No. 130 UN EXEMPLAR: 25 BANI Duminică, 13 (25) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI PREfÎJL ABOMENTDLIII IN REGATUL ROHANtEI 45 le! pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 Iei pe an. Abonamentele încep din ântdia (li a fie-cărei luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRÂMTATE 60 lei pe an; 35 lei pe G luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse ln ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ATOCWR1L0R Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 banL | Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. | Anunciurile particulare, 50 banî linia de 30 liter». SUMAR PARTE OFICIALĂ. — Președinta consilMul de miniștri : Decret. Ministend de interne: Decrete — Raport. Ministerul de finance: Decret. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ. — Cronică — Discursul D-lul G. Tanoviceanu, procuror-general pe lângă curtea de apel din Galați, ținut cu ocasia deschi- derel anului judecătoresc 1892—93 — DepeșI te- legrafice— Diverse — Prețul cerealelor — Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative ți particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 12 Septembre PREȘEDINTA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri sub No. 847, Am decretat și decretăm ce urmiză : Art. I. Se prelungesce până la 1 Octom- ! bre viitor congediul ce a fost acordat D-lui Al. Marghiloman, ministru Nostru secretar de Stat la departamentul justiției. Art. II. D. Take lonescu, ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice, va continua cu interi- mul ministerului justiției pânâ la întârcerea la post a titularului. Art. m. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu aducerea la înde- plinire a disposițiunilor acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Septembre 1892. CAROL Președintele conciliului de miniștri, L. Catargi. No. 3.010. MINISTERUL DS INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat ia departamentul de interne sub No. 23.102; Vedând votul consiliului județului Ialomița din ședința sa de la 16 August 1892; Pe basa art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului-Ialomița, pe exerci- țiul 1892 — 93, următârea modificare: Lei La venituri 67.000 se vor înscrie sub un npil articol 14, cap. II, § 4, din suma împrumutului de 400.000 lei, pentru construiri de localuri, tn yirtutea legei sancționată cu decretul No. 368 din 25 Februa- rie 1888. La cheltueli 67.000 se vor înscrie sub un noii articol 42 bis, la cap. X, § 1, pentru construi- rea casarmei de călărași. Art. II. Cu acâstă modificare budgetul decimilor județului Ialomița, pe exercițiul 1892—93, presintă la venituri lei 380.408, bani 38, la cheltueli lei 376.069, bani 8, cu un excedent de lei 4.339, bani 30. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.989. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat Ia departamentul de interne sub No. 23.110; I Vidând votul dat de consiliul județului Ia- lomița în ședința de la 16 August 1892; Pe basa art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul decimilor județului Ialomița, pe exerci- țiul 1892 — 93, următorea modificare: Lei 2.339, bani 30, se vor lua din exce- dentul budgetar de lei 4.339, bani 30, și se vor adăoga la cap. IV, § 2, art. 18, fond des- tinat pentru procurare de medicamente gra- tuite la bolnavii sârmani din județ. Art. H. Cu acâstă modificare budgetul Zecimilor județului Ialomița, pe exercițiul 1892—93, presintă la venituri lei 380.408, bani 38, la cheltueli lei 378.408, bani 38, cu un excedent de lei 2.000. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.990. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.108; Vâdând votul dat de consiliul comunei Turnu-Măgurele în ședința de la 19 August 1892; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face ln bud- getuLordinar al comunei Turnu-Măgurele, pe 3858 MONITORUL OFICIAL 13 Septembre 1892 exercițiul 1892 — 93, următârele modificări, adică: J2O prevâduțl la art. 35, cap. VIII, statș No. 8, «salariul unul sub-comisar șef al biuroului de servitori», cu începere de la 16 Septembre viittor, se suprimă, idem, idem, «salariul unui dorobanț atașat la biuroul de servitori», idem, idem. idem la art. 98, cap. XVIII, «fond pentru deschidere de credite suplimen- tare și extraordinare», se reduc. total, care se va repartisa ln modul următor: se vor înscrie sub un osebit articol, paragraf și capitol, «pentru plata per- sonalului biuroului de servitori», cu în- cepere de la 16 Septembre 1892, con- form statului prevâ^ut în legea pentru servitori, promulgată cu decretul sub No. 2.298 din 29 Maid 1892. idem, idem, pentru înființare de regis- tre, condicuțe, albumuri și tâte cele- alte cheltueli de cancelarie, precum și mobilierul biuroului de servitori. total. 325 2.385 3.230 430 țOO 3.230 Art. 11. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.991. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.112; Vexând votul dat de consiliul comunei Că- lărași in ședința de la 24 August 1892; Pe basa art 112 din legea comunală. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei Călărași, pe exerci- țiul 1892—93, următârele modificări: Lei B, 1.500 — pre vânați la art. 5, § 5, cap. I, «salariul medicului-veterinar», se reduc fiind râmași economie. 1 .070 53 idem la art. 38, § 13, cap. I, sa- lariul personalului serviciului de pompieri, idem, idem. 2.570 53 total, care se va adăoga la art. 69, §21, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordi- nare, peste suma prevâ^ută de lei 4.736, bani 89, sad în total lei 7.307, bani 42. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.992. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.100; Vedând votul dat de consiliul comunei Râm- nicu-Vâlcea în ședința de la 20 August 1892; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei Râmnicu-Vâlcea, pe exercițiul 1892 — 93, următârele modificări: Lei B. 882 72 râmași economie din suma de lei 2.000, alocată la art. 55, $2, cap. XV, «pentru construirea casei mortuare de la cimitir», se su- primă. 120 — prevăduți la art. 10, § 2, cap. 1, « pentru fonciera baratcelor », idem. 100 — idem art. 48, § 2, cap. XII, «pen- tru facerea podului la abator», idem. 200 — idem art. 27, cap. VI, «pentru reparațiunile localurilor scâlel de fete și băeți», idem. 1.302 72 total, care se vaadăogala art. 66, § 1, cap. XVIII, fond pentru des- chidere de credite suplimentare și extraordinare, peste suma pre- vâ^ută de lei 6.500, sad în total lei 7.802, bani 72. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.993. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.114; Vedând votul dat de consiliul comunei Bo- toșani in ședința de la 17 August 1892; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei Botoșani, pe exer- cițiul 1892 — 93, următârele modificări: Lei 3.350 se vor lua de la art. 54, § 1, cap. XI, fond pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare, și se vor repartisa in modul următor: 2.600 se vor adăoga la art. 11, § I, cap. III, personalul biuroului servitorilor, pen- tru ca, împreună cu suma disponibilă la acâsta alocațiune, să servâscă pentru plata personalului biuroului de servi- tori, cu începere de la 16 Septembre a. c., conform statului prevâ^ut la art. 30, lit. b din legea respectivă, promul- gati cu decretul No. 2.298 din 29 Maid 1892. 750 se vor înscrie sub un osebit articol, la $ 2, cap. III, pentru registre, impri- mate, condicuțe, albumuri și alte chel- tueli necesarii pentru întreținerea biu- roului de servitori. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș,la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2^94. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.106; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 5 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi ca comuna rurală Butoesci, din județul Mehedinți, să cumpere din mojia Statului Gura-Motrulul, situată în localitate, loturile de pământ prevâ^ute cu în- cheiarea consiliului comunal No. 3 din ședința de la 4 Iulie 1892, plătind prețul cumpârărei, conform legel pentru înstrăinarea bunurilor Statului, cu dm resursele ordinare ale comunei, spre a servi la întreținerea scâlei și bisericei. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș,la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.996. 13 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 8859 Vânând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 7 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi aliniarea stradel Renascerea, din județul Tulcea, conform pro- iectului aprobat de consiliul technic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice prin jurnalul No. 499 din 1892. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.998. CAROL I, Prin grația lui Dumnedel și voința națională, 1 Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 2 3.120; Ve^nd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 3 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi aliniarea stradel Grivița,din orașul Tulcea, conform jurnalului consiliului technic superior No. 516 din 1892, pe o lungime uniformă de 10 metri. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.999. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.124; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Ivesci, din județul Tutova, se disolvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Nicolae Dimitriu, Ștefan Dumitrache și G. D. Oprea. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat îți Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.003. CAROL I, ’ Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub ! No. 23.118; Vâddnd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 4 din ședința de la 31 August 1892; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. 1. Comuna rurală Știubieni, din jude- j țul Dorohoiu, este autorisată a percepe o taxă de 3 7 bani de la decalitru gaz ce se va con- suma in coprinsul acelei comune. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.997, CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.104; Vânând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 1 din ședința de la 28 August 1892; Pe basa alin. II de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna rurală Lespedile, din ju- dețul Suceava, este autorisată să cumpere din moșia Statului Hârtâpele, situată în localitate, lotul de pământ prevăzut in Încheiarea con- siliului comunei No. 123 din ședința de la 6 August 1892, plătind prețul cumpârărei, con- form legei pentru înstrăinarea bunurilor Sta- tului, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la Întreținerea bisericel. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 3.000. CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față șt viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 23.122; Raportul D-luT ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vânând, din raportul D-lul prefect al jude- țului Tutova No. 7.330, că primarul comu- nei rurale Ivesci, din acel județ, a fost revocat din funcțiune pentru negligență și abateri de la îndatoririle sale, iar printre cel-alți consili- eri nu se află nici unul cu sciință de carte pentru a fi ales în acâstă funcțiune ln confor- mitate cu legea; Subsemnatul, pentru ca interesele comunei să nu sufere, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nil Nicolae Dimitriu, Ștefan Dumitrache și G. D. Oprea, cari să gereze afacerile comu- nale până la alegerea și instalarea unul nou consiliu. , Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 23.124. 1892, Septembre 4. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance; In puterea art. 93 din Constituțiune, Am decretat și decretăm: Art. I. D-nii C. I. Dănăcel, fost controlor fiscal clasa !II,șiGh. Petrescu, actual controlor al județului Buzeu, sunt numiți controlori fis- cali clasa III, in locul D-lor Gh. D. Manariu și D. I. Ștefănescu, revocați. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 7 Septembre 1892. CAROL Ministru de finance, M. Germani. No. 2.98$. ———-----------—................. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 3.004 din 9 Septembre 1892, în urma propunerel făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul justiției, D. lân Buznea, fost copist la curtea de apel din Galați, este numit ajutor de grefă la tribunalul Tulcea, in locul D-lui Sterian Macri, demisionat. .... » ■—— 3S60 DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru al agricultn- rel, industriei, comerciului și domenielor cu No. 5.218 din 1892, in basa concursului de- pus și dape ce s’a consultat comisiunea per- manentă, D. Constantin Galiu, doctor in me- dicină de la facultatea din Viena, s’a numit, pe diua depunerel jurământului, profesor cu titlu provisoriti la catedra de igienă de la scâlă comercială din Galați. Prin decisiunea ministerială cu No. 253, s’a disposat că, cu Începere de la. 9 Septem- bre 1892, orele de serviciu pentru personalul administrației centrale a resbelului- vor fi de la 11 ore a. m. până la 5 ore p. m. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, iS Septembre Joi, 10 Septembre, la orele 5 dupe amiaji, M. S. Regele, însoțit de ad- jutantul de servicii!, a mers să vi- siteze fabrica de cuie din Sinaia, a D-lul Emil Gostinescu, ce a început sa lucreze numai de câte-va luni. Regele, la sosire, a fost întâm- pinat de D. proprietar al fabricei, care, pe lângă că întrebuinț6ză peste 50 lucrători pe ^i, produce pe an 1.200.000 kilograme cuie de tote fe- lurile și de tote mărimele, și sîrmă de tote numerile cerute în comerciti. Majestatea Sa, dupe ce cercetă acest stabiliment cu viul interes cel pune în tot ce privesce industria nâstră născândă, intră apoi Incasele lucrătorilor și administratorului fa- bricei și, rămânând pe deplin mul- țumit, felicită pe D. Emil Costi- nescu pentru chipul cum a orga- nisat acest noii element al indus- triei naționale, rezemându’i desvol- tarea pe un spirit practic, unit cu o muncă inteligentă; iar la Orele 7 și jumătate, Augustul nostru Suveran se intorse la Castelul Peleș. Discursul D-lul G. Tanoviceanu, proouror-gene- ral pe lângă curtea de apel din Galați, ținut cu ocasiunea deschidere! anului judecătoresc 1892—1893. Domnule prim-președinte, Onorată curte, Legea de organisare judecătorâscă, prin art. 136, ’mi impune obligațiunea ca, la înce- putul anului judecătoresc, să fac un discurs de deschidere. Confonnându-mă șu plăcere acestei obligațiuni, care pentru prima oră am MONITORUL OFICIAL ocasiunea și onorea a o îndeplini, am ales ca subiect al acestui discurs despre: RECIDIVA, CAUSELErși MIJLOACELE DE COMBATERE Recidiva este una din materiile cele mai importante, daca nu cea mal importantă chiar, pe care o sulevă sciință penală. Toți legiui- torii, chiar cel vechi, mai mult de cât cei moderni, au simțit pericolul ce ’l presintă recidivistul pentru societate, și, prin urmare, au înțeles cât este de important a combate acâstă plagă socială cu tdtă energia posibilă. Insă nici odată mai mult de cât în secolul nostru, și mal ales în ultimii 50 ani, proble- ma recidivei nu s’a presintat în nisce ter- meni așa înspăimântători, cerând o mai grab- nică soluțiune. De o jumătate de secol acâstă cestiune este la ordinea Zilei și cu tote nenumăratele vo- lume caii ’i se consacră pe fie-care an în tdte țările civilisate, nimeni nu se pâte făli că a găsit soluțiunea acestei grele probleme so- ciale. De aceea recidiva, dupe cum statistica o probâză, cresce pe fie-care an, așa că ces- tiunea, ori cât s’ar fi scris și s’ar scrie asu- pra el, e plină de interes și de actualitate. Iată aceea ce m’a făcut să consacru acestei materii acest discurs de deschidere a anului judiciar 1892—1893; discurs cam lung, o recunosc, dar am fost silit de importanța ma- teriei, și m’am basat mult, prea mult pdte, pe bine-voitârea D-vostră atențiune. Recidiva fiind un subiect forte vast, asu- pra căruia se pot scrie volume, și eti, nepu- tând dispune de cât de un timp forte limitat, a trebuit să circumscriu materia; prin ur- mare, declar mal d’inainte că nu mă voiâ 0- cupa de partea juridică a materiei, ci o voiu trata numai din punctul de vedere filosofic. Voiu examina în scurt trecutul, voiu in- sista mal mult asupra presentului, și, în fine, voiu spune ceea ce cred că ar trebui să facă legiuitorul pentru a prepara un viitor mal puțin sombru de cât presentul; cu alte cu- vinte, dupe ce voiu arăta cari sunt căușele recidivei, voiu încerca a spune cari sunt, dupe mine, miZlocele de a o combate. I. Trecutul. Istoria recidivei Deja in anticitate s’a simțit necesitatea de a pedepsi mai sever pe indivizii cari nu erau la prima lor infracțiune. Dupe Erodot, per- sianil țineau sâmă de purtarea trecută a in- culpatului când era vorba să ’l judece pentru un fapt delictuos. Aristotel era de părere că' acel care comite o nouă infracțiune merită o pedâpsă mal mare. J) La Romani de asemenea se pedepsea mal aspru individul care mal fusese certat de ju- decată, dupe cum se vede din următorul frag- ment din Digeste, titlul: De poenis(leg. 28.83): „Obicinuesc câțl-va (âmenl), cari de ordinar „se numesc tineri, să ajute manifestațiile po- „pulare ce au loc în unele orașe turbulente. „Aceștia, daca nu ati făcut alt ceva mal mult „și nu ad fost sfătuiți mal înainte de autori- „tate, sunt pedepsiți cu bătae de vergi sati ') I. Tisâot: Droit pănal 3-emeedit.pag. 138. 13 Septembre 1892 „chiar cu interzicerea spectacolelor. Iar daca, „ast-fel cercetați, comit aceleași fapte, se vor „pedepsi cu exilul și une-orl chiar cu măr- gea, adică când se pârtă adese-orl în mod „revoluționar și turbulent, și prinși de câte- „va ori, dar tratați cu blândețe, perseverăză „în aceașl purtare îndrăsnăță.' Totuși, în lumea veche, recidiva era de- parte de a avea importanța de astăzi, și acâsta pentru bunul motiv că pedepsele erau în an- ticitate atât de severe în cât acela care sufe- rise o pedâpsă rare-ori se expunea a mal suferi pe a duoa. De aceea, nu numai că a- câstă materie n’a atras atențiunea specială a vechilor filosofi și legiuitori penali, dar chiar numele de recidivă nu era cunoscut roma- nilor, de și el este de origină latină. Mai mult de cât atât, romanii confundau reiterațiu- nea cu recidiva, și în diferite texturi de drept penal ce ne au rămas de la denșil nu se vede de cât cașul de reiterațiune în aceeași in- fracțiune. *) Recidiva, prin urmare, nu numai că nu presinta în anticitate importanța practică pe care o presintă astăZi, dar mai mult de cât atât, ea nu forma o teorie completă nici chiar în dreptul roman, ultima și cea mai per- fectă din legislațiunile anticităței. In vechiul drept frances, ca în mal tâtă le- gislațiunea veche a Occidentului, se vede de asemenea o agravațtune a pedepsei în cas de recidivă, însă teoria recidivei nu este încă formată. In Le grand Constumierde France, care conține colecțiunea usurilor generale ale Franciei, se Zice: „La septieme (cause d’a- gravation) pour cause d’accoustumance, car qui est accoustumâ de mal faire doit plus griefuement estre puni que celui qui n’est pas accoustumâ." (Liv. IV, Ch. V, des peinet). Recidiva, în vechiul drept frances, avea de efect a agrava pedâpsă până la chiar pedâpsă cu mârte pentru un delict mic, că judecăto- rul n’avea dreptul să modereze pedepsele, și regele însuși *șl lua obligațiunea de a nu a- corda grația condamnatului. Pe lângă acâsta judecătorii însciințaâ pe condamnat când pronunțau sentința că ’i este oprit de Ren- ehoir, adică de a comite o nouă infracțiune, amenințându’l cu plus griefve peine. ’) JurisconsulțiI de asemenea se mulțumeați, vorbind despre recidivă, să recomande agra- varea penalităței. Voiu cita duoi din cei mai celebri: Grotens și Puffendorf. „Acela „care a povățuit adesea, Zice Grotens, se arată „de asemenea mal culpabil, pentru că un obi- „ceiii râu e mai vătămător de cât un act „unic." ³) Puffendorf, copiând aprope textual pe Gro- tens, pe care ’l și citâză, Zice: „O acțiune rea ,e mai criminală când a fost comisă adese „ori de cât când n’a fost comisă de cât odată „sau de duoă ori. D’aci vine că se Zice că un Ort olan : El. de droit pănal 5-eme âd., voi. I, No. 1.206; Gorrand: Trăită de droit pănal fr., voi. II, No. 182. ²) Ortolanop. oit. No. 1.210. ³) H. Grotens: Le droit de la gnerre et de la pair. II, 20, § 30, No. 7, trad. Barbeyrac 1729. t. Pag- 83, Amsterdam. MONITORUL OFICIAL 3861 13 Septembre 1892 «obiceiu răii e mal vătămător de cât un act «criminal, dar unic.” ⁴) Dacă din Occident trecem în Orient, la vechea nostră legislațiune, vedem că legiui- torul român pedepsea cu o asprime exage- rată pe recidivist!. Tot ca și în legislațiunea francesă, un delict unic devenea o crimă mare și se pedepsea chiar cu mârtea în cas de re- cidivă. Voifi reproduce câte-va articole din codul Mateiti Basarab, din 1652, relativ la recidivă : „Ori carele se va face a vâna pe lângă «drum și de va găsi ceva îndemână să fure «saii să jefuiască pe cine-va, acela de voiîi cu- „nosce că a făcut numai odată, atunci să ’l «certe cu ocna, iar de va fi făcut și altă dată, «atunci să ’i se facă mârte. «Cela ce va fura lucru puțin de la veri un «om mișel, acela când va fura ântâiu, atunci «să ’l bată, iar de va fura și a 2-a âră, atunci „să ’l semneze la nas d’o parte, iar de va fura «și a 3-a oră, atunci să mâră în furci. ²) «Cela ce va fura de în casa stăpânu-său «lucru măcar de puțin, și de ’i ar fi ântâiu «atunci a fura, acela se va certa mal cumplit, «ântâiu să ’l semneze la nas d’o parte, iar de va «fura și a 2-a oră, atunci să '1 spânzure, iar «de va fura măcar și de ântâiu din casa stă- «pânu-său verl-un lucru mare și atunci „să ’l spânzure, să nu caute că e ântâiu. „Cela ce va fura găini, gâște și alte păsări «domestice, acela de va fura odată, de duoâ „ori, de trei ori să ’l spânzure.' Câte odată codicele Mateiu Basarab pre- sinta acâstă particularitate ca un fapt care mi este pedepsit la primele dățl, e pedepsit în urmă cu pedepse forte mari, chiar cu mor- tea, acâsta în cașul următor: «Țiganul sau țiganca lui sau copilul, de «va fura odată, de duoă ori sau de trpl ori «găină, gâscă sau alte lucruri mișcătâre, a- «tuncl să se erte; iar de va fi alt lucru mai «mare furat, atunci să se certe ca și fur. (glova 346, § 2, 6, 7, 9, 42). Prin urmare, toleranța pentru țigani merge până la a treia âră, de aci începeau pedepsele furtului cari erafl destul de aspre mal ales în cas de recidivă. Din un paragraf fârte obscurs se pare că spre acâstă recidivă trebuia în vechea ndstră legislațiune pe lângă condițiunea ca să fie vorba de o infracțiune identică, dar încă ca infracțiunile să fie făcute în același loc și sub oblastia aceluiași Domn și judecător sad cel puțin să fi fost mărturisit că a mal făcut și alte infracțiuni: «Carele va face trei furtișaguri, ce se ^ice, «de ’l vor fi prins în trei rânduri cu furti- «șag, pe acela să ’l spânzure, însă înțelegând „că acele trei furtișaguri le ad făcut tot în „un loc și sub oblastia unui Domn și jude- «cător, măcar și aiurea în alt loc sad fost’ad *) Puffendorf: Le) droit de la nature etide gens. Gene VIII. ^3. § 22, trad; Barbeyrac Basle 1750 t. II, p. 488. ²) Acfetă disposițiune se pare a fl luată din Farinaceus: „Si tamen reiteratur tertia vioe „potest pro tribus furtis quameris minimis pooua „morțiș imponi.“ Edictele lui Enric VIII și Elieabetel (Anglia) pedâpsă cu mdrte delictul de vagabondagifl. „certat pentru acelea, ad dâră n’au fost cer- , „tat, numai să fie mărturisit adevărat și de «față cum le-a făcut.' (glova 346, § 12). Din acest paragraf se vede clar că în ve- chea ndstră legislațiune se confunda recidiva cu reiterațiunea ca și în dreptul roman, căci se da pedâpsă spânzurătorei chiar dacă deli- cuentul nu fusese încă certat de judecată, ceea ce dupe teorie și legislațiunile moderne nu constitue o recidivă, ci un cumul de in- fracțiuni. Spre a termina acâstă expunere istorică, void spune câte-va cuvinte asupra disposiți- unilor relative la recidivă în periâdă revolu- ționară francesă. Legislațiunea penală a Constituantei a ad- mis în 1791, în materie de recidivă, un sis- tem diferit pentru crime și altul pentru de- licte și contravențiunl. Pentru delicte și contravențiuni, pentru a exista recidiva, tre- buia ca să fie vorba de aceleași infracțiuni sau cel puțin de același gen de infracțiuni. Pedâpsă, în asemenea cas, de ordinar se în- duoesc* și pâte chiar a trece de pedâpsă de simplă poliție în aceea de corecțională, și din acâsta în criminală. Pentru delictele pedepsite cu pedepse a- flictive și infamante cari astăzi se numesc crime, recidiva e generală, ori-ce crime ar fi comis. In cât pentru agravarea pedepsei in acest cas, codul penal din 1791 nu agrava pedâpsă, ci ordona ca, dupe expirarea pedepsei ordinare, recidivistul să fie transportat pen- tru restul viețel sale în un alt loc determinat. Acest sistem care s’a reluat în 1885 nu fuse însă aplicat în perioda revoluționară, de aceea la 20 Floreal, au X (1802), o lege decis’acă recidivistul de la crimă la crimă va fi înferat în umărul stâng cu litera R pentru a putea fi recunoscut și nu mal avea, altă agravare de pedâpsă. *) Codul penal frances din 1810 a admis la recidivă un sistem cu mult mai larg de cât cele ce am vâ^ut până acum. Nu numai că admite recidiva între delicte de diferite na- ture și între crime de gen diferit, dar merge mal departe, ținând socotâlă și de recidiva de la crimă la delict (Art. 43 c. p. român. Art. 58 c. p. frances). II, Presentul. Căușele recidivei ' Cu codicele penal frances din 1810 in- trăm în legislațiunea actuală a recidivei, căci acest codice a inspirat codicele nostru penal și codicele penale europene, astăzi în vigâre; prin urmare, trebue să studiăm mal de aprâpe sistemul sâu asupra recidivei, căpl el are in- teresul că formâză legislațiunea nâstră de a^I. Pe de altă parte, dupe cum vom vedea mal la urmă, este una din căușele înmulțirel re- cidivei la noi și în tâtă Europa, picând acâsta însă suntem departe de a susține că sistemul legiuitorului din 1810 asupra recidivei nu constitue un progres față cu legislațiunile anteriâre asupra acestei materii. Mai ântâiu el dă recidivei o formă mal științifică, tra- tând’o în câte-va articole din partea gene- *) Ortolan op. oit. No. 1.211—1.213; Garrand op. oit., t II, No. 182. rală a codicelui penal. Fără a fi absolut sis- tematic, ee^ incontestabil însă că legiuitorul din 1810 a realisat un progres chiar în ce privesce modul tratărel materiei. Pe lângă a- câsta, dupe cum am vă^ut, legiuitorul mo- dern admite recidiva de la crimă la crimă, de la delict la delict, și chiar de la crimă la delict. Insă aci se mărginesc meritele legiui- torului din 1810 și trebue să recunoscem că criticile ce ’i se pot adresa sunt cu mult mal numerose de cât punctele în favârea sa. Mal ântâiti nu e absolut sistematic, căci recidiva la contravențiunl este relegată la finele co- dicelul, art. 396 și 397 din codul penal în partea specială, și chiar cea relativă la crime și delicte formâză un titlu împreună cu cu- mulul de infracțiuni. Alte critici mal seriâse însă ’i se pot adresa. Neînțelâsa divisiune tripartită a infracțiunilor pe cari Rossi o a- tacă cu atâta vehemență, numind’o insolenta de arbitrariu *), are aplicațiuni în materia recidivei, pe care, atenuând termenul lui Rossi, o vom numi stranie prin arbitrariul el. In adevâr, legiuitorul care a admis divi- siunea infracțiunilor în crime, delicte și con- travențiunl, pune următârea regulă în pri- vința recidivei: Există recidivă de la crimă la crimă (art. 414), de la delict la delict (art. 43, 12) și de la contravențiune lacon- travențiune (art. 396, 397); cu alte cuvinte o recidivă generală în fie-care trei clase de infracțiuni. Apoi există recidivă de la crimă la delict (art. 42 R.); acâsta fiind singura combinare de clase de infracțiuni, deci nu exista recidivă nici de la crimă saii delict la contravențiune, nici reciproc de la contraven- țiune la delict sau crimă, și nici de la delict la crimă (art. 45 R.). Mal mult încă, de și admite recidiva de la delict la delict, nu însă e admisibilă tot-d’a-una, ci numai când primul delict a presentat âre-care gravitate, adică când infractorul a suferit o pedâpsă mai mare de 6 luni (art. 43 R). Distincțiunile, așadar, sunt fârte nume- râse. Bine a făcut legiuitorul, când le aii in- trodus ? Sunt ele raționale ? Nu esităm a răspunde negativ. Nu ne sfiim a numi acele distincțiuni neraționale, arbitrarii. In adevăr, pentru ce s’ar admite recidiva de la crimă la delict și nu și vice-versa ? S’a (Jis că pedep- sele crimelor simt îndestul de grave și nu trebue a agrava o pedâpsă criminală pentru motivul că infractorul a comis altă-dată o infracțiune.comparativ de puțină gravitate, a- dică pentru un delict. Motivul este răii gă- sit, căci sunt delicte fârte grave, și mal ales dupe legea din 1874 care a corecționalisat mal multe crime. Este chiar un motiv d’a fi se- veri pentru delicuentul care comite o crimă dupe ce a comis un delict, căci se vede că pedâpsă, departe d’a fi produs efectul dorit, a fost insuficientă, individul a progresat în calea perversitățel; trebue, dar, a se da o pe- dâpsă care să fie în stare să rețină pe deli- cuent de pe povârnișul fatal pe care a plecat. D’asemenea, pentru ce să nu se considere ca recidivist individul care a fost condamnat ’) P. Rossi; Tr. de droit pănal, 4-eme ed., 1.1, ohap. II, § 2. 3862 MONITORUL OFICIAL 13 Septembre 1892 la mal puțin de 6 luni ? Acestă disposițiune este cu atât mal neraționată cu cât însuși le- giuitorul a admis recidiva de la contraven- țiune lacontravențiune, așa că există recidivă la tote trei grade de infracțiuni, prin urmare și de la delict grav la delict grav, nu însă de la delict puțin grav la alt delict. Și când vom ține sâmă de exagerata indul- gență a instanțelor nostre judecătoresc!, cari fdrte rare ori condamnă la mal mult de 6 luni de închisore, și când ne vom aminti că chiar în cașurile rarisime când e locul de a aplica art. 43, grație art. 60 care permite a se reduce pedâpsa închisorel chiar în cas de recidivă, tribunalele nu aplică mal nici odată maxi- mum saii osânda înduoită cum prevede art. 43 din codul penal, atunci va trebui să măr- turisim că agravarea pedepsei în cas de reci- divă este o raritate în practica nostră judi- ciară. Revenind la tripartita divisiune a infrac- țiunilor vom arăta că ea ajunge la resultate absurde. O personă condamnată pentru furt cu efracție dacă comite o crimă nu este în stare de recidivă. Din contră, o personă con- damnată pentru rebeliune la o pedâpsă chiar mal mică de cât prima persână cu furtul prin efracție, comițând o crimă se consideră ca recidivist și cred, fără înduoială, că e mal multă perversitate în prima de cât în secunda. Deci râua divisiune a infracțiunilor conduce la rele resultate în materie de reci- divă. Iată sistemul legiuitorului din 1810. In cât despre pedâpsă, codicele penal frances și roman considera recidiva ca circumstanță agravantă care atrage dupe sine agravarea pedepsei infracțiunel. Garofalo e de părere că, în cas de recidivă, trebue a se schimba felul pedepsei: „Cât de puțin logic, de altă parte, e dealo- „vi recidivacu pedepse de acela șl gen, nu sciu „cum e cu putință să nu se vadă.* „Cea mal bună probă că primul mijloc „întrebuințat nu ’și a ajuns scopul e tocmai „noul delict. S’ar înțelege că, în atarl cașuri, „să se facă o nouă experiență de același gen, „dar adăogând fdrte mult dosa remediulul, „ce s’ar 4'ce de uⁿ medic care s’ar obs- „tina, în presența unei a treea recidive, îna- „celașl metod terapeutic, la o bolă pentru „care sciință dă alte remediurl? (pag. 368). „Garofalo este pentru relegarea recidiviștilor „de obiceiu în una din colonii, lucru ce noi „chiar de am voi nu am avea unde.* D. Garrand critică cu drept cuvânt siste- mul legiuitorului spuind că acesta e o idee inexactă saucel puțin insuficientă: „Recidiva, „£ice dânsul, nu e o circumstanță agravantă „a unui fapt delictuos, dupe cum nu este un „delict special. „Ea este situația unul individ care, prin de- „simea infracțiunilor pe cari le a comis, s’a pus „în stare de rebeliune în contra societățeî și „care trebue să fie considerat ca inimicul sâu „declarat și periculos. Legea trebue să fie dar „forte aspră cu recidiviștil; ea trebue să’l „lovâscă cu pedepse speciale, combinate ast- „fel în cât să corige la recidiviștl obiceiul „delictuos, dacă acest resultat pâte fi sperat, „și a’l pune în neputință d’a vătăma, dacă „ori-ce speranță de reformă e perdută. Toc- „mal din causă că n’ad acceptat acâstă idee, „sistemul codicelul penal asupra recidivei a „devenit insuficient și n’a împedicat numârul „recertaților de judecată să crâsca în nisce „proporțiuni spăimântătâre. In adevăr, de la „începutul secolului, statisticele penale con- „stată un dublu fenomen: numărul actelor „delictuâse cresce, iar acela al delicuenților yScade. Criminalitatea se concentrâză deci „asupra unul ore-care număr de indivizi pe „cari nici o represiune nu’i intimidâză și cari „trăesc în stare de resbel declarat cu soeie- „tatea refulată. Față cu ei penalitatea nu „pote avea de cât un obiectiv, de a’l reduce „prin măsuri exclusive în neputință de a fi „vătămători*. *) Acâstă critică adresată codicelul penal de distinsul profesor de legislațiune penală de la facultatea din Lyon o împărtășim, și pu- tem a mal adăoga că căușele cari aiî făcut să crâscă recidiva în tdtă Europa nu sunt numai defectuositatea disposițiunilor relative la re- cidivă, ci și altele pe cari le vom expune în- dată. Mai’nainte de a le expune însă, trebue să arătăm gradul acut în care a ajuns acest flagel social și, prin acâsta, vom proba marea importanță a acestui studiîî și a orl-cărui studiu asupra recidivei. In Francia, pentru a se constata recidiva, s’au introdus așa numitele casiere judiciare și acum, nu de mult, sistemul antropometric al D-lul Bertillou, sistem care, grație D-lul ministru de justiție actual, s’a introdus deja și la noi în Bucuresci, în curând ’l vom avea și în Galați și în tdtă țâra. Casierele judiciare s’aii introdus în Francia în 6 Noembre 1850 sub ministerul E. Ruher, și ele au dat nisce resultate înspălmântătdre. De la 1851 până la 1880 recidiva a crescut pe fie-care an, a- jungând de la 33 ®/₀ în 1851 la 48 ®/₀ în 1880. In 1882 mal mult de jumătate din condamnați, 52 ®/₀ erau recidiviștl. Raportul D-lul Humbert, fostul ministru de justiție, către președintele republice!, din care extragem aceste cifre, mai conține o mul- țime de alte date importante asupra recidi- vei. Așa, dupe acest raport, se vede că mare parte din recidiviștl reintra u în închisore în anul chiar al liberațiunei, anume dintre li- berațil din 1870, 34% au reintrat în închi- sore în anul următor; din 1871 au reintrat în 1872, 37 ®/₀ ; din 1872 aii reintrat în 1873, 39 %, cifră care rămâne staționară până la 1878, când proporțiunea reintrărilor la închisâre se urcă Ia 45 % în cel trei ani următori.²) Se mai arată în raport că mulți din cel liberați în 1882 au fost condamnați până la finele anului 1882 de mai multe ori, 519 de la 3—5 or!, 143 de la 6—9 ori, 17 de la 10—13 or! ³). In fine, mai spune raportul că numărul recidiviștilor condam- nați de duoă ori în același an s’a suit de la 3.235 în 1851—1855 la 7.220, iar al celor condamnați de 3 ori și mai mult de 3 ori ’) Garrand: Trăită de droit pânal II, No. 183, și Frec, de droit criminel, 3-eme âdit. No. 338. *) La j as ti ce en France de 1826—1880. ³) Dnpe citațiunea D-lul Deejardin în Ortolan op. cit. No. 1.237. de la 544 Ia 2.154 ; prin urmare, statistica judiciară a Franciei, cea mai lungă în timp și recunoscută cea mal bună, ne arată că re- cidiva este un flagel care merge crescând în fie-care an. In Italia se pare că recidiva este mai puțin îngrijitâre. In adevăr, din 61.196 indivizi condamnați de tribunalele corecționale de la 1 Decembre 1874 la 1 Decembre 1875 nu se aflau de cât 10.602 recidiviștl, adică 17% '), iar în anul 1880 recidiva la tribunale s’a suit la 19 */₈ %; la curțile cu jurați italiene re- cidiva a crescut de la 13 ®/₀ în 1878 la 22 % în 1882. ²) In Olanda recidiva se urcă la 36 %, în Suedia la 42 %, în Austria la 50 %, în Belgia 70 %, în Danemarca 74 % și în Prusia 77 % ³). In Suedia, grație îmbună- tățire! legei penale și sistemului penitenciar, recidiva s’a redus la 26—27% în anii 1889 și 1890 pentru crime. ⁴) Dacă în Italia numărul recidiviștilor este așa de mic, dacă în Rusia el era de 18 % în 1874—75, în Spania 18 %, în Grecia 20 ®/₀, etc., causa este, dupe cum observă Lombroso, nu fiind-că lipsesc recidivele, ci din causă că lipsesc mediile pentru a con- trola când există recidiva. ⁵) De asemenea, când statistica penitenciară română dă cifra de 2,38% în 1885, 0,97% 1886, 1,16% 1887, 1,08% 1888, 4,96% 1889, 4,68% 1890, 10,89 »/₀ în 1891, a- dică o medie pentru 7 ani de 3,69 ®/₀, ni- meni nu va putea susține că acâstă cifră re- presintă adevărata recidivă a țărei nâstre. Numărul recidiviștilor nu pâte fi sciut cu precisiune de cât atunci când vor exista și la no! casiere judiciare. Până atunci nimeni nu va putea sci care este recidiva la noi în țâră. In Francia, înainte de introducerea casierelor judiciare, recidiva nu se suise mai mult de 17 ®/o, pe când îndată dupe introducerea ca- sierelor judiciare ea se urcă la 33 %, adică aprâpe înduoit, și în 1882 ajunge la 52 ®/₀, adică întreit ⁶). De sigur că acâstă augmen- tare se datoresce în cea mal mare parte pre- cisiunei constatărei recidivei, iar nu aug- mentăre! sale; căci altmintrelea ar fi greu de înțeles pentru ce în timp de 20 ani, de la 1831—1851, recidiva cresce numai cu 5%, iar îndată dupe introducerea casierelor judi- ciare, adică în quinqueniul 1851—1855, re- cidiva aprâpe se înduoesce. Dacă insă nu se pâte sci care este adevăratul număr al recidiviștilor în România, se pâte însă afirma cu siguranță că el trebue să fie fdrte mare. Pentru a proba acâsta ar fi pote sufi- cient să arătăm, cu statistica în mână, că cri- minalitatea s'a înmulțit în România în un mod spălmântător de la introducerea actua- *) Annuario statistice, italiano, publ. offîo. Borna 1881, pag. 511. ²) C. Lombroso: L’uomo deliquente, IV-a ed. Torino 1889, t. I, pag. 408. 3) Ibid. pag. 408—409. ⁴) Aceste date recente le datoreso D-lui K. d’Oliveorona, membru al casațiune! suedeze, au- tor al mal multor opere de drept penal, luate prin intermediul fratelui meii S. Tanoviceanu. ⁶) Ibid, pag. 407. ®) La justice en France, pag. LXXXIV. MONITORUL OFICIAL 3863 13 Septembre 1892 lulul codice penal ți că recidiva face ln mare parte augumentarea criminalitățel. „Dupe „cum s’a observat, cu drept cuvânt, dice D. „Humbert prin raportul său către președin- „tele republice!, când cu cercetarea parla- „mentară din 1873, recidiva face augmen- „tarea criminalitățel. In adevăr, de la 1851 „la 1880, adică în 30 ani, numărul pre- ,venitilor recidiviștl a crescut cu 116 °/₀, „iar acel al preveniților puri deorl-ce antece- „dente judiciare nu s’a suit de cât cu ÎS⁰/,/. *) Dar pe lângă acăstă probă se mal pot da și altele și din tdte va eși, credem, acâstă conclu- siune: că recidiva nicăerl n’are un teren mal favorabil de deavoltaie ca in România. Că criminalitatea s’a înmul(it la noi cu mare repeziciune de la introducerea codului penal actual, acăsta resultă din statistica ju- diciară a României publicată până astăZ< de biuroul statistic de pe lângă ministerul de justiție. Din acăstă statistici se vede că nu- mărul preveniților pentru crime, delicte și contravențiunl s'a urcat în România de la 19.642 în 1867 la 144.202 în 1886, iar al condamnaților de Ia 13.659 la 75 464 în aceeași ani; cu alte cuvinte, în un interval de 20 ani, chiar ținând sămă de crescerea popu- lațiunel, numărul preveniților a devenit de 7 ori mal mare, iar al condamnaților de 5 ori, mai mare. Profit de acesta ocasiune a spune că datoresc tdte sciințele statistice relative la România unul studiă înădit asupra crimina- litățel în România al fratelui meu I. Tanovi- ceanu, profesor la facultatea de drept din Iași. Fără înduoială că acăstă warecrescereeste în parte datorită îmbunătățirel autorităților însărcinate cu descoperirea și prinderea deli- cuenților, însă ar fi o erdre de s’ar da acestei cause o mal mare importanță de cât merită, împreună cu D-nii Humbert și Garrand voiu indica că din faptul crescerel criminalitățel fdrte repede în România și recidiva trebue să fie fdrte mare. Dar pe lângă acest motiv mai sunt și al- tele. Am Ztră maximum pedep- sei este o literă mdrtă, minimum chiar, o rara avis, iar aplicațiunea art. 60 o operațiune quasi instinctivă lu judecător!! La jurați nu- mărul condamnaților core ționa' s’a suit trep- tat de la 53 % în 1869 la 62 «/, în 1886. La tribunale condamnațiunile la amendă se urca la 55 °/₀ în 1886, ps când în Francia numărul condamnaților corecțional la jurați este de 49®/₀, iar la tribunale numărul celor condamnați la amendă de 36®/₀, și totuși mi- nistrul Humbert în raportul său se plângea către prrședintele republicel de indulgența magistraților francesl. „Acăstă excesivă in- „dulgență, Z‘ce dânsul, de sigur că nu este „fără influență asupra crescerel recidivei... . „MagistrațiI—adaugă mal jos—ar trebui să „îuțelegă necesitatea de a pronunța în contra „certaților de justiție pedepse a căror durată „să potă exercita asupra sentimentelor lor o „acțiune salutarie. Nu se pdte îndestul re- „peta: Pedepse de scurtă durată nu sunt „favorabile îndreptărn culpabililor*. *) Prin urmare, dacă în Fiancia,unde codul penal este mult mal riguros și unde magis- trațil sunt cu mult mal sever!, recidiva cresce, dupe cum spune D. Humbert, din causa ex- cesivei indulgențe a magistraților. cu atât mal mult la no! ea va cresce, căci indulgența ma- gistraților este mult mal mare. Vorbind în mod practic, ne întrebăm, pentru ce individul care a comis o infracțiune n’ar comite încă una ? Sentimentul ondi el nu’l mal pote reține, căci ondrea o-dată perdută nu se mai reca- pătă prin suferirea pedepsei. In cât despre pedâpsă însăși, când el a ex peri menta t’o o- dată și a văZut ce este, tocmai atunci el este mal ispitit a comite o nouă infracțiune când vede că pedâpsă nu este de cât o derisiune. In realitate, pedepsele mici foc mai mult rău de cât bine; cel puțin până a nu suferi pe- dâpsa, individul se teme de ea din causa ne- cunoscutului. dar o-dată soferind’o și văzând că este o batjocură, cum este în realitate la noi, individul n’are de ce se mal teme și re- începe. Prin urmare, indulgența judecătorilor și micimea pedepselor fiind cause de înmulțirea recidivei, de sigur că recidiva trebue să crâscă la noi, fiind-că aceste cause există la noi mal mult ca ori unde. O altă causă este organisarea defectudsă a penitenciarelor. Nu numai că nu există re- *) La justice_en France, pag. LXXXIX. gim celular or! auburnian, adică Ziua să lu- creze în comun, însă fără a vorbi, iar năptea să dormă singur in celulă, dar chiar nu există j separațiuuea pe cartiere ca în Francia, adică j categoriile de condamnați asemănați prin pe- dâpsă. Ceea ce este mal rău este că la noi cele mai multe penitenciare, 15 din 20, sunt mixte, ba chiar in unele din ele se află și preveniț! și reclusionari. La unele, cum de i exemplu la Focșani unde sunt 130 condam- j națl, nu lucrâză nimic, ci stau totă Z*ba de i vorbă și tdtă ndptea, și bine înțeles că numai । lucruri morale nu vorbesc. Chiar cei mai aspru pedepsiți, cei la ocnă, trăesc în un mod cum numai cine a fost să’i vadă pote sci. Pe lângă că nu lucrâză tn continuă, apoi ndptea au camere bune de dormit tot în co- mun; hrana este mai bună și suficientă de cât a multor familii oneste dar sărace, pot să’șl procure diferite îmbunătățiri, fie dm ce lucrâză acolo, fie dacă au avere personală, în fine nu le lipsescenici cbiar satisfacerea unor necesități permise la tineri și omeni liberi. Și ast-fel s’a ajuns, Z 9+ . Urlați . . . . Nor..... . . . 9-j- • 13+ . Urziceni . . . Senin, nor . . . . . 18+ • 10-1- » Văleni .... » .... . . . 14+ » 14+ * Vasluiă .... ’ .... . . . 10+ . 12+ r Verciorova . . B .... . . . 13+ . 15+ . Vulcan . . . . » ...» . . . 9+ . 16+ » Zătreni .... . . . 13+ . 16+ . Zimnicea . . . » . ♦ ♦ ♦ • . • 13+ . MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR f INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 268 OBSERVAȚIUNI: De la n (23) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore De ia 10 (22) Sept., orele 8 s6ra. * Barometru Vântul Temper. Baro- Vântul redus la 0° și la Temperatura Starea extr. | metru . î STAȚIUNI nivelul măre! aerului a red. la S. CO • fD H 1 0° și la a OBSERVAȚIUNI cerului £ M * ® 0 cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. a Q Cm s ! mărel s t- D Bucuresci. . 766.7 --- 3.5 17-5 + 0.5 64 --- senin I --- 28 I] 1 767.3 18.7 --- senin T.-Severin . . 769.7 21.6 75 NNE 2 p. noros 2 30 II 1 76S.7 23.0 NNW I p. noros Craiova. . . 768.6 --- 2.8 13.0 --- 4-4 93 NE I f. noros _ 28 II 769.3 19.4 NE I noros Câmpu-Lung «--- --- 14-3 --- 0.8 7o --- --- p. noros --- 25 8 14.4 NW 2 acop. Slatina . . . 767.3 --- 5-7 16.2 --- 2.8 75 --- --- senin 27 II 1 762.1 20.3 NE I senin Caracal. . . 770.0 --- 2-7 16.2 --- 2.2 74 --- --- 27 12 7705 16.2 --- --- Ruși-de-Vede ---. _ ------ _ --- ------ 30 9 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 768.4 --- 2.1 15.8 --- 7.9 56 --- --- senin --- 27 12 767.6 20.8 ESE 3 senin Giurgiu . . Sinaia . . . 766.0 --- 4.0 10.4 --- O.2 --- NE 2 p. noros 22 6 765.2 12.4 N I » Brăila . . . 766.0 --- 4.6 19.2 + 2.4 60 SW 2 --- 26 14 766.9 19.4 NE I Constanța. . 766.6 --- 2-5 19.2 + 0.8 58 NW 2 senin --- 26 --- 767.8 22.2 E I Starea Măreț ușdră. Sulina . . . 766.8 --- 3-2 17.4 --- 1.8 72 NNW 2 --- 26 13 768.7 18.9 --- --- . » li”8- Focșani . . --- 17.4 --- 0.6 85 ESE I p. noros --- 29 9 ------ 18.0 NW 2. acop, Iași .... 769.0 --- 3 4 15.3 --- 0.8 63 --- --- acop. --- --- ---; 769.9 191 E I senin Sofia (Bulg.). 768.5 --- 1.6 10.9 --- 1 S 86 --- --- senin --- 26 io| 767.9 15-4 Athena . . . De la 12 (24) Septembre 1892, orele 8 diminua. De la II (23) Septembre 1892, orele 8 sera. Bucuresci. . 763.4 --- 3.3: 18.4 + o-9 68) ________j noros ______| 28| «4l 763-6] I9A] s 1 «I senin 13 Septembre 1392 MONITORUL OFICIAL 3869 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se publică spre generala cunoscință că, în ^iua de 8 (20) Octombre 1892, se va ține licitație, la prefectura județului Iași, pentru vîndarea a 88 stâlpi vechi de telegraf scoși din serviciu, din cari 72 aflațl pe distanța li- niei telegrafice lașI-Movila-Codăesci și 16 în orașul Iași. Adjudecatarul va trebui să depună o cau- țiune provisorie de 20 la sută din prețul o- ferit, care se vă păstra până la aprobarea de- finitivă a licitației; iar în cas de a se renunța la priimirea stâlpilor, cauțiunea depusă va ră- mâne în profitul Statului. No. 29.315. 1892, Septembre 8. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Ion Cărămidaru, de profesie ■plugar, în etate de 56 ani, fiul lui Constan- tin și al Măriei, însurat, având 6 copil, din comuna Luncani, plasa Bistrița-de-Sus, ju- dețul Bacău, încetând din viâță îu ^iua de 4 Septembre 1892, în penitenciarul Târgu- Ocna, din județul Bacău, unde ’l a rămas un capital de 31 lei, 71 bani, se publică spre cu- noscința celor în drept a ’l moșteni că dacă, în termen de un an de la data acestei publi- cații, nu se vor presentă însoțiți de acte în regulă a reclama acești bani, ei se vor face venit Statului, conform art. 18 din regula- mentul închisorilor. No. 6.361. 1892, Septembre 10. —La 30 Septembre 1892, orele 4. p. m., se va ține licitație publică atât la direcția gene- rală a penitenciarelor (ministerul de interne) în Bucuresci, cât și la prefectura județului Vâlcea, pentru darea în antreprisă a furnitu- rei lemnelor necesare penitenciarului Sali- nele-Mari în cantitate de 480 steri, sad 60 stânjeni cubi de Muntenia. Condițiunile pentru acăstă furnitură ama- torii le pot vedea în Monitorul oficial cu No. 36 și 115 din 1892. No. 6.375. 1892, Septembre 11. MINISTERUL CULTELOR §1 INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Ministerul, în urma încredințărei date de I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Suceavei, face cunoscut spre sciință generală că, de la 1 August a. c., preotul 16n Popovicî, de la biserica „Dancul* din Iași, este exclus din catalogul clericilor ierarehiei S-tei năstre bi- serici creștine ortodoxe române, prin re- tragerea de la sine din acestă ierarchie biseri- că scă. No. 11.435. 1892, Septembre 9. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursul publicat pe ^iua de 15 Septembre a. c., pentru ocuparea ca- tedrelor de pictură și sculptură de Ia scola de bele-arte din Bucuresci, se amână pe ^iua de 15 Octombre 1892. Concursurile se vor ține în localul scălei de bele-arte din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul, ^i- cial No. 49 din 4 Iunie 1892, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de a- plicare al legei de concursuri de la 17 Mar- tie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile mai înainte de termenul concursului. No. 11.432. , 1892, Septembre 9. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea catedrei de dreptul Toman de la facultatea de drept din Iași, se amână până la alte disposițiuni. No. 11.459. â 1892, Septembre 10. — Catedra clasei I a scolei primare de băeți No. 2 din Câmpu-Lung, ce fusese pu- blicată la concurs pe ^iua de 20 Octombre a. c., ocupându-se deja de un absolvent al scâlei normale de institutori, ministerul a- duce la cunoscință că o scâte din concurs. No. 11.402. 1892, Septembre 9. —Catedra clasei I de la scâla primară de fete No. 4 din Ploescl, ce fusese publicată la concurs prin Monitorul oficialNo. 71—75 din luna Iulie a. c., ocupându-se cu o insti- tutâră titulară, ministerul face cunoscut că o scote din concurs și în locu’I publică con- curs, care se va ține sub aceleași condițiuni tot în 4>ua de 20 Octombre 1892 în Bucu- resci, pentru ocuparea provisorie, conform legei, a catedrei de clasa II de la scâla prima- ră de fete din Văleni-de-Munte. No. 11.428. 1892, Septembre 9. —Catedra clasei I a scâlei primare de fete No. 2 din Tătărași, Iași, ce fusese publicată la concurs prin Monitorul oficial No. 71-75 din 1892, ccupându-se eu o titulară, minis- terul face cunoscut că o scâte din concurs și publică în locu’I concurs, care se va ține la Iași, tot în ^iua de 20 Octombre 1892, și tot sub aceleași condițiuni publicate în sus citatele numere din Monitor, pentru catedra clasul I de la scâla primară de fete No. 1 din Teeuciu. No. 11.342. ₄ 1892, Septembre 5. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursul, publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea ca- tedrei de matematici de la scâla normală de învățători «Vasile Lupu" din lași, se amână pe ^iua de 15 Noembre 1892, când se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 14 din 17 Aprilie. înscrierile se fac la. minister cu cel puțin 8 ^ile mai înainte de termenul concursului. No. 11.275. ₐ 1892, Septembre 5. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea în mod provisoriiî a catedrei de istorie de la scâla normală de învățători „Vasile Lupu* din Iași se amână pe ^iua de 15 Februarie 1893, când se va ține în palatul Universităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăzute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regu- lamentul de aplicare a ^isel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile mai înainte de termenul concursului. No. 10.615. ₃, 1892, August 25. — In publicațiunea acestui ministei’ cu No. 10.327 din 12 August a. c., inserată în Monitorul oficial No. 108 și următorii și a- nume de la numărul curent 128 până la 132 inclusiv, relativ la scâlele rurale din județul Putna, strecurându-se involuntar câte-va e- rorl; Ministerul le rectifică prin acâsta în mo- dul următor: Scolele rurale din județul Putna, ce sunt puse la concurs pe țliua de 15 Septembre 1892, concurs ce se va ține în urbea Bâr- lad, sunt următârele: 1) Scola Statului din cătunul și comuna Mera, plasa Gârlele; 2) Scâla comunală din comuna Străâni- de-Sus, plasa Zăbrăuți, și 3) Scâla comunală din comuna Răstoca, plasa Biliesci. Concursul se va ține sub aceleași condi- țiuni ca și pentru cele-alte enumerate în publicațiunea mai sus citată sub No. 10.327. No. 11.419. 1892, Septembre 9. Scâla publică primară de băeți No. 4 din urbea Bârlad Elevul Nicolae Gaiș, născut în anul 1876, Noembre 6, fiu al D-lui Mihail Gaiș, comer- ciant, din comuna Bârlad, județul Tutova, perțlând certificatul cu No. 62 din anul 1890, Iunie 25, de absolvirea cursului primar, ’i s’a liberat un duplicat cu No. 78 din anul 1892, August 25. In consecință, direcțiunea acestei scâle pu- blică anularea celui perdut, conform art. 66, alin. V din regulamentul scâlelor primare urbane de băeți și de fete cu No. 2.109 de la 12 August 1889. No. 7. 1892, Septembre 9. Direcțiunea scălei primare de băeți No. 1 „Dionisie Episcopul* din Buzăă Se face cunoscut că s’a anulat certificatul originar sub No. 4 din anul 1890, ce a fost liberat elevului Georgescu 1. Staver, dân- du-i-se duplicatul cu No. 23 din 1892, Au- gust 27. 1892, Septembre 9. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scâte din noii în licitație construcția fundațiunilor și zidăriilor podului peste Pra- hova la Dărmănesci. 1 MONITORUL OFICIAL 13 Septembre 1892 3870________________________________________ Valârea, de pe devis, este de lei 376.164, bani 67. Licitațiunea se va ține la acest minister în diua de 15 Septembre 1892, la orele 1 dupe amiațll, precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiunl de la minister cu 10 dile înainte de licitație. D-nil concurenți vor avea în vedere, la li- citațiune, art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 din 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 8.985. ₃ᵢ tL 1892, Iulie 11. —Se scote din nou în licitațiune construcția a 17 podețe de lemn de stejar pe șoseua Ga- lați-Bârlad. Valorea, de pe devis, este de lei 33.281, bani 69. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Covurluiu in diu» de 1 Octombre 1892, la orele 4 dupe amiadi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și la prefec- tura sus numită cu 10 dile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citație art: 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 12 de la 16 Aprilie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 12.977. 3,74 1892, Septembre 11. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre generala cunoscință și a celor în drept că dintre pădurile adjude- cate la licitația de la 17 August 1892, s’au confirmat de către consiliul miniștri- lor, în ședința de la 10 Septembre 1892, cele trecute în tabloul de mal jos cu prețu- rile și asupra personelor specificate în acel tablou. Sunt, dar, invitate acele persone să bine- voiască a se conforma regulamentului de li- citațiunl și condițiunilor generale de exploa- tare cu cari s’au vîndut acele păduri, am- bele fiind publicate în Monitorul oficial cu No. 39 din 21 Maiu 1892, depunând ga- ranția definitivă sau completând pe cea pro- visorie, plătind arenda primului parchet și taxele timbrului și înregistrărei, tote în termen de 15 țlile de la confirmare, spre a li se putea preda imediat parchetul cuvenit a se exploata în anul 1892—1893. No. 49.445. 1892, Septembre 11. ț Tablott de pădurile confirmate la io Septembre 11892, în urma adjudecațiunel lor la licitația de la 17 August 1892. Județul Dorohoiu 1. Zamostea, de pe proprietatea Zamostea, parchetele No. 8, 9, 10 și 11, tote în întin- dere de 57 hectare, 4.000 m. p., asupra D-lul Bercu Veinstein din comuna Gortesci, jude- țul Botoșani, cu lei 353 hectarul. Județul Neamțu 2. Terpesci, seria I „Cristiana", de pe proprieta Târpesci, parchetele No. 8, 9,10 și 11, tote în întindere de 89 hectare, 1.148 m. p., asupra D-lul Vasile V. Ciocârlan din comuna Humulesci, județul Neamțu, cu lei 366 hectarul. Județul Bacău 3. Cetățuia, seria Orziscea, de pe proprie- tatea Cetățuia, parchetele No. 1, 2, 3 și 4, tote în întindere de 21 hectare, 4.022 m. p., asupra D-luî Spiridon Curpănaru, din co- muna Nadișa, județul Bacău, cu 200 lei hec- tarul. 4. Heiteiu-Vrânceni, seria I Vrânceni, de pe proprietatea cu aceeași numire, parchetele No. 1 și 2 din parcela A’, ambele în întin- dere aproximativă de 22 hectare,2.472 m. p., din cari se vor extrage în 2 ani 8.889 ar- bori, asupra D-lul Harscu Hacheu din orașul Focșani, cu 1 leu, 55 bani pe arbore. Județul Tutova 5. Floresci, seria Oprișița, de pe proprie- tatea Floresci, parchetele No. 18, 19, 20, 21 și 22, tâte în 'întindere de 93 hectare, 5.110 m. p,, asupra D-lul Avram Leiner din orașul Iași, cu lei 650 hectarul. Județul Ilfov 6. Gostilele, de pe proprietatea Gostilele, parchetele No. 14, 15, 16 și 17, tâte în în- tindere de 34 hectare, 2.500 m. p., asupra D-lul Gheorghe Anghelescu din Bucuresci, calea Văcăresci No. 188, cu lei 560 hec- tarul. 7. Brănesci-Cucu, secția I, seria I, de pe proprietatea Brănesci-Cucu, un parchet sub No. 11 și 12, în întindere de 6 hectare, 7.800 m. p., asupra D-lui Petre Zlate, din comuna Brănesci, județul Ilfov, cu lei 780 hectarul. 8. Cernica, secția II, seria I, cantonul Pus- nicu, de pe proprietatea vatra monastirei Cernica, parchetele No. 3 și 4, ambele în întindere de 22 hectare, 8.700 m. p., asu- pra D-lul Christache Grigorescu, din Bucu- resci, strada Fundătura-Francmssonă No. 5, cu 800 lei hectarul. 9. Tânganu, secția II, seria II, de pe pro- prietatea Tâoganu, un parchet sub No. 24 până la 27,în întindere de 9 hectare, 2.900 m. p., asupra D-lul Christache Grigorescu, din Bucuresci, strada Fundătura-Fracmasonă No. 5, cu 520 lei hectarul. Județul Ialomița 10. Vărăsci, de pe proprietatea Vărăsci, parchetele No. 1, 2 și 3, tâte în întindere de 39 hectare, asupra D-lul Moritz Eidman din orașul Călărași, cu 560 lei hectarul. 11. Pădurile de Baltă, seria II, formate din 5 păduri, de pe proprietățile Ceacu și Călărași-Vechi, parchetele No. 1, 2 și 3, tote în întindere aproximativă de 148 hectare, 4.284 m. p., asupra D-lul Moritz Eidman, din orașul Călărași, cu Iei 20.550 pe serie. Județul Vlașca 12. Albele, de pe proprietatea Tangăru, parchetele No. 6, 7, 8 și 9, tâte în întindere de 59 hectare, 3.146 m. p., asupra D-lul Andronie. Iliescu, din comuna Tangăru, ju- dețul Vlașca, cu 400 lei hectarul. 13. Comana, seria Padina Tătarului, de pe proprietatea vatra monastirei Comana, par- chetele No. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, tâte în întin- dere de 82 hectare, 9.005 m. p., asupra D-lui Constantin Antoniu, din Bucuresci, ca- lea Văcăresci No. 34, cu lei 240 hectarul. 14. Comana, seria Luculeasa, de pe pro- prietatea vatra monastirei Comana, parche- tele No. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, tâte în întindere de 72 hectare, 5.840 m. p., asupra D-lul I. B. Stein, din Bucuresci, calea Moșilor No. 29, cu lei 180 hectarul. 15. Comana, seria Giompu, de pe proprie- tatea Vatra monastirei Comana, parchetele No. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, tâte în întindere de 45 hectare, 6.599 m. p., asupra D-lul I. B. Stein, din Bucuresci, calea Moșilor No. 29, cu lei 220 hectarul. 16. Comana, seria Crucia-lui-Dumitrașcu, de pe proprietatea vatra monastirei Comana, parchetele No. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, tâte în în- tindere de 72 hectare, 6.742 m. p., asupra D-lul I. B. Stein, din Bucuresci, calea Mo- șilor No. 29, cu lei 150 hectarul. 17. Comana, seria Valea-Flocosului, de pe proprietatea vatra monastirei Comana, parchetele No. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, tâte în în- tindere de 87 hectare, 3.426 m. p., asupra D-lul I. B. Stein, din Bucuresci, calea Mo- șilor No. 29, cu lei 180 hectarul. Județul Teleorman 18. Ciolănesci, de pe proprietatea Ciolă- nesci-Baldovinesci, cu parte din Câmpu- Luncel sau Ciolănescl-din-Vale, ce ’I mal ^ice și Slăvesci, parchetele No. 1, 2, 3 și 4, tâte în întindere de 98 hectare, 8.000m.p., asupra D-lul Stamate Andreadis, din Roșiori- de-Vede, cu 390 lei hectarul. 19. Zăvăiul Țubrașu, de pe proprietatea Surâie-Domeniul-Turnu, un parchet în în- tindere aproximativă de 19 hectare, 8.200 m. p., asupra D-lul Ion I. Moghilescu, din orașul Turnu-Măgurele, cu lei 3.300 pe parchet. —Neaprobându-se resultatul licitațiunel de la 3 August a. c., pentru darea în întreprindere a clădirel unul număr de 394 case țărănesc!, din cari 205 la moșia Trămșani și 189 la moșia Bărăganu, ambele din județul Ialomi- ța, se aduce la cunoscința generală că se va ține o nouă licitațiune, în localul ministeru- lui, în țliua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate.' Felul lucrărilor, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. MONITORUL OFICIAL 3871 13 Septembre 1892 Pentru a lua cunoscință de planul caselor, de anti-măsurătărea lucrărilor, de caietul de sarcine și pentru ori-ce alte lămuriri, dori- torii se vor adresa în ori-ce ^i de lucru, de la orele 11 a. m. până la 5 p. m., la servi- ciul de architectură al ministerului. Concurenți, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanțin provisorie de lei 8.000, în numerariii sau efecte pu- blice. Ofertele cari, nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilorinserate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892, nu vor fi admise. Supraoferte nu se pțiimesc. No. 43.751. 7.54. 1892, August 11. — Neaprobându-se resultatul licitațiunei de la 3 August a. c., pentru darea în între- prindere a furnisărel materialului de lemnă- rie uecesar construcțiunei a 394 case țără- nescl la moșiile Statului Trămșani și Bără- ganul din județul Ialomița, se aduce la cu- noscința generală că se va ține o nouă licita- țiune, în localul ministerului, în ^iua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Cantitatea și felul mater ialului, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de caietul de sar- cine al acestei furnituri, cum și pentru ori-ce alte lămuriri, doritorii se vor adresa în ori-ce ^i de lucru, de la orele 11 a. m. până la orele 5 p. m., la serviciul de architectură al minis- terului. Concurenții, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanție provisorie de lei 6.500, în numerar sau efecte publice. Ofertele cari nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 din 3 Iunie a. c., nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.752. 7,54 1892, August 11. — Neaprobându-se resultatul licitațiunei de la 3 August a. c., pentru darea în între- prindere a furnisărel materialului de tăm- plărie necesar pentru 394 case țărănesc!, la moșiile Statului Trămșani și Bărăganu din județul Ialomița, se aduce la cunoscința ge- nerală că se va ține o nouă licitațiune în to- iul ministerului în ^iua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Cantitatea și felul acestui material, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de desemnurile și caietul de sarcine, precum și pentru ori-ce alte lămuriri, doritorii se vor adresa în tote filele de lucru, de la orele 11 a. m. până la la orele 5 p. m., la serviciul de architectură al ministerului. Concurenții, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanție provisorie de lei 1.200, în numerar sau efecte publice. Ofertele cari nu vor fi făcute conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie a. c., nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.753. 7,54 ¹⁸⁹²» August 11. —Se publică spre generala cunoscință că, în diua de 1 Octombre 1892, orele 11 a. m., se va vinde prin licitație, în localul prefecturei județului Teleorman și la primăria comunei Drăgănesci, un număr de 657 arbori de ste- jar, frasin, carpin și ulm, având grosimea în circumferință de la 0 m. 50—2 m., marcațî cu ciocanele silvice și Acești arbori sunt tăiați în pădurea Statului Țigănia-Dră- gănesci din județul Teleorman și se vînd cu condițiunile cari se pot vedea atât la prefec- tură, cât și la primăria locală. Amatorii, de a cumpăra aceste lemne, se vor presinta în localul acelor autorități, la diua mai sus fixată, spre a concura, fiind în- soțiți și de garanția prevăzută prin condi- țiune în valore de lei 850. No. 49.119. 1892, Septembre 10. MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a județului Argeș Fiind-că perceptorii fiscali notați mai jos nu au achitat până astăzi sumele notate în dreptul fie-căruia, datorite din contribuțiu- nile și impositele înscrise în debitele lor, se publică, în conformitatea art. 12 și 13 din legea de urmărire, că în țlilele de 23, 24, 25 și 26 Septembre 1892, de la orele 9 a. m. până la orele 3 p. m., se va ține licitațiune publică, în localitățile indicate, pentru vînda- rea averilor ce li s’ati sechestrat: ln piața urbei Pitesci, la 23, 24, 25 și 26 Septembre 1892 7 acțiuni ale creditului agricol Argeș, avere a fostului perceptor Ion Popescu, pentru ră- mășiță din timpul gestiunel sale, lei 438, bani 74. 13 acțiuni ale creditului agricol Argeș, avere a fostului perceptor Ilie D. lenescu, pentru rămășițele din timpul gestiunel sale, lei 2.256, bani 92. 7 acțiuni ale creditului agricol Argeș, avere a fostului perceptor Marin lenescu, pentru rămășițele din timpul gestiunel sale, lei 422, bani 12. 200 dubli-decalitri grâu și 200 dubli-deca- litri ovăz, avere a D-lui G. Eoăchescu, per- ceptorul circumscripției X1V Gliganu, pentru rămășițele din timpul gestiune! sale, lei 1.485, bani 73. 10 chile grâu, avere a D-lui perceptor al circumscripției VII Hârsesci, G. Proistosescu, pentru rămășițele din timpul gestiunel sale, lei 3.659. 10 chile grâu, avere a D-lui perceptor al circumscripției VI Pădurețu, I. Popescu, pen- tru rămășițele dm timpul gestiunel sale, lei 709, bani 6. 200 hectolitri porumb în drugi, avere a D-lul G. M. Cuculescu, perceptorul circum- scripției XX Mâlureni, pentru datoriile din timpul gestiune! sale, lei 843, bani 93. 1 .002 litri rachiu, avere a D-lui Nicolae Rădulescu, perceptorul circumscripției IV Uda-de-Jos, pentru rămășițele din timpul ges- tiune! sale, le! 3.039, b?ini 18. 7 acțiuni ale creditului agricol Argeș, avere a D-lui I. Iliescu, fost perceptor, pentru ră- mășițele din timpul gestiunel sale, lei 831, bani 31. 50 decalitri rachiu de prune, avere a D-lui T. Bărbulescu, perceptor, pentru rămășițele exercițiului 1891—92, lei 2.438, bani 97. In pretoriul comunei Slătiârele, la 23 Sep- tembre 1892 4 boi mari de jug, o vacă cu vițel, 1 cal de călărie, 10 porci ca de un an, 1 cazan de aramă, cu 2 țevi și accesoriile, capacitate de 10 decalitri, 3 butii, capacitate de 190 du- bli-decalitri, pentru prune, o butie, pentru rachiu, de 130 dubli-decalitri, legate cu cer- curi de fer, avere a D-lul B. lenescu, per- ceptorul circumscripției II Slătiorele, pentru rămășițele exercițiului 1891—92, le! 4.051, bani 6. In pretoriul comunei Mozăceni, la 23 Sep- tembre 1893 Recolta a 10 pogone grâu, 1 cal, o iapă și 10 oi, avere a moștenitorilor lui Badea Popescu, pentru rămășițele ce există asupra repausatulu! său părinte din timpul când a fost perceptor, lei 1.375, ban! 76. In pretoriul comunei Brosceni, la 24 Sep- tembre 1892 3 perechi boi mari, 2 ca! și 20 oi, avere a D-lui Ștefan Popescu, perceptor, pentru rămășițele din timpul gestiunel sale, lei 691, ban! 1. In pretoriul comunei Drăganu, la 24 Sep- tembre 1892 2 bol de jug, o vacă cu vițel, 1 cal de că- lărie, 20 oi mari, 3 butii pentru prune, una idem, cu cercuri de fer, pentru rachiu a 100 vedre, avere a D-lui Ion G. Deaconescu, per- ceptorul circumscripției XXXIX Drăgan, pen- tru rămășițele- din timpul gestiunel sale, lei 1.148, bani 88. In pretoriul comunei Bumbueni, la 25 Septembre 1893 2 boi de jug și 60 oi mari cu lapte, avere a D-lui I. Stănescu, perceptorul circum- scripției V Bumbueni, pentru rămășițele din exercițiul 1891—92, le! 289, ban! 63. In pretoriul comunei Dobrogostea, la 26 Septembre 1892 1 iapă murgă de călărie de 2 ani, gălbuie, 2 bol mari de jug, 2 vaci mari cu viței, 1 june de 2 ani, avere a D-lul G. Dumi- trescu, perceptor, pentru rămășițele exercițiu- lui 1891—92, lei 1.067, bani 76. In pretoriul comunei Rătesci, la 35 Septembre 1892 2 cal murgi, 15 ol, avere a D-lul T. Alexescu, perceptor, pentru rămășițele exer- cițiului 1891—92, lei 1.130, bani 65. In pretoriul comunei Gliganu, la 36 Septembre 1892 O iapă vînătă, 2 vaci negre, 20 oi, avere a D-lul G. Enăchescu, perceptor, pentru ră- 3872 MONITORUL OFICIAL 13 Septembre 1892 mășițele din exercițiul 1891—92, lei 1.485, bani 75. In pretoriul comunei Suseni, la 23 Septembre 1892 1 cal roib și o vacă, avere a D-lui D. Ma- rinescu, perceptor, pentru rămășițele exerci- țiului 1891 — 92, lei 314, bani 68. In pretoriul comunei Broșteni, la 24 Septembre 1893 O pereche boi, 4 kile grâu, 5 chile ovăz, recolta a 5 pogâne porumb, 30 oi mari, o pereche jtmci, o vacă cu vițel, avere a D-lui Ștefan Popescu, perceptor, pentru rămășițele exercițiului 1891 — 92, lei 4.306, bani 14. In pretoriul comunei Șerboeni, la 25 Septembre 1892 2 cai murgi și 50 oi, avere a D-lui G. Onofrescu, perceptor, pentru rămășițele exer- cițiului 1891 — 92, lei 854, bani 14. In pretoriul comunei Hârsesci, la 26 Septembre 1893 2 perechi boi, 80 oi, avere a D-lui G. Proistosescu, perceptor, pentru rămășițele exercițiului 1891—92, lei 3.659. In pretoriul comunei Cerbureni, la 23 Septembre 1892 O vacă mare și 2 butii cu cercuri de fer, pentru prune, avere a D-lui I. Constanti- nescu, perceptor, pentru rămășițele ce există din timpul gestiunei sale, lei 3.428, bani 75. In pretoriul comunei Drăguțesci, la 23 Septembre 1892 O brișcă pe arcuri, 2 cai, 2 boi de jug, 3 vaci cu viței, 25 berbeci, avere a D-lui P. I. Cosmescu, perceptor, pentru rămășițele din exercițiul 1891—92, lei 1.200. > In pretoriul comunei Urși, la 24 Septembre 1892 2 boi de jug, o vacă, 10 oi, 5 porci și 2 butii pentru prune, avere a D-lui Dumitru Drăguțescu, pentru rămășițele exercițiului 1891—92, lei 3.487, bani 64. In pretoriul comunei Galicea, la 25 Septembre 1892 1 cazan aramă cu 3 țevi, o iapă cu mânz, o vacă cu vițel, 2 butii pentru rachiu, 1 idem pentru poșircă, avere a D-lui perceptor T. Bărbulescu, pentru rămășițele din exerci- țiul 1891—92, lei 2.438, bani 97. Condițiunile de licitație D-nii cumpărători, spre a fi admiși la lici- tațiune, sunt datori a depune o garanție de 5 la sută din valorea averei pentru care concu- râză. Acâstă garanție va fi în efecte publice sau I în bani, și se va consemna la casa de depu- neri până la aprobarea licitațiunel de casie- rie; suma ce se depune ca garanție se face cunoscut că se va încasa la Stat ca venit ex- traordinar dacă, în termen de 48 ore, întrâga valdre a averei licitată asupră’i nu se va de- pune. Productele se vînd de pe probele ce se pot vedea în Ziua licitațiunel la agentul fis- cului și în starea în care ele se găsesc, fără a angagia pe Stat asupra calităței, ci ama- torii sunt obligați a se încredința de calita- tea lor; iar în ce privesce vitele și cele-alte obiecte, ele se vor vedea la locul de licitație. D-nii cumpărători nu pot ridica averea li- citată asupră-le de cât dupe aprobarea ce se va da de casierie și care Ii se va comunica de urgență. Prin acâstă publicațiune, persânele a că- ror avere s’a sechestrat sunt invitate a se presenta la licitație; căci în cas contrariu vînțlarea se va efectua în lipsă. Taxele de timbre și înregistrare pentru a- verea vîndută se plătesc de D-nil cumpără- tori peste prețul resultat. No. 16.824. w Casieria generală a județului Covurluiă Având în vedere că D. Al. Mareș, aren- dașul moșiei Statului Piscu-Hârsesci, nici până astățll nu a achitat restul câștulul de 1 Iulie 1892, al citatei moșii, în sumă de leî 305, bani 5; Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 20 Septembre 1892, orele 10 dimi- nâța, se vinde prin licitație în târgul Pechea și orașul Galați, în pretoriul casieriei, 40 bol de jug, avere sechestrată D-lul Alexandru Mareș. Doritorii, cari vor voi a concura la acâstă licitațiune, sunt rugați a se presenta la locu- rile indicate, în țliua și orele fixate, însoțiți de garanția cerută de lege. No. 16.969. 1892, Septembre 9. MINISTERUL DE RESBEL Administrația centrală a resbelului a- vând necesitate de 92 perechi hamuri mițl- locașl pentru artilerie, 72 perechi hamuri înaintași pentru artilerie și 45 șei pentru călăreți, tote acestea complete, precum se prevede în nomenclatura harnașamentului de artilerie model 1890 ; Se publică spre cunoscința tutulor că, în (jiua de 17 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Carol, pentru aprovisionarea furniturel notată mal sus, care licitație seva efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală a Statului art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pote vedea de doritori la minister (direcția V administrativă), în tote țlilele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiajl. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, odată cu oferta, vor depune recepisa casei de depuneri, prin care să se constate că a consemnat ca garanție la ordinul minis- terului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 6.000, care garanție nu se va libera adjudecatarului de cât dupe exe- cutarea definitivă a contractului. No. 7.206. 1892, lulie 9. — Administrația centrală a resbelului având necesitate de 60.000 sticle albe de pe modelul și mărimile prevăzute în caietul de sarcine care servesce de basă la aprovisionare; Se publică spre cunoscința tutulor că, în Ziua de 10 Octombre 1892, orele 3 dupe amiajl, se va ține licitație la ministerul de resbel, bulevardul Carol (casa loanid), pen- tru aprovisionarea furniturei notată mai sus, care licitație se va efectua în conformitatea legei de comptabilitate generală a Statului, art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pot vedea de doritori la mi- nister (direcția sanitară), în tote filele de lu- cru, de la orele li diminâța până la 5 dupe amiajl. .Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, odată cu oferta vor depune și rece- pisa casei de depuneri prin care să se con- state că au consemnat ca garanție la ordinul ministerului de resbel 10 la sută din valorea furniturei, care garanție nu se va libera ad- judecatarului de cât dupe executarea defi- nitivă a contractului. Garanții în efecte sau numerariu nu se priimesc. No. 3.707. s,i5ș. 1892,, August 10. —Pentru aprovisionarea depoului central de farmacie al armatei, administrația cen- trală & resbelului având necesitate de medi- camentele și obiectele farmaceutice, prevă- zute anume în tabela anexată caietului de sarcine, care servesce de basă la acâstă apro- visionare; Se publică spre cunoscința amatorilor că, în Ziua de 12 Octombre 1892, orele 3 dupe amiaZI, se va ține licitație la ministerul de resbel, bulevardul Carol (casa loanid), pen- tru aprovisionarea furniturel menționată mai sus, care licitație se va efectua în conformi- tate cu legea comptabilitățel generale a Sta- tului, art. 40—56 inclusiv, și în condițiunile caietului de sarcine ce se pot vedea de do- ritori la minister (direcția sanitară), în tote Zile de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiaZI- Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se priimesce. Doritorii de a concura pentru acâstă fur- nitură, spre a fi admiși la licitație, o dată cu oferta vor depune și recepisa casei de depu- neri prin care să se constate că au consemnat ca garanție la ordinul ministerului de resbel 10 la sută din valorea furniturel, care ga- ranție nu se va libera adjudecatarului de cât dupe executarea definitivă a contractului. Garanții în efecte sau numerariti nu se priimesc. No. 3.709. 1892, August 10. —Pentru darea în întreprindere a legatului registrelor și condicilor necesare corpurilor de trupă și serviciilor militare pe exercițiul 1893—94, se face cunoscut că, în Z*ua de 16 Noembre 1892, orele 11 diminâța, se va ține licitație la direcția administrativă din mi- nisterul de resbel. (Supliment) MONITORUL OFICIAL (Supliment) 3873 13 Septembre 1892 Modelele de registre și caietul de sarcină relativ se pote vedea în tote (jilele de lucru la direcfia V administrativă. No. 9.509. 1892, Septembre 9. Corpul I de armată Se face cunoscut amatorilor că, în ^iua de 10 Octombre 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul corpului I de armată, strada S-tulul Mina No. 14, pentru aprovisionarea a 2.224 cra- vate, 714 traiste de orz și 714 țesale. Pentru ca să fie admiși la licitație, concu- rențil vor depune o garanție de 10 la sută din valorea efectelor pentru cari concurâză. Garanția pote fi în numerariu, sau efecte de ale Statului, ori de ale societăților recu- noscute de Stat. Goncurenții pot concura pentru întreaga furnitură, sau pentru fie-care articol în parte. Predarea furniturel se va face în termen de 2 luni de la data adjudecare.!. Supralicitație nu se va ține. Modelele țipe se pot vedea de concurențl în tote țlilele de lucru, în localul comanda- mentului, de la orele 8—12 a. m.. și de la 2—5 p. m. Taxele de timbru și înregistrare, conform legel timbrului, sunt în sarcina adjudecata- rulul. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea de comptabilitate a Statului. No. 15.448. j 1892, Septembre 7. Divisia VII infanterie Se comunică spre cunoscința generală că, în ^iua de 25 Septembre 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație publică, în localul co- mandamentului divisiei VII infanterie din"Ro- man, pentru aprovisionarea făinel necesară manutanței locale, pe timpul dela 1 Octom- bre 1892 până lâ 1 Octombre 1893, în can- titate de 300.000 kilograme aproximativ. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40 — 56 inclusiv din legea comptabilitățel generale a Statului, prin oferte sigilate, în- soțite de o garanție, în numerariu sau efecte publice, de 10 la sută din valorea totală a făinel. Modul de predare, calitatea făinel, precum și cele-alte condițiuni pentru acâstă aprovi- sionare sunt prevățlute în caietul de sarcine, care se pâte vedea de doritori în tote filele, în cancelaria serviciului intendenței divisiei din Roman. Regimentul 3 roșiori Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 10 (22) Octombre 1892, orele 10 diminâța, se va ține licitațiune publică pentru vîntjarea următorelor obiecte vechi: O putină pentru apă mal mare de un hec- tolitru, 3 cuiere pentru hamuri, un drug de hârdău, o sobă de fer de tablă mijlocie, 2 tocătâre de carne, 2 sghiaburi pentru adăpat caii, un cuier pentru haine, 2 pahare pentru apă, 2 sacale pentru curățitul latrinelor și o căldare de tablă zinc. D-nil concurențl amatori sunt rugați a se presinta în țliua și orele sus arătate, în garnisona Slobozia (Ialomița), însoțiți de ga- ranții, unde vor putea vedea acele obiecte și cari se vor vinde conform legel comptabilitățel Statului. No. 3.185. 1892, Septembre 7. Regimentul 1 genlă La 30 Septembre 1892, orele 9 diminâța, se va ține licitațiune, la casarma geniului Cotroceni, pentru darea în antreprisă a apro- visionărei regimentului cu carnea necesară pentru trupă pe timp de la 1 Octombre 1892 până la 1 Octombre 1893. Doritorii se vor presinta la licitație în ară- tata ții cu o garanție de 1.000 lei în nu- merar sau efecte. Condițiile și caietul de sarcine se pot ve- dea în tâte filele de la orele 7—11 dimi- nâța la regiment. No. 6.055. 34^ 1892, August 31.. —La 30 Septembre 1892, orele 9 dimi- nâța, se va ține licitație la casarma geniului, Cotroceni, pentru darea în antreprisă a can- tinei acestui regiment pe timp de la 1 Oc- tombre 1892 până la 1 Octombre 1893. Doritorii se vor presinta la licitație în ară- tata ji cu o garanție de 200 lei în numerar sau efecte. Condițiile și caietul de sarcine, se pot ve- dea în tâte filele de la orele 7—11 dimi- nâța la regiment. No. 6.056. 3,44 1892, August 31. Scâla specială de artilerie și genlă La acâstă scolă fiind nevoie de un copist caligraf, pentru scrierea cu cernâlă chimică a diferitelor cursuri ce se predati oficierilor elevi, se publică concurs pentru ocuparea a- cestul post, care se va ține în localul scolei, calea Grivița No. 159, în jiua de 30 Sep- tembre 1892, orele 9 a. m. Remunerați unea acestui post este de 150 lei mensual. Cererile de înscriere se priimesc până la 29 Septembre 1892 inclusiv. Condițiunile de admisibilitate sunt: Să fie român, să fie satisfăcut legel de re- crutare și să fi urmat cel puțin 4 clase gim- nasiale, precum să aibă și o scriere frumâsă, corectă și caligrafică atât cursivă cât și rondă. No. 2.096^ , 1892, Septembre 10. Direcțiunea lucrărilor de fortificație Bucuresci Direcțiunea lucrărilor de fortificație Bu- curesci având necesitate de o cantitate de 500 tone cărbuni Cardiff pentru locomotive de drum de fer, publică spre cunoscința ama- torilor că va ține licitație publică cu oferte sigilate, în biuroul direcțiunel (strada Bise- rica-Amzel No. 6), în jiua de 16 Octombre 1892, orele 4 p. m. Goncurenții vor fi în- soțiți și de o garanție de 5 la sută din valo- rea furniturel. Caietul de sarcine se pote vedea la biu- roul direcțiunel tn jilele de lucru de la orele 8 la 11 a. m. No. 6.083. ₃ 1892, Septembre 10. Escadronul călărași Constanța In basa ordinului divisiei active No. 4.102 din 1892, urmând a se vinde prin licitație, în piața fructelor din orașul, Constanța, efectele de îmbrăcăminte reformate și anume : 33 mantale, 51 tunici, 8 perechi panta- loni seri, 78 perechi pantaloni albi, 35 ca- pele, 5 mantale pentru ordonanțe, 5 haine pantru ordonanțe, 8 perechi pantaloni pen- tru ordonanțe, 5 șepci pentru ordonanțe, 5 veste pentru ordonanțe, 15 bucăți galone de aur, 4 bucăți galone argint, 22 bucăți galone lână, 5 bucăți galone trel-colorl, 8 saltele, 3 perne, 7 fețe de perne și 12 cearceafuri. Se publică spre cunoscința generală, ru- gându-se amatorii a se presinta în jiua de 15 Octombre 1892, orele 9 a. m., spre a concura la licitația ce va urma pentru vin- derea acestor efecte. No. 1.244. Batalionul de asediti Bucuresci Nepresintându-se concurențl îndestul la licitația ținută in țliua de 28 August 1892, pentru aprovisionarea jilnică a carnei nece- sară batalionului pe timp de un an, se pu- blică din nou spre sciință generală că, în jiua de 18 Septembre 1892, orele 9 a. m., se va ține din nou licitație în localul bata- lionului la fortul Chitila. Condițiunile ce se cer se pot vedea în tâte (jilele de lucru, de la orele 8 a. m. și până la 5 p. m., la reședința batalionului la fortul Chitila. D-nil concurențl, în țliua de 18 Septembre 1892, când se va ține Licitație, sunt rugați a fi însoțiți de o garanție provisorie de 500 lei, fie în acte sau în numerariu. No. 277. 334 1892, Septembre 4. Depositul batalionului 1 vânători In urma publicațiunel No. 569, inserată în Monitorul oficial No. 119 din 29 August 1892, ținându-se licitațiune publică în țliua de 7 Septembre 1892, în localul acestui de- posit, situat în orașul Craiova, strada Lip- scam-Noui (casele Proicea), pentru vîndarea efectelor de îmbrăcăminte reformate și anume: 10 mantale, 12 tunici, 111 perechi pan- taloni seri, 18 capele, 137 pălării, 14 pe- rechi pantaloni pentru ordonanță, 2 șepci pentru ordonanță. Nepresentându-se concurențl se publică din nou acâstă licitație pentru (jiua de 21 Sep- tembre 1892, orele 10 diminâța, pentru când D-nil concurențl sunt rugați a se presința în localul depositului, unde se va ține licitația. No. 671. 1892, Septembre 7. — In urma publicațiunel No. 568, inse- rată în Monitorul oficial No. 119 din 29 August 1892, ținându-se licitațiune publică în țliua de 7 Septembre 1892, în localul a- cestui deposit, situat în orașul Craiova, strada Lipscani-Noul (casele Proicea), pen- tru vîndarea efectelor și obiectelor de infir- merie reformate și anume: 10 cămăși, 12 perechi ismene, 16 scufe, 20 perechi ciorapi de vară, 4 halate de vară, 11 cearceafuri, 4 dosuri de saltele, 3 dosuri 3874 * MONITORUL OFICIAL 0| de suluri, 16 fețe pentru suluri, 4 prosope, r. 7 șervete pentru masă, 2 șorțuri pentru in- J¹ firmierî, 5 halate de postav, 6 perechi pan- i£, talonl de postav, 20 perechi ciorapi de lână, ” 6 perechi papuci toval, 5 mese de paturi, 10 cane de cositor pentru apă, 10 cuțite pentru W/ masă, 10 linguri pentru masă și 10 fur- ii cnlițe pentru masă. ii Nepresintându-se concurenți se publică lil din nou acâstă licitație pentru țliua de 21 t' Septembre 1892, orele 10 diminâța, pen- B- tru când D-nii concurenți sunt rugați a se £ presinta în localul depositului, unde se va ț ține licitația. ||w> No. 672. 1892, Septembre 7. ANUNCIURI JUDICIARE a LICITAȚIUNI L Tribunalul Ilfov, secția de notariat Ji Onor, societate a creditului funciar urban din Bucuresci, cu adresa No. 12.810 din î. 1891, pentru suma de lei noui 25.000, ce are a lua ln virtutea actelor de ipotecă în- ; scrise de acâstă secție la No. 87 din 1883 și 397 din 1889, a cerut punerea în vînțlare cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, calea Dorobanților, avere a D-lui căpitan Th. Paladi, domiciliat chiar în aceste * case, a căror descriere este: ’. Imobilul din comuna Bucuresci, calea Do- = robanților No. 74, se învecinesce la miațiă- nopte cu D. I. Otopeanu, la miațlă-țli cu A D-na Zinca Mănescu, la răsărit cu proprie- tatea schitului Ghighiu și la apus cu calea Dorobanților. Acest imobil consistă într’un singur corp de clădire de zid masiv, învelit cu tinichea ■ albă, cu duoâ etage, sus are 4 camere și jos tot 4 camere, un geamlic în fața lor. r- Acest imobil servă de locuință, având gră- dină și puț în curte. Asupra acestui imobil s’a găsit acâstă sar- cină : Dosarul No. 2.181 din 1889, prin actul înscris la No. 797 din 1889, D. căpitan T. Paladi se împrumută de la D-lor Alexandru și G. Mora cu suma de lei 12.000, cu ipo- tecă imobilul în cestiune. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 7 Octombre 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imobilului în ces- tiune să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri ce ce- ► ■ ’rerl se vor ivi nu se vor considera. No. 12.324. 1892, Septembre 9. —D. președinte al tribunalului Ilfov, sec- ția II civilo-corecțională, cu adresa No. 15.247 din 1892, a cerut punerea în vîndare cu li- citație volontară a caselor cu tot locul lor, din comuna Bucuresci, strada Negustori No. 1, averea defunctului N. Poenaru-Bor- dea, al cărui moștenitor este minâra sa copilă, anume Sofia Poenaru-Bordea,represin- tată prin D. inginer N. I. Istrate, domiciliat în Bucuresci, strada Visarion No. 28, și care vînțlare s’a încuviințat prin jurnalul înche- iat de acâstă secție sub No. 2.973 din 1892, cari case sunt construite de zid solid, înve- lite cu tablă de fer, în duoâ etage, etagiul de jos compus dintr’un antreu spațios și 5 ca- mere, precum și o sală de comunicație, eta- giul de sus având tot un antreu, 5 camere, sală și de desubt (sub case) duoâ pivnițl mari boltite; în curte o altă construcție tot de zid învetită cu tablă de fer, având o bucătărie și o odae de servitori, un puț cu pompă de mână d’asupra, curtea întrâgă pavată cu ba- salt artificial, în fața casei, către stradă, gră- dină englezâscă, curtea împrejmuită cu zidu- rile vecinilor, iar în față având, grilagiu și porțl de fer. Se învecinesce la râsărit cu strada Negus- tori, la apus cu proprietatea D-lor Arion și Mihăescu, la miațlă-țli cu a D-lul Avram Levy și fiul, iar la miațiă-nopte cu a D-lul Gheorghe Drăghici. Licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei noul 65.000. Asupra acestui imobil s’a găsit următorea sarcină : Dosarul No. 744 din 1885, prin actul în- scris la No. 224 din 1885, D. prim-preșe- dinte a cerut iuscripția ipotecel asupra imo- bilului în cestiune. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 4 Noembre 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă saii veri ce alt drept asupra imo- bilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de <)iua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 12.335. 1892, Septembre 9. — D-na Zamfirica M. Cristu, de profesie liberă, domiciliată în comuna Bucuresci, su- burbia și strada Olteni No. 54, atât pentru suma de lei vechi 170.000, valorea averei mobilă ce ’i s’a lăsat legat' prin testament de defunctul Marin Cristu, precum și de dota sa de 40.000 lei vechi, ce are a lua în virtu- tea decisiunel onor, curți de apel din Galați, secția 1, cu No. 110 din 1892, învestită cu formula executorie sub No. 4.218 din 1892, al cărei conținut este: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : România Curtea de apel din Galați, secția I Presidată de D. G. C. Șișm^n, prim-preșe- dinte; consilieri A. AbgorovicI, C. Costescu, V. Râmniceanu, Al. Dobriceanu. D. consilier E. G. Economu la jurați. Proces-verbal No. 1.080 Ședința publică de la 23 Iunie 1892. D. prim-președinte al înaltei curți de ca- 1 3 Septembre 1892 sațieși justiție, prin adresa No. 8.090 din 14 Noembre 1891, face cunoscut că acea curte, prin hotărîrea cu No. 374 din 1891, casând decisiunea curței de apel din Bucuresci, sec- ția II, No. 50 din 1891, dată în procesul dintre Tudorache Dumitrescu și Zamfirica M. Cristu pentru un testament, s’a încu- viințat a se judeca procesul din nou de acâstă curte; dupe disposițiunile ce aii fost luate s’a chiămat părțile la înfățișare pentru astățli. In audiență s’a presentat, din partea lui Tudorache Dumitrescu, D. advocat N. A. Po- povici, însărcinat cu procura autentificată de tribunalul Ilfov, secția de notariat, sub No. 2.561 din 1890, aflată în dosarul curței de casație, și din partea D-nel Zamfirica M. Cristu, D. advocat loan N. Lahovari, însăr- cinat cu procură legalisată de comisarul po- liției din Bucuresci sub No. 41 din 1892. S’a procedat la cercetarea procesului, dân- du-se lectură actelor din dosar. D. advocat Popovici, având cuvântul, a sus- ținut că în ceea ce privesce nulitatea testamen- tului făcut de clientul sâu, astăzi în discu- țiunea acestei curți, este dacă Zamfirica M. Cristu este legatară universală saii lega- tară particulară. Defunctul M. Cristu, la Octombre 1865, face un testament prin care arată anume averea ce o lasă soției sale Zam- firica M. Cristu; la 1888, încetând din viâță M. Cristu, s’a făcut inventariu de averea sa și s'a găsit pe lângă imobilele lăsate soției sale și alte mobile, precum și avere mobilă; că din conținutul testamentului resultă că defunctul n’a instituit pe soția sa legatară universală, căci prin testament arată anume averea ce o lasă soției sale; prin urmare, totă cea altă avere necoprinsă în testament apar- ține lui Tudorache Dumitrescu, rudă cu de- functul. In privința cererei reconvenționale făcută de D-na Zamfirica M. Cristu, a susți- nut că dânsa nu pâte pretinde zestrea de 40.000 lei; prin testamentul defunctului dis- pune că soția sa să plătâscă tdte datoriile, prin urmare și zestrea este o datorie a suc- cesiunei, în cât scă s& presinte ofertele D-lor primăriei acestei urbe, însoțite de garanția provisorie în sumă de leî 300. Condițiunile, devisul, caietul de sarcine, planul și cele-alte piese se pot vedea în ori ce Zi ia primărie. No. 3.951. 1892, Septembre 7. Prefectura poliției Capitalei La licitația ținută în Z>ua de 28 August a. c., la localul acestei prefecturi, pentru darea în antreprisă a curățirel latrinelor de la localurile polițienescl din Capitală, nepre- sentându-se concurențl, se aduce la cunos- cința generală că se va ține o nouă licitație în acăstă privință în Zi“a de 15 Septembre 1892. Doritorii se vor presenta în arătata Zi> orele 3 p. m., în localul prefecturei, însoțiți de garanția cuvenită. No. 39.895. 1892, August 31. Prefectura județului Teleorman Mai înainte de a se aviza la liberarea cu- venitei permisiuni D-lui Dimitrie Leonti de -a deschide stabiliment de cârciumă în orașul Turnu-Măgurele, prefectura răgă pe tote au- toritățile administrative, judiciare și comu- nale, precum și pe ori-ce particular, că dacă cunosc că numitul a fost veri o-dată dat ju- decăței sau pus sub priveghiarea polițienăscă, pentru niscare-va fapte reprobate de lege, să denunțe prefecturei în termen de 40 Z^⁶ de la data aparițiunei acesteea în Monitorul oficial. No. 7.823. 1892, Septembre 5. Prefectura județului Tulcea Prefectura județului, în basa art. 11 din legea camerelor de comerciu, publicată în Mo- nitorul oficial No. 31 din 1886, face cunos- cut că alegătorii camerei de comerciii din acest județ sunt din nou convocați pentru Ziua de 1 Noembre 1892, orele 9 diminăța, în localul primăriei urbei Tulcea, spre a ale- ge 7 membri cari, împreună cu cel desem- nați de alegătorii județului Constanța, vor avea să formeze camera de comerciu, cu re- redința în Constanța, conform înaltului de- cret regal publicat în Monitorul oficial No. 117 din 7 Noembre 1886. No. 9.313. 1892, Septembre 5. VITE PRIPĂȘITE, PERITE SI FURATE Prefectura județului Dâmbovița In comuna Odobesci, plasa Bolintin, pripă- șindu-se un mânz ca de 5 luni, la per negru, fără alte semne; Se publică de acăsta spre cunoscința pose- sorului. No. 5.651. 1892, August 29. Prefectura județului Muscel La oborul comunei Godeni se află de pri- pas o iapă, în păr roșu, coma în duoă părți, pete albe pe spinare și coda tunsă, cu un câr- lan de mânz dupe ea. Sub îngrijirea locuitorului Stan Ion Diță, din comuna Călinesci, se află de pripas un june de bou, ca de un an, în păr vînăt, cu spicul codel alb și cornele mici. La oborul comunei Mărăcineni se află de pripas o iapă, ln păr murg, coma în stânga, cu pete albe de șea pe spinare și unghia de la piciorul stâng de pe urmă albă. Se publică despre acăsta spre a se afla de proprietarii lor. No. 4.458. 1892, Septembre 2. Prefectura județului Roman Conform art. 45 din legea poliției rurale, primăria comunei Șcheia a declarat de pri- pas o iapă la păr murg, căma, coda negre, cu 3888 MONITORUL OFICIAL 13 Septembre 1892 pete mici albe pe spinare și stricată tare la gât de ham. Se publică acâsta spre cunoscința proprie- tarului care, în termen de 6 lupi, să se pre- sinte la primăria comunei respective, însoțit de actele cerute de art. 49 din ^isa lege, pentru a’și priimi vita. No. 5.899. 1892, August 31. ANUNCIURI PARTICULARE Epitropia spitalului Brâncovenesc și a Sântei biserici Domnița Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, la 15 Sep- tembre 1892, orele 11a. m., se va ține li- citație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în exploatare a zăvoiului de pe moșia Măceșurile din județul Dolj. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tdte țlilele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 1.500. No. 566. 3,34. 1892, Septembre 2. SPRE CUNOSCINȚĂ Casele cu tot locul lor, situate în comuna Bucuresci, suburbia Icoanei, strada Romană No. 160, fost 96, sunt ipotecate, în primul rang, de către proprietarul lor, C. I. Vasi- lescu, către subsemnatul, prin actul de ips- tecă No. 507 din 23 Ianuarie 1892, transcris la No. 1.464 din 1892. Ion Dancu, calea Văcăresci No. 448, prin procurator, N. Kirilov, calea Șerban- Vodă No. 33. Bucuresci. De vînțlare pădurea Bârsesci, de pe mo- șia Bârsesci, plasa Otăsău, județul Râm- nicu-Vâlcea, compusă din duoă trupuri Neneșu și Brusturețu, în întindere aproximativă de 105 hectare, avănd^versta de peste 50ani, po- pulată în majoritate cu stejar și gorun. Se află în apropiare de Râmnicu-Vâlcea, de Ocnele-Mari și de stația Rîureni. Doritorii de a o cumpăra vor trimite ofer- tele sigilate la D, Bădescu, strada Sorelul No. 2, Bucuresci, până în ^iua de 1 Octom- bre 1892, orele 4 p. m., când se va procede la deschidere față cu D-nil concurenți ; in- formațiuni se pot lua tot la adresa sus arătată. „ De arendat de acum moșia Pătrășcani, (2 ore gara Berlad). A se adresa proprie- tarului G. Benișu, Bucuresci, strada Lumi- nei No. 18. ₛ CAMERA DE COMERCIU SÎ INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 12 (24) Septembre 1892 OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE 0 SCADENȚA EFECTE A nnpoNELOR CU cu cu CU CU cu O bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă .......... 5») 0 Aprilie- -Octombre... 1017. --- lOOMs --- --- --- , amoltibilă......... 0 Aprilie- -Octombre... 977. --- --- ------. --- . . împrumutul 1892. . . . 6»/ 0 lanuarie---Iulie ...... 95»/. --- 95‘/a --- --- a . (împrumutul de 321/» miliâne). . . 4° 0 lanuarie---Iulie...... --- , , (împrumutul de 50 milidne) . . . 4° 0 lanuarie---Iulie...... I --- . , (împrumutul de 274 milidne) . . . 4% Ianuarie---Iulie...... --- . . (împrumutul de 45 milidne) . . . . 4% lanuarie---Iulie...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5“/ 0 lanuarie---Iulie ...... --- --- --- ------ --- a de Stat (convertite rurale). . 6° Maiti---Noembre...... lOU/s --- 101 --- --- --- Obligațiunile casei pensiunilor a 300 le!. . 10 Maiii---Noembre...... 277 --- 274 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 » . 5% Ianuarie Iulie....... 90V4 _ 93M __ . . . . 1884 . . 5% Maiii---Noembre...... _ _ _ ... . 1888 . . 5% Iunie---Decembre .... --- ------ ---- --- . . L 1890 . . * » • 6»/, Maiu---Noembre...... MV. --- 90»/. --- --- Împrumuturi de societIț! X Scrisuri funciare rurale....... 5»/. lanuarie---Iulie...... 957. --- 95 --- --- --- , . urbane Bucuresci . . . 7% Ianuarie---Iulie...... 102»/. --- 102>A --- --- --- • eo/o lanuarie---Iulie...... 100»/4 --- KW'A --- --- 5% Ianuarie---Iulie...... 90V. 89»/. --- ------ â â > Iași'..... 5% lanuari»---Iulie...... 81V. --- 807a --- --- Obligațiunile societățel de basalt artificial . Ianuarie---Iulie...... 917a --- 1 --- --- --- Ultim val6rea , AcțiunI divid. nominala Banca națională a României...... 88.45 500 le! întreg vărs. --- 1673 1667 --- Societatea de asigurare Dacia-România . . 35 200 , a a --- 410 407 --- --- , , , Naționala «... 36 200 , - a --- 416 412 --- --- . . reasigurare...... 1 16 200 , ■ a 200 --- 190 --- --- --- . română de construcțiuni și lucrări publice • a --- 250 . ■ ■ --- 128 126 --- --- , de basalt artificial..... 30 250 . 9 * 290 280 ------ --- --- , pentru fabricarea hârtiei . . . --- 100 , J a 35 --- 25 --- --- Banca României.......... --- 200 , ■ • --- --- --- --- --- OFERITE CEBUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu CU cu cu cu b U H 1 M B CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... ---* --- --- Galbenul austriac........ --- --- Londr i . . . cek 25.18»/.-17i/a Cordna germană (marca)...... --- --- --- --- --- a . . 8 luni 25.10-08»/. Lira sterlină........... _ --- --- --- --- ------ Paris . . . cek 99.92'h-SVIa . Lira otomană.......... --- --- --- --- --- V . • 8 luni 99.55-50 ? Imperialul rusesc........ --- --- --- --- --- --- Francia . « . cek --- 1 Florinul austriac de hârtie..... __ --- ------ --- ... • . . 3 luni Rubla de hârtie......... --- --- --- --- --- --- Viena • • . cek 2.10‘A-IO1/. --- --- --- --- 0% ---- V . . 3 luni 2.087,-08 Aur contra argint (agiul).......... nap. (scurt) OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . • . cek 123.55-45 G E R E A L E Greutatea . • 3 luni 122.85-75 tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania • . cek --- v ■ . 3 luni Grâu....... _ _ --- Amsterdam . 3 luni Porumb............ _ _ --- --- --- --- Petersburg . 8 luni --- Secară ............ _ _ --- ---- ------ Belgia . ■ 3 luni 99.45 Ovăz............. --- --- --- --- --- V . . . (scurt) --- Ori ..... ....... --- --- ------ Elveția . • 8 luni --- Rapiță. . « « ...... . . . --- --- --- Italia > . . 3 luni --- Fasole obodată.......... --- --- --- --- --- - --- 6% și < ’ 1 avansuri pe denosite de efecte sad lingouri . 7»A AVANSURI t Casa de Depuneri și ConoemnațiunU avansuri pe deposite de efecte . Wh Imprimeria statulul DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ.