar adaoge nisce inovațiun! incompati- bile cu ideea primordială pe care se înte- meiază tdtă economia sistemului. Așa se vede, spre exemplu, la St. Peters- burg o închisdre fdrte frumdsă unde sunt admirabil concentrate tdte serviciile mate- riale, cari sunt puse în mișcare prin o ma- chină puternică ca în o fabrică de prima ordine. Celulele sunt spațidse, sănătose,bine aran- giate pentru lucru, luminate cu lumină elec- trică, etc., etc., dar la ceasul recreațiunei fie- care arestat părăsesce celula sa pentru a se în- tâlni cu cel-alți în curtea destinată pentru pre- umblare care este una singură pentru tot sta- bilimentul și tdte recreațiunile se petrec în co- mun. La ce dar pdte servi isolarea în timpul orelor de lucru de cât a face să se nască în arestați dorința mal mare de a se întâlni și de a’și comunica impresiunile lor în momen- tul petrecerilor în comun? In anul 1851, Holanda a instituit, cu ti- tlul de încercare, închisdrea celulară absolută, însă pe un termen fdrte scurt, șâse Iun! nu- mai, lăsând judecătorului facultatea de a aplica închisdrea celulară ori comună. Dupe o experiență de trei ani s’a sporit maximul închisorel celulare la un an. Magistratura holandeză, dupe o practică de încă 17 ani, constatând că sistemul da resultate fdrte bune, căci criminalitatea scăzuse înmodsim- . țitor, ceru cu insistență ca să se înmulțească închisorile celulare și să se extindă durata închisorel, în cât acâstă durată s’a întins la duoi, trei ani, și dupe noul codice penal ho- landes, promulgat la 1881, durata închisorel celulare s’a întins la cinci ani. Belgia a fost mal îndrăsnâță; ea a genera- lisat aplicarea sistemului celular; orl-cine e condamnat la închisdre corecțională, reclu- siune ori muncă silnică, e închis în celulă. Dacă administratorii ori medicii constată că starea fisică ori mintală se opune la iso- lare, atunci se trimite din oficiu în cartierele unde se practică sistemul lui Aubrun. Dupe o închisdre celulară de 10 ani, arestatul are dreptul să aldgă dacă voiesce a face restul pedepsei în celulă sau în închisorile orga- nisate dupe sistemul Aubrun. In cât în Bel- gia astăzi celula este cheia bolței sistemului penitenciar. Seim cu toții ce este sistemul lui Aubrun, el se basâză pe o separațiune completă în timpul nopței, peste Zi lucru în comun, însă 16 Septembre 1892 sub o tăcere absolută. Acest sistem s’a apli- cat în America pe la 1821, însă, a fost intro- dus pentru prima oră la Gând sub Maria Teresa la anul 1772. Acâstă admirabilă casă de la Gând există și astăZi unde se păstrâză pentru scopul expus mai sus o mare parte a instalațiunei, refăcându-se cea-altă parte peu- tru sistemul celular. Acâstă transformare s’a făcut la mai tdte închisorile departamentale din Belgia, nu este încă terminată în orașele Tournhout, Novele și Oudenarde și în vechia închisdre din Bruxel numită les Petis Garmes. Inchisorea de la Saint-Gilles din Bruxel pentru pedepsele cari nu trec peste 5 ani, închisdrea de la Louvain pentru pedepsele mai lungi, cu o parte din închisdrea de la Gând din vremea Măriei Teresa sunt cele mai frumose exemplare a închisorilor celu- lare cari se pot vedea. Arestați! belgianl, odată intrațl în celu- lele lor, dre rămân condamnați la o tăcere perpetuă și limitați a conferi cu consciința lor? Nici cum; directorul penitenciarului este ținut a intra și a convorbi cel puțin cu 20 arestați pe fie-care Zi, asemenea duhovnicii, institutorii, medicii, șeful gardian, șeful de atelier vine în tdte Zilele să dea arestatului lucrul ce trebue să facă în acea Zb dându’i explicările și indicațiile necesare; de asemenea este un comitet al unei societăți libere recu- noscute care are de scop a moralisa și pa- trona pe deținuți, care are intrările sale libere la orele determinate prin regulamente, în cât fie-care deținut are cu acest mod cel puțin duoă visite pe Zi- Gonversațiunile în celule cu personele sus indicate nu numai că nu au un efect vătă- mător, ca acele din aresturile comune între deținuți, ci au de efect a îmblânZi caracterele criminalilor, a’l interesa la lucru, la familia lor, cu care stau în corespondență, la pu- tința de a întreprinde ceva folositor lor și familiei lor la expirarea osândei. Tdte aceste case de arest au un aspect ge- neral fdrte bun, sunt luminose, de o cură- țenie exemplară, de o salubritate perfectă, cu conducte de apă carț dau 15 litruri de apă pe Zi pentru fie-care arestat. Pereții celulei nu sunt absolut goi; este o cruce, o tabelă pe care sunt tipărite maxime morale, care se schimbă în fie-care lună, regulamentul pe- nitenciarului și câte-va cărți de citire, un mic dulăpaș de sticlă care conține rămășița pâine! și ustensilele de mâncare. In fine, patul care este arangiat ast-fel că se preface în masă de lucru pe care arestatul îșl efectuiază meseria ce a învățat. Starea sanitară în genere, în aceste stabi- limente, este bună. Doctorul Voisin din Francia, care a visi- tat stabilimentele penitenciare din Belgia, nu s’a mulțumit cu aparența cea bună;a visitat, ca medic, pe cea mai mare parte a arestaților, ’I a cântărit, ’I a ascultat, ’i a supusla încercarea dinamometrului, resultatele cercetărilor sale le a supus academiei de medicină din Paris care, dupe raportul unei comisiunî însărcinată a cerceta raportul doctorului Voisin, s’a pro- nunțat „că recunoscând utilitatea necontes- MONITORUL OFICIAL 5901 16 Septembre 1892 tată a închisorel individuale, în înduoitul punct de vedere al moralei și al represiunei. Academia neavând a se pronunța asupra valoreî relative a acestui mod de închisâre pentru recidiști și pentru acei condemnați la un timp mai lung de încarcerare.' „Dar constată că, dupe datele culese de doctorul Voisin în Belgia, regimul celular chiar prelungit, când este bine și înțelept aplicat, nu îngreue situațiunea supărătâre a celor arestați.' Arestatul, ori-ce s’ar face, va fl tot-d’a-una un om lipsit de aer, puțin hrănit, supus urî- tului, depresiune! morale, la anemie și la ftisie. . . .; dar nu’I mai mult expus la tdte aceste inconveniente în celulă de cât în închisdrea comună. In celulă este mai la adăpost de tot ce este transmisibil și contagios; este constant că epidemiile sunt mult mai rari în închi- sorile celulare de cât în cele comune. Pe cât se întinde mai mult reforma peni- tenciară în Holanda prin introducerea celu- lei, criminalitatea scădea în cifre absolute, de și populațiunea sa sporea cu 50 la sută. In anul 1851, când Holanda a început a introduce sistemul celular, era la 100.000 locuitori 111 condamnațiuni pentru furturi. La 1881, când s’a introdus noul cod penal, cifra de 111 furturi a scăzut la 79,5 lă sută, și la 1887 nu era de cât 52,7 la sută. Dip cele expuse resultă în mod indubita- bil folosul închisorel celulare în compara- țiune cu închisdrea comună. Ar fi de dorit ca guvernul nostru să țină compt de experiența făcută de alte State și să introducă acest sistem în reforma peniten- ciară, măcar în mod gradual, cu ocasiunea construire! nouilor penitenciare ce am aflat că vrea să întreprindă. Terminând, declar lucrările noului an ju- decătoresc 1892—93 deschise. O E P E ȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 24 Septembre. — Corespondența Politică află că direcțiunea marinei are de gând să trimită un încrucișător torpilor în Asia Orientală în scopul de a desvolta relațiunile de comerciu ale Austro-Ungarie! și pentru un schimb de tratate de comerciu cu Gorea, cu solemnitățile ce se obiclnuesc pe acolo. Archiducele Franț Ferdinand se va servi de acest bastiment pentru prima parte a că- lătorie! sale de studii împregiurul lume! spre a se presenta mai cu sâmă în China și Japo- nia cu o pompă care să corespundă cu înalta sa situațiune. Aceeași fdie află în privința ultimului de- mers al Rusiei la Constantinopol că copia de- peșei adresată de ministrul afacerilor străine din Petersburg ambasadei din Constantino- pol a fost remisă Porțel la 15 Septembre. Depeșa este concepută în termeni categoric!. Viena, 24 Septembre. — Ieri nu a fost nici un cas nou de choleră la Cracovia, la Podgorza și la Wolowice. Petersburg, 24 Septembre.—Se anunță aparițiunea cholerel la Riga unde aîi fost, până la 21 Septembre, 16 cașuri și 8 de- cese. Paris, 24 Septembre. — Ieri la Paris 39 cașuri și 17 decese. La Havre, 12 cașuri, 8 decese; câte-va ca- șuri s’au semnalat la Montmâdy. Hamburg, 24 Septembre.—Ieri s’a con- statat o descrescere considerabilă a cholerel; buletinul anunță 115 cașuri și 56 decese, dintre cari 31 cașuri și 19 decese cari apar- țin filelor precedente. Petersburg, 24 Septembre.—Gazeta Bur- sei anunță că ministrul de finance ar avea de gând să stabilâscă din nou impositul asu- pra sărei, de a stabili monopolul tutunului și al alcoolului și de a spori accisele asupra naftei; beneficiul ce ar resultă de aci va contribui să acopere deficitul budgetar din 1893. Atena, 24 Septembre.— Servicii funebre s’au oficiat în tote bisericile regatului pen- tru aniversarea morței principesei Alexandra. La întorcerea sa din Triest, regele va face o carantină de 5 ^ile pe bordul lui „Sphak- teria'. Belgrad, 24 Septembre.—Din causa mal multor plângeri ce s’au produs în privința administrației comunelor, guvernul a ordo- nat o revisuire a tutulor caselor comunale. Demisia D-lui Patschu, director al mono- polurilor Statului, a fost priimită. Cetinie, 24 Septembre.—Turcia a stabi- lit o carantină de 5 țlile pentru provenințele Muntenegrului din causa aparițiunei cholerei la Cracovia. Munlch, 24 Septembre.— Acțiunile dru- murilor de fer ale Statului austro-ungar se vor retrage de la cota bursei din Munich cu începere de la 30 Septembre. Haga, 24 Septembre.—Prima cameră a adoptat proiectele de imposit asupra venitu- lui mobliar și imobiliar, de desființare a ac- ciselor asupra săpunului, de reducerea taxe- lor de intrare asupra săpunului, de reducerea accisului asupra sărei, de micșorarea taxelor de mutațiune și de sporirea accisului asupra spirtuâselor. Lens, 24 Septembre.—O grupă de mineri au străbătut noptea trecută Corons, Mines Vignes; au sfărâmat geamurile de la patru case locuite de belgianl; au strigat: wJosbelgianii“. Marsilia, 24 Septembre.—Al șeselea con- gres național al partidului lucrătorilor s’a des- chis în timpul diminețel sub președința D-lui Carette, primar din Roubais. Erau de față veri o sută delegați. D. Liebknecht a- sista. S’au citit mal multe adrese ale sociali- știlor englesi, ruși. New-York, 24 Septembre. — Un deces prin choleră s’a produs a^I în New-York; New-York, 24 Septembre.—O panică s’a produs ații la sinagogă în urma strigătelor de: foc! Veri o mie persone se aflau în sina- gogă, cea mai mare parte femei. Sunt 4 morțl și veri o 12 răniți grav. Washington, 24 Septembre.—Se anunță din sorginte oficială că tote porturile Oceanu- lui Atlantic din Guatemala au fost închise bastimentelor europene. Viena, 24 Septembre.—Ascultarea mar- torilor în afacerea amploiaților din Bucovina s’a terminat. Acusația în contra mai multor preveniți a fost redusă. Paris, 24 Septembre.—Creditul mobiliar a convocat pe posesorii de obligațiuni 3 la sută ale drumurilor de fer ale Statului austriac la o întrunire generală pentru 1 Octombre, spre a le face cunoscut măsurile de ocrotire deja luate și pentru a examina măsurile noui pe cari le cere situația. Viena, 24 Septembre. — Wiener Abend Post anunță stabilirea unei revisii medicale a călătorilor cari vin din România, desinfec- tarea eventuală a bagagelor la Ițcani și la Novoselitza, respingerea călătorilor suspecți și o observație medicală de 5 ^iie pentru per- sânele cari sosesc din România. Aceste măsuri nu au fost de loc pricinuite de neliniștea ce o produce starea actuală, căci cholera din Galiția nu este de cât sporadică și că cea mai mare parte a acestei provincii și întrâga Bucovina sunt cu totul îndemne, ci numai pentru că existența epidemiei la Lublin și în Basarabia este confirmată în mod oficial. Wiener Abend Post adaogă în comuni- catul săti că revisia medicală impusă călăto- rilor din România este motivată prin faptul că cholera s’a întins pe tot terenul Basarabiei și a atins satul Leova, situat pe Prut, deci direct la granița română; prin acâsta pri- mejdia de introducere a cholerei în România este esențialmente apropiată. Ordonanța ministerială privitâre la revisia medicală a călătorilor cari intră din Galiția și Bucovina în cele-alte provincii austriace este motivată prin faptul că epidemia continuă în guvernământul Lublin, care este fârte apro- piat de granița imperiului. Pe lângă acâsta, cholera se întinde în guvernământul Basara- biei și primejdia de introducere a bâlel în Austria este mărită, cu tâte că, mulțumită măsurilor energice luate de autoritățile impe- riului, ajutate de concursul inteligent și activ al administrației autonome provinciale, însănăto- șirea comunelor a făcut progrese extraordinare; deci e o speranță întemeiată că se va împedica bâla de a lua un caracter epidemic și de a se întinde. Totuși, având în vedere configurația fârte defavorabilă a graniței imperiului, in- troducerea bâlel și ivirea sa sporadică în Ga- liția și Bucovina nu sunt excluse. Lemberg, 25 Septembre. — Oficial.—De vreri o 30 ore nici un cas nou în districtele Galiției. La Wolowice de la 18 Septembre nici un cas suspect nu s’a constatat. Scirile particulare ale (tiarelor în privința cholerel în Galiția și sporirea numărului bol- navilor sunt aprâpe cu desăvîrșire false. Roma, 25 Septembre.—Agenția Ștefani anunță că consiliul de miniștri a decis să propună regelui închiderea sesiunei parla- mentare; decretul regal în acâstă privință va fi publicat săptămâna acâsta. Până acum nu s’a luat nici o decisiune în privința disolvă- rel Camerei și a convocărel colegielor elec- ( tor a le. 3902 Paris, 25 Septembre. — Ieri au fost, Ia Paris și în împreglurimi, 45 cașuri de choleră și 17 decese. La Havre 7 cașuri, 4 decese. Hamburg, 25 Septembre. — Buletinul cholerei pentru (Jiua de ieri anunță 81 ca- șuri și 49 decese, dintre cari 19 cașuri și 21 decese aparțin filelor precedente. Ieri s’au transportat 76 bolnavi și 18 morți. Gmunden, 25 Septembre.— Regele Gre- ciei a plecat la amiațll la Viena. V iena, 25 Septembre. —împăratul, marele duce de Toscana și principele Leopold al Ba- variei aii sosit venind din Goedoelloe. Moscova, 25 Septembre. — Gazeta de Moscova țiice că D. Witte a găsit situația fi- nanciară și mai defavorabilă încă de cât era în 1887 la numirea D-lui Wychnegradski. Cheltuelile extraordinare au fost pentru 1891 până în Iunie 1892 cu 179.000.000 ruble mal mare de cât prevederile budgetare. Cheltuelile ordinare au crescut de la 1887 până în 1892 cu 811.991.386 ruble. Spre a îmbunătăți situația financiară, D. Witte nu numai că va spori impositele, ci și va desvolta bogatele surse de prod acțiune ale țărei. Marsilia, 25 Septembre.—Congresul lu- crător a priimit o scrisore de la Vera Sassu- licl care țiice că o Rusie nouă va nasce din crisa actuală și va procura numerose bata- lione marei armate internaționale a prole- tariatului. Congresul a adoptat prin aclamație o mo- țiune a lui Guesde care salută pe lucrătorii întregei lumi, care luptă pentru venirea la pptere a proletariatului pe ruinele sistemu- lui capitalist. Congresul a decis apoi de a merge la 1 Maiu în corpore la primărie spre a saluta municipalitatea socialistă. D. Liebknecht a ^is că socialiștii nu cu- nosc de cât duoă națiuni, adică clasa care po- sedă și proletarii; lucrătorii tutulor țărilor formâză o singură națiune opusă celei d’ântâiu. Intre frances! și germani există un fluviu lat de sânge, de care însă socialiștii sunt ino- cenți; socialiștii sunt frați; el au protestat în contra resbelulul fratricid. Kirchdorf, 25 Septembre. — Puțină schimbare în starea principelui de Schaum- burg; necunoscința continuă; dar, de și starea este forte gravă, totuși este ore-care spe- ranță. Paris, 25 Septembre.— O depeșă a colo- nelului Dodds, adresată ministrului marinei, anunță că elita trupelor dahomeiane ah fost cu desăvîrșire bătute în bătălia de la 19 Sep- tembre. Trupele francese sunt concentrate la Zânou pe Ouâmâ; ele au să înainteze în contra dahomeianilor. Londra, 25 Septembre.— Agenția Reu- ter află din Buenos-Ayres că ministrul de resbel a conferit ieri cu generalii și oficierii cari țin lagăr în oraș și afară din oraș. A ................. 12-f- » Variabil, nor .... 12-j- » » ............15-f- » Senin...............14-f- » Nor..................14-j- ” » .................12-f- » JJSenin..............13-j- » Senin, nor..........14-j- » » ..............14—j— ” Variabil, plâe . . . . 11-j- » Senin...............13-j- ” Variabil.............12-j- » » ............15-f- » Nor.................12-j- » Senin,nor...........14-f- » • ..............12-f- » ” ■■■■■■• 11-f- » Variabil, plâe .... 10-j- „ Vânt, senin, Marea agit. 17-j- » Nor..................15-f- » Senin, vânt.........10-j- ” Senin, plâe torențială . 114- ” Nor ....... . 15-j- » Variabil............12-f- » Nor.................10-j- ” » .....................14+ ” Senin................14-j- » Nor..................12-j- » » .....................144* ” Senin...............16-f- » » ..............13-f- » Nor..................12-j- » In diminâța de 14 (26) Septembre 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia- Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Nor......................114-R. ” 14-j- B Senin....................11-j- » Variabil.................14-f- ” Nor, plâe................13-f- a ........................9-f- B ” ......................154- , Senin....................14-f- b • 10-f- » Variabil, senin .... 13-j- » Nor, senin..............13-j-' » Plâe, nor............ • IR ’ Nor, plâe................11-f- » Senin....................13-j- » Nor,senin................16-f- a • 144- » Senin....................15-j- » Plâe, senin..............10-j- » Senin....................10-j- » Senin, nor...............15-j- » Nor......................14-f- » Senin....................16-j- » Variabil.................14-f- » Nor......................15-j- » Senin....................13-j- » ” 14-f- B Variabil.................10-j- » Senin....................11-j- » Nor.......................134- » Puțină plâe, senin . . . 11-f- » Nor, senin...............13-f- » Senin,nor................12-j- » • ............ . . 10-f- . Darabani . Fălciă . . Folticeni . Ferbinți . . Fiiiași . . Filipesci * Focșani . . Găesci • . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova Herța . . . Horez . . Huși . . . Ivesci . . Isaccea . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Plâe, senin ... . 11-|-R. Nor, vânt..............10-f- » Senin..................10-j- b Variabil ..............14-j- b Senin, p. plâe .... 12-f- » Plâe, senin............13-j- » Variabil...............15-f- b Senin..................13-f- » Variabil, nor..........12-j- » B .....................14-f- » Variabil, câță .... 12-f- b Furtună, senin .... 15-j- » Nor....................11-f- » » ........ 14-f- » Senin..................10-j- b Variabil, senin .... 13-f- » Senin..................14-j- ” Variabil...............12-f- ” » 11-f- . Nor, Marea agitată . . 15-j- » Senin....................14-f- » Senin, vânt.............0 » Plâe, câță.............9-f- » Variabil.................14-j- ” Puțină plâe, nor . . . 11-j- a Nor, plâe.................9-j- » Senin....................12-f- » Senin,nor................12-j- » Variabil, senin .... 13-j- b Plâe, senin..............13-j- b Senin, nor...............14-j- s » ” 13-f- a Plâe, senin..............13-j. , Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Plfșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin, p. plâe .... 14-f-R. » ...............144- . Nor.....................12-f- ’’ ■» .................... 11-f- ⁿ Senin................15-f- » Nor.....................IR⁻ ” » 15-f- » » • ■.............11 -f- » Variabil..............H-j- ” Senin................12-j- » Senin, nor...........13-f- ” Nor..................14-j- » Puțină plâe < ... . 9-j- » Senin................12-j- » Nor, plâe.............104" * » ■ . 15 -f- „ Senin, plâe..........11-f- ” » . ............12-f- » » ....... 16-f- » Senin, nor...........16-f- » . . ...... 144- « » B ............ Variabil........ Senin, nor...... Nor.. Senin........... Nor.. Variabil........ Nor ............ ” ............. Seniu ....... Nor............. Senin........... H ••••••• 124- » 154- a 13-j- » 14-f- » 12-f- » 104- » 12-f- » 14-f- » 124- » 12-f- » 14-f- » 12-f- B 12-f- » Pașcani .... Variabil..................12-f-R. Pătărlagele . . Nor, șenin.............16-j- » Piatra .... » 13-j- b Pitesci .... Senin..................9-j- » Piua-Pietri . b ...................16-j- » Pleșcoiu .... Nor,senin.............16-f- » Ploesci .... Variabil................H4" ” Podu-Turcului . Senin.................11-j- b Predeal .... Variabil..............13-f- » Puciosa .... Senin.................13-j- b Rămn.-Sărat. . Nor...................13-j- a Râmn.-Vâlcea . Senin..................8-j- a Rîu-Vadului Variabil...............7-f- n Roșiori-de-Vede. Nor...................14-j- b Rădăuți ... b .....................94- » Salinele-Mari . Nor, senin............13-f- » Săveni .... Senin, nor............10-j- b Sinaia ..... Puțină plâe, senin . . 11-f- b Slobozia . . . Variabil..............16-j- » Spineni .... Senin, nor............15-f- b Stefănesci ... , .............74- a Slănic .... Strunga .... Tecuciii .... Nor, senin................10-f- s Tergoviște ... b a ......................12-f-» Tergu-Frumos . Senin, nor...............12-f- » Tergu-Jiu ... , 13-j- » Tulcea . . . . Variabil..............14-j- » Urlați .... Senin..................104" ” Urziceni . . , Variabil..............18-f- a Văleni .... Senin.................12-f- a Vasluiu .... » 13-j- » Verciorova . . » 13+ ” Vulcan . . . . ...................11+ » Zătreni .... » ..............134- „ Zimnicea . . . Nor....................16-f-» (Supliment) 16 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL(Supliment) 3905 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 269 OBSERVAȚIUNI: De la 12 (24) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 11 (23) Sept., orele 8 sâra. Barometru a Vântul Temper. Baro- Vântul redus la 0° și la Temperatura o" Starea “3 extr. metru »T Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărei aerului 5 w * red. la Q. <4 © 0. d 0° și la a cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. s cerului £ ” CB S nivelul « <0 o 2 mărei H Di rec Bucuresci. . 763-4 --- 3.3 18.4 + 0.9 68 --- --- noros --- 28 14 763.6 19.1 S I senin T.-Severin. . f. noros Craiova . . . 764.6 --- 4.0 12.8 --- 0.2 9° SE I n --- 27 IO 766.2 18.0 NE I Cămpu-Lunq ---. --- 16.0 + I-7 7i N 2 p. noros --- 26 IO --- 15.6 --- --- senin Slatina . . . 763.7 --- 3-6 16.8 4- 0.6 70 --- --- senin ---. 27 II 764.8 22.3 --- --- n Caracal. . . 766.1 --- 3-9 15.0 --- 1.2 79 NE 2 ------ 29 12 767.1 17.8 --- D Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- 29 8 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 768.8 -1- °-4 16.4 + 0.6 74 --- --- senin --- 28 12 763-7 20,4 --- --- senin Giurgiu . . 763.4 --- 5-4 16.4 --- 0.8 87 E I n --- 29 13 763-7 20.0 --- --- Sinaia . . . 765-5 --- 0-5 9-2 --- 1.2 --- --- --- noros --- 22 8 765.6 12.0 N I n Brăila . . . 7637 --- 2-3 17.8 --- i-4 71 sw 4 --- 27 15 763-7 21.2 SE 2 w Constanța. . 757-5 --- 9-i 17.2 --- 2.0 80 NW 4 senin --- 25 --- 761.2 22.2 --- --- w Starea Mărei potrivitii. Sulina . . . 763-3 - 3-5 21.4 + 4-o 67 N 3 --- 25 13 763-5 18.7 S I n » n uș6ră. 'Focșani . . --- 18.0 + 0.6 80 SW 4 p. noros --- 30 15 --- 19.2 SW I p. noros Iași .... 766.4 --- 2.6 14.4 --- 0.9 86 E 0 n --- --- --- 766.9 19-4 NE O senin Sofia (Bulg.). 764-4 --- 4.1 II.O 4- 0.1 87 --- --- senin 26 8 764.6 14.6 --- Athena . . . De la 13 (25) Septembre 1892, orele 8 diminâța. De la 12 (24) Septembre 1892, orele 8 săra. Bucuresci. . 763.8I + 0.4 - L 68, -1 noros -1 29| ,5ll 76I.9I I9.6| E >1 senin BULETIN ATMOSFERIC No. 270 OBSERVAȚIUNI: De la 13 (25) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 12 (24) Sept, orele 8 sera. Bucuresci. . 763.8 1 1 . ++ 1 ,1.11, +’ 17.1 --- i-3 68 noros 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 29 >5 761.9 19.6 E I senin T.-Severin. . 764.6 i M M * M fyi © Y* P P P P 19.0 4- 6.2 72 f. noros 28 16 7640 22.0 SE I £. noros Craiova . . 763.5 b W in W « W O Â 1 16.1 -ț-o.i 83 acop. 25 >4 762.8 16.5 NE I M Câmpu-Lung 766.0 17.2 4- 0.4 70 W 5 noros 28 >5 7643 20.6 ESE 3 senin Slatina. . . 763.6 17.8 + 2.8 68 NE 4 p. noros 29 >4 761.5 18.2 E 3 senin Caracal . . 762.6 18.0 4- i-6 78 NE 5 p. noros 29 7 760.3 22.8 NE 2 » Ruși-de- Vede 7634 17.8 --- 2.6 80 E 3 senin 28 >5 763.4 20.4 N 5 p. noros T.-Măgurele. 763-1 15.2 4- 3-6 70 E 3 f. noros 27 14 762.7 18.2 ENE । 3 senin Giurgiu . . 764.8 20.8 --- 2.8 64 NE 1 noros 24 >4 764.3 20.4 SW 2 acop. Sinaia . . . 765.2 18.6 --- 3-o 62 E 2 senin 24 17 767-I ■7-5 E 1 p. noros Brăila . . 763.4 15.0 --- o-3 78 E 2 acop. 23 8 761.6 18.2 E 1 senin Constanța . >4.1 -f- 2.0 78 SW 3 f. noros 3° 8 17.1 Sulina . . . 13.0 87 w 1 senin 25 >7-5 Focșani . . lași .... Sofia (Bulg.) . Starea Mărei uș6ră. Athena . . . M >5 „ De la 14 (26) Septembre 1892, orele 8 diminâța. De la 13 (25) Septembre 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 765.3I 4- 1.5! i6.â| 4- 0.5I 74I E' | i| f. noros ---| 2â| 13I 763.0I 18.7I --- | --- | p.noros] Apa cădu tă în următorele stațiuni udometrice, de la 25---26 Si ’ptembre st. n. 1892. Cifrele de m: ii jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, pro: venită din pldie saii din topirea xăpe^el: Tecuciii 0.9 nm.; Dorohoiil 3.6 mm. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Eforia spitalelor civile In ^iua de 22 Septembre 1892, orele 4 p. m., se va ține licitație publică orală, la eforia spitalelor civile din Bucuresci, pentru punerea în exploatare a următorelor porți- uni de păduri : a) Din județul Argeș 1) 1.340 arbori, stejari, lemne de lucru și de foc, de pe proprietatea Ciupagu, exploa- tabili în 2 ani. 2) Un parchet din pădurea Fedeleșoiu, în întindere de 12 hectare, 7.033 m. p., ex- ploatabil într’un an. 3) 4 parchete din pădurea Rătesci, în în- tindere, de 97 hectare, exploatabile în pa- tru ani. 4) 1.000 arbori, bravii și molifți, din pă- durea Glăbucetu, exploatabili într’un an. b) Din județul Prahova 1)5 parchete din pădurea Stăncesci-De- dulesci, în întindere de 39 hectare, 150 m. p., situate pe proprietatea Stăncesci-Dedu- lesci, exploatabile în 5 ani. 2) 1.305 arbori, din cari 800 brațjl și 505 fagi, din pădurea Măneciurile de pe Va- lea Crasna, având dimensiunea de la 45 c.m. diametru în sus, exploatabili în duoi ani. 3) 1.600 fagi, din pădurea Măneciurile, și anume : 900 de pe Valea Brădețulul, iar 700 de pe Valea-luI-Mogoș, având dimen- siunea de la 50 c. m. diametru în sus, ex- ploatabili în 2 ani. 4) 2.150 fagi, din pădurea Cazacu, având dimensiunea de la 40 c. m. diametru în sus, exploatabili în 3 ani. 5) 1.500 fagi, din pădurea Piscul-Leur^i, având dimensiunea de la 40 c. m. diametru în sus, exploatabili în 2 ani. 6) 1.050 fagi, din pădurea Pleșuva-Mică (Valea-Seciului), exploatabili în 2 ani, având dimensiunea de la 45 c. m. Ia 90 c. m. dia- metru. ’ 7) 2.000 fagi, din pădurea Colți-luI-Bal- 3906 MONITORUL OFICIAL 16 Septembre 1892 beș, exploatabili în 3 ani, având dimensiunea de la 40 c. m. diametru în sus. 8) 1.000 arbori, din cari 850 fagi, în dimensiune periferică de la 1.50 m.—2 m.; 74 plopi, în dimensiune periferică de lai m. 30 c. m.—1 m. 80 c. m.; 76 frasini, ulmi, carpeni, etc., în pădurea Șoinăreanca, de pe muntele Doftănețul, exploatabili în 2 ani. 9) 1.000 arbori (983 fagi și 17 braZD, din pădurea Șloma, exploatabili în 2 ani, a- vând o dimensiune periferică de la 1 m. 40 c. m.—2 m. 20 c. m. c) Din județul Romanați 1) 7.458 arbori de diferite specii, din cari 458 arbori de lucru și 7.000 de foc, din pă- durea Morunglav, seria I Fusendrea, exploa- tabili într’un an. 2) 15.995 arbori de diferite specii: 245 arbori de lucru și 15.750 arbori de foc, și 1 parchet din pădurea Morunglav, seria II Vă- răsci, în întindere de6hectareși7.343m.p., exploatabili într’un an. 3) 6.286 arbori de diferite specii: 6 ar- bori de lucru și 6.280 arbori de foc, și un parchet din pădurea Morunglav, seria III Ghioșani, în întindere de 5 hectare, 4.247 m. p., exploatabili într’un an. d) Din județul Vlașca 1 ) 5 parchete din pădurea Bădeni-Zădă- riciu, în întindere de 106 hectare, 1.130 m. p., exploatabile în 5 ani. 2 ) 5 parchete din pădurea Gurgueți-Bâț- coveni, în întindere de 49 hectare, 2,000 m. p., exploatabile în 5 ani. Condițiunile generale întocmite din nou, precum și cele speciale pentru exploatarea fie-cărei păduri, se pot vedea la cancelaria eforiei în tote filele și orele de lucru. Tot-d’o-dată se pune în vederea D-lor concurenți art. 40—57 din legea comptabi- lităței generale a Statului. , No. 10.479. 1892, Septembre 11. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursul publicat pe Ziua de 15 Septembre a. c., pentru ocuparea ca- tedrelor de pictură și sculptură de la scola de bele-arte din Bucuresci, se amână pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursurile se vor ține în localul scâlel de bele-arte din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 49 din 4 Iunie 1892, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de a- plicare allegel de concursuri de la 17 Mar- tie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 11.432. ₛ 1892, Septembre 9. —Ministerul aduce prin acăsta la cunoscința generală că concursul publicat pe Ziua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea catedrei de dreptul roman de la facultatea de drept din Iași, se amână până la alte disposițiuni. No. 11.459. 1892, Septembre 10. —Catedra clasei I a scdlei primare de fete No. 2 din TătărașI, Iași, ce fusese publicată Ia concurs prin Monitorul oficial No. 71-75 din 1892, ocupându-se cu o titulară, minis- terul face cunoscut că o scote din concurs și publică în locu’I concurs, care se va ține la Iași, tot în Ziua de 20 Octombre 1892, și tot sub aceleași condițiuni publicate în sus citatele numere din Monitor, pentru catedra clasei I de la scola primară de fete No. 1 din Tecuciu. No. 11.342. 1892, Septembre 5. — Ministerul aduce prin acesta la cunos- cința generală că concursul, publicat pe Ziua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea ca- tedrei de matematici de la scâla normală de învățători „Vasile Lupu" din Iași, se amână pe Ziua de 15 Noembre 1892, când se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 14 din 17 Aprilie. înscrierile se fac Ia minister cu cel puțin 8 dite mal înainte de termenul concursului. No. 11.275. 1892, Septembre 5. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe țliua de 15 Octcmbre a. c., pentru ocuparea cate- drei de limba latină, clasa I și II, de la liceul din Botoșani, se amână pe Ziua de 15 Ianua- rie 1893. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare a Zis^I legi. înscrierile se fac la Universitate cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul con- cursului. No. 11.706. ₅ 1892, Septembre 12. —Ministerul aduce prin acâsta Ia cunoscința generală că concursul, publicat pe Ziua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu a catedrei de istorie de la scâla normală de învățători „Vasile Lupu* din Iași,seamănă pe Ziua de 15Februarie 1893, când se va ține în palatul Universităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăZute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regu- lamentul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 10.615. 1892, August 25. Scâla primară de băeți No. 17 din Bucuresci Elevul Doicescu lân pei'Zându’și certifica- tul cu No. 6 de absolvirea a patru clase pri- mare, liberat de direcțiunea acestei scole în 2 Iulie 1891, și liberându-i-se un duplicat cu No. 24 din 10 Septembre 1892, se pu- blică anularea celui perdut. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere reparația podurilor de fer din circumscripția VII și construcția a duoă cantâne, unul la podul Trotușu și al II-lea la podul Scheea. Valârea, de pe devis, este de lei 38.794, bani 88. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Bacău în Ziua de 17 Septembre 1892, la orele 1 dupe amiaZl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sareine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiuni de la minister și la prefectura sus numită cu 10 Zile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 10.596. 3454 1892, August 12. —Se dă în întreprindere construcția secției I a șoselei Cornu-Luncei-Brosceni-Dorna, par- tea dintre Cornu-Luncei-Mălini-Stănișâra, din județul Suceava. Valârea, de pe devis, este de lei 774.799, bani 80. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Suceava în Ziua de 18 Sep- tembre 1892, la ora 1 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sareine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus citată cu 10 Zii® înainte de lici- tațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 9.106. 3,11. 1892, Iulie 14. —Se dă în întreprindere reparația poduri- lor de pe șosâua Pitesci-Râmnic prin Curtea- de-Argeș. Valorea, de pe devis, este de lei 23.927, bani 88 aproximativ. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Argeș în Z*ua de 24 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei 16 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3907 lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 «Jile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40 —57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 12.632. 3,54 1892, Septembre 3. Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de Marți, 1 Noembre 1892 (stil nou), orele 3 p. m., se va ține licitație, la direc- țiunea generală a căilor ferate române, pen- tru aprovisionarea de 13.556 bucăți scân- duri de brad în diferite dimensiuni, preda- bile în termen de un an. Informațiunile despre dimensiuni, condi- țiuni speciale, caiet de sarcine și altele se pot lua în tote filele de lucru la serviciul A, gara de Nord, la biuroul de material, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 89.324. 8,2 fără nici o dobândă, și pentru asigurarea D-sale ’i ipo- tecăm, în primul rang, patru pogone vie, si- tuată în dealul Belciu, comuna Călugăreni, plasa Cricov, acest județ; învecinată cu pro- prietățile D-lor loniță Nicolau și Nae Nicolae Leescu, precum și un loc situat tot în acea comună în mărime de o jumătate pogon, lăsat pentru a se construi casă pe dânsul, în- vecinat cu Gheorghe Andreiu Galeș, cu pro- prietatea defunctului lordache Teișanu și Nae Popescu. In cas contrariu, când nu vom achita banii împrumutați la termenul de mai sus, D. creditor este liber a pune în vîndare imobi- lele ipotecate, fără curs de judecată, sau so- mațiune, spre a se despăgubi de acâstă sumă cu dobândă de la expirarea termenului de mai sus și până' la achitare, plus de cheltue- lile ce va face cu ocasia urmărirei. Pentru care am format presentul act sub- scris ,de noi și legalisat de onor, .tribunal de Prahova. Neculae Cârstea, Vasile N. Cârstea, îm- prumutații. B. Grigorescu^ împrumutătorul. Tribunalul Prahova, secția I Astădl, 28 Maiu 1886, s’a presentat în persdnă, înaintea tribunalului, D-lor Nicolae Cârstea, Vasile N. Cârstea și B. Grigorescu, cerând legalisarea acestui act, care, citindu- li-se din cuvânt în cuvânt, au declarat că conține libera D-ior voință și ’l au subscris, Neculae Cârstea prin punere de deget, iar de cei alțl propriu. Tribunalul, în fața acestor declarațiunl, și în basa art. 1.171 din codul civil, autentifică acest act de ipotecă. P. Bălăceanu, A. Năcescu. Grefier, P. Crivețeanu. No. 1.022 reg. autentic, volum 4. Ordonanță de inscripțiune 1886, Maiii 28 Noi, primul-președinte al tribunalului Pra- hova^ secția I; Având în vedere cererea făcută de D-lor Nicolae Cârstea, Vasile N. Cârstea și B. Gri- gorescu, prin petiția registrată la No. 6.664 de a se înscrie acest act antentificat la No. 1.022; 3910 MONITORUL OFICIAL 16 Septembre 189$ Având în vedere că creditorele a declarat, atât verbal, cât și în scris, că renunță la înde- plinirea formelor prescrise de art. 726 din pr. civilă; Având în vedere că taxa de înregistrare s’a perceput cu recepisa No. 1.452 din 1886; ln virtutea art. 1.781 și 1.782 din codul civil, Ordonăm inscripția acestui act în registrul respectiv. Prim-președinte, P. Bălăceanu. p. Grefier, P. Crivețeanu. Se atestă că acst act s’a înscris la No. 82 a^I, 28 Maiii 1886, înbasa ordonanței de sus. p. Grefier, P. Crivețeanu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presentul act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire; și spre credință s’a semnat de noi. I. Bălteanu, Ar. Alexandrescu. p. Grefier, I. Al. lonescu. No. 124, al învestirel. 1891, Maiu 23. Averea pusă în vîndare este : 1) O jumâtate pogon pământ, situat in co- muna Călugăreni, în sat, având pe dânsul o casă cu duoâ camere, sală la mijloc, prispă și un celar, construcție de gard, acoperită cu șindrilă; o altă casă neterminată, cu duoâ ca- mere, sală și prispă, construcție de gard, aco- perită cu șindrilă, iar pământul împrejmuit cu gard, având și câți-va pomi roditori; care se învecinesce pe de o parte cu proprietatea D-lul George Andreiu Galeș și pe de alta cu proprietatea lui lordache Teișeanu și Nae Popescu. 2) Ca patru pogone vie, situată în dealul Belciu, din comuna Călugăreni; care se înve- cinesce la râsărit cu Nae N. Leescu, la apus cu loniță Necula, la mia^ă-nopte cu drumul și la mia^ă-^i cu gârla numită Gruia. Descrisele imobile, dupe atestarea grefei, nu s’aii găsit supuse la nici o sarcină popritâre. Se publică despre acâsta și se somâză toți acel cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privile- gii!, ipotecă sau ori ce alt drept asupra aces- tor imobile ca, înaintea țlile! de adjudecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a ’și arăta pretențiunile sale, conform al. III, de sub art. 506 din procedura civilă. No. 16.119. 1892, Septembre 12. Comisarul de urmărire al ocolului V din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa No. 9.041 din 1892, a fixat țliua de 19 Septembre 1892 pentru a se vinde cu licitație publică, pe piața S-ta Vineri, averea mobilă a D-lul C. Vlădescu, compusă din obiecte de casă, urmărită pentru despăgubirea D-lul Ganea Constantinescu de sumele de bani ce are a priimi cu cartea de judecată No. 297 din 1892, învestită cu formula exe- cutorie. Vînțlarea se va efectua în arătata ții și va începe dupe orele 11 a. m. No. 1.299. 1892, Septembre 12. — Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa cu No. 9.042 din 1892, a fixat $iua de 21 Septembre 1892 pentru a se vinde cu licitație publică, pe piața S-ta Vineri, averea mobilă a D-lul Ion DrăghicI, compusă din obiecte de casă, urmărită pentru despăgubirea D-lul G. lonescu de sumele de bani ce are a priimi cu cărțile de judecată No. 1.533 și 1.896 din 1892, învestite cu formula exe- cutorie. Vînțlarea se va efectua în arătata ții și va începe dupe orele 11 a. m. No. 1.304. 1892, Septembre 12. — Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa No. 9.044 din 1892, a fixat țliua de 22 Septembre 1892 pentru a se yinde cu licitație publică, pe piața S-ta Vineri, averea mobilă a D-lul Niță Dumitrescu, compusă din obiecte de casă, urmărită pentru despă- gubirea D-lul Ganea Constantinescu de su- mele de bani ce are a priimi cu cartea de judecată No. 262 din 1892, învestită cu for- mula executorie. Vînțlarea se va efectua în arătata ții și va începe dupe orele 11 a. m. No. 1.309. 1892, Septembre 12. ClTAȚIUNI Curtea de apel din Bucuresci, secția III D. Alexandru Tompațli, în calitate de pro- curator general al Statului Elin, domiciliat în Bucuresci, strada Domniței No. 9, este citat prin acâsta una și siogură chiămare ca, la 29 Septembre 1892, orele 11 diminâța, să vină pregătit de tote cele necesare spre a se înfățișa în procesul ce are cu D. Ion P. Mexis și alții pentru pretenții; cunoscând că nefiind următor causa se va judeca în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă; art. 151 din pr. civilă s’a aplicat. No. 6.874. 1892, Septembre 12. — D. Christeo A tanase Zapa, din comuna Brosceni-Noui, județul Ialomița, este citat prin acâsta una și singură chiămare ca, la 29 Septembre 1892, orele 11 diminâța, să vină pregătit de tâte cele necesare spre a se înfățișa în procesul ce are cu D. lân P. Mexis și alții pentru pretenții; cunoscând că ne- fiind următor causa se va judeca în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă; art. 151 din pr. civilă s’a aplicat. No. 6.877. 1892, Septembre 12. — D. Apostol Atanase Zapa, din comuna Brosceni-Noui, județul Ialomița, este citat prin acâsta una și singură chiămare ca, la 29 Septembre 1892, orele 11 diminâța, să vină pregătit de tâte cele necesare spre a se înfățișa în procesul ce are cu D. lân P. Mexis și alții pentru pretenții; cunoscând că nefiind I următor causa se va judeca în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă; art. 151 din pr. ci- vilă s’a aplicat. No. 6.880. 1892, Septembre 12. Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională D. Constantin Pavel, cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămat la acest tribunal în țliua de 18 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevâ^ut și penat de art. 308 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 18.053. 1892, Septembre 12x Judecătoria ocolului Urziceni, județul Ialomița D. Magda Mateiu, fost prin comuna Băr- bulesci, iar acum cu domiciliul necunoscut, se citâză ca, în țliua de 28 Septembre 1892, orele 10 a. m., să vină la acestă judecătorie ca reclamant în procesul în care Ștefan Du- mitrescu se inculpă pentru bătae; la neur- mare se va judeca procesul în lipsă. No. 5.838. 1892, Septembre 12. EXTRACT DE DECISIUNE Judecătoria ocolului II din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 1.986, pronun- țată în țliua de 14 August 1892, s’a con- damnat Ivan Ivan, cu domiciliul necunoscut, să plătâscă D-lul Tănase MihalovicI suma de lei 500, cu ale lor procente legale de la ce- rere, 14 Martie 1892, plus 15 lei cheltueli de judecată și timbre. Acâstă carte de judecată se pronunță cu dreptul de oposiție și apel. 1892, August 20. Prlmul-președlnte al tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională Conform art. 5 din regulamentul pentru organisarea grefelor, se publică spre cunos- cința generală că toți aceia cari vor avea veri o pretențiune contra garanției depusă cu imobilul din Bucuresci, calea Călărașilor No. 56 vechiu, 70 nou, pentru funcțiunea de grefier ce a ocupat D. George P. Velluda la acest tribunal, și care e autentificată la No. 6 din 1882 și înscrisă la No. 18 din 1882, să se presinte cu cerere în termen de 6 luni, calculat de la data inserărei în Monitorul oficial a acestei prime publicațiunl; contrariu garanția se va radia, liberându-se celui în drept, și nici o pretențiune nu se va mai ține în sâmă. No. 19.963. , 1892, August 31. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Ilfov Conform decisiune! acestui comitet cu No. 6.422, se publică spre cunoscința gene- rală că, în 81»/s --- --- --- . , (împrumutul de & milidne) - 4% Ianuarie---Iulie ...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverscbrelbung) 5% Ianuarie---Iulie...... -a- _ . de Stat (convertite rurale). . 6% Maid---Noembre...... 101’/, _ 101 .____________ Obligațiunile case! pensiunilor a 300 lei. . 10 Maiii---Noembre...... 277 --- 274 --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . . • • r 5% ianuarie---Iulie...... • 90 R9>k ___ > > B v '-1384 . . 5% Maid---Noembre...... a---a _ ___ a ■ > . 1888 . • 5o/o Iunie---Decembre ..... --- --- __ _ __. ... . 1899 . . • . < &l<> Maiii---Noembre...... 9P/4 --- 90’/. --- ___ Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale....... Ianuarie- -Iulie...... 95»/, _ 94^ ’ , , urbane Bucuresci . . . T°h Ianuarie---Iulie...... 1023A _ i02yi _ 6“/o Ianuarie---Iulie...... IOO»/. 1«PA _ __ * _ “ _ . --- . a . 60/0 Ianuarie---Iulie...... 90'/, _ _ ___ _ . , . Iași..... a • 5»/. Ianuarie---Iulie...... 81’/. -a. Bl _ _ Obligațiunile societățel de basalt artificial . • 6% Ianuarie---Iulie...... 91’/, --- M --- --- . Ultim valdrea w Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României ...... 88.45 500 lei Întreg vdrs. --- 1670 1665 _ 1668 Societatea de asigurare Dacia-România • . a 35 200 , - _ --- 407 405 407 . . » Naționala . . ... 36 200 , a v --- 415 410 _ , reasigurare...... 16 200 , to --- 200 190 __ _ , română de construcțiuni și lucrări publice . --- 250 . * a --- 127 124 _ , de basalt artificial . . . . . 30 250 t * --- 290 280 _ __ . pentru fabricarea hârtiei . . . 100 , a a 40 ---a. 25 _ _ Banca României...... . . --- 200 » • • --- --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu CU CU cu cu cu SCHIMB CURSUL ban! gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul......... --- --- ---- ---. ---. • Galbenul austriac........ --- ------ ---- --- a». Londra . . . cek 25.18’/J-17’/J Cordna germana (marca)...... O --- --- --- • --- --- ■ . 8 luni 25.10-08’L Lira sterlină.......... ■ c --- ---- --- --- --- --- Paris • • • cek 99.95-90 Lira otomani.......... ---- --- ---- . □ 8 luni 99.60-50 Imperialul rusesc....... ---- --- --- Florinul austriac de hârtie..... --- a--- _ . . 3 luni ___ Rubla de hârtie «... --- --- --- --- --- Viena . . . cek 2.10’/,-10 Aur contra argint (agiul).......... --- «--- --- 0% --- V . . 3 luni 2.08’/a-08 a nap. (scurt) OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 123.60-50 CEREALE H Im ii 122.87l/a-80 J în libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek . . 3 Iun! Grâtl....... ..... 60 97. --- 8.90 --- --- _ Amste rdam . 3 luni --- 1 Porumb........ ... 60 7 --- 6.25 --- --- Petersburg . 3 luni - Secară ............ --- ------ --- --- a--- a» ---a Belgia . • 3 luni Ovd« ............. ------ --- --- --- . . (scurt) Ors --- --- --- --- MB. Elveția • v 3 luni 99.45 j Rapiță. . . . . „ . , . o . . . --- --- Italia 8 luni Fasole obodată...... . . . 10'/. 10 --- 10 SCOMPTURI J Banca națională f acompt . . . . . . . _ . • • V • • • . . • b < 1 avansuri pe deposite de efecte sad lingouri . AVANSURI l Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte W/n fl Imprimeria Statului. Director general, EUGEN balș. _. ®