No. 118 UN EXEMPLAR : 25 BANI Vineri, 1892 * 0 sopiouiDro REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAflENTULUI IN REGATUL RUBINIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 leî pe an. Abonamentele Încep din întâia d> a fie-cărel luni. OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINETATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Pini la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit,ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta • PREȚUI ANUNCIURI!,!'!! Pubiicațiunile primărielor,comitetelor, etc., linia 80 b. Citățiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. |{ Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări—DepeșI telegrafice — Diverse— Prețul cerealelor—Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA ~ Bucuresci. 27 August MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 2.864 din 24 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- ~ parlamentul de interne, D. Ștefan P. Vasilescu este numit in funcțiunea de sub-prefect la plasa Câmpu, din județul Buzăti, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 2.860 din 24 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Grigore Stănescu este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Borcea, din județul Ialo- mița, în locul D-lul V. Porumbaru, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 2.861 din 24 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Petru Pascu- lescu este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Vădeni, din județul Brăila, în locul D-lui Ion A. Butoianu, râmas în dis- ponibilitate. Prin decretul regal cu No. 2.863 din 24 August 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D, Gheorghe I. Anastasiu este nUmit în funcțiunea de poli- țaii al orașului Buzăti, în locul D-lui Ștefan P. Vasilescu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 2.855 din 19 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance, D. Mihail Ghițescu este numit, în locul vacant, comisar al guver- nului pe lângă casa creditului agricol din ju- dețul Suceava. Prin decretul regal cu No. 2.856 din 19 August 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Gr. Miculescu este numit comisar al guvernului pe lângă casa creditului agricol din județul Mehedinți, în locul decedatului State Cartian. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 2.865 din 25 August 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 8.293, s’a acor- dat pensiune persânelor următâre: Medicului de divisie, în demisie, Bălăceanu George, lei 540 pe lună, cu începere de la 30 August 1892, pentru 34 ani de serviciti; Căpitanului Olănescu loan Athanasie, din arma infanteriei, pus din oficiti în retragere pentru limită de vârstă, lei 262, bani 50 pe lună, cu începere de la 1 August 1892, pen- tru 30 ani de serviciti; și Căpitanului de port clasa II Pascal Con- stantin, din serviciul inspectoratului porturi- lor, pus din oficiti în retragere pentru limită de vârstă, lei 200 pe lună, cu începere de la 1 August 1892, pentru 23 ani de serviciti. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 27 August D. deWeede, ministrul Țerilor-de-Jos, în- torcându-se din congediu, a reluat direcțiunea Legațiunei regale. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 7 Septembre.— Escadra Meditera- nei a plecat Ia Genua sub comanda amiralu- lui Rieunier, care e purtător al unei scrisori adresată de D. Carnot către regele Humbert și contrasemnată de D. Ribot, ministru al afacerilor străine. Paris, 7 Septembre.—Un tub de aramă a făcut explosie asâră în cartierul bursei rue Colonnes, în fața porței unui comisariat de poliție; nici o stricăciune; conținutul tubului va fi analisat. Nu se scie dacă e vorba de veri o tentativă criminală. Varșovia, 7 Septembre. — O detunătură s’a au^it cea altă-ierl într’o biserică ortodoxă în timpul serviciului divin; acâstă detunătură a provenit dintr’o explosie provocată de un dre- care Zalesky, catolic, care însuși a fost rănit în mod grav; el a murit îndată dupe arestarea sa, în urma rănilor ce priimise. Probabil că voia să facă să sară în aer biserica, care a aparținut altă dată grecilor-uniți. Petersburg, 7 Septembre. — Cholera a is- bucnit în ținutul Olonetz, unde la 2 Septem- bre au fost 7 cașuri și un deces. In ținutul Saratov s’a înregistrat, la 5 Septembre, 871 cașuri și 360 decese; în acela din Samara 393 cașuri, 133 decese; în acela din Tambov, la 5 și 6 Septembre, în medie, 540 cașuri și 260 decese pe ^i; în teritoriul Donului, la 3 și la 4 Septembre,. 540 cașuri, 274 decese. Hamburg, 7 Septembre.—Buletinul cho- lerei anunță ieri 702 cașuri și 333 decese, dintre cari 266 cașuri și 154 decese din a- ceeași 1 9 Meiii . 9 57 9 375 Vagon 9 4 40 22 * Constanța Grâîi . • 9 57-59 * 576 In oraș 9 10 --- * 9 f Orz . g 46-48 1.213 țț g 5 --- B n ■ In . . • • • --- 9 512 0 12 --- * » 9 Secară --- - 413 9 6 25 9 B Rapiță --- » 142 B M 6 40 23 g B Grâîi . g 56-58 1.314 10 --- 9 B Orz. . g 46-48 2.647 B 4 75 W Secară 55-57 711 7 --- * * B In . . --- » 517 11 --- » B 9 Rapiță --- 270 X g 5 85 24 g B Grâîi . 56-58 n 672 9 10 --- g g B Orz. . 46-49 » 2.783 4 85 B B 9 Secară g 56-57 9 912 6 40 9 9 9 In . . --- B 746 B 11 60 9 9 Rapiță --- 422 6 --- 28 August 1892' MONITORUL OFICIAL 3579 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 27 August (8 Septembre) 1892 Adjud .... Senin .... . . 15+R. Darabani . . Senin...... . 15+R. Pașcani .... Senin .... . . . U+K. Alexandria . . Nor..... . . 17+ V Fălciu . . . 15 . 20+ 0 Pătărlagele . . ” » ♦ ♦ ♦ . . . 15+ 8 Baia-de-Aramă Variabil . . . . . 15+ n Folticeni . . » ...... . 13+ 8 Piatra . . . . » ♦ ♦ ♦ « 8 Babadag . . . Senin .... . . 15 + » Ferbinți . . . H ...... . 15+ 8 Pitesci .... Nor, plâe . . . . . . 13+ Bacăii .... n • f ■ 1 . . 14+ » Filiași . . . Piua-Pietri . . Senin .... . . . 20+ <1 Bălăci .... Nor..... . . 14 + » Filipesci . . n ...... . 16 + n Pleșcoiu , . . . » • ♦ • « . . . 15-f- » Balta-Albă . . Senin .... . . 18-f" n Focșani . . . » ...... . 15 + Ploescî , . . . » ♦ » ♦ • ... 16+ U Bechet .... Plde..... . . 13+ n Găesci . . . n »♦.,,» . 18 + 8 Podu-Turrului . W » • • « ... 14+ • Berlad .... Senin .... . . 15+ » Gorgova . . . » • 14+ » Predeal .... Plâe..... . . . 13+ 9 Bistrița .... n ♦ , » . . 10+ » Hârlău . . • n . 15-f- 8 Puciosa .... Nor..... ... 15+ 8 Botoșani . . . ” • • • • . . 17 + » Hârșova . . 15 . 20+ 8 Rămn.-Sărat. . Senin .... . . . 20+ » Brosceni . . . » • » • . . 24+ B Herța . . . 55 ■ •■>■» ■ 1«+ 8 Râmn.-Vâlcea . Plde..... . . . 154- « Budesci .... n • , ♦ . . . 23+ 55 Horez . . . ” ...... • H + 8 Rîu-Vadului Nor..... ... 12+ 8 Buhuși .... n . . , , . . 14 + V Huși .... B ...... . 19+ 8 Roșiori-de-Vede. « • • ♦ ’ • ... 17 + V Burdujeni . . Nor...... . . 13 + n Isaccea . . . 15 . 15 + 8 Rădăuți . . . Senin .... . . . 15+ 8 Buzbă , . . . Senin..... . . 19 + 55 Ivesci . • • 15 • 15 + 15 Salinele-Mari . Plâe..... ... 13+ 8 Bâlțătesci . . . Lacu-Sărat . Săveni .... Senin .... ... 12+ n Oalafat .... 15 ♦ , , . . . 13+ 55 Măcin . . . Senin...... . 16 + n Sinaia .... Nor..... . , . 14+ 0 Călărașii . . . 15 . . • . • . . 19+ 15 Măgurele . . Nor......, . 15+ 8 Slobozia . . . Câță..... ... 18+ w Câmpina . . . ” ♦ . . . . . . 15+ n Mahmudie Senin...... . 15 + n Spineni ... Nor..... ... 15+ 8 Câmpu-Lung Plde...... . . 13+ » Mamornița . Variabil..... . 15 + 8 Stefănesci . . . Senin .... ... 14 + Caracal .... 15 • ■ 14+ Mangalia . . Senin, Marea calmă. . 18 + B Slănic .... Ceatal . . . . Senin..... . . 14+ 55 Mărășesci . . Strunga .... Cerna-Voda Câță...... . . 17+ » Mărgineni Nor....... . 16+ 8 Tecuciă .... Senin .... ... 14+ 9 Cetate .... Senin..... • • 13+ 55 Medgidie . . Vânt ...... . 18 + 15 Tergoviște . . . 8 a • . « ... 17+ «1 Chilia-Vechiă . » « « . . . . . 15+ n Mihăileni . . Senin...... . 13+ 15 Tergu-Frumos . ” • • • . ... 13+ Codăesci . . . 15 , , . , . . 14+ n Mizil .... . 184- n Tergu-Jiu . . . Nor..... ... 15+ Corabia .... Plde..... • ■ 14+ n Moinesci . . n ««•««. . ia+ Tulcea .... Senin .... ... 15+ V Cozia . ... . Plde liniștită . . . . 13+ 9 Neamțu . . . * Urlați .... 15 • • • • ... 13+ 8 Curtea-de-Argeș Plâe . ..... . . 13+ n Novaci . . . Nor....... 13 + 8 Urziceni . . . » ...» ... 19 + r Călimănesci . . Obedeni . . . ” ....... 18 + 8 Văleni . . . . n • » • • ... 18 + B Domnesci . . . Senin..... . . 18 + n Ocna .... Senin...... 15+ w Vasluiă .... ... 14+ V Dorohoiu . . . V«nt...... . . 15+ n Odobesci . . . n • 18 + 8 Verciorova . . Variabil . . . ... 15+ 9 Drăgășani . . Nor...... . . 15+ » Oltenița . . . n •••••. 20+ 1 Vulcan . . . . Nor..... Drăgănesci . . M . . 15 + 8 Ostrovu . . . H 17 + 8 Zătreni .... Senin .... ... 12 + • Drânceni . . . . . 15 + s Pane» . . . . 17 + 9 Zimnicea . .. . Nor..... ... 17+ V MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 252 OBSERVAȚIUNI: De la 26 August.(7 Septembre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 2$ Aug. (6 Sept.) orele 8 s^ra. Barometru 2? Vântul Temper. Baro- Vântul redus la0° și la Temperatura Starea extr. metru Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărei a v A red. la g a 0 | Țări cerului £ N- C0 § 0“ și la 3 76i.3 21.7 L ) p. noros T.-Severin Craiova . 762.7 --- 4.1 19.0 --- 2.2 93 E 3 acop. 45 30 16 7640 22.0 E 5 plâie Câmpu-Lung --- --- 18.4 4- 0.1 5i --- --- senin --- 27 8 --- 16.5 NW 3 uoros Slatina. . . 762.1 --- 0.2 19.2 1.0 43 NE 3 p. noros --- 28 16 762.3 24.4 NW 5 I. noros Caracal. . . 7633 0.0 19.0 --- 1.0 68 E 4 senin --- 30 16 763.8 22.0 NW 8 noros Ruși-de-Vede --- --- --- --- 29 II --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 762.4 + «'3 19.6 + 03 --- ------ --- senin --- 31 16 760.5 26.7 E 6 p noros Giurgiu . . 760.3 0 0 18.9 + 0.5 89 NE 3 w --- 30 16 760.2 23.8 E 4 senin Sinaia . . . 762.8 + 04 16.2 + 1-4 --- E 1 --- 25 8 763 7 16.0 SW 2 notos Brăila . . . 761.0 --- 0.7 20.2 --- 0.4 70 E 3 p. noros --- 27 16 761.5 23.8 E 1 Constanța. . 761.3 + 1.9 22.2 + I.o 74 N 3 senin --- 27 --- 762.1 23.8 E 2 senin Starea Măre! ușâră. Sw<»na . . . 762 1 --- 0.8 23.2 + 3-3 67 N 2 --- 27 *5 763.3 20.0 NE I w , „ Hon. Focșani . . --- ---■ 19.1 + 1.0 80 NW 2 --- 29 12 22.3 NNW 3 f. noros Iași .... 766.0 + 0.8 18.2 --- 1.9 80 S I p. noros --- --- --- 765-0 «4.3 S c senin Sofia (Bulg.). 760.1 --- o-3 18.7 + 0.8 80 E 4 acop. --- 28 15 760.2 f8.4 E 1 oragiu Athena . . . ---. f----- - De la 27 August (8 Septembre) 1892, orele 8 dimineța. De la 26 August (7 Septembre) 1892, orele 8 sera. Bucuresci. . 758.1 - 3-2 20.7 1.0 63| NW senin --- 3« 13 757-9 24.1 - senin Apa căzută din plâie în următârele stațiuni udometrice, de la 36 August (7 Septembre) st. n 1892. Cifrele de mal jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, provenită din pldie saă din topirea lăpe^el : Jiu 9.0; Severin 13.9. 3580 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICI sEPTÎMlNAlI N®. 36 (De Luni 29 August până Duminică 4 Sept. st. n. 1892) BUCU RESCI Săptămâna despre care ne vom ocupa a avut temperatura aprope egală cu aceea a săp- tămânel precedente. Mijlocia sa a fost 23®.3; aceea a săptămânel precedente fusese 22®.8 și cea dedusă din periâda 1885—rl891 este de 20®.l. Mijlocia cea mai ridicată pentru acăstă săptămână de la 1885 până acum a fost în anul 1891 cu valorea 23°.4, iar cea mal scă- zută în anul 1885 cu valorea 15°.7. Valorile mijlocii jilnice ale temperaturel în cursul acestei săptămâni aâ variat între 19®.5 și 25°.1; în săptămâna precedentă ele fusese coprinse între 21®.l și 24°,5. Cea mai coborîtă temperatură din cursul acestei săptămâni a fost Duminică 12°3; iar cea mal ridicată Vineri 34°.5. In săptămâna precedentă temperaturele extreme fusese respectiv 12®.4 și 32®,8. Temperaturele extreme observate în pe- rioda 1885/92 au fost: cea mal ridicată în anul 1890, cu valorea 36°.2,iar cea mal scă- zută în anul 1885 cu valorea 6°.8. Mijlocia săptămânală a temperaturelor mi- nime a fost 15®.2, în săptămâna precedentă ea fusese 15°.O. Valorile minime jilnice au fost coprinse în săptămâna de care ne ocu- păm între 12°.3 și 17°.2, iar în săptămâna precedentă între 12°.4 și 17°.2. Temperaturele maxime au dat drept mij- locie săptămânală 31°.6, iarîn săptămâna pre- cedentă 31°.0. Valorile maxime jilnice au fost coprinse săptămâna acâsta între 26°.7 și 34°.5, iar în săptămâna precedentă între 29®.O și 32°.8. Tâte jilele acestei săptămâni au fost de vară, ca și în săptămâna precedentă. Temperatura solului a fost cam aceeași ca a săptămânel precedente. Mijlociile săptămâ- nale ale temperaturel solului au fost: 25°5, 23®.7,22°.2 și 21°.O respectiv pentru adânci- mile de 30, 60, 90 și 120 centimetri; în săptămâna precedentă mijlociile temperatu- rel solului fusese 25®.O, 23®.7,22®. 1 și20°.8. Gerul a fost puțin noros. Mijlocia nebulo- sitățel a fost 2 ca și în săptămâna prece- dentă. pilele de Marți, MercurI, Joi și Du- minică au fost senine; iar Luni, Vineri și Sâm- bătă jile puțin norâse. Sârele a strălucit în tâte jilele. Durata to- tală de strălucire a fost 79 ore; în săptămâna precedentă fusese 71 ore. Plâe n’a căjut în cursul acestei săptămâni. Vineri sâra a fost puține picături, însoțite de fulgere și tunete tari în direcția NW. Vântul tare de la E a suflat în același timp. In tâte jilele a fost rouă în timpul dimi- nețel; iar în cele 3 d’ântâiu jile rouă a fost și sâra. Direcția diminantă a vântului a fost cea de MONITORUL OFICIAL____________ la E. Tăria a fost potrivită în tdte jilele afară de MercurI când n’a fost vânt de loc și Vi- neri sâra când vântul a fost tare. Presiunea atmosferică a fost puțin mal scăjută ca în săptămâna precedentă. Mijlocia sa săptămânală a. fost 754.5 ; iar în săptă- mâna precedentă 755.3. Valorile mijlocii jil- nice au variat în acâstă săptămână între n. No. 36 st. n. TEMPERATURA SOLU- lositatea 0-10 graful în ore căjută tn mm. iunea atmos- temperatura aerului LUI LA 2 ORE VÂNTUL re! tn mm. LA ADÂNCIME DE: locie Max. Min. Extreme 30 60 90 120 4 i 0-12 cu s Mijlociti Max. Min. cm. cm. cm. cm. ă. £ U2 Nebu Helio Apa Țări: Anii 1885 15.7 25.2 10.6 34.5 6.8 18.9 19.8 19.6 19.1 5 45.7 57.8 Var. 1 752.3 1886 19.2 28.6 11.3 30.7 9.6 20.1 20.2 19.5 18.9 3 54.1 0.0 m/Hg 1 755.4 1887 23.0 32.5 14.8 34.7 12.3 22.8 21.9 22.5 19.7 2 55.4 0.2 NE 1 752.3 1888 21.7 30.2 14.2 31.5 11.6 21.7 20.8 21.1 14.6 2 68.5 ------ NE 1 756.7 1889 16.8 22.9 12.6 26.7 11.5 18.4 19.2 19.1 19.1 6 48.6 1.2 “«/m 1 758.7 1890 20.8 27.6 15.9 36.2 12.3 23.4 23.4 22.1 21.3 5 38.4 35.5 ENE 1 751.4 1891 23.4 33.0 16 2 35.4 13.9 24.8 23.8 22.0 21.0 5 64.7 4.6 ENE 1 754.8 1892 23.3 31.6 15.2 34.5 12.3 25.5 23,7 22.2 21.0 2 79.2 0.0 E 1 754.5 NOTĂ. Mijlocia temperaturel aerului este dedusă din considerațiuuea temperaturilor de la 8 ore diminăța, 2 p. m., 8 săra, calculată cu ajutorul formulei m—n—k (n—min.) tu care n represintă mijlocia aritmetică din cele 3 observațiunl. Min represintă temperatura minimă; iar k un coeficient care a fost calculat cu ajutorul observațiunilor de la Bucuresci, și care pentru luna Septembre are valârea 0.179. Nebulositatea este socotită de la o la io, cifra o arătând cerul cn totul senin, iar 10 cerul cu totul acoperit. Durata strălucire! sârelu! tn colâna heliograf este dată tn ore. In colâna apa că- jută se socotesce tn milimetri de grosime atât apa provenită din plâie cât și cea din zăpadă. Pentru vânt se dă direcția dominantă tn cursul săptămânel și tăria sa mijlocie socotită de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vânt; cifra 12 arată cea mal mare tempestă. Presiunea atmosferei este mij- locia dedusă din observațiunile de la 8 ore diminăța, 2 p. m. și 8 săra; ea este redusă la 6°. înălți- mea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărel. Director, St. C. Hepites. Bucuresci, ²* 1892. * * *5 Septembre MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului penitenciarelor Tablou, de numărul deținuților aflați in penitenciarele centrale în diua de 1 August 1892 1 No. curent 1 NUMIREA CATEGORIILE PENALE Infirm! și cerșitorî Totalul populațiu- PENITENCIARELOR CONDAMNAȚI PrevenițI ne! La corec- La reclu- T La deten- Ca vaga- Ca minor! țiune siune La muncă țiune bonjl 1 silnică 1 BisericanI......... 265 _ - _ _ --- _ _ 265 2 Bucovâț . ........ --- 230 133 1 --- --- --- --- 364 3 Cozia.......... 1 3 182 --- --- --- --- --- 186 4 Craiova......... 85 --- ---. --- --- ---. 35 --- 120 5 Dobrovâț......... 358 --- --- --- --- --- --- --- 358 6 Focșani.......... 91 1 --- 1 --- --- --- --- 93 7 Galați.......... 60 --- --- --- 2 2 56 --- 120 8 Iași........... 116 4 --- --- 9 6 79 --- 214 9 Mărgineni......... 6 347 3 --- --- --- --- --- 356 10 Mislea.......... 5 4 1 --- --- 138 --- --- 148 11 Pângărați......... --- 309 2 --- --- --- --- --- 311 12 Plătăresci (femei)....... 24 14 30 --- --- 2 --- --- 70 13 Răchitosa (asii)..... . --- --- --- --- --- --- --- 104 104 14 Salinele-Mari........ --- --- 248 --- --- --- --- --- 248 15 Slănie.......... --- --- 234 --- ---. --- --- --- 234 16 Târgu-Ocna........ 1 --- 272 --- ---. --- --- --- 273 17 Telega.......... --- --- 178 --- --- --- --- --- 178 18 Văcăresci......... 135 2 3 --- --- 28 140 --- 308 * Total...... 1147 914 1286 2 n 176|310 104 3950 28 August 1892 753.8 și 755.6; iar în săptămâna precedentă între 753.6 și 758.6. In tabela ce urmâză se arată valorile jil- nice ale principalelor elemente climatice din acâstă săptămână comparate cu ace- leași valori corespunjătdre din săptămâna de care ne ocupăm considerate pe peridda 1885—92. I 2 28 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3581 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE In . 8. Tema verbală (rădăcina), tema tempo- rală (radicalul) și terminatiunea personală a tutulor modurilor verbelor în pi. 9. Perfectul și plus-quam-perfectul activ, mediu și pasiv. 10. Aoristul I și II activ și mediu. 11. Timpul viitorului și aoristul I și II pasiv. 12. Contracțiunea (atât la substantive și adjective, cât și la verbe). 13. Neregularitățile flexiunel verbelor. 14. Despre derivațiune. 15. Despre composițiune. 16. Proposițiunea simplă și proposițiunea complexă. 17. Concordanța predicatului și atributu- lui cu subiectul. 18. Cașurile oblice nedependente sâîi ab- solute. 19. Modurile personale și infinitivul. 20. Preposițiunile construite cu un singur cas și cu duoă cașuri. 21. Preposițiunile construite cu trei ca- șuri. 22. Conjuncțiunile copulative, disjunctive și adversative. 23. Particulele ol», pij, ob pi), cote, pi^w, și pqSL 24. Noțiuni despre dialectele attic și doric. 25. Despre versul dactilic și iambic. 26. Noțiuni generale asupra istorel litera- turel elene. 27. Despre Xenophon (biografia și despre cele mal însemnate din operile lui). 28. Herodot (biografia și opera lui). 29. Demosthene (biografia și operile lui). 30. Homer și operile lui. Autorii de interpretat: Herodot, Cartea I și IV; Xenophon, Cyropedia și Anabasis; Homer, Iliada șiUdyssea; Demosthene, Fi- lippicele și Olyntiacele; Platon, Apologia lui Socrate și Criton; Lycurg, Contra lui Leo- crate; Euripide, Ecabe. Anexa B. No. 2, lit. a, b, c, d. 2) Limba și literatura latină ’i a) Gramatica 1. Substantivul.—Cele 5 declinări. For- mele rari și archaice ale diferitelor cașuri. 2. Adjectivul. — împărțirea lui în clase dupe terminațiunl. Declinațiunea lor. Com- parațiunea prin sufixe, prefixe, circumscriere și prin adăogire de adverbe. 3. Verbul.—Verbe active, pasive și depo- nente. Verbul substantiv; conjugarea lui. Cele 4 conjugări. Formarea timpurilor la conjugarea activă. 4. Formarea timpurilor la conjugarea pa- sivă. Deosebirea dintre conjugarea deponentă și cea pasivă. Verbe impersonale. Verbe in- choative, frequentative și desiderative; cum se derivă ele; ce idee nouă aduce sufixul adaus și de ce conjugare se țin. 5. Usul dativului și acusativulul. 6. Usul conjunctivului dupe ut, ne, quo, quin, quominus. 7. întrebuințarea genetivulul obiectiv și subiectiv. 8. Acusativ cu infinitiv și nominativ cu in- finitiv. 9. Participiile în' general și în special ab- lativul absolut. 10. Conjuctivul dupe quasi, tamquam, ac si, velut si, dum, dummodo, nedum, quam vis, cum. 11. întrebuințarea conjunctivului poten- țial, concesiv' și condițional. 12. Despre preposițiunile interogative, re- lative și modul verbului lor. 13. Usul gerunziului și supinulul. 14. Consecuțiunea timpurilor. 15. Orațiunea oblică. *i■ । ■* i । » ■ 1 ■ । • i ii । n j a । ■ ■ ‘*u । ■ ■■ .a ii • -k 1 ir 3586 MONITORUL OFICIAL 28 August 1892 b) Metrică și Prosodie 1. , Hexametrul și pentametrul. 2. Metrele iambice și trochaice. 3. Metrul choriambic și ionic. 4. Strofa alcmanică, iambică. Strofele ar- chilochie, pithiambice, asclepiade; strofe sa- fică și alcaică. 5. Regulele prosodice în cuvintele simple. 6. Regulele prosodice în cuvintele compuse și derivate. 7. Sinizesă, elisiune, Ițiat. c) Istoria literaturei 1. Cicero ca orator. 2. Cicero ca filosof. 3. Sallustius Crispus. 4. Caius lulius Caesar. 5. P. Virgilius Maro. ■ 6. Horatius Flaccus. 7. Titus Livius. 8. Tacitus. d) Autori de interpretat Cicero. De amiciția. — De officiis. — De finibus. — Titus Livius. Istoria, Cartea XXI-XXII. Tacitus— Vergiliusi Georgicele și Aeneida; Horatius. Opera. Anexa B. No. 3, lit. a, b, c, d. 3) Limba și literatura română a) Stylistica 1. Despre stil în genere.— Felurile stilu- lui ; a lor întrebuințare. 2. Despre composițiune. Plan și desvoltări. 3. Despre cele mal principale și mai în- semnate figuri. Tropii. 4. Narațiunea.— Felurile de narațiuni și ■calitățile lor. 5. Prosa istorică. 6. Despre stil în operile filosofice, în ope- rile sciințifice și în descripțiunl. 7. Despre archaisme, neologisme, provin- cialisme și barbarisme. b) Retorica 1. însemnătatea disposițiunel în retorică. 2. Probele și așezarea lor. 3. însemnătatea acțiunel în retorică. Dic- țiune, rostire. 4. Sfaturile ce sunt a se da oratorului dupe vârstă; cultura și condițiunea socială a auditorilor săi. 5. Despre pasiuni în genere. Pateticul, fe- lurile lui, modul lui de întrebuințare. 6. Moravurile în genere. Moravuri reale și moravuri oratorice. 7. Exordiul și perorațiunea în discurs. Exemple. 8. Despre improvisațiune. Calitățile și nea- junsurile ei. c) Poetica 1. Frumosul îh natură și frumosul în artă. Regule și exemple. 2. Prosa poetică; poemele în prosă. E- xemple. 3. Vederi generale asupra versificațiunei române. 4. Poesia lyrică și felurile ei. 5. Poesia epică și întrebuințarea miracu- losului. 6. Despre tragedie, comedie și dramă. 7. Poesia didactică, defînițiuni, feluri și istoricul ei. 8. Despre satyră și fabulă. d) Istoria limbei. și literaturei române 1. Alfabetul latin în limba română. 2. Răspândirea geografică a limbei ro- mâne. 3. Chronicaril și mai ales Miron Costin. 4. Renascerea literelor române în Transil- vania : Maior, Klein, Șincai și alții. 5. Poesia populară și începuturile celei culturale la români. 6. Istoricii români: D. Cantemir, N. Băl- cescu, M. Kogălniceanu. 7. Poesia română contimporană : Gr. A- lexandrescu, A. Donici, V. Alexandri, M. E- minescu. Anexa B, No. 4, Ut. a—I, Ii, III; b—I, II, III; c 4) ISTORIA a) Istoria antică orientală, grOcă și romană 1. Istoria antică a popârelor orientale 1. Isvârele istoriei. Semințiile omenesc!. Timpii preistorici. Focarele primitive ale ci- vilisațiunel. 2. Civilisațiunile antice ale Asiei răsări- tene : noțiuni despre cultura Chinezilor și In- . dienilor. 3. Istoria și civilisațiunea veche a Egiptu- lui până la căderea acestei țări sub domina- țiunea lui Alexandru-cel-Mare. 4. Istoria și civilisațiunea antică a țărilor din Asia centrală: Chaldeia său Babilonia și Asiria până la căderea lor sub Ciru. 5. Istoria și cultura popârelor semitice din anticitate: Ebreil și Fenicienii cu coloniile lor. 6. Istoria și cultura imperiului Persan de la Ciru până la Alexandru-cel-Mare. II. Istoria antică a Grecilor 7. Primii locuitori ai Greciei, religiunea, mithologia și legendele lor. Timpii eroici, împărțirea seminției elene și răspândirea el asupra vechilor țări elenice. 8. Dorienii și lonienii. Legiuirile lui Ly- curg în Sparta. Răsboele mesenice. Istoria legendară a Athenel. Legiuirile lui Solon. Pisistrati^ii. Reformele lui Clisthene. 9. Grecii și Perșii. Răsboele medice. Bă- tăliele de la Maraton, Salamina, Platea și Mi- cale. Cimon și tractatul lui. 10. Supremația Athenel. Secolul lui Pe- ricle. Organisațiunea politică a Athenel. Filo- sofia. Literele și artele la Eleni. 11. Rivalitatea Spartei cu Athena. Răsbo- iul peloponesiac. Expedițiunea celor 10.000. Tractatul lui Antalcidas. 12. Supremația Thebel. Pelopidas și Epa- minondas. Filip II, regele Macedoniei. Lup- tele lui cu Demosthene. Bătălia de la Che- roneia. 13. Alexandru-cel-Mare. Cuceririle lui în Asia și Africa. Civilisațiunea elenă pe tim- pul său. 14. Desmembrarea imperiului lui Ale- xandru. Regatele Macedoniei și Epirulul. Luptele lor cu Romanii. Bătăliile de la Cyno- cephale și Pidna. Ligele achaică și etoliană. Aratus și Philopemen. Căderea Greciei în pu- terea romană. III. Istoria romană 15. Popârele vechei Italiî. Fondarea Ro- K mei. Epoca regilor. 16. Republica romană. Organisarea Sta- tului. Luptele dintre patriei și plebei. De- cemviratul și cele XII Tabule. Dobândirea treptată a drepturilor civile și politice de că- tre plebei. 17. Invasiunea Galilor în Italia. Camil. Răsboiele cu popârele din Italia. Răsbâiele -samnite. Răsboiul cu Pyrrhus. 18. Cele trei răsboie punice. Cucerirea Siciliei. Anibal și Scipio. Desființarea Car- taginei. 19. Cuceririle Romanilor afară din Italia, Ilyria, Asia-Mică, Macedonia, Grecia, Spania și Galia Meridională. 20. Răsbâiele civile. Legile agrare. Frații Grachi. Invasiunea Cimbrilor și Teutonilor. Rivalitatea dintre Marius și Sylla. Răsboiele cu Mithridate. 21. Cicerone și Catilina. Pompeiu și Ce- sar.I triumvirat. Cucerirea Galilor. Caesar dic- tator. Mârtea lui. II triumvirat. Bătălia de la Actium. 22. Octavian August împărat. Organisa- rea imperiului. Cei 12 Cesari. Imperatoril din familiile luliană și Flaviană. 23. împărații din seria Antoninilor. Traian și cucerirea Daciei. Urmașii lui Traian și provincia Dacia. 24. Anarchia militară în imperiu. împă- rații din familia Syriană: Septimiu Sever, Caracala și Alexandru Sever. Luptele Roma- nilor cu Goții în Dacia. Claudiu Goticul și Aurelian. 25. Transformarea imperiului sub Diocle- țian. Tetrarchia. Constantin-cel-Mare. Creș- tinismul în imperiu. Urmașii lui Constantin din a II familie Flaviană. 26. Valentinian și Valens. Răsboiele cu Goții pe Dunăre. Invasiunea Hunilor în Da- cia. Goții trec Dunărea în imperiu. 27. Teodosiu-cel-Mare și împărțirea im- periului Roman. Incursiunile barbarilor în imperiu: Alaric, Attila, Genseric, Odoacru. Căderea imperiului roman din Occident. b) Istoria medievală, modernă și con- timporană I. Istoria medievală 28. Imperiul roman din Orient. Justinian și cultura bisantină. Legiuirile și clădirile sale; principalii urmași ai lui Justinian pe tronul bisantin până la al X-lea secol. 29. Constituirea Statelor barbare în Eu- ropa. Francii în Galia : Clovis și dinastia merovingiană. Ostrogoții în Italia: Teodoric- cel-Mare. Longobar^il în Nordul Italiei. Vi- sigoții în Galia Meridională și în Spania. Anglo-Saxonil în Marea Britanie. 30. Mahomet și deșteptarea Arabiei prin religiunea musulmană a Coranului. Primii 28 August 4892 MONITORUL OFICIAL 3587 Califi. Sectele Sunniților și Șiiților. OmiaZii. Cuceririle Arabilor. Diferitele Califate. întin- derea dominațiunel și civilisațiunei arabe. 31. Dinastia Carolingiană în Francia și Germania. CaroI-cel-Mare reconstituesce im- periul din Occident în Germania. Activitatea lui. Desmembrarea dominațiunel lui Garol- cel-Mare. Tractatul de la Verdun. 32. Invasiunea Normanzilor in Europa centrală și meridională. Normanzii în Rusia. Invasiunea Ungurilor în Europa centrală. Fondarea regatului unguresc. Saracinil pe cdstele Mărei Mediterane. 33. Stabilirea regimului feudal în Europa. Starea socială a feudalismului. Principalele feude din tdtă Europa. Schiță geografică a Statelor Europei în mediul ev. 34. Lupta între papalitate și imperiul ger- man. Electivitatea împăraților și casele impe- riale din Germania. Lupta pentru investituri. Concordatul de la Worms. 35. Cruciatele. Căușele lor. întâmplările celor șăpte cruciate din Orient. Resultatele lor sociale și economice. Cruciata contra Al- bigesilor. 36. Republicele și regatele Italiei în secolil XIII și XIV. Partidele Guelfîlor și Gibelinilor. Papii, autoritatea și vicisitudinile tronului papal. Starea creștinilor din peninsula iberică în aceeași epocă. Timpii din urmă al imperiu- lui bisantin. Despărțirea bisericilor din Occi- dent și Orient. Statele slavone din peninsula balcanică. 37. Germania pe timpul marelui Interregn și sub primii împărați din casa Habsburgică. Liberarea Elveției. Cele trei State scandinave și unirea lor de la Calmar. Regatul Poloniei sub Jagelonl. Regatul Ungariei sub familiile Arpadiană și d’Anjou. Mișcarea Mongolilor în Asia. Gengis-Chan. Invasiunile Mongolilor în Rusia. Chanatul Kapciak. Tamerlan. 38. Francia sub regii Capetiani. Luptele comunelor contra nobilimel în totă Europa occidentală. Formațiunea Statului englez și a Constituțiunei lui. Charta mare și parla- mentul. 39. Răsboiul de 100 ani între Francia și Englitera. Căușele, peripețiile și resulta- tele lui. 40. Turcii otomani. Desvoltarea lor în Asia-Mică. Primii lor sultani. Cotropirile lor in peninsula balcanică. Bătăliile cu Bulgarii și Sârbii. Starea imperiului bisantin și rela- țiunile lui cu Occidentul. Luarea Constanti- nopolulul de Mahomet II. II. Istoria modernă 41. Ludovic XI, rege al Franciel, și lupta sa cu seniorii feudali, mai ales cu Carol Te- merarul, ducele Burgundiei. Imperiul germa- nic sub Frederic II și Maximilian de Habs- burg. Răsboiul celor duoă Rose în Englitera. Spania sub Ferdinand de Aragon și Isabela de Castilia. Desființarea califatelor maure în Spania. 42. Renascerea în Italia: sciințe, litere, erudițiune clasică, bele-arte. Principatele ita- liane. Influența papilor. Răsbdiele Francesilor în Italia sub Carol VIII și Ludovic XII. 43. Renascerea economică. Starea indus- triel și comerciului din Europa din mediul ev. Liga Hanseatică nordică. Industria și comer- ciul maritim al orașelor italiane. RelațiunI comerciale cu Asia și Africa. Cele trei mari invențiunl din timpul renascerel: Praful de pușcă, busola și tipografia. Efectele acestor invențiunl. Descoperirile maritime: calea Indiilor de- scoperită de Portugesi; continentul american descoperit de Christof Columb. Diferitele ex- ploatări în coloniile stabilite de Europeni. Efectele revoluțiunel economice. 44. întărirea puterel regale în Statele eu- ropene. Carol V în Spania și Germania. Fran- cisc I în Francia. Rivalitatea și luptele lor. Enric VIII în Englitera. Gustav Wasa în Sue- dia. Sultanii, urmașii lui Mahomet II și mal ales Soliman-cel-Mare și luptele lui cu creș- tinătatea. 45. Reforma religidsă: Luther, Zwingli, Calvin și alți adepțl al lor. Răspândirea noue- lor doctrine religidse în diferite țări ale Eu- ropei. Primele lupte religidse în Germania. Reacțiunea catolică. lesuiții. Inchisițiunea. Conciliul de la Tren ta. 46. Filip II, regele Spaniei, și represiunea revoltei în Țări!e-de-Jos. Luptele religidse în Francia sub regii din familia de Valois. Scă- pătarea economică a Spaniei. Progresele 0- landel și Engliterel. Guillom de Nassau. Eli- sabeta, regina Engliterel. 47. Răsboiul de 30 ani și diferitele lui fase. împăratul Rudolf II de Habsburg. Gus- tav Adolf. Burboniipe tronul Franciel. Enric IV, Ludvic XIII și cardinalul de Richelieu. Pacea Vestfalică. 48. Revoluțiunea Engliterel sub StuarțI. CromweL Restabilirea Stuarților și căderea lor. Familia de Orange pe tronul Engliterel» Determinarea constituțiunei Engliterel, pro- gresele Engliterel în navigațiune și coloni- sare. 49. Minoritatea lui Ludovic XIV în Fran- cia și apoi mărirea acestei țări sub domnia lui. Răsbdile sale, administrațiunea, cultura intelectuală, literatura, sciințe și bele-arte. Cultura francesă predomnesce în Europa. Treptata scădere a acestora sub Ludovic XV. 50. Nascerea imperiului rusesc sub Petru- cel-Mare. Resbdiele lui cu Garol XII, regele Suediei. Nascerea regatului Prusiei și des- voltarea lui sub Frideric-cel-Mare. Răsboiul de 7 ani și răsboiul de succesiune la tronul Austriei. 51. Liberarea Statelor-Unite din America. Luptele Franciel cu Englitera¹ pentru colonii. Desmembrarea și desființarea Poloniei. 52. Revoluțiuna francesă. Căușele el, di- feritele fase prin cari a trecut. Napoleon Bo- naparte, general, consul și apoi împărat. III. Istoria contimporană 53. Răsbdile lui Napoleon și acțiunea sa politică asupra Europei. Coalițiunile puteri- lor contra lui. învingerea lui. Restaurarea Burbonilor pe tronul Franciel. Congresul de la Viena. Mișcarea reacțiunei contra ideilor liberale din tdtă Europa. Sânta Alianță. 54. Revolta și răsboiul de independență al Greciei. Formarea regatului elen. Revoluțiu- nea din 1830 în Francia. Constituirea rega- tului belgian despărțit de Olanda. Liberarea succesivă a coloniilor¹ spaniole din America. 55. Revoluțiunea în mal tdte părțile Eu- ropei în 1848. Efectele acestei revoluțiunl în diferite țări. Reinstalarea imperiului în Francia sub Napoleon III. 56. Răsboiul Crimeei contra Rusiei. Trac- tatul de la Paris. Reconstituirea regatului italian. Liberarea ser vilor în Rusia. Resco- lele în India contra Engliterel. Răsboiul de secesiune în America. 57. înălțarea regatului Prusiei. Răsboiul cu Danemarca și Austria. Răsboiul Franco- German. Reconstituirea unitățel germane.' A IlI-a republică francesă. Tractatul din Berlin. Constituirea Statelor independinte din peninsula balcanică. Progresele conquistelor englesesci și rusesc! în Asia Centrală. Părțile Africel ocupate de către Europeni. c) Istoria națională 58. Cel mal vechi locuitori al țărilor ro- mâne și în special GețiI și Dacii; noțiuni de- spre dânșii. Geografia veche a Daciei. 59. Răsbdile Dacilor cu Romanii. Cuceri- rea Daciei de Traian și organisarea provinciei romane a Daciei. 60. Luptele din provincia romană a Daciei. Părăsirea el de către Aurelian. 61. Popdrele barbare cari au stăpânit Dacia, numărul lor și succesiunea lor în tot timpul mediului ev. 62. Formarea imperiului bulgaro-român și faptele istorice relative la el. 63. Formarea primelor State române în țările la Nord de Dunăre. Relațiunea lor cu Ungurii și Polonii. 64. Primele lupte ale Principatului Țări RomânescI cu Turcii intrațl în peninsula balcanică. VoivoZii Basarabl. Mircea-cel-Bă- trân. 65. VoivoZii Moldovei înainte de Ștefan- cel-Mare. Alexandru-cel-Bun. 66. Epoca lui Ștefan-cel-Mare. Vlad Țe- peș. loan Huniade. 67. Principatele Române pe timpul sulta- nului Soliman-cel-Mare. Petru Rareșiu, Nea- goe Basarab, Radu de la Afumați. Periodul de vasalitate. 68. Predecesorii lui Michaiu-Vităzul. Ac- țiunea acestui Domn atât internă cât. și ex- ternă. Efectele el. 69. Intervalul dintre mdrtea lui Michaiu- Vitezul și periodul de înflorire și mărire al lui Mateiu Basarab și Vasile Lupul. însem- nătatea politică și culturală a epocel acestor duoi Domni. 70. Starea Țărilor române sub urmașii a- cestor duoi Domni până la Constantin Brân- coveanu și D. Cantimir. Acțiunea acestor duoi Domni și resultatele ei. 71. Secolul domnielor fanariotice. Starea politică, socială și culturală a Românilor pe atunci: Primii fanarioțl Mavrocordați. Dom- nii fanarioți din epoca posteridră și influen- țile Rusiei asupra stărei Țărilor românescl. 72. Revoluțiunea de la 1821 și resultatele el. Restabilirea Domnilor pământeni. 73. Ocupațiunea rusăscă de la 1828—34, 3588 MONITORUL OFICIAL ' Regulamentele organice. Domnii pământeni k sub protecțiunea Rusiei. Alexandru Ghica, S Michaiii Sttlrdza, George Bibescu. Revoluțiu- f. nea de la 1848. Ocupațiunea turco-rusă. F Domniele lui Grigore Ghica și Barbu Știrbei. 1. 74. Principatele române în timpul resbe- 1 lulul Crimeeî. Tratatul de la Paris. Divanu- r rile ad hoc. Constituirea Statului român uni- jr ficat. Domnia IUI Alexandru Cuza. L; 75. Domnia lui Carol I. Răsboiul inde- pendenței. Proclamarea și recunoscerea re- gatului Român. Anexa B. No. 5 lit. a. b. c. 5) Fllosofla a) Psichologia 1. Filosofia. Filosofia și sciințele. 2. Obiectul psichologiei. Metoda psicholo- giei. 3. Clasificarea faptelor psichologice. 4. Sensibilitatea. Plăcerea și durerea. 5. Inclinațiunile: egoiste, altruiste, ideale. 6. Inteligența: simțurile și percepțiunea externă. 7. Consciința și ide ea eului. 8. Memoria. Asociațiunea ideilor. 9. Imaginațiunea. Frumosul și arta. ■ 10. Abstracțiunea, generalisațiunea, jude- căți. Raționament. 11. Instinctul. Voința. Deprinderea. 12. Semnele și limba. b~) Logica 1. Definițiune, divisiune, importanța lo- gicei. 2. Noțiunile. Judecățile. 3. Diferite forme ale raționamentului. 4. Metoda sciințelor exacte. 5. Metoda sciințelor fisice și naturale. 6. Metoda sciințelor morale. c) Morala 1. Definițiune, divisiune, metodele mora- lei. Raporturile ei cu alte sciințe. 2. Universalitatea moralei. 3. Consciința morală. Responsabilitatea morală. 4. Legea morală. 5. Morala plăcere!. Morala interesului. 6. Morala interesului general: Bentham, Mill. 7. Morala sentimentului. 8. Binele și datoria. Stoicismul. 9. Sancțiunile legei morale. 10. Morala practică; morala individuală. 11. Morala socială. 12. Morala religiăsă. Anexa C, No. i, lit a, b. C. NOȚIUNI COMUNE PENTRU AMBELE DIVISIUNI I. Geografia și cosmografia a) Geografia 1. Termenii întrebuințați în geografie. 2. împărțirea uscatului în continente. Com- parațiunl relative la întinderea și configura- țiunea lor. Părerile celor vechi asupra pă- mântului și țârilor. 3. Oceanele și mările, posițițiunea, întin- derea și dimensiunile lor. 4. Orografia generală a pământului. Prin- cipalele șiruri de munți. Situațiunea, direc- țiunea, înălțimile și denumirile lor. Vulcani. 5. Hydrografia terestră: rîurile principale. Lacurile. 6. Asia fisică: țărmuri, munți, rîurl; as- pectul solului. Climate. Producte minerale. Vegetale și animale. Populațiunile. 7. Geografia politică a Asiei: Statele inde- pendente. 8. Regiunile din Asia supuse Puterilor europene. 9. Oceania fisică, politică și economică. 10. Africa fisică și economică. 11. împărțirea Africel în State indepen- dente și colonii. 12. Geografia fisică și economică a ambe- lor Americi. 13. Statele din amânduoă Americile. 14. Noțiuni despre căile de comunicațiune pe apă și uscat între diferitele continente și țări. 15. Configurațiunea generală a Europei. Orografia și hydrografia. Clime și producte. 16. împărțirea Europei în State, clasifi- cate dupe importanța lor teritorială, dupe populațiunl și dupe starea lor economică. Na- ționalitățile, limbile, religiunile și formele de guvern ale Statelor europene. 17. Peninsula Italică. 18. Peninsula Iberică: Spania și Portu- galia cu coloniile lor. 19. Francia cu coloniile el. 20. Regatul-Unit al Marel-Britanil și Ir- landei cu imperiul său colonial. 21. Belgia și Olanda cu coloniile lor. Cele trei țări Scandinavice cu coloniile lor. 22. Germania și coloniile ei. 23. Imperiul rusesc cu Rusia asiatică. 24. Alpii cu Elveția. Imperiul austriac : țările lui apusene. 25. Țările răsăritene din imperiul austriac. Serbia și Munte-Negru. 26. Peninsula Balcanică. Bulgaria, Turcia, și Grecia. 27. România fisică. 28. România politică. 29. România economică: productele, indus- tria și comerciul. Căi de comunicațiune. 30. Țările române de sub dominațiunea imperiilor Austriac, Rusesc și Otoman. b) Cosmografia 1. Legile mișcărei diurne. Rotațiunea pă- mântului. Explicarea mișcărei diurne prin rotațiunea pământului, ții siderală. 2. Determinarea posițiunei astrelor. As- censiune drăptă și declinațiune. 3. Forma pământului. Probe trase din as- i 28 August 1892 pectul cerului la diferite latitudini. Conste- lațiuni. 4. Forma și dimensiunile pământului de- duse din măsurarea arcelor de meridian. 5. Probe despre mișcarea aparentă a so- relui împregiurul pământului. Explicarea acestei mișcări aparente a sorelui prin miș- carea de translațiune a pământului. Ecliptica. Constelațiunile zodiacale. 6. Explicarea inegalitățel filelor și nop- ților. împărțirea suprafeței pământului în zone. 7. Explicarea anotimpurilor și a inegali- tățel lor. 8. Inegalitatea filelor solare. Ecuațiunea timpului. 9. Distanțele planetelor la săre. Distanțele relative ale sorelui și lunel la pământ. Mări- mile relative ale sorelui, lunel, pământului și celor-alte planete. 10. Petele solare. Probe despre mișcarea de rotațiune a sorelui. 11. Ideile vechi și moderne despre consti- tuțiunea sorelui. Lumina zodiacală. 12. Explicațiunea faselor lunei și a lumi- nei cenușii. Durata revoluțiunel sinodice a lunei. 13. Eclipsele de lună; împregiurările în cari se produc și periodicitatea lor. 14, Eclipse de sore; împregiurările în cari se produc. Eclipse totale, parțiale și inelare. Vederea lor din diferite puncte ale pămân- tului. 15. Egalitatea duratei de rotațiune cu du- rata de revoluțiune a lunei. Monografia lunel. 16. Monografia planetelor. Mișcarea lor împregiurul sorelui și explicarea mișcărei lor aparente. Legile lui Keppler. 17. Comete. Analogia dintre comete și stelele fîlante. Explicația dată de Schiaparelli| 18. Stele duble. Stele multiple. Stele pe- riodice. Stele schimbătore. Stele timpurarl. Stele colorate. Depărtarea stelelor. Paralaxa lor. Mișcarea proprie a .stelelor și a sistemei solare. 19. Nebulăse. Calea lacteă. Ideile cosmo- gonice vechi și moderne. Teoria lui Laplace.* 20. Atracțiunea universală. Legile lui New- ton. Greutatea la suprafața planetelor. Atrac- țiunea lunei și a sdrelul asupra apelor Mărei. Maree. Anexa C, No. z. II. Limba francesă Autorii de interpretat: Bossuet: Discours sur l’histoire univer- selle.—Montesquieu: Grandeuret dăcadence des Romains.— La Bruyere : Caractăres.— Buffon: Discours sur le style. — Boileau : Art poătique.— CorneiUe: Les Horaces.— Le Cid.— Racine: Britannicus. — Moliere: Les Femmes savantes. Anexa C, No. 3 III. Limba germană De interpretat din Schiller și Goethe. ₈ ~ l 28 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3589 —Ministerul aduce prin acesta la cunoscința generală că revocă până la alte disposițiuni concursul publicat pe țiua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea catedrei de religiune de la externatul secundar de fete „Penetis et Zurmale' din Brăila. No. 10.560. ₂ 1892, August 22. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că concursul, publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu a catedrei de istorie de la scola normală de învățători „Vasile Lupu' din Iași se amână pe țiua de!5Februariel893, când se va ține în palatul Universităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăzute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regu- lamentul de aplicare a țlisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursului. No. 10.615. ₁B, 1892, August 25. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei vacantă de matema- tici de la externatul secundar de fete din Ploesci, ministerul publică concurs pe țliua de 25 Noembre 1892. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de apli- care al legei de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursului. . No. 10.331. 1892, August 13. Direcțiunea asilului Elena-Dâmna Direcțiunea asilului face cunoscut părinți- lor și tutorilor cari aii copil în acâstă scolă că, localul fiind încă în reparație, cursurile nu vor începe de cât la 15 Septembre. ScOla primară de băețî No. 4 din Capitală Elevul lonescu Nicolae per^ând certificatul de absolvirea celor patru clase sub No. 19 din 1871—72, eliberat de direcțiunea aces- tei scoli, se publică anularea lui, dându-i-se numitului elev un duplicat. No. 64. 1892, August 22. Direcțiunea sodici primare de fete No. 1 din Vasluiu Eleva Parcalabu Alexandrina perțlând cer- tificatul No. 49 din 21 Iunie 1891, de ab- solvirea cursului primar la acâstă scolă și eliberându-i-se duplicatul sub No. 71 din 21 August 1892, se publică că certificatul perdut rămâne anulat. No. 76. 1892, August 22. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere desființarea podu- rilor No. 2 și 3 de pe șosâua națională din traversarea târgului Mihăileni și înlocuirea lor cu casiurl pavate. Valorea, de pe devis, este de lei 2.415, bani 56. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Dorohoiu în țliua de 19 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 țlile înainte de licita- țiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publieațiunel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 12.285. 3,104. 1892, August 26. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Pin jurnalul consiliului miniștrilor No. 6 de la 18 August 1892, s’a aprobat rearen- darea moșiei Velea sau Nebuna, din județul Vlașca, comuna Velea-Nebuna, plasa Neajlov, asupra D-lui I. Georgescu, pe periodul 1893—1898, cu arendă anuală de 21.250 lei, plus salariul imul confinist și trei pă- durari, care arendare s’a făcut pe comptul personei asupra căreea se arendase în urma licitației din Februarie 1892 și care n’a com- pletat garanția în termenul acordat prin art. 20 din regulamentul de licitații. Se publică acâsta spre cunoscință', cu in- vitare pentru D. Georgescu ca să completeze garanția definitivă, caro trebue să fie egală cu jumătatea arendei anuale, cel mal târziu până la 18 Septembre 1892. No. 46.344. 1892, August 26. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în £iua de 1 Septembre 1892, orele 11 din ți, se va ține licitațiune publică, conform art. 6,24 și următorii din legea vînțărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul pre- fecturel județului Fălciu, pentru vîndarea bunurilor arătate mai jos. Doritorii, de a le cumpăra, sunt rugați de a se presenta în acea ți și ore, în localul pre- fecturel acelui județ, pregătiți de garanția a- rătată în dreptul bunului, cunoscând că su- praofertă nu se mai priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va răs- punde de adjudecatar în termen de o lună de țile, calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial : 1. Locul cu casa cu o odae ruinată, fost al lui Constantin Munteanu, iar acum al Statu- lui, în întindere suprafața totală ca de 340 m. p., situat în comuna Rusca, plasa Mițllo- cu-Prut; învecinându-se la Nord cu casa preotului Ion Casu, pe din jos la Sud cu lo- cul sterp al lui Gh. Theodorescu, la răsărit Cu pârîulIvănesci-Cârligațl (Rusca), și la apus cu casa lui Gheorghe Munteanu ;j închiriat de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 5; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 15. 2. Locul cu casa de pe el, compusă din duoă odăi, duoă săli și o bucătărie, și supus la plată de besman de câte 30 lei anual că- tre proprietarul moșiei Fălciu, fostă avere a lui Grigore Corozel și adjudecată asupra Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu cu No. 32 din 1887, în întindere suprafața to- tală ca de 533 m. p., situat in comuna Făl- ciu, plasa Prutu-Mițlloc; învecinându-se la Nord cu casele D-nel Dolhasca, la Sud cu locul sterp al lui lane Vergopolu,la apus cu rîpa ce duce la Prut și la răsărit cu ulița Națională; închiriat de la26Octombre 1892 până la 26 Octombre 1893 cu lei 50; ga- ranția lei 100. Concurența începe de a valo- rea bunului în sumă de lei 500. 3. Locul cu ecaretele compuse din o casă, o cuhnie, un coșar, o șură și o pivniță, având ograda curței îngrădită; fostă avere a lui Ni- colae Petcu Marcu și adjudecată asupra Sta- tului prin ordonanța tribunalului Fălciu cu No. 199 din 1888, în întindere suprafața to- tală ca de 1.497 m. p., situat în comuna Huși, plasa Prutu-Mițlloc; învecinându-se la Nord cu fundul ogrățel D-lui Panait Darie, la Sud cu Ion Rusu, la răsărit cu casele D-lui Apostol Căldăraru și la apus cu casele D-lui Ion Brătan; închiriat de Ia 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1895 cu lei20 anual; ga- ranția lei 40. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 1.000. 4. Via cu câțl-va pomi roditori, fostă avere a lui Nicolae Petcu Marcu și adjudecată asu- pra Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu No. 130 din 1888, în întindere su- prafața totală ca de 2.702 m. p., situată în comuna Huși, plasa Prutu-Mițloc; învecinân- du-se la Nord cu imașul Târgului, la Sud cu via lui Mitică Dinu, la apus cu via lui Petre Calciu și la răsărit cu via lui Alecu Ghergu; închiriată de la 23 Aprilie 1892 până Ia 23 Aprilie 1895 cu lei 25; garanția lei 50; con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 150. 5. Via cu o casă și cu pomi roditori, fostă a D-lui Vasile Boboc și adjudecată asupra Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu No. 301 din 1887, în întindere suprafața to- tală ca de 3.220 m. p., situată în comuna Rusca, plasa Prutu-Mițloc; învecinându-se la Nord cu via Casandrei Beslâgă, la Sud cu via G. Mateiu, la răsărit cu drumul de co- muuicațiune printre vii și la apus cu via lui Andreiu Romilă; închiriată de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 15; ga- 3590 MONITORUL OFICIAL ranția lei 30. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 270. 6. Locul din delimitare^ însurățeilor Volo- seni, în întindere suprafața totală ca de 3 hec- tare, 3.250 m. p., situat în comuna Epureni, plasa Mi^locu-Prutu, fost pendinte de episco- pia Huși; învecinându-se la mia^ă-nâpte și miațlă-țli cu Cornel Ungureanu, la râsărit cu Vălcâua-Bălăneasca și la apus cu drumul care merge la Huși; arendat cu moșia parte din Voloseni pe periodul 1885—1895 ; garanția lei 90. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 830. 7. Terenul cu vie, pe plan No. 3, de pe moșia Sberoia, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.000 m.p., situat în comuna Zberâia, plasa Podoleni, fost pendinte de mo- nastirea S-tu Sava; învecinându-se la mia^ă- nopte, r&sărit și apus cu pădurea Statului și la miațjă-țji cu delimitarea foștilor clăcași; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1885 până la 1895; garanția Iei 60. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 600. 8. Lotul No. 27, indicat în planul parce- lar al moșiei Isvârele, împărțit în 3 divisiunl, în întindere ca de 5 hectare, situat în co- muna Epureni, plasa Mijlocu-Prut, fost pen- dinte de episcopia Huși; învecinându-se cu loturile No. 26 și 28; neînchiriat; garanția lei 180. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 1.800. 9. Locul fostului conac al moșiei Covasna, cu pomi roditori, în întindere suprafața to- tală ca de 1 hectar, 1.487m.p.,situat în co- muna Covasna, plasa Podoleni, fost pendinte de monastirea Dobrovâț; învecinându-se la Nord cu drumul care merge din sat la mo- nastice, la Sud cu locul scolei din Covasna și cu locul de casă al locuitorului Ion Olariu, spre Est cu locul de casă al locuitorului Gheorghe Sandu și la Vest cu drumul din satul Covasna, la parchetele din pădurea Sta- tului Covasna ; neînchiriat; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 530. No. .38.915. ₂ 1892, Iulie 18. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în țliua de 11 Septembre 1892, orele 11 din ^i, se va ține licitație publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea vînțlârel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul pre- fecturei județului Gorj, pentru vînZarea bu- nurilor mici arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați ase presinta în acea ^i și oră, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ' ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că supra- oferte nu se mai priimesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va răs- punde de adjudecatar în termen de o lună de țlile, calculat de la data confîrmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Lotul No. 44, indicat în planul parce- lar al moșiei Moi, în întindere suprafața to- tală ca de 2 hectare, 4.582 m.p., situat în comuna Moi, plasa Jiu, fost pendinte de mo- nastirea Tismana ; învecinându-se pe de o parte cu loturile No. 34, 35, 36 și 43, iar pe de altă parte cu moșneni Negreni, cu lo- cul la 6 anini îngermânârați și cu moșnenii Fărcășenl; nearendat; garanția lei 130. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.278. ■ 2. Locul viran din moșia Moi, pe plan No. 1, în întindere suprafața totală ca de 4.559 m. p., situat în comuna Moi, plasa Jiu, fost pendinte de monastirea Tismana; înveci- nându-se la Nord cu Neagoe Begligiu, la Sud cu Constantin Vlad, la râsărit cu matca văei și la apus cu drumul; nearendat; garanția lei 40. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 400. 3. Locul viran din moșia Moi, pe plan cu No. 2, în întindere suprafața totală ca de 3.760 m. p., situat în comuna Moi, plasa Jiu, fost pendinte de monastirea Tismana ; învecinându-se la Nord cu Constantin Bivolu, la Sud cu șosâua, la râsărit cu Neagoe Stoican și Neagoe Begligiu și la apus cu Ion D. Ghi- miș; nearendat; garanția lei 40. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 400. 4. Locul cu ecaretele, compusă din o casă, duoâ pătule și un grajd de pe moșia Moi, pe plan No. 3, în întindere suprafața totală ca de 5.825 m. p., situat în comuna Moi, plasa Jiu, fost pendinte de monastirea Tismana; învecinându-se la Nord cu șosâua, la Sud cu lotul No. 21, la râsărit cu Ilie Begligiu și la apus cu locul primăriei și Constantin Petri- șor; nearendat; garanția lei 110. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.080. 5. Locul rămas Statului de la defuncta Marița Mărgăritoiu, în întindere suprafața totală ca de 1.136 m. p., 80 cm. p., situat în comuna Târgu-Jiu, plasa Ocolu; înveci- nându-se la Sud cu locul de casă și grădină al lui Nicolae Scorțeanu, la Nord cu casa și grădina lui N. Măcioiu, la Est cu apa Hodi- loiului, și la Vest cu drumul și locul lui C. V. Urezeanu ; neînchiriat; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 160. No. 41.719. ⁴ 1892, Iulie 31. — Neaprobându-se resultatul licitațiunel de la 3 August a. c., pentru darea în întreprindere a clădirel unui numâr de 394 case țârănesci, din cari 205 la moșia Trămșani și 189 la moșia Bărăganu, ambele din județul Ialomi- ța, se aduce la cunoscința generală că se va ține o nouă licitațiune, în localul ministeru- lui, în «jiua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Felul lucrărilor, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de planul caselor, de anti-mâsurătorea lucrărilor, de caietul de sarcine și pentru ori-ce alte lămuriri, dori- torii se vor adresa în ori-ce ^i de lucru, de la orele 11 a. m. până la 5 p. m., la servi- ciul de architectură al ministerului. Concurenți, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanțin provisorie de lei 8.000, în numerariti sati efecte pu- blice. 28 August 1892$ Ofertele cari nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892, nu vor fi admise. Supraoferte ni^se priimesc. No. 43.751. 7,54. 1892, August 11. — Neaprobându-se resultatul licitațiunel de la 3 August a. c., pentru darea în între- prindere a furnisărei materialului de lemnă- rie necesar construcțiunei a 394 case țâră- nesci la moșiile Statului Trămșani și Bără- ganul din județul Ialomița, se aduce la cu- noscința generală că se va ține o nouă licita- țiune, Jn localul ministerului, în ^iua de 15 Septembre 1892, orele 11 a. m., cu oferte sigilate. Cantitatea și felul materialului, precum și condițiunile sunt publicate prin Monitorul oficial No. 48 de la 3 Iunie 1892. Pentru a lua cunoscință de caietul de sar- cine al acestei furnituri, cum și pentru ori-ce alte lămuriri, doritorii se vor adresa în ori-ce ții de lucru, de la orele 11 a. m. până la orele 5 p. m., la serviciul de architectură al minis- terului. Concurenții, pentru a putea fi admiși la licitațiune, vor depune o garanție provisorie de lei 6.500, în numerar sau efecte publice. Ofertele cari nu vor fi făcute, conform pu- blicațiunilor inserate prin Monitorul oficial No. 48 din 3 Iunie a. c., nu vor fi admise. Supraoferte nu se priimesc. No. 43.752. 7,5/4 95’/. ț de Stat (convertite rurale)........ 4% lanuarie---Iulie ...... | 82*/. | 81’/, Obligațiunile casei, pensiunilor a 300 le!........ 5% Ianuarie---Iulie...... 101’/, 101 p T 6% Maiii---Noembre...... 277 274 ; Împrumuturi de orașe 10 Maiti---Noembre...... 9o>4 89*/4 j Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5% Ianuarie---Iulie....... 91*/, 91 , ... . 1884 ........ 6% Maiti---Noembre 1 95’/, 95 t _ 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... 102*/, 102 --- -l . . , 1890 . ....... 5°/o Maiii---Noembre...... \101 100*/, 1685 ÎMPRUMUTURI DE SOCIETĂȚI 5»/o lanuarie---Iulie...... 90*/4 89% 130 Scrisuri funciare rurale............. 7% lanuarie---Iulie...... 81*/. 81 a a urbane Bucuresci......... 6“/o lanuarie---Iulie...... 92 91*/, a a a a ......... 5% Ianuarie---Iulie...... 1676 1672 . . . Iași......... . 5»/o lanuarie---Iulie...... 408 406 Obligațiunile societățel de basalt artificial....... 6% lanuarie---Iulie...... 418 414 Ultim VALOREA , ■ 200 190 Acțiuni divid. NOMINALA 130 129 Banca națională a României............ 88.45 5Oo lei întreg vărs. 290 280 Societatea de asigurare Dacia-România........ 35 200'. . . 30 20 , , , Naționala.......... 36 200 . . • , reasigurare ............ 18 200 > . . , română de construcțiuni și lucrări publice . . . 30 250 . , . 1686 1682 1 . , de basalt artificial........... 250 . . 410 408 ■ pentru fabricarea hârtiei......... 100 . . 420 416 1676 i Banca României................ 200 , . . 131 130 129 » OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE ► M O N E T E cu cu CU cu cu cu SCHIMB CURSUL bani gata termen ban!gata termen bani gata termen , Napoleonul............... --- Londra . . , cek Galbenul austriac.......... . „ , . . 3 luni Corâna germană (marca).......... Paris . . . cek Lira sterlină.............. • . . 3 luni Lira otomană............ . --- Francia . . . cek 1 25.21’/,-20 Imperialul rusesc ............. . . . 3 luni 25.12*/,-ll*/4 Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 100.12*/,-07*/, J Rubla de hârtie ............. ■ . . 3 luni 99.75-70 "1 Aur contra argint (agiul) .......... 0»/. --- , nap. (scurt) 2.10»/„-»/, Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 2.09-08*/, CEREALE in libre . . . 3 luni 123.50-46 hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek 123-122.96 Grâd............ --- --- ■ --- --- • . . 3 luni 99.60-55 Porumb............ Amsterdam . 3 luni --- * Secară ............ Petersburg . 3 luni Ovăz............. --- --- --- Belgia . . 3 luni Orz ............. .... (scurt) Rapiță............. Elveția . . 8 luni Fasole............ Italia ... 8 luni SCOMPTURI 4 Banca națională / scompt . . . . * • • * * • * • • • ■ ■ • • • • 1 6% și < ’ Ă avansuri pe deposite de efecte sad lingouri.............. 7% W. 3600 28 August 1892 MONITORUL OFICIAL MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» șl Imprimeriei Statului Se face ^unoscut că în depositul acestei direcțiuni se găsesc de vînZare următorele imprimate cu prețurile aci notate: Legi și alte publicații Codul de procedură civilă.................... „ „ „ penală modificată .... Formularul codului de procedură penală . . . Colecții de mal multe legiuiri și anume : Lei B. 7° 70 30 Regulamentul Monitorului oficial . . ....................... Statistica în România................................. Lei B. ~75 3 — Pentru Împărțirea curței de casație........................... dreptul acordat străinilor de a cumpăra imobile .... greutăți și măsuri..................................... expropriări în cas de utilitate publică................ instituirea unei case de depuneri și consemnațil .... corpul de advocațl..................................... admisibilitatea și înaintarea în funcții judecătorescl . . . fixarea taxelor telegrafo-postale (regulament)......... penalitatea arendașilor cari vor da bilete unor indivizi pen tru a ’I considera de clăcași.......................... Colecții de instrucțil pentru aplicarea legel rurale partea I . . . Convenția pentru organisarea definitivă a Principatelor-Unite române Idem în broșuri de lux................................................. Constituția și noua lege electorală...................................... Legea rurală.................. .......................................... „ curței de casație și justiție..................... .................... „ consiliului județian cu ultimele modificări............................ „ de expropriări pentru cause de utilitate publică....................... „ pentru organisarea judecătorescă....................................... „ poliției rurale........................................................ „ pentru tocmelile agricole, ediția din urmă............................. „ judecătorielor comunale și de ocăle.................................... „ și regulamentul pentru constatarea, perceperea și urmărirea ve- niturilor comunale...............................................' . . „ comunală cea nouă . . . . „............................................ „ asupra vânatului ...................................................... „ pentru organisarea Dobrogel în limba română . ......................... Idem Idem Idem Idem Idem idem idem idem idem idem francesă germană rusă grăcă . bulgară Legea sanitară.................................................................. , pentru alegerea consilielor comunale .... , . ... „ pentru autentificarea actelor............. Regulament de atribuțiile portăreilor....... Tractatul de Berlin ........................ Desbaterile Constituantei din 1866 ............................................ _,Raport adresat congresului de Paris de comisia europeană în 1875 (în limba francesă)............................................................ Legea pentru înstrăin. bunurilor Statului și a em baticurilor și regulamente Codul comercial vechiă........................................................ Regulament pentru aplicarea codului comercial................................. Legea pensiilor............................................................... „ căsătoriilor titlu 2—5....................................................... 45 3° 20 45 60 30 3° 25 15 25 15 20 30 2 io 5o 25 5° 20 20 20 20 20 20 5° 70 30 25 25 7° 35 20 84 Condici și registre Lei B. Registru de intrarea hârtielor, de 50 file........... I 40 Idem idem idem 100 „............ 2 40 Idem idem idem 150 „........... 3 20 Idem idem idem 200 „ . ........ 4 IO Idem idem idem 250 „........... 5 --- Idem idem idem 300 „ ......... . 6 --- Registru de eșirea hârtielor, de 50 file.......... I 40 Idem idem idem 100 „......... 2 40 Idem idem idem 150 „........... 3 20 Registru de chitanțe cu matcă a 100 file saă 200 chitanțe..... I. II. Casa banilor 20 file . . . Debitul și creditul 40 file Registru recapitulativ/ ^artea Registru pentru înscrierea Condică albă netipărită de Idem idem Condicuță de transport Idem idem urmăririlor a 100 file 50 file............. '00 ».............. 60 „................ '00 ............... Legea drumurilor șt alte relative la ea Legea drumurilor din 1868................................... Ante-măsurăt6rea lucrărilor.................................. . . . . Seria prețurilor....................................................... Estimația lucrărilor................................................... Devis și caiet de sarcine.............................................. ... Condiții generale de lucrări publice............................... . „ speciale de aprovisionare............... „ pentru lucrări de artă.................. „ „ „ „ terasament......... Basele prețurilor...................................................... Registru de parțial lit. B, a 25 cdle (saă 200 chitanțe) .............. Idem a 50 c6le (saă 400 chitanțe)......................................• Tablou matricul Ut. A.{ c⁶Ja *e \ \ \ \ Stat de indicație No. 1................................................ Idem No. 2........................................... • • - • • • Estimația generală No. 3......................................... . . Stat de țlile de prestație No. 4....................... . ... . Idem No. .................................................... Tabloă general de «Jile No. 6.................................. . . . Diferite cărți Reguli ortografice ale limbel române....................... ..... Dicționar eleno-român de G. I6nid, partea I....................... Taxa medicamentelor............................................... Specimenul Uterar................................................. Cugetările unei regine, format medalion........................... Archiva istorică, p. II, tom. I................................... Analele parlamentare ale României voi. I.......................... „ „ » n „ II .... - .... Lucrări statistice Indicatorul comunelor urbane și rurale (broșură)......................... Tabloă de comunele din țeră ............................................. Acte civile Registru pentru declarații de căsătorii de 20 cdle „ „ născuți, căsătoriți și morți, de 33 cdle................... ■» „ „ ■ n n 44 „...................• „ „ „ de 51 cdle . ...................................... ₛ „ căsătoriți de 51 cdle ........................................... „ „ morți de 51 cdle........................................... Extracte pe o cdlă....................................................... Cpndică a 50 buletine de nascere ....................................... „ a 50 certificate de căsătorie......................................... „ a 50 autorisațil de înmormântare...................................... Registru de eșirea hârtielor, de 200 file Idem Idem idem idem 250 idem idem 300. Condică cu 56 bilete de legitimație. » „mo „ „ „ .......................... „ „ 200 „ „ „ .......................... Condică cu (câte 200 exemplare) bilete pentru vînțlarea vi- telor . ..................................................... Certificat pentru junii ce aă tras sorți..................... {Jurnal casa banilor 20 cOle.................. Registru partiții de venituri (debit) 40 cdle „ „ „ cheltueli (credit) 40 cdle a oo 3 o •s â d a d s o 3 'a — 5° — 3° - 25 — 20 — IO 15 — 4 12 5 - 1 — 2 50 8 50 9 15 2 2 2 2 60 20 5° 5° 5° 04 Lei 4 5 6 2 5 10 B. 10 5° 4 3 3 2 oi 5° 80 3° 90 30 Condică pentru înscrierea veniturilor și cheltuelUor dupe budget, de 100 file.......................... Condică pentru înscrierea veniturilor și cheltuelilor dupe budget, de 200 file . ...... Condicuță de servitori............................................................................... Registru cu sușe (matcă) în o singură mărime de 200 filg, în coprindere de 400 chitanțe pe preț Registru de chitanțe cu matcă pentru amende (art. 43 din legea poliției rurale) de 200 file . . , 2 3 3 2 5° 40 5° 5° Imprimeria Statului. Director general, EUGEN BALȘ.