No. 125 UN EXEMPLAR : 25 BANI duminică, 6 (18) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 Iei pe an. Abonamentele Încep din ântâia di a fie-cărei luni. OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAIXETATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚWMLE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. | Orl-ce alte acte introduse'în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL A^UACIURiLOR .Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b< I Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. I Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de justiție: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Solemnitatea des- chiderel anului judecătoresc 1892—93 la Înalta curte de casațiune și justiție — Depeși telegrafice— Comunicări — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci,-5 Septembre MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 2.955 din 2 Septembre 1892, in urma propunere! făcută prin raport de D, ministru secretar de Stat la departamentul justiției, D. P. Ruenescu, actual ajutor la judecătoria ocolului Târgu- Jiu, este permutat în aceeași calitate la oco- lul Gilort, județul Gorj, în locul D-lui Z. Bră- diceanu, care trece în postul ocupat de D. P. Ruenescu. Prin decretul regal cu No. 2.954 din 2 Septembre 1892, în urma propunerel făcută prin raport de același D. ministru, D. Dimi- trie Theodoru, cel mal vechio copist în grefa tribunalului Neamțu, este numit, pe diua de 1 Septembre 1892, ajutor de grefă la același tribunal, in postul din nod înființat. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 2.920 din ți August 1892, dupe propunerea făcută de D. ministm secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 16.529, s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtu- tea Militară de argint sergentulul-major Să- gărceanu lân, din regimentul Muscel No. 30, pentru 12 ani de serviciu militar activ neîn- trerupt în gradul de sub-oficier, cu o pen- siune viageră de 500 lei pe fie-care an, ce ’i se va plăti, cu începere de la 1 Septembre 1892, din fondul casei de dotație a âstei, conform art. 72 din legea de recrutare, pro- mulgată la 17 Noembre 1882. DECISIUNI MINISTERIALE Decisie ministerială relativă la numirea în scdlele de fii de militari a candidaților cari au obți- nut media satisfăcătâre la examenul de admi- tere. Având în vedere regulamentul scâlelor fii- lor de militari, precum și vacanțele exis- tente ; Având în vedere resultatul examenului can- didaților pentru aceste scâle, Decidem: Art. I. Sunt numiți elevi, în scâlele de fii de militari, tinerii cari aii obținut media sa- tisfăcâtâre în ordinea clasificărel stabilite de juriul examinator, și anume : In scdla Ailor de militari Iași Clasa 1 Irimescu lân, Ghenovici Edgard, fiii de mi- litar, Popescu Marin, Marțianu Dumitru, la- cob Constantin, Gavrilescu Nicolae, Savescu Alexandru, Aslan Ceaur Ernest, Gârleanu Emanoil, Vardala Constantin, fiii de militar, Babic Daniel, Popovici P. Constantin, Nico- lau Hagi lân, Popovici Alexandru, Hermeziu Aristide, Danielopol Gavril. Clasa 11 Muzicescu losef, Buzenchi Emilian, Eliad lân, fiți de militar. Clasa IV Poenaru Constantin. In scdla Ailor de militari Craiova Clasa I Minculescu Ștefan, Drăghiceanu Virgiliu, Serghiescu Theodor, fia de militar, Dimitrescu Nicolae, Milcu Haralamb, PetrovicI Constan- tin, Manoliu Gheorghe, Țănescu Ilie, fiu de funcționar civil-militar. Clasa II Dăbuleanu Constantin. Elevul Drăghici Vasile din clasa II, scâlă fiilor de militari Craiova, dupe cererea părin- telui sâh, se mată în scâlă fiilor de militari Iași. Art. II. Părinții saiî tutorii elevilor ad- miși vor achita către casieriile generale res- pective și către direcțiunile scâlelor sumele prevâdute la art. 24 și 2 5 din regulamentul scâlelor, decretat la 20 Maiii 1891. Art. III. Elevii admiși prin decisiunea de față se vor presinta la fisele scâle în ijiua de 1 Septembre 1892. Cel cari nu se vor presinta cel mult până în 8 4il® vor fi șterși din contrâle, conform art. 19 din regulamentul scâlelor. Art. IV. Comandanții scâlelor fiilor de militari Iași și Craiova sunt însărcinați cu adu- cerea la îndeplinire a decisiune! de față. Ministru, General J. Lahovari. No. 247. 1892, Septembre. Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 3 Septembre 1892, D. Ștefan Elefterescu este confirmat in funcțiunea de co- pist la administrația plășei Babadag, din jude- țul Tulcea, în locul D-lui Ion Popovici, demi- sionat. Prin decisiunea D-lul ministru al agricultu- rei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 66.515 din 3 Septembre 1892, D-nii Grigore Al. Tăușan, bacalaureat, și Constan- tin Niculescu sunt numiți, pe diua depunerel jurământului, copiști, cel ântâiO la divisia agriculturei, în locul D-lui Sever Pleniceanu, al cărui congediu expirând și nepresintându-se la post se consideră ca demisionat, și cel de al duoilea la serviciul viticol, în locul D-lui Sever Moschuna, demisionat. Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 45.813 din 3 Septembre 1892, D. Leon Dumitrescu, fost controlor fiscal, se nu- mesce în funcțiunea de controlor la casa de credit agricol din județul Tutova, în locul D-lui lancu Andoniu. 3746 MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 5 Septembre ÎNALTA MJIiTE l)E CASAȚIUNE Șl JUSTIȚIE AUDIENTA solemna de reintrare Anul 1892, Septembre 1 Astăzi, la ora 1 fără un quart, curtea a ținut au- diența sa solemnă de reintrare în marea sală a sec- țiunilor-unite, sub președenția D-lui Gr. Lahovari, președinte ; D. Gr. Filitti, procuror general, a ocupat fotoliul ministerului public; D. președinte, Gr. Lahovari, declară audiența des- chisă și dă cuvent D-lui procuror general, care a pronunțat următorul discurs: « Domnule președinte, Domnilor judecători, La audiența solemnă de la 16 August 1887 toceam că Scarlat Fălcoianu, alăturea cu Vasile Sturza, a contribuit încă de la înființarea acestei curți, prin activitatea și rara sa inteligență, la funcționarea acestei instituțiuni necu- noscută încă în țera nostră la acea epocă, și că la 8 Maiu 1869 a ocupat postul de prim-președinte, rămas vacant prin retragerea venerabilului? Vasile Sturza, de a căruia biografie ’mi reserv a vorbi la o altă ocasiune. Astăzi ’mi propun a îndeplini promisiunea făcută în anul 1887. Vasile Sturza, fiul vornicului Gonstantin Sturza din Berlad, a fost născut la 8 Noembre 1810. Dupe complec- tarea studielor sale în străinătate, întorcendu-se în țeră se căsătoresce, în anul 1833, cu D-ș6ra Ecaterina Balș, fiica marelui logofăt Lupu Balș; din acestă căsătorie este născut D. Ernest Sturza, actualul director general al poștelor și telegrafelor. In anul 1848 având nenorocirea să ’și peardă soția, peste 2 ani, la 1850, contractăză o a duoa căsătorie cu D-șora Zulnia Negri, sora ilustrului cetățean Costache Negri și fosta domnă de onore a M. S. Reginei; din acăstă căsătorie s’au născut D. Rudolf Sturza, actualul consul general la Constantinopol, și D. Constantin Sturza, di- rectorele scdlei de poduri și șosele. De și, de la anul 1834 și până la anul 1849, Vasile Sturza s’a. ocupat mai mult cu agricultura, căci în tot acest interval de timp nu a fost de cât într’o singură func- țiune, aceea de prefect la Bacăiî, funcțiune în care a stat numai un an și jumătate, el nu a rămas străin de activi- tatea contimporanilor săi, cari ati luptat încă de pe a- tunci, atât dincolo cât și dincoce de Milcov, pentru rege- nerarea patriei comune. Dintre acești contimporani, din nenorocire, nu aiî mai rămas de cât forte puțini în vieță. Sub guvernul Domnitorului Grigore Ghica a luat parte la des robirea robilor, desrobind pe ai săi fără nici o des- păgubire. La 1 Septembre 1849 este numit judecător la curtea princiară (Divanul domnesc) din Iași, și stă în acestă funcțiune până la 1 Aprilie 1850, când se numesce mi- nistru de lucrări publice. La 1 Iulie 1856 reintră ca pre- ședinte la curtea princiară, și la Aprilie 1857 trece co- misar al guvernului pe lângă banca națională a Moldovei. In fine, în Septembre 1858 este ales membru al Locote- nenței domnesci din Moldova. Cine dintre noi nu cunosce ce a lucrat și cât a luptat Locotenența domnescă din Moldova pentru unirea am- belor țări surori, Muntenia și Moldova ! Daca însă difi- cultățile de învins aiî fost mari, mare a fost și patriotis- mul acelor bărbați și strălucit succesul muncei lor. Resultatul acestei munci apare pentru prima oră în (jiua de 28 Decembre 1858, când Locotenența domnescă a deschis Adunarea națională, alesă conform Gonvențiu- neî din Paris, prin următorul Mesagiu: „Domnilor deputați, „Țera a însemnat în persânele D-vostre pe aleșii săi și „v’au trimis în acestă Cameră pentru ca să ’i pregătiți „un viitor de ^ile fericite, dupe atâtea (jile amare și dure- „rose! Chiămarea D-v6stre este cu atât mai seriosă cu cât „mai sântă că astă(ji sunteți depositariî voințelor și a „speranțelor unui popor întreg 1 „In adevăr, nu este act mai măreț pe lume de cât re- „înviarea unei nații care cere și merită a se pune în rân- „dul națiunilor demne și respectate, dar nici este misie „mai frumâsă, mai nobilă de cât aceea de a conlucra la „realisarea unui asemenea act. Ferice de acela care este „Chiămata îndeplini o așa mare misie ! ferice de D-vostre, „D-lor. „Cât pentru noi avem de fală că am fost meniți de „împregiurări a vă deschide porțile acestei Camere și a „proclama deschiderea Adunărei Moldovei! piua acâsta „de 28 Decembre va fi înscrisă în istorie ca o (ji de re- „nascere,! ca (jiua redobândirei unui drept vechiu și de „mare însemnătate, dreptul de a avea o putere legislativă „alăturea cu puterea executivă, dreptul de a avea repre- „sentanții nației în față cu personă Domnului, Camera „Moldovei este deschisă f Iată-vă acum cu toții d’inaintea „altarului patriei! misia D-vostre începe. La lucru, D-lor, „căci fie-care (ji trebue să aducă un resultat folositor „Principatelor-Unite! la lucru cu energie, căci aveți de „martori nația română ce v’a numit aleșii săi, Puterile „garante cari au consfințit prin tratatul din Paris vechile „nostre drepturi și mai pre sus de ele pe Dumnezeu, care „citesce în inimele omenilor și judecă faptele lor“. V. Sturza, A. Panu, I. A. Cantacuzin. Contrasemnat, secretarul Statului, V. Alexandri. In capul ministerului format de Alesul națiune! de la 5 Ianuarie 1859 figureză Vasile Sturza ca ministru de interne și președinte al consiliului de miniștri. Iar în șe- dința Adunărei de la 20 Ianuarie, Mihail Kogălniceanu MONITORI! i. OFICIAL 6 Septembre 1892 face o propunere subscrisă de mai mulțl deputați, care propunere are următârea coprindere : 1) „Adunarea electivă prețuind patriotismul și cura- „giul cu care D-lor Vasile Sturza și A. Panu, foști cai- „macami, au apărat autonomia și demnitatea nației în „contra lovirilor și înrîuririlor din lăuntru și din afară, „declară că au bine-meritat de la patrie. 2) „O medalie va fi făcută pe compta Statului pe care „va fi înscrisă încheiarea Adunărei, precum și data cât „aii ocârmuit D-lor Vasile Sturza și A. Panu ca caima- „cami“. Acestă propunere se voteză de Adunare în urma des- voltărei ce ’i s’a dat de comitetul propunător care a rostit aceste puține, dar bine simțite cuvinte : „Cea ântâiu datorie a unei nații este recunoscința a „resplăti actele patriotice, este a arăta singurul patrio- „tism. Cuvintele moțiunei mele sunt simple, însă ele a- „rată tot. La fapte mari puține cuvinte". Iată, D-lor judecători, cine a fost bărbatul eminent care a fost chiămat să presideze la înființarea curței nostre su- preme. Și în adever, la 14 Februarie 1862, apărea în Monito- rul oficial cu No. 34 decretul Domnitorului Alexandru Ion, prin care decret se făceau primele numiri pentru în- ființarea curței de casație. In capul acestor numiri figura Vasile Sturza ca prim-președinte. Iar la 15 Martie din anul curent s’au împlinit 30 ani din diua în care cur- tea și parchetul seu în corpore s’au dus la Palat și au prestat jurământul legiuit înaintea Măriei Sale Domni- torului, încongiurat de D-nii miniștri și de statul seu ma- jor, dupe cum se constată prin procesul-verbal No. 1 în- cheiat de curte la 15 Martie 1862. Dupe prestarea jurământului, curtea a fost instalată în localul destinat lucrărilor sale de către D. ministru de justiție, care a pronunțat următorul discurs : Domnilor, „In datinele și legile țerei nostre, ca și la cele-alte po- „pore, justiția se concentra în personă Domnitorului și „era cel mai înalt atribut al suveranităței. Domnitorul „era expresia viuă a dreptăței, simbolul activ al legei. „Caracterul de înalt judecător care ’l a conservat în „tot-d’a-una Domnul țerei, a ajuns a fi o adevărată cre- „dință în consciința poporului nostru, și vedem astăzi „chiar, când Convenția a despărțit mai adânc atributele „suveranităței, că fie-care din noi alergă la Domn să ceră „dreptate în contra nedreptăților adevărate sau închi- „puite ale dregătoriilor judecătoresci. „Concentrația puterei judecătoresci ln mâinile unui „singur om s’a desființat în principiu de actul nostru „constitutiv. Prin instituirea curței de casație principiul „descentralisărei. puterilor devine un fapt și se pogâră din „regiunea teoriei .pe tărâmul practic al intereselor. Cur- „tea de casațiune este delegatul însărcinat a face drep- „tate, a exercita acest înalt atribut al suveranităței. „înțelegeți, D-lor, cât este de grea, delicată și sacră „misia D-vdstre. Chiămați a înlocui pe Domn în distri- 3747 „buția justiției, a exercita un drept de censură și de dis- „ciplină asupra tutulor curților și tribunalelor din Prin- „cipat. „D-vostre aveți înalta sarcină de a stabili credința că „justiția va fi, în viitor mai mult de cât în trecut, inter- „prețul inteligent și duios al dreptăței, organul sever al „legei, ochiul prin care Domnul veghiază în ocrotirea „intereselor fie-cărui cetățian, în apărarea onorei și ave- „rei sale. „Inaugurarea unui regim noii nu este însă îndestulă „spre a șterge ideile și credințele în cari a crescut și a „trăit o societate; din natura lucrurilor fără voia nostră „suntem expuși a ne înduoi despre eficacitatea unei insti- „tuțiuni noui, mai cu semă când acea instituțiune are „să exercite influența și acțiunea ei asupra intereselor „nostre cele mai intime. „Nu trebue dar, D-lor, să uităm că Curtea de casație se „află într’oposiție forte grea care constitue pentru dânsa o „adevărată dificultate, aceea de a face să fie adoptată cu dra- „goste și cu mândrie de totă țera. Datoria ei este să dea „tutulor credința că dreptatea Domnului s’a sălășluit în „organele chiămate a o exercita in locul și in numele său. „Pe lângă însărcinarea de a da dreptatea, Curtea de ca- „sație are și aceea de a servi de călăuză tutulor judecă- „toriilor de totă trepta,de a fi o legătură între dânsele și „de a fixa noțiunile sănătâse de drept, stabilind o unifor- „mitate în jurisprudența țărei, trăgând aplicația legei din „detaliele în cari se pote încurca în desbaterea interese- „lor private și locale ca să o aducă la înălțimea principii- „lor generale și să devină, în acest chip, temelia cea mai „tare a instituțiunilor sociale și politice. „Dupe legislația vechiă, dreptul de ingerință a Dom- „nului, în procesele private, înfățișa în aplicația lui o „juridicțiune excepțională, al cărei efect era de a popri „lucrarea hotărîrilor judecăței și de a paralisa consecin- „țele lor, și era ca o regulă de drept că, quod principi „placuit legis habet vigorem. Numărul instanțelor judecă- „toresci, atribuțiunile lor, condiția organică în care era „pusă cea mai ’naltă treptă judecătorâscă, făcea ca porunca „Domnului să fie legea supremă în administrația justi- „ției. Autoritatea Domnului câștiga numai în aparență. „In realitate, însă, singurul efect ce producea era de a „deconsidera tribunalele în ochii și în opinia justițiabililor. „Instituțiunea Curței de casație va avea, din contră, „efectul de a degagia autoritatea Domnului de împregiu- „rările intereselor private, de a o manține intactă și de a „înălța în acelaș timp tribunalele, dând justiției un in- „terpret suprem chiămat nu a paralisa și a precurma lu- „crările judecătoresci, ci a le consolida și a le solidarisa, „de ’mi este ierțată expresia, prin interpretația legilor. „Sistema judecătorâscă vechiă cu trei trepte de juridic- „ție și cu ingerința puterei executive nu putea să pro- „ducă o aplicație uniformă a legei pentru toți. Curtea „de casație, singură însărcinată cu misia specială de a „determina înțelesul legei și de a surveghia aplicația ei, „pote îndeplini condiția de a consacra aplicația uniformă „a legei pentru toți. Cu acestă sarcină, cu acestă prero- „gativă, Curtea de casație, ca un corp regulator, devine cel MONITORUL OFICIAL 3748 „mai puternic auxiliar pentru puterea legislativă și con- „tribue a întări guvernul prin întărirea legilor. „Vedeți, D-lor, cât de mare și de frumosă este misia „D-vostre. Trebue să fiți mândri când veți gândi la „densa, când veți gândi că pe lângă liniștea și mângâe- „rea ce veți da familiilor și societăței întregi, agitată atât „de cumplit în anii trecuți, veți contribui, prin acțiunea „D-vostre de tote (Jilele, a întări și unirea politică pen- „tru care Domnitorul nostru a lucrat cu atâta stăruință „și cu atâta curagiti. „Măria Sa, chiămându-ve a depune jurământul în pre- „sența Tronului, a voit să vă dea o dovadă de considera- „ția ce are pentru acest înalt Corp, a voit să vă dea o măr- „turisire că simte o solidaritate între Tron și justiție, că „înțelege că guvernul seu să se inspire în tot-d’a-una de „principiile de dreptate al căreea sunteți cel mai înalt or- „gan. „Domnitorul salută țâra că s’a învrednicit să aibă o „asemenea instituție și așteptă, cu totă încrederea, con- „cursul D-vostre patriotic pentru întemeiarea instituțiu- „nilor nostre june încă. „Să’mi fie iertat, D-lor, să vă mărturisesc și eii că mă „simț mult onorat și forte fericit că ’mi a fost dat să pot „instala acestă înaltă Curte". La acest discurs, D. prim-președinte, V. Sturza, a res- puns prin următorele cuvinte: „ Domnilor, „D. ministru al justiției, în discursul său pentru insta- „larea Curței de casație, a descris importanța misiei a- „cestui corp cu atâta erudiție și talent în cât mai nimic „nu ’ml a rămas de adaos. In adevăr, D-lor, misia nostră „este forte importantă, căci pe cât curtea de casație este, „prin atribuțiunile sale și prin inamovibilitatea mem- „brilor ei, cel mai înalt și mai puternic tribunal, pe atâta „și îndatoririle ei sunt mari și grele. Acest corp este „chiămat a vindeca răul cel mai mare care de un timp „îndelungat a apăsat țâra nâstră—„neîncredere în drep- „tate“. De la el se cere restabilirea, încrederea și ridica- „rea ramului judecătoresc din discreditul în care, din ne- „ norocire, a fost căjut. Să punem dar tote silințele nâs- „tre ca în curând să putem aucji: „Dreptatea domnesce „în România". Vasile Sturza a ocupat acestă ultimă funcțiune până la 19 Octombre 1868, când s’a retras în vieța privată; iar la Ianuarie 1870 ’și a dat obștescul sfârșit. Domnilor judecători, D. prim-președinte, răspunzând discursului nostru de redeschidere pe anul 1887, constată că, pe timpul când Scarlat Fălcoianu a îmbrățișat cariera de magistrat, do- mina spiritualismul și că, într’un interval de timp rela- tiv mic, positivismul și un materialism chiar destul de pronunțat ’i a luat locul. Acestă stare de lucruri inspira D-lui prim-președinte ore-care temere în privința magis- traturei, temere, de altmintrelea, împărtășită de toți câți ne îngrijeam de îmbunătățirea justiției. Vom vedea imediat tot ce s’a putut face în favârea 6 Septembre 1892 justiției. De o cam dată ve rog, D-nii mei, să ’mi permi- teți o digresiune ca să arăt că și cele-alte ramuri ale ac- tivităței sociale preocupă nu mai puțin pe toți românii ce se intereseză de sorta țărei lor. Este incontestabil că materialismul a înăbușit spiritua- lismul ce domnea, mai mult sau mai puțin, pe la mijlo- cul secolului nostru. Și este iarăși netăgăduit că necesi- tățile vieței se înmulțesc în raport cp mersul civilisațiu- nei, iar mijlâcele de a le satisface devenind din ce în ce mai grele, lupta pentru existență este crâncenă. Tot omul are dreptul să dorâscă a’și crea o existență cât se pote mai plăcută; daca mi jlocele întrebuințate ar fi tot-d’a-una nemerite și proprii a face o societate să prospere, nu am avea nimic mai bun de dorit; din ne- norocire nu se pune destul discernemânt în alegerea aces- tor mijloce și aci tocmai stă pericolul pentru societate. Bunul traiu, în adevăratul înțeles al cuvântului, nu pâte fi de cât resultatul unei muhci roditâre. într’o țeră cu resurse așa bogate .cum este țera nâstră, tâte privirile trebuesc îndreptate asupra desvoltărei puterilor produc- tive ale națiunei, căci numai prin desvoltarea acesta se va perfecționa și va cresce produțiunea și, prin urmare, bogăția națională. Resultatul acesta însă este greii de obținut numai cu concursul slab ce ne pot da tinerii cari ies din scâlele nâ- stre. Nu toți din acești tineri pot utilisa cu succes cu- noscințele dobândite spre a le procura o muncă rodnică; și causa acestui neajuns se datoresce în mare parte sis- temului vițios al învățământului nostru. Se simte deci nevoia să se ia măsuri ca să nu se inun- deze așa numita literatură ușoră care silesce, fatalmente, pe nisce asemenea tineri, saii să mărescă numărul solici- tatorilor de funcțiuni publice, sau să se facă gazetari, ver- sificatori, traducători de romanțe, romanțieri, politiciani; și istoria ne spune la ce resultate pote să aducă societă- țile o asemenea stare de lucruri. Celebrul istoric Macaulay, descriind ceea ce se petre- cea în Anglia în secolul al XVII-lea, ne arată că munca discipolilor literaturei așa numite'ușâre le producea fârte puțin, ast-fel ei erau nevoiți a recurge la mijlâce ce ar fi scandalisat astăji pe omul cel mai sceptic. Nu trebue să lăsăm să se înrădăcineze ideea că numai sciință dreptului, medicina și literatura sunt profesiuni nobile ; iar agricultura, comerciul și industria sunt lu- cruri ce nu merită nici o atențiune. Și, din nenorocire, credința acâsta are curs in țera nâstră; ast-fel fiul plu- garului, daca a urmat cursul claselor primare saii a veri unui seminar, se crede umilit daca ar mai pune mâna pe cârnele plugului. Adevărul acesta ’l a constatat cu multă dreptate D. ministru de agricultură în ședința Camerei legiuitore de la 30 Aprilie anul curent, când a dis că a cunoscut fii de preoți miniștri, primari, deputațl; dar fii de preoți țărani nu a cunoscut. Daca în Francia, țâra cu care nu ne putem compara sub nici un punct de vedere, dupe răsboiul din 1870, un ministru, la începutul anului școlar, la scâla de agricul- tură, punând mâna pe cornele plugului, a jis școlarilor : „D-lor, am încercat mari desastre, dar unelta acesta ce MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 „țin ln mână ne va despăgubi cu prisos“. Cu atât mai mult noi, țeră eminamente agricolă, trebue să ne dăm săma că rnai ales prin munca sistematică a pământului și prin industrie putem păși în mod solid pe calea pro- gresului; și când (Jic industrie, înțeleg mai ânteiu de tote industria agricolă ca cea mai principală și cea mai utilă din tote industriele. Un mare cugetător a (Jis că: „omul mai înainte de tote „trebue să învețe ceea ce este necesar și folositor pentru „existența sa“. Și în adevăr, omul nu se pote mândri de cât de propria sa operă perfecționată cu ajutorul sciinței; căci numai acestă perfecțiune pote să ’i procure prosperi- tatea și independența, satisfăcându’i tot-d’o-dată și amo- rul propriu. Să ne pătrundem deci de adevărul că nu este destul ca omul să ’și subțieze mințea prin studiu, el mai trebue să învețe a munci cu folos. * Cată însă să recunoscem cu toții că guvernul ’și dă tote silințele ca prin legi bine chibzuite să așternă basele solide pe cari trebue să fie așezată o societate ce năzuesce la progres și civilisațiune. In adevăr, legile votate deja, precum legea de organi- sare judecătorescă și aceea de organisare a ministerului de interne și a celui de instrucțiune publică, sunt de un bun augur pentru îndreptarea răului de care am vorbit. Revenind la subiectul nostru nu credem că vom fi taxați de prea optimiști daca am pretinde că într’un in- terval de timp relativ fărte mic în vieța unei națiuni dorința mult regretatului Vasile Sturza, exprimată prin ultimele cuvinte din răspunsul făcut D-lui ministru de justiție la 15 Martie 1862, s’a împlinit și că putem (Jice că dreptatea domnesce în România. Intru cât se atinge de curtea de casație, ea a sciut să facă a fi adoptată cu dragoste și cu mândrie de totă țera, dupe cum se exprima ministrul justiției în aceeași (ji de 15 Martie 1862. Afirmarea nostră este confirmată de chiar D-vostră, D-le președinte, căci iată ce citim în răs- punsul scris ce ați dat în Maiii 1885 la cestionarul D-lui ministru de justiție din acea epocă, relativ la orga- nisarea judecătorescă: „Curtea ’și a dobendit în țeră o reputațiune întinsă și vorbele „Mă duc eu la casație, să trăiască casația“ aii devenit populare". Progresul realisat de magistratura nostră în genere am avut fericita ocasiune a’l constata și prin discursul nostru de deschidere pe anul judecătoresc 1879—1880. Acest progres să sperăm că se va accentua și mai mult în urma nouei legi de organisare judecătorescă. In adevăr, legea din 1 Septembre 1890 a înscris des- tule garanții menite a ameliora și asigura posițiunea magistratului, se înțelege în limitele posibilului. Depinde deci mai cu sâmă de la tinerii noștri magistrați să do- vedescă, prin aptitudinile, activitatea și aplicarea lor cu asiduitate la serviciu, că merită solicitudinea ce M. S. Regele, Augustul nostru Suveran, și guvernul Său le au arătat prin ameliorările introduse în noua lege. Magistrații noștri nu trebue să uite, ceea ce le amin- team dupe acest fotoliu și la 1 Septembre 1890, că ina- movibiliteatea fiind mitocul prin care judecătorul pote 3749 exercita înalta și sânta sa misiune fără a se preocupa de (Jiua de mâine, lor le incumbă sarcina de a face să pă- trundă în mintea justițiabililor că decisiunile sale nu pot coprinde de cât adevărul. Intru cât ne privesce suntem convinși că membrii corpului judecătoresc nu vor cruța nici un sacrificiu spre a proba că ei sciu să se manție tot-d’a-una la înăl- țimea posițiunei ce ocupă în societate; că, prin urmare, ne aflăm forte departe de epoca când neîncrederea în dreptate, dupe cum «Jicea Vasile . Sturza, apăsa țâra nostră. D. președinte. Gr. Lahovari, a respuns la discursul D-lui procuror general ast-fel: Domnule procuror-general, Prin biografia repausatului prim-președinte al acestei înalte curți ne ați transpus în epoca de acum 40 ani, la începutul erei celei noui a existenței poporului român. împăratul Napoleon (Jicea, la deschiderea corpului le- gislativ, în discursul Tronului din 8 Februarie 1859: „....et si l’on me demandait quel interet la France „avait dans ces contrees lointaines qu’arrose le Danube, „je repondrais que l’interet de la France est partout ou „il y a une cause juste et civilisatrice â faire prevaloir". Acel mare împărat care ne a iubit și ne a protegiat cu atâta desinteresare și mărinimie! Bărbați patrioți ca Vasilică Sturza, de care ne ați vorbit, ca Dimitrie Sturza, frații Golesci, principele Di- mitrie și principele Ion Ghica, Lascar Catargi, Brătianu, Rosetti și totă acea cohortă de bărbați patrioți au pus munca, inteligența și sacrificii bănesci pentru a recon- stitui regatul român. Cyclu de discursuri ce ați inaugurat la acestă înaltă, curte cu atâta succes și talent, despre vechii noștri magis- trați, desgre instituțiunile nostre juridice antice, despre organisațiunea anterioră judecătorăscă și despre antichi- tățile judiciare, acest cyclu de discursuri este o idee feri- cită ce ați întreprins și abondentă în desvoltarea simțului național și al iubirei de patrie. Cu ce mare dreptate mai (Jiceți, D-le procuror-general, că este o greșită idee aceea de a crede că numai studiul dreptului și funcționarismul sunt profesiuni nobile și că cele-alte sunt inferiore și nu merită nici o atențiune, într’un Stat liber și cu o Constituțiune liberală, cum este Statul nostru, tote profesiunile sunt egale și aceea este mai nobilă care produce bărbați mai distinși și resultate mai eminente. Primul nostru președinte fiind împedicat de bolă de a deschide curtea astă(Ji, și a cărui absență dintre noi o regretăm cu toții, mie ’mi incumbă acea ondre și eu as- tă(Ji ca să vă răspund, D-le procuror-general, voiii urma exemplul dat de membrii parchetului nostru și voiu avea onore a cerceta d’inaintea D-vostre care a fost în Româ- nia dreptul nescris și necodificat, ce aplicau acei vechi judecători, care a fost în România obiceiul pământului. In Francia, precum seim, fie-care provincie avea drep- tul ei coutumier și Regele Louis XII a sancționat și a MONITORUL OFICIAL 3750 publicat acel drept coutumier în anul 1506 pentru ora- șul Melun, în 1507 pentru provincia Tourraine, în 1510 pentru Paris, etc.; succesorul seu Francois I a continuat opera, și ast-fel posedăm astăzi tote acele obiceiuri impor- tante și curiose. Asemenea și în Germania fie-care oraș avea dreptul său particular, numit Weichbildrecht, precum aveau orașele Munster, Coesfeld, Soest, Magdeburg, Koln, Heil- bron și altele, asemenea și deosebitele provincii aveau Landesgewohnheiten, precum Berg, Salzburg, comita- tul Saarbrueck, etc. Dar chiar la vechii romani exista un jus consuetudi- narium. In dreptul bizantin acel drept se numea ₅uvi{6eta wO t6tou. Și la noi găsim în diferite acte publice menționându-se despre un obiceiu al pământului existent. Domnitorul Ga- ragea spunea în hrisovul de promulgare a condicei sale : „Țâra românescă avea din vechime canone pentru cele în parte dreptăți ale locuitorilor săi și ale sale nescrise și nedeslușite obiceiuri “. Cu patruzeci de ani înainte Dom- nitorul Ipsilante poruncea în pravilnicesca sa condică ju- decătorilor (p. 25) „să judece pricinile ce se întâmplă, urmând cu totul la poruncile pravilelor și la obiceiurile pământesc! “. Tot asemenea și Vasile Lupu la 1646 în cartea sa pentru învățătura pravilelor (p. 148) (jicea : „giudețul trebue să giudece dupe obiceiul pământului." Distinsul historiograf Tocilescu ne mai spune în isto- ria sa p. 119, § 120 : „Pe la anul 1222 românii din țâra Făgărașului aii un drept propriu românesc dupe care se judecă. In Maramureș la începutul secolului XIII ro- mânii aveau judecători prin sate, judecându-se toți dupe dreptul românesc. La noi acel obiceiu al pământului n’a fost nici odată adunat și codificat, n’a fost sancționat și promulgat de Domn ca în străinătate. M’am întrebat adesea daca a existat un asemenea drept nescris saii daca era numai o locuțiune pe care judecă- torii o întrebuințau ca să dea mai multă autoritate ho- tărîrilor ce pronunțau, saii daca prin obiceiul pământului înțelegeau echitatea ce se manifestă în fie-care proces și pe care o considerau judecătorii ca eternă și existentă de veacuri. Acum 30 ani ’mi a intrat în mână o broșură gre- căscă, mică, a lui Tunusli, napdprwa, în care se compara disposițiuni legislative de la noi cu disposițiunile drep- tului roman în aceeași materie, și se arăta cum acele dis- posițiuni în contradicție cu dreptul roman formau obi- ceiul pământului. Mai târziu am găsit că Tunusli lucrase la confecțio- narea condicel lui Ipsilante; ast-fel că acestă broșură are o mare valore literară; acestă broșură ’mi a dat și ideea de a studia care a fost în țeră obiceiul pământului. De atunci am adunat material din cărțile de legisla- țiune română, din compendiele de istorii, din cărțile că- lătorilor străini prin țeră, precum și din alte isvore, dar mai cu sâmă din anaforalele divanurilor și din hrisovele domnesci. Din acel studiu, eu voiu extrage astăzi numai câte-va 6 Septembre 1892 exemple și voiu arăta disposițiuni juridice cari formau la noi obiceiul pământului. Dreptul roman, ast-fel cum a fost format și desvoltat de jurisconsulți pe timpul republice! și imperiului, pre- cum de Ulpian, Papinian, Modestin, Paul și Gajus s’a transmis și la noi, în unele disposițiuni ale sale, prin co- lon! romani aduși în Dacia, și s’a perpetuat, din veac în veac, prin tradițiune până în timpurile moderne, întoc- mai precum s’a transmis și s’a conservat până astăzi la poporul român multe ceremonii romane observate la nunți și la înmormântări, și ca să nu citez de cât un exemplu, vă voiii aminti disposițiunile dreptului roman (Gajus 1,82, 84, 85), dupe care partus ancillae matris con- ditionem sequitur, sed non patris, cari disposițiuni s’au transmis prin veacuri și la noi, că rodul robei este al mumei iar nu al tatălui, și că proprietarul mumei prin urmare dobândesce și pe copil, iar nu proprietarul tatălui robului. In condica lui Ipsilante (pag. 155, § 8) se (Jicea: „țiganii ce se vor nasce fără de cununie, să urmeze no- „rocul mumei lor, dupe vechiul obiceiu“. Dreptul roman, ast-fel precum a fost prelucrat de Jus- tinian în Digeste, Institute, Codex repetitae prae lectionis și Novele, a fost adoptat în Occident, dupe căderea im- periului roman, de către poporele barbare cari făcuse irrupțiune, și a fost prelucrat dupe trebuințele lor; ast-fel a luat nascere : Edictum Theodorici pentru Ostrogoți, la an. 500 ; Breviarium Alaricianum pentru Vizigoți, la an. 506; Papiani responsa pentru Bourgnignons, intre anii 517 și 534. Cum noi românii n’am avut nici un raport cu acele popore barbare din Occident, asemenea noi n’am putut înprumuta nimic din instituțiunile lor juridice, și studiul comparativ al dreptului nostru coutumier, sub acest punct de vedere, ’l am socotit superfluu. Dreptul roman Justinianeii a fost adoptat și în impe- riul din Orient, acel imperiu care a durat 1.000 ani. Acest drept a fost completat, dupe trebuințele vremu- rilor, prin novelele (Neapaî) ce fie-care împărat bizantin promulga, a fost codificat în Basilicale și a fost comentat de profesorii scolei de drept din Bizanțiii. Dupe lucrările savanților moderni, Heimbach, Biener, Zachariae, Reitz, Mortreuil, Paparigopolu, Sguta, Miclo- șisch și ale altora, isvorele dreptului bizantin se pot re- zuma mai cu semă în : 1°. ’ExXoț») twv v6p.u)v, un fel de institute ale dreptului/bi- zantin prelucrate către anul 740; 2°. ‘O Ilpâxeip; v6p.o? făcut către anul 870; 3°. 'EwavaȚWȚr) twv care este o a duoa edițiune a cărței precedente 6 Tup^ps;; 4®. ’AvaxâQapat; t<3v TraXaiâv v6p.b>v (repurgatio veterum le- gum); 5°. Ta BaotXtxi, în 60 cărți, lucrate între anii 906 și 911. Acea carte care a străbătut secoli, păstrându’și autoritatea sa, nu ne a fost conservată în întregimea sa și sunt titluri cari încă astăzi lipsesc și nu aii putut fi regăsite; 6°. Cele 113 Novelle ale împăraților bizantini, publi- ’ cate de împăratul Leon între anii 887 și 893; 6 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3751 7°. ‘H ‘E^tpXoț, redigiat in secolul XIV, către a. 1343, de Gonstantin Harmenopolo, judecător in Thesalonic, conpendiu de legi care încă astăzi se aplică în regatul Greciei, și 8° Precum și alte lucrări dogmatice și comentări de legi- Cum noi românii prin religiune și prin biserică de- pindeam de patriarchatul din Gonstantinopole și ne aflam în dese relațiuni cu acesta a duoa capitală a lumei, ast- fel și legislațiunile bizantine și totă mișcarea juridică din Orient a avut o influență preponderentă asupra institu- țiunilor nostre juridice, ast-fel găsim că împăratul bizan- tin Romanus Lacapenus a dat în anul 922 o novelă des- pre dreptul de protimisis. Acăstă novelă n’a fost nici o dată promulgată în țările române și n’a avut nici o forță legislativă la noi; totuși noi găsim dreptul de protimisis în țeră aplicat din vechime, înaintea condicilor nostre de legi: Garagea, Ipsilante, Mateiu Basarab, Vasile Lupu. Este adevărat că românii ’l aii transformat, 3 au în- tins (precum și la vîndare de țigani și la arendări), și ’l a adaptat la trebuințele lor, însă acestă instituțiune de protimisis, care o găsim la noi menționată prin hrisove, ca un vechiu obiceiu, este evident împrumutată legisla- țiunei bizantine. * Mai găsim la noi instițuțiuni juridice a căror origină nu o găsim la alte popore, nici în Orient, nici în Occi- dent, nici în dreptul roman, nici în dreptul bizantin, instituțiunl purcese direct din mintea românescă, insti- tuțiunl inspirate presemne de trebuințele vremurilor, in- stituțiunl curat românesci unde se oglindesce înțelepciu- nea românâscă și simțul juridic al românilor printre vecuri. Aceste instituțiunl formeză, mai cu sâmă, obiceiul pă- mântului. Voiu avea onore a cerceta dar astăzi, d’inaintea D-vostre, unele din aceste instituțiunl și voiu examina ce era la români: 1. înfrățirea; 2. Indivisiunea între frați; 3. Partagiul căminului părintesc; 4. Partagiul casei părintesc!; 5. îndatorirea fraților de a înzestra pe surori, precum și colațiunea zestrelor, și 6. Ge erau giurătorii. încep cu înfrățirea : In Orient, în secolul de mijloc, exista un obiceiu, acela de a se prinde frate cu altul. In imperiul bizantin acest obiceiu se numia ’ASeXforoua. împărații Gonstans, Michael, Basilius aveau frații lor. Frații ’și datorau ajutor și credință și erau obligați să resbune mortea fratelui ucis. Românii se prindeau asemenea frați, mâncând dintr’o pâine tăiată în cruce; ast-fel și Tomșa, Domnul Moldo- vei, se prinsese frate de cruce cu fiul adoptiv al lui Ion Heraclide, precum ne spune Engel (Moldau, pag. 211). La noi în România și femeele se prindeau surate. Acești înfrățiți se credeau și înrudiți, — familiile lor nu se căsătoreau între dânsele, — biserica însă nu admi- tea acestă înrudire și, prin urmare, nici acest impedi- mentum matrimonii, fiind-că nu ’l găsea în canonele bisericei și în ale sinodelor. Biserica oprea înfrățirea și se opunea la acest obiceiu, precum ne o arată lămurit îndreptarea legei (pag. 218) și ast-fel ne explicăm cum acest obiceiu a dispărut cu în- cetul dintre noi, de și, pe la începutul secolului acesta, dămne din societate se prindeau încă surate. Acesta era înfrățirea socială. Mai era însă o altă în- frățire care producea efecte juridice și de acâstă înfrățire voiu să,vorbesc astăzi. Posed un hrisov din anul 1526 (inedit încă), pe care voiii avea onore a ’l citi ’naintea D-vostre. S’aii publicat și alte hrisâve de înfrățire, de către savantul D. Hăsdeu; pe acelea nu le voiu repeta aici. La 1526, în acele timpuri de luptă pentru lege, bise- rică și naționalitate, atunci nu exista în țâră nici con- dici de legi scrise, nici juriști, nici advocați; la 1526 când dorea unul să facă o donațiune, forma juridică era de a adopta pe donatar ca frate și de a împărți atunci starea sa cu dânsul. Acestă adopțiune de frate, acestă înfrățire, se făcea în- tr’un mod solemn și autentic, ca tote actele importante, se făcea înaintea Domnului care o constata printr’un hrisov. Asemenea și testamentele se făceau înaintea Domnului care regula câte o-dată chiar ordinea succesiunel de urmat. Domnul împreună cu marii dignitari, împreună cu boerii țărei, îndeplinea aceste funcțiuni judiciare, ast-fel că Domnul cu divanul țerei, pe atunci, întrunea în per- sona Sa și puterea judecătorâscă și puterea legislativă. Hrisovul ce am onore să vă citesc ’mi a fost comuni- cat de D. Proca din Câmpu-Lung și tradus din slavonesce vechiu de repausatul Dimitrie Peșacov. El are coprinde- rea următore: „Cu mila lui Dumnezeii, Eii, Radu Voevoda și Domn a „totă țâra Ungro-Vlahiei, fiul prea bunului și Marelui „Radii Voevoda, dă Domnia Mea lui Jupan Nan Pitaru „și fiilor lui, câți Dumnezeu ’i va da, ca să ’i fie lui în „Berivoesci/a treea parte de prestetot hotarul și din totă „siliștea și din rîuri și din munte, care este muntele ce „se chiamă Berivoescu a treeaparte. Și în Drăgănesci de „la Slănic a treea parte, cât a ținut reposatul Jupan „Harvat Logofătul și înBerivoesci și în Drăgănesci ce s’a „chiămat partea lui Berivoiu, pentru că a înfrățit Jupan „Harvat Logofătul pe sluga lui Nan Pitarul, pentru su- „fletul săii, pentru că au fost ale lui Harvat Logofătul „bătrâne și drepte moșii. „Pentru acesta a miluit și fiul jupanului Harvat Lo- „gofetul, Barbu, la mortea lui, pe Nan Pitarul cu a treea „parte din satele mai sus scrise din Berevoesci și din „Drăgănesci a treea parte și cu tot hotarul, a treea parte „din ce’i a dat Jupan. Harvat Logofătul și fiul său Barbu. „Așișderea și ’naintea Domniei Mele și fiica lui, jupanița „Neacșa, a dat lui Nan Pitarul ca să ’i fie neclintite și iar „a dat lui Nan Pitarul un om țigan a nume Curchi cu „copii săi, Vișa cu copii săi, pentru că ’i a cumpărat Nan „Pitarul de la jupanița Neacșa, fiica lui Harvat, drept „1.300 aspri. „Drept aceea ’i am dat și Domnia Mea ca să ’i fie mo- 3752 MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 „șie ohavnice aceste sate și țigani ce sunt mai sus scriși, „lui și fiilor Iui și nepoților și strănepoților lui. „Iar dupe aceea a venit Nan Pitarul ’naintea Domniei „Mele de a întocmit moșiile și țiganii, ce sunt mai sus „scriși, cum că dupe mortea lui Nan Pitarul, de 6re-ce „nu se va afla nici fii, nici fete, dacă Dumnezeu nu ’i va „da, atunci pentru averile și satele și țiganii ce sunt mai „sus scriși nu se va face împărțială, ci să fie fraților lui „neclintit, dupe disa Domniei Mele. „Iată și martori așeqlă Domnia Mea : Jupan Pârvu, „Mare Ban al Craiovei și Jupanul Drăghici, fost Mare „Vornic și Jupanul Manea, Mare Vornic și Jupanul „Radu, fost Mare Logofăt și Jupanul Tudor, Mare Lo- „gofăt și Jupanul Negoe Vistierul și Dragomir Spătarul „și Danciu Paharnicul și Drăghici Comisul și Șerban „Stolnicul și Badea și Dragul, Mari Postelnici. Isprav- „nicu Neagoe, Mare Vistier, și eu Opriș am scris în fru- „mosa Cetate a Târgoviștei, în luna Iulie, 30 (Jile, în „anul 7034 (1526). „Io, Radul Voevod, cu Mila lui Dumnezeu, Domn“. Din acest hrisov vedem : 1. Că Harvat Logofătul a înfrățit pe Nan Pitarul; 2. Că ’i a dat a treea parte din Berivoesci și din Dră- gănesci ; 3. Că ’l a înfrățit pentru sufletul săii ; 4. Că fiul Logofătului Harvat, anume Barbu, dupe mortea părintelui său., întăresce și recunosce dania fă- cută de tatăl săii către Pitarul Nan (’l miluesce și el cu acea danie); 5. Că Domnul țărei prin hrisov întăresce proprietatea acestor moșii dăruite pe sema Pitarului Nan (’i am dat și Domnia Mea ca să ’I fie moșii ohavnice); 6. Nan Pitarul, neavând copii și descendenți, întrebă pe Domn cui să lase moștenirea și Domnul ’i spune că moștenirea se cuvine fraților lui (dupe (jisa Domniei Mele, 4ice hrisovul); 7. Nan Pitarul face testamentul în favorea fraților săi, înaintea Domnului, testament prevăzut chiar în hrisov, verbotenus; 8. Mai vedem din acest hrisov că putea să înfrățescă și acela care avea copii, care avea moștenitori direcți, cum avea logofătul Harvat. De obicinuit adoptau un frate numai acei cari nu aveau moștenitori direcți; și, în fine, 9. Vedem că logofătul Harvat a dat pitarului Nan nu- mai a treea parte din moșii, iar nu jumătate, cum se obicinuia, probabil din causă că logofătul Harvat mai avea duoi moștenitori, pe fiul săii Barbu și pe fiica sa Neacșa, și ast-fel n’a dispus de cât de porțiunea disponi- bilă, care era a treea parte, și a dispus pentru sufletul său, cum 4ice în Jirisov, adică a dispus de partea sufle- tului. Un alt obiceiu' vechiu la români era și indivisiunea între frați, obiceiul ca frații să nu împartă în bucăți în- tre dânșii pământul părintesc, ci să continue exploatarea întregei moșii împreună, ședend în aceeași curte tote fa- miliile fraților și avend direcțiunea întregei administra- țiuni fratele cel mai mare, numit în Bucovina și Tran- silvania Bădița. ^Acestă comunitate străinii o numesc bie ©itte bct ungeți)eilten Sriiber, bie §au§fommuntonz fratres indivisi, și străinii au o mare admirațiune pentru acest așezământ românesc. Acest obiceiu a fost și temelia proprietățel imobiliare la rezași. Acăstă comunitate rezășâscă este o instituțiune exce- lentă și din punctul de vedere politic; ea întreține sen- timentul solidarităței între români și este, din fericire, adânc înrădăcinată în popor. Art. 728 din codicele civil favoriseză partagiul succe- siunilor și nu recunosce indivisiunea de cât pe termen de 5 ani. Acestă disposițiune legislativă n’a avut nici un efect asupra proprietățel moșnenilor și în tot acest interval de 30 ani ea a rămas în țără, putem (Jice, o literă mărtă. Cămlnurile In secolul de mijloc, în Occident, s’a observat că cu sistemul dreptului roman de a împărți succesiunile egal între toți copii și fără distincțiune de fii și de fiice, că cu acest sistem familii puternice și bogate au că(țut și au perit. încă din secolul XIV s’a început a se creea fidei-comise de familii, majorate, Stanunguter, Tecuciă . . . . Plâe, senin .... . 14+ ■ Cetate .... B ...... . 6+ . Medgidie . . Senin, vânt 14+ . Tergoviște . . . Senin...... . 13+ • Chilia-Vechiă . B »...•• Mihaileni . . • ” • . ... . 12+ . Tergu-Frumos . ” ...... '■ Codăesci . , . B ...... Mizil . . • ” ...... . 19+ . Tergu-Jiu . . . ■ ...... . 13+ • Corabia .... B ...... Moinesci . . 1» ...... . 13+ . Tulcea . . . . ” ...... . 17+ • , Cozia..... ■ ...... . 15+ . Neamțu . . . • ” ...... . 12 f- . Urlați . . . . Plâe, senin . . . 10-4- • Curtea-de-Argeș. Furtună, plâe, senin . . 13+ ’ Novaci . . . » n , • . • , . 15+ . Urziceni . . . Senin ...... . 20+ » Călimănesci . . Obedeni . . . Nor . ...... . 8 Vălem . . . . B •».... . 16+ • Domnesci . . . B ...... . 18+ • Ocna .... . Senin ...... . 15 » Vasluiă . . . . • ...... Dorohoiu . . . ■ ...... Odobesci . . . • B ...... . 16+ . Verciorova . . * ...... . 16+ • ■ Drăgășani • . ■ ...... . 15+ » Oltenița . . . Variabil..... . 20+ . Vulcan . . . . » ...... . 13+ ■ j Drăgănesci . . » »••»»». . 14+ . Ostrovu . . . . Senin ...... . 18+ . Zătreni . , . . B • * ... . . 15+ • ■ 'Drânceni . . . Plâe, senin .... 14+ > Panciu , . . , B .,«•». . 17+ . Zimnicea . . . » ‘ ...... . 15+ • MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 262 OBSERVAȚIUNI: De la 4 (16) Septembre 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 3 (15) Sept., orele 8 sâra. Barometru Vântul P16e saU Temper. Baro- Temper. ț Vântul redus la 0° si la Temperatura zăpadă extr» metru stațiuni nivelul măre! aerului 0 Direcția | Tăria Starea H d red. Ia Direcția Tăria | Starea OBSERVAȚIUNI T cerului g 3 0® și la 1______________________________________________________ cerului Observ. Variaț. Observ.l Variaț. a niVelul D mărel Bucuresci. . 766.9 --- 0.8 20.6 --- 0.2 69 --- --- senin --- 33 »4 766.2 23.5 --- --- senin T.-Severin . Craiova . . 768.0 --- 0-3 19.4 --- 0.6 85 NW I noros --- 30 15 769.5 22.4 NW 2 f. noros Câmpu-Lung --- --- 171 + o-3 65 N I senin --- 28 II --- 16.6 --- --- senin Slatina . . . 768.1 + 3-6 19-9 --- 1.3 7° --- ------ --- 3o !5 766.5 25.2 --- --- N Caracal. . . 769.6 --- 0.6 I9.4 --- 0.8 76 --- ------ - --- 32 16 769.0 21.0 w 1 Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- --- 32 «3 --- .---• --- --- --- T.-Măgurele. 767.8 --- 0.7 19.5 --- 1.9 83 --- --- senin 32 ’7 761.9 24.5 --- --- senin Giurgiu . . 766.7 + 12 22.4 + 0.4 85 --- --- 35 17 765.4 26.3 E 1 B Sinaia . . . 768.6 + M 15.2 + 0.2 --- NE I p. noros 25 II 769.2 14.4 NE I 11 Brăila . . . 766.7 --- 0.6 22.2 --- 0.6 79 SW I senin --- 29 19 764.5 22.4 SE 1 H Constanța. . 766.8 --- 1.2 21.8 --- 0.2 79 NW I • --- --- 767.6 23.8 S 2 B Starea Mărel ușâră. Sulina . . . 766.5 --- 2.4 22.2 --- 2,2 86 NW I B --- 27 16 768.6 20.9 S I B a „ liniștită. Focșani . . 21.1 + 0.7 62 NE 2 --- 33 13 --- 24.1 NW I » Iași ... . 769.2 + ll.2 18.5 --- 0.9 96 N I --- --- 1 768.1 22.5 --- --- p. noros Softa (Bulg.) . 768.2 --- 0.8 14.8 | + M --- • --- 30 13 1 766.2 19.2 --- --- senin Athena . . . De la 5 (17) Septembre 1892, orele 8 diminâța. De la 4 (16) Septembre lî 92, orele 8 sâra. Bucuresci. . 766-5 --- 0.4 1 19.2 1--- 1.4 1 7° | __________ | noros --- 1 32 »5 1 766.2 22.0 - | senin Apa căzută din plâie în următârele stațiuni udometrice, de la 15—16 Septembre. st. n. 1893. Cifrele de mal jos represintă ln milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldie sa8 din topirea săpe^el: Dorohoiti 9.0; Ploesci 0,5; Piatra 9.5; Ocna 8.7; MihăilenI 7.8. 3756 MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Fiind-că la 31 August 1892, când s'a publicat {inerea licitației pentru darea în în- treprindere a aprovisionărei lemnelor nece- sare acestui minister cu direcțiunile depen- dințe pe iarna viitâre 1892—1893, nu s’a presentat nici un concurent, se publică că la 15 Septembre s'a fixat din nou termen a se ține licitație, pentru a se contracta predarea unor asemenea lemne și anume : 100.000 kilograme la localul ministeru- lui, 36.000 kilograme la localul direcției sa- nitare, 75 stânjeni la localul direcției te- legrafelor, 24 stânjeni la localul direcției Mo- nitorului oficial, 140 stânjeni la localul pre- fecturel Capitalei cu secțiele polițienesc!; total 239 stânjeni și 136.000 kilograme. Doritorii, de a se angagia cu predarea lor, sunt invitați a se presenta în acea ^i cu o- fertele cuvenite dupe ce mal ântâiu vor de- pune în curtea Imprimeriei Statului un stân- jen lemne și 100 kilograme lemne tăiate ca probă; iar condițiunile se pot vedea în can- celaria ministerului în tdte filele de lucru. 3,3^ 1892, Septembre. —De la 26 Octombre 1892 urmând a se închiria imobilele următore, și anume : 1. Etagiul de sus al caselor din strada Ca- rol No. 7, închiriate astăzi D-nel Cleopatra Gugiu. 2. Prăvălia de sub acâstă casă No. 7 din strada Carol, închiriată astățli D-lul SfarțI. 3. Idem No. 1 de sub casa No. 3, strada Carol, închiriată astățli D-lul M. Margulis. 4. Duoă prăvălii din strada Carol No. 5, foste ale D-lui P. Georgescu, astățli închi- riate D-lul A. Petrescu și M. Caner. Se face cunoscut că, la 26 Septembre 1892, seva ține la acest minister licitație publică orală, și D-nil amatori cari ar voi a le lua cu chirie să se presinte în arătata 84 — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Dobresci, din județul Argeș, s’a scos în vîndare în loturi, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în ces- tiune împărțită în 11 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la. primăria comunei Dobresci, pentru ca cel'ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea jisei legeî. No. 45.634. 3,54. 1892, August 21. Institutul meteorologic Devenind vacant un post de calculator la institutul meteorologic, plătit cu 150 lei pe lună și locuință, se aduce la cunoscința do- ritorilor de a’l ocupa că cererile, însoțite cu certificatile de studii, să se adrese direcțiu- nel acelui institut pe șoseaua Filaret. No. 7.575. 1892, Septembre 3. MINISTERULDE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului și Înregistrărei Se publică spre cunoscința generală că, în jiua de 9 Septembre 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroulul vamal Predeal, 900 gr. țesături de mătase, 2 kgr. 500 gr. confecțiuni de bumbac văpsite, 1 kgr. 100 gr. țesături de bumbac vopsite, 1 kgr. 100 gr. bonetărie de lână, 1 kgr. 400 gr. fire de lână vopsite. Doritorii urmeză a se presinta, în țliua ară- tată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 45.919. 1892, Septembre 4. —Se publică spre cunoscința generală că, îu jiua de 12 Septembre 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroulul vamal Turnu-Severin, 1 kgr. 700 gr. mostre de stofe, 2 kgr. 700 gr. monstre de cauciuc, 900 gr. mostre de păr, 4 kgr. 500 gr. esențe pentru carne și colori în praf, 450 gr. (mos- tre) rămășițe de mărgean, 9 kgr. mostre de vin, 7 kgr. prețuri curente de hârtie, 105 kgr. ferărie, 400 gr. note musicale, 190 kgr. 2 monumente de piatră ebreesci, 26 kgr. un cufăr gol, 700 gr. 3 flaute de lemn. Doritorii urmâză a se presinta, în țliua ară- tată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 45.724. Casieria generală a județului Neamțu Declarându-se de perdute brevetele de li- cențe ai căror titulari au încetat din comer- ciul de băuturi spirtose de la trimestrul Iulie 1892 și anume: Brevetele cu No. 337,398, 461,617,618 din 1891, emise în numele debitanților Mi- hel J uster, din comuna Filiâra, Leiba Zilber- man, din comuna Neamțu, David Gopel En- ghilberg, Herșcu Altăr, Niculae Gh. Bărbi- eru, din comuna Piatra. Se publică anularea lor. No. 11.326. 1892, Septembre 2. MINISTERUL DE RESBEL Administrația centrală a resbelulul a- vând necesitate de 92 perechi hamuri mij- locași pentru artilerie, 72 perechi hamuri înaintași penlru artilerie și 45 șei pentru călăreți, tâte acestea complete, precum se prevede în nomenclatura harnașamentului de artilerie model 1890; Se publică spre cunoscința tutulor că, în jiua de 17 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Garol, pentru aprovisionarea furniturel notată mai sus, care licitație se va efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală a Statului art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pote vedea de doritor! la minister (direcția V administrativă), în tâte jilele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiaji. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, odată cu oferta, vor depune recepisa casei de depuneri, prin care să se constate că a consemnat ca garanție la ordinul minis- (Sujdimentf I MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 ferului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sad ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 6.000, care garanție nu se va libera adjudecatarulul de cât dupe exe- cutarea definitivă a contractului. No. 7.206. 933. 1892, Iulie 9. Serviciul intendenței corpului I de armată Conform ordinului, ministerului de res- bel No. 9.147 din 27 August 1892, în^iua de 18 Septembre 1892, orele 10 diminâța, se va ține licitație cu oferte sigilate, în cancela- ria corpului I de armată, strada S-ta Mina No. 14 din orașul Craiova, pentru darea în întreprindere a aprovisionărei manutanței militare din Craiova cu făină cernută, nece- sară pe timpul de la 1 Octombre 1892—1 Oc- tombre 1893. Doritorii, pentru a fi admiși la licitație, vor presinta recepise de plata contribuției către Stat, un certificat al primăriei în care să se arate moralitatea concurentului, precum și' o garanție de lei 8.000 în numerar sau în efecte de ale Statului sau societăților recunoscute și garantate de Stat, și care va rămâne la corpul de armată până la achitarea defini- tivă a contractului. Caietul de sarcină și proba de făină se pâte vedea în tâte filele de lucru, de la orele 8 la 12 din pendent de suma de lei 40.300, în aur, de- osebiț în care intră și actul de subrogațiune i vorbit mai sus, plus dobânzile neplătite D-nei ( - Drugănescu, cheltuelile de urmărire și polița j vorbită mai sus; j II) Pentru asigurarea deplină a D-lui Za- ; haria Mingopulo și pe basa autorisațiunel ce ; am priimit de la tribunalul Ilfov, secția I, I prin jurnalul No. 3.038 rdin 19 Maiu 1889, j și până la concurența sumei de lei 31.000, prevăzută în acel jurnal, constituiii ipotecă j moșia mea dotală Mărunțișu, din județul Dâm- [ bovița, plasa Bolintinu, de âre-ce recunosc că din acâstă sumă s’au făcut reparațiunile J urgente și necesare pentru conservarea imo- bilului, dupe cum se constată prin certifi- catul primăriei comunei Mărunțișu No. 524 din 10 Noembre 1889, iar restul s’a între- buințat ca alimente ale familiei, conform Și- șului jurnal; III) Acâstă ipotecă este în al duoilea rang dupe aceea a creditului funciar rural; IV) Pentru asigurarea întregei sume de lei 43.222, bani 60, mai ipotecez D-lui Za- haria Mingopulo moșia mea parafernală Voi- , nesci, din județul Dâmbovița, plasa Bolintinu, ) 6 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3763 V) Acostă ipotecă se constitue dupe aceea a creditului funciar rural, precum și dupe acele constituite de Cleopatra Drugănescu, prin actele No. 4.081 din 27 Maiu 1882 și No. 9.961 din 31 Octombre 1878, în drep- turile cari D. Zaharia Mingopulo e subrogat; VI) Aceste moșii se ipotecâză cu tote eca- retele și îmbunătățirile aflate pe densele, cu obligațiune pentru mine, Maria Van Saanen, a nu tăia pădurile până la achitarea com- pletă a sumelor datorite D-lul Zaharia Min- gopulo, a nu arenda pe un termen mai lung de 5 ani de țlile, a nu priimi plăți anticipate de arendă, fără ca ratele creditului funciar rural să fie achitate la țb, precum și de a plati asigurările tutulor ecaretelor; Termenul stipulat al împrumutului va fi de 2 ani, socotiți de la 27 Iulie 1889 și până la 27 Iulie 1891; Eu, Maria Van Saanen, ’mi reserv, însă, dreptul de a face D-lul Zaharia Mingopulo plăți anticipate, chiar parțiale, fiind obligat D-sa a consimți, în asemenea cas, fie la ra- diarea, fie la reducerea ipotecelor; VII) Dobânda stipulată între părți este de 10 la sută pe an, care s’a oprit pe primul an; iar pe al duoilea an se va plăti din șâse în șâse luni, adică la 27 Iulie 1890 și la 27 Ia- nuarie 1891; VIII) Eu, Maria Van Saanen, ’ml reserv dreptul de a me împrumuta de la creditul funciar rural cu suma de 37.000 lei în total asupra moșiei Voinesci, averea mea parafer- nală, ast-fel ca să pot acorda acestei societăți primul rang ipotecar, înainte de D. Zaharia Mingopulo; Acâstă reservă este bine specificată numai în cas de împrumut la creditul funciar rural și dupe o specială cesiune de rang a D-lul Zaharia Mingopulo, dupe ce mal ântâiu voiîî radia ipoteca de 5.000 lei a D-lulG. lonescu. Eu, Zaharia Mingopulo, priimesc tâte con- dițiunile de mal sus. Maria Van Saanen, proprietară, domici- liată în comuna Mărunțișu, județul Dâmbo- vița, plasa Bolintinu. Zaharia Mingopulo, Bucuresci, rentier, Biserica-Antim No. 27. Redactorul și scriitorul actului. P. Zotu, Bucuresci, calea Moșilor No. 88. G. Thigineanu, advocat din Târgoviște, martor. Dumitru Gonstantinescu Ursu, proprie- tar din Târgoviște, martor. Tribunalul județului Dâmbovița No. 6.598 Astățll, 22 Decembre 1889, In pretoriul tribunalului județului Dâm- bovița și înaintea nostră, G. Alevra, preșe- dintele acestui tribunal, asistat de D. ajutor de grefă G. Dâmbeanu, s’au presintat în per- sonă Maria Van Saanen, din comuna Mărun- țișu, și Zaharia Mingopulo, din Bucuresci, necunoscuți de noi personal, cerând a li se autentifica presentul act de ipotecă, depus cu petiția registrată la No?..din 1889, în dublu exemplar, din care unul scris pe hârtie timbrată de lei 5 și subscris de D-lor propriu, iar cel-alt exemplar scris pe hârtie liberă și nesubscris, asistați fiind de D. P. Zotu care a scris și redactat actul, necunoscut de noi personal. Iar pentru constatarea identitățel, atât a părților, cât și a scriitorului, D-lor ne a pre- sintat ca martori pe D-nil G. Tighineanu, de profesiune advocat, și pe D. D. Gonstantinescu Ursu, comerciant, ambii din Târgoviște, per- sonal cunoscuți noâ, cari ne au afirmat că personele de față sunt în adevăr cele sub- scrise în acest act. Dupe care citindu-li-se acest act din cu- vânt în cuvânt, în fața și auțlul părților și a scriitorului, la întrebările puse de noi, păr- țile ne au declarat că actul este al D-lor, că cele coprinse în el sunt cu consimțimântul D-lor și că 1 au semnat propriu; iar D. P. Zotu a declarat că D-sa a scris și redactat acest act dupe cererea părților, pentru care ’l a semnat cu acâstă mențiune. In urmă părțile și scriitorul au subscris în presența ndstră și cel de al duoilea exem- plar nesubscris, precum asemenea au subscris ambele exemplare și martorii notați mal sus, dupe care am vițlat ambele exemplare. Noi, președintele, Luând act de declarațiunile părților; Vățlând că taxa înregistrărel de lei 216, bani 11, s’a depus la casierie sub recepisa No. 5.706 din 1889; Vădând că D-na Maria Van Saanen este autorisată de soțul său, Adolph Van Saanen, spre a face acest împrumut, dupe cum se constată din actul de ratificare, autentificat de tribunalul Constanța la No. 2.340 din 1889; și având în vedere și copia de pe pro- cura generală, dată de D. Adolph Van Saanen soției sale Maria Van Saanen, autentificată de tribunalul Constanța la No. 592 din 1889; In basa art. 8 și următorii din legea pen- tru autentificarea actelor, dăm autenticitatea legală presentulul act de ipotecă, format în dublu exemplar. Președinte, C. Alevra. p. Grefier, Dâmbeanu. Rep. No. 967 din 1889. Ordonanță de inscripțiune No. 6.599. — 1889, Decembre 22 înaintea nostră, președintele tribunalului județului Dâmbovița, s’aîi presintat în per- sonă D-na Maria Van Saanen și D. Zaharia Mingopulo, cerând, în unire, prin petiția în- registrată la No. . . . din 1889, să ordonăm inscripțiunea presentulul act de ipotecă, prin care D-na Maria Van Saanen se împrumută de la D. Zaharia Mingopulo, cu suma de Iei 43.222, bani 60, pe termen de 2 ani, și cu ipotecă moșia Mărunțișu, din acest județ Dâmbovița, și Moșia Voinesci, tot din acest județ, și cu condițiunile prevățlute în act. Noi, președintele, Având în vedere actul constitutiv al ipo- tecel, învestit cu autenticitatea legală de acest tribunal la No. 189; Având în vedere că debitorea Maria Van Saanen este autorisată de soțul său Adolph Van Saanen de a contracta acest împrumut, dupe cum se prevede din copia de pe procura I generală presintată noă și autentificată de tribunalul Constanța la No. 592 din 1889; Având în vedere că creditorul a declarat, atât verbal cât și în scris că renunță la cău- tarea registrelor de inscripțiunl și cercetarea, paclnicel posesiuni; I Având în vedere că taxa înregistrărel de 216 lei, 11 bani, s’a depus la casierie sub recepisa No. 5.706 din 1889; Având în vedere că pentru 'acâstă cerere s’a anulat o colă de hârtie timbrată a 5 lei; Având în vedere și disposițiunile art. 1.781 și 1.782 din codul civil, Ordonăm inscripția presentulul act de ipo- tecă în registrul de inscripțiunl. Acâstă ordonanță, așternându-se pe origi- nalul act, se va trece și în registru în josul actului, conform art. 725—727 din proce- dura civilă. Președinte, C. Alevra. p. Grefier, Dâmbeanu. Acest act s’a făcut cu scirea și consimți- mântul meu. Adolph Van Saanen. Grefa tribunalului Dâmbovița Subsemnatul grefier atest că presentul act de ipotecă s’a trecut în registrul de inscrip- țiunl la No. 103 a^I, la 22 Decembre 1889. p. Grefier, Dâmbeanu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presentul act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire; și spre credință presinta s’a semnat noi. C. Alevra, BUdirescu. p. Grefier, Negoescu. Grefa tribunalului Dâmbovița Subsemnatul grefier atest că presentul act de ipotecă, învestindu-se cu formula execu- torie, s’a trecut în condică la No. 66 ai^I, la 4 Aprilie 1891, libârându-se deponentului Z. Mingopulo. p. Grefier, Negoescu. Dupe cum atestă D. grefier local, imobilele scâse în vînțlare și descrise în corpul presen- tulul act de publicațiune s’au găsit afectate la următorele sarcini: In anul 1878, prin actul înscris la No. 108, D-na Maria Van Saanen se împrumută de la societatea creditului funciar cu suma de lei 36.000 și cu ipotecă moșia Miulesci, ce ’l țiice și Mărunțișu. Idem prin actul înscris la No. 114, D-na Maria Van Saanen se împrumută de la D-na Cleopatra Drugănescu cu suma de 19.487 lei și cu ipotecă moșia Voinesci. Prin actul înscris la No. 38 din 1882, D-na Maria Van Saanen se împrumută de la D-na Cleopatra Drugănescu cu suma de lei 8.481, bani 55, cu ipotocă moșia Voinesci, afară de pădure. Prin actul înscris la No. 36 din 1883, D-na Maria Van Saanen se împrumută de la societatea creditului funciar cu suma de lei 5.000 și cu ipotecă moșia Voinesci. Prin actul înscris la No. 37 din 1883, 3764 D-na Maria Van Saanen se împrumută de la societatea creditului funciar cu suma de lei 11.000 și cu ipotecă moșia Miulesci. Prin actul înscris la No. 17 din 1887, D-na Maria Van Saanen se împrumută de Ia G. lonescu cu suma de 5.450 lei și cu ipo- tecă moșia Voinesci. In anul 1888, s’a înscris dobânzile la ca- pitalul prevăzut în actele de ipotecă, înscrise la No. 114 din 1878 și 38 din 1882, pe alți 3 ani. Prin actul înscris la No. 54 dîn 1889, D-na Maria Van Saanen se împrumută de la D. Zaharia Mingopulo cu suma de 50.000 și cu ipotecă ambele moșii. Idem prin actul înscris la No. 103 din 1889, D-na Maria Van Saanen se împru- mută de la D. Mingopulo cu suma de lei 31.000 și cu ipotecă moșia Mărunțișu. Aceste imobile, în «Jiua de 15 Iunie 1892, s’au adjudecat definitiv, primul imobil numit mOșia Miulesci, ce ’I ^ice și Mărunțișu, cu tote trupurile și numirile ce va fi având, dfii comuna Mărunțișu, asupra D-lul Nae Do- brescu, cu suma de lei 212.500; iar secun- dul imobil, numit moșia Voinesci, iarăși cu tdte trupurile și numirile ce va fi având, tot din comuna Mărunțișu, de asemenea s’a ad- judecat definitiv asupra D-lul Dr. Dimitrie lovitz cu suma de lei 100.800, cel cari nu au fost consecinți a depune prețul în terme- nul prevăzut de art. 551 din procedura ci- vilă; tribunalul, în urma cererel făcută de D. Zaharia Mingopulo, ereditarele, prin su- plica registrată la No. 9.428 din 1892, prin jurnalul său cu No. 4.298 din 17 Iulie 1892, a dispus scâterea ambelor imobile în vîndare cu licitație publică, în sala ședințelor aces- tui tribunal, privind deficitul ce va resultă în comptul primilor adjudecatarl, conform art. 553 și următorii din ^isa procedură civilă. Se publică, dar, acâstă vîndare spre cunos- cința generală a amatorilor și a acelora cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usu- fruct,] servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imobilelor scâse din noti în vîndare, în comptul primilor ad- judecatarl,’ să se arate la tribunal cu aseme- nea pretențiunl mal ’nainte de ^iua vînZărei; căci la din contră nu li se vor mal considfera. No. 14.082. 1892, August 13. Tribunalul Prahova, secția I In «jiua de 12 Decembre 1892, orele 10 a. m., la acest tribunal și secție, se va vinde cu licitație publică averea imobilă mal jos no- tată a debitorului Costache Camenta Gosmi- neanu, de profesie servitor la via D-lul Mânu, domiciliat în comuna Bucov, plasa Cricovu- Podgoria, județul Prahova, dupe cererea D-lui Dumitru Gheorghe Ilie, muncitor, domiciliat în comuna Telega, plaiul și județul Prahova, pentru despăgubirea sumei de lei 869, bani 79, ce are a lua ca despăgubiri civile, în vir- tutea decisiunilor onor, curți cu jurați de Prahova și Ilfov No. 14, 13 din 1882 și 38 din 1880, învestite cu formula executorie, cari decisiuni au coprinderea următâre: MONITORUL OFICIAL_________________ NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Curtea cu jurați din județul Ilfov Decisiunea No. 14 Având în vedere decisiunea de acusațiune și de trimitere No. 239 din 1880, pronun- țată de curtea de apel din Bucuresci, camera de punere sub acusațiune, contra lui Ghiță Ion Alexe, ordonanța de arestare decernată contra numitului, procesul-verbal de notifi- care a țlisei decisiuni către acusat, actul de acusațiune redactat de procurorul general în executarea sus țlisei decisiuni, notificarea Și- șului act de acusațiune către acusat; Având în vedere declarațiunea juraților emisă asupra cestiunilor puse de președinte; Ascultând pe D. Anghel Solacol, procuror de la tribunalul Ilfov, delegat de D. procu- ror-general, în rechisițiunile sale, pe partea civilă, Dumitru Gheorghe Ilie, în cererile și pretențiunile sale, pe acusat și pe D. advocat G. G. Arion, apărător numit din oficiu, cu consimțimântul și mulțumirea acusatului, în observațiunile și apărările făcute, în ceea ce privesce aplicarea pedepsei; Având în vedere că faptul de care Ghiță Ion Alexe este declarat culpabil de juriu constitue o crimă prevăzută și pedepsită de art. 317 și 318, al. II și IV din codul penal; Având în vedere sus menționatele articole cari sunt în coprindererea următore: „Art. 317. Acela care, prin întrebuințare de violență în contra persânelor sau prin a- menințări de a omorî saiî răni îndată, va răpi lucrul altuia cu cuget de a ’I însuși pe ne- drept, sâvîrșesce o tâlhărie. „Se socotesce asemenea că comite o tâlhă- rie și acela care, surprins fiind în flagrant delict de furt, întrebuințâză violință asupra unei persone sau amenință că o va omorî sau răni îndată, spre a putea să scape sau să țină lucrul furat. „Tâlhăria se va pedepsi cu reciusiunea. „Art. 318. Se va pedepsi cu reclusiunea de la 6 ani în sus tâlhăria săvîrșită în îm- preglurările următore; „Alin. II)Daț?a tâlhăria s’a săvîrșit de către duoâ sau mal multe persâne; „Alin. IV) Daca tâlhăria s’a sâvîrșit prin bătae sau rele tratamente, fără însă să fi causat răniri.' Având în vedere că comisiunea juraților, cu unanimitate de voturi, a admis circum- stanțe atenuante în favorea acusatului; Având în vedere și art. 60 din codul pe- nal, care «jice: Art. 60. Afară de căușele descrise anume, prevăzute de lege, mal sunt și alte cause de micșorarea pedepsei, lăsate cu totul la apre- ciarea juriului sau a judecătorului corecțio- nal, cari se numesc circumstanțe atenuante; Gând juriul va declara că există în favo- rea acusatului recunoscut culpabil circum- stanțe atenuante, pedepsele ce pronunță le- gea, contra unor asemenea acusațl, se vor modifica dupe cum urmâză: Dacă pedâpsă va fraceea a reclusiunel, de- 6 Septembre 1892 tențiunl, degradațiunî civile saiî maximum închisore corecțională, curtea cu tribunalul va aplica închisârea corecțională, fără a pu- tea reduce la mal puțin de 1 an. In ceea ce privesce despăgubirile civile: Având în vedere cererea făcută de Dumi- tru G. Ilie, constituit ca parte civilă, de a ’i se acorda suma de 1.000 lei, prejudiciul ce a suferii, din fapta acusatului; Considerând că acusatul Ghiță Ion Alexe prin fapta sa a causat în adevăr un prejudi- ciu părței civile, prin care prejudiciu, în te- meiul art. 998 din codul civil, urmâză ca să ’l repare; Că suma de 1.000 lei cerută de partea ci- vilă nu este exagerată; Pentru aceste motive, iu numele legei, decide : Condamnă pe Ghiță lân Alexe la închi- sore pe termen de 2 ani; ’L mai condamnă să mal plătâscă 1.000 lei ca despăgubiri civile către Dumitru G. Ilie; Ordonă ca decisiunea de față să se publice și afige prin îngrijirea procurorului general, conform art. 34 din codul penal. Acâstă decisiune se pronunță definitiv, cu dreptul de recurs în casație în termen de 3 ^ile libere socotite de ații. Dată și citită în ședință publică astățll, 17 Martie 1882, în Bucuresci. Ciru Oeconomu, N. Vrăbiescu, Ca- racaș. Grefier, N. lonescu. Grefa curței cu jurați din județul Ilfov Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă de noi. Grefier, N. lonescu. Dăm putere și ordonăm (utulor agenților administrativi să execute acâstă decisiune, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; și spre credință presenta deci- siune s’a semnat de noi. C. Oeconomu, Nedescifrabil, C. Ca- racaș. Grefier, C. 1. D. Georgescu. No. 6 al formulei. 1882, Maiu 11. Curtea cu jurați din județul Prahova Decisiune No. 13 Audiența de la 3 Iunie 1882, sub preșe- dința D-lul G. D. Economu, consilierul cur- țel de apel din Bucuresci; asesori D. Al. Al. Demetrescu, membru de ședință; Paul G. Eleuteriadi, suplininte delegat în locul D-lul suplininte Gantili, care a luat parte la in- struirea acestei cause, ambii de la tribunalul Prahova. Fotoliul ministrului public s’a ocupat de D. prim-procuror Th. Theodorini, delegat de D. procuror general. Curtea, Având în vedere decisiunea de trimitere și acusațiune cu No. 32 din 1882, pronunțată de camera de acusațiune a curțel de apel din Bucuresci în contra lor : Constantin Dră- ghiceanu, de ani 31, muncitor, născut și do- miciliat în comuna Livadea; Constantin Ion 6 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3765 Oncioiu, de am 37, muncitor, născut și do- j miciliat în comuna Cosmina, și Zamfirache [ C. Avram, de ani 19, muncitor, născut și ț domiciliat în comuna Vărbilău, acusațî că, j în noptea de 18—19 Martie 1880, au răpit prin violență și cu cuget de a ’șl însuși pe nedrept bani și obiecte de la Dumitru Gheor- ghe al Bunel, numiții avănd arme asupră-le, fiind în număr mal mare de 2, întrebuințând bătăi și rele tratamente; Actul de acusare redigiat de D. procuror general în executarea menționatei decisiuni și notificarea acestui act de acusare către a- cusați, făcut la 13 Martie 1882; Având în vedere declarațiunea comisiunel juraților emisă asupra cestiunilor puse de D. președinte; Ascultând pe partea civilă, Dumitru Gheor- ghe al Bunel, în conclusiunile sale, care a cerut lei noul 1.000; Pe D. Theodorini, primul-procuror de la tribunalul Prahova, delegat de Df procuror general, în rechisițiunile sale; Pe acusațî și pe D-nil advocațl Ion I. Fi- liu și G. Apostolescu Văleanu, apărători aleși de dânșii, în observațiunile și cererile făcute și asupra cererel de despăgubiri civile; Considerând că faptul pentru care numiții acusațî sunt declarați culpabili de comisiu- nea juraților, constitue crima de tâlhărie pre- văzută și pedepsită de art. 317 și 318 din codul penal; Văzând coprinderea acestor articole cari Zic: Art. 317. Acela care prin întrebuințare de violență în contra personelor, sau prin ame- nințări de a omorî, sati de a răni, îndată ce va răpi lucrul altuia, cu cuget de a și’l însuși pe nedrept, săvîrșesce o tâlhărie; Se socotesce asemenea că comite o tâlhă- rie și acela care, surprins fiind în flagrant delict de furt, întrebuințăză violență asupra unei persone, saii amenință că va omorî sati va răni îndată spre a putea să scape sau să țină lucrul furat, tâlhăria se va pedepsi cu reclusiunea. Art. 318. Se va pedepsi cu reclusiunea de la 6 ani în sus tâlhăria săvîrșită în împre- giurările următore: Al. I) Dacă tâlharul sati unul din tâlhari, sati unul din complicii lor, avea asupră’șl arme de față sati pe ascuns; Al. II) Dacă tâlhăria s’a săvîrșit de către duoâ saii mal multe persone; Al. IV) Dacă tâlhăria s’a sâvîrșit prin bă- tăi, sati rele tratamente, fără însă să fi cau- sat răniri; Având în vedere că comisiunea juraților cu majoritate de voturi a admis circum- stanțe atenuante în favorea numiților acusațî; VâZând coprinderea art. 60 din codul pe- nal care Zice: Art. 60. Afară de căușele descrise anume prevăZute de lege mal sunt și alte cause de micșorarea pedepsei, lăsate cu totul la apre- ciarea juriului saii a judecătorului corecțio- nal care se numesce circumstanțe atenuante; Când juriul va declara că Există în favo- rea acusatulul recunoscut culpabil circum- stanțe atenuante, pedepsele ce pronunță le- gea în contra unor asemenea acusațî se vor I modifica dupe cum urmâză : I Dacă pedâpsă va fi aceea a reclusiunel, de- tențiunel, degradațiunel, civile, sau maximum închisorel corecționale, curtea sau tribunalul va aplica inchisârea corecțională fără a o putea reduce la mai puțin de 1 an ; Având în vedere că în ce privesce pe acu- satul Zamfirache C. Avram, dânsul fiind mi- nor urmâzl a se aplica în favorea sa și dis- posițiunile art. 63 din codul penal; VâZând coprinderea art. 63 care Zice: Când se va decide că acusatul a lucrat cu pricepere, sau de va fi în etate de la 15 ani deplin până la 20 ani deplin, pedepsele se vor pronunța dupe chipul următor: Dacă a sa infracțiune va merita pedâpsă de munca silnică pe viâță, sau timp mărginit, se va condamna de la 3—15 ani închisore; In cele alte cașuri judecătorul este auto- risat a aplica pedâpsă închisorel pe un timp egal cel puțin cu a treea parte sau cel mult cu jumătatea timpului pentru care ar fi pu- tut fi condamnat la una din pedepsele privi- tore la aceste cașuri; Având în vedere cererea de daune interese făcută de partea civilă; Considerând că prin faptul acusaților, pen- tru care s’a recunoscut culpabili, s’a causat prejudiciu părței civile pe care, în conformi- tate cu art. 998 din codul civil, sunt ținuți să ’l repare; Considerând că suma de 1.000 lei, cerută de Dumitru Gheorghe al Bunel, fiind deja admisă ca despăgubire cu ocasiunea judecărel de acâstă curte a lui Costache Cosmineanu, Gheorghe Livezeanu și alții ca autori la co- miterea faptului de tâlhărie cu acusațil de astăZi, și, prin urmare, cată a fi obligați și acusațil Constantin Drăghiceanu, Constantin Ion Oncioiu și Zamfirache C. Avram solida- ricesce la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă: Pentru aceste motive, în numele legei, curtea decide: Condamnă pe Constantin Drăghiceanu și Constantin Ion Oncioiu la pedâpsă de câte un an și jumătate închisdre corecțională, iar pe Zamfirache C. Avram la pedepsă de 8 luni debile închisdre corecțională; Condamnă asemenea pe Constantin Dră- ghiceanu, Constantin Ion Oncioiu și Zamfi- rache C. Avram să plătâscă și dânșii solida- ricesce aceeași sumă de lei noul 1.000, deja admisă părței civile, Dumitru Gheorghe al Bunel, prin decisiunea acestei curți cu No. 14 din anul 1882; Ordonă ca decisiunea de față să se exe- cute, să se afigă și publice prin îngrijirea D-lui procuror general, conform art. 34 din codul penal. Acâstă decisiune se pronunță definitiv, cu ■ dreptul de recurs în casațiune în termen de 3 Zde libere de astăZi, în conformitate cu art. 396 din pr. criminală. Dată și pronunțată în audiență publică astăZi, 3 Iunie 1882, în orașul Ploescî. G. D. Economu, Al. Al. Demetrescu, P. Gr. Eleuteriade. p. Grefier, I. G, Alexiu. România Grefa curței cu jurați din județul Prahova Presenta copie, fiind extrasă întocmai de pe decisiunea curței cu jurați din Prahova No. 13 din 1882, se atestă de noi. p. Grefier, 1. G. Alexiu. 1882, Iunie 25. Membru suplininte al tribunalului Prahova, secția 1 Subscrisul certific, conform art. 584 din procedura civilă, că din suma de lei 1.155, bani 94, ce are a lua creditorul Dumitru Gg. Ilie, în virtutea decisiunilor: No. 14 din 1882 a curței cu jurați Ilfov, No. 13 din 1882 și 38 din 1880 ale curței cu jurați Prahova, numitul s’a despăgubit cu suma de lei 286, bani 15. Membru-suplininte, Hagiopol. 1882, Ianuarie 30. Curtea cu jurați din județul Prahova Decisiune No. 38 Având în vedere decisiunea de acusațiune și trimiterea No. 239, pronunțată de camera de acusațiune a curței de apel din Bucuresci în contra lor: 1) Costache Camenta Cosmi- neanu; 2) Anton Costache Camenta; 3) Gheor- ghe Bănică Roșea; 4) Ghiță Ion Alexe; 5) Ra- du Tudorache Oancea; 6) Gheorghe loniță Anghel; 7) Ion Zamfir, și 8) Neculae Vasile Pițigoiu, români, majori, muncitori, cei d’ântâiu șâse din comuna Cosmina, iar cei-alțl din Livadea; Ordonanța de arestare decernată contra numiților, procesul-verbal de notificarea sus Zisei decisiuni cu data din 17 Septembre 1880; Actul de acusare redigiat de D. procuror general în executarea menționatei decisiuni și notificarea actului de acusare către acusațî făcută la 17 Septembre 1880; Având în vedere declarațiunea comisiunel juraților emisă asupra cestiunilor puse de D. președinte; Ascultând pe Dumitru Gheorghe Ilie, par- tea civilă, în conclusiunile sale, care a cerut lei noul 2.000;l Pe D. Victor Stoica, prim-procuror de la tribunalul Prahova, delegat de D. procuror general, în rechisițiunile sale; pe acusațî și pe D. advocat Radu Stanian, apărătorul ales de el, în observațiunile și apărările făcute și asupra cererel de despăgubiri ciyile; Considerând că faptul pentru care acu- sațil sus numiți sunt declarați culpabili de comisiunea juraților constitue crima prevă- Zută și pedepsită de art. 317, 318, al. II și IV din codul penal pe acusațil Gheorghe loniță Anghel, Gheorghe Bănică Roșea; și de art. 317. 318, al. II din codul penal în ce pri- vesce pe acusatul Ghiță I. Alexe, Ion Zamfir și Costache Camenta Cosmineanu; VâZând coprinderea acestor articole cari Zic: Art. 317. Acela care prin Întrebuințare de violență în contra persdnelor sau prin a- menințărl de a omorî sau de a răni, îndată ce h l. MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 3766 i«n va răpi lucrul altuia cu cuget de a și ’l însuși pe nedrept, sâvîrsesce o tâlhărie. Tâlhăria se va pedepsi cu reclusiunea. Art. 318. Se va pedepsi cu reclusiunea de la 6 an! în sus tâlhăria sâvîrșită în împre- glurările următâre: 1) Dacă tâlharul, sau unul din tâlhari, saii unul din complicii lor, avea asupră’șl arme de față sau pe ascuns; 2) Dacă tâlhăria s’a sâvîrșit de către duoâ sau mal multe persone; 3) Dacă tâlhăria s’a sâvîrșit prin bătăi sau rele tratamente, fără însă să fi causat răniri. Pedepsele pentru crime sunt: reclusiunea într’o casă de muncă de la 5 până la 10 ani; Având în vedere cererea de daune interese făcută de partea civilă; Considerând că prin faptul acusaților pen- tru care sau recunoscut culpabili s’a causat prejudiciu părților civile; Considerând că curtea a apreciat cuantu- mul daunelor părței civile la suma de lei noui 1.000; Pentru aceste motive, în virtutea legei, hotărasce: Condamnă pe numitul Costache Camenta Cosmineanu, major, la pedâpsă de 6 ani reclu- siune și pe numiți: loan Zamfir, Ghiță loan Alexe, Anton Costache Camenta, Nicolae Vasile Pițigoiu, Radu Tudorache Oncoiu, Gheorghe Bănică Roșea și Gheorghe loniță Anghel, majori, la pedâpsă de câte 8 ani fie- care reclusiune și să plătâscă solidaricesce, către D. Dumitru Gheorghe Ilie, suma de lei noul 1.000 despăgubiri civile. Ordonă ca decisiunea de față să se execute, publice și afige prin îngrijirea D-lul procu- ror general, conform art. 34 din codul penal; Decisiunea se pronunță definitiv, cu drep- tul de recurs în casațiune, conform art. 396 din pr. penală. Dată și pronunțată în audiență publică ații, la 2 Decembre 1880, în Ploesci., O. Cuculi, P. Bălăceanu, I. Cantilie. Grefier, G. Crivețeanu. România Grefa curței eu jurați din județul , Prahova Acâstă copie, fiind conformă cu originalul, se atestă. Grefier, G. Crivețeanu. • 1880, Decembre 19. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, i La toți de față și viitori, sănetate: ¹ Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta decisiune, procurorilor să stăruiască pentru a ei adu- : cere la îndeplinire; și spre credință s’a sem- nat de noi. । D. Cuculi, P. Bălăceanu, I. Cantilie. * Grefier, G. Crivețeanu. Averea pusă în vîndare este : ” O sforă de moșie, situată în comuna Gos- 1, mina, plaiul Teleajenul, județul Prahova, în mărime, curmezișul, ca de 63 metri, iar lun- gimea se începe din apa Cosminei și merge spre râsărit până în hotarul moșiei Livadea; se învecinesce la râsărit cu hotarul moșiei Livadea, la apus cu apa Cosminei, la miaZă- nopte cu loniță Grigorescu și la miaZă-Zi cu Sinache Radu; având pe dânsa o livede de pruni, islaz și puțină pădure măruntă. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, s’a găsit supus la următorele sarcine propritâre; 1) Costache Cosmineanu, casa defunctului Ion Cosmineanu, garanție pentru administra- rea tutelei ca 2 și jumătate pogone loc din comuna Cosmina, pentru lei 100, dosarul No. 1.035 din 1873. 2) Costache Cosmineanu, Ilie Gheorghe, licitație 15 stânjeni moșie în hotarul Liva- dea cu pruni șr fânâță pe dânsa, pentru lei 1.000, dosarul No. 1.184 din 1882. Se publică despre acâsta și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra acestor imobile ca, înaintea Zilei de adjudecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’și ’ arăta pretențiunile lor, conform alin. III de sub art. 506 din procedura civilă. No. 15.178. 1892, Septembre 2. Tribunalul Teleorman Pentru despăgubirea D-lui Ion Daniil, din Bucuresci, calea Victoriei No. 87, de suma banilor coprinși în cărțile de judecată ale ju- decătoriei ocolului I din Bucuresci No. 374 și 459 din 1879, învestite cu formula exe- cutorie, prin care D-na Elena D. Velcovici, din Bucuresci, Pasagiul Român No. 4, este obligată, în calitate de tutâre a minorilor sâi fii, să plătâscă D-nei Ștefana Stănescu, cu cartea No. 374 din 1879, lei noul 1.000 cu procentele legale de 10 la sută, de la 11 Iunie 1879 până la achitare, plus lei 12 cheltueli de judecată, și care carte a cesionat’o D-lui T. Dumitrescu, căruia, prin cartea No. 450 din 1879 îi datorâză, numita Velcovici, tot în ca- litate de tutore, suma de Iei noui 2.515, bani 74, cu procentele legale de 10 la sută pe an, de la 30 Iunie 1879, plus lei 10 spese, cari, în total, amânduoâ cărțile, fac suma da- torită de lei 3.515, bani 79, subrogând D-lui T. Dumitrescu acâstă creanță, din amânduoâ cărțile, în persdnă D-lui Ion Daniil; coprinderea cărților, a actului de cesiune și subrogație sunt dupe cum urmâză : NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Judecătoria ocolului I din Bucuresci Carte de judecată No. 374 In presență reclamantei Ștefana Stănescu, vâduvă, și a defendorel Elena Velcovici. 0- biectul cererei 1.000 lei noul, prin derogare Ia competință, plus procente și spese; ces- tionata defendore mărturisi datoria, renun- țând la dreptul de apel. Judecata, Având în vedere că cererea reclamantei este suficient probată prin mărturisirea de- fendorei, conform art. 1.206 din codul civil. In numele legei, hotarasce : Obligă pe Elena D. Velcovici, în calitate de tutore a minorilor fii al decedatului D. Velcovici, a plăti reclamantei Ștefana Stă- nescu suma de 1.000 lei noui cu procentele legale de 10 la sută, de la 12 Iunie 1879 până la achitare, plus 12 lei noui spese de judecată, osebit taxele de urmărire dacă se vor efectua. Presenta, conform art. 7 și 317 din pro- cedura civilă, se pronunță în ultima instanță, cu dreptul de recurs în casație, conform legei. Dată și citită în ședință publică, la 26 Iunie 1879. Jude, Rădulescu. 1879, Iunie 26. Renunț la dreptul de apel. Elena D. Velcovici. Judecătoria ocolului I din Bucuresci Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legalisâză. p. Jude, M. C. Negoițescu. 1879, August 2. Dovadă AstăZi, 2 August 1879, am priimit cartea de judecată cu No. 374 din 1879, a D-lul jude al ocolului I din Bucuresci, pronunțată între subsemnata și D-na Ștefana Stănescu, pentru care am dat acâsta. Elena D. Velcovici. 1879, August 2. Judecătoria ocolului 1 din Bucuresci Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legalisâză. p. Jude, Negoițescu. 1879, August 3. NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZeu și voința națio- nală, Rege al României. La toți de față și viitori, sănetate : Judecătoria ocolului 1 din Bucuresci Carte de judecati No. 450 In presență reclamantului T. Dumitrescu, prin procurator Ștefan Simionescu, cu pro- cura legalisată de comisia colârel de Roșu la No. 2.365 din 1879, absinte defendorea E- lena D. Velcovici, procedura îndeplinită; 0- biectul cererei 2.515 lei noul, bani 74, plus procente și spese. Reclamantul ceru condamnarea. Judecata, Având în vedere că defendorea, prin scrie- rea și subscrierea sa în josul petițiunel de intentarea acțiunei, a derogat la competința acestei judecătorii, recunoscând datoria cerută și reclamată; VâZând art. 1.206 din codul civil, combi- nat cu 7 și 10 din procedura civilă; In numele legei, hotărasce: Obligă pe Elena D. Velcovici, în calitate de tutore a minorilor fii al decedatului sâu soț D. G. Velcovici, să plătâscă Iul T. Dumi- 3767 6 Septembre 1892 trescu 2.515.lei noul, 74 bani, cu procen- tele legale de 10 la sută pe an, de la 3 Iunie 1879, cu data acțiunel, plus 10 lei noul spese de judecată, cele de urmărire fiind în sarcina reclamantului. Cartea se pronunță cu dreptul de recurs în casație; defendârea renunță la dreptul de oposiție și apel prin scriere și subscriere în josul citației. Dată și citită ip ședință publică, la 31 Iulie 1879. Judecător, Rădulescu. Judecătoria ocolului I din Bucuresci Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legaliseză'. p. Judecător, M. Negoițescu. 1879, August 2. Dovadă Astăzi, 2 August 1879, am priimit cartea de judecată cu No. 450 din 1879, a D-lul jude al ocolului I din Bucuresci, pronunțată între subsemnata cu D. T. Dumitrescu, pen- tru care dau acesta. Elena D, Velcovid. 1879, August 2. Judecătoria ocolului I din Bucuresci' Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legalisâză. p. Jude, Negoițescu. Dăm putere și ordonăm agenților adminis- trativi să execute presenta carte, procurorilor să stăruiască pentru aducerea el la îndepli- nire; și spre credință presenta carte s’a sub- semnat de noi. p. Jude, Negoițescu. No. 120. 1879, August 3. Act de cesiune Subsemnata cesionez tdte drepturile mele prevăzute în cartea de judecată No. 374 din 1879, pronunțată de D. jude al ocolului I din Bucuresci, învestită cu formula executorie, D-lul T. Dumitrescu, de la care am priimit tâtă suma prevăzută în sus menționata carte, atât capete, dobândit și cheltueli de judecată, rămânând D-lul în tote drepturile mele de a se achita de la D-na Elena D. Velcovid, tu- • tocea minorilor fii al decedatului său soț D. G. Velcovici, de totă suma prevăzută în men- ționata carte de judecată, de capital, dobândă și cheltueli, până la achitare, dându’I în priimirea D-sale și vorbita carte de judecată, pentru, care rog și pe onor, tribunal Ilfov, secția III, de a legalisa acest act de cesiune. Ștefana Stănescu, prin punere de deget. 1879, August 4, Bucuresci. x Tribunalul Ilfov, secția III No. 4.949. — 1879, August 7 In țliua de 4 August curent, s’a presintat înaintea tribunalului D-na Ștefana Stănescu, căreea, citindu-i-se acest act depus cu petiția înregistrată la No. 11.824 din 1879, a de- clarat că este făcut de D-sa, că conține libera D-ei voință și că este subsemnată prin pu- nere de deget, declarând că nu scie carte. MONITQRUL OFICIAL Tribunalul, In fața acestor declarațiuni și în basa art. 1.171 din codul civil, dă autenticitatea legală acestui act. C. lonescu, D. Zahareanu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 643 al condicei, voi. 6. Act de subrogație Prin care subsemnatul, Tănase Dumi- trescu, de profesiune comerciant, domiciliat în Bucuresci, calea Văcăresci No. 1, declar că subrog pe D. lancu Daniil în drepturile mele de lei 1.000, cu procentele de la 5 Martie 1879, ce am a priimi cu cartea de judecată No. 374 din 1879, a judelui ocolului I din Bucuresci, cedată mie de D-na Ștefana Stănescu cu actul de cesiune, lega- lisat de onor, tribunal Ilfov, secția III, acum de notariat, Ia No. 643 din 1879, precum și în drepturile "ce am prin cartea de jude- cată No. 450 din 1879, a judelui ocolului I din Bucuresci, de lei 2.515, bani 75, cu procente de la 5 Iunie 1879, cari drepturi ’mi se cuvine a le priimi eu de la D-na Elena D. VelicovicI, asupra cărora rămâne în drept D. lancu Daniil a ’și le primi și incasa cum va crede, fără a avea veri un drept de a curge în contra mea în cas de a nu putea obține fisele drepturi de la debitârea mea și în ori- ce alt-fel de cas ar fi care ’i ar aduce veri o pedică în incasarea țliselor drepturi. Eu, lancu Daniil, declar că priimesc su- brogația în locul D-lui Tănase Dumitrescu a fiselor mai sus drepturilor sale, cu condi: țiunile stipulate mal sus de D-sa. Pentru care s’a făcut acest act, care se va autentifica de onor, tribunal Ilfov. T. Dumitrescu, comerciant, calea Văcă- resci No. 1. Ion Daniil, comerciant, calea Victoriei No. 87. Martori, B. G. Dancovici, advocat, strada Taurului No. 2; E. Petrescu, advocat, strada Pătrașcu-Vodă No. 21. Prețul acestei cesiuni din acest act este de lei 5.000, ce am priimit eu, Tănase Dumi- trescu. Tănase Dumitrescw, -comerciant, calea Văcăresci No. 1. Ion Daniil, comerciant, calea Victoriei No. 87. Martori, B. G. Dancovici, advocat, strada Taurului No. 2; E. Petrescu, advocat, strada Pătrașcu-Vodă No. 21. Tribunalul Ilfov, secția de notariat Proces-verbal . No. 3.301.—1890, Maiti 14. înaintea nâstră, N. Procopescu, judele tri- bunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier 1. I. Petrescu, s’ati presintat ații, 14 Maiti 1890, în pretoriul tribunalului, D-lor T. Dumitrescu, comerciant, domiciliat calea Văcăresci No. 1, și L Daniil, comer- ciant, domiciliat calea Victoriei No. 87; iden- titatea am constatat’o prin matorii B. G. Dancovici, advocat, din strada Taurului No. 2, și E. Petrescu, advocat, domicilitat strada Pătrașcu-Vodă No. 21, personal cunoscuți noă, cari ne au declarat că D-nii T. Dumitrescu și Ion Daniil sunt cei iscăliți în actul de față, cerând, prin petiția subscrisă de D-lor și în- registrată la No. 10.986 din 1890, autenti- ficarea presentului act in dublu exemplar. Dupe ce am vi^at ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auțlul tutulor, cari, la întrebările ce le am făcut, părțile ne au declarat că acest act este cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D-lor și de martorii B. G. Dancovici și E. Petrescu. In urmă părțile și martorii au subscris în presența ndstră și exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarațiunea, părților, au- tentificăm presentul act fiind scris pe o colă de 5 lei, conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, N. Procopescu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 3.301, voi. 34. Tribunalul, prin jurnalul No. 3.376 din 1892, a încuviințat vînțlarea averei imobilă, în sala ședințelor acestui tribunal, în £iua de 28 Noembre 1892, orele 11 a. m., și care avere este: Un loc de casă în orașul Alexandria, strada Siștov, în lățime ca 10 stânjeni, iar lungi- mea ca 30 stânjeni, împrejmuit cu uluci, pe care se află clădită o casă de zid, cu 3 odăi, . sală la mițlloc, bucătărie mică în dos, învelite cu tinichea albă, o bucătărie învelită cu fer, cu un coptor de zid, și o magazie mică de scânduri, învelită cu fer, o magazie mare de zid, învelită cu șiță, și o fântână; se înveci- nesce la miațlă-nopte cu locul lui Ștefan lor- dache, la apus cu Dumitrache Marinescu și preotul Alexandru, iar la răsărit corespunde în strada Carol I, la miațlă-^i, despre strada Elena Domna, cu locul D-lul D. Rușanu despre care nu are uluci. O vie din duoă, căci cea-altă a rămas loc sterp, ca de duoă pogone, închiriată D-lul Ștefan C. MarinovicI, în linia ântâiu de sub cdsta din orașul Alexandria; se învecinesce la miațlă-nopte cu via D-lul Ene Popa Stoica, la miațlă-di cu via D-lul Dumitrache Rușanu, la răsărit dă cu capul în șanțul barierei ora- șului, iar la apus cu cel-alt cap corespunde în linia viilor. Un loc sterp, care mal ’nainte fusese vie, ca deduoă pogâne, între viile orașului Alexan- dria, închiriat D-lul Țone Lilu Iconovu; sq învecinesce la apus cu Niță Negulescu, la răsărit și miațlă-țli cu Petcu Rotaru și la miaZă-nâpte cu Paraschiva Condilescu. O livade peste Nanov, tot din raionul ora- șului Alexandria, în mărime ca de duoă po- gâne, închiriată tot lui Țone Lilu Iconovu; învecinându-se la răsărit și miațlă-nâpte cu Nistor Covaci, la miaZă-Zi cu viile repausa- tulul Macovei Dumitru, iar la apus cu live- zile lui Țone Lilu Iconovu. Și care avere, dupe încredințarea dată de I 3768 MONITORUL OFICIAL grefă, nu s’a găsit supusă la nici o sarcină popri țâre. Se publică, dar, spre generala ciufoscință a amatorilor cari vor voi de a cumpăra expusa avere pusă în vînjare să se presinte în ^iua și orele indicate mai sus spre a concura, con- form legel; somându-se toți acel cari ar pre- tinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra imobilului pus în vînjare, să se presinte mal ’nainte de vîndare spre a ’și face pretențiunile ce vor avea; căci în urmă nu li se vor mal considera. No. 13.359. 1892, Iulie 18. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Conform adresei D-lul jude al ocolului III din Bucuresci, se publică spre cunoscința generală că s’a fixat «Jiua de 10 Septembre 1892 pentru vîndarea pi in licitație a averei mobilă a D-lui Isidor M. Goldner, compusă din mobilier de casă și o machină de cusut, fabrica ,Kepich“, urmărită spre despăgubirea D-rei Amelie Bufti de sumele ce are a lua conform cărței de judecată No 766 din 1892, a acelei judecătorii, definitivă și învestită cu formula executorie. Vîndarea se va efectua pe piața Amzel, începând la orele legale. No. 3.174. 1892, Septembre 4. CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția II dvllo- corecțlonală D. lân Berean, din strada Câmpul-Zaha- ria No. 18, este chiămat la acest tribunal în «Jiua de 10 Noembre 1892, orele 11 dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevăzut și penat de art. 308 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 18.233. 1892, August 26. Tribunalul Mehedinți D. Simion P. IvanovicI, din Severin, iar acum cu domiciliul necunoscut, se citeză prin acăsta ca, în (Jiua de 7 Octombre 1892, orele 11 diminâța, să vină la acest tribunal spre a se înfățișa ca martor; coțjtrariti se vor face cele legale. * ( No. 33.816. 1892, August 31. — D. Const. Barangă, din Peșteana, iar acum cu domiciliul necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în^iua de 9 Octombre 1892, orele 11 diminâța, să vină la acest tribunal spre a se înfățișa în procesul în care este incul- pat pentru furt de la stăpân; contrarii! se vor face cele legale. No. 33.821. 1892, August 31, —D. Ion Coceanu, fost din comuna Borăscu- de-Gorj, iar acum cu domiciliul necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 13 No- embre 1892, orele 11 diminâța, să vină la acest tribunal spre a se înfățișa ca recla- mant; contrariu se vor face cele legale. No. 30.814. 1892, Iulie 30. —D. Ion Coceanu, fost din comuna Borăscu, județul Gorj, iar acum cu domiciliul necu- noscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 13 Noembre 1892, orele 11 diminâța, să vină la acest tribunal spre a se înfățișa ca reclamant; contrariu se vor face cele legale în lipsă. Tribunalul Prahova, secția I D-na Dina Nicolae Toma, născută Avram Dragota, cu domiciliul necunoscut, cu copie de pe ordonanță, este citată ca, în țliua de 19 Septembre 1892, orele 10 diminăța, să vină Ia acest tribunal spre înfățișare cu soțul său Nicolae Toma pentru divorț; contrariu pro- cesul se va judeca în lipsă, conform legel. No. 15.188. 1892, Septembre 2. Proces-verbal 1892, August 10 înaintea nâstră, primul-președinte al tri- bunalului Prahova, secția vacanței, s’a pre- sentat, în personă, în pretoriul acestui tri- bunal, D. Niculae Toma, cerând, prin petiția înregistrată la No. 11.419, de astăzi, a fidi- vorțat de soția sa Dina Avram Dragota, pen- tru cause determinate de lege, abandon con- jugal. Noi, conform art. 219 din codul civil, am dat reclamantului consiliile ce am crezut de cuviință spre a face să 'și retragă cererea și a reveni la viața conjugală, dar a fost imposi- bil, căci a insistat în cererea de divorț; Conform art. 220 din codul civil, parafăm cererea care este făcută pe hârtie netimbrată, în basa actului de paupertate, liberat de pri- măria orașului Ploesei, și dispunem citarea ambilor soți înaintea nâstră pentru țliua de 19 Septembre, trimițându-se defendârei co- pie de pe presentul proces-verbal. Reclamantul nu scie carte. Prim-președinte, Bălteanu. p. Grefier, Morcovescu. Tribunalul Prahova, secția II D-na Lința, soția repausatului Matei Cos- tache Suditu, cu domiciliul necunoscut, este citată prin acâsta ca, în țliua de 9 Noembre 1892, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal și secție spre a se judeca în procesul ce are cu Smaranda loniță N. Călin pen- tru pretenții civile ; contrariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 14.206. 1892, Septembre 2. Tribunalul Putna D. Anton Grigorian, din Constantinopole, rue Chichele (Turcia), moștenitorul defunc- tei Maria Kircor Toma, se citâză prin acăsta, conform legei, 'ca, în țliua de 12 Noembre 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre a se statua asupra vali- dărel poprirei cerută de D. Avedic Kirco- reanu în causa de care tratâză anexatul aci exemplar de petițiune; la neurmare se va proceda conform legei. No. 19.022. 1892, Septembre 2. 6 Septembre 1892 Petiția D-lul Avedic Kircoreanu către D. preșe- dinte al tribunalului Putna. Domnule președinte, Subsemnatul Avedic Kircoreanu, comer- ciant, domiciliat în Focșani, în virtutea ală- turatei sentințe a tribunalului Putna No. 111 din 1890, învestită cu formula executorie No. 204 din 1892, având a lua de la de- functa Maria Kircor Toma suma de 2.432 lei, cu procente legale de la 3 Februarie 1890 până la achitare. In virtutea art. 455 și următorii din pro- cedura civilă, vă rog, D-le președinte, să bine-voiți a ordona D-lor portărei a urmări și popri de urgență în mânile D-lui direc- tor al casei de depuneri și consemnațiuni, din Bucuresci, suma de 2.432 lei cu procente legale de la'3 Februarie 1890, din suma de 11.242 lei, 50 bani, depuși la acea casă cu recepisele No. 1.099, 1.100, 1.101, 1.106 din 1891, și 49.291 din 1892, în comptul D-nei Maria Kircor Toma, a patra parte din succesiunea defunctului său fiu Hacig Kirco- reanu. Tot-d’o-dată vă rog, D-le președinte, să bine-voiți a face să șe citeze înaintea tribu- nalului D-lor: D. director al casei de de- puneri și consemnațiuni din Bucuresci, Toma Kricoreanu, domiciliat în Focșani, Anica Bog- dan Aburel, domiciliată în Fitionesci, Ținea Kircor Axente, văduvă, domiciliată în Pan- ciu, Anton Grigorian, domiciliat în Constan- tinopole, rue Chichele (Turcia), de aseme- nea pe D. Bogdan Aburel, din Fitionesci, ca să autoriseze pe soția sa, D-na Aburel; toți aceștia fii și moștenitori de drept al defunc- tei lor mumă, Maria Kircor Toma, pentru ca onor, tribunal să hotărască validarea acestei popriri și a obliga pe casa de depuneri și consemnațiuni la plata sumei de mai sus, plus cheltueli. Alătur 6 copil de pe acâsta spre a se co- munica părților odată cu citația. PriimițI, vă rog, asigurarea considerațiu- nei mele. Avedic Kircoreanu, prin procurator cu procura legalisată de poliția Focșani Ia No. 12.934 din 1892. Judecătoria ocolului III din Bucuresci D. Ștefan Gheorghe Cetățeanu, cu domi- ciliul necunoscut, este vestit a se presinta la acâstă judecătorie în țliua de 17 Septembre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a răspunde asupra poprirei ce ’i se face de D. P. Dragomirescu, prin onor, minister al lucrărilor publice, pe banii ce are sau va avea a lua de la acel onor, minister; cunos- când că nefiind următor se va judeca vali- darea în lipsă, ne mal având dreptul de opo- siție, fiind aplicat art. 151 din procedura civilă. 1892, Septembre 4. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci D. Ludvich Veceram, cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acâstă judecătorie în ^iua de 12 Septembre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca 6 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3769 martor; având în vedere că de nu va fi ur- mător se va urma conform legeî. No. 8.114. —D. Ilie Marinescu, cârciumar, cu domici- liul necunoscut, este chiămat lă acâstă jude- cătorie în (Jiua de 16 Septembre 1892, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca contravenient; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în‘ lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 8.130. Judecătoria ocolului Drăgășani, Județul vaicea D. Păun Ciobanu, fost servitor la D. V. Se- lăreanu, din comuna Drăgășani, iar acum cu domiciliul necunoscut, se vestesce prin acâsta că, în ^iua de 28 Septembre 1892, orele 10 a. m., să se presinte la acâstă judecătorie ca inculpat; cunoscând că nefiind următor va suferi consecințele prevăzute de lege. No. 17.394. 1892, August 30. Judecătoria ocolului Neajlov, județul Vlașca D. Anghel G. Feraru, din comuna Ghim- pați, plasa Câlniștea, județul Vlașca, iar acum cu domiciliul necunoscut, este citat pentru ijiua de 17 Septembre 1892, orele 10 dimi- nâța, să se presinte la acâstă judecătorie spre înfățișare în procesul ce are cu D. M. Pe- leanu pentrusuma de lei 960; contrariu se va resolva în lipsă. No. 9.785. 1892, August 31. Judecătoria o,colului Pitesci, județul Argeș D. Mișiu, antreprenorul lucrăreî de tera- sament al căei ferate PitescI-Curtea-de- Argeș, din comuna Merișeani, plasa Pitesci, județul Argeș, iar acum cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acâsta ca, în ^iua de 22 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să vină la acâstă judecătorie spre înfățișare cu D. Cristea Anghel pentru pretenție; contra- riu se vor face cele legale în lipsă. No. 14.794. ' 1892, Septembre 1. Judecătoria ocolului Turnu-Măgurele, județul Teleorman D. Radu Feraru, fost cu domiciliul în co- muna Cârligați, iar acum necunoscut, este ci- tat prin acâsta ca, în «jiua de 17 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâstă judecătorie ca inculpat; la neurmare se va procede în lipsă. No. 12.118. 1892, August. MANDATE DE ADUCERE Judele de instrucție al tribunalului Ilfov In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, N. I. Zamfirescu, jude instructor pe lângă tribunalul Ilfov, mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților forței publice, să aducă înaintea nostă, conformându-se le- gei, pe Dumitru Dima, fost cu domiciliul în comuna Ulmeni, plasa Oltenița, iar acum cu dmiciliul necueoscut, de îndată, ca să fie ascultat asupra inculpărilor ce ’i se aduc de furt. Cerem de la toți depositariî forței publice de a da ajutor, în cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Făcut la 2 Septembre 1892» No. 2.701. Judele de instrucție al tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui, Noî, C. Alexiu, jude instructor pe lângă tribunalului Ialomița, în virtutea facultăței ce ne acordă legea de procedură penală, man- dăm și ordonăm ca Dinu Gheorghe Oprea, fost prin comuna Gârbovi, iar acum cu do- miciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată. Cu executarea acestui mandat se însăr- cinâză agenții puterel publice, cari se vor conforma art. 99 din țlisa procedură. Dat la 2 Septembre 1892, No. 1.819. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, N. C. Drăgănescu, jude instructor al tribunalului Ialomița, în virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură penală, mandăm și ordonăm ca Ion, cioban la D. M. Georgescu, fost prin comuna Fundu-Crăsani, județul Ialomița, acum dosit, să fie adus la cabinetul nostru de îndată; Cu executarea acestui mandat se însărci- nâză agentul puterel publice, care se va con- forma cu art. 99 din ^isa procedură. Dat la 31 August 1892. No. 1.983. Judele de instrucție al tribunalului Muscel In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Dimitrie Pr. Georgescu, jude instruc- tor pe lângă tribunalul Muscel, în virtutea facultăței ce ne acordă le^ea de procedură penală, mandăm și ordonăm ca Mihai Ma- reș, fost cu domiciliul în comuna Văleni, plaiul Dâmbovița, județul Muscel, și recru- tat, acum cu domiciliul necunoscut, fiind de- zertat din armată, să fie adus la cabinetul nostru de îndată ce va fi prins spre a fi in- terogat asupra unul fapt de tâlhărie. Agentul însărcinat cu executarea acestui mandat se va conforma art. 99, 101, 110 și următori din , - — — r rr- « ’J . ■ . ■ '■'< ■ ■' ' * §770 B . ■ »—In numele legel și al M. S. Regelui, ■I Hol, primul-procuror pe lângă tribunalul B" ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, In secția III civilo-corecțională, cu No. 597 din jlfl 12,Septembre 1889, care condamnă pe An- W. ton Geantă, din comuna Bucuresci, județul ff ‘ Ilfov, de ani major, de profesiune muncitor, a la închisore pe timp de 40 țlile, în locul P amendei de 200 leî, pentru furt, delict pre- v^lut și pedepsit de art. 308 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- L ciarulul de la Văcăresci a priimi și reține pe 3¹ sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- Jh tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula S de la arestare și la expirare se va libera, t Dat la 22 Maiu 1892, No. 7.934. ¹ î —In numele legei și al M. S. Regelui, * Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 665 din 1, 3 Iunie 1892, care condamnă pe Moise Rădu- canu, din comuna Piteasca-Pasărea, județul Ilfov, major, de profesiune plugar, la închi- sore pe timp de 5 țlile în locul amendei de 5 lei, pentru delict silvic, delict prevăzut și pedepsit de art. 28 și 40 din codul penal; * Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresc! a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. । Dat la 23 Iunie 1892. No. 10.227. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 934 din 9 Octombre 1891, care condamnă pe Ștefan Dumitrof, din comuna rurală Oltenița^ jude- țul Ilfov, major, de profesiune grădinar, la închisore pe timp de 6 ^ile în locul amendei de 30 lei, pentru ultragM, delict prevățlut și pedepsit de art. 239 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 23 Iulie 1892. No. 11.804. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 934 din 9 Octombre 1891, care condamnă pe Ștefan Raicov, din comuna rurală Oltenița, județul Ilfov, major, de profesiune grădinar, la în- chisore pe timp de 6 ^ile, în locul amendei de 30 lei, pentru rănire, delict prevățlut și pedepsit de art. 239 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat Ia 23 Iulie 1892. • No. 11.805. -• ¥ ' P MONITORUL OFICIAL — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea decisiunei curței de apel din Bucuresci, secția ÎII, cu No. 306 din 20 Maiu | 1891, care condamnă pe Ion Vlad Olteanu, i cu domiciliul necunoscut, major, de profe- I siune cioban, la închisore pe timp de 8 țlile, în locul amendei de 40 Lei, pentru rănire, delict prevățlut și pedepsit de art. 239 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ^i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calculs de Ia arestare și la expirare se va libera. । Dat la 21 August 1892. No. 13.394. Parchetul tribunalului Argeș In numele legei și al M. S. Regelui, . Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței tribunalului Argeș cu No. 425 din 26 Februarie 1892, lancu Solo- mon, israelit, din comuna Giurgiu, iar acum cu domiciliul necunoscut, major, de profesiune muncitor, găsit culpabil în faptul de furt, în virtutea art. 310 din codul penal, s’a condam- nat la închisore corecțională pe termen de 7 luni de țlile, calculat de la a sa încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus menționatul con- damnat și să ’l conducă la penitenciarul Bi- sericani, din județul Neamțu; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a priimi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va libera, dacă nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositari- lor forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru execuțiunea presen- | tulul mandat. j Dat la 19 Iunie 1892. No. 3.659. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței tribunalului Argeș cu No. 513 din 6 Martie 1892, Radu Marin Stancu, din comuna Vitomiresci, județul Ar- geș, major, de profesiune muncitor, găsit cul- pabil în faptul de abus de încredere, in vir- tutea art. 322 din codul penal, s’a condam- nat la închisore corecțională pe termen de o lună de țlile, calculat de la a sa încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus menționatul con- damnat și să ’l conducă la penitenciarul Pi- tesci, județul Argeș; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a priimi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va libera dacă nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositarilor forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru execuțiunâa presentulul mandat. Dat la 19 Iunie 1892. No. 3.664. § 6 Septembre 1892 —- . —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței tribunalului Argeș cu No. 891, din 13 Maiu 1892, lancu Gh. țlis și Viăsceanu, din comuna Surdulesci,-acum dispărut,major, de profesiune muncitor, găsit culpabil în faptul prevățlut și penat de art. 308 din codul penal, la închisore corecțională pe termen de 3 luni de țlile, calculat de la a sa încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice' să prindă pe sus menționatul con- damnas și să ’l conducă la penitenciarul Pi- tesci din județul Argeș; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori a priimi și reține pe sus numitul până la expirare osândei când se va libera dacă nu va fi deținut pentru alte cause; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositarilor . forței publice să dea mână de ajutor, la cas de Necesitate, pentru executarea presentulul » mandat. Dat la 19 Iunie 1892. No. 3.665. ‘ —In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețul Argeș, In virtutea sentinței acestui tribunalul cu No. 1.539, pronunțată la 13 Neombre 1890, rămasă definitivă, prin care lonță Niculae Bo- roghină, din comuna Tutana, județul Argeș, major, de profesiune plugar, pentru faptul de delict silvic, s’a condamnat la amenda de lei 15; Avend în vedere, procesul-verbal de insol- vabilitate priimit cu adresa D-lui casier ge- neral de Argeș No. 11.612 din 12 Iulie 1892, prin care se constată că numitul este insolva- bil și nu dispune de nici o aVere; Văzând art. 40 din codul silvic; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să pună mâna pe numitul și să ’l conducă la penitenciarul Pitesci; Mandăm și ordonăm directorului acelei închisori a priimi pe numitul în arest și a face să se execute pedâpsa _ de 5 țlile calcu- lat de la încarcerare și la expirare să ’I pună în libertate daca nu va fi deținut pen- tru alte cause; , Dat la 17 Iulie 1892. No. 4.181. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței corecționale a acestui tribunal cu No. 1.526, pronunțată la 9 No- embre 1890, rămasă definitivă, prin care Lina Sterie Nicolescu, din comuna Slăvesci, județul Teleorman, majoră, pentru faptul de ultragiu, s’a condamnat la amenda de iei 20; Avend în vedere procesul-verbal de insol- vabilitate priimit cu adresa D-Iui casier gene- ral de Teleorman No. 9.578 din 16 Iulie 1892, prin care constată că numita este in- solvabilă și nu dispune de nicI o avere; Vexând art. 28 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să 6 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3771 pună mâna pe numita și să o conducă la pe- nitenciarul Pitesci; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a priimi pe numita în arest și a face să se execute pedâpsă de 4 (Jile, calculat, de la încarcerare și la expirare să o pună în libertate, dacă nu va fi deținută pentru alte cause; Dat la 3 August 1892. No. 4.469. Parchetul tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de proce- dură criminală; In temeiul hotărîrel tribunalului Ialomița cu No. 514 din 1891, prin care cofidamnă pe lancu Chiru Dinu, major, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Marsi- lieni, acum dosit, la închisore pe termen de 40 țlile, pentru că nu a plătit amenda de lei 200; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la pe- nitenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul la țlisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotărîre și calculat de la încar- cerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Invităm pe ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pen- tru executarea presentului mandat. Dat la 31 August 1892. No. 2.606. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de pro- cedură criminală; In temeiul hotărîrel tribunalului Ialomița cu No. 9 din 1891, prin care condamnă pe Dumitru Stan, major, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Marsilieni, acum dosit, la închisore pe termen de 6 țlile pen- tru că nu a plătit amenda de lei 30; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la peni- tenciarul din Călărași; Mandăm șij ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul la țlisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotărîre și calculat de la în- carcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Invităm pe orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 31 August 1892. No. 2.607. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de proce- dură criminală; In temeiul hotărîrel tribunalului Ialomița cu No. 505, din 1891, prin care condamnă pe Simion Nistor, major, de profesiune mun- ci tor, fost domiciliat în comuna Lehliu, acum dosit la închisâre corecțională pe termen de 10 ^ile, pentru că nu a plătit amenda de lei 50; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă ;pe sus numitul la peni- tenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului acestei în- chisori a priimi și reține pe sus numitul la țlisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotăîre și calculat de la încar- cerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Invităm pe ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru exe- cutarea presentului mandat. Dat la 31 August 1892. No. 2.609. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de pro- cedură criminală; In temeiul hotărîrei tribunalului Ialomița cu No. 177 din 1891, prin care condamnă pe Ion G. Cotroceanu, major de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Perieți, acum dosit, la închisore pe termen de 10 (Jile, pentru că nu a plătit amenda de lei 50; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la peni- tenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul individ la ijisul penitenciar pe tot timpul de- terminat prin sus citata hotărîre și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Invităm pe orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 31 August 1892. No. 2.611. Judele de instrucție al tribunalului Tutova In numele lege! și al M. S. Regelui, Noi, Th. Radvan, jude-instructor al tribu- nalului județului Tutova; V&Jend piesele procesului privitor pe Du- mitru Mocanu, cum și conclusiunile D-lul procuror; Mandăm și ordonăm la toți portăreii și a- gențil forței publice de a aresta și conduce la casa de arest din Berlad pe Dumitru Mocanu, major, de profesiune muncitor, de naționali- tate român, domiciliat în comuna Bacani, acum dispărut, prevenit pentru faptul de furt de vite; Ordonăm directorului țlisului arest de a’l priimi în arest; Cerem de la toți depositaril forței publice, cărora presentul mandat, le va fi arătat, de a da ajutor, la cas de trebuință, pentru executa- rea lui. Dat la 31 August 1892. No. 2.773. In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Th. Radvan, jude-instructor al tribu- nalului județului Tutova; Văzând piesele procesului privitor pe Beri Moscovici, cum și conclusiile D-lul procuror; Mandăm și ordonăm la toți portăreii și a- genții forței publice de a arest și conducă la casa.de arest din Bârlad pe Beri Moscovici, major, de profesiune comerciant, de naționa- litate israelit, domiciliat în comuna Bârlad, acum dispărut, prevenit pentru faptul de bancrută simplă; Ordonăm directorului Șișului arest de a ’l priimi în arest; Cerem de la toți depositaril forței publice, cărora presentul mandat le va fi arătat, de a da ajutor, la cas de trebuință, pentru executa- rea lui. Dat ia 2 Septembre 1892, No. 2.820. j Judecătoria ocolului I din Bucuresci In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Atanase Demetrian, judecător al oco- lului I din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată cu No. 872, pronunțată de noi la 28 Noembre 1891 și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice a aresta și' conduce la arestul polițienesc, pe Neculae Panait, do- miciliat în strada Domne! No. 18, colorea de Roșu, condamnat, în puterea art. 385 din co- dul penal, prin mal sus arătata ndstră carte de judecată, la închisore de 2 (Jile, în locul amendei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Neculae Panait în tot timpul determinat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositaril puterel publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju-. tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 26 Maiii 1892. No. 3.979. —In numele lege! și al M. S. Regelui, Noi, Atanase Demetrian, judecător al oco- lului I din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 843, pronunțată de noi la 14 Noembre 1891 și râmasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe Ion Nicolae, domici- liat în strada Colțeî No. 9, colorea de Roșu, condamnat, în puterea art. 385 din d3dul pe- nal, prin mal sus arătata nostră carte de jude- cată, la închisâre de 2 $ile, în locul amendeî de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelul (Jisel în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Ion Nicolae în tot timpul determinat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositaril puterei publice ca, la cas de necesitate, sădea mână de ajutor pentru executarea acestui mandat. Dat la 26 Maiu 1892. No. 3.986. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Atanase Demetrian, judecător al oco- lului I din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 500, pronunțată de noi la 22 August 1891 și râmasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 3772 duce laarestul polițienesc pe Gheorghe Radu, domiciliat în strada Sabinelor No. 2, colârea de Verde, condamnat, în puterea art. 30 din codul penal, prin mal sus arătata nostră carte de judecată, la închisore de 3 ^ile, în locul amendei de 15 lei; Mandăm și ordonăm custodelui ^isel în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Gheorghe Radu, în tot timpul deter- minat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 26 Maiu 1892. No. 3.991. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Atanase Demetrian, judecător al oco - lului I din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 500, pronunțată de noi la 22 August 1891 și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce Ia arestul polițienesc pe Alexandru Ion, do- miciliat în strada Sabinelor;No. 2, colârea de Verde, condamnat, în puterea art. 30 din co- dul penal, prin mai sus arătata nâstră carte de judecată, la chiînsâre de 3 glile, în locul amendei de 15 lei; Mandăm și ordonăm custodelui ^isei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Alexandru Ion, în tot timpul determi- nat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 26 Maiu 1892. No. 3.992. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Ștefan Dumitrescu, ajutor de judecă- tor al ocolului I din Bucuresci, având în ve- dere cartea de judecată No. 513, pronunțată de noi la 22 August 1891 și rămasă defini- tivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienesc pe C. Gogopolu, domiciliat în strada Bazaca, vechia matca Dâmbovițel, colârea de Roșu, condamnat, în ppterea art. 385, din codul penal, prin mai sus arătata nâstră carte de judecată, la închi- sâre de 5 ^ile, în locul amendei de 25 lei; Mandăm și ordonăm custodelui «jtisei în- chisori de a priimi și avea sub pază pe numitul C. Cogopolu în tot timpul determinat prin cartea sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 25 Iulie 1892. No. 5.512. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, V. Theodorescu, judecător al ocolului IV din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 1.708, pronunțată de noi la 7 Noembre 1890 și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta, și conduce la închisâre polițienâscă pe Nicolae Ion, fost domiciliat în strada Șerban-Vodă No. 250, iar acum necunoscut, condamnat, în pute- rea art. 393, ăl. V din codul penal, prin mai sus arătata nâstră carte de judecată, la în- chisâre de 3 țlile. Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Niculae Ion în tot timpul determinat prin cartea sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 29 August 1892. No. 8.338. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, V. Theodorescu, judecător al ocolu- lui IV din Bucuresci, având în vedere car- tea de judecată cu No. 1.442, pronunțată de noi la 3 Octombre 1890 și rămasă defini- tivă ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce ' la arestul polițienesc, pe Sotir Ion, fost do- miciliat în strada Dudesci No. 27, iar acum necunoscut, condamnat, în puterea art. 385, . al. IX din codul penal, prin mai sus arătata nâstră carte de judecată, la închisore de 5 țlile; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Sotir Ion în tot timpul determinat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 29 August 1892. No. 8.340. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, V. Theodorescu, judecător al ocolului IV din Bucuresci, având în vedpre cartea de judecată No. 170, pronunțată de noi la 2 Martie 1891 și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul penitenciarului Văcăresci pe Gheor- ghe Nedelcu, fost domiciliat în comuna Pu- cheni-Marl, plasa Gâmpu, județul Prahova, iar acum necunoscut, condamnat, în pute- rea art. 308 din codul penal, prin mai sus arătata nâstră carte de judecată, la închi- sâre de 15 ^ile; Mandăm și ordonăm custodelui ^isei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Gheorghe Nedelcu în tot timpul deter- minat prin cartea sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ■ ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 29 August 1892. No. 8.342. Judecătoria ocolului Buzăă, In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Buzăii, județul Buzău, Având în vedere cartea de judecată cu No. 465 din 1892, pronunțată de acâstă ju- I decătorie, prin care individul Ștefan Mihai, cu domiciliul necunoscut, este condamnat Ia 3 luni de țlile închisâre corecțională pentru că a comis faptul de furt, fapt prevăzut și penat de art. 308 din codul penal; Avend în vedere că în contra expusei cărți, dupe certificatul grefei onor, tribunal local No. 14.519, nu s’a făcut apel; In virtutea art. 163 din procedura penală, Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice ca să conducă pe numitul condam- nat în arestul din penitenciarul Buzău, și D. director al Șișului penitenciar să dețină în । arest pe Condamnat și să facă a se executa osânda de 3 luni de #le, care se va calcula de la încarcerare , iar la expirare se va libe- ₍ ra dacă nu va fi deținut pentru alte fapte. Dat la 23 August 1892. No. 24.953. ¹ —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Buzău, județul ! Buzăti, Având în vedere cartea de judecată cu No. 294 din 1892, pronunțată de acăstă ju- decătorie, prin care individul Alexandru An- drei și Lina Alexandru Andrei, cu domiciliul necunoscut, sunt condamnați la câte 3 țlile fie- care închisâre corecțională pentruca a comis , faptul de furt, fapt prevăzut și penat de art. 308 din codul penal; । Având în vedere că în contra expusei cărți, | dupe certificatul grefei onor, tribunal local No. 14.521, nu s’a făcut apel; In virtutea art. 163 din procedura penală, Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- i țel publice ca să conducă pe numiți! condam- nați în arestul din penitenciarul Buzău, și D. director al Șișului penitenciar să dețină în arest pe condamnați și să facă a se executa ) osânda de câte 3 ^ile, care se va calcula de la încarcerare, iar la expirare se va libera dacă nu va fi deținuți pentru alte fapte. Dat la 23 August 1892. No. 24.955. Judecătoria ocolului Călărași In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Călărași, j In basa drepturilor ce ne acordă art. 99 și următorii din procedura penală, Mandăm și ordonăm tutulor agenților forței f publice de a prinde și conduce la arestul jude- j țului Ialomița pe Vasile Arghir, fost cu domi- ll| ciliul în orașul Călărași, iar acum necunos- Ț cut, spre a suferi inchisârea corecțională pe ' ! termen de o lună, calculat de la încarcerare, - condamnat, prin cartea de judecată No. 163 ăi din 1892, pentru faptul de furt; D. director al arestului județului Ialomița este rugat a priimi pe sus numitul și a ’l libera _ . la expirarea pedepsei sale, dacă nu va mai fi î f reținut și pentru alte cause. ? ; ₍ Dat la 30 August 1892. No. 9.419. ¹ l!' j-.f' Noi, judecătorul ocolului Ialomița, jude- țul Ialomița, In virtutea art. 193 din pr. penală, și In temeiul cărței de judecată No. 38, din MONITORUL OFICIAL 3773 6 Septembre 4892 24 Ianuarie 1892, prin care condamnă pe Debrețiu Garvi, ungur, major, fost servitor la D. Stănculeanu, din comuna Mărculesci, pre- cum și prin orașul Buzău, iar acum cu do- miciliul necunoscut, la închisore corecțională pe timp de 15 țlile pentru delictul de furt; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice ca să prindă și să ’l conducă pe numitul condamnat Debrețiu Garvi la ares- tul județului din orașul Călărași; Ordonăm directorului acestei închisori a priijni și reține pe sus numitul în arest pe tot timpul determinat mai sus, calculat de la încarcerare, când la expirarea ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 19 August 1892. No. 6.762. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi judecătorul ocolului Ialomița, județul Ialomița; In virtutea art. 193 din pr. penală, și In temeiul cărței de judecată No. 38 din 24 Ianuarie 1892, prin care condamnă pe Găti Debrețiu Carvi, maghiară, majoră, fostă servitore la D. Stănculeanu, din comuna Măr- culesci, precum și prin orașul Buzău, iar acum cu domiciliul necunoscut, la închisâre corecțională pe timp de 15 țlile, pentru de- lictul de furt; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice ca să prindă și să conducă pe nu- mita condamnată Găti Debrețiu Carvi la ares- tul județului din orașul Călărași; Ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numita în arest pe tot timpul determinat mai sus calculat de la în- carcerare când la expirare o va libera de nu va fi deținută pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentulul mandat. Dat la 19 August 1892. No. 6.763. Judecătoria ocolului Oltenița, județul Ilfov In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Idn Brănișteanu, judecătorul ocolului Oltenița, județul Ilfov, Având în vedere cartea de judecată No. 57, pronunțată de noi la 18 Februarie 1892 și rămasă definitivă, prin care s’a condamnat preotul Dionisis Casandras, din comuna Ca- lamas, Grecia liberă, a plăti amenda de lei 25 în folosul casei comunei urbei Oltenița, în virtutea art. 300, combinat cu 396, al. II din codul penal; Vățlând actul de insolvabilitate; Vățlând art. 30 din codul penal; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice a aresta și conduce la arestul poliției urbei Oltenița pe sus nu- mitul preot Dionisis Casandras, pe termen de 5 ^ile; Mandăm și ordonăm custodeluî ^isei în- chisori a priimi și a avea sub pază pe numi- tul Dionisis Casandras, în tot timpul deter- minat prin cartea de judecată mai sus enun- țată; Invităm pe toți depositarii puterel publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 19 August 1892. No. 6.522. DECIS1UNI Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională Având în vedere că Baco Roșa este dată judecățel pentru furt de la stăpân; Având în vedere conclusiunile D-lui pro- curor; Considerând că, din actele aflate la dosar, se constată cu suficiență delictul ce ’i se im- pută; Că, ast-fel fiind, s’a făcut pasibilă de pe- nalitatea prescrisă la art. 309, alin. III din codul penal; Considerând că tribunalul, în apreciarea sa, constată în favorea inculpatei și circum- stanțe atenuante, și în basa art. 60, ultimul aliniat din codul penal, care autorisă pe tri- bunal a reduce pedâpsă, chiar în cas de recidivă ’I reduce osânda. Textul acestor articole s’a citit în ședință publică de D. președinte. Considerând că inculpata, de și citată în regulă, nu s’a presintăt însă a se apăra de culpabilitatea ce ’i se aduce; Pentru aceste motive, în unire cu D. pro- curor, în numele legel: Condamnă pe Baco Roșa, dovedită culpa- bilă de furt de la stăpân, la 10 țlile închi- sore corecțională. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție și apel, conform legel. Dată și citită în ședință publică, la 19 Maiii 1892. No. 552. —Tribunalul, Având în vedere acțiunea penală prin care Anica Vasilescu e dată judecățel pentru furt de la stăpân; Având în vedere actele din dosar și con- clusiunile D-lul procuror; Considerând că, din procesul-verbal dre- sat de comisarul Th. Rădulescu, secția 25, la localitate, în țliua de 25 Ianuarie a. e., se constată că inculpata, în calitate de servitore la D. Adolf Vieder, ’I a furat mal multe o- biecte și a dispărut; Considerând că inculpata, prin comiterea acestui delict, s’a făcut pasibilă de penali- tatea prevăzută de art. 309, alin. III din co- dul penal, care s’a citit de D. președinte în ședință publică; Considerând că tribunalul, apreciând cir- cumstanțele în cari s’a petrecut faptul, gă- sesce în favorea inculpatei circumstanțe ușu- rătore, prevăzute de art. 60 din codul penal, al cărui text s’a citit de D. președinte în ședință publică; Considerând că inculpata, de și citată în regulă, nu s’a presintat ați în instanță a ’și arăta motivele de apărare; Pentru aceste motive, în unire cu conclu- siunile D-lul procuror, în numele legel, ho- tărasce : Condamnă pe Anica Vasilescu la 2 luni închisore corecțională pentru furt. Sentința se pronunță cu dreptul de oposiție și apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică, la 9 Iunie 1892. No. 633. —Având în vedere că Valerie Criticos este dat judecățel pentru bancrută simplă și frau- dulosă; Având în vedere conclusiunile D-lui pro- curor ; Considerând că inculpatul Valerie Criticos, în timpul când exercita comerciul de colo- niale, nu a ținut registru în regulă, conform legel comerciale; Că acest fapt intră sub previsiunile art. 869, alin. V din codul comercial; Considerând că din instrucția făcută de D. jude instructor și cea urmată în instanță se constată că inculpatul a înstrăinat parte din marfă în dauna creditorilor; Că acest fapt intră sub previsiunile art. 873; Considerând că tribunalul, în apreciarea sa, constată și admite în favorea inculpatului circumstanțe atenuante și în basa art. 60 din codul penal, ultim aliniat, care autorisă pe tribunal a reduce pedâpsă chiar în cas de recidivă, ’I reduce osânda; Textul acestor articole s’a citit de D. pre- ședinte în ședință publică; Considerând că de și inculpatul, citat în regulă, nu s’a presintat pentru a se apăra de culpabilitatea ce ’i se aduce; Pentru aceste motive, în unire cu conclu- siunile D-lul procuror, în numele legei: Condamnă pe Valerie Criticos, dovedit culpabil de bancrută fraudulosă, la un an de țlile”închisâre corecțională. Sentința se pronunță cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 18 Iu- nie 1892. No. 676. —Tribunalul, Asupra acțiunel penală prin c&re Costache Ion Breazu e dat judecățel pentru furi; Avend în vedere actele din dosar și con- clusiunile D-lui procuror; Considerând că inculpatul, Costache Ion Breazu, s’a introdus în curtea D-lul Marcu Goldștein, din strada 11 Iunie, și a spart duoă lacăte, unul de la grajd și unul de la un coteț, și a furat 10 găini și un cocoș, dupe cum se constată acâsta din procesul-verbal, dresat de sub-comisarul de poliție clasa I, secția 30; Că, ast-fel fiind, inculpatul s’a făcut pa- sibil de previsiunile art. 309 din codul penal; Considerând că tribunalul, în suverana sa apreciare, găsesce în favârea inculpatului cir- cumstanțe ușurătâre, prevățlute de art. 60 din codul penal; 3774 MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1892 Considerând că inculpatul, de și citat în re- gulă, nu s’a presentat aZi în instanță spre a’și arăta motivele de apărare; Pentru aceste motive, în unire cu conolu- siuuile D-lul procuror, în numele legei: Condamnă pe Costache Ion Breaza la o lună închisdre corecțională pentru delictul de furt. Sentința este supusă oposițiunel și apelu- lui, conform legei. Dată și citită în ședința publică, la 22 Iunie 1892. No. 695. Tribunalul Ialomița Asupra acțiunei publică deschisă contra lui Nicolae Slavu și Niță Rncăreanu pentru faptul prevăzut de art. 310, alin. II, 308 și 39 din codul penal; Ascultând pe reclamant în cererea sa, pe D. procuror în conclusiuni și pe prevenit în arătările făcute; Având în vedere ordonanța de urmărire cu No. 1.352 din 1892, dată în causă de D. jude instructor; Având în vedere că din actele de instruc- țiune, dresate în causă din instrucțiunea orală și însăși mărturisirea prevenitului Nicolae Slavu, se constată cu suficiență că prevenițil Nicolae Slavu și Niță Rucăreanu, în ndptea de 5 spre 6 Martie 1892, se duc la prăvălia reclamantului Nicolae Avram, din comuna Vărăsci, spre a ’l jefui, sparg peretele- sub ferâstra prăvăliei, scot oblonul, sparg gemu- rile și Nicolae Slavu intră în prăvălie ca să fure lucrurile ce se aflau într’ânsa; la sgo- motul făcui, se deșteptă Nicolae Avram, care ia un iatagan și intră în prăvălie, unde a surprins pe inculpați; Nicolae Slavu’l a apu- cat de umăr, iar reclamantul ’l a lovit cu iataganul în cap de 2, 3 ori și dânsul a fugit, apoi reclamantul a eșit afară și a dat alarma; unul din hoți a voit să ’l lovdscă cu cioma- gul, dar el a parat lovitura și la strigătele sale a fugit și acesta; In prăvălie s’a găsit mai multă marfă strînsă de o parte, cum și o căciulă, un că- păstru și cuțitul ce servise la spargerea pe- retelui, și, dupe cercetările făcute, s’a găsit Nicolae Slavu cu rănile Ia cap și s’a recu- noscut că căciula găsită în prăvălie este a sa; Considerând că culpabilitatea lui Nicolae Slavu se stabilesee prin mărturisirile făcute de dânsul în tot timpul instrucțiunei și aZi înaintea tribunalului, prin rănile ce s’au găsit asupra sași prin găsirea căciulel în prăvălie, care s’a recunoscut că este a sa; iar culpa- bilitatea lui Niță Rucăreanu resultă pe deplin din arătările prevenitului Nicolae Slavu, prin împregiurarea că Niță Rucăreanu, care sus- ține că nu cunosce pe N. Slavu, a fost recu- noscut de acesta la prima vedere între mal mulțl omeni, și prin aceea că inculpatul Ru- căreanu, la instrucție, a arătat că în noptea când s’a comis faptul a fost la ol în pădurea Vărasca; iar martorii ce a propus pentru a dovedi acâsta nu merită nici o credință, de ore ce el arată că a duoa Zi dupe fapt Ru- căreanu a fost ridicat din târlă și că noptea a dormit cu el, pe când din dosar reiese că Rucăreanu a fost prins mal multe țlile dupe sSvîrșirea faptului; Având în vedere că acest fapt fiind stabilit pe deplin contra inculpaților, dânșii, prin co- miterea, lui s’au făcut pasibili de penalitatea prescrisă de art. 310, alin. II și 308 combinat cu 39 din codul penal; Având în vedere că tribunalul, apreciând împregiurările în cari faptul s’a petrecut, gă- sesce circumstanțe atenuante în favorea incul- paților și face aplicația art. 60, ultimul ali- niat al codului penal; Pentru aceste motive, în unire cu conclu- siunile D-lui procuror și în numele legei, ho- tărasce : Condamnă pe Nicolae Slavu, român, ma- jor, din comuna Ulmu, actualmente deținut în arestul preventiv local, la 5 luni de Zile închisore corecțională, și pe Niță Rucăreanu, român, major, econom de vite, fost prin co- muna Vărăsci, actualmente cu domiciliul ne- cunoscut, la 7 luni de țlile închisore corec- țională; mal condamnă pe ambii inculpați a plăti reclamantului Nicolae Avram, solidari, iei 200 ca despăgubire civilă, cât s’a apreciat de tribunal. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție pentru Niță Rucăreanu și cu apel pen- tru ambii. Dată și pronunțată în ședință publică, la 21 August 1892. No. 509. EXTRACTE DE DECISIUNI Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională Prin sentința No. 133 din 1892, dată de acest tribunal dupe cererea D-nel Eufrosina lonescu, pentru punerea sub interdicție a so- țului său lorgu lonescu, s’a decis: Declară interzis pe lorgu lonescu, major, actualmente aflat în ospiciul Mărcuța; Numesce ca curator al averel minorilor acestuia pe soția sa Efrosina lonescu. Sentința se pronunță cu dreptul de apel. Dată și citită în ședință publică, la 28 Fe- bruarie 1892. No. 20.214. 1892, Septembre. Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corecțională Prin sentința cuNo.579 din 1891 a aces- tui tribunal, dată în procesul dintre Maria C. U. Rusescu cu G. U. Rusescu, de a se de- clara pus sub interdicție soțul G. U. Rusescu, s’a decis: In numele legei, Admite cererea reclamantei Maria C. U. Rusescu; Declară în stare de interdicție pe soțul șăă C. U. Rusescu; Numesce ca tutore a interzisului pe soția sa Maria G. U. Rusescu; Ordonă ca acâstă sentință să se publice și să se comunice în modul prevăzut de art. 447 din codul civil. I Sentința este supusă apelului, conform art. 318 din procedura civilă. Dată și citită în ședință publică, la 7 No- embre 1891. Se publică spre cunoscința generală, de ore-ce prin Monitorul oficial No. 66 din 24 Iunie a. c., din erore de manuscris s’a publi- cat D. G. M. Rusescu, în loc de D. C. U. Ru- seseu, și D-na Maria G. M. Rusescu, în loc de D-na Maria C. U. Rusescu. No. 18.854. 1892, Septembre. Tribunalub Buzău Acest tribunal, prin sentința corecțională No. 713 din 25 August 1892, a condamnat pe Arghir Ilie, țigan, minor, și Marin Nicolae loniță, țigan, major, ambii din Buzău, ca pen- tru faptul de furt ce au comis în prejudiciul lui Nicolae Dolicu, să sufere închisore corec- țională pe timp de câte 7 luni și să plătâscă Statului suma de lei 12, portul hârtiilor. Se publică spre cunoscința condamnaților de a usa de dreptul de oposiție și apel ce li s’a acordat. Parchetul tribunalului Ialomița Prin sentința tribunalului Ialomița cu No. 9 din 1891, numitul Dumitru Stan, ma- jor, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Marsilieni, acum dosit, s’a condam- nat la închisore pe timp de 6 Zde pentru că nu a plătit amenda de lei 30. — Prin sentința tribunalului Ialomița cu No. 177 din 1891, numitul Ion Gh. Gotro- ceanu, major, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Perieți, acum dosit, s’a condamnat la închisdre pe timp de 10 Z'le fiind-că nu a plătit amenda de lei 50. — Prin sentința tribunalului Ialomița cu No. 505 din 1891, numitul Simion Nistor, major, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Lehliu, acum dosit, s’a condamnat la închisdre pe timp de 10 Zile fiind-că nu a plătit amenda de lei 50. — Prin sentința tribunalului Ialomița cu No. 514 din 1891,numitul Ion Chiru Dinu, major, de profesiune muncitor, fost domiciliat în comuna Marsilieni, acum dosit, s’a con- damnat la închisore pe timp de 40 Zile fiind- că nu a plătit amenda de lei 200. Judecătoria ocolului III din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 983, în basa art. 308, combinat cu 60 din codul penal, s’a hotărît ca Cristache Gheorghe, cu domiciliul necunoscut, să fie penat cu 15 Zile închisore. Acâstă carte se pronunță în prima instanță, cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 18 Au- gust 1892. SECHESTRE Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială, cu No. 11.028 din 1892, se 6 Septembre 1892 Monitorul oficial 37*75 publică spre generala cunoscință că s’a ur- mărit veniturile generale ale imobilului din strada Lipscani No. 84, proprietatea D-nei Sultana I. Bădulescu, spre despăgubirea D-lui G. Frenkel de suma de 3.000 lei, cu dobân- dă și cheltueli; acâsta conform art. 481 și 482 din procedura civilă. No. 16.499. 1892, Septembre 4. -—Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 11.027 din 1892, se publică spre generala cunoscință că s’a urmărit veniturile generale ale imobilului din strada Teilor No. 57, proprietatea D-luî I. Strohr, spre despăgubirea D-luî G. Frenkel de suma de leî 5.346, cu dobândă și cheltueli, conform ari. 481 și 482 din pr. civilă. No. 16.503. 1892, Septembre 4. — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 11.028 din 1892, se publică spre generala cunoscință că s’a urmărit veniturile generale ale imobilului din calea Văcăresci No. 52, proprietatea D-lul I. Petrescu, spre despăgubirea moștenitori- lor Haim Susan de suma de lei 3.285 aur, cu procente și cheltueli; acesta conform art. 481 și 482 din procedura civilă. No. 16.507. 1892, Septembre 4. Primul-președinte al tribunalului Ilfov D-na Alexandrina Enescu, prin petiția în- registrată la No. 1.260 din 21 Ianuarie 1892, a cerut liberarea garanției ipotecare ce a de- pus pentru postul de portărel ocupat de D. loan Enescu, și care garanție constă în afec- tarea, atât către Stat, cât și către particulari al imobilului sâu dotai, situat în strada Tei- lor No. 82. Se publică spre cunoscința generală a ace- lora cari vor avea veri o pretențiune de ori- ce natură asupra acestei garanții, de a se presenta la acest tribunal, în termen de 6 luni de calculat de la acâstă publicație, cu reclamațiile lor, căci dupe expirarea aces- tui termen se va libera garanția numitului și nu se va mai priimi nici un fel de recla- mație. No. 2îl63. ₗₜ 1892, Ianuarie 24. Tribunalul Suceava* In conformitatea art. 5 din regulamentul pentru organisarea grefelor tribunalelor, in- serat în Monitorul oficial No. 173 din 1880; Se încunosciințâză toți aceia cari ar avea veri o pretențiune contra fostului șef de portărei al acestui tribunal, D. Gh. Al. Dumitriu, derivate din timpul când D. Du- mitriu a ocupat acâstă funcțiune, să ’și le arate la acest tribunal până în țliua de 1 De- cembre 1892; căci dupe expirarea acestui termen se va restitui D-luî Dumitriu garan- ția în sumă de lei 7.100, în bonuri, ce are depusă pentru sus disa funcțiune. No. 14.693. 1892, Septembre 1. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Prefectura poliției Capitalei La licitația ținută în ^iua de 28 August a. c., la localul acestei prefecturi, pentru darea în antreprisă a curățirel latrinelor de la localurile polițienescl din Capitală, nepre- sentându-se concurenți, se aduce la cunos- cința generală că se va ține o nouă licitație în acâstă privință în țliua de 15 Septembre 1892. Doritorii se vor presenta în arătata ții, orele 3 p. m., în localul prefecturei, însoțiți de garanția cuvenită. No. 39.895. g 1892, August 31. —In țliua de 24 Septembre 1892 se va ține licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen- tru aprovisionarea corpului sergenților de oraș cu materialul următor : 2.860 metri postav ser, 600 metri postav albastru, 57 metri postav roșu, 2.120 metri pânză de căptușâlă, 400 metri galdne de aur, 200 metri chembrică roșie, 7.200 nasturi de metal bucăți, 800 perechi cisme, 288 kilograme talpă, 32 bucăți piei, 90 tocuri revolver, 6.000 cifre metal tucățî. Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se vor depune în țliua arătată, însoțite de o ga- ranție de 10 la sută din prețul cu care se va oferi aprovisionarea acestui material, fie în total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului. Amatorii se vor presenta pentru a lua cunoscință de modele și condițiile întreprin- dere! la cancelaria corpului sergenților din calea Văcăresci, în tâte filele și orele de lucru. No. 38.391. ⁴ ANUNCIURI PARTICULARE CREDITUL AGRICOL DIN JUDEȚUL IAȘI Acționarii casei creditului agricol din ju- dețul Iași sunt convocați în adunare gene- rală extraordinară Duminică, in 27 Septembre 4892, la orele 12 din ții, în localul casei, strada Stefan-cel-Mare No. 38, etagiul de sus, spre a delibera și decide asupra cestiune! la ordi- nea Zilei, care este: ,A se decide dacă, față cu art. 40 din noua lege pentru creditele agricole, publicată în Monitorul oficial No. 47 din 2 Iunie, adu- narea generală voiesce a lichida, în condițiu- nile noue! leg!, cu începere de la 1 Ianuarie 1893, și, în cas afirmativ, a da cuvenita au- torisațiune pentru a trata și încheia cu mi- nisterul de finance convențiunea necesară.' Gu acâstă ocasiune, se face cunoscut că, conform art. 101 din regulamentul legei vechi a caselor de credit agricol, deliberațiu- nile adunărei generale nu vor fi valabile de cât atunci când jumătatea acțiunilor emise va fi represintată. No. 8.027. 1892, Septembre 2. Epitropia spitalului Brâncovenesc șl a Sântei biserici Domnița Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, la 15 Sep- tembre 1892, orele 11a, m., se va ține li- citație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în exploatare a zăvoiului de pe moșia Măceșurile din județul Dolj. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tote filele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 1.500. No. 566. 3,&j. 1892, Septembre 2. — Se face cunoscut amatorilor că, la 19 Septembre 1892, orele 11 a. m., se va ține licitație publica, in cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a aprovisio- nărei spitalului cu lapte de bivoliță pe timp de un an. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tote țlilele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 200. No. 564. 1892, Septembre 2. — Se face cunoscut amatorilor că, la 19 Septembre 1892, orele 11a. m., se va ține licitație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a aprovisio- nărei spitalului și asilulul cu jimbla necesară pe timp de 1 an. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tote filele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 1.000. No. 565. 1892, Septembre 2. — Se face cunoscut amatorilor că, Ia 5 Octombre 1892, orele 11 a. m., se va ține licitație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a întreținere! ciasornicelor din aceste așezăminte pe timp de 1 an. Cândițiunile se pot vedea la cancelarie în tote filele de lucru, de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție pfovisorie de le! 60. No. 567. 1892, Septembre 2. Public spre cunoscința generală că, cu oca- siunea dârâmărei caselor mele din subur- bia lanculul, bulevardul Orientului No. 118 (fost calea lanculul), ’mi ad dispărut actelâ de proprietate, cari acte sunt autentificate și transcrise la onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, la No. 848 de ordine, dosarul No. 1.121 din 1883, Maiu 16, No. 3.223 al jurnalului; cari case sunt cumpărate de mine în acel an de la D-na Ținea Dode și fiul său Nae Dode. Cine ie va fi găsit sau po- sedând, le va aduce la mine, pe bulevardul Orientului No. 118 ; în cas contrariu, le de- clar nule și fără a se putea servi cu ele. Velieu Nicolae. MONITORUL OFICIAL INSCHNȚARE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Se aduce la cunoscința publicu- lui că haltele Sărea și Negri, cea d’ânteiu situată între T.-Frumos, Podul Iloel, iar cea de a duoa între Sascut, Răcăciuni, vor face, cu în- cepere de la 15 (27) Septembre a. c., serviciul de telegraf și de postă ușoră ; iar halta Faraoni, pe lângă serviciul de telegraf pe care T face deja, va mai face, cu începere de la menționata dată, și serviciul de postă ușdră. No. 28.536. , 1892, Septembre 2. Tote biletele de participațiune (Antheil- scheine), ale societățeî „Kegelklub Bukaresi", fiind rambursabile încă din anul trecut, D-nil posesori de asemenea bilete sunt in- vitați, pentru ultima oră, de a le presintă la casa societățeî, în termenul de 3 luni de as- tățll; cunoscând că, conform decisiunel votate de adunarea generală de la 4 (16) Februarie 1891, cele presentate dupe acest termen vor perde valorea lor, ne mai putând fi re- cunoscute de societate. Comitetul. „ Sindicatul falimentului Osias Breyer Sunt convocațl toți creditorii verificați a se presenta, la 17 Septembre, în sala tribuna- lului comercial de Ilfov, a delibera asupra concordatului. 6 Septembre 1892 In pădurea Scundu, la gara Zăvideni, ju- dețul Vâlcea, se găsesc lemne de con- strucție de diferite grosimi și lungimi, adică : stejar, frasin, ulm, carpen și fag. Tot în acâstă pădure se află și un herăs- trău care pote tăia ori-ce dimensiune. Doritorii se vor adresa la subscrisul, An- ghel Theodoru, gara Zăvideni. Anghel Theodoru. Per^ând recepisa No. 3.946 din 1891, a onor, primării a Capitalei, în sumă de lei noui 127, bani 50, depusă ca garanție pentru trotuarul de basalt din strada Gazăr- mei No. 48, acâstă recepisă o declar ca nulă și fără valore. Vilhelm Bast, Popa-Petre No. 351 Bucuresci. 1892, Septembre 2. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE țHUA DE 5 (17) Septembre 1892 Dobânda SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE CUPONELOR cu cu CU CU cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen ImprumuturX de Stat Komâne ---Octombre... 101 1670 100 1666 in । mi iiii 111 iii iiiiiiii 1 I 1 1 1 1 1 1 1 i llll 1 1 1 I 1 1 1 1 1 IS 1 1 1 Rentă perpetuă................ 5% Aprilie ---Octombre... 97’/, 410 97) 408 , amoitibilă............... 0% Aprilie e---Iulie...... 95’/, 416 95’/. 412 , , împrumutul 1892.......... 5% lanuar e---Iulie...... | 82’/. 128 1 82 126 , , (împrumutul de 32’/, miliâne)...... 4% lanuar e---Iulie...... iot’/; 101 , . (împrumutul de 50 miliâne) .... 4°/, lanuar e---Iulie...... 276 273 , , (împrumutul de 274 miliâne)..... 4% lanuar e---Iulie...... 89’/, 89’/. , B (împrumutul de 45 miliâne)..... 4% lanuar e---Iulie .•..... 91’/, 90"/. Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5% lanuar Soembre...... 95’1, 94»/, , de Stat (convertite rurale)........ 6»/. Maid--- Noembre...... 102’/, 102 Obligațiunile case! pensiunilor a 300 lei. 10 Maid--- o---Iulie....... 100»/. 100’/4 Împrumuturi ds orașe -5% lanuar Noembre...... ■ 90’/, 89»/. Obligațiuni ale comunei BncurescI 1883 ........ >0 Maid--- Decembre .... 81 80’/, , , , , 1884 . ...... 5% Iunie--- Noembre...... 91’/, 91 , , , , 1888 ........ 5% Maid--- e---Iulie...... 200 190 , , , , 1890 ........ - 5% lanuar e---Iulie...... 290 280 Împrumuturi de societăți 7% lanuar e---Iulie...... 35 25 Scrisuri funciare rurale........ .... 6»/, lanuar e---Iulie...... B B urbane Bucuresci......... 5% lanuar e---Iulie...... : ’ . Iași"........... 5% lanuar e---Iulie...... Obligațiunile societățeî de basalt artificial....... 6% lanuar Ultim VALâREA „ Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României............ 88.45 500 leitntreg vâre. Societatea de asigurare Dacia-România........ 35 200 , , . . Naționala ... ...... 36 200 . . , , reasigurare............ 16 200 . , română de construcțiun! și lucrări publice . . . 30 250 , , , de basalt artificial ........... 250 , , , • pentru fabricarea hârtiei......... 100 , . Banca României................ 200 , , OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen ban! gata termen bani gata termen Napoleonul............ . . llllllll 1 1 IIIIIIII i llllllll 1 llllllll 0% llllllll 1 Londra . . . cek 25.22’/,-20 Galbenul austriac............ , . . 8 luni 25.12’/S-H’/, Cortina germană (marca).......... Paris . . . cek 100.12’/,-05 Lira sterlină . . ............ , • . 3 luni 99.75-70 Lira otomană «............. Francia . . . cek 2.40’/,-«/, Imperialul rusesc............ , . . 3 luni 2.08’/,-’/, Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 123.70-60 Rubla de hârtie............. . \ 3 luni 123-122.95 Anr contra argint (agiul).......... B nap. (scurt) 99.60 Berlin . . . cek CEREALE Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE v . . 3 luni în libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu..... . ..... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 t i •1 1 1 1 1 1 1 . . , 3 luni Porumb............ 1 i 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Secară ............ Petersburg . 3 luni Ovâx............. Belgia . . 3 luni Ors ............. .... (scurt) Rapiță............. Elveția . . 8 luni Fasole obodată.......... Italia . . 8 luni SGOMPTURI j Banca națională / scompt • • • • .......... ...... 6% Ș> < \ avansuri pe deposite de erecte sau lingouri...... ..... 7% AVANSURI l Casa de Depuneri si Consemnațiuni: avansuri pe deposite de efecte ..... . 6’/,% Imprimeria Statului. Director ceneral, EUGEN BALȘ. l