No. 123 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 4 (16) Septembre 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚGL ABONAHENTDUH IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale 36 Iei pe an. । Abonamentele încep din ântâia a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PEWRD STRMTATE 60 lei pe an;'35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în 61e se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI 1MWERIEL8TATDLU1 BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIURILOR Publicațiunile primârielor, comitetelor, etc., linia 80 b> I Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. I Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete —Rapârte—Prescurtări de decrete. Ministerul afacerilor străine: Comunicare. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicat— Comu- nicări—DepeșI telegrafice —Diverse—Buletine me- teorologice. Anunciuri ministeriale', judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ ~ Bucuresci, 3 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.593; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Tangâru,* din județul Vlașca, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Ion Popescu, Stoica Ene și Ganea Nedelcu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 31 August 1892. CAROL Ministru de interne, ₍ L. Catargi. No. 2.932. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul No. 5.283, D. prefect al ju- dețului Vlașca ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Tangâru, din acel județ, a fost suspendat din funcțiune, iar cel-alți membri ai consiliului neglige în mod culpabil inte- resele comunei, făcând și instigațiuni printre locuitori a nu ’și îndeplini îndatoririle ce le impune legea, din cale causă interesele co- munei sunt expuse a fi compromise; Pentru aceste motive, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea co- munală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului ^isei comune și institui- rea comisiunei interimare compusă din D-nii Ion Popescu, Stoica Ene și Ganea Nedelcu, cari să gereze afacerile comunei până la ale- gerea noului consilid. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 22.593. 1892, August 26. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.592; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Cotu- Ciârei, din județul Buzeu, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numin- du-se membri în comisiunea interimară D-nii Ghiță Pitrop, Stan Săraru și Tănase Panțuru. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 31 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.933. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire* Vâdând, din raportul D-lul prefect al județului Buzâu No. 6.777, că primarul comunei rurale Cotu-Ciârei, din acel județ, a fost revocat din funcțiune, iar printre cei-alți membri ai consi- liului nu este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi ales primar în conformitate cu legea; Subsemnatul, pentru ca interesele comunei să nu sufere, are onâre a ruga pe Majestatea Vâs- tră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Ghiță Pitrop, Stan Săraru șiTănase Pan- țuru, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 22.592. 1892, August 26. Prin decretul regal cu No. 2.925 din 31 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. doctor Nicolae Georgescu, cel mai vechio dintre medicii co- munali din Capitală prin concurs, pe basa avi- sului consiliului sanitar superior, este numit definitiv în funcțiunea de medic-șef al Capi- talei, Prin decretul regal cu No. 2.95 3 din 2 Sep- tembre 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D-nii doctori Oc- tavin Blasian, fost medic-primar de județ, și N. Gavrilescu, actual medic la spitalul jude- țian din Severin, sunt numiți în funcțiuni de inspectori sanitari, prevâ^ute din noCi prin budgetul anului curent. 3698 MONITORUL OFICIAL . 4 Septembre 1892 Prin decretul regal cu No. 2.941 din 1 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. licențiat în farmacie Petre Dediu, actual farmacist la spi- talul Filantropia, este înaintat, pe diua de 1 Septembre 1892, in postul de farmacist la spitalul Colentina, râmas vacant prin demisiu- nea D-lui farmacist Ștefan Popini. Prin decretul regal cu No. 2.942 din 1 Septembre 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. licențiat în farmacie Nicolae I. Sechel este numit, pe ^iua de 1 Septembre 1892, în postul de farmacist la spitalul Filantropia, pendinte de eforia spi- talelor civile din Bucuresci, în locul D-lul far- macist Petre Dediu, înaintat. MINISTERUL AFACERILOR STRllNE D. Carol Hardinge, secretar de clasa Il-a în serviciul diplomatic al Majestăței Sale bri- tanice, fiind însărcinat de Guvernul sâ£i a gera Legațiunea Marei-Britanil și Irlandei, a remis D-lui ministru al afacerilor străine scrisorile prin cari Lordul Rosebery, ministrul afaceri- lor străine al Regatului-Unit, îl acrediteză în calitate de însărcinat cu Afaceri al Marei- Britanii și Irlandei pe lângă guvernul regal, până la sosirea la post a titularului. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, DOMERCIU LU 1 SI DOMENIELOR b CAROL I, Prin grația lui Dumnedei și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cu No. 46.226; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 12 August 1892 ; Având ln vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Voroveni, pendinte de comuna Voro- veni, din plasa Argeșelu, județul Muscel, pro- prietate a D-lui Radu Fărcășanu, ale cărui principale disposițiuni sunt următârele: a) Suprafața părței de pădure de care se preocupă acest amenagiamenț este de 150 hectare aproximativ; b) Regimul adoptat este «Crângu» cu tra- tamentul «Crângu-simplu»; c] Revoluțiunea este de 20 ani și coprinde o periâdă de exploatare de 7 ani și o periâdă de așteptare de 13 ani; d) Posibilitatea, basată pe întindere, este cea fixată prin amenagiament. Art. II. La finele revoluțiunei proprieta- rul pâte cere revisuirea amenagiamentului. Art. III. Tâte cele-alte disposițiuni co- prinse ln amenagiament sunt executorii. Art. IV și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comercialul și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 3 ț August 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.936. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerdului și domenielor sub No. 46.227; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 12 August 1892; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Căiuțu, pendinte de comuna Căiuțu, plasa Trotușu, județul Bacăti, proprietate a D-nei Ana Catargy, ale cărui disposițiuni principale sunt următârele: a] Suprafața pădurei, in limitele arătate pe plan și descrise in amenagiament, este de 4.000 hectare aproximativ și va constitui o singură serie de exploatare; bl Regimul adoptat este «Codru» cu tra- tamentul «Codru-Grădinărit»; c) Revoluțiunea este de 20 ani și tran- sitorie; d} Posibilitatea consistă în extragerea arbo- rilor cu un diametru superior de o m.30 c.m., lăsându-se, în tot cașul, câte 40 arbori la hec- tar de acâstă dimensiune și de preferință brad. In locurile unde nu vor exista arbori tineri de dimensiunea sus arătată, se vor lăsa din ar- borii ajunși la maturitate, fără vicii, câte 20 arbori la hectar și de preferință brad. Extracțiunea arborilor, în dimensiunile și in condițiunile mal sus arătate, se va face de preferință în localitățile unde există un sâmin- țiș abondent de brad pentru a ’l înlesni des- voltarea. Art. II. Dupe expirarea revolnțiunei tran- sitorii, o altă comisiune va determina trata- mentul convenabil și va fixa durata revolu- țiunei. Art. III. Tâte cele-alte disposițiuni câ- prinse în amenagiament sunt executorii. Art. IV și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 31 August 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2-937. ! CAROL I, Prin grația lui Dumnedei) și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor No. 46.225 ; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 12 August 1892; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Crângu-Teiulul și Crângu-lui-Bot, de pe moșia Vatra-Schitului-Târgșoru, pendinte de comuna Târgșoru-NoO, din plasa Târg- șoru, județul Prahova, proprietate a eforiei spitalelor civile din Bucuresci. 1 - ... Principalele disposițiuni ale acestui amena- giament sunt următârele : a) Suprafața pădurei, compusă din duoâ trupuri, în limitele arătate pe plan și descrise in amenagiament, este de 421 hectare, 1.430 m. p. ; b) Regimul adoptat este „Crângu* cu tra- tamentul „Crângy-compus* ; c) Revoluțiunea este de 30 ani pentru sub- arboret și de 120 ani pentru reserve ; d) Posibilitatea anuală este de 14 hectare, 0.381 m. p.; e) Numârul reservelor va fi de cel puțin 60 pe hectar, iar alegerea și distribuțiunea lor se va face conform prescripțiunilor amenagia- mentului. Art. II. Tâte cele-alte disposițiuni coprinse in amenagiament sunt executorii. Art. III și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 31 August 1892. -►CAROL Ministru agriculturei, indus- ' trie!, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.938. ! I I I I i I I CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cu No. 46.228; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 12 August 1892; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Șesu, de pe moșia Prigoria, pendinte de comuna Prigoria, din plasa Novaci-Ama - radia, județul Gorj, proprietate a D-lor Di- mitrie și Constantin Pociovălișteanu. Principalele disposițiuni ale acestui ame- nagiament sunt următârele : a) Suprafața pădurei, compusă din duoâ ’ ț fW JI IUL. ■ TI 4 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3699 trupuri, în limitele arătate pe plan și descrise l ' în amenagiament, este de i .020 hectare apro- ■ ximativ; V) Regimul adoptat este „ Codru' cu tra- tamentul „insămînțărilor naturale și lămuri- 1 rilor periodice' ; , c) Revoluțiunea transitorie, sau mai bine dis periâda de explotare va fi de 6 ani; d) Posibilitatea anuală, pentru 120 hec- I tare, basată pe întindere, este de 20 hectare; iar exploatarea arborilor se va face in condi- țiunile și la termenele arătate în amenagia- ment. Pentru restul pădurei, posibilitatea con- sistă in extragerea arborilor în numerul și la epocele determinate prin amenagiament. Art. II. Dupe expirarea periddei de ex- ploatare, o nouă comisiune va întocmi un nou amenagiament, în vederea stărei cultu- । rale și economice atunci existente. Art. III. Tâte cele-alte disposițiuni co- ; prinse in amenagiament sunt executorii. Art. IV și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor esteînsăr- ₜ cinat cu executarea acestui decret. ' Dat în Castelul Peleș, la 3 1 August 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciulul și domenielor, [ P. P. Carp. No. 2.939. MINISTERUL CULTELOR ' ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Corpurile legluitâre au adoptat și Noi sanc- ționăm ce urmeză: LEGE pentru organisarea administrațiunei centrale a ministerului cultelor și instruc. țiunei publice TITLUL I Disposițiuni generale Art. 1: Ministrul cultelor și instrucțiunei publice este autoritatea supremă a învăță- mântului public și privat și represintă ntul Statului în cestiunile privitore la culte. Art.-2. Administrațiunea învățământului public și a cultelor coprinde : 1) Serviciul administrațiunei centrale; 2) Consiliul general al instrucțiunei pu- blice ; 3) Consiliul permanent, și 4) Serviciul de control al învățământului. Art. 3. Serviciile administrațiunei cen- trale sunt: 1) Cabinetul ministrului și registratura generală; 2) Direcțiunea învățământului primar pu- blic și privat și a scolelor normale primare; 3) Direcțiunea învățământului secundar public și privat superior și normal și a in- stitutelor și depositeler de cultură; 4) Direcțiunea cultelor; 5) Serviciul comptabilităței; 6) Serviciul construcțiunilor și conservă- rel monumentelor istorice și al contencio- sului. SECȚIUNEA I Serviciile administrațiunei centrale CAP. I Atribuțiuni și relațiunl de serviciu Art. 4. Ministrul pote delega parte din puterile sale secretarului general sau direc- torilor de serviciu. Acăstă delegațiune va fi dată în scris și publicată prin Monitorul oficial. Art. 5. Secretarul general este capul di- rect al tutulor serviciilor administrațiunei centrale. Art. 6. Cabinetul ministrului și registra- tura generală are în atribuțiunile sale: îndeplinirea lucrărilor provenite din inițiati- va ministrului, statistica generală a învățămân- tului, biblioteca, buletinul instrucțiunei pu- blice și alte publicațiunl ale ministerului, în- registrarea și expeduirea, secretariatul consi- liului permanent. Art. 7. Direcțiunea învățământului primar și normal primar are în atribuțiunile sale : Administrația generală a scolelor primare de tâte gradele publice și private, a scolelor normale primare cu internatele lor, persona- lul, mobilierul și materialul didactic al tutu- lor acestor scole, personalul inspectorat pri- mar și ordonanțarea personalului și materia- lului dependințe de acestă direcțiune. , Art. 8. Direcțiunea învățământului secun- ' dar și superior are tn atribuțiunile sale : Administrațiunea generală a scdlelor se- cundare, a internatelor acestor scole, a scd- lelor secundare private, a Universităților, a scdlelor normale superidre, a scdlelor speciale, a museelor, archiveior, bibliotecelor, teatre- lor și altor așezăminte de cultură, personalul și materialul didactic al tutulor acestor scdle și stabilimente de cultură, inspectoratul se- cundar și superior, personalul și imaterialul administrațiunei centrale și ordonanțarea per- sonalului și materialului didactic dependințe de acâstă direcțiune. Art. 9, Direcțiunea cultelor are în atribu- țiunile sale: Administrațiunea generală a bisericilor, schiturilor, monastirilor, personalul clerical și monachal, înființările de noul biserici de orl-ce cult, ceremoniile bisericescl, poliția eclesiastică a tutulor cultelor din țâră, fon- dul milelor, statistica cultelor și a persona- lului clerical și monachal și ordonanțarea per- sonalului și a materialului dependințe de acestă direcțiune. Art. 10. Serviciul comptabilităței are în atribuțiunile sale : Ținerea registrelor hotărîte de legea comp- tabilităței Statului, controlul actelor justifi- cative, priimirea și păstrarea depositelor și ga- ranțiilor, culegerea și așezarea cererilor de modificări budgetare, înregistrarea mandate- lor și încheiarea budgetului general al minis- terului, încheiarea compturilor definitive și situațiunilor conform legei, casa scdlelor, ți- nerea comptabilităței fondurilor private. Art. 11. Serviciul construcțiunilor școlare are următârele atribuțiuni: Planurile și devisele necesare pentru con- strucțiunile, reparațiunile și buna întreținere a localurilor școlare și bisericescl, executarea lucrărilor, contracte, lucrări în regie, verifi- carea situațiunilor de lucrări, licitațiunl, în- chirieri și plata chirielor, cestiunile de con- tencios, asigurările, ordonanțarea și cores- pondența relativă, conservarea și restaurarea monumentelor publice. CAP. II Organisarea și personalul serviciilor ' Art. 12. In capul fie-cărei direcțiuni din administrațiunea centrală este un director de serviciu, care va putea fi ajutat de un sub- director. Cabinetul ministrului, serviciul comptabi- . litățel și serviciul construcțiunilor sunt con- ; duse fie-care de câte un șef de serviciu. Șe- ful de serviciu va putea fi ajutat de un sub- șef de serviciu. Directorii și șefii de serviciu au direcțiunea ■ și răspunderea lucrărilor funcționarilor puși sub ordinele lor. Art. 13. Cabinetul ministrului coprinde : 1) Biuroul înregistrărei; 2) Biuroul statisticei, al bibliotecei și pu- blicațiunilor ministerului. Personalul cabinetului ministrului se com- pune dintr’un șef de cabinet, trei șefi de biurou, duoă ajutâre- Art. 14. Direcțiunea învățământului pri- mar coprinde: 1) Biuroul personalului; 2) Biuroul controlului învățământului pri- mar ; 3) Biuroul materialului, mobilierului și al ordonanțărel. Personalul acestei direcțiuni se compune dintr’un director al învățământului primar, un sub-director, trei șefi de biurou, cinci ajutore, un archivar și un ajutor al său. Art. 15. Direcțiunea învățământului se- cundar și superior coprinde: 1) Biuroul personalului; 2) Biuroul controlului învățământului se- cundar și superior; 3) Biuroul materialului, mobilierului și al ordonanțărel. Personalul acestei direcțiuni se compune dintr’un director al învățământului secundar, un sub-director, trei șefi de biurou, cinci ajutâre, un archivar și un ajutor al său. Art. 16. Direcțiunea cultelor coprinde : 1) Biuroul personalului și al controlului; 2) Biuroul ordonanțărel. Personalul se compune dintr’un director, duoi șefi de biurou, trei ajutâre, un archivar și un ajutor al său. Art. 17. Ser viciul comptabilităței coprinde: 1) Biuroul înregistrărei mandatelor; 2) Biuroul controlului; 3) Biuroul partidelor; 3700 4) Biuroul casei scolelor, fondurilor par- ticulare și al creditelor. Personalul se compune dintr’un șef de ser- viciu, patru șefi de biuroîi, șese ajutore, un archivar și un ajutor al său. Art. 18. Serviciul construcțiunilor școlare și al contenciosului coprinde: 1) Biuroul construcțiunilor, reparărilor și al ordonanțărei; 2) Biuroul contenciosului și al contractelor. Personalul acestui serviciu se compune din un șef de serviciu, duoi șef! de biurou, patru ajutâre, un archivar și un ajutor al său. Architecții și desemnatori! ministerului, secretariatulcomisiunel technice și al comisiu- nel pentru conservarea monumentelor publice fac parte din serviciul construcțiunilor. Art. 19. Numărul architecților, desemnato- rilor, copiștilor și al omenilor de serviciu se va fixa prin legea budgetară anuală. CAP. III Condițiunile de admisibilitate Art. 20. Pentru a fi numit șef de biurou se cere a avea diploma de licențiat al uneea din facultăți din țără sau străinătate, saii un titlu echivalent în sciințele de Stat. Se dispensăză de diplomă aceia cari au servit în minister până la punerea în apli- care a legei de față cel puțin un an ca șefi de divisiune, duoi ani că șefi de biurou sau patru ani ca ajutâre. Se mal dispensăză de diplomă aceia cari având numai un an de serviciu in una din funcțiunile prevăzute mai sus s’ar găsi în serviciu la punerea în aplicare a acestei legi. Art. 21. Pentru a fi numit șef de biurou în serviciul construcțiunilor și al comptabi- litățel, saii șef al biuroulul ordonanțărei în cele-alte servicii ale ministerului, se cere cel puțin diploma de bacalaureat sau de absol- virea unei scole de comerciu sau a unei alte scâle speciale. Se dispensăză de diplomă aceia cari au servit în minister până la punerea în aplicare a legei de față cel puțin un an ca șefi de divisiune, duoi ani ca șefi de biurou sau patru anî ca ajutâre. Se mai dispensăză de diplomă aceia cari avend numai un an de serviciu în una din funcțiunile de mai sus s’ar găsi în servicii! la punerea în aplicare a acestei legi. Art. 22. Pentru a fi numit șef sau sub- șef de serviciu al comptabilitățel sau al cons- trucțiunilor se cere aceleași titluri ca la șefii de biurou respectivi și un stagiu de cel puțin duoi ani ca șef de biurou în ministerul in- strucțiune!, saii ca șef al comptabilitățel într’un alt minister. Se dispensăză de diplomă cel cari aii ser- vit în minister până la punerea în aplicare a acestei legi timp de un an ca șefi de divi- siune, duoi ani ca sub-șef! de divisiune sau ca șef! de comptabilitate în alt minister, saii patru an! ca ajutâre. Art. 23. Pentru a fi numit director al cultelor se cere diploma de licențiat saii doc- tor în litere, teologie sau drept de la o fa- cultate din țâră ori din străinătate, sau un titlu echivalent în sciințe de Stat. _________MONITORUL OFICIAL Art. 24. Vor putea fi numiți directori sau sub-directorl ai învățământului primar sau secundar: 1) foștii secretari generali ai ministerului; 2) foștii sau actualii inspec- tori școlari; 3) membrii corpului didactic de curs secundar sau superior cari au cel puțin ; cinci ani de serviciu în acest corp; 4) li- cențiații sati doctorii facultăților de litere sau sciințe din țâră sau din străinătate cari vor avea un stagiu de cel puțin duoi ani ca șef de biuroîi, sau în corpul didactic al învăță- mântului secundar, normal sau superior. Pot fi dispensați de diplomă pentru ocu- parea funcțiune! de sub-director aceia car! se vor găsi ocupând funcțiunea de șef de di-, visiune în minister în momentul punerel în aplicare a acestei legi. Art. 25. Pentru a fi numit architect sau ajutor de architect al ministerului instruc- țiunel se cere diploma unei scâle de architec- tură și cel puțin duoi ani de practică ca ar- chitect. Desemnatori! vor presinta un certificat de la o scâlă specială sau de la un architect în biuroul căruia va fi funcționat cel puțin trei ani. Art. 26. Nici un funcționar al adminis- trațiunei centrale nu va putea ocupa altă funcțiune publică sau exercita un comerciu sau industrie. Art. 27. Secretarul general, șeful cabine- tului, directorii și sub-directorii învățămân- tului, precum și directorul cultelor, când vor fi luați din corpul didactic, vor fi supli- niți din oficiu la catedrele lor. Suplinitorul va priimi lâfa întrâgă ce se cuvenea suplinitului, iar gradația va fi a ti- tularului. Timpul cât profesorii vor funcționa în minister le va fi ținut în sâmă la aplicarea drepturilor la gradațiune. Secretarul general, șeful cabinetului, di- rectorii'și sub-directorii, când sunt luați din corpul profesoral, chiar când ar avea duoă catedre, nu perd, prin faptul chiămare! lor în acâstă funcțiune, catedrele lor, și le ră- mân de drept dupe încetarea funcțiunel lor, păstrând în acest timp dreptul la gradațiune. Art. 28. Funcționarii cu un remunerării (lâfa împreună cu diurna) mai mare de 200 lei, se numesc prin decret regal, cei-alți prin decisiune ministerială. Funcționarii administrațiunel centrale nu- miți prin decret regal, afară de secretarul general și șeful cabinetului, nu pot fi desti- tuiți de cât tot prin decret regal, în urma unui raport motivat al ministrului basat pe o cercetare disciplinară. SECȚIUNEA II Consiliul general al instrucțiunel Art. 29. Consiliul general al instrucțiune! se compune din trei secțiuni: secțiunea în- vățământului primar, secțiunea învățămân- tului secundar și secțiunea învățământului 1 superior. Art. 30. Secțiunea învățământului primar se compune din : i Duoi învățători rurali numiți prin decret regal ; 4 Septembre 1892 Patru delegați ai învățământului primar urban, luați din o listă de institutori, aleși câte duoi de corpul didactic al scâlelor pri- mare din tâte comunele urbane cari au liceu clasic sau real și numiți prin decret regal; Trei delegați ai scâlelor normale de învă- țători și institutori, numiți prin decret regal din lista delegaților acestor scâle, aleși de corpul profesoral al lor, câte unul de fie-care scâlă; Directorul învățământului primar din mi- nister ; Inspectorul general al învățământului pri- mar. Art. 31. Secțiunea învățământului secun- dar se compune din: Duoi delegați ai învățământului secundar clasic, numiți prin decret regal din lista de- legaților liceelor și gimnasiilor clasice, aleși de corpul profesoral, câte duoi de fie-care liceu, unul de partea literară și altul de par- tea sciințifică; Un delegat al învățământului secundar real, numit prin decret regal din lista dele- gaților liceelor și gimnasiilor reale, aleși de corpul profesoral câte unul de fie-care scâlă; Un profesor de seminar de gradul al 11-lea numit de minister prin decret regal; Duoi delegați ai învățământului superior, numiți prin decret regal din o listă de câte duoi delegați aleși de fie-care facultate de li- tere și sciințe de la cele duoă universități ; Duoi profesori ai scâlelor speciale, numiți prin decret regal; Un profesor cu titluri academice din învă- țământul privat numit prin decret regal; Directorul învățământului secundar; Inspectorii generali ai învățământului se- cundar. Art. 32. Secțiunea învățământului supe- rior se compune din : Nouă delegați ai învățământului superior numiți prin decret regal din lista delegaților facultăților din lași și Bucuresci, patru de la lași și cinci de la Bucuresci, aleși de corpul profesoral câte duoi de fie-care facultate ; Inspectorul învățământului superior. Art. 33. Membrii consiliului general sunt numiți pe cinci ani. La împlinirea fie-cărei periâde de cinci ani se vor face noul alegeri și numiri, con- form celor prescrise în articolele precedente. Aceleași persone vor putea fi realese pen- tru următorul period de cinci ani. încetând a funcționa verl-unul din membrii consiliu- lui general în decursul periâde! cincenale, el va fi înlocuit cu alt membru din listele pre- văzute la articolele precedente sau prin nu- mire directă. Membrii vor priimi diurnă: câte 10 le! pe Zi pentru ce! din Bucuresci și 20 pentru cei din județe, cât va dura sesiunea consiliului general și deosebit cheltuelile transportului pentru cei din județe. * Nu priimesc acâstă diurnă directorii învă- țământului și inspectorii generali. Art. 34. Secțiunile primară, secundară și superiâră vor lucra separat. Ele vor fi convocate de ministru, tâte sau MONITORUL OFICIAL 3701 4 Septembre 1892 câte una din ele, numai la trebuință și în ori-ce epocă a anului. Durata, sesiunilor se va fixa dupe necesi- tate, fără a trece însă peste 20 țlile. Art. 35. Secțiunea primară ’și va da avi- sul asupra programelor învățământului pri- mar și normal primar și asupra instrucțiu- nilor relative la aplicarea lor. Secțiunea secundară ’șl va da avisul asu- pra programelor scolelor secundare, profe- sionale și speciale și asupra instrucțiunilor relative la aplicarea lor. Secțiunea superiâră ’șl va da avisul asupra Gestiunilor propuse de ministru relative la învățământul superior. Art. 36. Lucrările cari au a fi supuse de- liberărilor consiliului general vor fi comu- nicate membrilor săi cu trei luni înainte de sesiune, împreună cu tdte elementele de stu- diu necesare. Art. 37. Ministrul este presidentul de drept al consiliului general. In lipsa sa, el pote delega un membru al consiliului pentru a presida. Art. 38. Hotărîrile secțiunilor se iau cu majoritate absolută a membrilor presențl. SECȚIUNEA. III Consiliul permanent Art. 39. Consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei se compune din trei membri, numiți pe un period de trei ani dintre foștii sau actualii profesori definitivi, secundari saii superiori. Numirea acestor membri se face prin de- cret’ regal; el nu pot fi revocați de cât tot prin decret regal, dat în urma unul raport motivat. Ministrul este preșidentul de drept al con- siliului. Consiliul permanent se va întruni o-dată pe săptămână, putând lâ trebuință să fie con- vocat și extraordinar. Membrii consiliului permanent vor priimi un jeton de presență de lei 25 de fie-care șe- dință. Acâstă indemnisare nu face ca însăr- cinarea de membru al consiliului perma- nent să fie socotită ca o altă funcțiune în ceea-ce privesce aplicarea legei cumulului. Pot lua parte la ședințele consiliului cu vot consultativ directorii învățământului pri- mar și secundar, inspectorii generali al în- vățământului, cum și persone străine cari vor fi fost invitate de ministru pentru a ’și da părerea în cestiunile în cari sunt com- petinte. Ih cestiuni de programe consiliul perma- nent se va completa cu inspectorii generali al învățământului. Art. 40. Consiliul permanent ’șl dă avi- sul asupra următorelor cestiuni: 1) Creațiunile de scole secundare sau su- periore; 2) Cercetarea cărților didactice direct sau prin delegațiune; 3) Regulamentele școlare; 4) Programele; 5) Cestiunile asupra cărora ministrul va crede de cuviință să ia avisul consiliului per- manent. In tote aceste cașuri, decisiunea ministrului portă formula: „audiind pe consiliul perma- nent de instrucțiune." Art. 41. Avisurile consiliului permanent sunt consultative, afară de ceea-ce privesce programele, cari însă nu vor putea fi puse în aplicare înainte de a se sancționa și promulga prin decret regal. Art. 42. Aplicarea nouilor programe nu se va putea face de cât cu începutul anului șco- lar care urmâză promulgarea, și acâsta în mod treptat, pentru a’nu se întrerupe cur- sul studiilor începute. TITLUL II Controlul Instrucțiune! Art. 43. Inspecțiunea scolelor publice și private se face da către serviciul inspectoral, sub ordinele și priveghiarea ministrului in- strucțiunel publice. Art. 44. Serviciul inspectoral al învăță- mântului primar și normal, public și privat se compune: 1) Din un inspector general al învățămân- tului primar și normal; 2) Din trei inspectori de circumscrip- țiune; 3) Din revisorl școlari cari vor fi cel pu- țin unul de fie-care județ, plus unul pentru Capitală. 4) Din sub-revisorl cari vor putea fi in- stituițl dupe necesitățile serviciului. Art. 45. Serviciul inspectoral al învăță- mântului secundar și special, public și privat se compune: 1) Din duoi inspectori generali al învăță- mântului secundar; 2) Din duoi inspectori. Art. 46. Serviciul inspectoral al învăță- mântului superior și al stabilimentelor și de- ■positelor de cultură se face de către un in- spector general al învățământului superior. Art. 47. Pentru scdlele de fete primare și secundare va fi și o inspectâre. Guvernul este autorisat a institui inspec- țiuni speciale pentru învățământul limbelor moderne, pentru musică, desemn, gimnastică, precum și pentru lucru de mână în scolele de fete și în cele profesionale. Art. 48. Inspectorii generali, fie-care pen- tru partea sa, inspectâză tote institutele de învățământ public și privat și dau instruc- țiunile și lămuririle cuvenite autorităților școlare locale, inspectorilor, revisorilor și sub-revisorilor, cari toți sunt puși sub ime- diata lor autoritate și sunt datori a le pune la disposițiune tdte actele de cari ar avea tre- buință în inspecțiunile lor. Ei constată și raportâză ministrului des- pre tdte lipsurile existente în institutele de învățământ, propunând și măsurile de în- dreptare. Ei susțin acusațiunea înaintea juriilor in- stituite de lege pentru judecarea profesorilor. Ei țin conferințe didactice. Ei au dreptul de a adresa admonestațiuni și avertismente ori cărui membru al corpului didactic primar sau secundar, pus sub con- trolul lor, precum și revisorilor și sub-revi- sorilor primari din circumscripțiunea respec- tivă pentru abateri privitdre la sarcina lor. Se exceptâză profesorii de.universitate pen- tru ale căror abateri inspectorul învățămân- tului superior va raporta ministerului. Inspectorii generali au dreptul de a or- dona suspensiunea ori cărei măsuri luate de veri o personă din învățământ, dintre cele puse sub controlul lor, contra legei și regu- lamentelor școlare, sub reservă aprobărei ul- teriore a ministerului. Atribuțiunile inspectorilor, revisorilor și sub-revisorilor se vor determina printr’un regulament special. Art. 49. Personalul corpului inspectoral se numesce prin decret regal, dupe propune- rea ministrului de instrucțiune. El este revocat pe aceeași cale. Art. 50. Nimeni nu pote fi numit sub- revisor școlar dacă nu este sau a fost mem- bru al corpului didactic cel puțin cu gradul de învățător absolvent al unei scole pedago- gice sau institutor și nu are un stagiu de 4 ani ca învățător sau institutor definitiv. Art. 51. Nimeni nu pote fi numit revisor dacă nu este saii a fost membru al corpului didactic primar urban, absolvent al unei scole normale de institutori sau al unui liceu clasic și nu are un stagiu de 4 ani în corpul didactic de la gradul de institutor în sus. Revisorii vor putea fi luați și dintre licenția- ții facultăților de litere și sciințe din țâră sau străinătate. Sunt dispensați de aceste condițiuni revi- sorii școlari cari se vor găsi în activitate la punerea în aplicare a acestor legi, precum și foștii revisorl cari au funcționat cel puțin duoi ani. Art. 52. Nimeni nu va putea fi numit șub-revisor, revisor, inspector școlar sau in- spector general dacă a fost supus la o pe- dâpsă disciplinară. Art. 53. Inspectorii de circumscripțiune al învățământului primar se vor lua: Dintre foștii sau actualii profesori, cu titlu provisoriu sau definitiv ai învățământului su- perior sau secundar și normal cari au un stagiu de 4 ani in corpul didactic și dintre licen- țiații saii doctorii în litere sau sciințe cari vor fi ocupat funcțiunea de revisor școlar cel puțin vreme de 3 ani și dintre foștii inspec- tori școlari, secretari generali, sau directori în minister. Art. 54. Inspectorii învățământului se- cundar se vor lua dintre foștii sau actualii profesori ai facultăților de litere sau sciințe, dintre foștii sau actualii profesori ai învăță- mântului secundar cari au 10 ani de stagiu și dintre foștii inspectori, secretari generali sau directori de învățământ în minister. Art. 55. Inspectorii generali ai învăță- mântului primar și secundar se vor lua dintre foștii sau actualii profesori de universitate, foștii secretari generali al ministerului, foștii inspectori generali și dintre inspectorii șco- lari respectivi cu 5 ani de serviciu. Art. 56. Inspectorul general al învăță- mântului superior se va numi dintre foștii sau actualii profesori universitari, cari au ocupat funcțiunea de rectori, decani ai fa- 3702 MONITORUL OFICIAL cullăților, membrii ai consiliului permanent, secretari generali sau inspectori generali. Art. 57. Prescrierile art. 26 și 27 se a- plică și la membrii corpului inspectoral. Art. 58. Cancelaria revisorilor școlari va fi la prefectura județelor, cari vor fi da- târe a da localul cuvenit și încălzitul. Art. 59. Circumscripțiile și reședința in- spectorilor, revisorilor și sub-revisorilor se va fixa prin regulamentul de aplicare al pre- sentei legi. Art. 60. Regulamente speciale vor precisa modul de aplicare al presentei legi. Art. 61. Apuntamentele personalului din administrația centrală și din corpul inspec- toral sunt hotărîte prin ștatill anexat la presentă lege. Art. 62. Tdte legile și regulamentele con- trarii disposițiunilor legei de față sunt și rămân abrogate. Disposițiuni transitorii Art. 63. Acăstă lege se va pune în Apli- care la 1 Octombre 1892, afară de partea privitore la consiliul general de instrucțiune. Până la 1 Aprilie 1893, ministerul este autorisat a acoperi cheltuelile ce va provoca acăstă lege din creditele alocate prin budge- tul anului 1892—1893, pentru administra- țiunea centrală și inspectorat și din credite extraordinare. Stat Secretar general..............1.000 Șeful cabinetului .... 500 Director........................750 Șefi de servicii! și sub-direc- tori.............................600 Sub-șefl de serviciu. . . . 500 Șefi de biurou..................400 Ajutori.........................250 Archivar........................250 Ajutor-archivar .... 150 Copiști.................. 120 Architect................ 800 Sub-architect...................600 DesemnatorI.....................350 Inspector general al învăță- mântului superior............. 1.000—200 Inspector general. . . 800—400 Inspectori................... 500—400 Revisori..................... 300—200 Șub-revisori.................150—100 Acâstă lege s’a votat de Senat în ședința sa din 9 Maiii anul 1892 și s’a adoptat cu majo- ritate de 50 voturi, contra a 2. Președinte, G. Gr. Cantacuzino. (L. S. S.) Secretar, Petru Millo. Acâstă lege s’a votat de Adunarea deputa- ților în ședința de la 22 MăiCi anul 1892 și s’a adoptat cu majoritate de 5 5 voturi, contra a 9. Președinte, General G. Mânu. (L. S. A. D.) Secretar, D-r. Șaabner Tuduri. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Castelul Peleș, la 31 August 1892. (L. S. St.) CAROL Ministru cultelor și in- Ministru de justiție strucțiunel publice, ad interim, Take lonescu. Take lonescu. No. 2.930. ------------------------------- DECISIUNI MINISTERIALE Decisie ministerială relativă la numirea D-luIl6n Paul ca profesor, cu titlu provisoriu, de limba germană de la scdla de fit de militari Iași Având în vedere raportul No. 1.316 al direcțiune! scâlei de fii de militari Iași, prin care înaintâză demisiunea D-lui Ion Popp Florentin, profesor de limba germană la acea scâlă; Având în vedere că acâstă demisiune s’a priimit; Având îrf vedere de asemenea art. 88 din regulamentul scâlelor de fii de militari, Decid: Art. I. Se numesce profesor, cu titlul pro- visoriu, la catedra de limba germană de la scâla de fii de militari Iași, D. lân Paul. Art. II. Acâstă numire se face pe Ziua de 1. Septembre 1892, data începere! anului șco- lar 1892 — 93. Dată la 2 Septembre 1892. Ministru, General J. Lahovari. No. 243. Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 31 August 1892, D. Ion Săndulescu este confirmat în funcțiunea de registrator-ar- chivar al sub-prefecturei plășei Oltu-de-Jos- Balta, din județul Romanați, în locul D-lui Mi- hail Mirescu, depărtat. Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 44.832, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. V. Onicescu se np- mesce în funcțiunea de copist, în serviciul casieriilor generale de județe, in locul D-lui D. Manolescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea D-lui director general al regiei monopolurilor Statului cu No. 13.083 din 4 August 1892, sunt numite debitam! de tutunuri, timbre, chibrituri și cărți de joc următârele persâne, și anume : Theodor Gomănescu, din comuna Solonțu, plasa Taslău-de-Sus, județul Bacău. Solomon Leizer, din cătunul Stroesci, co- muna Stroesci, plasa Coșula, județul Boto- șani. Ion Gheorghiu, din comuna Hârlău, plasa Coșula, județul Botoșani. Petcu Mântăilă, din cătunul Gonstanti- nesci, comuna Suțesci, plasa Vădeni, județul Brăila. Paraschiv N. Vintiloiu, din cătunul Vâl- celele, comuna Dara, plasa Sărata, județul Buzăii. 4 Septembre 1892 Danii lasu, din comuna Alahapu, plasa Medgidia, județul Constanța. Gheorghe Bacaianopol, din comuna Filesci. plasa Șiret, județul Covurluifi. Grefa tribunalului Covurluiu, din comuna Galați, județul Covurluiu(timbre). Vasile Andronache, din comuna Târgu-Pe- chea, plasa Șiret, județul Covurluiu. Manolache G. Săcanu, din cătunul Satu- Pechea, comuna Filesci, plasa Șiret, județul Covurluiu. Gheorghe Băucescu, din comuna Zamoștea, plasa Berhomete, județul Dorohoiu. . Costache I. Grorcă, din comuna Cordă- reni, plasa Herța, județul Dorohoiu. loan MihailevicI, din comuna Vorinceni, plasa Bașeu, județul Dorohoiu. Stan Georgescu, din comuna Vlădeni, plasa Balta, județul Ialomița. Vasilica H. Xida, din comuna Cacomianca, plasa Borcea, județul Ialomița. Paraschiv Mihăescu, din comuna Ciocă- nesci-Sârbi, plasa Borcea, județul Ialomița. Dumitru Urmă, din cătunul Viișora, co- muna Epureni, plasa Turia, județul Iași. Ștefan Lupu Onu, din cătunul Cârjoea, comuna Băiceni, plasa Bahluiu, județul lași. Zoița Caliman, din cătunul Zlodea, comuna Cotnari, plasa Bahluiu, județul Iași. Leontina Olcescu, din comuna Iași, jude- țul Iași, strada Alexandri. Vasile Ștefănescu (cantina cazărmei de la Copou), comuna Iași, județul Iași. I. Ștefănescu, din culorea Roșu, comuna Bucuresci; județul Ilfov, strada Patria No. 8. Maria Nicolescu, din culârea Galben, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada Go- metu No. 64. Theodor Georgescu, din culorea Verde, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada Bate- riilor. No. 29. G. V. Juga, din culorea Albastru, comuna Bucuresci, județul Ilfov, strada Gampodux No. 14. Tănase V. Mărăcine, din culorea Verde, comuna Bucuresci, județul Ilfov, calea Ra- hovel No. 292. Radu Constantin, din culorea Albastru, comuna Bucuresci, județul Ilfov, strada Șer- ban-Vodă No. 115. Elena Basarabescu, din culorea Roșiu, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada Aca- demiei No. 51. Năstase Tone,, din culorea Verde, comuna Bucuresci, județul Ilfov, strada Grozăvesci No. 3. Filip Niță, din culârea Negru, comuna Bu- curesci, județul Ilfov, strada Labirint No. 134. Barbu Oprescu, din culârea Galben, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada Piața- Amzei No. 22. Victoria D. Boneni, din culorea Albastru, comuna Bucuresci, județul Ilfov, calea Vă- căresc! No. 254. loan Lupescu, din culorea Roșu, comuna Bucuresci, județul Ilfov, strada Smârdan No. 49. » Anica Nicolau, din culorea Galben, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada Polonă No. 136. / 3703 4 Septembre 1892 Marin S. Popovici, din culârea Verde, co- muna Bucuresci, județul. Ilfov, strada Belj- zarie No. 9. St. Vericovid, din culorea Albastru, co- muna Bucuresci, județul Ilfov, strada încur- cată No. 12. Fotea Popaz, din culorea Verde, comuna Bucuresci, județul Ilfov, șosâua Filantro- . pia No. 2. Ilie Constantinescu, din comuna Hagiesci, plasa Mostiștea, județul Ilfov. George Balide, din comuna Tămădău, plasa Mostiștea, județul Ilfov. Ștefan lonescu, din cătunul Sărulesci, co- muna Pârlita-Sărulesci, plasa Negoesci, ju- dețul Ilfov. Mihaiu D. Costea, din comuna Orevița, plasa Blahnița, județul Mehedinți. , George G. BorhoșI, din comuna Batoți, plasa Blahnița, județul Mehedinți. Constantin I. Geora, din comuna Poroina- Mare, plasa Blahnița, județul Mehedinți. George Negoitescu, din comuna Voloiacu, plasa Motru-dc-Jos, județul Mehedinți. Petre I. Hobau, din comuna Gârbovețu, plasa Motru-de-Jos, județul Mehedinți. Constantin I. Spinescu, din comuna Ne- goesci. plasa Gloșani, județul Mehedinți. Ion Popescu, din comuna Slașioma, plasa Câmpu, județul Mehedinți. V. N. Rizeanu, din comuna Câmpu-Lung, judelui Muscel. N Stanciu, din comuna Câmpu-Lung, ju- dețul Muscel. Gheorghe loan ă Marinei, din cătunul Grințeșiu, comuna Bistricioara, plasa Mun- tele, județul Neamțu. Iulian Costache, din comuna Râmnicu- Sărat. județul Râmnicu-Sărat, strada Victo- toriei No. 303. Solomon losef Avram, din cătunul Guza- Vodă, comuna Guza-Vodă, plasa Siretu-de- Sus, județul Roman. Grigore Barjovănu, din comuna Fălticeni, județul Suceava, strada Poștei. Vasile N. Liță, din cătunul Baia, comuna Baia, plasă Șomuz-Moldova, județul Suceava. Mafteiu Știrbu, din cătunul Negoțesci, co- muna Ciumulesci, plasa Șomuz-Moldova, ju- dețul Suceava. loan R. Nestor, din cătunul Guciu-Chioî, comuna Casimcea, plasa Babadag, județul Tulcea. Sava Dumitru, din cătunul Galica, comuna Sarighiol, plasa Tulcea, județul Tulcea. Tănăsache D. Tramudan, din comuna Ali- beikioi, plasa Babadag, județul Tulcea. Oprișan Varvarici, din cătunul Gălțesci, comuna Puesci, plasa Tutova, județul Tu- tova. Gonstantin G. Irimia, din cătunul Ruși, comuna Puesci, plasa Tutova, județul Tu- tova. Mihail Coffer, din cătunul Lălesci, comuna Lălesci, plasa Tutova, județul Tutova. losup Blumelfeld, din cătunul Polițeni, comuna Hălâresci, plasa Tutova, județul Tu- tova. Petrache Costică, din cătunul Gârlomă- MONITORUL OFICIAL nesci, comuna Gârlomănesci, plasa Corod, județul Tutova. Maria T. Chircă, din cătunul Cerțiesci, comuna Cerțiesci, plasa Corod, județul Tutova. lancu Botezatu, din cătunul Cosmesci, comuna Cosmesci, plasa Stemnicu, județul Vasluiu. Vasile Niță, din cătunul Radiu, comuna Buhăesci, plasa Stemnicu, județul Vasluiu. Janeta I. Bucinski, din comuna Bârzesci, plasa Stemnicu, județul Vasluiu. Dumitru I. Popa, din comuna Tereuja, plasa Oltețu-de-Sus, județul Vâlcea. Bănică lonescu, din comuna Caracal, jude- țul Romanați, strada Mihaiu-BravulNo. 105. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 3 Septembre Unele ^iare relatâză despre cașuri de choleră care ar fi apărut în țâră. Informațiunile acestor ^iare sunt eronate; în România nu s’a arătat până astăzi nici un cas de choleră; și dacă, ferescă Dumnezeu, boia ar trece hotarele și ar intra în țâră, chiar primul cas va fi adus, de direc- țiunea generală a serviciului sanitar, la cunoscința publică, în interesul limitărei bolei. (Comunicat) Exc. Sa D. comite Goluchowski, mi- nistrul plenipotențiar al Austro-Ungariel, întorcându-se din congediu, a reluat direc- țiunea Legațiunel imperiale și regale. OE P E Ș ț TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 13 Septembre. — D. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, a so- sit la Viena. Petersburg, 13 Septembre.— In ținutul Basarabiei au fost, până la 12 Septembre, 49 cașuri de choleră și 10 decese. Praga, 13 Septembre. — Un comerciant din acest oraș, cu numele de Kahn, care fu- sese atins ieri de simptome choleriforme, s’a însănătoșit cu desăvîrșire. Genua, 13 Septembre.—Regele a visitat mal multe stabilimente, dintre cari șantierul Ansaldo la Sestri Ponente unde a asistat la lăsarea pe apă a vaporului ,Umberto“ de 4.000 tone. Regina a continuat visitele sale în institutele de bine-facere. Majestățile lor au fost aclamate pretutindeni în mod căl- duros. Budapesta, 13 Septembre.— Lucrătorul bolnăvit ieri cu simptome suspecte nu era atins de cât de un gastricism; a^I este mal bine. Berlin, 13 Septembre. — Comerciantul Karpen, care era atins de choleră, a părăsit spitalul unde nu mal este nici un bolnav. Bruxel, 13 Septembre. — Etoile Belge, vorbind de insultele făcute minerilor belgian! din Francia, întrăbă pentru ce guvernul frau- ces nu procedeză cu energie în contra mal multor primari pentru limbagiul ce aceștia țin în privința belgia nilor. piarul speră că guvernul belgian va sci să ’și facă datoria. Cele-alte ^iare se exprimă în același sens. Viena, 14 Septembre. — Principele Her- mann de Schaumburg Lippe, mergând călare lâ castelul de vânătore Wels-Steierling (Aus- tria-de-Sus), a că^ut împreună cu calul; s'a rănit grav și a perdut cunoscința. A fost trans- portat la satul Kirchdorf, unde doctorii T a făcut operația trepanăreî. Ei au constatai in- filtrarea sângelui în creerl; principele a dobân- dit cunoscința, dar starea sa este fdrte gravă. Principele și principesa Schaumburg Lippe au părăsit Beckenburgul spre a se duce lângă bolnav. Viena, 14 Septembre. — Regele Greciei a sosit la 8 ore, 20 m., venind din Paris; mâine va pleca la Gmunden. Petersburg, 14 Septembre. — Perechia imperială a părăsit Ivangorod pentru a merge la Spala. petersburg, 14 Septembre. — Miniștrii Ostrowski și Witte s’aâ rostit contra propu- nerel de a se lua măsuri mal aspre în pri- vința ebreilor; aceste măsuri s’aâ amânat pentru o epocă nedeterminată. Profesorul BudilovicI este numit, se asi- gură, rector al Universităței din Dorpat; decretul de numire s’ar fi transmis miniș- trilor Witte și Kriwoschein, și publicarea se va face mâine. Viena, 14 Septembre.— Dupe Corespon- dența Politică, împărătâsa Rusiei va merge, dupe șederea sa Ia Spala, ca să vadă pe ma- rele duce George ia Gaucas. Țarul se va întorce direct la Gatschina. Fuenfkirqhen, 14 Septembre.—împăra- tul a plecat la Viena în mijlocul unor ova- țiunl entusiaste ale populațiunel. Linz, 14 Septembre.—Starea principelui de Schaumburg continuă a inspira neliniște ; nu are cunoscință de cât prin intermitență. Paris, 14 Septembre.—D. de Freycinet a sosit ia Montmorillon ca să asiste la ultima periodă a manevrelor corpurilor IX și XI. Atitudinea trupelor, ale căror aptitudini era vorba să se încerce, a fost satisfăcătăre. D. Garnot va sosi mâine la Poitiers unde va trece Vineri revista finală. Paris, 14 Septembre. — Ieri la Paris și în împreglurimi 59 cașuri de choleră și 44 decese, dintre cari 14 cașuri și 13 decese la St. Ouen. La Havre 11 cașuri și 7 decese. Dublin, 14 Septembre.—Un consiliu, la care asista vice-regele Irlandei, a decis de a desființa tote disposițiunile legel de coerciți- une în vigâre. Stettin, 14 Septembre—Oficial.— Duoă cașuri noui (le choleră, dintre cari unul ur- mat de morte, s’au produs a la amendă de lei 10, cu aplicația art. 238 din codul penal, șiremasă definitivă; Având în vedere procesul-verbal dresat de agentul perceptor al circumscripției II din Bucuresci, prin care constată insolvabilitatea condamnatului de a putea plăti sus (jisa amen- dă, în virtutea art. 28 din codul penal modi- ficat; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice de a conduce și aresta la penitenciarul Văcăresci pe numitul condamnată, deținându’l 2 «jile, eliberându’l dupe expirarea osândei de nu va fi deținut pentru alte împregiurărl; Invităm pe toți depositariî puterei publice de a da mână de ajutor pentru executarea pre- sentulul mandat. Dat la 24 August 1892. No. 4.560. Judecătoria ocolului Oltenița, județul Ilfov In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, Gh. Ștefănescu, ajutor de judecător al ocolului Oltenița, județul Ilfov, Având în vedere cartea de judecată No. 556, pronunțată de noi la 23 Noembre 1890 și rămasă definitivă, prin care s’a condamnat Dumitru Velicu, precupeț, din comuna urbei Oltenița, plasa Oltenița, județul Ilfov, a plăti amenda de lei 10 în folosul casei comu- nei urbei Oltenița, în virtutea art. 385, al. VI din codul penal; 3724 MONITORUL OFICIAL 4 Septembre 1892 ș Vânând actul de insolvabilitate; Văzând art. 30 din codul penal; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției urbei Oltenița pe Dumitru Velicu, precupeț, pe termen de 2 țlile ; Mandăm și ordonăm custodelul țlisei în- chisori a priimi și a avea sub pază pe numi- tul Dumitru Velicu, precupeț, în tot timpul determinat prin cartea de judecată mal sus enunțată; Invităm pe toți depositaril puterel publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 2 Aprilie 1892. No. 2.688, —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, G. Ștefănescu, ajutor de judecător al ocolului Oltenița, județul Ilfov, Având în vedere cartea de judecată No. 332, pronunțată de noi la 11 Septembre 1890 și rămasă definitivă, prin care s’a condamnat Gheorghe Niculescu, samsar, din comuna ur- bei Oltenița, plasa Oltenița, județul Ilfov, a plăti amenda de lei 5 în folosul casei comu- nei Oltenița, în virtutea art. 385, al. IX din codul penal; Vățlând actul de insolvabilitat; Văzând art. 30 din codul penal, Mandăm și ordonam tutulor portăreilor și agenților puterel publice a aresta și conduce la arestul poliției urbei Oltenița pe Gheorghe Niculescu, samsar, pe termen de o ^i; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori a priimi și a avea sub pază pe numi- tul Gheorghe Niculescu, samsar, în tot tim- pul determinat prin cartea de judecată mai sus enunțată; Invităm pe toți depositaril puterel publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 30 Aprilie 1892. No. 3.434. ORDONANȚĂ DE CONTUMACIE Curtea cu jurați din județul Râmnicu-Sărat Noi, Al. Bârsescu, membru de ședință și președinte de vacanță pe lângă tribunalul Râmnicu-Sărat, îndeplinitorul datoriilor pre- ședintelui curței juraților din acest județ; V&j^ud decisiunea cu No. 68 din 17 Iu- lie 1892, a camerei de punere sub acusa- țiune a curței de apel din Galați, prin care se declară că contra lui Ion Dumitrache, absent și contumace, există cas de punere sub acusațiune pentru că, în noptea de 6—7 A- prilie 1892, a comis un atentat în contra pudârel, cercat cu violență, asupra persâne! pacientei Versavia Ion Munteanu; că în mo- mentul comiterel faptului, fata era mai mică de 15 ani împliniți, crimă prevăzută și pe- depsită de art. 264, al. ultim din codul penal; Văzând actul de acusațiune No. 5.860 din 28 Iulie 1892 al D-lui procuror general și actul de notificațiune făcut la cel din urmă domiciliu al acusatulul; Văzând că, dupe cum reiese din menționa- tul act de notificațiune, a trecut mai mult de 10 ^ile de când ^isa decisiune s’a notificat numitului acusat Ion Dumitrache; Văzând că numitul acusat Ion Dumitrache până astățli nu s’a presentat spre a se con- stitui prisonier; Noi, In executarea disposițiunilor art. 470 din procedura penală, Ordonăm: Acusatul Ion Dumitrache, major, de loc din comuna Rosnovu, județul Neamțu, fost argat la D. Toma Tătăranu, din comuna Mărtinesci, acest județ Râmnicu-Sărat, acum cu domiciliul necunoscut, să se presinte, în- tr’un termen de 15 țlile, înaintea curței ju- raților din Râmnicu-Sărat, sesiunea de 15 Septembre a. c., spre a fi judecat asupra sus ^isel acusațiuni ce ’i se aduce, și a se pune în stare de arestațiune în casa de oprâlă a a- cestel curți; căci contrariu va fl declarat re- bel legei și suspens din exercițiul drepturilor cetățenescl; că averea sa va fi sechestrată în cursul instrucțiunel contumaciel; că ori ce acțiune către judecători ’i va fl oprită în curgerea acestui timp, și se va procede în contra lui, de și absent, conform legei; Declarăm că ori cine este dator să arate locul unde se află; iar în virtutea art. 471 din procedura criminală, Mai ordonăm ca acâstă ordonanță de con- tumacie să fie publicată prin tobă în cea ântâiu Duminică următore și afige Ia pâr ta locuinței acusatulul Ion Dumitrache, de fel din comuna Rosnovu, județul Neamțu, fost argat la D. Toma Tătăranu, din comuna Măr- tinesci, județul Râmnicu-Sărat, unde ’șl a avut cel din urmă domiciliu, la porta primă- riei acelei comuni, Ia porta auditoriului acestei curți, trimițându-se de ministerul public acâstă ordonanță la tribunalul în a cărei cir- cumscripție se află averea contumaculul care urmâză a se sechestra. Presenta ordonanță de contumacie s’a e- mis astăzi, la 31 August 1892. EXTRACTE DE DECIS1UNI înalta curte de compturi, secția I Luând în cercetare apelurile făcute de Ma- rin Simion loniță, Matheiu Simion loniță, Gheorghe Simion loniță, Leanca Ion Mihala- che Toma, în însușire de moștenitori al de- cedatului Simion loniță, fost primar, și de Ion Dinu Cârțu, fost perceptor-casier la co- muna Cornu în anul 1866, contra încheiărel comitetului permanent de Dolj No. 513 din 1890, cari apeluri au fost priimite în formă, prin hotărîrile No. 307 și 308 din 1891, secția I; Curtea, în ședința de Ia 17 Martie 1892, a pronunțat următârea decisiune : Priimesce în fond apelurile făcute de Ma- rin Simion loniță, Mathei Simion loniță, Gheorghe Simion loniță, Leanca Ion Miha- lache și loan Dinu Cârțu, contra încheiărel comitetului permanent de Dolj No. 513 din 1890; desființează acâstă încheiare și apără pe numițil de plata sumei de lei vechi 5.053, parale 33, la a căreea plată au fost îndato- rați prin acea încheiare. Acâste hotărîre este supusă revisuirel și recursului în casație, asemănat art. 19 și 22 din legea organică a curței. Se publică acâsta spre cunoscința moș- tenitorilor decedatului Gheorghe Simion lo- niță. —Luând în cercetare comptul de gestiune al casieriei generale a județului Tulcea pe timpul de la 1 Aprilie 1890 până la 8 Decem- bre 1890, girată de D. Al. G. Mustea; Curtea, în ședința de la 1 Iunie 1892, a pronunțat decisiunea următâre: 1) Suma de lei 125.435, bani 7, soldul de la 8 Decembre 1890, se repârtă în comp- tul D-lul Manuc Ivantoglu, căruia s’a pre- dat și cu care s’a încărcat prin compt; 2) Obligă, potrivit art. 65 din legea de percepție din 1882, atât pe casierul Al. G. Mustea, cât și pe controlorul N. Vișinescu, cari au funcționat în timpul delapidărel de către perceptorul Roboveanu, să plătâscă, în părți de o potrivă și cu procentele legale, suma de lei 12.939, bani 96, delapidată de numitul perceptor; 3) Să se urmeze potrivit hotărîrel No. 114 din 1892, în privința remășițelor până la 1890—91 inclusiv. Hotărîrea este pronunțată cu beneficiul art. 19 și 22 din legea organică a curței. Acâsta se publică spre cunoscința D-lul N. Vișinescu al cărui domiciliu nu ’i se cu- nâsce. Tribunalul Argeș Tribunalul, prin sentința comercială No. 27 hotărasce: Admite acțiunea intentată de D. V. N. Or- ghidan, și, în consecință, declară în stare de faliment pe comerciantul Haralambie Stă- nescu din Pitescl; Ordonă aplicarea sigiliilor pe averea fali- tului ; Fixâză epoca încetărel plăților la 2 Apri- lie a. c.; Numesce jude-comisar pe D. membru su- plininte și sindic provisoriu pe D. lân Brăi- lescu, cărora li se va face cunoscut; Fixâză $iua de 7 Septembre viitor, orele 11 a. m., când creditorii să se adune în lo- calul acestui tribunal pentru numirea mem- brilor delegațiunel de supraveghiare și pen- tru a fi consultați asupra numirel definitive a sindicului; Stabilesce un termen, până la 20 Septem- bre, în care creditorii trebue să presinte la grefa tribunalului declarațiunea creanțelor; Determină «jliua de 3 Octombre, orele 11 diminâța, în care se va procede, la reședința tribunalului, la încheiarea procesului-verbal pentru verificarea creanțelor; Ordonă falitului ca, în termen de 3 $ile, să înfățișeze bilanțul în forma stabilită prin art. 698 din codul comercial și registrele sale de comerciu. Acâstă sentință se pronunță cu executarea provisorie și se va publica și afige conform legei. Sentința se pronunță cu dreptul de apel. Dată și citită în ședință publică, la 24 Au- gust 1829. o 4 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3725 Tribunalul Buzăti Prin sentința corecțională cu No. 682 din 22 Iunie 1892, s’a condamnat Isidor Gol- denstein, major, israelit, fost domiciliat în Buzâu, iar acum dispărut, să sufere închi- sore corecțională pe timp de un an de ^ile, pentru delictul de abus de încredere ce a comis. Se publică, spre cunoscința numitului, spre a uza de dreptul de oposiție și apel. 1892, Septembre. Judecătoria ocolului I din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 360 din 1892 și în basa alin. IX de sub art. 385 și 393 din codul penal, s’a hotărît ca D. C. Eftimiadi, din șosâua Colentina No. 43, să fie penat cu plata amendei de lei noul 25 în profitul co- munei și 5 ^ile închisore polițienâscă. Acestă carte se pronunță în prima instanță, cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 23 Iu- lie 1892. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 1.829 s’a ho- tărît ca Israil Apel, din strada 11 lunieNo. 3, să fie penat cu plata amendei de lei noul 10 în profitul casei comunale, cu aplicația art. 30 din codul penal în cas de insolvabilitate, pre- cum și să sufere 3^ile închisore polițienâscă. Acâstă carte se pronunță în prima in- stanță, cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 5 De- cembre 1890. —Prin cartea de judecată No. 553, s’a ho- tărît ca Vasile Moceanu, domiciliat în ca- sarma gărzilor, compania IV, calea Văcă- resci No. 124, să fie penat cu plata amendei de lei 5 în folosul fiscului, cu aplicația art. 28 din codul penal în cas de insolvabilitate. Acâstă carte se pronunță în ultima instață cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 18 Iu- lie 1892. — Prin cartea de judecată No. 686 și în basa alin. IX de sub art. 385, s’a ho- tărît ca Paraschiv Georgescu, din strada Au- rorei No. 54, să fie penat cu plata amendei de lei 10 în profitul casei comunale, cu apli- cația art. 30 din codul penal în cas de insol- vabilitate. Acâstă carte se pronunță în ultimă in- stanță, cu dreptul de oposiție și recurs. Dată și citită în ședință publică, la 12 Au- gust 1892. Judecătoria ocolului Buzâii Prin cartea de judecată No. 1.104, pro- nunțată de judecătoria ocolului Buzăă în țliua de 19 Iunie 1892, este condamnat Tudorache Minculescu Geambaju, fost în acest oraș Bu- zăii, iar acum cu domiciliul necunoscut, să plătâscă amendă, în folosul comunei Buzău, suma de lei 15, cu aplicația art. 30 din codul penal în cas de insolvabilitate, plus un lefi Statului spese de instrucțiune. Sunt rugați toți agenții fiscali și admini- strativl să ia măsuri pentru incasarea țlisei amende în folosul comunei Buzău. No. 25.213. 1892, August 28. — Prin cartea de judecată No. 1.333, pronunțată de judecătoria ocolului Buzâu în -niI Mendel Braverman, lancu Rachenstein ta- tăl și Ușer Bachenstein fiu, toți comercianțt din Galați. 1) Scopul asociațiunel este exploatarea co- merciului de pescărie en gros și en detail, cu o durată de un an de ^ile, începâtore de astăzi. 2) Sediul societăței este în Galați în proprie- tatea D-lul I. Rachenstein; densul va face incasă cile, va face plățile atât în comptul mărfurilor, cât și personalul ce vor întrebu- ința în afacerile asociațiunel. 3) Firma este de Mendel Braverman & lancu Rachenstein, sub acâstă firmă vom lu- cra tus trei în comun; avend dreptul însă a o semna numai D-lor M. Braverman și I. Rachenstein. 4) Capitalul asociat se va depune succesiv cu progresele afacerilor de tus trei asociații, cu specificare că acest capital nu va trece maximum de 20.000 lei, adică D. M. Bra- verman va depune până la concurența sumei de 10.000 lei și lancu Rachenstein cu Ușer ambii tot 10.000 lei. 5) Beneficiile și perderile se vor împărți în modul următor: D. Braverman și Ușer Ra- chenstein vor avea dreptul la un procent de 18 la sută, iar D. lancu Rachenstein la un procent de 27 la sută, rămânând restul de 37 la sută pentru acoperirea speselor și plata âmenilor de serviciu, cu explicațiune că D. Braverman nu este obligat câtuși de puțin a se ocupa în special în afacerile asociațiunel. 6) Lichidarea afacerel societăței se va face la finele termenului de un an dupe registrele și compturile ce se vor ține. (Urmâză semnăturile). L 3726 MONITORUL OFICIAL 4 Septembre 1892 România Grefa tribunalului Covurluiu Subsemnatul, grefier, constat ca copia pre- sentulul contract de asociațiune s’a depus de D-lor M. Braverman, lancu Rachenstein și Ușer Rachenstein, și, conform ordonanței pre- sidențiale de astăzi, s’a transcris în registrul de transcripțiuni la No. 262, cel de ordine sub No. 260, cel de societăți sub No..., a- tașându-se lucrările la dosarul No... Presentul extract se va publica în Moni- torul oficial. (Urmeză semnătura grefierului). ACTE DOTALE SubsemnațiI, lancu Dima, birjar, și Dana Dima lancu, menageră, ambii domiciliațl în urbea Oltenița, declarăm că constituim zes- tre iubitei nostre fiice Elisabeta lancu Dima, cU ocasia trecerei sale în căsătorie cu D. Gheorghe Iliescu, obiectele și imobilele ur- mătore: 1) Un imobil compus din o prăvălie cu o- daia el, situat în urbea Oltenița, strada Ma- tache, și cu locul său, având fațada lățimea prăvăliei, iar lungimea locului 10 stânjeni. Se învecinesce la răsărit cu imobilul meu, la apus cu Ivan Theodorescu, la miațlă-nopte cu strada, la mia^ă-^i cu Preotul C. Deacă. Pentru comunicație fiica nostră și gineri le nostru dobândesc, o-dată cu acest imobil, li- bera trecere prin porta principală, nefiind însă nici o-dată indrituițl a îngrădi tot locul, ci datori vor fi a lăsa în fundul curței o jumă- tate stânjen de loc, care va servi de trecere proprietarilor sau chiriașilor celor-alte pră- vălii ale mele, cari sunt situate sub același acoperământ cu acesta ce dăm în dotă prin acest act; 2) Duoă pogone loc arabil, situate pe mo- șia Clinciu, comuna Spanțov, alături de po- gânele lui Bucur Murguciu; 3) In numerariu Iei 1.000; 4) Trusou, efecte, mobile în valore de lei 900. lancu Dima, birjar. Dana lancu Dima, menageră, domiciliațl în urbea Oltenița. Bucuresci, 9 Iulie 1892. SubsemnațiI, viitori soți, declarăm că ne mulțumim pe dota ce ni se constitue de pă- rinții și viitorii noștri socri, șicăampriimit’o. Elisabeta lancu Dima, menageră. Gheorghe Iliescu, cismar, domiciliațl în urbea Oltenița. Scriitor, Bâseoveanu, advocat, Intrarea- Rosetti No. 5. Bucuresci, 9 Iulie 1892. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 5.389.—1892, Iulie 10. Proces-verbal înaintea nâstră, P. A. Florian, președin- tele tribunalului Ilfov, secția de notariat, a- .sistat de«D. ajutor degrefierN. Petrescu, s’ail presentat astățll, 10 Iulie 1892, în pretoriul tribunalului, D-lor lancu Dima, birjar, Dana lancu Dima, menageră, Elisabeta lancu Dima, menageră, și Gheorghe Iliescu, cismar, toți I domiciliațl în urbea Oltenița; identitatea am constatat’o prin biletele de identitate ale ur- bei Oltenița cu No. 159, 152, 154 și 153 din 1892; s’a presentat și D. I. Bâseoveanu, scriitorul actului, advocat, domiciliat în Bu- curesci, Intrarea-Rosetti No. 5, personal cu- noscut noă, cerând, prin petiția registrată la No. 15.468 din 1892, autentificarea presen- tului act în dublu exemplar. Dupe ce am vi^at ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auțlul tutulor, declarându-ne părțile că acest act este făcut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D-na Dana lancu Dima prin punere de deget, de- clarând că nu scie carte; iar de D-lor lancu Dima, Elisabeta lancu Dima, Gheorghe Iliescu și I. Bâseoveanu prin proprii semnături. D. I. Bâseoveanu ne a declarat că D-sa a scris actul dupe voința părților. In urmă lancu Dima, Elisabeta lancu Dima, Gheorghe Iliescu și I. Bâseoveanu au subscris în presența nostră exemplarul ce se va păstra la dosar, iar Dana lancu Dima a pus degetul în dreptul numelui său. Având în vedere că căsătoria civilă nu s’a celebrat până în present, dupe cum se con- stată din certificatul primăriei comunei ur- bane Oltenița cu No. 1.385 din 1892 ; Având în vedere și disposițiunile art. 708 și 714 din procedura civilă; Noi, Luând act de declarațiunea părților, au- tentificăm presentul act fiind scris pe o colă de 5 lei, conform legei timbrului, și dispunem a se trece în registrul respectiv. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. ajutor de grefier. Președinte, P. A. Florian. p. Grefier, N. Petrescu. No. 5.389, voi. 54. Grefa tribunalului Ilfov, secția de notariat Atest că acest act dotai s’a trecut în re- gistrul de foi dotale la No. 371, voi. 4, a^I, 10 Iulie 1892, conform ordonanței D-lul pre- ședinte. p. Grefier, N. Petrescu. Primăria urbei Oltenița Presentă copie, fiind conformă cu origi- nalul, se certifică de noi, primarul oficier al stărel civile din urbea Oltenița, pentru a se publica în Monitorul oficial, conform art. 19 din codul comercial. (Urmâză semnătura primarului). 1892, August 30. Subsemnatul, Solomon Hechtman, declar prin actul de față că constituiu dotă fiicei mele Peppi Hechtman, la trecerea sa în că- sătorie cu D. M. Sufrin, următorele și anume: a) Bani numerariu suma de lei 25.000 b) Trusou evaluat în „ „ „ 15.000 Lei noul 40.000 In total formâză suma de lei patru-^ecî mii, cu explicațiune însă că evaluarea tru- soulul prevăzută la litera b, de și s’a evaluat, însă prin acest fapt nu se consideră ca efec- tuată vînjare către soț și ele rămân în pro- prietatea exclusivă a soției. In privința averel viitâre ce va mai veni so- ției în timpul căsătoriei, fie prin donațiune, succesiune, legaturi saii ori-ce denumiri, se va considera asemenea ca totalul și supus a- celuașl regim; drept care am subscris. S. Hechtman, comerciant, strada Garol No. 23. Subscrisa, Peppi Hechtman, declar că mă - mulțumesc cu dota dată de părintele meu; drept care am subscris. Peppi Hechtman, menageră, strada Ga- rol No., 23. Subscrisul, M. Sufrin, declar că accept și recunosc tdte cele stipulate prin actul de față și că am priimit dota întocmai dupe cum se specifică mai sus, și mâ oblig a răspunde de ea, conform prescripțiunilor legei relativ la regimul dotai. Af. Sufrin, comerciant din Galați,.. (Urmăză apoi autentificarea tribunalului Ilfov, secția de notariat, la No. 4.731 din 1892). România * Grefa tribunalului Covurluiu Subsemnatul, grefier, constat că copia pre- sentului act dotai s’a depus de primăria co- munei Bucuresci sub No. 4.149 din 1892 și, conform ordonanței presidențiale de a^I, 3 August 1892, s’a transcris în registrul de transcripțiuni la No. 254 și cel de ordine la No. 252, atașându-se lucrările la dosarul cu No. 17 din 1892; iar extractul present se va publica în Monitorul oficial, conform art. 10 și 19 din codul comercial. (Urmăză semnătura grefierului). ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Fălcii In $iua de 15 Septembre 1892, se va ține licitație pentru darea în antreprisă a con- struire! unui pod pe calea județiană HușI- lași pe Prut, peste pârîul Bohotin, a cărui valăre, de pe devis, este de lei 1.948, bani 48. Goncurenții sunt rugați ca, în ^iua ară- tată, orele 12, să se presinte în camera aces- tui comitet însoțiți de garanțiile cuvenite. No. 3.231. 1892, August 2& —In țliua de 27 August 1892 nepresentân- du-se nici un concurent pentru a lua asu- pră’șl construirea localurilor de casarme ce mai sunt necesare armatei de la acest județ, al căror cost, de pe devis, este de 99.000 lei; Comitetul a regulat un alt termen de li- citație în țliua de 27 Septembre 1892. D-nii concurențl sunt invitați ca, în ară- tata ții, orele 12 din ții, să se presinte în ca- mera comitetului, însoțiți de garanțiile cu- venite. No. 3.259. 1892, August 31. Comitetul permanent al județului Vlașca In ^iua de 15 Septembre 1892, se va ține o nouă licitație, în sala ședințelor corni- MONITORUL OFICIAL 3727 4 Septembre 1892 tetuluî, prin oferte sigilate închise, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., pentru apro- visionarea a 100 stânjeni lemne necesare pen- tru încălzitul localurilor autorităților și sta- bilimentelor ce se întrețin de județ, pe iarna viitore 1892—1893, precum și a 4 decasterl lemne pentru încălzitul localului oficiului telegrafo-postal local. Garanția provisorie va fi de 250 Iei în nu- merariu sau efecte publice garantate de Stat. Ori-ce ofertă neînsoțită de acâstă garan- ție se va refuza mai înainte de a se deschide. Garanția definitivă va fi de 500 lei. Condițiunile acestei antreprise se pot vedea în cancelaria comitetului în tote Z*^⁶ de lucru. Disposițiunile art. 40 până la 57 din le- gea comptabilitățel generale a Statului vor fi aplicabile la ținerea acestei licitații. Se publică despre acăsta spre cunoscința amatorilor. No. 2.664. 1892, August 28. Primăria Iași Se face cunoscut spre sciință generală că, în Zilele de 8 și 9 Octombre 1892, se va ține licitație în pretoriul primăriei, în presență ad- ministrației comunale, pentru vînZarea spre exploatare a unul număr de parchete din pă- durile comunei, pe periodul 1892—1897, și arătate în tabloul următor. Condițiunile generale, privitore la vînZarea și exploatarea pădurilor, sunt cele aprobate cu No. 2.371 din 1886 și regulamentul cu No. 5.906 din 8 Maiu 1885, și se pot vedea de concurenți în iote Zilele de lucru la biu- roul domenielor din cancelaria primăriei; iar condițiunile speciale pentru exploatarea fie-cărei păduri se vor citi concurenților în Zilele fixate pentru ținerea licitațiilor. Garanția va consista în numerariu ori efecte publice recunoscute de Stat. Tabloii de pîdurile din cari este a se vinde par- chete spre exploatare pe periodul 1892—1897. 5 parchete din pădurea Băiceni, comuna Băiceni, plasa Cârligătura, județul Iași, în întindere totală de 38 hectare, 2.080 m. p., cu 50 reserve la hectar; garanția provisorie este de lei 1.300. 5 parchete din pădurea Ruseni, comuna Holboca, plasa Braniștea, județul Iași, în în- tindere totală de 15 hectare, cu 80 reserve la hectar; garanția este de lei 700. 5 parchete din pădurea Aroneanu, comuna Copou, plasa Turia, județul Iași, în întindere totală de 25 hectare, cu 80 reserve la hec- tar; garanția este de lei 1.200. 5 parchete din pădurea Gârligul-Nou, co- muna Copou, plasa Turia, județul Iași, în întindere totală de 20 hectare, cu 80 reserve la hectar; garanția este de lei 1.000. 5 parchete din pădurea Buciumi, seria Șarșon-Paun, comuna Buciumi, plasa Codru, județul Iași, în întindere totală de 100 hec- tare, cu 60 reserve la hectar; garanția este de lei 3.000; cinci parchete idem, seria Blaga- Tiganu, idem, idem, idem, în întindere totală de 100 hectare, cu 60 reserve la hectar; ga- ranția este de lei 2.500. 3 parchete din pădurea Tomesci, seria Pri- sosul-Lacu-Negru, comuna Tomesci, plasa Codru, județul Iași, în întindere de 60 hec- tare, cu 40 reserve la hectar; garanția este de lei 2.000; 5 parchete idem, seria Gerniș- Musteața, idem, idem, idem. în întindere to- tală de 112 hectare, 5.000 m. p., cu 60 re- serve la hectar; garanția este de lei 3.000. No. 11.388. 1892, August 29. Primăria Corabia La 4 Octombre 1892, orele 10 diminâța, se va vinde prin licitație publică, în pretoriul acestei primării: Duoă case, proprietăți ale comunei, com- puse fie-care din mai multe camere, o con- strucție de cărămidă și paiantă, cu două eta- ge, și alta de cărămidă, împreună cu un pă- tul, un coșar și plațurile de pământ No. 1.086, 1.087, 1.088, 1.057, 1.095 și 1.096, sec- ția III din Corabia. Șâpte stânjeni sau 13 m. 76 cm. din ma- gazia de gard, construită pe plațurile No. 237 și 238, cu ¹/₃ din aceste plațuri și întreg plațul No. 235, tote secția I Corabia. Amatorii ce vor voi să concureze ^la lici- tație sunt rugați a se presenta însoțiți de ga- ranția legală, cu deslușire că licitația se va ține, conform art. 40—57 din legea compta- bilitățel generale a Statului, iar condițiunile relative se pol vedea în ori-ce Z* la cancela- ria primăriei. No. 1.370. 1892, August 23. Primăria Pitesci In Ziua de 25 Septembre 1892, orele 2 p. m., amânându-se licitația pentru arenda- rea pe un period de 5 ani, socotit de la 23 Aprilie 1893, a moșiei Dobrogostea-Nego- vani, din comuna Dobrogostea, plasa Pitesci, județul Argeș, în apropiare de orașul Pitesci ca 10 kilometri, având pe dânsa han și moră; Se publică de acăsta spre cunoscința ama- torilor, ca, în arătata Zi și ora> să se pre- sinte la licitație spre a concura, însoțiți fiind de o garanție provisorie de 10 la sută, cal- culată la suma de lei 3.000, cu cât a fost dată în present în arendă, iar cele-alte con- dițiunl se pot vedea de concurenți în cance- laria primăriei. No. 2.530. 1892, August 27. Primăria Roșiori-de-Vede In Ziua de 8 Noembre 1892 urmând a se ține licitațiune publică, în sila ședințelor a- cestel primării, pentru darea în antreprisă a construirel din nou a unui local pentru scola de băeți și fete din acâstă comună, conform planului aprobat; Se publică de acâsta spre generala cunos- cință ca amatorii, ce vor voi a se însărcina cu Zisa lucrare, să se presinte la localul a- cestel primării, în Ziua sus indicată, spre a lua parte la licitațiune, însoțiți fiind și de cu- venita garanție provisorie în sumă de lei 1.980, fără de care nu pot fi admiși la con- curență. Planul localului ce este a se construi, de- visul și condițiunile acestei antreprise se pot. vedea la cancelaria primăriei în tote Zilele de lucru. No. 2.107. 1892, August 28. Prefectura poliției Capitalei La licitația ținută în Ziua de 28 August a. c., la localul acestei prefecturi, pentru darea în antreprisă a curățirel latrinelor de la localurile polițienescl din Capitală, nepre- sentându-se concurenți, se aduce la cunos- cința generală că se va ține o nouă licitație în acâstă privință în Ziua de 15 Septembre 1892. Doritorii se vor presenta în arătata ZL orele 3 p. m., în localul prefecturei, însoțiți de garanția cuvenită. No. 39.895. s 1892, August 31. —In Ziua de 24 Septembre 1892 se va ține licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen- tru aprovisionarea corpului sergenților de oraș cu materialul următor : 2.860 metri postav ser, 600 metri postav albastru, 57 metri postav roșu, 2.120 metri pânză de căptușâlă, 400 metri galone de aur, 200 metri chembrică roșie, 7.200 nasturi de metal bucăți, 800 perechi cisme, 288 kilograme talpă, 32 bucăți piei, 90 tocuri revolver, 6.000 cifre metal bucăți. Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se vor depune în Ziua arătată, însoțite de o ga- ranție de 10 la sută din prețul cu care se va oferi aprovisionarea acestui material, fie în total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului. Amatorii se vor presenta pentru a lua cunoscință de modele și condițiile întreprin- dere! la cancelaria corpului sergenților din calea Văcăresci, în tote filele și orele de lucru. No. 38.391. ₑ ANUNCIURI PARTICULARE Mâ voiii numi Wincler Bernhard, iar nu cum sunt trecut în actu’ml de nascere Wintler Bercu. Cjubsemnatul, Al. Neofit, din orașul Buzău, ȘJ fac cunoscut că, de astăZi înainte, mă voiti subscrie Al. N. lanorescu, respectând tdte actele cu numele de mai ’nainte. Al. Neofit. Buzău. Subsemnatul, preotul Ion Rădulescu, din comuna Mânzălesci, plaiul Slănic, județul Buzău; fac cunoscut că, de astăZi înainte, mă voiu subscrie preotul Idn Găzdaru, res- pectând tdte actele cu numele de Idn Rădu- lescu, pe care '1 am avut, până acum. Preotul 1. Rădulescu. 4 Septembre 1892 3728 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se publică spre cunoscința gene- rală că oficiele telegrafe-poștale de la Călimănesci și Govora (județul Vâl- cea) și Lacu-Sărat (județul Brăila), ce se înființase pe timpul băilor, s’aii închis pe (Jiua de 1 (13) Septembre 1892. No. 28.161. g 1892, August 31. In loc de Moriț, mâ voiu numi Moșea, con- form actului de nascere. Moses Rotenberg. MONITORUL OFICIAL SOCIETATEA FUNCȚIONARILOR PUBLICI Se face cunoscut că, conform art. 80 din statute, Duminică, 6 Septembre 1892, la orele 12 și jumătate*din ^i, se va ține adu- nare generală ordinară în localul Universită- ței, sala No. 18. La ordinea ^ilei este : 1) Darea de semă a consiliului central de administrațiune despre mersul societățel în anul al X-lea societar, adică de la 1 Iulie 1891 până la 30 Iunie 1892 ; 2) Raportul comisiunel de control, prevă- zut de art. 86 din statute ; 3) Votarea budgetului pe anul al Xl-lea societar 1892—1893 ; 4) Alegerea unui vice-președinte ln locul celui eșit la sorți și a 5 membri eșiți la sorți, precum și alegerea a 5 membri în co- misia de control pentru anul al Xl-lea so- cietar 1892—1893; 5) A se decide în privința construirel localului pe terenul donat de primăria Capi- talei pe bulevardul Elisabeta No. 42, cu aprobarea Corpurilor legiuitore; 6) Propunerea consiliului central pentru proclamarea de membri onorifici; 7) Continuarea discutărel proiectului de modificarea statutelor, dacă vor fi presenți sad represintațl Vn din numărul total al membrilor societățel, dupe cum prescrie art. 98 din statute. D-nil membri cari nu pot veni au drep- tul a fi represintațl prin procură manuscrisă. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 3 (15) Septembre 1892 SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE /t milidne) ..... i°h Ianuarie---Iulie...... 276 100»/* , , (împrumutul de 60 milidne) ..... 4°/o Ianuarie---Iulie...... 90 273 , , (împrumutul de 274 milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie 91 89’/, , (împrumutul de 45 miliăne)..... 5% Ianuarie---Iulie...... 95 90’/, Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Scbuldverschreibung) . 6% Maiti---Noembre...... 1021/, 94‘/s de Stat (convertite rurale)..... . . 10 Maid---Noembre...... lOO'/i 102 Împrumuturi de orașe 5% Ianuarie---Iulie....... 90 100 Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5% Maiti---Noembre...... 803/, 89V. \ , 1884 ........ 50/0 Iunie---Decembre .... 92 80>/4 . , . , 1888 ........ 5»/. Maiti---Noembre...... 200 91V1 ; , , , 1890 ........ 5% Ianuarie---Iulie...... 290 190 ÎMPRUMUTURI DE SOOKtIțI 7% Ianuarie---Iulie...... 35 280 Scrisuri funciare rurale............. 6»/. Ianuarie---Iulie...... 25 w , urbane Bucuresci......... 5% Ianuarie---Iulie -..... • : : iași* 5% Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățel de basalt artificial....... 6% Ianuarie---Iulie...... Ultim val6rea „ divid. nominala "88.45 500 lei întreg vărs. AcțiunI 35 200 , , , Societatea de asigurare Dacia-România........ 86 200 , . . # reasigurare.......- . • . • 16 200 . , , , română de construcțiuni și lucrări publice . . . 30 250 , , , , de basalt artificial........... 250 , , • pentru fabricarea hârtiei......... 100 , Banca României................ 200 , , , OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen ban! gata termen bani gata termen Napoleonul............... i r l l l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 > 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra » • • cek 25.22V.-20 Cordna germană (marca).......... 1111 1111 1 . . . 8 luni 25.12V.-lli/. Lira sterlină.............. 1 Paris . » • cek 100.12V,-07Vs Lira otomană.............. , . . 3 luni 99.75-70 Imperialul rusesc............ Francia » . . cek 2.101/,-V. Florinul austriac de hârtie......... 9 . . 8 luni 2.09-081/, Rubla de hârtie............. Viena . . . cek 123.65-60 Aur contra argint (agiul).......... a . . 3 luni 123-122.95 , nap. (scurt) 99.60-55 OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek „ Greutatea , . . 3 luni CEREALE || lnlibre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu....... --- i 1 1 1 1 1 1 1 1 II 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , . . 3 luni Porumb............ --- - i Amsterdam . 8 Iun! Secară ............ --- Petersburg . 8 luni Ovăi............. --- Belgia . . 3 luni Ori .............. .... (scurt) Rapiță. ...... --- Elveția . ■ 3 luni Fasole obodată . . . ....... --- Italia ... 3 luni 6% SCOMPTURI | Banca națională { ț^Xr! pe depo’site de efecte sad țingoirl ’ J : : I . J . . . I J : . l»h AVANSURI 1 Casa de Depuneri și Conscmnațiunlî avansuri pe deposite de efecte ............. Wo DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ. Imprimeria statului.