No. 121 ' un exemplar:25 bani Mercur!, 2 (14) Septembre 1892 i REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PMJBL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 46 le! pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Prim&riele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din &ntdia d’ a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRÂMTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abpnamentele se pot face la biurourile poștale. pmiujiDNiu jcmciARE S' plItesc | DIRECpA GENERÂLA A MₘRULₗₗₗ OF₁C₁AL Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. b BUCURESCI J Citațiunile de hotărnicie, linia 80 banL Ori-ce alte acte introduse în ele n Bulevardul Elisabeta u Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. se plătesc deosebit,ca și publicațiunile, dupe lungimej J Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Președința consiliului de miniștri: Decret. Ministerul de interne : Decrete—Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decrete—Rapdrte. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări—Depeșl telegrafice — Diverse — Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ"" Bucuresci, 1 Septembre PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri sub No. 840, Am decretat și decretăm ce urmâză: Art. I. Se prelungesce până la 4 Septem- bre 1892 congediul ce a fost acordatD-lui Al. Lahovari, ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine. Art. 11. D. Lascar Catargi, președintele consiliului Nostru de miniștri și ministru se- cretar de Stat la departamentul de interne, va Continua cu interimul ministerului afacerilor străine până la întârcerea la post a titularului. Art. III. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu aducerea la în- deplinire a disposițiunilor acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 26 August 1892. CAROL Președintele consiliului miniștrilor, L. Catargi. No. 2.893. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.591; Pe basa art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Ilfov este autori- săt ca, în sesiunea extraordinară în care se află convocat, să se ocupe și cu preschimbarea filelor bâlciului de tâmnă ce se face pe câm- pia Moșilor. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.914. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 22.460; Vexând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 3 din ședința de la 18 August 1892; Pe basa alin. II de sub art. 42 din legea co- munală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna Bucuresci este autorisată a vinde, cu prețul total de 13 5.000 lei, casei de depuneri, consemnațiuni și economie, locul devenit proprietatea comunei în urma legei sancționată cu înaltul decret No. 303 din 19 Februarie 1888, situat pe calea Victoriei, colț cu strada Mihaiti-Vodă, având o supra- față totală de 1.024 metri pătrați 8 “/oo- Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 26 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.887. Prin decretul regal cu No. '2.858 din 22 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. C. Tătăranu, sub- prefectul plășei Marginea-de-Sus, este trans- ferat în funcțiunea de sub-prefect al plășei Marginea-de-Jos-Orașul, din județul Râmnicu- Sărat, în locul D-lul Gh. Theodorescu, care va trece la plasa Marginea-de-Sus. Prin decretul regal cu No. 2.910 din 28 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Florian Du- mitrescu este înaintat in funcțiunea de comisar clasa II pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul D-lul C. Arion, înaintat. Prin decretul regal cu No. 2.911 din 28 August 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. D. Calmuschi este înaintat in funcțiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei, in locul D-lui Florian Dimitrescu, înaintat. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al RomAniel, La toți de față și viitori, sănetate : Având în vedere legea de înaintare în ar- mată ; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat Ia departamentul de resbel sub No. 16.506, MONITORUL OFICIAL 2 Septembre 1892 . Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de căpitan în arma cavaleriei, pe ^iua de 30 August 1892 : Seria I Antetul rend la vechime Obreja Constantin, din regimentul 4 călă- rași, locotenent de la 1886, Maiu 10, la va- canța ce este la scola de cavalerie, prin mu- tarea căpitanului Averescu Alexandru. Al duoilea rând la alegere Rășcanu Corneliu, din regimentul 11 că- lărași, locotenent de la 1887, Iulie 1, la va- canța ce este în același regiment, prin înce- tarea din viâță a căpitanului Mânu Ion. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, Ia 29 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.916. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de că- pitan în arma cavaleriei a locotenenților co- prinșl într’ânsul. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.506. 1892, August 29. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere legea de înaintare în ar- mată; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 16.505, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de căpitan în arma cavaleriei, pe ^iua de 30 August 1892: Seria I Al duoilea rend la alegere Filitis Barbu, din regimentul 2 roșiori, locotenent de la 1887, Iulie 1, la vacanța ce este în regimentul 10 călărași, prindemisio- narea căpitanului Nisipeanu Nicolae. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 29 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J, Lahovari, No. 2.917. Raportul D-lul ministru de resbel elitre M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun aprobă- rei Majestăței Vostre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de că- pitan în arma cavaleriei a locotenentului co- prins într’ânsul. Gu acâstă ocasiune supun, cu cel mal pro- fund respect, la cunoscința Majestăței Vâstre, că locotenentul Ștefănescu Vasile, din regi- mentul 7 călărași, căruia ’I venea rândul să înainteze la vechime în seria l-ia, subsemna- tul având în vedere raportul comandantului corpului IV de armată eu No. 8.729 din 1892, prin care comunică că a fost dat în judecată pentru faptul de lovirea inferioru- lui, ’i s’a reservat vacanța, la care ar fi avut dreptul, până ce comitetul inspectorilor ge- nerali, care va fi convocat în curând, se va pronunța dacă pote să figureze pe tabloul de înaintare la vechime, și, în cas afirmativ, va fi înaintat, dându-i-se vechimea odată cu promoția din care urma să facă parte. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Pjea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.505. 1892, August 29. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Având în vedere legea de înaintare în ar- mată ; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Statla departamentul de resbel sub No. 16.504, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de locotenent în arma cavaleriei, pe ^iua de 30 August 1892: Seria I Anteiul rend la vechime Corjescu Gheorghe, din regimentul 7 că- lărași, sub-locotenent de la 1887, Iulie 1, la vacanța ce este în regimentul 8 călărași. Al duoilea rend la alegere Rusescu Gheorghe, din regimentul 3 ro- șiori, sub-locotenent de la 1888, Iulie 1, la vacanța ce este în același regiment, prin mu- tarea locotenentului Câdă Alexandru. Al treilea rând la vechime Predescu Gheorghe, din regimentul 4 că- lărași, sub-locotenent de la 1887, Septembre 10, la vacanța ce este în regimentul 1 călă- rași, prin -demisionarea locotenentului Perie- țeanu Alexandru. Seria II Antâiul rând la vechime Salmen Constantin, din regimentul 3 că- lărași, sub-locotenent de la 1887, Noembre 1, la vacanța ce este în regimentul 9 călărași, prin mutarea locotenentului Florescu Ale- xandru. Al duoilea rend la alegere Durma Constantin, din regimentul 1 ro- șiori, sub-locotenent de la 1888, Iulie 1, la vacanța ce este în regimentul 3 roșiori, prin mutarea locotenentului Dâmboviceanu lân. Al treilea rend la vechime Aslan G. Leon, din regimentul 11 călărași, sub-locotenent de la 1887, Noembre 1, la vacanța ce este în același regiment, prin îna- intarea locotenentului Rășcanu Corneliu. Seria III Anteiul rend la vechime Holban Constantin, din regimentul 6 că- lărași, sub-locotenent de la 1888, Iulie 1, la vacanța ce este în regimentul 1 călărași, prin trecerea în posiție de disponibilitate a locote- nentului lonescu Christea. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretululde față. Dat în Castelul Peleș, la 29 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.918. Raportul D-lui ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de lo- cotenent în arma cavaleriei a sub-locotenen- ților coprinșl într’ânsul. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.504. 1892, August 29. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, * La toți de față și viitori, sănetate : Având în vedere legea de înaintare în ar- mată ; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat Ia departamentul de resbel sub No. 16.503, Am decretat și decretăm : Art. I. înaintăm la gradul de locotenent în arma cavaleriei, pe ^iua de 30 August 1892: Completarea seriei dtn decretul No. 2.918 din 29 August 1892 Al duoilea rend la alegere Cămărășescu Stelian, din regimentul 3 roșiori, sub-locotenent de la 1888, Iulie 1, la 2 Septembre 1892 vacanța ce este în regimentul 2 roșiori, prin Înaintarea locotenentului Filitis Barbu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat . la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 29 August 1892. CAROL. Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.919. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de loco- tenent in arma cavaleriei a sub-locotenentulul coprins într’ânsul. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.503. 1892, August 29. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere legea de înaintare în ar- mată ; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 16.500, Am decretat și decretăm : Art. I. Înaintăm la gradul de sub-locote- nent, pe ^iua de 30 August 1892, în arma cavaleriei, pe elevii scâlel sub-oficierilor de la Bistrița, din al 2-lea an de studiii, al căror nume urmâză: Masciotti Honorie în regimentul 6 călărași. Răceanu Theodor în regimentul 10 că- lărași. Cilibidache Demosthene în regimentul 8 călărași. Popescu Nicolae în regimentul 8 călărași. Anghelescu Grigore în regimentul 3 ro- șiori. Luca Thoma în regimentul 1 roșiori. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 28 August 1892. CAROL. Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.912. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestățel Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de sub- locoțenent în arma cavaleriei a elevilor din MONITORUL OFICIAL al 2-lea an de studiu al scâlel sub-oficierilor de la Bistrița, coprinși într’ânsul, cari, do- bândind nota medie și îndeplinind condițiu- nile cerute, pot fi înaintați în acest grad, la vacanțele ce sunt în armată. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servițor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.500 1892, August 28. CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere legea de înaintare în ar- mată ; Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 16.501, Am decretat și decretăm : Art. I. înaintăm la gradul de sub-locote- nent în arma cavaleriei, pe ^iua de 30 Au- gust 1892, pe sergentul Filipescu Eugenie, din regimentul 7 călărași, aflat în acest grad de la 1890, August 1, la vacanța ce este în regimentul 8 călărași. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 28 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.913. Raportul D-luî ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestățel Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de sub- locotenent în arma cavaleriei a sergentului Filipescu Eugenie, din regimentul 7 călărași, care a depus examen la scâla Bistrița odată cu elevii anului al 2-lea din acea scâlă și a obținut media pentru a fi înaintat în acest grad, la vacanța ce este în regimentul 8 că- lărași. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.501. 1892, August 28. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Având în vedere legea de înaintare în ar- mată; 3659 Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 16.549, Am decretat și decrețăjn : Art. I. înaintăm la gradul de sub-locote- nent în arma artileriei, pe 4*ua de 30 Au- gust 1892, pe soldatul voluntar Sutzu Dimi- trie, din regimentul 2 artilerie, căre i termi- nat cu succes cursurile scâlel militare din Pireu (Grecia), la vacanța ce este în regimen- tul 10 artilerie, prin lipsa din efectiv. Art. II. Ministrul Nostru secrețar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat eu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 31 Augtțsț 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.924. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Tânărul Sutzu Dimitrie, Șind angaglat ca soldat voluntar în regimentul 2 artilerie și lăsat în congediu în străinătate pentru a ur- ma cursurile scâlel militare din Pireu (Gre- cia), acum terminând cu succes cursurile acelei scoli și întrunind tâte condițiunile prevăzute de art. 33 din legea de înaintare în armată; Cu cel mal profund respect rog pe Majes- tatea Vâstră să bine-voiască a semna alătu- ratul proiect de decret relativ Ka înaintarea la gradul de sub-locotenent în arma'artileriei a tânărului în cestiune. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 16.549. >892, August 31. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 2.922 din 31 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul lucrărilor publice, D. I. B. Canta- cuzino, inginer-șef clasa I in corpul technic al Statului, este numit profesor la scâla națională de poduri și șosele, pe 4’ua de 1 Septembre 1892, și se insărcinâză cu predarea cursului de navigațiune, înființat prin budgetul exerci- țiului 1892—93. Prin decretul regal cu No. 2.923 din 31 August 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Mircea R. Con- stantin, absolvent cu diplomă al scâlel supe- riâre de mine din Paris, este numit, pe ^iua de 1 Septembre 1892 st. n., în postul de ingi- ner de tracțiune la serviciul tracțiunel din ad- ministrația căilor ferate. 3660 MONITORUL OFICIAL MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 5.490 din 24 Au- gust 1892; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 2, încheiat in ședința de la 21 August 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilită- ței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se deschide pe sâma ministerului cultelor și instrucțiunei publice un credit extra- ordinar de lei 10.000, pentru întâmpinarea cheltuelilor ce vor fi necesare pentru studia- rea legilor organice ale instrucțiunei și ale cle- rului, plus regulamentul legei de organisare a administrațiune! centrale. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevădut prin budgetul general al Sta- tului pe exercițiul 1892 — 93, pentru deschi- dere de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele cultelor și instrucțiunel pu- blice și al financelor sunt însărcinați cu aduce- rea la îndeplinire a disposițiunilor din decre- tul de față. Dat în Castelul Peleș, la 28 August 1892. CAROL Ministru căitelor și instrucțiune! publice, Take lonescu. - Ministru de finance, M. Germani. No. 2.909. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 28 August 1892, D. lin Fundescu este confirmat în funcțiunea de registrator-ar- chivar al sub-prefecturei plășei Riurile-Argeșel, din județul Muscel, în locul D-lul Piersiceanu, demisionat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 1 Septembre Excelenția Sa D. de Bîilow, ministrul ple- nipotențiar al Germaniei, întorcându-se din congediu, a reluat direcțiunea Legațiunel im- periale, Excelenția Sa D. Bochkovitch, ministrul plenipotențiar al Serbiei, întorcându-se din congediu, a reluat direcțiunea Legațiunel re- gale. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 12 Septembre. — Cu ocasia țlilei țarului un prân^ s’a dat la Curtea din Schoen- brunn; au asistat însărcinatul de afaceri al Rusiei cu personalul ambasadei, mâl mulți archiducl și miniștri. împăratul a ridicat un toast în sănătatea țarului. Viena, 12 Septembre. — Ații a început înaintea tribunalului din Viena procesul con- tra funcționarilor din Bucovina, dintre cari câțl-va de un grad mai înalt, pentru mani- pulațiuni fraudulăse la vamă și corupere. Sunt 21 preveniți. Se crede că procesul va ține 18 «jile, de ore ce sunt mai multe sute de martori. Citirea actului de acusație a ținut 6 ore. Afară de fraudele vamale, principalul acusat Trzezienicki, fostul director al financelor, des- tituit în Maiu trecut, mal este acusat de fapte de corupere organisată în vederea plasărilor, înaintărilor și a licențelor de căsătorie. Petersburg, 12 Septembre.—Choleră sca- de în mod simțitor în Caucas; ea bântue încă în ținuturile Samara, Saratov și Tambov. Genua, 12 Septembre. — Regele, însoțit de principi și miniștri, a visitat escadrele; s’a urcat pe bordul vaporului amiral al fie-cărei națiuni; a fost priimit la piciorul scărel de a- miralii respectivi. Șalupa regală, ajungând la țărm, a fost salutătă prin salve șiurale. Echi- pagiele au făcut manevre și defilări; regele a felicitat pe amirali pentru ținuta perfectă și pentru perfecțiunea exercițiilor. Aclama- țiunl viul ah priimit pe rege pretutindeni. Paris, 12 Septembre. — Ieri au fost la Paris și în împreglurimi 44 cașuri și 26 de- cese. La Havre 13 cașuri și 8 decese. Petersburg, 12 Septembre.—Se asigură că D. Thoerner, ajutor al ministrului de fi- nance, va fi numit senator. D. Vyschnegradski vasta în Crimeea până la jumătatea lui Noembre. Budapesta, 12 Septembre.— Scirea răs- pândită la bursă în privința unul cas de cho- leră asiatică constatat la Budapesta este cu desăvî eșire lipsită de temeiu. Se anunță că un lucrător fără lucru a fost atins, la Buda, de o bolă cu simptome sus- pecte ; a fost transportat la spital. Dejecțiu- nile sunt supuse la un examen bacteriologic. Genua, 12 Septembre.—Deputatul Rag- gio a dat o serată la castelul Caringhiano lângă Genua. Serata a fost splendidă. Re- gele, regina, principii, miniștrii și oficierii străini au asistat. Erau 2,000 invitați, prin- tre cari 500 dame, Majestățile lor au fost viii aclamate. Parts, 12 Septembre.—D. de Mohrenheim a răspuns D-lul Clâmenceau printr’o scri- săre în care țlice că nimic nu pâte să ’i fie mal prețios de cât de a culege și de a reține sentimentele de simpatie sinceră și viu ex- primate de D, Clămenceau și urările ce face pentru o causă comună și scumpă pentru amânduoi; cu modul acesta sunt împrăș- tiate neînțelegerile involuntare și cu nepu- tință de a se mal produce pe viitor. Și el este 2 Septembre 1892 de părerea D-lui Clămenceau care, în scri- sorea sa, blamează excesele de zel. Viena, 12 Septembre. — Contrariu soi- rilor fiarelor germane cari pretind că la Feldkirch (Vorarlberg) s’a produs 6 decese prin choleră. Corespondența Politică con- stată că nici un cas de choleră asiatică nu s’a constatat în veri un punct din Austria. Nu este nici măcar veri un cas choleriform la Feld- kirch. Negreșit că acâsta este o stratagemă necinstită a hotelierilor elvețianl, spre a face ' să se întorcă mulțimea călătorilor din Vo- rarlberg și din Tyrol. Funfkirehen, 12 Septembre. — împăra- tul a sosit la amiajl ca să asiste la manevre; populația ’I a făcut o priimire entusiastă. Dresda, 12 Septembre. — Ministrul a a- probat decisiunea municipalitățel din Leipzig de a renunța anul acesta la târgul cel mare. Berlin, 12 Septembre. — Choleră dispă- rând din Brema de mal multe țlile și situa- ția sanitară ne mal dând loc la nici o temere, D. de Caprivi a informat Statele federale că Brema nu se mal pote considera ca suspectă. Berlin, 12 Septembre. — împăratul a sosit la Potsdam, întorcându-se de la ma- nevre. Ministrul Miquel s’a întors din congediu. Presidentele consiliului a amânat “pentru câte-va țlile plecarea sa în congediu. Hamburg, 12 Septembre. — Ieri au fost 390 cașuri de choleră și 175 decese. Dupe biuroul statistic, aii fost la Hamburg, până la 10 Septembre, 13.238 cașuri și 5.805 decese asupra unei populații de 640.400 locuitori, ceea ce vine 20 ⁷/ₗ₀ cașuri la °/₀₀ și 9 Vao decese la °/₀₀. Anvers, 12 Septembre.—Carantina pen- tru provenințele din Lubeck și Brema s’a fi- xat la 7 ^ile In loc de 24 ore, precum se de- cretase la 2 Septembre. New-York, 12 Septembre.—Ieri și cea altă- ierl 5 decese prin choleră, precum și nume- răse cașuri noul de bălă s’au -produs pe bor- dul vaporului ,Scandia“ printre călători, din cari cea mal mare parte sunt ovrei ruși. Duoi copil și muma lor aii murit pe bor- dul lui „Wyoming*. Nici un cas nou pe la cele-alte basti- mente, dintre cari mal multe au putut pă- răsi carantina. New-York , 12 Septembre. — Herald anunță că guvernatorul din Panama, La- guayra, din ordinul dictatorului Mendoza, a făcut prisonier! numeroși negustori și mai mulți consuli străini, cerându-le rescum- părărl. Cererea guvernului Statelor-Unite de a pune pe consulul său în libertate a rămas fără efect. Numai dupe sosirea corăbiilor de resbel și a trupelor mal multor Puteri gata să încâpă o acțiune, un ordin telegrafic al lui Mendoza a făcut să se pună în libertate prisonieril. Montevideo, 12 Septembre. — Camerile au autorisat guvernul de a bate monedă pen- tru 3 miliăne dolari. Filipopoli, 12 Septembre.— O mare ova- țiune s’a făcut ieri dupe amiațll principelui MONITORUL OFICIAL 3661 2 Septembre 1892 și principesei Glementina, de către visitatoril venițl din districtele Siștw și Lovcea. Fiii popou, 12 Septembre.— O ciocnire s’a produs asâră la 9 ore la Tatar Bazargic între 2 trenuri, dintre cari unul venea din Sofia și cel-alt mergea acolo. Locomotiva acestui din urmă tren a fost strivită; fochis- tul a fost omorît, machinistul rănit. Călă- torii au simțit o mare sguduitură. Berlin, 13 Septembre.—împărăteasa Ger- maniei a născut o fată la 3 ore diminăța. Genua, 13 Septembre.—Un banchet mi- litar s’a dat la Curte; ati fost invitați amiralii și oficierii superiori ai escadrelor străine și italiane. (Agenția română] MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Se aduce din nou la cunoscința publicului că, față cu întinderea ce a luat cholera în unele State din Europa, ministerul a oprit impor- tul din Germania, din Belgia și din Austro-Ungaria, în România, a ur- mătdrelor obiecte, atât când ele pro- vin din acele țerl, cât și atunci când ah trecut numai prin acele țâri : a) Rufăria de corp și de așternut, ca articol de comerciu, întrebuin- țată, dar nespălată, precum și rufă- ria murdară ca bagagiti al călăto- rilor; b) Vestmintele întrebuințate, sdrențele și rămășițele de stofe țe- sute, de ori-ce fel, peticele de hârtie; c) Pieile brute, blănăria și obiec- tele confecționate de blănărie, lână nespălată și vată; d) Lăpturile, untul, brânza, smân- tână și fructele prospete. No. 15.864. 1892, Septembre 1. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe ^iua de 28 August 1892, și despre starea sănetăței personelor incarantinate La Sulina: în radă 2 vapore și 1 bastiment cu pânze, cu 55 persone de echipagiu și 19 pasageri; în gura Sulinel 1 vapor rus de res- bel, cu 55 persăne de echipagiu; în lazaret 1 gardian jurat. Starea sănătăței tutulor persănelor este sa- tisfăcătăre. La gura Prutului: 8 vase cu 38 persăne. Starea sănătăței persănelor este satisfă- cătăre. La Ungheni: 78 persăne, tăte sănătăse. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe $iua de 29 August 1892, și despre starea sănetăței persănelor incarantinate La Sulina: în radă 3 vapăre și 1 basti- ment cu pânze, cu 75 persăne de echipagiu și 21 pasageri; în gura Sulinel un vapor rus de resbel, cu 55 persăne de echipagiu; în la- zaret un gardian jurat. Starea sănătăței tutulor personelor este sa- tisfăcătore. La gura Prutului: 7 vase, cu 33 persăne. Starea sănătăței persănelor este satisfăcă- tăre. La Ungheni: 85 persăne, tăte sănătăse. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a persănelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe ^iua de 30 August 1892, și despre starea sănetăței persănelor incarantinate La Sulina : în radă 3 vapăre și 2 basti- mente cu pânze, cu 7 4 persăne de echipagiu și 15 pasageri; în gura Sulinel un vapor rus de resbel, cu 55 persăne de echipagiu; în fluviu 1 remorcher și 2 bastimente cu pânze, cu 13 persăne de echipagiâ; în lazaret 1 gar- dian jurat. Starea sănetăței tutulor persănelor este satisfăcătăre. La gura Prutului: 1 vas, cu 7 persăne. Starea sănătăței persănelor este satisfă- cătore. La Ungheni: 106 persăne, tăte sănătăse. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe $iua de 31 August 1892, și despre starea sănetăței personelor incarantinate La Sulina : în radă 3 vapore și 2 basti- mente cu pânze, cu 74 persăne de echipagiu și 10 pasageri; în fluviu 1 remorcher și 2 bastimente cu pânze, cu 13 persone de echi- pagiu; în lazaret 1 gardian jurat. Starea sănătăței tutulor persănelor este satisfăcătăre. La gura Prutului: 1 vas, cu 7 persăne. Starea sănătăței persănelor este bună. La Ungheni: 108 persăne, tăte sănătăse. D. Costache lonescu, proprietarul moșiei Vadu-Lat, din județul Vlașca, bine-voind a oferi gratuit spitalului rural Obedeni 15 cară paie de grâîi pentru primenitul salte- lelor bolnavilor; Ministerul exprimă numitului domn mul- țumirile sale pentru acăstă faptă caritabilă. DIVERSE In țliua de 18 August a. c., copilul Mihail, în etate de 12 ani, fiul locuitorului Stoian Costea, din comuna Cerna, plasa Măcin, ju- dețul Tulcea, venind de la câmp cu căruța încărcată cu pepeni, pe drum s’au speriat caii și au răsturnat trăsura peste numitul copil care a fost omorît. Asupra acestui cas de mărte nefiind veri o altă bănuială, s’a per- mis înmormântarea cadavrului. —x— In țliua de 19 August a. c., pe când se scălda în Mare soldatul Poncea Alexandru, din compania 2 Sulina, s’a înecat în dreptul carantinei; cadavrul s’a găsit a duoa ții; iar actele relative s’au dresat de D. comisar ma- ritim. —x— In țliua de 19 August a. c., femeea Maria, soția locuitorului Dincă Ștefan, din comuna Cocioc, județul Ilfov, urcându-se într’un prun spre a culege fructe, s’a rupt craca de care ea era aninată și, în cădere, ștepul rămas din cracă s’a înfipt în piciorul. stâng d’asupra genunchiului, ast-fel că ’i s’a sfâșiat carnea până la os în patru părți. Numita femee a fost pe dată trimisă în căutarea spitalului Filantropia. —x— In țliua de 21 August a. c., din causa lu- crătorilor fumători de tutun, s’a aprins și au fost consumate de foc patru șire cu grâu și una cu ovăs, tote în lungime de câte 14 stânjeni, iar înălțimea și lărgimea de 3 stân- jeni, precum și o jumătate șiră de orz, ce erau situate pe teritoriul comunei Drăghi- ceni, județul Romanați, avere a D-lul Nicu- lin I. Dumitriu. Prin concursul locuitorilor, focul a fost localisat, scăpându-se 4 șire. Paguba este de 18.000 lei. —x— Pădurea Statului Lucăcesci, din județul Bacău, aluat foc, în ^iua de 23 Augusta.c., la locul numit Galistru-Mare; focul s’a întins pe o suprafață de 10 prăjini; s’aii pârlit 97 bra^I în grosime de 5—35 centimetri în diametru și 7 fagi de la 20—25 centimetri în diametru. Paguba se urcă aproximativ la 50 lei. Focul s’a stins cu desâvîrșire la 25 August a.c., cu concursul dat de administrația locală. —x— Femeea Maria Tudor Mihaiii, în etate de 65 ani, domiciliată în comuna Văcăresci-de- Răstocă, județul Dâmbovița, fiind bolnavă de friguri, s’a dus, în țliua de 24 August a. c., pe la orele 4 p. m., la rîul Șuța, ca să se scalde, și, intrând în apă, s'a înecat. Cadavrul a fost scos de către fii săi. — x— In țliua de 25 August a. c., pe la orele 4 p. m., un băiat anume Gheorghe, în etate de 12 ani, fiul locuitorului Banu Radu Bâzărea, din comuna Țâța, județul Dâmbovița, ducân- du-se la rîul Ialomița, a că^ut în apă, care era adâncă, și s’a înecat. ---— W | W .. ---—'• 3662 MONITORUL OFICIAL 1 2 Septembre 1892 BULETINE METEOROLOGICE DIN JUDEȚE ln diminâța de 31 August /12 Septembre/ 1892 Adjud .... Senin................14+R. Alexandria . Nor..................15-f- » Baia-de-Aramă Babadag . . . Senin................14+ * Bacii .... « .14-j • Bălăci .... Plâe.16-j- • Balta-Albă . . Senin ....... 6-j » Bechet .... Nor ..11-j » Berlad .... Senin, nor..............13-j » Bistriță .... Nor, plâe ...... 10-j- ■ Botoșani . . • Senin, nor..............15-j- » Brosceni . . . Plâe......................7-j » Budesci .... Buhuși .... Nor....................14+ » Burdujeni . . » . ................13-j- » Buzbă .... Senin, nor..........20-j- » Bă^ătesci . . . Calafat .... Nor, plâe...............15+ » Călărași . . . Senin..................18-j- » Câmpina ... . Variabil, nor .... 13-j- » Câmpu-Lung . Nor......................11-j-» Carg/gal ... . Nor, p. plâe............13-j- » Ceatal . /. . Senin...................14-j- » Cerna-Voda . » ................16-j- » Cetate ..... Nor, plâe..............15-j- » Chilia-Vechiă . Vfnt, senin.............14-j- » Codăesci . . . Senin..................13-j- » Corabia .... Nor.....................11-j » Cofia. ..... Variabil, plâe .... 12-f- • Curtea-de-Argeș P16e.............13-j- » Călimănesci . . Domnesci . . . Nor................19+ » Dorohoiu . . . Variabil, senin .... 14-j- » Drăgășani . . Senin, vânt......15-j- » Drăgănesci . . Variabil, vânt, nor . . 11-j- » Drânceni . . . Senin . . ...............14+ » Adjud .... Senin...................16+R. Alexandria . . Variabil .... . . 15-j » Baia-de-Aramă Plâe 12-j » Babadag . . . Variabil.............15-j » Baciă .... ■ ...........14-j » Bălăci r . . . • ...........15-j » BaUarAlbă . . Nor .............17+ » Bechet .... Nor, senin.............14-j » Berlad .... Senin..................12-j » Bistrița .... Variabil, nor..........10-j » Botoșani . . . Senin..................15-j » Brosceni . . . Nor.....................8-j » jBtfdesC» .... Senin, nor, vânt . . . 20-j » Buhuși . . . . Nor, senin.............14-j » Burdujeni . . ...................15-j » Buzlă .... ...................19-j » Bălțătesci . . . Oqldfat .... Plâe................14+ » Călărași . . . Senin, nor ...... 16-j » Câmpina „ . . Nor................13-j » Câmpu-Lung » ........ 14-j » Caracal . . . . Plâe, furtună, senin . . 14-j » Ceatal . . . ■ Variabil..............14+ » Cerna-Voda . . Senin................14-j » Cetate ..... Plâe..................14+ » Chilia-Vechiă Senin..............14-j » Codăesci ... » .............13-j » Corabia.............» .............13-j » Gosia . . .. . Plâe, vânt, nor .... 14-j „ Ourtșqrde-Argeș. Plâe, nor..............13-j » Călimănesci . . Domnesci . . . Senin...................20+ » Dorohoiu . . . Nor....................13+ » Drăgășani . . ” ...................14-j » Drăgănesci . . Variabil,nor..........14-j » Drânceni . . . Nor....................16+ • Darabani . Fălciu . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . ■ Hârșova . Herța . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivesci . . Lacu-Sărat Macin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . e Moinesci Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . , Ostrovu . . Panciu . , Senin 12-{-R. ’ ............21+ » ....... 11 + ■ Variabil ...... 18-j- • Nor.................16+ • Senin............15-f- * Variabil, nor...16-j • Senin..............14-j ■ ” ....... 15+ » Variabil, vânt . . . . 15+ » Nor, plâe.........10+ • Senin..............16-j- » » ............18+ • » ............14-j- » Senin................. 12+ » » 14+ » Senin, Marea Calmii. • 19+ „ Senin, nor...............15+ • Variabil, nor . . . 10+ » Nor, vânt...............18-f- » » ......................12+ » Nor, senin ... . 12-f- » Plâe...................14-j- » Nor, vânt................12+ » Senin...................13-j- . Nor......................14+ » Variabil, nor .... 20-j- • Senin, nor.............15-j- » » 13+ » In dimineța de 1 ț!3] Septembre 1892 Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți. Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni . Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Nor.............. 12+R. Senin, nor............18+ » Nor..................13+ » Variabil.............15-j » Nor ........ 15+ » Senin................14-j » Variabil, senin .... 16-j » » ............16+ » Nor..................15-j » Variabil, câță .... 14+ » Variabil, nor .... 14-j » ■ » . . . . 10+ » Senin, nor...........18-j » Variabil.............14-j » Senin................16-j » Variabil, ceță .... 15+ » Furtună, plâe, nor . . 14-j » Variabil , ..... 17+ » « ..........15+ » Câță, Marea calmă . . 19-j » Senin................15+ » Nor..................13+ » Variabil .. .... 16+ » Senin................15-j " Senin,nor............13-j » Variabil.............14+ • Senin, nor...........12-j » Puțină plâe, nor . . . 16+ » Senin................14-j » Nor..................18-j » Semn.................16+ , Pașcani .... Pătărlagele . . Piatra . . . . Pitesca . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu. . . . Ploesci . . . . Podu-Turcului . Predeal .... Puciosa .... Rămn.-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede. Rădăuți . . . Salinele-Mari . Săveni . Sinaia Slobozia Spineni . Stefănesci Slănic . Strunga . Tecuciă . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu Tulcea . Urlați . Urziceni Văleni Vasluiă . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . PoduPIurculul Predeal . . . Puciisa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni Sinaia Slobozia Spineni . Stefănesci Slănic . Strunga . Tecuciă . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea Urlați Urziceni Vălem Vaslu iu . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Variabil, senin .... 14+R. Senin, nor . , . . . . 11₊ . Nor, plâe ...... 14-j- « Senin.................19-j « Variabil ...... 16+ « Senin . . ............14+ • Variabil ...... 13+ » Nor................. . 13-j » Senin.................17+ • Nor, plâe............. 13-j » » » ............12 + ” Senih.................13+ > Plâe, vânt............12-j » Senin, nor............12-j » Plâe, nor.............14-j » Variabil, ndr .... 18-j » Nor, plâe.............16-j » Senin, nor ...........11+ » » .............14+ » Puțină plâe, senin . . 11+ » Variabil, senin . . . 14+ » Nor . ..............13+ » Senin, vânt.........18-j » Nor.................16+ » Senin...............13-j » Plâe................14+ » » .............15-j „ Nor, plâe...........11-j, » ...............18+ . Nor..............14+R. • .................15+ » Senin, nor...........14-j » Nor..................12-j » Senin, nor...........15-j ” Nor..................15+ » » . .............-5+ » Senin ...............15-j » Variabil.............11+ » Senin...............13+ » Nor..................18-j » » ...............16+ » Variabil, câță .... 10+ » » ...........15+ » Nor..................12+ » » .................... . » .................15+ » » .................12-j » Variabil, nor .... 17-j » Plâe, senin..........16-j » Nor..................11+ » Senin................17+ » » .............17+ » Nor..................15-j» Variabil.............14-j » » ...........16+ » Nor..................13-j » Senin................19+ » Nor..................15-j » Senin................13-j » Plâe.................13+ » Senin................14-j « Plâe.................11+ » Variabil.............15-j » 2 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3663 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 256 OBSERVAȚIUNI: De la 30 August ( 1 Septembre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore I De la 27 Aug. 10 Sept) orele 8 săra. Barometru Temperatura 0* Vântul Temper. Baro- Vântul redus la 0°,și la aerului Starea extr. metru OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel .2 as ® A red. la a Starea Observ. Variaț. Observ. Variaț. >aS cerului S " a s 0° și la a cerului s w 2 nivelul D Q mir el s H Bucuresci. . 759-8 4- 0.8 21.0 4- 3-7 63 NE I p. noros --- 28 16 758.0 21.6 NE I acop. T.-Severin . Craiova . 763.0 + 4-4 18.0 4- 2.0 86 W 2 acop. --- 29 16 758.0 21.0 NE 2 C’dmpM-Luwj --- --- I4T, --- ’-9 86 N 2 23 24 13 --- 15.2 --- ---> p. noros Slatina . . . 761.1 + 1.4 187, 4- °-3 42 N I f. noros 7 26 IC 760.0 22.2 NE 2 pldie Caracal. . . 702.3 + 1.6 18.4 4- 0.2 58 NNE 4 a --- 27 «7 760.7 21.4 W I acop. Ruși-de-Vede 18 T.-Măgurele. 761.2 4- 29 20.7 4- o-S 88 E 3 senin --- 6 759.8 20.8 ESE 4 Giurgiu . . 757-9 --- 06 21.4 4- 4» 78 E 2 --- 29 16 756.7 22.9 SE 2 senin Sinaia . . . Brăila . . . 760.0 + 1-5 19.0 4- >-2 74 NW 2 noros --- 28 17 757.5 23.0 NW I căță Constanța. . 759-8 + 2-4 20.6 --- C.2 89 NW I acop. --- 28 --- 759-0 24.2 S I senin Starea Mare! liniștită. Sulina . . . 760.0 -j- 2.2 22.8 4- 24 80 N 2 senin --- 29 15 758.4 20.5 s I n w „ potrivită. Focșani . . --- ---- 19-2 --- 0.8 82 NW 2 acop. --- 27 15 .w. 20.2 MM --- țț Iași ... . Sofia (Bulg.) . 759-4 4- 2.0 15.3 --- 2.6 9i ENE 2 n 8 26 14 757.9 16.9 --- --- f. noros Athena . . . De la 31 August (12 Septembre) 1892, orele 8 diminăța. De la 30 August (11 Septembre) 189a, orele 8 săra. Bucuresci. . 762.3 + 2.5 20.4 --- 0.6 65 E 1 f. noros --- 29 18 760.8 24.6 E 2 f. noros Apa cădută din plâie ir următârele stațiuni udometrice, de la 11 Septembre) st. n 1892. Cifrele de mal jos represintă In milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldi saii din topirea zăpedef .* Corabia 7.6; Găesci 17 0; Argeș 15.7; Ocnele-MarI 21.8; Ploesci 1.3; Bușteni 15.7; T.-Măgurele 6.6; Slatina 4.2; Pitesci 14.9. --- BULETIN ATMOSFERIC No. 257 OBSERVAȚIUNI: De la 31 August ( 12 Septembre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 28 Aug. (11 Sept.) orele 8 săra. Bucuresci. . 762.3 + 2-5 20.4 --- 0.6 65 E I 1. noros --- 29 18 765.8 24 6 B 2 f. noros T.-Severin. . --- --- 19.0 --- 94 SSE 2 acop. --- 28 *3 19.0 SSW 2 acop. Craiova . . 762.6 --- 0.4 19.0 4- i.° 85 E 4 pldie --- 29 16 762.7 22.4 W 3 n Câmpu-Lung NE Slatina. . . 764-3 4- 3-2 20,2 4- i-5 7° 5 p. noros ------ 27 16 758.8 21.2 NE 4 noros Caracal . . 766,1 --- 1.2 18.0 --- 0.4 68 NE 5 acop. --- 27 «9 762.5 22 4 --- --- scop. Ruși-de-Vede T.-Măgurele. 764.1 4- 2.9 21.7 4- 1.0 75 E 3 f. noros --- 28 20 760.7 24.9 E 2 Giurgiu . . 761.6 4- 3-7 19.6 --- 1.3 89 E 5 acop. ------ 29 16 758.3 24.3 E 3 noros Sinaia . , . 765.8 4- 5.5 12.6 --- 0.4 --- NE 2 --- 20 II 763.2 14.0 N 2 p. noros Brăila . . 764.6 4- 4.6 19.8 4- 0.8 64 W 2 noros --- 28 16 760.6 22,8 W I f. noros Constanța . senin Sulina . . . 764.5 4* 4-5 24,2 4- «-4 74 NE 2 --- 28 16 761.7 21,1 N I senin Starea Mărel ușdiă. Focșani . . --- --- 194 4- 0.2 79 NE 3 p. noros --- 27 15 22,2 NNE I f. noros Iași .... 768.7 --- «5-3 --- 97 N I f. noros --- --- --- 765.2 16.2 N 2 acop. Sofia (Bulg.) . 762.7 4- 3-3 16.1 -f- 0,8 99 --- --- acop. I 24 «3 759-7 18.2 ---• --- pldie Athena . . . De la 1 (13) Septembre 1892, orele 8 diminăța. De la 31 August (12 Septembre) 1892, orele 8 săra. Bucuresci . . 767-0 4- 4-7 20.5 4- 0.1 85 - f. noros --- 28 «5 764.7 22.3 - - f. noros Apa cădută in următârele stațiuni udometrice, de la 11---12 Septembre st. n. 1892. Cifrele de mal jos represintă în milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldie satt din topirea zăpedel: Pitesci 1.3; T.-Jiu 12.9; Calafat 3.7; T.-Frumqs 2.4; T.-Ocna 1.4; Ocnele-Marf 1.4; Severin 40.1. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rimători de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rimători in.târgul de la Turnu-Severin pe anul 1892_93 RESULTATUL JNSPE0Ț10NEI ȘI CARANTINA TRANSPORTAȚI •> Sosiți tn anul Feriți sub durata Exterminați din TăiațI de so- vx curent din carantinei causa bdleî de linț! cietatea Că RÎMĂTORI In țără In Austro- elvețiană V România Serbia Romănia Serbia 'a 1 Ungaria pentru ex- fl i a Serbia port 1 a ti IntrațI in târg da Ia 1 Apri- 1.954 --- --- --- --- 1.379 355 4 K lie până la 14 August 1892. _ 16 EșițI de la 15 până Ia 21 Au- 1.954 gust 1892....... --- ---‘ --- --- --- 1.395 355 4 200 Total . . • . 3664 MONITORUL OFICIAL 2 Septembre 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului dela 21— 29 August st. n. 1892 *) BOU Germania: Lipsea, 100 kilo bol uciși 150—177.50; Francfort s/Mein, 50 kilo bol vil 78.75—81.25, kilo boi uciși 1.50 până la 1.70; Hamburg , kilo boii vii hră- niți cu păsciunel.25— 1.58 ; Breslau, 50 kilo boii vii 25—37.50, idem boii uciși 52.50 până la 62.50; Stuttgart, 100 kilo boii vii hrăniți în staul 82.50—90, idem boii uciși 165—180; Brema, 100 kilo boii uciși 125 până la 157.60. Italia : Genua, 100 kilo boii vii (prețul afară din barieră) 105—108, idem boii uciși idem 118—120; Bari, 100 kilo boii vil, (fără dările comunale) 60—65, idem boii uciși (dările comunale achitate) 120—130; Veneția, 100 kilo boii vii 68—75, idem boii uciși 133—138; Turin, kilo boii vii 0.65 până la 0.80, idem boii uciși 1.15—1.75. Belgia: Bruxel, kilo boii vii 0.68—1, idem boii uciși 1.05—1.50; Anvers, kilo boii vii 0.74—0.84, idem boii uciși 1.05—1.50. Liege, kilo boi vii 0.70—0.90, idem boi uciși 0.70—0.90; Ostanda, kilo boii vii 0.98—1.28, idem boii uciși 1.65—2.10. Holanda : Amsterdam, l/î kilo boii vii 0.80—0.90 ; Zvolle, kilo boi vii 1.16-1.32; Botterdam și Amsterdam, kilo boii vii hră- niți cu păsclune 1.28—1.52. Elveția: Zurich, 100 kilo boii vii, bineîn- grășați, cântăriți flămânzi 80—85, idem boii uciși (cântăriți în */i) 155—165; Berna, y, kilo boii uciși 0.75—0.85. Englitera : Londra, 50 kilo boii vii hră- niți cu păsciune 23.10—39, idem boii uciși idem 53.20- 78.40. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo boii vii 113.68—138—95. Turcia: Constantinopol, boii vii de suhat și velniță capul 100—165, kilo boii uciși idem 1.25—1.46; Salonic, boii vii de suhat capul 90.90—113.63, kilo boii uciși 0.89. Suedia: Stoekholm, 100 kilo boii vii 62 până la 65, idem boii uciși 124—130. Ispania: Barcelona, boii vii de 3 ani ca- pul 300 — 375, kilo boii uciși 1.25—1.30. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua boii vii 0.75, idem boii uciși 1.20. Bulgaria : Rusciuk- Vama, boii vii de suhat cântărind 150—200 kilo capul 70 până la 140, o sută kilo boii uciși de suhat 60-70. VACILE Germania: Lipsea, 100 kilo vacile ucise 122 50—160 ; Francfort s/Mein, 50 kilo vacile vii 60—70.90, kilo vacile ucise 1.25 •) T6te prețurile din acest buletin sunt arltate tn lei noul, afară de acelea pentru cari se face o anume indicațiune. până la 1.45; Hamburg, kilo vacile vii hră- nite cu păsciune 1.20—1.43; Breslau, 50 kilo vii 25—37.50, idem vacile ucise 52.50 până la 62,50; Stuttgart, 100 kilo vacile vii hrănite în staul 45—70, idem vacile ucise idem 60—150; Brema, 100 kilo vacile ucise 125-145. Italia: Genua, 100 kilo vacile vii, (prețul afară din barieră) 75—78, idem vacile ucise idem 120—125; Bari, 100 kilo vacile vii 60—65, idem vacile ucise 120—130; Vene- ția, 100 kilo vacile vii 60—70, idem vacile ucise 120—128; Turin, kilo vacile vii 0.50 până la 0.70, idem vacile ucise 0.70—1.20. Belgia: Bruxel, kilo vacile vii 0.63 până la 0.83, idem vacile ucise 0.90 — 1.20; Anvers, vacile vii capul 195—520, kilo va- cile ucise 0.90—1.20; Liege kilo vacile vii 0.58—0.75, idem vacile ucise 0.58—0.75; Ostanda, kilo vacile vii 0.80—1, idem va- cile ucise 1.10—1.60. Holanda: Amsterdam, y₂ kilo vacile vii 0.90—1; Zwolle, kilo vacile vil 1.16—1.32; Rotterdam și Amsterdam, kilo vacile vii hrănite cu păsclune 1.28—1.52. Elveția: Zurich, vacile vii capul 200 până Ia 400, o sută kilo vacile ucise, dupe cali- tate 100—130; Berna, y₂ kilo vacile ucise 0.70—0.75. Englitera : Londra, 50 kilo vacile vii hrănite cu păsciune 18.40—36.30, idem va- cile ucise idem 45.90—54.20. Austro-Ungaria; Viena, 100 kilo vacile vii 113.68—138.95. Turela: Constantinopol, vacile vii de su- hat și velniță, capul 150—370, kilo vacile ucise de suhat și velniță 1.25—1.45 ; Salo- nic, vacile vii de suhat capul 90.90—113.63, kilo vacile ucise 0.90. Suedia; Stoekholm, 100 kilo vacile vii 55—60, idem vacile ucise 117—122.50. Ispania : Barcelona, vacile vil capul 200 până la 275, kilo vacile ucise 1.20—1.25. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vacile vii 0.90, idem vacile ucise 1.30. Bulgaria: Rusciuk- Vama, vacile vil cân- tărind 120—200, kilo, capul 35—70, o sută kilo vacile ucise 60—70. OILE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo oile vil 75 până la 85; Francfort s/Mein, kilo oile vil 1.50—1.55, idem oile ucise 1.55—1.62 ; Hamburg, kilo oile vil hrănite cu păsclune 1.25—1.50; Breslau, 50 kilo oile vil 20 până la 35, idem oile ucise 40—67.50, idem oile ucise de provenință englezâscă 70; Stutt- gart, 100 kilo oile vil hrănite cu păsclune 62.50—75, idem oile ucise idem 125—150; Brema, 100 kilo oile ucise 112.50—155. Italia : Genua, 100 kilo oile vil (prețul afară din barieră) 57—59, idem oile ucise idem 138—140; Bari, 100 kilo oile vil 75 până la 80, idem oile ucise 110—115, idem berbecii vil 85—90, idem berbecii uciși 120—125; Veneția, 100 kilo oile vil 52 până la 60, idem oile ucise 90—100 ; Turin, kilo oile ucise 1.10—1.60. Belgia: Bruxel, kilo oile ucise 1.20 până la 1.50; Anvers, oile vil capul 22—47, kilo oile ucise 1.20—1.50; Liege, kilo oile vii 0.50—0.65, idem oile ucise 0.50—0.65; Ostanda, kilo oile vil 1 până la 1.20, idem oile ucise 1.80—2,20. Holanda: Amsterdam, J/, kilo oile vil 0.80—0.85; Zvolle, kilo oile vil 0.92—1.04; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vii hră- nite cu păsclune 1—1.20. Elveția: Zurich, perechea oile vil cea mal bună calitate germană, netunse, cântă- rind 50—60 kilo, 65—75, o sută kilo oile ucise 145—165; Berna, y, kilo oile ucise 0.70-0.80. Englitera: Londra, 50 kilo oile vil hră- nite cu păsclune 28.20—42.90, idem oile ucise idem 58.80—92.40. Austro-Ungaria : Viena, perechea oile vil 16.84—42.10, o sută kilo oile ucise 71.57 până la 98.95. Turcia: Constantinopol, oile vii de suhat capul 15—18, kilo oile ucise, de suhat, 1.43 până la 1.65; Salonic, oile vii capul 18.18 până la 19.31, kilo oile ucise 0.80. Suedia: Stotckholm, 100 kilo oile vii 62 — 5, idem oile ucise 142—145. Ispania : Barcelona^ oile vii capul 11 până la 18, kilo oile ucise 1.40—1.45. Asia-Mică: Smyrna, ocaua oile vii 1.20, idem oile ucise 1.60. Bulgaria: Rusciuk- Vama, oile vii cân- tărind 9—10 kilo, capul 6—7, o sută kilo oile ucise 60—70. poRcn Germania : Lipsea, 100 kilo porcii vii 155—165; Francfort s/Mein,' kilo porcii vii 1.63—1.65, idem porcii uciși 2—2.13 ; Hamburg, kilo porcii vii hrăniți în staul 1.33—1.55 ; Breslau, 50 kilo porcii vil 55 până la 62.50, idem porcii uciși 65 până la 72.50; Stuttgard, 100 kilo porcii vii hrăniți în staul 115—130, idem porcii uciși idem 155—170; Brema, 100 kilo porcii ucișI135 până la 157.50. Italia: Genua, 100 kilo porcii vii, (prețul afară din barieră) 92—105, idem porcii uciși idem 140 — 145; Turin, kilo porcii vil 0.80 până la 1, idem porcii uciși 1.25—2.25. Belgia: Bruxel, kilo porcii vii 0.90 până la 1.04, idem porcii uciși 1.25—1.50; An- vers, porcii vii capul 12—55, kilo porcii uciși 1.26—1.50; Liege, kilo porcii vii 1 până la 1.10, idem porcii uciși 1—1.20; Ostanda, kilo porcii vil 1.10—1.60, idem porcii uciși 1.80—2.10. Holanda: Amsterdam, y, kilo porcii vii 0.50—0.60; Zwolle, kilo porcii vii 0.94 — 1, idem porcii vil destinați pentru exportațiune în Englitera 0.76—0.84; Rotterdam și Amsterdam, kilo porcii vii hrăniți cu păs- clune 0.48—0.52. Elveția : Zurich, 100 kilo porcii vii, l-a calitate, cântăriți flămânzi 100—108, idem porcii uciși cu grăsimea și slănina 130-145; Berna, porcii vii capul 40—90, y, kilo por- cii uciși 0.90. Englitera : Londra, 50 kilo porcii vil hrăniți în staul 70—81.20, idem porcii uciși idem 33.60—81.20. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo porcii 2 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3665 vil 73.68—98.95, idem porcii uciși 92.65 până la 113.68, Suedia: Stoekholm, 100 kilo porcii vii 90—93, idem porcii uciși 124—128. Ispania : Barcelona, porcii vii de un an capul55—65, kilo porcii uciși 1.40—1.45. Asia-Mică: Smyrna, ocaua porcii vii 1.30, idem porcii uciși 1.60. Bulgaria: Rusciuk- Varna, porcii vii, cân- lărindlOO—200 kilo, capul 55-110, osută kilo porci uciși 100—120. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo grâul in- digen 202.50—206.50, idem grâul străin 200—222.50; Francfort s/Mein, 100 kilo grâul indigen 20.90—21.60, idem grâul străin 21.60—23.10; Hamburg, 1.000 kilo grâul de Rusia de ⁱK/^ libre 160—170, idem grâul indigen de Holstein de ¹²⁰/g libre 187.50—200, idem grâul de America 158.75 — 162.50; Breslau, 100 kilo grâul alb indigen 17.90—19, idem grâul galben idem 17.60-18.70, Stuttgart, 100 kilo grâul indigen 23.75; Brema, 1.000 kilo grâul ro- mânesc vămuit 218.75 —220, idem grâul in- digen nevămuit 180—181.25, idem grâul străin nevămuit 222.50—226.25. Italia: Genua, 100 kilo grâul dupe cali- tate 22—23, idem grâul românesc idem 21 până la 22.50, idem grâul indigen idem 22 până la 23, idem grâul străin idem 19.75 până la 22.75; Bari, 100 kilo grâul indigen 24 până la 26.50 ; Veneția, 100 kilo grâul ro- mânesc, prețul afară din barieră 17—19, idem grâul indigen 22—24, idem grâul străin, prețul afară din barieră 18—19; Neapole, 100 kilo grâul românesc 14.25—17.25, din careurmăză a se scade lei 1.25 — 1.50 de 100 kilo pentru transport și asigurare de la por- turile de imbarcare până la Neapole; Turin, 100 kilo 22.50—24. Belgia: Bruxei, 100 kilo grâul indigen 16.75—17.75, idem grâul roșu străin 16.50 până la 17.50; Anvers, 100 kilo grâul ro- mânesc 14-15idem grâul indigen 167₂ până la 21, idem grâul stăin 13 —17 y₂; Liege, 100 kilo grâul indigen 19—20 ; Ostanda 100 kilo grâul indigen 17—18, idem 17 până la 19. Hoianda: Amsterdam, 100 kilo grâul in- digen 12—16, 2.400 kilo grâul (ghirca) de Odesa 370 —354; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul grâul indigen 8.50—16.40. Elveția: Zurich, 100 kilo grâul din Mun- tenia 20—22, idem grâul din Moldova 22 ²/₂ până la 23%, idem grâul unguresc 22% până 24, idem grâul unguresc nou 227a până la 2376 Berna, 100 kilo grâul româ- nesc 24—24.50, idem grâul indigen 19—20, idem grâul străin 24—25, idem 18. Englitera : Londra, hectolitrul 12—14, idem grâul românesc 11—11.60, idem in- digen 11.60 — 14.40, idem grâul străin 11.20—14. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâul noii din districtul Theis cântărind 75 — 80 kilo per. hect. 17.15—18.30; Czernowitz, 100 kilo 16.42—16.84; Budapesta, 100 kilo grâul indigen 16—17.58; Triest, 100 kilo grâul indigen 17.35—19.50. Turcia: Constantinopol, hectolitrul grâul românesc de ⁵⁷/₅₉ libre 11.70—12.25, idem grâul indigen de M/₅₇ libre 11.50—11.60, idem grâul străin de ⁵⁷/ₑ₀ libre 11.70 până la 12.30 ; Salonic, kilo grâul indigen 0.13 până la 0.14. Suedia: Stoekholm, 100 kilo grâul in- digen 16.75—17.25, idem grâul străin 16.75 până la 17.50, idem 20—21. Ispania : Barcelona, 100 kilo grâul 25 până la 25.50, idem grâul românesc 25, idem grâul indigen 30—33, idem grâul străin 30-35. Asia-Mică: Smyrna, ocaua grâul indigen 0.31—0.35. Bulgaria : Rusciuk-Varna, hectolitrul grâul indigen de ⁵⁶/₅₇ y₂ libre 7.50—8.50. SECARA Germania: Lipsea, 1.000 kilo 190 până la 192.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 18.75 — 19.10; Hamburg, 100 kilo secară de Rusia de ⁹³/ₗₜₛ libre 150—162.50; Bres- lau, 100 kilo 16.—16.85; Brema, 1.000 kilo 230—232.50. Italia: Genua, 100 kilo secară dupe ca- litate 13-50 14.50; Turin, 100 kilo 16.25 până la 16.75. Belgia: Bruxei, 100 kilo 14.50 până la 15.50 ; Anvers, 100 kilo secară românăscă 137₄—15%,; Liege, 100 kilo 15—15.50; Ostanda, hectolitrul 14—16. Hoianda: Amsterdam, 2.100 kilo secară de Galați 296; Zwolle, hectolitrul secară indi- genă 11—11.80; Rotterdam și Amsterdam hectolitrul secară indigenă 8.40—1150. Elveția : Berna, 100 kilo 19 — 20. Englitera: Londra, hectolitrul 12.40 până la 13.70. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secară nouă slovacă de 72-75 kilo per. hect. 14.95 până la 15.25; Czernowitz, 100 kilo 11.37 până la 11.80 ; Budapesta, 100 kilo 13.36 până la 13.96. Turcia: Constantinopol, hectolitrul secară de⁵⁰/B₈libre7.2O—7.40; Salonic, kilo 0.11. Suedia: Stoekholm, 100 kilo 18-18.75. Ispania: Barcelona, hectolitrul 17—18. Bulgaria: Rusciuk- Varna, hectolitrul secară de ⁶³/₆₄ libre 6.50—6.75. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumbul de la Dunăre 170—175; Francfort s/Mein, 100 kilo 15.90 — 16.25 ; Hamburg, 1.000 kilo porumb de Rusia și de la Dunăre 125 până la 127.50; Breslau, 100 kilo 16-16.60; Brema, 1.000 kilo porumbul vămuit 165 până la 170. Italia: Genua, 100 kilo porumbul dupe calitate 14-15.50; Veneția, 100 kilo 14-15; Neapoli, 100 kilo 12—13; Turin, 100 kilo 16.50—18.50. Belgia, Bruxei, 100 kilo porumbul ame- rican 14—14f/₂; Anvers, 100 kilo porumbul românesc 12³/₄—13*4; Liege, 100 kilo 15 până la 16; Ostanda, 100 kilo 20—21. Hoianda; Amsterdam, 2.000 kilo po- rumbnl american 264 ; Rotterdam și Am- sterdam, hectolitrul porumbul Foxanian- America 12.80—14.20. Elveția: Zurich, 100 kilo porumbul gal- ben 16 y₂, idem porumbul cincantin 18; Ber- na, 100 kilo 15.50—17.50. Englitera: Londră, hectolitrul 8.70 până la 9.90. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo poriim- bul unguresc 11.15—11.35; Czernovitz, 100 kilo 10.53-10.85 ; Budapesta, 100 kilo 10.30—10.40; Triest, 100 kilo 12.20 până la 13.30. Turcia : Constantinopol, hectolitrul po- rumbul de ⁶⁶/g₀ libre 7.20—7.40; Salonic, kilo 0.11. Ispania: Barcelona, hectolitrul 15—18. Asia-Mică: Smyrna, hectolitrul porum- bul de ⁵⁷/₅₈ libre 7—7.20. I vO ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 162.50 până la 212.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 20—21.90; Hamburg, 1.000 kilo orzul de Rusia de ⁴⁴⁴/₁₂₂ libre 118.75—125; Bres- lau, 100 kilo orzul alb 18-50—19, idem or- zul galben 15.90—17 ; Brema, 1.000 kilo orzul vămuit 160—161.25. Italia: Bari, 100 kilo 15—15.25; Ve- neția, 100 kilo 14—15. Belgia: Bruxei, 100 kilo 15.50—17.50 ; Anvers, 100 kilo orzul din România 12 l/₄ până la 14y₂; Liege, 100 kilo 14.50-15.50; Ostanda, 100 kilo 16—18. Hoianda; Amsterdam, 2.000 kilo orzul de Odessa 204—208; Zwolle, hectolitrul orzul indigen 9.50—10; Rotterdam șl Am- sterdam, hectolitrul orzul indigen 6.50 până la 11.50. Elveția: Berna, 100 kilo 23. • Englitera: Londra, hectolitrul 14.90 până la 18.20. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo orzul nou din Moravia 16.31—18.41; Czernovitz, 100 kilo 12.63—13.68 ; Budapesta, 100 kilo 11.25—11.78. Turcia: Constantinopol, hectolitrul orzul -de ⁴⁴/₄₈ libre 6.70—6.75; Salonic, kilo 0.10. Suedia: Stockolm, 100 kilo 17.25 până la 18. Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50 până la 11.50. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 ocale 3.25. Bulgaria : Rusciuk-Varna, hectolitrul orzul de ⁴³/₄₅ libre 4.80—5. OVĂZUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 191.50 până Ia 195; Francfort s/Mein, 100 kilo 17.80—18.75; Hamburg, 1.000 kilo ovăzul de Rusia de B⁵/₈₅ libre 156.25—162.50; Breslau, 100 kilo ovăzul vechiu 17.50 până la 18.70, idem ovăzul nou 15.70 — 16.20; Stuttgart, 100 kilo 18.75 ; Brema, 1.000 kilo avăzul vămuit 205—206.25. Italia: Genua, 100 kilo ovăzul dupo cali- tate 14 50—16.50; Bari, 100 kilo 15 până la 15.50; Veneția, 100 kilo 16—17; Turin, 100 kilo 20.50—21. 3666 MONITORUL OFICIAL 2 Septembre 1892 Belgia: Bruxel, 100 kilo 15.50 —16; An- vers, 100 kilo ovăzul indigen !5¹/₂—16; Liege 100 kilor 16—16.50; Ostanda, 100 kilo 18—20. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul ovăzul indigen 6—9. Elveția: Zurich, 100 kilo ovăzul unguresc 18, idem ovăzul bohemian 19—20; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 6.20 până la 8.30. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo ovăzul unguresc, marfă mercantila, 12.85—13.06; Czernowitz, 100 kilo 10.32—10.53; Buda- pesta, 100 kilo 11.78—12.60; Triest, 100 kilo 9.50—14.25. Turcia: Constantinopol, hectolitrul ovă- zul de ⁾S/₂₄ libre 10.50—10.75; Salonic, kilo 0.10. Suedia: Stockholm, 100 kilo 14—14.75. Ispania: Barcelona, hectolitrul 9.50 până la 10. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.22. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem meiul nedat la lo- pată 22—25 ; Brema, 1.000 kilo meiul vămuit 247.50—248.75. Belgia: Anvers, 100 kilo meiul românesc 10»/<-H ; Liege 100 kilo 16-17; Ostanda, 100 kilo 16—17. Englitera: Londra, hectolitrul 7.90 până la 8.70. Turcia: Constantinopol, hectolitrul meiul de ”/₂₈ libre 6.65—7. Ispania: Barcelona, hectolitrul 13.25-14, Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.35. FASOLEA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25 ; Breslau, 100 kilo 18—20 ; Brema, 1.000 kilo fasolea pentru nutrit vi- tele 185—200. Italia: Veneția, 100 kilo 16—19; Tu- rin. kilo 0.20—0.40. Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea româ- născă 13—13f/₂; Ostanda, kilo 0.75—0.80. Holanda : Amsterdam, hectolitrul 16 până la 18; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul fasolea indigenă 10—20. Elveția: Zurich, 100 kilo 25—35; Ber- na, 15 litri 4.20—4.50. Englitera: Londra, hectolitrul 10.30 până la 10.70. Austro-Ungaria : Triest, 100 kilo 15.80 până la 19.50. Turcia: Constantinopol,. sacul de 100 kilo 14—16.50; Salonic, kilo 0.28. Suedia: Stockholm, 100 25.50—26.75. Ispania: Barcelona, hectolitrul 18.25 până la 28.50. Bulgaria : Rusciuk-Varna, 100 kilo 18 până la 20. rapița Germania : Lipsea, 1.000 kilo 256.50 până la 263.50, Francfort s/Mein, 100 kilo 29.40; Hamburg, 1.000 kilo rapiță din Germania 252.50—256.50; Breslau, 100 kilo rapiță semănată de iarnă 24.70—25; Brema, 1.000 kilo rapița vămuită 362.50 până la 375. Belgia: Bruxel, 100kilo uleiul de rapiță 54.50; Anvers, 100kilo rapița românăscă 25. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul rapița indigenă 15.50—17. Englitera: Londra, hectolitrul 48.70 până la 52.40. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo 23.80 până la 24.22; Czernovitz, 100 kilo 20 până la 20.53. VINUL Italia: Genua, hectolitrul vinul alb dupe calitate în butdie 18—22, idem vinul roșu idem 22—28, vinul alb de Asti în bu- telii, butelia 1.25—1.50, idem vinul roșu idem 2—3; Bari, 100 litri vinul roșu (pre- țul pe locul de producțiune) 10.50—15; Ve- neția, hectolitrul vinul alb în butdie 28 până la 45, idem vinul roșu idem 30—50, vinul alb în butelii, butelia 1.50—2.50, idem vi- nul roșu idem 2—3; Turin, 100 litri vinul roșu în butdie 35—50. Belgia: Anvers, 225 litri vinul alb de Rhin în butdie 125—675, idem vinul roșu de Bordeaux idem 120— 750, litru vinul alb de Rhin în butelii 1.25-28, idem vinul roșu de Bordeaux idem 1—30 ; Liege, 225 litri vinul alb în butdie 200—900, idem vinul roșu de Bordeaux idem 200—900, vinul alb în butelii, butelia 0.90—8, idem roșu de Bordeaux idem 0.75—10; Ostanda, 225 li- tri vinul alb în butdie 230-850, idem vinul roșu idem 210—800.50, ’/₄ litri vinul alb în butelii 1.20—10, idem vinul roșu idem 1.10 până la 10. Holanda: Amsterdam, 4 butdie a 225 litri vinul alb de Bordeaux, la antreposit, 700—1.000, idem roșu idem 500—700, ³/₄ litri vinul alb de Bordeaux la antreposit 1.50—2.50, idem vinul roșu idem 1—1.50. Elveția : Zurich, hectolitrul vinul alb de Moldova în butdie 32 — 35, idem vinul alb ita- lian idem 20—22. Englitera: Londra, hectolitrul vinul alb în butdie 90—220, idem vinul roșu idem 60 până la 195, idem vinul alb în butelii 150 până la 350, idem vinul roșu idem 130 până 300. Austro-Ungaria: Triest, hectolitrul vinul alb în butdie 10.50—12, idem vinul roșu idem 10.50—12.50. Turcia: Constantinopol, litrul vinul alb indigen în butdie 0.45—0.90, idem vinul roșu idem 0.70—0.95, idem vinul alb indigen în butelii 1.25—2.30, idem vinul roșu idem 1.65—2.75; Salonic, kilo vinul alb de Sa- lonic în butdie 0.80, idem vinul roșu de Gu- mendjia și Niausta idem 0.29—0.39. Suedia: Stockholm, 100 litri vinul alb în butdie 150—400, idem vinul roșu idem 100—600, vinul alb în butelii, butelia 1.75 până la 3, idem roșu idem 1.25—4. Ispania: Barcelona, 121 litri 60, vinul alb 15—20, idem vinul roșu 8—25, duzina butelii vinul alb 5-60, idem vinul roșu 3.25 până la 24. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vinul alb în butdie 0.25—2.75, idem vinul roșu 0.25 până la 2.75, idem vinul alb în butelii 0.70 până la 3.25, idem vinul roșu idem 0.70 până la 3.25. Bulgaria: Rusciuk- Varna, hectolitrul vi- nul alb în butdie 60—7Q. SPIRTUL Germania: Lipsea, 10.000 litri °/₀ alcool brut de cartofi 70.50, plus lei 62.50 imposit de consumațiune, același 46, plus lei 87 7₂ imposit de consumațiune ; Hamburg, 100 litri 28.44—28.75; Breslau, 100 litri al- cool de cartofi 68.80; Brema, hectolitrul 135—140. Italia: Genua, hectolitrul alcool de pro- ducte de 90 grade (dările coprinse) 244 până la 248; Veneția, hectolitrul 28—45. Belgia: Anvers, litrul alcool de producte 1.77—1.81; Liege, hectolitrul 200; Ostanda, litrul 2.50—3. Holanda: Amsterdam, 100litri alcool de 46 grade Tralles 16. Elveția: Zurich, hectolitrul 50—60; Ber- na, litrul 0.60. Englitera: Londra, kilo 8—11.50. Austro-Ungaria: Viena, 10.000 litri alcool rectificat de 90 grade și peste (fără dările comunale) 111.58—112.63; Czer- nowitz, 10.000 litri 29.47—30.52; Bu- dapesta, 100 kilo 33.68—34.64; Triest, hectolitrul 34.35—36.50. Turcia: Constantinopol, litrul alcool de 39/40 grade 0.65—0.90; Salonic, kilo 0.85. Suedia: Stockholm, litrul 1.05—1.10. Ispania: Barcelona, hectolitrul alcool de 35 grade 75—76. Asia-Mică : Smyrna, galonul 2. Bulgaria : Rusciuk-Varna, hectolitrul alcool de producte din Austria de 42 grade 106-112. PIEILE BRUTE Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo 315; Hamburg, 100 kilo pieile brute de bol din America-de-Sud 125—150; Breslau, 50 kilo pieile uscate 62—74, idem pieile us- cate de bol 70-80, idem de vițel idem 70-80, idem de ol idem 54—65, idem de miel idem 68—77.60, bucata pieile uscate de ie^I 1.90 până la 2.20, idem de capră 2—2.30. Italia: Genua, 100 kilo pieile brut? de bol 82—84, idem de vițel 96—98, idem de ie^I dupe calitate 38, idem de ca- pre idem 36—37, bucata pieile brute de ol dupe calitate 1.85—2, idem de miel idem 1.90—2; Bari, 100 kilo pieile brute de bol 75—80, idem de vițel 75—80, 100 bucăți piei brute de berbeci 250—300, idem de miel 150—220, idemdeie^I 165—190, idem de capre 250—300; Veneția, 100 kilo pieile brute de bol 80—98, idem de vițel 118—128, idem de ol 60—65. Belgia: Anvers, kilo pieile brute de bol indigene 0.65—0.70, idem de vițel 0.70 până la 0.85, idem de vaci idem 0.65—0.70, idem de tauri idem 0.45—0.55, idem de ie^I idem 0.75—0.95; Liege, kilo pieile brute de boi 0.65—0.75, idemdevițel 0.70—0.80, 2 Septembre 1892 MONITORUL OFICIAL 3667 idem de tauri 0.45—0.55, idem de vaci și junei 0.55—0.65; Ostanda, kilo pieile brute de bol 0.70—0.75, idem de vițel 0.60—0.70, idem de ol 0.60—0.75. Holanda: Amsterdam, ⁴/s kilo pieile brute de bol 0.32—0.36, idem de vițel 0.34 până la 0.48; Zwolle, ⁴/₂ kilo pieile brute de boi 0.20, idem de vițel 0.32; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo pieile brute de bol indi- gene 29—37, idem de viței idem 44—48. Elveția: Zurich, 100 kilo pieile brute de bol 70—100, idem de vițel (cântărind cel puțin 10 kilo bucata) 65—75, perechia pieile brute de ol cu lână pe ele 6—9. Englitera: Londra, kilo pieile brute de vaci 0.50—2.90, idem de bol 0.50—2.70, idem de vițel 0.70—4, idem de ol 0.30—4, idem de miel 0.50—5.30, idem de iețll 0.30 până la 3.30, idem de capre 0.50—4. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo pieile uscate de bol ungurescl 157.90—168.42, idem de vițel vienezl 305.25—315.77, 100 bucăți pieile brute de ol bulgare grele242.10 până la 252.67, idem de miel albi din Triest 189.47—200, idem de ie^I bulgari 210.52 până la 221.04, idem de capre ungurescl 294.73—315.81; Budapesta, 100 kilo pieile brute de bol 164.30—176.80, idem de vițel 315—336; Triest, 100 kilo pieile brute de bol 94.75—189.50, idem de vițel 179 până la 316, kilo pieile brute de iețll 1.15 până la 1.26, 100 kilo pieile brute de capre 150.20—172.75, 100 bucăți pieile brute de miel 105.25—242. Turcia: Constantinopol, bucata pieile bru- te de bol 16—18.25, idem de vițel 4.50 până la 8.40, idem de ol fără lână 1.50 până la 2.35, idem cu lână 3—5, idem de miel fără lână 1.20—1.75, idem cu lână 2—2.60, idemdeie^I 1.50—2, idem de capre 1.80 până la 2.50; Salonic, kilo pieile brute de bol 0.86—1.07, idem de vițel 0.75, idem de ol 1.50, idem de capre 1.47, perechea pieile brute de miel 4.09, idem de ie^I 4.42. Suedia: Stockholm, 100 kilo pieile brute de bol 78—82, idem de vițel 96—105, bu- cata pieile brute de ol 1.75 —1.90. Ispania : Barcelona, 41 kilo 600 pieile brute de tote proveniențele 55—75, idem de bol de Rio de La-Plata 60—72, idem de ol 85—90, kilo pieile brute de vițel din Nor- dul Europei 3.75—5, duzina pieile brute de miel 35—37, idem de iețll 21—24, idem de capre 42—45. Asia-Mică : Smyrna, ocaua pieile brute de bol 1.80, idem de vițel 2, idem de oi 1.70, idem de miel 2, idem de ie^I 2.40, idem de capre 2.25. Bulgaria : Rusciuk- Varna, bucata pieile brute de bol 20—25, idem de vaci 10—18, idem de vițel 2—2.50, idem de ol 2—2.50, idem de miel 1.50—1.80, idem de ie^I 1.80 până la 2, idsm de capre 3—3.50. LÂNA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem lână nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38; Breslau, 50 kilo lână spălată fină de Silesia 240—278, idem de Posnania 180 până la 220, idem lână nespălată de Silesia 50-70. Italia: Genua, 100 kilo lână l-a calitate spălată de Tunis 368—375; Bari, 100 kilo lână spălată 150—225; Veneția, 100 kilo lână spălată 240—300, idem lână nespă- lată 130 până la 160; Turin, 10 kilo lână spălată 25—35, idem nespălată 35—45. Belgia : Anvers, kilo lână peptănată de La-Plata 4.60—4.72 ⁴/„idem lână indigenă nespălată 2.30—3.80; Ostanda, kilo lână spălată 5—5.50, idem nespălată 2.50—3. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână indigenă spălată 4 până la 7, idem nespălată 2.40—3. Englitera: Londra, kilo lână spălată 1.80 până la 4.80, idem nespălată 0.90—3.60. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo lână spălată forte fină 402.15—421.10; Triest, 100 kilo lâaă spălată 189.50—223.50, idem nespălată 210—219. Turcia: Constantinopol, kilo lână spălată 1.25—2.50, idem nespălată 1—1.75; Salo- nic, kilo lână nespălată 1.25. Suedia: Stockholm, kilo lână spălatădupe calitate 5—6, idem nespălată idem 2—4. Ispania : Barcelona, 11 kilo 500 lână spălată de Castilia 24—30, idem nespălată idem 10—16. Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 165—175, idem nespălată 93—125. Bulgaria: Rusciuk-Varna, 100 kilo lână spălată 100—110, idem nespălată 80—85. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub pinul 20—32. Italia: Veneția, metrul cub 60—80. Belgia: Ostanda, metrul cub pitchpinul 75-80. Englitera: Londra, 50 piciâre cubice 63.15—90.15. Austro-Ungaria : Viena, metrul cub schele de fag 25.26—29.47. Turcia: Constantinopol, metrul cub brad 40—58.50; Salonic, metrul cub scânduri de brad de diferite dimensiuni din Galați, indigene și puține din Austria, 40—70. Suedia: Stockholm, 50 piciâre cubice 40 până la 65. Ispania : Barcelona, 1.000 piciâre en- gleze pinul-teiul 140. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72. Bulgaria : Rusciuk- Varna, metrul cub de stejar 70—85, idem scânduri și grinzi de stejar 50-55, idem scânduri de brad 40 până 45, idem grinzi idem 28—30. PETROLEU brut Germania: Breslau, 100 kilo petroleu brut american 28, idem rusesc 26; Brema, 100 kilo 11.65. Belgia: Ostanda, litrul0.15—0.20. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo petroleul brut rus-american 12.40—14. Elveția: Berna, litrul 0.20—0.30. Englitera: Londra, hectolitrul 5.80 până la 6.80. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo petro- letl din Galiția, franco gara Viena 36.30 până la 37.89; Budapesta, 100 kilo 35.78 până la 44.20; Triest, 100 kilo 12.25 până Ia 15.25. Turcia : Constantinopol, litrul de păcură 0.08—0.12. Suedia: Stockholm, 100 kilo 19.25 până la 21. Ispania: Barcelona, 100 kilo 31. Prețurile a diferite' produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe <}iua de 22 August st. n. 1892 Grâul românesc 100 kilo 20—24; Idem unguresc Tissa 100 kilo 23—24 ; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo 22 până la 22.50; Idem unguresc calitate mediocră 100 kilo 19—21.50; Idem american 100 kilo 21—23; Secara 100 kilo 16 ³/₄—18; Porumbul galben și alb 100 kilo 14 ⁴/ₛ până la 16; Idem cincantin 100 kilo 16 ³/₄—17; Orzul pentru braserii 100 kilo 19J/₂ până la 21V₂; Prețurile a diferite produse pe piața Lugano (Elveția) pe diua de 23 August st. n. 1892 Grâul l-a calitate 100 kilo 21—22; Secara'100 kilo 23; Porumbul l-a calitate 100 kilo 22. Maiul 100 kilo 18. Ovăzul l-a calitate 100 kilo 18. Tărâțe 100 kilo ll’^. Făină La calitate 100 kilo 32, idem a II-a calitate 100 kilo 29. Carne de boii kilo 1.50, idem de vițel kilo 1.60. Untul kilo 1.90, Brânza de Grueyăre kilo 1.35, idem de Ementaler kilo 1.50. Fasolea kilo 0.30—0.40. Ouelo duzina 0.80. Curcanii bucata 4—6. Rațele bucata 2.40—3. Puii bucata 1.20—1.50. Porumbeii bucata 0.70. Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe ^iua de 25 August st. n. 1892 Grâul românesc 100 kilo 22—23⁴/₈; Idem unguresc Tissa 100 kilo 24—24⁴/₄. Idem unguresc Tissa l-a calitate 100 kilo 23⁴/₂—23³/₄; Idem, idem calitate bună mijlocie 100 kilo 23; Idem rusesc 100 kilo 22 ⁴/₉— 24 */₂ ; Idem american 100 kilo 22⁴/₄—23; Porumbul galben 100 kilo 15⁴/₂—15’/₄; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Ovăzul bohemian 100 kilo 18—18⁴/₂. Tergul de vite din St. Margrethen C-tonul St. Gali (Elveția)pe țlilele de 22 și 23 August st. n. 1892 S’au vîndut 186 bol, adică: 155 bol aus- triacl-ungurescl, 20 italieni, 11 indigeni, carnea s’a vîndut cea de l-a calitate 100 kilo 85—88, cea de calitatea II-a 100 kilo 78 până la 82. 3668 MONITORUL OFICIAL ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Prețul resultat la licitația de la 10 (22) August 1892 fiind prea mare, se publică altă licitație pentru darea în antreprisă a trans- portului expediției de la oficiul telegrafo- postal din Corabia la gara locală, conform condițiunilor No, 14.019, inserate în Moni- torul oficial No. 37 din 1892. Licitația se va ține în țliua de 11 (23) Septembre 1892, în orașul Corabia, la reșe- dința sub-prefecturei plășei Oltu-de-Jos-Balta, dm județul Romanați, și va fi cu oferte sigi- late, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide; supraoferte nu se priimesc. Concurențil vor avea cauțiunile provisoril prevățlute prin menționatele condiții. No. 27.581 1892, August 26. —Prețul resultat la licitația de la 12. (24) Ăugust 1892 fiind prea mare, se publică altă licitație pentru darea în antreprisă a transpor- tului expediției de la oficiul Slobozia la gara Slobozia și vice-versa, conform condițiunilor No. 21.620, inserate în Monitorul oficial No. 81 din 1892. Licitația se va ține în țliua de 11 (23) Sep- tembre 1892, la reședința sub-prefecturei plășei Ialomița din comuna Slobozia, județul Ialomița, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Goncurenții vor avea cauțiunile provisoril prevăzute prin menționatele condițiuni. No. 27.598. 1892, August 26. — Nepresintându-se concurențl la licitația ținută în țliua de 20 August 1892, se pu- blică spre cunoscința generală că o nouă licitație va avea loc pentru aprovisionarea direcțiunel cu 5.000 fiare curbe mari, pentru isolatorl, 2.000 fiare curbe mici, idem, 80 cas- male, 50. clește late, 50 clește de tăiat, 50 brâsce de macarale, 50 frînghil de macarale, 50 scripeți de macarale, 50 minghinele mici, 25 minghinele mari, 25 minghinele cu mâ- ner, 150sfredele, 50 sape, 150 pile Sheefield, 25 chel pentru isolatorl, 50 șurupelnițe, 25 chel pentru noduri, 30 topâre, 20 sobițe de sudat, 25 lopețî de scos pământ. Licitația se va ține în (jiua de 15 (27) Septembre 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurențil tre- bue să depună, cum și cele-alte condițiuni ale licitației și furniturel, sunt cele publicate cu anunciul No. 13.863, inserat în Monito- rul oficial No. 35 din 16 (28) Maiu 1892, Ja care se mai adaogă și următorele : Direcțiunea ’și reservă dreptul de a apro- ba în total sau în parte ofertele ce se vor I presiuta, dupe cum va găsi mai avantagios. No. 27.517. 1892, August 26. Direcțiunea «Monitorului oficial» șl Im- primeriei Statului La licitațiunea din 25 August 1892, des- pre care tratâză publicația No. 3.606, inse- rată în Monitorul oficial No. 102 și urmă- torii, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în ^iiiă de 15 Septembre 1892, de la orele 2—4 p. m., se va ține în localul acestei direcțiuni, bulevardul Elisa- beta, o nouă licitație pentru vîndarea a trei machini vechi de' tipar, în condițiile din pu- blicația No. 2.176, inserată în Monitorul oficial No. 58 și următorii din 1892. No. 4.009. ₆ 1892, August 26. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Scdla rurală din cătunul Monastirea-Dom- nei, comuna Curtesci, plasa Târgului, județul Botoșani, ce fusese publicată la concurs pe (jiua de 15 Septembre 1892, fiind deja ocu- pată de un învățător titular, ministerul face cunoscut prin acâstă că o scote din concurs. No. 10.825. 1892, August 28. — In publicațiunea acestui minister sub No. 10.327, inserată în Monitorul oficial No. 108 și următorii din luna August 1892, la No. 91 (jicându-se scola comunală de băeți, iar la No. 92 scola comunală de fete, din comuna Tătărani, ministerul face cunoscut că, în comuna Tătărani, plasa Gâmpu, jude- țul Prahova,neexistând decât o scolă rurală mixtă, întreținută de comună, acâstă scâlă se publică la concurs, pe țliua de 15 Septembre 1892, pentru ocuparea ei provisorie, d’im- preună cu cele-alte. No. 10.822. 1892, August 28. — La scdla Normală superidră din Bucu- resci, fiind mal multe burse vacante atât la divisiunea sciințelor (matematice, fisico-chi- mice și sciințe naturale), cât și la divisiunea literilor (filosofic, filologie și istorie), se aduce la cunoscința generală că, la 10 Octombre 1892, se va ține concurs la Universitate pen- tru ocuparea lor. Programa concursului este cea publicată în Monitorul oficial No. 117 de la 27 Au- gust 1892. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa D-lul rector al Universităței. No, 10.760. 3,3ș. 1892, August 27. —Pentru ocuparea în mod provisoriiî, con- form legel, a catedrei vacantă de matema- tici de la externatul secundar de fete din Ploescl, ministerul publică concurs pe Șiua de 25 Noembre 1892. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial- No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de apli- 2 Septembre 1892 care al legel de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursului. No. 10.331. 1892, August 13. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe 0iu& de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu a catedrei de istorie de la scdla normală de învățători „Vasile Lupu® din Iași se amână pe țliua de 15 Februarie 1893, când se va țină în palatul Universităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programă materiilor sunt prevăzute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regu- lamentul de aplicare a ^isel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile mal înainte de termenul concursului. No. 10.615. 1892, August 25. Direcțiunea scâlei primare de băeți No. 1 din Câmpu-Lung Elevul Tănăsescu George, din comuna Ju- gur, plasa Argeșel, județul Muscel, per^ând, din imprudență, certificatul său cu No. 1 din 20 Iunie 1892, direcțiunea publică anula- rea lui. No. 33. 1892, August 26. Direcțiunea scâlei primare de băeți din Găesci Tânărul lonescu M. Ștefan, din comuna Costesci, plasa Bolintinu, județul Dâmbo- vița, penjându’și certificatul de absolvirea cursului primar No. 79 din 17 August 1890, liberat de direcțiunea acestei scâle, se pu- blică anularea acelui certificat, liberându-se numitului duplicatul cu No. 94 din 26 Au- gust 1892. No. 95. 1892i August 27. Direcțiunea scâlei primare No. 2 de băeți din urbea Platra-N. Fostul elev al acestei scâle Gh. Brașo- veanu, din comuna Mărgineni, județul Neam- țu, per^ând atestatul de absolvirea cursului primar sub No. 89 din 12 August 1887, ’i s’a liberat un duplicat sub No. 122 din 21 August 1892; se publică, dar, anularea ori- ginalului certificat. No. 166. 1892, August 25. Direcțiunea scâlei primare de băeți No. 4 din Târgoviște Elevul Popescu Nicolae perțlând certifica- tul de absolvire cu No. 22 din 29 August 1890, direcțiunea publică spre generala cu- noscință anularea acelui certificat, și că tot- d’o-dată a liberat numitului duplicatul cu No. 101 din 24 August 1892. Direcțiunea scâlei primare de băeți No. 1 din Vaslulă Certificatul cu No. 60, cu data 18 August 1892, liberat de către acâstă direcțiune ele- vului Isăcescu B. lân, perțlându-se, se anu- lâză, liberându-se un duplicat sub No. 65, pentru care s’a anulat timbru de 10 lei. No. 67. 1892, August 26, I c I MONITORUL OFICIAL 3669 2 Septembre 1892 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate romAne ' Direcțiunea generală a căilor ferate aduce la cunoscința generală că, cu începere de Luni, 12 Septembre stil nou a. c., orele de lucru, în tote biurourile administrațiune! cen- trale, vor fi de la 11 antemeridiane până la orele 6 postmeridiane, fără întrerupere. Casa centrală va fi deschisă pentru public numai de la orele 12 până la 4 postme- ridiane. No. 88.721, j 1892, August 29. —Prin înaltul decret regal cu No. 2.757 din 2 August 1892, s’a aprobat ca taxele de ma- gazinagiîi pentru cereale să se reducă de la 0.50 la 0.25 pe tonă și pe lună pentru pri- mele trei luni de magazinagiu. Disposițiunile acestui decret aplicându-se asupra tarifului special No. 1 din regula- mentul și tariful pentru exploatarea docku- rilor și intrepositelor, publicat prin Monito- rul oficial din 6 (18) Iunie 1892"; se aduce la cunoscința publică că administrațiunile dockurilor din porturile Galați și Brăila vor percepe, pentru cerealele cari se vor depune în magazinele cu silosuri, numai jumătate din taxele prevăzute în acel tarif pentru ca- pacitate * fie-cărul silos. Aceste taxe, ast-fel reduse, se percep pe silos întreg și pe 10 Zile fără nici o frac- ționare. No. 87.486. ₛ 1892, August 27. —Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de Sâmbătă, 8 Octombre (stil nou) 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiu- nea generală a căilor ferate române, pentru aprovisionarea de câde pentru ciocane, topore, sape, pene pentru butâie și roți, de predat în termen de trei luni de la semnarea contrac- tului, începând predarea în a 2-a lună, în can- tități egale. Informațiile despre condițiile speciale, pre- cum caiete de sarcine și ori-ce alte deslușiri necesare, se pot lua în tdte țlilele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pen- tru oferte. No. 85.206. 1892, August 27. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în ua de 27 Octombre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpată în- tr’un proces corecțional; având în vedere că de nu va fi următore se va judeca în lipsă. No. 17.876. 1892, August 10. — D. Dumitru Zalic țlis și Nicu Popescu, cu domiciliul necunoscut, este chiămat la acest tribunal, în diua de 3 Noembre 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca incul- pat pentru faptul prevăzut și penat de art. 264 combinat cu 63, al. 1 din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 18.412. 1892, August 18. MONITORUL OFICIAL 3675 2 Septembre 1892 Tribunalul Fălciu D. lorgu I. Scarlat, fost domiciliat în co- muna Călinesci, județul Botoșani, iar acum necunoscut, este citat a se presinta în camera acestui tribunal, orașul Huși, ca pârât, la 5 Septembre 1892, orele 10 a. m., când ur- mâză a cerceta, atât procesul format de D. Alexandru și Elena Dimitriu, contra megie- șilor moșiei sale Rănceni și Spârcocenii, cari ad contestat hotărnicia acestei moșii, cum și confirmarea planului și hotărniciei moșiei Răncenil și Spârcocenii. La acest termen ho- tărîrea se va pronunța fără drept de oposiție fiind aplicat art. 151 din procedura civilă ; cunoscând că la neurmare se va aplica dispo- sițiunile legei. No. 2.086. 1892, August 8. Membru de ședință al tribunalului Prahova, secția II D-nel Elena C. Fililis, născută Urlățeanu, cu domiciliul necunoscut. Prin jurnalul No. 3.049 din 1892, dresat de completul tribunalului Prahova, subsemna- tul fiind delegat a executa pe fața pământu- lui sentința civilă a tribunalului Prahova, secția II, cu No. 125 din 1887, care confir- mă hotărnicia moșiei Găgeni-Șipotu, pro- prietatea D-lui G. Gr. Cantacuzino, vâ învit ca, în țliua de 12 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să fiți presentă la primăria comu- nei Păulesci, de unde, întrunindu-ne, să tre- cem în localitate spre a se executa mențio- nata sentință cu No. 125 din 1887, prin a- șezarea hotarelor; contrariu se va efectua în lipsă. Membru de ședință. St. Miculescu. No. 34. 1892, August 28. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci D-na Heveta LeibovicI, cu domiciliul ne- cunoscut, este chiămată la acâstă judecăto- rie în diua de 16 Septembre 1892, orele 10 și jumătate dimineța, spre a se cerceta ca con- travenientă ; având în vedere că de nu va fi următâre se va condamna in lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 8.301. Judecătoria ocolului Fălticeni D. Dumitru Ilașcu, fost cu domiciliul în comuna Plavari, ducatul Bucovinei, iar a- cum necunoscut, este citat ca, în diua de 30 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte in camera acestei judecătorii ca in- culpat pentru lovire; la neurmare se va aplica legea. No. 12.473. 1892, August 27. Judecătoria ocolului Giurgiu D. Nicu lonescu, cu domiciliul necunos- cut, se citâză prin acâsta ca, în diua de 30 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâstă judecătorie spre a se înfă- țișa într’un proces ca inculpat pentru insultă; cunoscând că în cas de nevenire se va urma conform legei. No. 14.161. 1892, August 25. —D. Stan Rădulescu, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâză prin acâsta ca, în jiua de 30" Septembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâstă judecătorie spre a se în- fățișa ca reclamant pentru insultă; cunoscând că în cas de nevenire se va Urma conform legei. No. 14.162. 1892, August 25. Judecătoria ocolului Vida, județul Vlașca D. Niculae Anastasiu, cu domiciliul necu- noscut, este citat a veni la acâstă judecătorie înjiua de 18 Septembre 1892, orele 10 di- minâța, spre a se cerceta ca inculpat; con- trariu se va procede conform legei. Nc. tl.249. 1892, August 23. —D. Dumitru Niculescu, cu domiciliul necunoscut, este citat a veni la acâstă jude- cătorie în /< _ _ 95*/, • • (împrumutul de 32>/« milione) . . 4% Ianuarie---Iulie...... • , (împrumutul de 50 milidne) . . filo Ianuarie---Iulie...... } T • , (împrumutai de 274 milidne) . . 4»/o Ianuarie---Iulie...... ---• j 81’/, ---- --- , . (împrumutul de 45 milidne) . . 4»/o Ianuarie---Iulie ...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5% Ianuarie---Iulie...... _ __ __ * --- __ g de Stat (convertite rurale). 6% Maid--- 'Noembre...... 101>/, _ 101Ve __ _ Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei. 10 Maiti- -Noembre...... 277 --- 274 ' --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . % Ianuarie---Iulie....... 90 _ 89i /3 a a a • 1884 . 5% Maiti- -Noembre...... _ __ a ■ . s 1888 . 1 % Iunie- -Decembre .... ------ _ • a • a 1890 • Maiti- -Noembre...... 91’/, --- 91 _ _ Împrumuturi de souetâț! Scrisuri funciare rurale...... 5% Ianuarie---lalie...... 951/, 95 _ , s urbane Bucuresci . . % Ianuarie---Iulie...... 102'/, _ 102 _ _ _ 6°/o Ianuarie---lulie...... 100’L 100*4 _ _ _ 5 % Ianuarie---Iulie...... 90’/, 90’a _ _ __ a a . UȘI .... 5% Ianuarie---Iulie...... 811/a 81 _____ 4 _ Obligațiunile societăței de basalt artificial 6 *70 Ianuarie---Iulie...... 92 --- 91’/. __ Ultim VALOREA Acțiuni divid. NOMINALĂ Banca națională a României..... 88.45 600 lei întreg vărs. --- 1680 _ 1675 _ 1680 Societatea de asigurare Dacia-România . 35 200 , * --- 409 _ 407 _ « g . Naționala . . . 86 200 , ■ a --- 416 --- 414 _ _ . . reasigurare ..... 16 200 . a * 200 --- 190 ■ __. , română de construcțiuni și lucrări publice . 250 , 128 124 , de basalt artificial .... 30 250 , * --- 290 _ 280 > pentru fabricarea hârtie! . . --- 100 , ■ a 30 22 _ Banca României......... --- 200 , a a --- --- --- --- _ OFERITE CERUTI 1 ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU 1 cu cu cu CU S C HI M B CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... _ ---A --- _ Galbenul austriac ... .... --- --- --- --- _ Londra . . cek 25.22*/i-21*4 Cordna germană (marca)...... --- --- ------ <1 --- . . 8 luni 25.12>/,-H7« Lira sterlină.......... --- --- --- Paris . . • cek 100.127.-071/, Lira otomană.......... --- •--- . . 3 luni 99.75-70 Imperialul rusesc........ _ --- --- _ Francia • • , cek Florinul austriac de hârtie..... --- --- _ . . 8 luni Rubla de hârtie......... --- --- --- --- Viena . . . cek Anr contra argint (agiul).......... --- --- 0% --- a . . 3 luni 2.09-08'/. * nap. (scurt) Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cele 123.65-571/, CEREALE . . 3 luni 123-122.95 In libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul German ia . . cek 100 kilo . . 3 luni Grâti............ --- --- --- --- --- _ _ Amster dam . 3 luni Porumb............ --- --- --- --- --- --- --- Petersburg . 3 luni _ Secară ............ --- ---- --- --- --- ---- Belgia . . 3 luni 99.60-55 Ovăz............. --- --- --- f •--- --- --- . . (scurt) Ori............ •--- --- --- --- 1 Elveția • . 8 luni _ Rapiță .... ........ ---- --- --- ------ --- 11 --- _ Italia . . . 8 luni Fasole obodată.......... --- - --- --- --- --- --- SCOMPTURI ( Banca națională / scompt . 6% și < 1 V avansuri pe depo site de efecte sau lingouri . • • * 1 7% AVANSURI ( Casa de Depuneri și Consemnațiunl: avansuri pe deposite de efecte . W. 3680 MONITORUL OFICIAL 2 Septembre 1892 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» §1 Imprimeriei Statului Se face cunoscut că în depositul acestei direcțiuni se găsesc de vînțlare următorele imprimate cu prețurile aci notate: Legi ji alte publicații Codul de procedurii civila.............................................. „ „ „ penali modificata...................................... Formularul codului de procedura penala ................................ Colecții de mal multe legiuiri și anume : Pentru Împărțirea curței de casație.......... „ dreptul acordat străinilor de a cumpăra imobile..................... „ greutăți și m&url................................................... „ expropriări în cas de utilitate publica............................. „ instituirea unei case de depuneri și consemnațil.................... , corpul de advocațl.................................................. „ admisibilitatea și înaintarea în funcții judecătoresc! .... „ fixarea taxelor telegrafo-postale (regulament) . . ,................ „ penalitatea arendașilor cari vor da bilete unor indivizi pen- tru a ’I considera de ciacași....................................... Colecții de instrucțil pentru aplicarea legel rurale partea I . . . Convenția pentru organisarea definitivă a Principatelor-Unite române Idem tn broșuri de lux . ............................................... Constituția și noua lege electorală..................................... Legea rurală............................................................ „ curței de casație și justiție....................................... „ consiliului județian cu ultimele modificări........................ * de expropriări pentru cause de utilitate publică................... „ pentru organisarea judecătorâscă................................... . „ poliției rurale..................................................... „ pentru tocmelile agricole, ediția din urmă.........................ț. „ judecătorielor comunale și de ocâle................................. , și regulamentul pentru constatarea, perceperea și urmărirea ve- niturilor comunale................................................... , comunală cea nouă...................................... „ asupra vânatului....................................... , pentru organisarea Dobrogei în limba română . ..................... Idem idem francesă...................................................... Idem idem germană....................................................... Idem idem rusă................................ Idem idem grâcă...............................,................... Idem idem bulgară................................................ Legea sanitară...................................................... , pentru alegerea consilielor comunale.................................. , pentru autentificarea actelor................ Regulament de atribuțiile portăreilor.......... Tractatul de Berlin............................ Dezbaterile Constituantei din 1866............. Raport adresat congresului de Paris de comisia europeană în 1875 (în limba francesă).............................................. Legea pentr u înstrăin. bunurilor Statului și a embaticurilor și regulamente Codul comercial vechii.................................................. Regulament pentru aplicarea codului comercial........................... Legea pensiilor......................................................... R căsătoriilor titlu 2—5............................ ................... Lei B. ~7^ — 70 — 30 5° 25 5° 20 20 20 20 20 20 5» 70 3° 25 25 7° 35 20 84 Condwi și registre Registru de intrarea hârtielor, de 50 file . Idem idem idem IOO n • Idem idem idem 150 _ • Idem idem idem 200 w ♦ Idem idem idem 250 - a Idem idem idem 300 »> Registru de eșirea hârtielor, de 50 file . Idem idem idem IOO »> • Idem idem idem 150 « a Registru de chitanțe cu matcă a IOO file saii L II. Registru recapitulativ^ ^artea 200 chitanțe . Casa banilor 20 file . . . Debitul și creditul 40 file Registru recapitulativ a 100 cdle și anume :■ Le! B. Regulamentul Monitorului oficial..................................... Statistica în România................................................ Legea drumurilor și alte relative la ea Legea drumurilor din 1868................................... Ante-misurătârea lucrărilor................................. Seria prețurilor Estimația lucrărilor Devis și caiet de sarcine................................... Condiții generale de lucrări publice........................ „ speciale de aprovisionare................................. , pentru lucrări de artă.................................... „ „ „ „ terasament........................ . • • • Basele prețurilor..................................................... Registru de parțial lit. B, a 25 cdle (saă 200 chitanțe) . . . . . Idem a 50 câle (șah 400 chitanțe)............................. Tabloă matricul Ut. A j ^^rl' Stat de indicație No. ................................................ Idem No. 2............................................................ Estimația generală No.. 3............................................. Stat de țlile de prestație No. 4...................................... Idem No. 5............................................................ Tabloă general de ^ile No. 6..................................... . . Diferite cărți Reguli ortografice ale limbel române.................................. Dicționar eleno-român de G. Idnid, partea I... Taxa medicamentelor........................... Specimenul literar............................•....................... Cugetările unei regine, format medalion............................... Archiva istorică, p. II, tom. I....................................... Analele parlamentare ale României voi. I.............................. „ , , , , KII........................... Lucrări statistice Indicatorul comunelor urbane și rurale (broșură)...................... Tabloă de comunele din țâră........................................... Acte civile Registru pentru declarații de căsătorii de 20 cdle.................... „ , născuți, căsătoriți și morți, de 33 cdle................ » a w » » » m 44 * • . * • • » » „ de 5> c61e...................................... , , căsătoriți de 51 cdle ................................... ₙ „ morți de 51 cdle.................................................. Extracte pe o cdlă.................................................... Condică a 50 buletine de nascere...................................... „ a 50 certificate de căsătorie................................ „ a 50 autorisațil de înmormântare............................. Le! B. 75 3 — — 5° — 3° - 25 — 20 — 45 — 20 - 15 — 20 - <5 — <5 2 — 3 20 - 03 — °3 — 03 — °3 — °3 — 03 — 03 — °3 1 50 - 5° 2 3 4 5 6 4° 4° 20 10 2 3 4° 40 20 Registru de eșirea hârtielor, de 200 file Idem Idem Condică cu idem idem 250 idem idem 300 50 bilete de legitimație. ¹⁰⁰ » » » • 200 _ _ _ Lei ~4 5 6 2 B. 10 5° Condică cu (câte 200 exemplare) bilete pentru vîndarea vi- telor ................................................................. Certificat pentru junii ce aă tras sorți............................. SI- io — 4 3 OI 50 Jurnal casa banilor 20 cdle . .&.... Registru parțial de venituri (debit) 40 cdle w « n cheltueli (credit) 40 cdle £ s â a ș f Registru pentru înscrierea urmăririlor a 100 file.................................................... Condică albă netipărită de 50 file................................................................... Idem idem 100 „...................................................................................... Condicuță de transport 60 , . . . ................................................................... Idem idem 100 „........................................................... .......................... Condică pentru înscrierea veniturilor și cheltuelilor dupe budget, de 100 file....................... Condică pentru înscrierea veniturilor și cheltuelilor dupe budget, de 200 file.................. Condicuță de servitori............................................................................... Registru cu sușe (matcă) în o singură mărime de 200 file, în coprindere de 400 chitanțe pe preț Registru de chitanțe cu mataă pentru amende (art. 43 din legea poliției rurale) de 200 file . , , Imprimeria statului. u 7 'a 3 2 2 3 3 2 DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ. 80 3° 9° 3° 5° 40 5° 5°