No. 126 UN EXEMPLAR : 25 BANI Marți, 8 (20) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 Iei pe an; 22 Iei, 50 b. pe 6 lunT. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ânteia dl & fle-cărei luni. PREJUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINETATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la bîurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse în ele I se plătesc deosebit,ca și publicațiunile, dupe lungime! DIRECȚIA GENERALĂ A MCNITORULOI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1URIL0R Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b Citațiunile de hotărnicie, linia 80 banU Inserțiunile și reclamele, linia 1 left. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUM AR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete. Ministerul de finance: Decrete—Rapârte. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicat — Discur- sul D-lul Luca Elefterescu, procuror de secțiune, pronunțat cu ocasiunea deschidere! curței de apel din Bucuresci pe anul judecătoresc 1892-93 — Depeși telegrafice— Comunicări — Diverse — Pre- țul cerealelor — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 7 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.814; Vânând votul consiliului județului Vasluiu; Pe basa art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi înscrierea în bud- getul ordinar al județului Vasluifl, pe exerci- țiul 1892— 93, a sumei de 130.000 lei la venituri, sub un noti articol No. 6 bis, cap. II, § 5, sumă consemnată din împrumutul de lei 370.000, contractat de la casa de depuneri, pentru construirea casarmei de dorobanți cu dependințele ei; iar la cheltueli se va înscrie sub un noii articol No. 39 bis, la cap. II, § 1, sub titlul «plata lucrărilor ce se vor executa in anul 1892—93 la clădirea casarmelor de dorobanți cu dependințele lor». Art. II. Cu acâstă modificare budgetul deci- milor județultiiVasluiii, pe exercițiul 1892-93, presintă la venituri lei 523.784, bani 50, și la Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 3 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.966. CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.813; Vâdând votul dat de consiliul comunei Târgoviște în ședința de la 16 August 1892; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei Târgoviște, pe exer- cițiul 1892-93, următârele modificări, adică: Lei 1.000 prevâ^uți la art. 18, § 5, pentru cum- pârare de cai necesari serviciului de pompieri, se suprimă. 1.500 se vor lua din fondul de4.ooo lei, pre- vâ^uți la același paragraf, art. 20, pentru furagiul cailor și boilor de la serviciul de pompieri și curățitul stra- delor. 2.500 total, care se va adăoga la art. 64, fond pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 3 Septembre 1892. CAROL Ministru de interne, MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumneaei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance, Am decretat și decretăm: Art. I. D. G. R. Mateescu, actual controlor județian, se numesce în funcțiunea de ajdtor- comptabil în serviciul casierielor generale de județe, în locul D-lui I. lonescu, înaintat. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 Septembre 1892. CAROL Ministru de finance, M. Germani. No. 2.957. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere încheiarea consiliului Nos- tru de miniștri cu data din 28 August 1892; Având în vedere art. 24, alin. I și II din legea generală a vămilor; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 45.382, Am decretat și decretăm: Art. I. Sucursala vamală Pietroșița, pen- dinte de biuroul vamal Predeal, se deslipesce de acel biuroti și, pe ^iua de 1 Octombre 1892, se atașâză la biuroul vamal Giuvala. Art. II și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 4 Septembre 1892. CAROL Ministru, de M. Germani. No. 2.969. 3778 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 Raportul D*4uY ministru de finance către M. S. Regele. Sire, Consiliul miniștrilor, in ședința sa din 28 August 1892, încheiând alăturatul jurnal cu No. 6, prin care se decide ca sucursala va- mală Pietroșița, actualmente pendinte de biu- roul vamal Predeal, să se alipâscă de biuroul vamal Giuvala, cu care și comunicațiunea este mult maî lesniclâsă și controlul pâte să fie mai eficace, vama Giuvala fiind mai puțin îm- povărată de lucrări de cât vama Predeal; Cu cel mai profund respect supun acest jur- nal la înalta Majestăței Vâstre aprobare. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de finance, M. Germani. No. 45.382. 1892, Septembre 2. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voințana țională, Rege al României, La toțî de față șt viitori, sănetate: Având in vedere raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance sub No. 45.38! ; Având în vedere jurnalul consiliului Nostru de miniștri sub No. 7 din 1892; Având în vedere art. 24 din legea generală a vămilor, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 7 din 28 August 1892, prin care se autorisă ca biuroul vamal Buliga a se transfera, pe diua de 1 Octombre, la punctul numit Păiuși-Bumbesci, iar punctul Buliga să râmână o simplă trecâtâre, se aprobă. Art. II. Noul biuroii vamal va purta nu- mele de vama Păiuși. Art. III și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 4 Septembre 1892. CAROL Ministru de finance, M. Germani. No. 2.970. Raportul D-lul ministru de finance către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun aprobă- rei Majestăței Vâstre alăturatul jurnal al onor, consilii de miniștri cu No. 7, prin care, în vedere că comunicația principală cu Austro- Ungaria, ce se făcea până acum prin punctul vamal Buliga, se va face in viitor prin punctul Păiuși-Bumbesci, în urma construire! nouei șosele Bumbesci-Loinici-Pietroșani, din județul Gorj, m’a autorisat a transfera și vama Bu- liga de la punctul cu același nume la punctul Păiuși-Bumbesci, iar punctul Buligasărâmână o simplă trecâtâre, și Vâ rog să bine-voiți a semna alăturatul decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de finance, M. Germani. No. 45.38r. *892, Septembre 2. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 2.974, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, pe diua de 30 August 1892, s’a graciat și redus din osânda următârelor grade inferiâre dupe cum urmâză: S’a graciat: Săvescu Năstase, soldat din regimentul 5 artilerie. Gușatu Ion, soldat din regimentul Olt No. 3. Sandu Enea, soldat din regimentul Olt No. 3. Bolovan Nicola, soldat din regimentul Gorj No. 18. Marin Pândele, soldat din regimentul Te- leorman No. 20. Bârsan Marin, soldat din regimentul Te- leorman No. 20. Nicolescu Alexandru, soldat din compania lucrătorilor arsenalului. Gheorghe Gons'antin, soldat din al 3-lea regiment Dâmbovița No. 22. Vasile Titică, soldat din regimentul 10 că- lărași. Dumitru Gheorghe, soldat din regimentul Teleorman No. 20. Bucur Chiriac, soldat din al 3-lea regi- ment Dâmbovița No. 22. Costică Tufeanu, soldat din regimentul Mihaiti-Viteazu No. 6. Pomă loan, soldat din regimentul Radu- Negru No. 28. Veduva Gheorghe, soldat din regimentul Vlașca No. 5. Păiun Ion, soldat din regimentul 2 artilerie. Postașu Ilie, soldat din regimentul Vlașca No. 5. Vasile Manea, soldat din regimentul 7 ar- tilerie. Șelaru Chirilă, soldat din regimentul 6 că- lărași. Stan Constantin, soldat din regimentul Mircea No. 32. Alexandrescu MihaiU, soldat din al 6-lea regiment Teeuciu No. 24. Nedelcu Anghel, soldat din regimentul Râmnicu-Sărat No. 9. Ungureanu Theodor, soldat din regimen- tul Stefan-cei-Mare No. 13. Gonstantinescu Gheorghe, soldat din regi- mentul Stefan-cel-Mare No. 13. Mincicof Leon, soldat din al 7-lea regi- ment Prahova -No. 25. Gurescu Constantin, soldat din regimen- tul 11 călărași. Manolescu Constantin, soldat din regimen- tul Dobrogea No. 33. Ridvanof T. Serghei, soldat din regimentul Dobrogea No. 33. Țonea Tănase Alex., soldat din regimen- tul Dobrogea No. 33. S*a redus cu 8 luni :■ Pacu Marin, soldat din batalionul 1 vână- tori. Matheiu Crăngeanu, soldat din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6. Anghene Constantin, soldat din regimen- tul Râmnicu-Sărat No. 9. Sindler Rudolf, soldat din al 4-lea regi- ment Ilfov No. 21. Nicolescu Mihail, soldat din regimentul Prahova No. 7. S’a redus cu 7 luni: Lăutaru Gheorghe, soldat din regimentul Putna No. 10. Munteanu Gheorghe, soldat din regimen- tul Stefan-cel-Mare No. 13. Doboș Gheorghe, soldat din regimentul 8 artilerie. Pârva Ion, soldat din regimentul 1 linie. Țaru Grigore, soldat din regimentul Do- brogea No. 33. S’a redus cu 6 luni: Popilian M. Theodor, soldat din regimen- tul 1 artilerie. Cutul Ermiliu, soldat din regimentul 9 călărași. Ion Trandafir, soldat din regimentul 1 ar- tilerie. Crăciun Idn, soldat din batalionul 3 vână- tori. Lupu Vasile, soldat din batalionul 3 vâ- nători. Dincă I6n, soldat din regimentul Gorj No. 18. Andreiâ loniță, soldat din regimentul Olt No. 3. Ursaru Stan, soldat din batalionul 3 vâ- nători. Duță G, loniță, soldat din compania 1 sa- nitară. Dăncescu Vasile, soldat din regimentul 1 călărași. Răducan Ion, soldat din regimentul 1 ar- tilerie. Rădulescu P. Vasile, soldat din regimen- tul Vâlcea No. 2. Georgescu N. Popa, soldat din regimentul Vâlcea No. 2. Nicolae Gheorghe, soldat din al 3-lea regi- ment Dâmbovița No. 22. Slătineanu Nicolae, soldat din escadronul 2 tren. loniță Dumitru, soldat din regimentul 2 artilerie. Mirică Gheorghe, soldat din regimentul 2 artilerie. Nicolae Constantin, soldat din batalionul 2 vânători. 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3779 Gogu Ion, soldat din regimentul Suceava No. 16. Rădulescu Constantin, soldat din regimen- tul 12 călărași. Popescu Tudor, soldat din regimentul Bu- zeâ No. 8. Buruiană Nicolae, soldat din regimentul 6 călărași. Anghel Dumitru, soldat din regimentul Vlașca No. 5. Șuțu Gheorghe, soldat din al 4-lea regi- ment Ilfov No. 21. Galu Petre, soldat din regimentul 3 arti- lerie. Niculisceanu Vasile, soldat din regimentul 8 artilerie. Burcuță Vasile, soldat din regimentul 8 artilerie. Chirilă Dumitru, soldat din regimentul 7 călărași. Lazăr Vasile, soldat din regimentul 4 ar- tilerie. S’a redus cu 4 luni: Gorgan Alecu, soldat din regimentul 3 roșiori. Nicolae Mateiu, soldat din batalionul 2 vâ- nători. Stănescu Ion, soldat din regimentul Pra- hova No. 7. Mareș Tudor, soldai din regimentul 10 că- lărași. Constantin Enache, soldat din regimentul 6 artilerie. Oancea Vasile, soldat din regimentul 2 ar- tilerie. Perpelici Dumitru, soldat din regimentul 1 geniu. Gamăn Ion, soldat din regimentul Putna No. 10. Botezata Dumitru, soldat din regimentul Suceava No. 16. Stoica Theodor, soldat din regimentul 8 artilerie. Blernba Nicolae, soldat din regimentul Răsboeni No. 15. S’a redus cu 3 luni : Chiriță Vasile, soldat din al 3~lea regi- ment Dâmbovița No. 22. Constantin Ilie, soldat din compania 2 sa- nitară. Spirideanu Gheorghe, soldat din regimen- tul Mihaiu-Viteazu No. 6. Casianu Gheorghe, soldat din regimentul 7 artilerie. Gheorghe Nae, soldat din regimentul Pra- hova No. 7. S’a redus 2 luni: Dragotă Ion, soldat din regimentul Dolj No. 1. Ciurea Barbu, soldat din regimentul Dolj No. 1. Cojocaru Ion, soldat din regimentul Olt No. 3. Cociaș Anton, soldat din regimentul 3 că- ăr ași. Aldică Andreiu, soldat din al 3-lea regi- ment Dâmbovița No. 22. Stoica Nicolae, soldat din regimentul 3 roșiori. Cojocaru Lazăr Tănase, soldat din regi- mentul Vlașca No. 5. Gherman lordache, soldat din regimentul 8 Dragoș No. 29. Buzelan Năstase, soldat din regimentul Suceava No. 16. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, Decidem: Art. I. D. G. R. Mateescu, numit aju- tor-comptabil prin înaltul decret regal sub No. 2.957 din 1892, va îndeplini acăstă func- țiune la județul Râmnicu-Sărat, în locul D-lul î. lonescu, înaintat. Art. II și cel din urmă. — D. director al comptabilităței generale a Statului este însăr- cinat cu executarea acestei decisiuni. Dată la 5 Septembre 1892. p. Ministru, G. Golescu. No. 46.283. Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 46.284 din 1892, D. E. Manariu, actual ajutor-comptabil la casieria Roman, și D. Sta- vri Demetrescu, actual ajutor-comptabil la ca- sieria lași, se permută unul în. locul altuia. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 45.814 din ț Septembre 1892, D. Apos- tol Demttrian, fost casier la manufactura de tutun din Bucuresci, este numit în funcțiunea de secretar-comptabil la casa de credit agri- col din județul Ialomița, in locul D-lui Elie Nicolescu, înlocuit. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 7 Septembre Unele jurnale aii făcut cas din mortea unui individ anume George a Iftimesei, care s’a găsit strangu- lat In poliția de Dorohoiu, și au emis bănuiala că numitul ar fl fost bătut in arestul poliției; că din a- ceste bătăi ar fi murit și că, în urmă, agenții polițienesc! ar fi simulat o strangulațiune. Pentru restabilirea adevărului, ministerul comunică următorele: In (Jiua de 21 August, George a Iftimesei a fost arestat la poliția din Dorohoiu, inculpat că a comis un furt cu efracție în prejudițiul măcelarului N. Segal. Arestatul a petrecut ndptea în arestul poliției, împreună cu alți arestați, și, în di- minâța (Jilei următore, a fost trecut în archivă spre a fi cercetat de D. polițaiii. In cursul cercetărei, ivin- du-se un scandal în stradă, care re- clama presența polițaiului, George a Iftimesei a rămas singur și s’a stran- gulat cu o fringhie ce se afla dupe sobă. îndată ce acest fapt a venit la cunoscința parchetului de Dorohoifi, s’a început ancheta. Trei medici și anume: D-nii Aronovici, medicul primar, Bardescu, medicul orașului, și Dr. Cherembach au examinat ca- davrul lui George a Iftimesei și ah declarat că pe corpul seu nu se afla nici o urmă de violență, că mortea provenise din strangulație și ne aflam față cu o sinucidere. De ase- menea, din arătările martorilor, s’a dovedit că mortul era pelagros, că dânsul de mai multe ori cercase să se sinucidă, că alături cu camera unde s’a spânzurat era lume care nu a aucjit nici un țipăt, nimic care să’i facă să crădă că ar fi fost veri o bătaie saiî violență în contra mor- tului. De și evidența era completă, mi- nisterul însă, spre a stabili și mai mult adevărul, a ordonat o nouă an- chetă. De astă dată, față cu D. pro- curor general al curței de apel din Iași, față și cu femeea cu care trăise repausatul, s’a procedat la exhuma- rea cadavrului și o nouă comisie de trei doctori, anume : D-nii Anghel, Cremer și Oroviceanu, a declarat, ca și comisiunea cea d’ântâiu, că nu este nici o urmă de violență, și că George a Iftimesei a murit sinucis prin strangulare. De asemenea, din suplimentul de instrucție ordonat de D. procuror genera], reiese din nou că mortul era pelagros, că a încercat de mai multe ori să se sinucidă, că la ușa camerei unde s’a găsit spânzurat se aflaiî persone cari ar fi putut au^i ori-ce strigăt; în fine, că însăși concubina mortului, care a asistat la scăldarea cadavrului, declară că nu a găsit semne exteridre de maltratare și că reclamele ce a făcut ah fost dupe îndemnul D-lui Ghenoiu care a con- dus’o și care ’i a promis pensie. (Comunicat) MONITORUL OFICIAL 3780 Discursul pronunțat de D. Luca Elefterescu, procuror de secțiune, cu ocasiunea deschid erei curței de apel din Bucuresci pe anul judecătoresc 1892-93. Domnule prim-președinte, Domnilor președinți, Domnilor consilieri, Țâra nostră, în scurtă vreme, a realisat cele mai ui- mitâre progrese de cultură și civilisațiune. Faptul acesta cu atât mai mult trebue să ne mândrescă și să ne bu- cure, cu cât în fruntea acestui imens progres stă o magistratură independentă și capabilă. Unei cestiunl însă a rămas să ’i se aducă o neîntâr- ziată îndreptare, astăzi când sorta straturilor de jos și nenorocite a ajuns să fie un subiect de studii economice și legislative; voesc a vorbi de modul cum se execută pedepsele in penitenciarele nostre și de reformele ce sunt de făcut, mal cu semă acum când, datorită ideilor libe- rale și umanitare, treptat cu îndulcirea moravurilor, pe- depsele prea aspre și nefolositâre, din vechile legiuiri pe- nale, aii dispărut. Societatea face sacrificii imense, pot Zice colosale, pen- tru manținerea ordine! publice. De la funcționarul de cea mai jâsă trâptă și până la cea mai de sus, lucrâză ca să se respecte viâță, cinstea și averea cetățenilor. Și când se întâmplă că vre-unul a înfrânt legile penale și a tur- burat liniștea publică, societatea este în drept de a’l pe- depsi, însă cu o pedâpsă care să fie umană și reformătore. Dacă prin practica timpului și experiența judecăto- rului s’a ajuns a se cumpăni și măsura pedepsa, cum se execută însă acestă pedepsă este departe a se îndeplini dorința legiuitorului, care vrea ca la eșirea din peniten- ciar individul să fie îndreptat de rele și folositor societăței. Mulți ani am fost prim-procuror la Prahova și am avut ocasiunea să observ și să cunosc relele și neajunsu- rile de cari suferă penitenciarele Telega, Slănic, Mărgi- neni și Mislea. Mai tâte localurile acestea sunt fâste case ale foștilor călugări. De și așeZate în posițiuni frumâse și pitoresci și Statul a cheltuit sute de mii lei ca să le repare și să le întrețină, cu tote acestea nu corespund intru nimic scopului la care sunt destinate. Ca să se facă din noii tote penitenciarele dupe un a- nume plan și sistem, de sigur că va necesita cheltueli mari cari vor îngreuia sarcinele budgetare. Când însă pentru unele sunt împregiurări locale și convenințe pu- blice, cred că este bine de a face ori-ce sacrificii bănesci, și a construi altele, chiar mai puține la numer, in con- dițiuni de a satisface trebuințele și îndreptările pe cari le aștâptă societatea și le cere legea. 6menii din Telega și Slănic, fiind condamnați la munca silnică, sunt puși, ca o consecință a pedepsei, să extragă sarea din ocne. Din causă că aceste ocne se găsesc la o depărtare de câți-va kilometri, ca și locul de unde aduc apa de băut, arestați! sunt duși acolo, în fie-care Zi, prin midlocul târgului, urmați de o droe de copii și expuși 8 Septembre 1892 privirei curiose a tutulor trecătorilor. In drumul ce fac, fie la ocnă, fie la apă, condamnați!, cari aii parale, corup pe soldați ca să le permită să vorbescă cu cine le place și să aibă întâlniri cu femei pierdute și rele ce trăiesc nu- mai dupe urma lor. In ocnă muncesc la un loc cu lucrători! liberi și iși comunică unii altora tot ce aii mai răii pe suflet, așa în cât liberului pedăpsă muncei silnice nu ’i inspiră vre-o emoțiune profundă, căci între ei nici o altă deosebire nu este de cât aceea a libertățeî. Și cu tote că acestă liber- tate trebue să fie scumpă omului, sunt mulțl din ei cari nu o prețuesc îndestul, când văd că arestatul muncesce mai puțin, este îmbrăcat și hrănit de geba, iar el mun- cesce mai mult, are în pungă mâi puțin și îndură Zilnic tot felul de griji și de nevoi. Contactul acesta, atât de des între liberi și condamnați, este vătămător și corupător, și acăsta și cred că este causa pentru care cel mai mare contingent de fapte rele ce se comit în Prahova îl dă populațiunea din jurul acestor penitenciare. Zidirea dar a unor temnițe sistematice, ală- turi de ocne, ca arestații să fie duși acolo prin nisce sub- terane, fără să fie văZuți de nimeni și să muncăscă în galerii separate de ale liberilor, se impune ca cea mai de căpetenie trebuință. Cu miZlocul acesta, pentru paza lor, s’ar întrebuința o garda militară mai mică și s’ar economisi cheltuelile de întreținere și concentrare, deo- sebit de costul hainelor și opincilor, cari se degradă când se duc iarna și văra, pe plâe și noroi u, și în fie-care ZL până la ocnă. Și dacă ar fi numai neajunsul acesta, pericolul nu ar fi așa de mare. Când însă se petrec în temniță și intre arestați multe alte rele și abusuri, cred că fac un bine și un serviciu arătând, în trăsuri generale, câte-va din în- dreptările și îmbunătățirile indispensabile ce ar trebui fă- cute ca penitenciarul să ajungă un loc de espiare și de reformare. Nu Zic că nu li se dă hrană bună și îndestulă țâre și nu sunt bine îmbrăcațl, însă le lipsesce disciplina, pri- veghiarea, bunele exemple și ideile de moralitate. Intrând într’o casă de arest, găsim pe condamnați prin curte, u- nii tolăniți la sâre, alți! gesticulând și vorbind între el cu sgomot. Dânșii nu sunt nici controlați, nici observați. Gardienii, având lâfă mică și fiind și vicioșl, înlesnesc a- busul și speculeză pe arestat. Directorul și cei-alți func- ționari, or! sunt duși pe la casele lor, depărtate de pușcă- rie, ori sunt în cancelarie, și pentru că nu aii uși și fe- restre spre curte, nu văd și nu aud cum arestații se în- jură, se bat sau chiefuesc cu vinul și rachiul ce gardie- nii, soldații, și une-ori preoții, introduc în temniță ca să li se plătâscă împătrit de cum ’l aii cumpărat. Acești osândiți nici când se culcă, nici când se scâlă, nici când mănâncă, nu se închina la D-Zeii. Fericirea și ușurarea acesta nu are cine să o insufle. De și în budget se prevede ca fie-care penitenciar să aibă un preot, fiind însă plătit numai cu 40 lei pe lună, nu se găsesce de cât un popă de sat care, neavând învățătură, nu face alta de cât să vină, când este chemat, să spovedâscă și să grijescă pe vre-un nenorocit de arestat tocmai când trage să mâră. 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3781 Chiar Ia temnița de minori de Ia Mislea unde, cu tdte că s’au făcut multe îmbunătățiri și s’a înființat ateliere de sculptură și tâmplărie ca să învețe pe minori, nu găsim o stare mai bună și mai satisfăcătâre. Și aici, de sigur, lipsesce disciplina și supunerea, căci au bătut și maltra- tat pe director și maestrul strungar, și nu sunt nici pri- veghiați îndestul, de ore-ce, cu ocasiunea unui proces ce s’a judecat lunile trecute înaintea curței cu jurați din Prahova, s’a dovedit că minorii sunt victimele ignoran- ței și dorințelor ilicite și se dau patimelor și poftelor imorale cari le pricinuesc bâle și suferințe, împingându’I la răsbunare și omor. Ast-fel acești minori, în loc să ca- pete îndreptare și educațiune, se libereză din Mislea mai stricați și mai răi, purtând cu ei semnul infamiei și al depravărei. Ar fi și alte multe rele de cari suferă pușcăriile nds- tre; cred însă că sunt destule acestea câte în trecet le am indicat pentru a justifica propunerile de reforme ce cred că este absolutamente nevoe să se facă, mai cu semă când suntem pe deplin încredințați de bunele intențiunl ale guvernului în acăstă privință. Reforma penitenciară este o adevărată problemă so- cială, a cărei soluțiune interesăză în special codul penal, de dre-ce natura, caracterul și executarea unei pedepse privesce de aprdpe societatea, și representanții acestei so- cietăți au datoria să’și spună părerea lor. Totă lumea recunosce că societatea are dreptul de a pedepsi pe toți câți fac fapte rele și turbură ordinea pu- blică, pentru a’i îndrepta și a fi de pildă celor-alți. In pușcărie, însă, condamnatului să’ise deștepte inteligența și simțul adormit al consciinței, ca ast-fel să capete res- pect și încredere în el însuși. Să ridicăm pe arestat prin po- vețe și recompense, iar nu prin suferință și prea mare asprime. Chiar când sunt nesupuși și amenințători, să nu’i închidem în nisce gherle mici, întunecdse, umede și infecte, cum se practică une-orl, ca să’i potolescă și po- căiască, căci pedepsele acestea disciplinare nu corige și supune, ci înspăimântă și degradeză. De asemenea, la sfârșitul pedepsei, condamnatul să se libereze cu ore-cari miZlâce de existență, căpătate prin muncă și economie, ca să nu cadă din nou victimă a proprielor sale slăbiciuni și a relelor instincte, de dre-ce am avut ocasiunea să aflu cum un condamnat din Telega, grațiat dupe 12 ani de osândă, pe drum omâră cu cuțitul pe un țăran ce se în- torcea de la târg cu căruța golă, și care îl luase în cârcă ca să’l scoță din șanțul unei șosele unde înadins se bă- gase, prefăcându-se că e bolnav. Fiind prins și cercetat, se dovedesce că el nu muncise în pușcărie, nu avusese să ia nimic din economii și, ca să nu moră de fâme și să se ducă în Moldova de unde era, a fost nevoit să co- mită acestă nouă crimă. Ca să ajungem la îndreptările acestea, socotesc că nu trebue să înființăm, pentru condamnați! la munca sil- nică și reclusiune, regimul penitenciar celular mixt pre- văzut în legea din 1874, adică ca arestatul să stea noptea singur în celulă, iar (jiua să muncescă în comun și să păzâscă absolut tăcerea. Inchisârea individuală, pentru multă vreme, sciut este că consumă pe om fără milă și fără îndurare și e incompatibilă cu natura sa co- municativă și sociabilă, căci în celulă sufletul se veștejesce, inima se usucă, sănătatea se pierde și omul, dacă numore, ajunge un idiot. Care a putut fi dar ideea moralisătâre a acestui sistem celular mixt ? De sigur ca să evite contagiunea și rela- țiunile secrete ce adesea se petrec între condamnați în timpul nopței. Scopul acesta însă nu se pâte ajunge ast-fel. Să nu se crâdă că, ridicând omului miZlâcele de a se da pasiunilor viciose, vom stîrpi în el germenele răului, căci nu putem considera ca model de virtute pe femeea care ar fi ținută închisă cu veriga pentru a o apăra de seducțiunile amo- râse dupe care umblă, nici că a devenit cinstit și de laudă omul care este împedicat de a omorî pe fratele său, smucindu-i-se cuțitul din mână. Și apoi, voind să scăpăm de un răii, cădem în altul și mai periculos, împingând pe arestați către furorile onanismului care ’i tâmpesce și ’i ucide. Este adevărat că contactul în pușcărie cu indivizi ca Enache Marcu, Alexe Voinea, Sărdaru și Godăii din Mol- dova molipsesce și corupe. Să evităm însă răul prin alte miZlâce, pe cât timp și în lumea liberă există aceeași influență vătămătâre, fiind o vecinică luptă între bine și rău, din care reiese meritul celui victorios. Aceste miZ- lâce de isbândă sunt educațiunea, instrucțiunea, munca și bunele exemple, cari nimicesc și depărtâză de la om tâte relele și tentațiunile. Prin urmare, să stigmatisăm viciul ca să insuflăm virtutea, dupe cum făcea guvernul Spartei când îmbăta pe iloți pentru a inspira cetățenilor săi scârba și orârea beției. Singurătatea și liniștea unei celule se pretinde că de- cide pe condamnat să se corigă. Se pâte; dar când cunâs- cem natura omenescă, ne încredințăm că gândurile bune nu resistă cu succes patimilor și influențelor de tâtă Ziua dacă individul va fi pus în libertate fără miZloce, fără meșteșug și, mai presus de tâte, fără simțul moral ridicat la cel mai înalt grad. Recunosc multe avantagii sistemului celular, însă ’l găsesc imposibil și vătămător pentru condamnați! la re- clusiune și munca silnică cari au de suferit pedepse lungi și aspre. Nu tot ast-fel pot Zice pentru penitencia- rele județiane. Aci se închid preveniții cari au cu ei pre- sumpțiunea nevinovăției și, împregiurare nenorocită, as- tăZi, din causa lipsei de localuri proprii, sunt ținuți la un loc cu tot felul de arestați și une ori cu osândiți la mun- cile silnice, aduși fie pentru afaceri penale, fie a se trans- porta la alte temnițe, așteptând de multe ori săptămâni întregi până să vină guarda sau să trecă vagonul peni- tenciar ca să ’I ducă la destinație. Contactul acesta, pe fie-care an, a peste 10 mii de pre- veniți, din cari o mare parte nevinovați, este un su- pliciu care desonoră și amărăsce. Cine ore nu simte că este nedrept și contrarii! spiritului legei ca un om, îna- inte de a fi judecat, să fie pedepsit ? Căci ce pedâpsă mal mare putem presupune pentru un om de cât a ’l închide Zi și nâpte, săptămâni și luni întregi, la un loc cu âme- nii criminali, cari ’l iau în batjocură de nu va voi să as- 3782 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 4892 culte și să facă haz de tâte infamiile ce povestesc. Omul acesta pâte e nevinovat, și te pomenesc! că, dupe ce a stat ln prevenție Iun! întregi și a contractat rele obiceiuri, Într’o bună diminâța ’i se anunță să plece căci s’a dat or- donanță de neurmărire saii a fost achitat de tribunal. Și . când se pote întâmpla fdrte des una ca acesta, ași întreba: ce inconvenient mai mare, fisic și moral, și ce tortură sufletâscă mai grea am putea face să sufere in preven- țiune omul cu adevărat culpabil, de cel inocent ? Dacă dar vom propune isolarea în camere separate a fie cărui prevenit, cred că indicăm o regulă de suverană dreptate. In adever, închisârea individuală a prevenitului nefiind de lungă durată, dispare tdte neajunsurile ce le am arătat pentru osândiții la pedepse lungi. Prevenitul închis într’o cameră sănetosă, luminată și comodă, visi- tat din când în când de rude și amici, va fi sustras de la umilințele și mâhnirile sufletesc! ce le procură contactul cu criminalii. Când, ma! târziii, prevenitul va fi recunos- cut de justiție nevinovat și va fi pus în libertate, el nu rămâne cu altă impresiune sau pată de cât privarea lui, pură și simplă, de libertate. De se va condamna ca culpabil de vre o faptă penală, deținerea preventivă în- tr’o celulă ’i va fi de folos, căci a avut timpul să’și dea sâma de reul ce a comis și de consecințele ce are să sufere, așa în cât, pus în comun cu cei alți, care și ei la rândul lor au suferit aceeași acțiune moralisătâre, va fi mai blând și mai susceptibil de îndreptare de cât dacă, din prima (Ji, ar fi fost împins pe ușa pușcăriei în mijlocul tutulor tâlharilor. Transformarea penitenciarelor județiane în regim ce- lular va fi de cea mai mare utilitate pentru instrucțiu- nea afacerilor penale, căci prevenitul, fiind isolat, n’are cine să ’l învețe cum să tăgăduiască și să ascundă ade- vărul, și apoi mai pote servi ca punct de plecare și expe- riență a efectelor ce pote produce inchisorea celulară asu- pra celor condamnați la pedepse mici. Aceștia, în adever, sunt mai rei, mai leneși și mai ne- supuși. Dânșii nu priimesc acea impresiune profundă ce încârcă cel osândit la o lungă captivitate. Sciind că aii să șâtjă numai câte-va luni, n’aii nici un zor să se acli- matiseze cu rigorile și disciplina temniței; timpul pe care ’l petrec acolo pentru ei este o distracție nouă și un episod original al vieței. Micșorimea pedepsei ’i fac să nu spere în graciare, și ast-fel nu aii nici interes să se porte bine. Aceștia, când es din pușcărie, sunt mai rei ca mai ’nainte, și pot să ve încredințez din experiență că dânșii sunt adevărata clasă a recidiviștilor. Când temnițele județiane vor fi celulare, atunci e posi- bil ca tdte pedepsele mai mici de un an să se execute în aceste aresturi. Aci vom sili să învețe un meșteșug pe toți acei pungași și vagabonzi ce preferă a’și petrece viâță în odihna pușcăriei, .cu vechi și intimi prietini de aceeași tâpă, și cari se prepară a popula mai târziii penitencia- rele centrale, unde se închid tâlharii și omorîtorii. Și ași putea merge și mai departe. Chiar când un in- divid ar fi condamnat la o închisore mai mare de un an, osânda primului an să o facă în celulă, de âre-ce un om pâte suferi un an de isolare fără nici un pericol serios pentru sănătatea sa. O-dată ce anul acesta de închisore ce- lulară va expira, osânditul să ’și facă restul pedepsei în penitenciarul respectiv, unde, împreună cu cel-alți ares- tați, cari și ei au suferit acest an de isolare, să fie puși la muncă și disciplină. Ocupându-me de tot soiul de condamnați, să nu cre- deți că neglijez a mă gândi la cei cu închisore polițienâscă. Aceștia, dupe legea de procedura penală, trebuesc închiși în case de arest anume destinate pentru acâsta, și pentru că asemenea case nu avem, se închid în penitenciarul districtului. Aci li se aduc cea mai mare vătămare, căci, lăsând la o parte considerațiunile morale cari cer ca acești individl să nu fie închiși la un loc cu toți crimi- nalii, dar executarea acestor pedepse este forte viciâsă. Mai ântâiu sunt sate mult depărtate de reședința ares- tului județian, și când primarul primesce un mandat pentru ca un individ să fie închis o (Ji sau duoă, ia pe individ de cu sâra și ’l bagă în cancelaria primăriei. De acolo, a duoa (Ji pe la nămiatji, este înaintat cu un mi- lițian la sub-prefectură, unde mai stă vre-o duoă (Jile până să fie trimis cu un călăraș spre încarcerare la peniten- ciarul județian. Aci ’și face (Jilele de arest fără să ’i se țină în sâmă cât a stat închis la primărie și sub-prefec- tură și, până să ajungă înapoi acasă, face alte duoe (Jile, așa în cât nu e lucru de mirare ca nenorocitul acesta, pentru o pedâpsă de duoă (Jile, să fie privat de libertate aprope (Jece (Jile. Menționez acestă nedreptate, căci se pote aduce o mai repede îndreptare acum cu organisarea administrativă atât de mult așteptată și dorită. Cred că nu ar fi nici o greu- tate ca la fie-care primărie sau sub-prefectură să se desti- neze o cameră unde să se execute aceste pedepse mici, afară numai dacă, dându-se o nouă organisare și judecătoriilor de ocâle, nu se va înființa la reședința lor aceste case de arest. Cu modul acesta aducem la îndeplinire o disposi- țiune de lege care, din punctul de vedere moral și uma- nitar, cere ca contravenienții să nu fie închiși la un loc cu criminalii. Transformarea temnițelor județiane și construirea al- tora dupe sistemul celular va necesita ore-cari cheltueli. Ca aceste cheltueli să fie numai în sarcina județului, cum este astă(Ji în lege, nu este nici drept, nici logic. De ce să împovărăm numai județul și să uităm comuna? Pricep ca județul să facă primele cheltueli; dar de ce să nu im- punem și comuna să contribue la o lucrare de care se folosesce și ea când se închid acolo âmenii sei, ale că- ror crime nu a putut să le prevină ? Ideea acâsta de ega- lisarea sarcinilor publice nu este nouă, căci deja Statul a impus comunelor o dare de 1 °/₀ din veniturile sale pentru combaterea epizootiei. Când cetățenii cei cinstiți vor sci că faptele rele ce sâ petrec în comuna lor se traduc într’o răspundere bănâscă la care în mod indirect au să contribue, atunci nu vor mai fi indiferenți cu cele ce se petrec la primărie și vor face tot posibilul ca să împedice mersul mai înainte al reului, mai cu sâmă când comuna ar fi impusă să sufere și chel- tuelile de întreținere a locuitorilor el când sunt închiși la pușcărie, cum fac dupe legea comunală pentru nebuni și 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3783 furioși. Numai când vom isbuti să egalisăm sarcinile publice, să facem răspunzători pe toți și să dăm dreptate tutulor. prefacem obiceiurile și mergem înainte. Pe cât lucrarea acesta ’mi a permis, am arătat regi- mul sub care s’ar putea executa pedepsele. Acum ră- mâne să găsim și miZlâcele prin cari am putea face ca penitenciarul să fie o șcâlă de ispășire și moralisare. Cele mal eroice midlăce ca să ajungem la resultatul acesta cred că nimeni nu se înduoesce a fi, mai ântâiu, religiunea și apoi instrucțiunea, căci nimic nu ridică su- fletele rătăcite ca morala creștină cu exemplele și învă- țăturile ei atât de mișcătâre și sublime. In temnițele nostre, fără înduoială deposit al tutulor crimelor, nu e nici învățător, nici preot care să fie în stare a le inspira consolare și credință, luminând inimile lor corupte, în- tunecate și pline de rele. Prin instrucțiune dar și prin religiune putem îndrepta pe acești dmeni rătăciți, propoveduindu-le adevărul, lor cari nu sciu de cât minciuna, îndemnându’I la bine pe el cari n’aii făcut de cât răii și impunându-le respec- tul legilor pe cari ei le au nesocotit. Ca să realisăm însă aceste îmbunătățiri indispensabile, o mărturisesc, în cea mai intimă convingere, că totul depinde de la buna alegere a persânelor ce se numesc la aceste penitenciare, fie director, fie învățător, fie preot. Chiar cu actualele localuri și cu legea din 1874, care are părți eminamente bune, s’ar putea face ceva dacă personalul pus să conducă aceste aresturi ar fi însuflețit de dorința a reda societăței, îndreptați și pocăiți, nisce âmeni răi și vicioși. In aceste slujbe, rău plătite, nu se găsesc tot-d’a-una să se numescă persone cu cunoscințe despre ale temniței, așa încât, de ordinar, directorii nu se ocupă de cât de hrană, de îmbrăcăminte și de sciințele statistice ca să le dea la timp. Ce servicii pote să aducă un director care nici el nu scie nimic, dar să mai învețe pe alții? Care nu se cunosce^ nici pe el însuși, dar să cunâscă firea și temperamentul atâtor omeni dați lui ca să’i reformeze ? Directorul unei temnițe, ca să’și îndeplinescă bine datoria, pe lângă pricepere și probitate, ’i se cere o com- pletă cunoscință de lume și de âmeni. El trebue să fie hotărît și uman, și să aibă o perfectă bună conduită, ca arestaților să le inspire încredere și respect, iar nu dispe- rare și frică. Dacă actualul prim-ministru, în 1874, cu ocasiunea aplicărei legei închisorilor ce elaborase., recunoscea că mulți impiegați nu erau la înălțimea acestei însărcinări și recomanda o mai bună alegere, apoi, de și au trecut 18 ani, mai nici o îndreptare nu s’a făcut, cu tote că sciut este că legile cele măi bune aduc chiar stricăciune când nu sunt aplicate de âmeni pricepuți și cinstiți. Că nu s’a ajuns la progresul așteptat dupe atâta amar de vreme, nu învinovățesc pe nimeni, căci țâra nostră găsindu-se pusă pe calea unei adevărate transformări de civilisațiune și cultură, fie-care guvern a căutat să sa- tisfacă mal ântâiu acele trebuințe ce reclama siguranța Statului și desvoltarea intereselor economice de care de- pinde bunul traiu al cetățânulul. Direcția generală a tutulor penitenciarelor, ca și alte multe servicii importante, depinde de ministerul de in- terne, și când ne gândim câtă muncă dă serviciile sani- tare, telegrafo-postale, Imprimeria Statului și mai cu sâmă afacerile comunale și județiane din întrâgă țâră, credem că orl-cât de energic și bine intenționat ar fi omul de Stat pus în capul acestui departament, ’i este cu totul imposibil să satisfacă și să controleze diversele lucrări de tâtă Ziua și să prepare proiectele de legi județiane și co- munale, unde totul este de prefăcut și studiat. Astăzi, cu decretarea inamovibilităței, lucrările minis- terului de justiție s’aii ușurat, și cred că nu numai nu este nici un inconvenient ca administrația penitenciare- lor să se dea acestui departament, dar încă controlul și unitatea de acțiune o cere acesta; căci ce alta este o în- chisâre dacă nu efectul executărei unei hotărîri judecăto- resci corecționale. Nimic nu ar împedica atunci ca postului de director general al penitenciarelor să se dea o însemnătate mai mare. Plătit bine și dându-i-se stabilitatea necesară, să se numâscă o persână energică și capabilă, fost procuror general saii consilier de curte, ca să aibă mai mult pres- tigiu și mai multă competință. Gu un ast-fel de di- rector general putem fi încredințați de impulsiunea ce se va da acestui serviciu, de progresele ce se vor realisa și de numirile alese ce se vor face și în cele-alte posturi de directori de penitenciare. De sigur că și aceste funcțiuni, când vor fi bine plătite și li se vor garanta stabilitatea, vor căpăta o altă importanță și vor fi ocu- pate de âmeni cu instrucțiune și foști magistați, cari, mal mult ca ori-care alții, au însușirile a deveni cei mal buni administratori ai unor asemenea stabilimente. Gând vom avea directori inteligenți și instruiți, cu ex- periență și cunoscință de omeni; când se vor numi preoți luminați și credincioși cari să fie în tâte Zilele în miZ- locul lor, să le predice binele și să le sădâscă în inimă bine-facerile religiune!; când medicul va fi un auxiliar al administrației, ca prin îngrijirile sale să contribue la u- șurarea celor suferinZI, și când gardienii se vor alege âmeni cinstiți ca să execute măsurile luate de direc- țiune, atunci putem realisa adevărata disciplină și in- strucție morală, atât de trebuinciâsă pentru regenerarea condamnatului și care formâză basa unui adevărat sistem penitenciar. Vorbind de instrucțiune, ’mi aduc aminte că în statis- tica anului 1890, din 3.614 condamnați aflați în peni- tenciarele centrale, abia 11 din ei aveau învățătură, pu- țini cari abia să scie a citi și scrie, iar restul de 2.619 ab- solut fără sciință de carte. Cifrele se Zice că vorbesc. Să nu fie âre acâsta causa că acești nenorociți aii comis fapte rele ? Nimeni nu cred să se înduoiască. învățătura la noi este cestiune de întâmplare și nascere. Dacă no- rocul și miZâcele nu ’l ajută să învețe, omul este expus să cadă victima pasiunilor ce clocotesc în inima sa. Gând dar ignoranța este o causă producătâre de cri- me, atunci societatea e datâre să dea instrucțiune tutu- lor cari n’au fost în putință de a o căpăta, cel puțin în temnița unde are să ’și expieze pedepsa. Pentru societate 3784 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 acâsta este o lege de conservare, de pace și prosperitate; căci acolo unde ignoranța domnesce, despotismul și anar- chia se apropie. Dacă omul incult e mai expus să greșâscă, atunci tre- bue să fim mai indulgenți cu el, silindu-ne a’l instrui și a’l pune pe calea adevărului și a virtuței. Să se numâscă dar la fie-care penitenciar un învățător sau preot care să dea arestaților instrucțiunea și educațiunea necesară ca să ajungă omeni cinstiți și să fie folositori societăței. Gu mijlocul acesta deșteptăm inteligența adormită a con- damnatului și ’i ridicăm moralul, mai cu semă că ro- mânul din fire este răbdător și susceptibil de tote învă- țăturile bune când are cine să ’i le dea. Cu tdte acestea, omul obicinuit cu regimul sever și dis- ciplina penitenciară nu pote căpăta, la expirarea pedep- sei, o libertate absolută, fără să nu fie amenințat a cădea din nou victimă a relelor sale obiceiuri și a vechilor sale pasiuni. Să creăm atunci pentru el o stare intermediară între închisore și libertate. Osânditului care a dat do- vadă de căință și este aprope certitudine că e corigiat și nu mai este necesară deținerea lui în pușcărie pentru restul de pedepsă ce mai are de făcut, să ’i se dea un fel de libertate sub condițiunea de a se apuca de muncă și a fi priveghiat în fie-care (Ji- Dacă în acestă stare de li- bertate nu se pârtă bine și se observă că nu e pe deplin reformat, să se bage din noii în pușcărie pentru a face și restul pedepsei. Mesura acâsta ar fi admirabilă, însă Statul nu pâte să ia o sarcină atât de mare ca să controleze și să prive- ghieze pe câți condamnați ar pune în libertate provisorie, fără să fie ajutat de comitete de patronagiîi ca să dea a- restatului de muncă și să nu’l lase să pecătuiască din nou. Asemenea societăți de patronagiu în alte țeri au dat folâse excelente, mai cu semă pentru minori; la noi însă, de și se găsesc omeni devotați și filantropi, totuși iniția- tiva și curagiul de isbândă le lipsesce cu desăvîrșire. îmbunătățirea acesta, ori cât de raționabilă ar fi, nu socotesc că va fi în stare să împuțineze delictele, când ob- servăm că recidiva cresce pe fie-care an tocmai din de- fectuositatea sistemului penitenciar. Nimeni nu trebue să se mai înduoiască că condamnatul, în loc să iasă în- dreptat, părăsesce pușcăria mai dispus de a comite și alte rele. Și acești indivizi nu sunt atât de periculoși prin ei însăși, cât că împrejurul lor formâză o șcâlă tristă și ne- norocită. Față cu un ast-fel de pericol și când vedem că legile penale actuale nu pot înlătura înmulțirea crimelor și a recidiviștilor, atunci trebue să cugetăm serios ca să gă- sim mi(jloce sigure de prevenire, organisând penitencia- rele ca să reformeze cu desăvîrșire pe condamnat. Teoriile penale aii făcut progrese netăgăduite când aii pus principiul ca criminalului să ’i se dea o pedepsă în raport cu starea lui morală și atâta cât e necesară ca pe viitor să nu mai comită altă faptă rea. Se în- tâmplă însă că un individ, din nenorocire saii din în- tâmplare, a comis o crimă, provocat pote de o pasiune trecetore. Omul acesta, de sigur, e coprins de căință și în sufletul lui este hotărît ca pe viitor să se stăpânescă și să evite de a mai face vre un răii. Pentru el indul- gența ’i ar face mult mai bine de cât asprimea pedepsei. Francia, țâră cultă și civilisată și mult simpatică noă, a observat tote acestea și a resolvat cestiunea prin o lege din 26 Martie 1891, numită „La loi Bârenger“, care cu deosebire are de scop a preveni și pedepsi recidiva, su- plinind ast-fel neajunsurile și defectuositățile sistemului penitenciar. Acestă lege prevede că în cas de condamnare la închi- sore saiî amendă, dacă inculpatul nu a suferit o condam- nare anteriâră pentru crimă sau delict, curtea sau tri- bunalul să pâtă ordona, prin hotărîre chiar, ca să se a- mâne executarea pedepsei. Dacă în termen de 5 ani de la darea hotărîrei condamnatul nu a mai fost osândit la închisore pentru alte fapte rele, condamnarea d’ântâiu să fie fără efect. In cașul contrariu, prima pedâpsă să se e- xecute fără a se contopi cu cea de a duoa. Legea acâsta pune basa unei legiuiri penale moderne și va aduce folose imense când va fi aplicată de o ma- gistratură prudentă și capabilă care va sci să ridice pre- țul libertățeî individuale și să întărescă sentimentul de onâre. La noi, mal cu sâmă, sunt multe de făcut, și e nevoe să introducem tote acele legi cari în alte țeri aiî dat rode bune și sunt reclamate de gradul de cultură și de des voi tare în care am ajuns. Și ași fi fericit dacă ar fi dat guvernului acum să realiseze ceea ce făgăduia la 1874, arătând că ’l va preocupa buna stare a închisori- lor preventive și va lua măsurile cuvenite pentru împu- ținarea faptelor rele. Ceea ce nu a avut timp să facă a- tunci, să fim încredințați că o va face acum în acâstă eră de muncă și reforme. Gând vom îndrepta și îmbunătăți starea penitenciare- lor, și când pedâpsă ce veți da va fi exemplară și va reforma pe vinovat, atunci putem (jice că s’a fă- cut justiție. Și justiția ține mare loc în viâță unei națiuni, căci acolo unde este luptă între interese deo- sebite, unde ordinea este turburată de lăcomie și patimi violente, justiția intervine, ordonă supunere și restabi- lesce, prin hotărîrile sale, pacea socială. Civilisațiunea chiar, trebue să o recunâscem, n’a avut nici o-dată, în mersul seu, un auxiliar mai devotat de cât al justiției. Când dar noi toți aici suntem represen- tanțil credincioși ai acestei justiții, datori suntem a ne interesa de.sârta celor pe cari ’i condamnăm la închisâre, și de aceea am și adus înaintea acestei curți cestiunea re- formei penitenciare ce trebue cât de curând să se realiseze, spre mulțumirea cu deosebire a magistraturei. D-vâstre, D-lor magistrațlᵣ ve faceți cu prisosință ad- mirabil de bine datoria, ocrotiți fiind de o lege de ina- movibilitate, și doresc din tâtă inima ca și anul acesta să reluați balanța justiției, pe care ați dat dovadă că o purtați cu o mână sigură și nepărtinitâre, și să împărțițl dreptate tutulor. Pe anul care vine mai doresc încă ca să fim feriți de a regreta perderea veri-unuia din ai noștri, și aici este locul să me fac interpretul sentimentelor întregei curți exprimând părerea de răii că o bâlă lungă și grea a silit 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3785 retragerea D-lul Constantinescu, magistrat distins și sim- patic. Locul seu însă a fost ocupat de D. Paleologu, fostul meii procuror general, și a cărui energie, bunătate de inimă și fermitatea caracterului ar fi lăsat multă vreme să regret un șef pe care ’l iubeam, dacă nu ar fi fost în- locuit cu actualul meu procuror general, D. Populeanu, căruia m’am obicinuit să’i recunosc experiența, priceperea și talentul, calități cari au și făcut să fie îmbrățișat cu simpatie când a reluat demnitatea acestei înalte func- țiuni, dupe ce a stat trei ani în baroul Capitalei, adică tot în mijlocul familiei judecătoresci. Căci, D-lor advocați, să sciți că sunteți de ai noștri. Destinele D-vâstre sunt nedespărțite de ale magistraturei. Acum sunteți isvorul viii de unde se preînouesce rândurile nostre, mai cu semă față cu noua lege de organisare ju- decătorescă și cu modificările făcute prin legea propusă de D. Marghiloman, actualul ministru al justiției, care a adus cel mai mare omagiu corpului de advocați când s’a gândit că visepoteîncredința funcțiuni judecătoresci înalte fără nici un stagiu în magistratură. Cu acâstă lege legăturile între noi se cimentăză și mai bine, și acâsta ne bucură și ne onorâză, însă vă creeză și o datorie, pe care sunt sigur că o veți îndeplini fără cea mai mică reservă. Alianța D-vostre cu noi să nu fie o vorbă deșertă. Dați magistraților tot respectul cuvenit și siliți-vă a că- păta stima lor, căci numai ast-fel puteți face să strălu- cescă și mai bine talentul și elocința. Pote că și corpul advocaților are neajunsurile sale. De D-vostre depinde-a le înlătura prin desinteresare și probitate, și sunt fericit a constata că mai toți lucrați în . sensul acesta. Fiți dar cei d’ântâiu judecători ai părților, nu împărtă- șiți nici o-dată pasiunile lor, luminați pe clienți cu bună credință și aduceți-ve aminte că sunteți puși de lege a ve inspira numai de interesele lor. Și când vom lucra paralel, magistratura distribuind, iar D-vâstre cerând numai dreptate, cu încredere și convingere, facem cel mai mare serviciu societăței, căci acesta și este adevărata nâstră misiune pe pământ. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 16 Septembre.—O depeșă din Por- tonovo, cu data de ații, anunță că colâna ex- pediționară a sosit la Dogba, la 14 Septembre de diminâță, prin drumuri deschise prin mij- locul pădurilor și că s’a instalat într’o posi- țiune salubră. Sofia, 16 Septembre. — Baronul Galice, ambasadorul Austriei la Constantinopol, a trecut ajl pe aci pentru a merge la Viena. A fost salutat la gară de miniștrii Stambu- loff, Grecoff și NaciovicI și de baronul Miski, gerantul agenției diplomatice a Austriei. Carantina de 3 jile impusă la Țaribrod provenințelor din Occident este manținută în mod riguros. Printre personele cari fac în acest mo- ment carantină se află și curierul guvernului engles. Poltiers, 17 Septembre. — La banchetul dat în onârea D-lui Carnot, acesta, respun- jănd primarului, a accentuat atașamentul populației către republică. Francia, a adăo- gat președintele, este o țără care, dupe exem- plul armatei, voiesce a vedea realisându-se unitatea morală; ea doresce pacea pentru a sSvîrși reforme cari nu pot fi făcute de cât în timp de pace. E de datoria guvernului de a deschide țărel o nouă eră de pace și de con- cordie. Republica va sci să conserve Franciel stima lumel întregi. Cuvintele președintelui au fost priimite cu aplause entusiaste. Viena, 17 Septembre.— Wiener Abend Post anunță că 4 decese, cari provin dintr’o bolă suspectă și bănuită că ar fi choleră asia- tică, s’au produs la Podgorza lângă Cracovia. Doctorul Weichselbaum plăcă chiar ajl la fața locului pentru a face examenul bacte- riologic. S’au luat mari precauțiunî la Podgorza, la Cracovia și în împregiurimi. Stettin, 17 Septembre. — Un cas noii de choleră s’a produs ajf, dar nici un deces. Potsdam, 17 Septembre. — împăratul a plecat la Homburghoche. Colonia, 17 Septembre. — O ciocnire s’a produs astă nâpte între un tren de marfă și un tren care transporta nisce reserviștl de marină și cuirasieri; sunt duoi morțl și nu- meroși răniți. Berlin, 17 Septembre. — Monitorul res- tabilesce cuvintele împăratului în conversa- țiunea sa cu fabricantul de piane din New- York, Steinway. împăratul a jis că nu ’i ar fi prea cu neputință de a merge la exposiția din Chicago. Sănătatea împărătesei și a tinerel princi- pese continuă a fi minunată. Un cas de choleră s’a constatat la Weimar. Bruxei, 17 Septembre.— Noptea trecută s’a furat de la cornițele de Flandra argintării în valore de 10.000 franci. Trei cașuri de choleră și un deces s’au pro- dus în mahalaua Molenbek. Hamburg, 17 Septembre. — Buletinul cholerel indică 276 cașuri și 113 decese, dintre cari 237 cașuri și 98 decese pentru jiua de ieri, în timpul căreea s’a constatat o crescere a bdlel. Ajl situația pare mal favo- rabilă. Spandau, 17 Septembre.—Un proprietar de bastimente, venind cu vaporul din Berlin, a fost atins de choleră. Paris, 17 Septembre. — Ieri aii fost, la Paris și în împregiurimi, 39 cașuri de cho- leră și 19 decese. La Rouen nici un cas nod, 3 decese. La Havre 9 cașuri, 5 decese. Londra, 17 Septembre.—Cardinalul Ho- ward a murit ieri la Brighton. Parts, 17 Septembre. — D. Carnot a pă- răsit Poitiers, în timpul diminețel, pentru a merge la Chatellerault, unde a visitat fabrica de arme; priimirea făcută președintelui a fost din cele mal căldurdse. Lumea se temea de o manifestație socialistă de care se vorbea, dar nici un strigăt discordant nu s’a au jit. D. Carnot a fost salutat la fabrică de ofi- cierii ruși cari supraveghiază cele 500.000 pusei ce se vor preda Rusiei în duoi ani. D. Carnot s’a întors în timpul serei la Fontainebleau. Episcopul de Poitiers, presentând clerul președintelui, a declarat că acest cler priimesce fără reservă doctrina netă și hotărîtă a Papei și aplaudă marea sa iubire pentru societatea modernă și instituțiunile democratice. Poitiers, 17 Septembre. — D. Carnot a jis, răspunjăad D-lul Bouquet, primar din Poitiers: „Noe se cuvine de a încorona opera fraților noștri, deschijând țărel o eră nouă de pace și concordie. Doriți ca să’ml fie dat să continuu încă mult timp acâstă operă? (strigăte: Dai Dai Aplause). Sunt forte mișcat de acâstă urare. Permiteți’ml de a înlătura tot ce conține de personal pentru a reține numai gândul patriotic al urărilor D-vdstre. Țâra vrea concordia, libertatea, pacea și stima lumel. Republica va sci să ’i le păstreze. Francia va găsi în tot-d’a-una de- votamente gata să asculte voințele sale. Când ea va trebui să încredințeze drapelul sădunul nod păzitor, personalitățile se vor șterge îna- intea interesului superior al patriei și al re- publicel. Roma, 17 Septembre.—Direcția sanitară desminte în mod oficial scirile în privința aparițiunel cholerel la Neapole; ea adaogă că starea sănătăței publice este minunată în tot regatul. New-York, 17 Septembre. —, Nor mani a¹ a eșit din carantină; călătorii au descins la New-York. Pe bordul vaporului „Bohemia' sunt 52 cașuri, dintre cari 11 mortale; 4 bolnavi ad fost transportați în insula Swinburne; 37 ad rămas pe bord. 3786 Kragujevatz, 17 Septembre.— Regele a sosit cu D. RisticI; a fost priimit prin acla- mațiuul entusiaste; orașul este împodobit. Cercurile politice consideră ca forte impor- tant pentru noul guvern acăstă priimire căl- durdsă. Vlena, 17 Septembre.— Starea principe- lui de Schaumburg continuă a fi fdrte gravă; nu 'și a reluat cunoscința. Bruxel, 17 Septembre. — Scirea în pri- vința unei conferințe internațională monetară la Bruxel este prematură. Este adevărat că ministrul Statelor-Unite a adresat o cerere confidențială în acest sens guvernului bel- gian, dar acesta a recomandat Parisul ca lo- cul de întrunire al congresului. Londra, 17 Septembre.— O depeșă prii- mită de Standard din Simla confirmă scirea dupe care emirul s’a declarat gata să prii- măscă în luna viitore, la lellalabad, pe repre- sentantul guvernului Indiilor. Vlena, 17 Septembre.—D. Persiani, mi- nistrul Rusiei la Belgrad, a sosit venind din Gastein. Bruxel, 17 Septembre. — Expediția von der Kerckhove a sosit la Wadelaî. Misionarul engles George Grenfell, însăr- cinat cu delimitarea anglo-portugesă a teri- toriului Gongului, esteînconglurat la Lunda de indigeni cari s’au revoltat. Bombay, 17 Septembre.—Lumea se în- duoesce fdrte mult aci de veracitatea scirel dupe care emirul s’ar fi grăbit să răspundă cerere! englese în privința revocărei agenți- lor afgani de la graniță. Vlena, 18 Septembre.—Aparițiunea cho- lerei la Podgorza de și nu este cu desăvîr- șire sigură, se consideră ca probabilă; acesta este motivul pentru care s’au dat ordine prin telegraf guvernatorilor din Galiția și Silesia pentru a lua măsurile cele mal aspre. Guartierul infectat din Podgorza va fi în- sănătoșit; locuitorii caselor în cari se va fi declarat boia vor fi eventualmente mutați. Călătorii cu drumul de fer vor fi supuși la o visită medicală aspră la sosirea din Pod- gorza și Cracovia. In cas de trebuință, se vor stabili visite medicale la Dziedzitz, la Bielitz și la Sagbusch și în o altă stație a drumului de fer la Est. Cracovia, 18 Septembie. — Profesorul Weichselbaum din Viena și doctorii Kro- kiewicz și Lachowicz din Lemberg au sosit la Podgorza pentru examenul bacteoriologic. Gea-altă-ierl și ieri duoi bolnavi cu simptome suspecte au fost conduși la spita- lul St. Lazare; o spălătorăsă a spitalului s’a bolnăvit de asemenea. Vlena, 18 Septembre. — Baronul Galice a sosit. Kirchdorf, 18 Septembre. — Principele de Schaumburg a petrecut o nâpte fârte agi- tată; a delirat mult; s’a constatat o ruptură a timpanel; viăța principelui este încă forte amenințată. Paris, 18 Septembre.— D. Qarnots’a în- tors la 10 ore săra la Fontainebleau. D. de Freycinet și Burdeau s’au întors la Paris. _________MONITORUL OFICIAL Paris, 18 Septembre. — Ieri au fost, la Paris și în împregiurimi, 50 cașuri de cho- leră și 13 decese. La Havre 6 cașuri, 3 decese. Berlin, 18 Septembre.—Dupe ^iare, duoă persone venind din Hamburg ad fost lovite de choleră asiatică; ele au fost conduse la spitalul Moabit. Hamburg, 18 Septembre. — împăratul Wilhelm a sosit în timpul diminețel; a fost priimit la gară de împărătăsa Frederic, prin- cipesa Victoria și principesa Margareta, și de principele Frederic Carol de Hessa. Orașul era împodobit; asociațiunile făceau gardul de la garăi; priimirea a fost entusiastă. Hamburg, 18 Septembre. — Buletinul cholerei indică 286 cașuri și 127 decese, din- tre cari 96 cașuri și 45 decese aparțin file- lor precedente. Ieri s’au transportat 163 bol- navi și 53 morți; în comparație cu țliua de cea-altă-ierl, sunt 38 bolnăviși 12 morți mal puțin. De la me^ul nopțel până a^i diminăță la 8 ore nu s’a transportat de cât un singur cadavru. Se constată o descrescere simți țâre a epi- demiei. Concertele și represintațiile reîncep a^I în localurile de plăcere. Goettingen, 18 Septembre. —Profesorul de drept Thering a murit ieri. {Agenția română). MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce încă odată la cunoscința publică că supraofertele au fost su- primate la licitațiunile ministeru- lui domeniilor. Singura normă pen- tru aprobare sati neaprobare este conveniența prețului. No. 47.912. 3,2 » • --- 1.624 X 9 10 80 9 Rapiță . , ------ a 713 S fl 6 --- Meiu . । . --- 467 O 5 --- 4 Grâu . . . 9 54-57 s 1.064 - 9 9 50 Orz.... 9 44-46 K 4.624 fl r 4 55 Secară . . » 45-51 1.245 9 6 40 In ... . 9 --- 1.322 n 12 --- Rapiță . . 9 --- n 728 r 6 * Meiu . . . 9 9 213 4 25 3788 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 6 (18} Septembre 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . ■ Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buziu . . . Bâlțătesci . . Galafat . . . - Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codă sci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni ■ . Senin..............14+K. ....................... a » ............14-j- » ...................17+ . » ............14+ ’ » ....... 15+ » ..................... . Nor..................15-j- » Variabil, senin .... 15+ a Senin............15-j- » » ............14+ » Senin, nor ...... 10-j- ■ a .................22+ ® • ............14+ a » ............12+ a » ............17+ ⁸ » ............16+ a Plâe, câță............16+ a Plâe, furtună, senin . . 15+ a Senin . . .........H+ ’ « ............14+ ’ ..................... » Senin, câță........14-j-» a . ...............16-j- » » ............14+ a ...................13-j- a • ............14+ a a .................14+ a » ............13+ ■ »..................18+ » ....................... a .............. » • ............15+ • • ............15+ a Darabani . FUciă . . Folticni . Ferbinți. . Filiași . . Flipesci Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova Herța . . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivesci . . Lacu-Sărat Măcin . . Mâgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . ■ Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesei . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Semn...........15+K. a .............20+ a ’ ..........13+ a ’ ..........15+ a » ..........16+ a ’ ..........16+ ■ a .......... . 18+ a ” 18+ » a .................. 14+ a Variabil, nor......16+ » Senin...............16-j- a a ....................17+ » Senin, variabil .... » ........19+ a ’ ..........15+ a a ....... 19—a ’ ..........15+ a a .............17+ a « . ...........14+ a a 1&+ a a ..................15+ a Plâe, vent, senin . . . 14+ a Senin............11-j- » a ..............18 + ⁹ ................16+ ■ ” ..........12 1- . Senin, vânt.....15-j- a a ............15+ a a ....... 16+ a ” .......... . 17-j- a Plâe............15-j- a Senin ....... 17-j- a Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesei . . . Podu-Turcului Predeal . . . Pwinsa . . . Rămn.-Sărat. Râmn ■ Vâlcea Rtu-Vadului Roșiori-de- Vede Ră lăuti . . Salinele-Mari Săreni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S'efănesci . . Slănie . . . Strunga . . . Tecuciti . . . Târgoviște . . Tergu-Frumos P'rrpi-.)iu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiă . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Semn................12+R. a ................15+ a « ............13+ . Senin, câță......17+ ■ ” ............14+ • a ................13+ • Variabil.........14-f- • Senin............18+ a ..................17+ • » ............14+ • Câță.............10+ a Senin............15+ a » ............15+ » » ....... 14+ a .............. a Plâe, senin.........13+.• Variabil, p. plâe . . . 17+ a Senin........18-j- > • ....... 14+ a ...........14+ • ...........16+ a ...........14+ a ...........14+ • ...........18+ ’ Senin, p. plâe .... 15+ » a .....................13+ a » 15+ . Senin, vânt..........13-j- a .......................15+ . a ................15-j- a In dimineța de 7 (19) Septembre 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . ■ Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . • Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzâu . . . Bâlțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . ■ Câmpu- Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia- Vech iă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci Drânceni . . Senin, nor.....19+R. » ...... .15+» Variabil.........13+ » Senin............14+ » Senin, nor.......14+ » » ■■■■■■■1 5+ » a ....... 16+ » Senin, nor.......14+ » Puțin nor . . • • . 14+ » Senin, variabil .... 12+ » Nor, vânt..............14+ » Plâe torențială, senin . 10+ » Senin................19-j- » Nor.............14-j- » a ...............16+ a a ...............17+ a Senin.........16+ » a ..........14+ » » ■■■■••■ 22+ a , .........14+ a a ..........15+ a a ....... 17+ » a ■■••••■ 15+ » » . .... • ■ 14-j- a » ...... ■ 14+ a Variabil, senin .... 12+ » a ...............13+ » Senin............18+ ’ Nor..............14+ . Plâe mare, nor .... 15+ » Senin, vânt, nor . . . 13+ » » •••••«■ 15+ * Darabani . Fălciu . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Flipesci Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova Herța . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . L esei . . Li eu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil ... Moinesci . Neamțu . . Novaci , . Oâerkni . . Ocna . . . Odobesei . . Oltenița . . l Ostrovu . . I Panciu . . Nor................13+R. Senin...............19+» Senin, nor, vânt . . . 13+ » Nor.................15+ » Senin, vânt violent . . 15+ » a ...................15+ ■ Plâe torenț,. furt., nor. . 15+ » Senin...............16+ » Nor......................15+ » Senin...................16-j- " Nor.................14+ » Senin, nor..........14+ » ............ 16+ . ...........15+ » ...........16+ » ...........17+.- ...........14+ » ...........16+ » Pașcani . . . . Pătărlagele . . Piatra . . . ■ Pitesci . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu .... Ploesei .... Podu-Turcului . Predeal .... Puciosa .... Rămn.-Sărat. . Râmn - Vâlcea . Rîu- Vadului Roșiori-de-Vede. Rădăuți . . . Salinele-Mari . Nor.....................14+ » Senin, Marea calmă. . 18+ „ a ...... .16+» Senin, vânt.............13+ » Nor.....................12+ » Variabil..............17-j- • Nor...................14-j- » Senin, nor..............13+ » » .............15+ » Senin, vânt.............19+ » Nor...................14-j- » Senin...................15+ a Senin, câță...........20-j- a Câță....................17+ • Senin.................15+» Săveni . Sinaia . Slobozia Spineni . Stefănesci Slănie Strunga . Tecuciti . Târgoviște Tergu-Fru Târgu-Jiu Tulcea . Urlați Urziceni V aleni . mo VasluiU . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Senin, nor..............14+R. Nor......................16+» Senin, nor..............13+ » a ......................13+ » » 15+ » Nor.....................16+ a Senin.................15-j- » a ......................13+ » Plâe, variabil .... 14+ » Senin...................14+ » a ......................17+ » Furtună, plâe torențială 15-j- » Variabil, câță .... 8+ » Senin.................15-f- a Nor, vânt.............14-j- • ....................... » a ............. , . 14+ » Variabil, senin .... 12+ a Senin..............18+ » Furtună, plâe,’senin . . 15+ » Nor, vânt............15+ » Senin, nor..............14+ a Plâe, senin.............15+ • Nor.....................14+ » Variabil ...... 13-j- a Senin.................15-j- a Nor.....................11+ â . .............. . 17+ . Plâe abondentă . . . 14-j- a Senin . ................14+ a Variabil ...... 14-j- » Senin...................14+ . Senin, nor ...... 14+ . ........................16+ . 3^89 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 262 OBSERVAȚIUNI: D^ la 5 117) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 4 1161 Sept., orele 8 sâra. Barometru Vântul Temper. Baro- Vântul redus la 0° și la Temperatura 3 xS extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcția Tăria | Starea 60 « Max. .S red. la Direcția 1 Tăria ! Starea OBSERVAȚIUNI cerului ® fi- 2 0° și la cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. g O « nivelul p mărel । Temper. Bucuresci. . 766.5 --- 0.4 19 2 --- 1.4 70 --- --- noros --- 32 15 766.2 22.0 --- --- senin T.-Severin . Craiova . 768.0 0.0 18.4 --- 1.0 80 NE 2 f. noros ---. 30 15 768.7 24.0 NW 4 f. noros CAmpu-Lung --- --- 171 0.0 68 N 3 senin --- 28 IO ---- 15.0 --- --- senin Slatina . . . 767.) --- 1.0 19.0 --- 0.9 7° --- --- --- 30 14 767.8 21.4 N I 75 Caracal. . . 769 7 + 0.1 18.0 --- 14 77 --- ---> * --- 31 15 768.5 22 8 --- --- 77 Ruși-de-Vede ------ - --- --- --- --- 33 14 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 767.4 --- 04 17-9 --- 1.6 83 ---- --- p. noros --- 32 17 766.2 24-4 E 6 pl6ie Giurgiu . . 765.2 --- 1.5 2O.C --- 2 4 78 ------. ---. n ---. 3i 15 7643 24 6 E I senin Sinaia . , . 768.7 -|- O I 12.4 2.8 N 2 --- 24 8 7n9 1 138 NW 2 71 Brăila . . . 76S 5 --- 1.2 2 1.6 --- O.f 73 W I --- 29 18 765 6 24 0 SE I noros Constanța. . 7*58 --- IO 22.4 4- 0.6 7i N I senin --- 26 --- 765.4 23 2 E I senin Starea Mărel lină. Bulina . . . 763.9 --- 0.6 23.3 4- 09 74 N 2 --- 28 17 766.8 19 8 W I p. noros » » Focșani . . --- 20.4 --- 0.7 85 NW I --- 3i 15 --- 26.0 SW I senin Iași .... Sofia (Bulg.) . 767.1 --- I.I >5-3 + 03 92 ------ --- 28 13 764-5 18.6 ------ --- n Athena . De la 6 (18) Septembre 1892, orele 8 diminâța. De la 5 (17) Septembre 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 764.8 - 1.7 20.3 - I.I 70 - senin 31 14 7646 21.2 - senin = Apa tăcută din piâie in următârele stațiuni udometrice, de la 17 Septembre st. n 1892. Cifrele de mal jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă5 provenită din pldie saii din topirea zăpeQei: Pitesci 13.5; Argef 32.8. BULETIN ATMOSFERIC Nc ). 26; 5 OBSERVAȚIUNI: De h 6 ((8) Septembre <892, orele 8 dim. In 24 ore | De l» 5 (17) Sept, orele 8 sera. Bucuresci. . 764.8 --- i-7 20.3 + I-I 70 ---. --- senin --- 31 14 764.6 21 2 --- --- senin T.-Severin. . 758.5 --- 21.0 95 SSW I p. noros 2 32 13 ---- 24-0 NW I n Craiova . . Câmpu-Lung ---- --- 174 + o-3 68 N 3 senin --- 37 II 757-9 16.4 N 2 V Slatina. . . 765-7 --- 1.4 20.1 + 1.1 70 --- --- 3° 15 765.8 28.2 N X n Caracal . . 7'7 3 --- 2-4 20.0 -|- 2.C 7° E 3 n 3> 15 767.5 20.6 W 2 n Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- 32 13 --- --- --- --- T.-Măgurele 765.1 --- 2.3 18.8 + 0.9 91 --- senin 3i 16 764.6 23 4 senin Giurgiu . . 7636 --- 1.6 21.4 + 1.4 82 E I » 3i 15 763-8 24-9 --- Sinaia . . . 772.C + 3-3 12 2 --- 0.2 NE 2 p. noros 53 24 8 707 2 11 8 N pl6ie Brăila . . 705 2 --- o-: 22.6 -ț- I.C 46 N 3C 18 764 c 23 2 E 2 senin Constanța . 764.2 --- i.e 21.î --- 0.6 73 N 21 --- 764-7 23 8 NE 2 p. noros Sulina . . . 764.6 --- 1.: 22.ț --- 0.4 9< NNE 2 senin 27 15 765 c 19 5 N senin Starea Mărel ușâră. Focșani . . 21 2 + °.î 7' NW 3' 13 23 c SW 2 p. noros 7» >7 ” lași . . . . 765/ --- 20.1 --- 73 --- 766.C 22 4 --- senin Sofia (Bulg.) . 765.ț --- 1 : 13 < --- 2.; 86 n 2$ 12 7651 17 < '1 » Athena . 762 C --- 2. 22.81 --- 2.' 5‘ N 3C 21 762.6 24.C > NNE >1 » ________________ ---____________ ■ De la 7(19, Septembre 1892, orele 8 diminâța. De la 6 (18) Septembre 1892, orele 8 sâra. Bucuresci . . 763.5 - »•< >| 19 c | --- o.r 11 7' )l E 1 | p.noros -1 3i| 1 >11 763. 22. l| N । p. noros Apa căzută in următârele stațiuni udometrice, de la 18 Septembre st. n. 1892. Cifrele de mal jos re presintă tn milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldie saă din topirea xăpegei: Babadag 6.5; Ostmv Io. - . ■ ■ - - ■ - ANUNCIURI MINISTERIALE k------------------------------------- MINISTERUL DE INTERNE Fiind-că la 31 August 1892, când s'a publicat ținerea licitației pentru darea în în- treprindere a aprovisionărel lemnelor nece- sare acestui minister cu direcțiunile depen- dințe pe iarna viitdre 1892—1893, nu s'a presentat nici un concurent, se publică că la 15 Septembre s’a fixat din nou termen a se ține licitație, pentru a se contracta predarea unor asemenea lemne și anume : 100.000 kilograme la localul ministeru- I lui, 36.000 kilograme la localul direcției sa- nitare, 75 stânjeni la localul direcției te- legrafelor, 24 stânjeni la localul direcției Mo- nitorului oficial, 140 stânjeni la localul pre- fecturei Capitalei cu secțiele polițienesc!; total 239 stânjeni și 136.000 kilograme. Doritorii, de a se angagia cu predarea lor, sunt invitați a se presenta în acea ^i cu o- fertele cuvenite dupe ce mai ântâiu vor de- pune în curtea Imprimeriei Statului un stâu- jen lemne și 100 kilograme lemne tăiate ca probă; iar condițiunile se pot vedea în can- celaria ministerului în tote filele de lucru. w 1892, Septembre. — Pentru închirierea unei prăvălii din imobilul din strada Carol No. 5, astățll în- chiriată D-nel Charlotta Steinbach, se va ține licitațiune orală în țliua de 26 Septem- bre 1892, la orele 3 dupe amia^î, în cance- laria ministerului, strada Academiei No. 9. Doritorii dar, cari vor voi să concureze, urmâză să depună o garanție provisorie în conformitate cu condițiunile de închiriare ce se pot vedea în tote filele și orele de lucru la serviciul comptabilităței ministerului. ₃ ₃(j 1892, August 31. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se aduce la cunoscința publică că, cu în- cepere dela 1 (13) Septembre 1892, se va ' deschide, în localurile oficiurilor telegrafice 3790 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 din Brăila și Galați, câte o stațiune publică telefonică, destinate de o cam-dată numai pentru convorbiri telefonice între Brăila și Galați. Stațiunile telefonice vor fi deschise publi- cului în tdte Șilele de la orele 8 diminâța până la 12 p. m. și de la orele 2 până la 6 sâra. Taxa pentru o convorbire de 5 minute în- tre Brăila-GalațI și vice-versa este fixată la 2 lei și se percepe numai de la persână care a cerut convorbirea. Persânele cari doresc a convorbi prin tele- fon în aceste stațiuni publice sunt ținute a însciința prealabil pe personele cu cari do- resc a corespunde. Aceste înștiințări se pot regula prin miȘld- cele obicinuite, scrisore, telegramă, etc. Când persdna declarată presentă în sta- țiune nu răspunde în timp de 3 minute, co- municația nu mal pâte fi manținută de cât plătind taxele reglementare, socotite de la ex- pirarea celor 3 minute. No. 28.478. g 1892, Septembre 2. — Publicându-se altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul postai Buhuși la gara locală, se aduce la cunoscința amatorilor că acâstă li- citație se va ține în Șiua de 16 (28) Sep- tembre 1892, atât la prefectura Neamțu cât și la sub-prefectura din Buhuș, același județ. Condițiunile de licitare sunt cele publicate în Monitorul oficial No. 47 din a. c., iar li- citația va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide; supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunile provisorii prevăzute prin menționatele condițiunl. No. 28.538. 1892, Septembre 2. — Publicându-se altă licitație pentru da- rea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul postai din Vasluiti la gara locală și vice-versa, se aduce la cunoscința amato- rilor că acâstă licitație se va ține în Șiua de 16 (28) Septembre 1892,1a prefectura jude- țului Vasluiu, conform condițiunilor publicate în Monitorul oficial No. 105 din 1892. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunea provisorie prevăzută prin menționatele condiții. No. 28.543. 1892, Septembre 2, Direcțiunea generală a serviciului sanitar Nepresentându-se concurenți la licitația ținută în țliua de 28 August 1892, se pu- blică spre cunoscința generală că o nouă li- citațiune va avea loc pentru darea în între- prindere a efectuărei diferitelor lucrări de completare, necesare a se face la localul spi- talului rural Bujor din județul Covurluiu, precum și a lucrărilor de consolidare și apă- rare a acestei clădiri contra apelor. Estimațiunea acestor lucrări, de pe devise, este cea următâre: lucrări de completare lei 4.484 și lucrări de consolidare lei 9.500; în total lei 13.984. Licitațiunea se va ține în Șiua de 20 Sep- tembre 1892, atât la prefectura județului Covurluiu cât și în Bucuresci la ministerul de interne (cancelaria direcțiunel generale a serviciului sanitar), la orele 3 p. m., și va fi cu oferte sigilate, însoțite de o garanție pro- visorie de 5 la sută din valdrea ofertată. Supraoferte nu se priimesc. Devisele, caietul de sarcine și condițiunile acestor lucrări se pot vedea în tâte țlilele și în orele de lucru, atât la direcțiunea gene- rală a serviciului sanitar (serviciul spitalelor rurale), cât și la prefectura de Covurluiti. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatorii la ținerea acestei licitațiunl. No. 16.058. ₃ 1892, Septembre 2. —Licitația ținută în țliua de 8 August 1892 nedând resultat satisfăcător, se publică o nouă licitațiune pentru procurarea a 24 bu- căți corturi de pânză cu scheletul de fer, sis- tem „Crucea roșie românîncăpătâre de 12 paturi fie-care; licitația va avea loc în Șiua de 28 Septembre 1892, în localul ministerului de interne (cancelaria direcțiunel generale a serviciului sanitar), la orele 3 p. m. Licitațiunea se va face cu oferte sigilate, cari urmâză a fi însoțite de garanția provi- sorie 5 la sută din valorea ofertei. Pentru condițiunl și model, doritorii' se vor adresa la direcțiunea generală a serviciu- lui sanitar în tâte (Jilele și orele de lucru. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatore la ținerea acestei licitațiunl; supraoferte nu se prii- mesc. No. 15.945. ₄ 1892, Septembre 1. Direcțiunea «Monitorului oficial» șl Im- primeriei Statului La licitațiunea din 25 August 1892, des- pre care tratâză publicația No. 3.606, inse- rată în Monitorul oficial No. 102 și urmă- torii, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în Șiua de 15 Septembre 1892, de la orele 2—4 p. m., se va ține în localul acestei direcțiuni, bulevardul Elisa- beta, o nouă licitație pentru vîndarea a trei machini vechi de tipar, în condițiile din pu- blicația No. 2.176, inserată în Monitorul oficial No. 58 și următorii din 1892. No. 4.009. ₄ 1892, August 26. Eforia spitalelor civile La 21 Septembre 1892, orele 4 p. m., se va ține licitațiune la eforie pentru repara- țiunile generale necesare spitalului Boldescu din Ploescl. Doritorii, de a lua parte la acâstă licita- țiune, sunt invitați ca, în sus citata Și și ore, să ’și presinte ofertele D-lor sigilate înso- țite de o garanție provisorie de 5 la sută, cu- noscând că garanția definitivă va fi de 10 la sută. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilitățel gene- rale a Statului. Caietul de sarcine, precum și devisul se pot vedea în cancelaria eforiei, în ori-ce Și și ore de lucru. No. 10.281. 1892, Septembre 5. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Se face cunoscut că la scâlă normală superidră din Bucuresci se află vacante 11 burse, cari sunt a se repărți între divisiunea științelor, secțiunile de matematică (2 burse vacante), de fisico-chimie (1 bursă vacată) și de istoria naturală (2 burse vacante), și di- visiunea literelor, secțiunile de filosofie (2 burse vacante), de istorie (2 burse vacante) și de filologie (2 burse vacante). Concurenții se pot înscrie de la 15 Sep- tembre până la 1 Octombre 1892 la cance- laria Universităței, sati la cancelaria scolel normale superiâre, calea Rahovel No. 46. De o dată cu cererea de înscriere el vor presenta: 1. Actul de nascere, doveditor că aspiran- tul e născut român și că are etatea mini- mum de 17 ani și maximum de 23 ani; 2. Certificatul de vaccină; 3. In cas de minoritate, o declarațiune le- galisată a părinților sati a tutorilor, autori- sând pe candidat a se destina carierei profe- sorale în curs de 10 ani; 4. Diploma de bacalaureat însoțită cu un certificat de absolvire al scâlel unde ’și au săvîrșit studiele, în care să se arate notele obținute atât la studii, cât și la purtare. Concursul va începe în Șiua de Sâmbătă, 10 Octombre, în localul sus menționat al scâlel normale superiâre. Materiile concursului, atât pentru aspi- ranții la bursele de sciințe cât și la bursele literare, sunt cele publicate în Monitorul ofi- cial No. 117 de la 27 August 1892. Pentru ori-ce lămuriri mal amănunțite, CandidațiI se pot adresa de mal ’nainte la cancelaria scolei normale superiâre. —Scâlă rurală comunală din comuna Bălă- cești, plasa Ocolul, județul Gorj, ce fusese publicată la concurs prin Monitorul oficial No. 109 din 18 August a. c., pe Șiua de 15 Septembre 1892, ocupându-se cu un învă- țător titular, ministerul face cunoscut prin acâsta că o scâte din concurs. No. 11.144. ₛ 1892, Septembre 4. —La internatul facultăței de teologie din Bucuresci fiind vacante 4 locuri de bursieri, se aduce la cunoscința generală că, la 1 Oc- tombre 1892, se va ține concurs pentru ocu- parea lor. Aspiranții vor presinta decanatului facul- tăței cererile lor de înscriere, însoțite de ates- tatul a 7 clase seminariale, cu cel puțin 5 Șile înainte de termenul concursului. Concursul va consta din un examen în scris la limba greacă și latină și din unul oral la istoria bisericâscă, dogmatica, morala și drep- tul canonic. No. 11.210. ₂ 1892, Septembre 4. 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3791 —Catedra clasei I divisionare de la scdla primară de băețî din Târgu-Jiu, ce fusese publicată la concurs pe ^iua de 20 Octombre 1892, ocupându-se de un institutor titular, ministerul face cunoscut că o scote din con- curs și în ioeu’i publică concurs, care se va ține în Bucuresci tot la 20 Octombre 1892 și sub aceleași condițiuni, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei clasei II de la scola primară de băețî din Mizil. No. 11.085. ₜ 1892, Septembre 3. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe ^iua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea în mod provisoriîî a catedrei de istorie de la scola normală de învățători ,Vasile Lupu" din Iași se amână pe ^iua de 15 Februarie 1893, când se va ține în palatul Universităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăzute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regu- lamentul de aplicare a «jisel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țjile mal înainte de termenul concursului. No. 10.615. ₇, 1892, August 25. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere desființarea podu- rilor No. 2 și 3 de pe șosâua națională din traversarea târgului Mihăileni și înlocuirea lor cu casiurl pavate. Valorea, de pe devis, este de lei 2.415, bani 56. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Dorohoiă în țliua de 19 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiajl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 ^ile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiunel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 12.285. ₈j[04. 1892, August 26. Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că a apă- rut o traducere română a suplimentului I la partea I: «Disposițiuni generale pentru trafi- curile mărfurilor între căile ferate germane și austro-ungare de o parte și cele române de alta". Acest supliment se vinde la casele de măr- furi și la biuroul sucursal din Bucuresci, strada Regală, cu prețul de 1 leii, bani 25 exemplarul. No. 89.030. 1892, Septembre 1. —Conform art. 22, 23, 24 și 26 din legea de expropriări pentru causă de utilitate pu- blică, se face cunoscut că, pentru construcția liniei ferate Râmnic-Piatra-Corabia, D-nil proprietari mal jos notați au fost expropri- ați, prin sentința tribunalului Vâlcea No. 232 din 25 Iunie 1892, de suma de teren arătată în dreptul fie-căruia, din proprietatea D-lor situată în comuna urbană R.-Vâlcea, jude- țul Vâlcea, și anume : D-nii Ion Căzanescu 701 m. p., lâna Barbu Trica 362,40 m. p., loniță Stelea 593,50 m. p., Marin Geor- gescu Bârbieru, moștenitorul defunctului Nae Carpeniși 357 m. p., și toți aceia cari aii veri o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 89.575. , 1892, August 13. — Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de Luni, 10 Octombre stil nou 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație la direc- țiunea generală a căilor ferate române (gara de Nord) pentru aprovisionarea furniturel a 290.000 metri cubl lemne de foc de esență stejar, carpen, cer, fag și jugastru predate franco în una din stațiunile rețelei căilor fe- rate române și așezate în șire regulate. Aceste lemne sunt a se preda în termen de 8 luni, cu începere din luna Noembre 1892, în can- tități lunare sau bilunare egale. Lemnele trebuesc să fie tăiate în lungime de 0 m. 65, 0 m. 75 sau 1 m. 00. Lemne în stânjeni cubici nu se priimesc. Ofertele vor fi timbrate și sigilate, putân- tându-se întocmi pentru ori și ce cantități. Doritorii de a concura la acâstă licitație vor trimite ofertele D-lor în plicuri sigilate la adresa: Direcțiunel generale a căilor ferate ro- mâne, serviciul P, gara de Nord (Bucuresci), | cu următârea inscripție pe plic : «Ofertă pentru lemne de foc; licitația din 10 Octombre 1892.“ Ofertele se vor priimi numai până în ^iua licitației, orele 3 p. m., când se vor deschide. Pentru ca ele să fie valabile se va anexa pe lângă dânsele și chitanța casieriei centrale a căilor ferate române de depunerea unei cau- țiuni provisorie de 5 la sută din valârea ofer- tei. Depunerea cauțiune! în numerar Ia des- chiderea ofertei nu se admite. Cauțiunea de- finitivă va fi de 10 la sută. In ofertă se va arăta în mod precis: d) cantitatea lemnelor, esența și lungi- mea lor; b) stația sau stațiunile’de predare și pre- țul unitar; c) termenul de predare și cantitatea de predat lunar; d) când predarea se va face în mal multe stațiuni se va arăta ce anume cantitate se predă în fie-care stațiune. Nu se vor admite oferte în cari locul de predare nu ar fi anume arătat. Direcțiunea generală ’și reservă dreptul de a contracta pentru cantități și mal mici de cât cele oferite pentru un anume loc de predare. Pentru a face comparație între prețurile i ' oferite, direcțiunea generală va adăoga la prețul oferit costul transportului până la lo- cul de întrebuințare și va aproba ofertele ce ar fi ast-fel mai avantagiâse. Pentru orl-ce informațiuni a se adresa în tâte filele de lucru, de la orele 11 a. m. și până la 5 p. m., la serviciul de economat (gara de Nord), unde se pâte lua deslușirile necesare, caietul de sarcine și formularele de ofertă. No. 87.237. â 1892, Septembre 1. —Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de Luni, 10 Octombre 1892 st. n., la orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiunea ge- nerală a căilor ferate române (gara de Nord), pentru aprovisionarea furniturel a 370.000 traverse de stejar pentru calea normală prin- cipală, predabilela una din gările rețelei căi- lor ferate române, dupe alegerea concurenților. Aceste traverse sunt a se preda în termen de nuoâ luni, cu începere din luna Noembre 1892 și până la finele lunei Iulie 1893, în cantități lunare sau bilunare egale. Oferta se va întocmi cu indicațiunile ur- mătdre : a) Cantitatea oferită; b) Termenul de predare și cantitatea de predat lunar; c) Stațiunea de predare și prețul unitar. Doritorii, de a concura la acâstă licitație, vor adresa ofertele D-lor direcțiunel gene- rale a căilor ferate române, serviciul P (gara de Nord), Bucuresci, cu următârea in- scripție pe plic: «Ofertă pentru traverse. Licitația din 10 Octombre 1892. * Pentru ca oferta să fie valabilă se va anexa j pe lângă dânsa și chitanța casieriei centrale I a căilor ferate române de depunerea unei cauțiuni provisoril de 5 la sută din valârea ofertei. Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută. Depunerea cauțiunel în numerariii la des- chiderea ofertei nu se admite. Oferta va fi semnată, timbrată și se va trimite sub plic închis numai până în ^iua de 10 Octombre st. n. 1892, orele 3 p. m., când se va deschide. Direcțiunea generală ’șl reservă dreptul de a fracționa furnitura, acordând’o pe loturi separat, dupe prețurile eferite. Direcțiunea generală va adăoga, la prețul oferit, costul transportului traverselor până la locul de întrebuințare și va aproba ofertele ce vor fi ast-fel mal avantagiâse. Pentru orl-ce informațiuni a se adresa, în tote filele de lucru, la serviciul de econo- mat (gara de Nord), la biuroul de aprovisionărl și vîn^âri, unde se va lua cunoscință și cere caietul de sarcini, cât și formularul de ofertă. No. 87.235. , 1892, Septembre 2. —Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de Sâmbătă, 15 Octombre (stil noă) 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiu- nea generală a căilor ferate române, pentru aprovisionarea a 60.000 kilograme de șeii topit, de predat în 6 luni, în cantități ul- 3^92 MONITORUL OFÎCÎAt nare egale și începând predările în luna Ia- nuarie 1893. Informațiile despre condițiile speciale, pre- cum caiete de sarcine și ori-ce alte deslușiri necesare, se pot lua în tdte «jilele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pen- tru oferte. No. 87.945. ! 1892, Septembre 1. — Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de Marți, 1 Noembre 1892 (stil noii), orele 3 p. m., se va ține licitație, la direc- țiunea generală a căilor ferate române, pen- tru aprovisionarea de 13.556 bucăți scân- duri de brad în diferite dimensiuni, preda- bile în termen de un an. Informațiunile despre dimensiuni, condi- țiuni speciale, caiet de sarcine și altele se pot lua în tdte filele de lucru la serviciul A, gara de Nord, la biuroul de material, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 89.324. g,2<) 1892, Septembre 1. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Neaprobându-se resultatul licitațiune! de la 3 August a. c., pentru darea în întreprindere a clădirel unul număr de 394 case țărănesc!, din cari 205 la moșia Trămșani și 189 la moșia Bărăganu, ambele din județul Ialomi- ța, se aduce la cunoscința generală că se va ține o nouă licitațiune, în localul ministeru- lui, în ^iua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Felul lucrărilor, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de planul caselor, de an ti-măsură tdrea lucrărilor, de caietul de sarcine și pentru ori-ce alte lămuriri, dori- torii se vor adresa în ori-ce ^i de lucru, de la orele 11 a. m. până la 5 p. m., la servi- ciul de architectură al ministerului. Concurențl, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanția provisorie de lei 8.000, în numerariu sad efecte pu- blice. Ofertele cari nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892, nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.751. 7,54. 1892, August 11. — Neaprobându-se resultatul licitațiunel de la 3 August a. c., pentru darea în între- prindere a furnisăre! materialului de lemnă- rie necesar construcțiune! a 394 case țără- nesc! la moșiile Statului Trămșani și Bără- ganul din județul Ialomița, se aduce la cu- noscința generală că se va ține o nouă licita- țiune, în localul ministerului, în ^iua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Cantitatea și felul materialului, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de caietul de sar- cine al acestei furnituri, cum și pentru ori-ce alte lămuriri, doritorii se vor adresa în ori-ce ^i de lucru, de la orele 11 ă. m. până la orele 5 p. m., la serviciul de architectură al minis- terului. Concurențil, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanție provisorie de lei 6.500, în numerar saii efecte publice. Ofertele car! nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 din 3 Iunie a. c., nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.752. 7,54 1892, August 11. — Neaprobându-se resultatul licitațiunel de la 3 August a. c., pentru darea în între- prindere ă furnisăre! materialului de tăm- plărie necesar pentru 394 case țărănesc!, la moșiile Statului Trămșani și Bărăganu din județul Ialomița, se aduce la cunoscința ge- nerală că se va ține o nouă licitațiune în lo- lul ministerului în țliua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Cantitatea și felul acestui material, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de desemnurile și caietul de sarcine, precum și pentru ori-ce alte lămuriri, doritorii se vor adresa în tăte filele de lucru, de la orele 11 a. m. până la la orele 5 p. m., la serviciul de architectură al ministerului. Concurențil, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanție provisorie de lei 1.200, în numerar sau efecte publice. Ofertele cari nu vor fi făcute conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial Tabel estimativ de prețul cu care persânele specificate mai jos, cărora li s’a recu- noscut dreptul de detentori ai loturilor pe cari au făcut clădiri in stațiunea balneară Lacul-Sărat, urmâză a despăgubi pe Stat pentru a deveni proprietari definitivi, con- form art. 3 din legea vin^erei de loturi de la 15 Maiu 1890. i No. curent 1 Numele și prenumele detentorilor Numărul Suprafa (a Prețul reve- Costul total Observații lotului lotului nit pe me- al lotului deținut și tru pătrat trecut în planul m. p. cm. p. Lei. 8. Lei U. parcelat 1 Alex. Gheorghiu....... 15 153 60 4 07 625 15 2 Stan Rădulescu........ 79 614 40 4 07 2.500 HO 3 lonNisipeanu......... 39 614 40 4 07 2.500 60 4 Vasile RadovicI și Gavrilă Oprișenescu. 78 652 80 11 00 7.180 84 5 Ion Armășescu ......... 22 230 40 4 38 1.009 15 6 Manole Podeanu........ 60 748 80 4 07 3.047 62 7 Brutus Segărceanu....... 61 384 00 4 07 1.562 88 8 Smaranda Nicolescu...... 11 153 60 4 07 625 15 9 Smaranda Nicolescu...... 41 153 60 4 07 625 15 10 Leonida Nicolescu....... 42 230 40 4 07 938 73 MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului și Înregistrărei Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 15 Septembre 1892, se vor vinde prin 8 Septembre 1892 No. 48 de Ia 3 Iunie a. c., nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.753. 7,54 1892, August 11. Serviciul minelor, apelor minerale, sta- țiunilor balneare șl carierelor In conformitate cu disposițiunile legei de la 15 Maiu 1890 pentru vînțlarea de loturi la Călimănescl-Căciulata, Lacul-Sărat și Go- vora pentru facere de case particulare, pu- blicată în Monitorul oficial cu No. 41 din 25 Maiu 1890, și a regulamentului pentru aplicarea lege! de mal sus, publicat în Moni- torul oficial No. 144 din 28 Septembre 1890, ministerul publică spre cunoscința persânelor notate în tabela de mai jos, căro- ra li s’au recunoscut dreptul de detentorl al loturilor pe" cari au făcut clădiri la stațiu- nea balneară Lacul-Sărat, că, în termen de 6 luni de la data presentei publicațiuni, sunt ținuți a răspunde integral prețul loturilor ocupate cu clădiri, dupe cum se specifică în dreptul fie-cărul lot înscris în tabel, pen- tru a putea deveni ast-fel proprietari defini- tivi, conform art. 3 din legea de mai sus. Dacă, în termenul sus citat, nu se va răs- punde integral prețul lotului deținut, persâ- nele । înscrise în tabel se vor considera că renunță ia acest drept și ministerul va pro- ceda la vîmjarea prin licitație a acestor lo- curi dupe aceleași regule ca și pentru lotu- rile de 1.250 m. p. și conform art. 24 din regulamentul pentru aplicarea legei vîmjăre! de loturi din 15 Maiu 1890. Tot-d’o-dată se explică că prețul loturilor se va răspunde, pe comptul casei de depuneri, la casieriile județelor respective, sau la casa de depuneri în Bucuresci, împreună și cu taxele cerute de legea timbrului. No. 47.915. 1892, Septembre 4. licitațiune, în localul biuroului vamal Turnu- Severin, 3.470 kgr. sticlărie pentru farmacie. Doritorii urmăză a se presintă, în țliua a- rătată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la. licitațiune. No. 45.928. 1892, Septembre 4. (Supliment) MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 —Se publică spre cunoscința generală că, ln Ziua de 16 Septembre 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroulul vamal Turnu-Severin, 71 kgr. bijuterie de imitație comună. Doritorii urmâză a se presinta, în țliua a- rătată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 45.924. 1892, Septembre 4. Casieria generală a județului Ialomița De ore ce în Ziua de 19 August 1892 nu s’a putut efectua vîndarea averei D-lor aren- dași al moșiilor notate mai jos, casieria pu- blică din nou că, în Ziua de 15 Septembre 1892, se va vinde, în fața casinului central din Călărași și la comunele de cari aparțin moșiile notate mai jos, următârele producte: 1.600 hectolitri grâu aflat în magazie la armanul de pe moșia Găunoși, avere a D-lui P. R. Creescu, arendașul moșiei Găunoși, sechestrat pentru neplata arendei acelei mo- șii de lei 25.717, bani 50. 700 hectolitri grâu aflat în magazia D-lul Radu lordache, din Călărași, strada Sânții împărați; 2.450 hectolitri grâu în magazia D-lui C. Tihan, strada Grivița; 700 idem în magazia D-lui Ghiță Barșaru, strada Spita- lului ; 1.750 idem în magazia D-lui G. R. Moțoiu, strada Spitalului, și 1.750 idem în magazia D-lui G. I. Munte, strada Indepen- denței, avere a D-lui Nan Gherman, seches- trată pentru neplata arendei moșiilor Fău- rei, Vărăsci, Bogata și Ciocănesci-Mărgineni în sumă de lei 54.425. 1.880 hectolitri grâu aflat în magazie la armanul din câmp de pe moșia Ciocănesci- Mihaiu-Vodă; 900 hectolitri grâu aflat în magazia din comuna Rassa, și 1.800 hecto- litri grâu aflat în magazia din armanul de la comuna Ciocănesci-Sârbi, avere a D-lui P. R. Creescu, sechestrată pentru neplata aren- dei moșiei Ciocănesci-Mihaiu-Vodă în sumă de lei 20.900, bani 52. 800 hectolitri grâiî aflat în magazia D-lui R. lonescu din comuna Fetesci, avere a D-lor I. Bădulescu și R. lonescu, sechestrata pentru neplata arendei moșiei Fetesci în sumă de lei 5.632, bani 50. 1.200 hectolitri grâu și 600 hectolitri orz aflat în magazie și în șire la armanul moșiei Vlădeni, numită Petroiu, avere a D-lui M. G. Căciulea, sechestrată pentru neplata aren- dei acelei moșii de lei 4.860, bani 42. 680 hectolitri grâîi aflat în clăi pe câmp și parte transportat la arman, avere a D-lui Ghenciu Petre, sechestrată pentru neplata arendei moșiei Găița în sumă de lei 5.301, bani 25. 800 hectolitri grâu aflat la armanul mo- șiei Copuzu-Odaia-Călugărului, avere a D-lui Savu Teodorescu, sechestrată pentru neplata arendei acelei moșii în sumă de lei 5.056, bani 90. 960 hectolitri grâu aflat în clăi, avere a D-lui I. N. Țițeiu, arendașul moșiei Lup- șanu, sechestrată pentru neplata arendei acelei moșii de leii.700. 8.000 hectolitri grâu, din cari 4.000 aflat la armanul nou lângă comuna lazu și 4.000 aflat la armanul numit Mațe-Arse și arma- nul] vechiu, pendinte de comuna Smirna, avere a D-lul D. Georgescu și T. Geanide, arendașul moșiei Lata-Sărată sau lazu, se- chestrată pentru neplata arendei acelei moșii de lei 31.925. 2.500 hectolitri grâu, avere a D-lor C. I. Chiriacescu și Oton Tetenis, arendașii mo- șiei Buciumeni Frățilesci, sechestrată pentru neplata arendei [acelei moșii de lei 4.530, bani 48. 1.100 hectolitri grâd, avere a D-lul C. loanide, arendașul moșiei Motâlva , seches- trată pentru neplata arendei acelei moșii de lei 1.382, bani 50. 1.150 hectolitri grâu aflat în magaize, avere a D-lul I. N. Hagianof, arendașul mo- șiei Cotorca-Mică a monastirei Slobozia, se- chestrată pentru neplata arendei acelei moșii de lei 7.560. Condițiunile de vîndare sunt acelea pre- văzute în publicațiunea No. 12.279, inse- rată în Monitorul oficial No. 70, pagina 2247; iar D-nil debitori sunt rugați a fi presințl la licitație spre a semna actele de vîndare ; căci contrariu vîndarea se va face în lipsă și cu ori ce preț va eși la licitație, fără ca Statul să ia veri o răspundere. No. 13.807. 1892, Septembre 3. —In vedere că D-niî arendași ai moșiilor, notați mal jos, nu s’aîi presintat la casierie pentru a’și achita sumele ce datoreză din plantație pentru împădurire, casieria, con- form art. 12 și 13 din legea de urmărire, publică spre cunoscința amatorilor că, în Ziua de 15 Septembre 1892, se va vinde prin licitație publică, în fața casinului cen- tral din Călărași, următârea avere: 2.000 hectolitri porumb nebătut, aflat în duoă porumbare de la podul Hagieni, și 250 hectoliiri grâu aflat în clăi pe moșie, avere a D-Juil. Maratheea, arendașul moșiilor Hagieni și Bobu, pentru neplata sumei de lei 6.47 4, bani 54. La comuna Ciocănesci-Șerbi 120 vaci de tamaslîc, aflate la păsclune în balta moșiei comunei Ciocănesci-Sârbi, avere a D-lul P. R. Creescu, arendașul moșiei Cio- cănesci-Mihaiu-Vodă, sechestrată pentru ne- plata sumei de lei 5.472, plantație pentru împădurire. D-nii debitori sunt invitați ca, la sus ară- tata Zi și loc, să fie presințl la licitație pentru a subscrie actele de vînZare; contrariu se va efectua vînZarea în lipsă și cu ori ce preț va eși la licitație, fără ca Statul să ia veri o răspundere. Condițiunile de vînZare sunt acelea no- tate în publicațiunea No. 11.423, inserată în Monitorul oficial No. 91, pagina 2911, de la 25 Iulie a. c. No. 14.209. 1892, Septembre 3. Casieria generală a județului Suceava Sunt rugați toți D-nil agențî financiari și administrativi a cerceta și afla dacă veri una din persânele jos notate se găsesc cu domici- liul în circumscripția D-lor și, în cas afirma- tiv, în conformitate cu legea de urmărire, (Supliment) 3793 pentru îndestularea Statului cu sumele în- semnate în dreptul fie-căruia, să pună sub sechestru ori-ce avere ar găsi a lor sau a moștenitorilor lor; la din contra să dreseze cuvenitele acte, trimițându-le acestei casierii: 1. Costache Fotino, lei 61.502, bani 36, din arenda moșiei Tătăruși, pe 1863—1866. 2. Anton, Dumitru, lorgu, Maria, Sihni, Cheromia Fotino, născută Sihni, toți moște- nitori ai defunctului Emanoil Sihni, lei 25.131, bani 51, din arenda moșiei Heciu pe 1863—1866. 3. Gheorghe State, lei 18.263, bani 85, din arenda moșiei Dolhesci pe 1863—1866. 4. Costache Luca, lei 4.914, bani 71, din arenda moșiei Todiresci pe 1860—1865. 5. Franț Șirei, în solidar cu alții, lei 371, bani 5, rest din valorea unor delicte silvice și amenZi judecătoresci, de pe hotărîrea onor, tribunal Suceava No. 35 din 1874. 6. Andriași Gold, lei 1.210, bani 69, din arenda pe 1868, moșia Valea-Seacă, din Bu- covina. 7. I. Huter, fost director al desființate! bănci a Moldovei, lei 120.174, bani 59, din arenda moșiei Borca pe 1865—1869. 8. Ion Popescu, domiciliat în Iași, lei 43.487, bani 27, din arenda moșiei Crivesci sau Bădilița pe anii 1876—1877. 9. Neculai de Hurmuzache și Alex. Pe- trino, din ratele moșiilor Valea-Seacă, din ducatul Bucovina, lei 48.670, bani 89, vîn- dută în condițiunile legei din 1868. No. 11.224. 1892, Septembre 3. MINISTERUL DE RESBEL Serviciul intendenței corpului I de armată Conform ordinului ministerului de res- bel No. 9.147 din 27 August 1892, în Ziua de 18 Septembre 1892, orele 10 diminâța, se va ține licitație cu oferte sigilate, îh cancela- ria corpului I de armată, strada S-ta Mina No. 14 din orașul Craiova, pentru darea în întreprindere a aprovisionărei manutanței militare din Craiova cu făină cernută, nece- sară pe timpul de ia 1 Octombre 1892—1 Oc- tombre 1893. Doritorii, pentru a fi admiși la licitație, vor presinta recepise de plata contribuției către Stat, un certificat al primăriei în care să se arate moralitatea concurentului, precum și o garanție de lei 8.000 în numerar sau în efecte de ale Statului sati societăților recunoscute și garantate de Stat, și care va rămâne la corpul de armată până la achitarea defini- tivă a contractului. Caietul de sarcină și proba de făină se pâte vedea în tâte Zilele de lucru, de la orele 8 la 12 din Zi, la cancelaria corpului I de armată. Se pune în vederea D-lor amatori dispo- sițiunile art. 40—57 din legea comptabili- tățel generale a Statului. No. 15.002. 1892, August 29. Regimentul 5 artilerie Se publică spre cunoscința generală că, în Șiua de 1 Octombre 1892, orele 10 dimi- 3794 MONITORUL OFICIAL nâța, se va ține licitație publică, în localul regimentului 5 artilerie din Pitesci, pen- tru aprovisionarea carne! neccesară acestui regiment pe timpul de la 1 Decembre 1892 până la 1 Decembre 1893. Doritorii, cari vor voi a concura la acâstă licitație, vor depune la timp o garanție pe valdrea ce urmâză a se adjudeca. Condițiunile se pot vedea în fie-care ții în cancelaria regimentului. No. 3.342. 1892, Septembre 2. Regimentul Vlașca No. 5 Comisia de administrație a regimentului Vlașca No. 5 publică spre cunoscința gene- rală că, în cu oferte sigilate, aducând și garanția de 600 lei în numerariti sau bo- nuri de ale Statului. Până la țliua licitației, concurenții pot ve- dea caietul de sareine și probele pentru arti- colele de băcănie în tote Zilele de lucru, de Ia orele 8—11 a. m. și de la 2—5 p. m. No. 1.064. 1892, Septembre 2. Compania 2 de subsistență Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 28 Septembre 1892, orele 10 a.m., se va ține licitație în cancelaria companiei manutanței centrală, lângă Malmaison, pen- tru aprovisionarea camei necesară companiei pe timp de un an. Licitația se va ține în conformitatea art. 40—57 inclusiv din legea comptabilităței ge- nerale a Statului. Doritori!, de a concura la acâstă licitație, se vor presintă însoțiți de o garanție în re- gulă, în sumă de lei 600, cu aproximație de 101a sută din valorea ce urmâză ase adjudeca. Condițiunile caietului de sarcini se pot ve- dea în ori-ce ții de lucru, la cancelaria com- paniei. No. 604. ₈>₃ ua de 2 Octombre 1892, orele 10 a. m., spre a se asculta ca parte civilă în procesul corecțional intentat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru se- chestrare de persâne; la neurmare se va ju- deca în lipsă. No. 17.060. 1892, Septembre 2. —D. Jurca Mascemiug, fost cu domiciliul în comuna Blăgesci, județul Bacău, iar acum necunoscut, este citat a se presinta în ca- mera acestui tribunal, în Z»ua de 2 Octom- bre 1892, orele 10 a. m., spre a se asculta ca parte civilă în procesul corecțional inten- tat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru sechestrare de persâne; la neurmare se va ju- deca în lipsă. No. 17.061. 1892, Septembre 2. — D. Feder Demenciuc, fost cu domici- liul în comuna Blăgesci, județul Bacăii, iar acum necunoscut, este citat a se presinta în camera acestui tribunal, în Ziua de 2 Oc- tombre 1892, orele 10 a. m., spre a se as- culta ca parte civilă în procesul corecțional intentat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru sechestrare de persâne; la neurmare se va judeca în lipsă. No. 17.062. 1892, Septembre 2. — D. Ivan Palco, fost în comuna Blă- gesci, județul Bacău, iar acum necunoscut, este citat a se presinta în camera acestui tri- bunal, în Ziua de 2 Octombre 1892, orele 10 a. m., spre a se asculta ca parte civilă în procesul corecțional intentat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru sechestrare de per- sâne; la neurmare se va judeca în lipsă. No. 17.063. 1892, Septembre 2. 3798 —D. Ivan Serediuc, fost în comuna Blăgesci, județul Bacău, iar acum necunoscut, este ci- tat a se presinta în camera acestui tribunal, în țliua de 2 Octombre 1892, orele 10 a. m., spre a se asculta ca parte, civilă în procesul corecțional intentat contra D-lui I. Dimitres- cu și alții pentru sechestrare de persone; la neurmare se va judeca în lipsă. No. 17.064. 1892, Septembre 2. — D. Neculae Stefanio, fost în comuna Blăgesci, județul Bacău, iar acum necunos- cut, este citat a se presinta în camera aces- tui tribunal, în ^iua de 2 Octombre 1892, orele 10 a. m,, spre a a se asculta ca parte civila în procesul corecțional intentat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru seches- trare de persone; la neurmare se va judeca în lipsă. No. 17.065. 1892, Septembre 2. — D. Dumitru Hadus, fost cu domiciliul în comuna Blăgesci, județul Bacău, iar acum necunoscut, este citat a se presinta în ca- mera acestui tribunal, în «jiua de 2 Octom- bre 1892, orele 10 a. m., spre a se asculta ca parte civilă în procesul corecțional inten- tat contra D-lui I. Dimitrescu și alții pentru sechestrare de persâne; la neurmare se va judeca în lipsă. No. 17.066. 1892, Septembre 2. Judecătoria ocolului V din Bucuresci D. Apostoleanu lonescu, fost domiciliat în strada Iconei No. 2, iar acum cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acestă judecăto- rie în ^iua de 10 Septembre 1892, orele 10 și jumătate diminăța, spre a se cerceta ca. in- culpat ; avănd în vedere că de nu va fi ur- mător se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 8.852. — D. Gheorghe Ion, fost domiciliat în strada Iconei No. 2, la D. P. Brătulescu, iar acum cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acostă judecătorie în (jiua de 10 Septem- bre 1892, orele 10 și jumătate dimineța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 8.854. — D. Ilie Albanezu, fost domiciliat în strada Iconei No. 2, la D. P. Brătulescu, iar acum cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acâstă judecătorie în ^iua de 10 Septem- bre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca inculpat; având în ve- dere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura pe- nală. No. 8.856. MANDAT DE ADUCERE Parchetul tribunalului Tulcea ln numele legel și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Tulcea, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agen- MONITORUL OFICIAL__________________________ ților forței publice să aducă înaintea nostră, conformându-se legel, de îndată pe Ilie Lu- • tingher, fost domiciliat în comuna Carcaliu, plasa Măcin, și acum dispărut, spre a fi as- cultat asupra faptului de bancrută frau- dulosă ce ’i se impută ; Cerem de la toți depositarii forței publice de a da ajutor, în cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Dat la 2 Septembre 1892. No. 4.195. EXTRACTE DE DECISIUNI Judecătoria ocolului I din Bucuresci Carte de judecată No. 4.176 Presinte creditorul D. Steriu, lipsă debi- torul Frantz Karly, care a avut cunoscință de termenul înfățișărel prin fiul șeii, și terța personă, grefierul tribunalului Ilfov, secția de notariat, citat. Obiectul cererei poprire în mâna grefei tribunalului Ilfov, secția de notariat, pe banii coprinși în recepisele casei de depuneri cu No. 48.720 și 48.669, aflate la acea grefă, din vîndarea caselor debitorului Frantz Karly, prin ordonanța No. 1.754 din 3 Octombre 1891, acâsta până la acoperirea sumei de 250 lei și spese. Creditorul ceru validarea poprirei și spese. Judecata, Asupra validărei de față; Având în vedere procesul-verbal al comi- sarului de urmărire al ocolului I din Bucu- resci, din care resultă că s’a efectuat popri- rea în cestiune; Având în vedere că atât debitorul, care a cunoscut termenul înfățișărel prin fiul sâu F. Karly, cel care are procură de la părintele sâu, cât și terța persână citată, nu s’au presen- tat în instanță a se opune acestei cereri de poprire; Văzând și cambia protestată în basa că- reea s’a ordonat a se face poprire; Pentru aceste motive, în numele legel, Se validâză poprirea cerută de D. Steriu și se obligă pe terța personă, grefierul tribuna- lului Ilfov, secția de notariat, ca suma de lei 250, cu procente, spese și timbre, prevăzute în cartea No. 3.752 din 1891, plus încă 20 lei spese, la cari debitorul se mai obligă, ce va popri din banii coprinși în recepisele ca- sei de depuneri No. 48.669 și 48.720 aflate în mâna acelei grefe, din vînțlarea caselor D-lui Frantz Karly, prin ordonanța No. 1.754 din 3 Octombre 1891, și când presentă car- te va fi definitivă, să o libereze reclamantu- lui D. Steriu. Cartea se pronunță cu dreptul de recurs. Dată și citită în ședință publică ații, 20 Decembre 1891. Judecătoria ocolului II din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 781 și în basa alin. IX de sub art. 385 din codul penal, s’a hotărît ca G. Gligore, din strada Clopo- tari-Noui No. 10, să fie penat cu plata amen- dei de lei noui 10 în profitul casei comunale, cu aplicația art. 30 din codul penal. 8 Septembre 1892 Acâstă carte se pronunță în primă in- stanță, cu dreptul de oposiție și recurs. Dată și citită în ședință publică, la 25 Au- gust 1892. Tribunalul Ilfov, secția de notariat Conform art. 5 din regulamentul grefei, se publică spre cunoscința tutulor că D. loan I. Petrescu, fost grefier la secția de notariat a tribunalului Ilfov, prin petiția înregistrată la No. 7.008 din 31 Martie 1892, a făcut cerere a ’i se libera garanția de lei 6.000, co- prinsă în recepisa casei de depuneri cu No. 459 din 1884, aflată în dosarul No. 555 din 1880, ce a fost depusă pentru postul de grefier ce a ocupat; prin urmare, veri-cine va avea veri o pretenție asupra menționatei ga- ranții, să se arate în termen de șâse luni de la data acestei publicații; în cas contrariu ’i se va libera garanția D-lui I. I. Petrescu. No. 3.333. 12,15 ș. 1892, Aprilie 1. CONVENȚIUNE MATRIMONIALĂ Subscrisul Altăr Reiss, de profesie co- merciant, domiciliat în comuna Buhuși, ju- dețul Neamțu, în vederea căsătoriei ce s’a proiectat între fiica mea D-șora Raschela Reiss cu D. Lazer Kramer, declar că ’i con- stituiu dotă suma de 17.282 Iei noul în mo- dul. următor: a) 10.000 lei în bani numărători; b) 4.000 lei în garderobă și guvaericale; c) 3.282 lei în următorele obiecte mobile și anume: Lei 2 paturi de lemn de nuc .... 350 3 garderobe de nuc, din cari dudă cu oglindi........... 480 O canapea îmbrăcată cu damasc . 80 Un lavabo cu oglindă și placă de marmoră..................................200 2 dulăpașe de nâpte cu marmoră . 140 2 etagere, din cari unul de nuc și unul de papier marsei....................200 12 scaune, din cari 6 de nuc și 6 de Marsilia.................................200 Un bufet.............................180 2 oglindi mari .... • . . . 260 2 mese, din cari una rotundă și una de sofragerie............................200 6 perechi perdele, din cari trei albe și trei de janilie cu gardinile lor. . . 300 Obiecte de bucătărie............400 2 covâre........................240 O cuvertură de masa ..... 52 Total. ..... . 3.282 Se constată că prețuirea acestor obiecte nu face vînjare și nu strămută proprietatea lor viitorului meu ginere. Subscrisa Raschela Reiss, fără profesie, domiciliată în comuna Buhuși, declar că mă mulțumesc cu dota ce ’mi se constitue de pă- rintele meu D. A. Reiss., Subscrisul Lazer Kramer, comerciant din Bucuresci, declar că mă mulțumesc cu dota ce se constitue viitorei mele soții și mă oblig a o administra, conform legei. 8 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3799 Ambii viitori soți declarăm că ne supunem regimului dotai prescris de lege. Făcut în Piatra, la 17 Iulie 1892. Altar Reiss. Raschela Reiss. L. Kramer. Scris și redactat de mine dupe cererea părților. I. Svartz. Subscriși! atestăm că persânele ce se pre- sint sunt în adevăr acele subscrise în actul de față. I. Svartz, S. Goldner. (Urmâză autentificarea tribunalului județu- lui Neamțu sub No. 549 din 17 Iulie 1892). Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legalisâză. p. Grefier, 1. Niculescu. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Buzăti In «Jiua de 10 Octombre 1892 s’a decis a se ține licitație, în sala ședințelor acestui comitet, pentru darea în antreprisă a facerel podețului din comuna Cernătesci, calea vici- nală Săpoca-Lopătari, punctul Valea-Nueu- lul, în valore de pe devis de lei 1.975 bani 47. Idem pentru darea în antreprisă a facerel a duoă canale de scurgere pe calea Boldesci- Baba-Ana, în valore de pe devis de lei 718, bani 80. Proiectele, devisele și condițiunile acestor lucrări se pot vedea de amatori, în ori-ce (li de lucru, la cancelaria comitetului până la orele 4 p. m. Se publică se cunoscința amatorilor. No. 3.832. 1892, Septembre 1. Primăria Iași La 10 Octombre 1892 urmând a se ține licitațiune publică pentru darea în antreprisă a procurărei cătimei de 200.000 litruri gaz, trebuitor comunei pentru eclerarea fanarelor urbei pe timp de un an, cu începere de la 25 Noembre 1892, se publică spre generala cu- noscință și se invită personele doritâre de a se însărcina cu asemenea predare ca, în ară- tata ții, orele 2 p. m., să se presinte în can- celaria autoritățel comunale, însoțiți de o ga- ranție de 1.000 lei, în bani sau efecte publice recunoscute, spre a concura la licitație. Condițiunile relative și ori-ce lămuriri se pot vedea în tote filele de lucru, la biurdul administrativ din cancelaria primăriei. Concurenții se vor conforma art. 40—57 din legea comptabilităței generale. No. 11.450. 1892, August 31. Primăria Galați Se publică pentru cunoscința generală că de astățll până la 4 (16) Noembre a. c., o- rele 3 p. m., se priimesc la acest oficiu ofer- te închise pentru construirea și exploatarea unei linii de tramway în acest oraș, în con- dițiunile respective cari se pot vedea Ia gre- fa primăriei. Tot-d’o-dată se aduce la cunoscința amato- rilor că nu se va priimi nici o modificare la condițiunile existente, precum nici suprao- ferte. No. 5.920. 1892, Septembre 4. —La 15 Septembre 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la acest oficiu, pentru a se da în întreprindere aprovisionarea comunei cu 550.000 kgr. lemne de stejar sad fag, în condițiunile respective, cari se pot vedea la grefa primăriei. j Doritorii, de a se angagia cu furnisarea acestei cantități de lemne, sunt invitați să se presinte în arătata ^i, cu garanția cerută, spre a concura. No. 5.888. 1892, Septembre 3. Primăria Pitesci In (fiua de 3 Octombre 1892 urmând a se ține licitație publică, în localul acestei primării, pentru darea în întreprindere a ur- mătorelor lucrări : 1. Construirea unui local pentru judecă- toria de ocol care costă, de pe devis, suma de lei 40.000; 2. Construirea unui local pentru poliție care costă suma de lei 41.000; Primăria publică de acâsta spre cunoscința amatorilor de a lua în întreprindere aceste lucrări, să se presinte la licitație în sus țlisa ^i, orele 2 m. p.; iar planurile, caietul de sareine și tote piesele relative se pot vedea de concurenți în ori-ce ții in cancelaria pri- । măriei. Licitația se va ține cu oferte sigilate și conform art. 40—57 din legea de compta- bilitate generală a Statului. No. 2.571. 1892, August 31. Prefectura poliției Capitalei La licitația ținută în ^iua de 28 August a. c., la localul acestei prefecturi, pentru darea în antreprisă a curățire! latrinelor, de la localurile polițienesci din Capitală, nepre- sentându-se concurenți, se aduce la cunos- cința generală că se va ține o nouă licitație în acâstă privință în ^iua de 15 Septembre 1892. Doritorii se vor presenta în arătata ții, orele 3 p. m., în localul prefecturei, însoțiți de garanția cuvenită. No. 39.895. ₅ 1892, August 31. i —In ^iua de 24 Septembre 1892 se va ține licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen- tru aprovisionarea corpului sergenților de oraș cu materialul următor : 2. 860 metri postav ser, 600 metri postav i albastru, 57 metri postav roșu, 2.120 metri pânză de căptușâlă, 400 metri galone de aur, 200 metri chembrică roșie, 7.200 nasturi de metal bucăți, 800 perechi cisme, 288 kilograme talpă, 32 bucăți piei, 90 tocuri revolver, 6.000 cifre metal bucăți. Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se vor depune în țliua arătată, însoțite de o ga- ranție de 10 la sută din prețul cu care se va • oferi aprovisionarea acestui material, fie în total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului. Amatorii se vor presenta pentru a lua cunoscință de modele și condițiile întreprin- dere! la cancelaria corpului sergenților din calea Văcăresci, în tote filele și orele de lucru. No. 38.391. ₃ ANUNCIURI PARTICULARE INSCIINȚARE Tote biletele de participațiune (Antheil- scheine), alesocietățeî ,Kegelklub Bukaresi', fiind rambursabile încă din anul trecut, D-nii posesori de asemenea bilete sunt in- vitați, pentru ultima oră, de a le presintă la casa societățeî, în termenul de 3 luni de as- tăzi; cunoscând că, conform decisiunel votate de adunarea generală de la 4 (16) Februarie 1891, cele presentate dupe acest termen vor perde valorea lor, ne mai putând fi re- cunoscute de societate. Comitetul. Epitropia spitalului Brâncovenesc și a Sântei biserici Domnița-Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, la 21 Septembre 1892, orele 11a. m., se va ține licitație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a aprovisio- nărei spitalului și asilulul cu carne de vacă pe timp de 1 an. Condițiunile se pot vedea la cancelarie, în tote țlilele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 300. No. 578. 1892, Septembre 5. Sindicatul falimentului C. N. Marinescu din Călărași D. jude-comisar al acestui faliment fixând țliua de 15 Septembre 1892 pentru discuta- rea propunerel de a se acorda un concordat falitului, subscrisul sindic convoc prin acâsta pe toți D-nii creditori, cunoscuți și necu- noscuți, ca, în acâstă (li, să se presinte, la orele 10 a. m., în pretoriul tribunalului Ia- lomița, spre a ’și da avisul asupra cererei de concordat. Sindic, C. I. Nenișoru. Călărași. 1892, Septembre 1. Sindicul definitiv al falimentului Ion N. Frateșu din Brăila Conform ordonanței D-lui judecător-comi- sar al acestui faliment, Subscrisul am onorea a invita pe toți creditorii acestui faliment să se presinte, în sala de audiență a tribunalului Brăila, în țliua de 19 Septembre 1892, la orele 11 a. m., spre a discuta și hotărî asupra propunerilor de concordat ce face falitul. Sindic, I. Negulescu. 3800 MONITORUL OFICIAL 8 Septembre 1892 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se aduce la cunoscința publicu- lui că haltele Sarea și Negri, cea dantâiiî situată între T.-Frumos, Podul Iloel, iar cea de a duoa între Sascut, Răcăciuni, vor face, cu în- cepere de la 15 (27) Septembre a. c., serviciul de telegraf și de postă ușoră ; iar halta Faraoni, pe lângă serviciul de telegraf pe care ’l face deja, va mal face, cu începere de la menționata dată, și serviciul de postă ușoră. No. 28.536. 1892, Septembre 2. DE ARENDAT Duminică, 13 Septembre 1892, la orele 10 dimineța, se arendeză prin licitație pu- blică : Fabrica de spirt și de măcinat din Brosceni- Noui, județul Ialomița, numită „Olympia", împreună cu morile de apă din aceeași co- mună, sub condițiunile următore : Termenul arendărei este de 5 ani, cu în- cepere de la 1 Octombre 1892 ; Plata arendei se va face în duoă rate egale: prima la încheiarea contractului, iar secunda la 1 Martie ; Magaziile și cele-alte dependințe afectate până acum la serviciul fabricelor se vor pune la disposițiunea arendașului, afară nu- mai de o magazie și porumbarele necesare pentru moșie; Garanție. Concurenții, pentru a fi ad- miși la licitație, vor depune garanție, în bani sau efecte publice, suma de lei 10.000, cari se vor restitui la finele contractului. Licitația, care este definitivă, se va ține în casa din strada Luterană No. 41. Pronunțarea asupra resultatului acestei licitațiunl va fi în termen de 24 ore de la licitație. Administrația averel Zappa. ₜ Pentru că din erore m’am subscris până acum cu numele de Pândele Mihailidi, pe când adevăratul nume de familie al meu este de Mihail, declar că de aci înainte mă voiu semna Pândele Mihail. Acâsta spre sciință tutulor. Pândele Mihail. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE ȘIUA DE 7 (19) Septembre 1892 Dobânda SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE CUPONELOR cu cu CU cu CU cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă.......... 5°) 0 Aprilie- -Octombre... 101’1, --- 101 --- _ --- , amoi ti bilă......... 5% Aprilie- -Octombre... 97 96’/, ~--- --- ------ a . împrumutul 1892. . . . 5% Ianuarie---Iulie...... 95’/. 95’/. ------ --- 9 , (împrumutul de 321/> mibone)..... 4» '0 Ianuarie---Iulie...... --- , , (împrumutul de 50 milidne)..... Ianuarie---Iulie...... --- , , (împrumutul de 274 milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie...... * <4 , , (împrumutul de 45 milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5» Io Ianuarie---Iulie...... _ --- s de Stat (convertite rurale). . 6% Maid---Noembre...... 101’/, 101 --- _ Obligațiunile case! pensiunilor a 300 lei. . 10 Maiii---Noembre...... 276 --- 273 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . • 5° Ianuarie---Iulie....... 90 9*/, _ _ _ ... . 1884 . . 5% Maid---Noembre...... _ _ ------ • • • p 1888 . . 5% Iunie---Decembre .... __ f --- --- , . . , 1890 . . 5% Maid---Noembre...... 91 --- 90’/, --- --- --- ÎMPRUMUTURI DE SOCIETĂȚI Scrisuri funciare rurale ....... 5“ Io Ianuarie---Iulie...... 95'/. _ 95 _ _ a , urbane Bucuresci . . . 7»/o Ianuarie---Iulie...... 102’/, --- 102 _ --- 6»/o Ianuarie---Iulie...... IOD/. ---- 101 --- --- 5" 0 Ianuarie---Iulie...... 90 89»(. _ ------ . Iași..... 5% Ianuarie---Iulie...... 81 w--- 801/. --- --- Obligațiunile societățel de basalt artificial . &fo_ Ianuarie---Iulie 91’/, --- 1 --- --- --- Ultim VALDREA , Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României...... 88.45 500 lei întreg vărs. --- 1672 1665 --- 1668.1670 Societatea de asigurare Dacia-România . . 35 200 . --- 410 408 --- , , , Naționala . . . . 36 200 . --- 416 414 --- ------ _ . reasigurare...... 16 200. 200 --- 190 --- --- --- română de construcțiunl și lucrări publice . . . _ 250 , - a --- 128 126 --- 127 a de basalt artificial..... 80 250 , • • 290 --- 280 --- --- --- • pentru fabricarea hârtiei . . . 100 f g * 35 25 --- --- --- Banca României.......... ...... --- 200 , • » --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu cu cu CU eu S U H 1 M n CURSUL bani gata termen bani gata ermen bani gata termen Napoleonul ........... _ ---■ --- ------ Galbenul austriac , _ --- Londr . . . cek 2120-18’/. Cordna germană (marca)...... 1 --- ------ --- --- ------ • . 3 luni 25.11’A-IO Lira sterlină.......... _ --- __ --- ---■ Paris . . • cek 100.05-99.95 Lira otomană.......... _ __ --- 1--- ■ . . S Iun! 99.70-60 Imperialul rusesc........ _ --- --- --- --- --- Francia . . . cek --- Florinul austriac de hârtie..... 1 ____ --- . . 3 luni --- Rubla de hârtie........ --- --- --- --- --- Viena . • . cek 2.10’/,-’A Aur contra argint (agiul)...... --- --- --- o% --- V . • 3 luni 2.08’/,-8V, nap. (scurt) OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 123.55-50 CEREALE Greutatea 1 . • 8 luni 122.95-90 ln libre n hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania • . cek --- a . . 3 luni GrâU............ __ i __ --- --- Amsterdam . 3 luni ------ Porumb ............ _ ii . _ --- Petersburg . 3 luni --- Secară.......... . _ _ --- --- Belgia . . 3 Iun! 99.50 Ovăz ........... . _ _ a*. --- --- --- --- ■ . . . (scurt) O» ............. --- --- ------ --- Elveția . . 3 Iun! _ Rapiță. , .......... . | , --- ------ ------ --- Italia • . . 3 luni Fasole obodată.......... --- --- --- ---• --- 6% și J Banca naționala pe depogite de etecte sad Ungourl . . . 77» AVANSURI l Casa de Depuneri și Consemnațiunl: avansuri pe deposite de efecte . . . • - » • - • 6’/,% Imprimeria statului. Director general, EUGEN BALȘ.