Joî, 1892 * 8 beptembre No. 117 UN EXEMPLAR: 25 BANI REGATUL ROMÂNIEI % MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 leî pe an. Abonamentele încep din ântâia a fie-căreî luni". PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 leî pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale» I PDBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC | Până la 50 linii,5 leî; maî lungî.de 50 linii, 10 leî. || Ori-ce alto acte introduse în ele ii se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚII GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI (MMERIELSTATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta . PREȚUL ANUNCIUR1L0H Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b- Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare, 50 bani linia de ^0 litere; SUMAR | PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decret. Decisiunl ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Depeși telegrafice— Comunicări—Diverse—Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE O~fÎcÎÂlĂ Bucuresci, 26 August MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 14-58°; Vădând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 4 încheiat în ședința de la 30 Iulie 1892; In virtutea art. 29 din legea Comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se deschide pe sima ministerului de interne uncredit extraordinar de lei 20.000, asupra exercițiului 1892 — 93, pentru întreți- nerea spitalului rural dăruit Statului de D. A. Cincu, în comună Nicoresci, din județul Te- cuciti, în cursul semestrului al duoilea al anu- lui curent 1892—93. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul previdut prin budgetul general al Sta- tului pe anul curent și destinat pentru deschi- dere de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele de interne și de finance sunt însărcinati cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 August 1892. CAROL Ministru de interne, Ministru de finance, L. Catargi. 'M. Germani. No. 2.857. DECISIUNI MINISTERIALE I Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 43.189 din 21 August 1892, D. C. Oprescu, perceptorul circumscripțiunei III din Bucuresci, este autorisat a constata în circum- scripțiunea sa contravențiunile la legea tim- brului și înregistrărei, în conformitate cu legea și instrucțiunile relative. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 13.892 din22 August 1892,0. Constan- tin Stănescu, fost impiegat în serviciul manu- facturei de tutun de la Belvedere, se numesce în funcțiunea de șef al depositului de sare din Roșiori-de-Vede, în locul D-lui Alexandru Teișanu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 43.256, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. H. Luterianu se numesce în funcțiunea de verificator gradul II, în serviciul casieriilor generale de județe, în locul D-lui Stere Altinovici, destituit. t Prip decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 13.894 din 22 August 1892, sunt înain- tate și numite, în serviciul culturel din admini- strația regiei monopolurilor Statului, urmă- torele persdne : D. G. I. Oprescu, actual verificator clasa III, în funcțiunea de verificator clasa II, în locul D-lui I. Georgescu, depărtat. D. Radu N. Șăndulescu, fost sergent furier, în funcțiunea de verificator clasa III, în locul D-lui G. I. Oprescu, înaintat. D. Vasile Georgescu, în funcțiunea de ve- rificator clasa III, în locul D-lui State Con- stantinescu, lăsat în disponibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 13-893 din 22 August 1892, D. Vasile C. Enescu este numit, pe diua de 1 August 1892, în postul de impiegat clasa III în ser- viciul depositeior de vîndare din administra- țiunea regiei monopolurilor Statului, în locul | D-lui Ion Ursachi, demisionat. j Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 13.895 din 22 August 1892, sunt nu- j mite, în serviciul pazei fruntariei din adminis- trația regiei monopolurilor Statului, următâ- rele persâne: D. I. Nicolau, actual guard clasa III, în funcțiunea de guard clasa II, în locul D-lul C. Cucu, destituit. D. Nae lonescu, fost guard, în funcțiunea de guard\ clasa III, în locul D-lul I. Nicolau, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 13.891 din 22 August 1892, sunt înain- tate și numite, în administrația centrală a re- giei monopolurilor Statului, pe diua de 1 Au- gust 1892, următârele persâne: D. Alexandru Gr. Constantinescu, actual copist clasa II, în postul de copist clasa I, în locul D-lui Constantin Prușanu, trecut în alt post. D. Virgiliu Brădescu, student al facultăței de drept, în postul de copist clasa II, fn locul D-lul Alexandru Gr. Constantinescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 43.257, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Aureliu Lupan se nu- mesce în funcțiunea de copist, în serviciul casieriilor generale de județe, în locul D-lul H. Luterianu, înaintat. Prin decisiunea D-lul ministru de resbel sub No. 232 din 24 August 1892, D. profe- sor Căzănescu, de la scâlă de fii de militari Craiova, este înlocuit, pe d[iua de 1 Septem- bre 1892, la catedra de geometrie’și curbe usuale de la acea scâlă, prin D. Ștefan loncio- vici, numit cu titlul provisoriil. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 26 August DEPEȘE TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 6 Septembre.— Frerndenblatt află că ambasadorul Rusiei la Viena a remis, co- mitelui Kalnoky, din ordinul guvernului său, o telegramă circulară a D-lul de Schickim, gerantul afacerilor străine, care declară ca false documentele publicate de Svoboda. Berlin, 6 Septembre.—Dupe o conferință 1 3554 MONITORUL OFICIAL 27 August 1892 între împăratul, D. de Caprivi, D. de Boet- tischer și ministrul de resbel, manevrele cor- purilor al 8-a și al 16-a s’aii contramandat din causa primejdiei cholerel. Petersburg, 6 Septembre.—împăratul și împărătăsa aii visitat ieri duoă spitale de cho- lericl și nisce barace; el aii adresat cuvinte de consolațiune bolnavilor. Gasurile sunt nu- merose ; boia are aceeași intensitate ca și până acum. Petersburg, 6 Septembre. — Se asigură că comisiunea formată pentru a discuta ces- tiunile economice pendinte între Germania și Rusia se va întruni în cursul acestei săp- tămâni. Miniștrii de finance, de interne, de afaceri străine și de¹ domenii fac parte din acăstă comisiune. Londra, 6 Septembre. — Daily Cronicle a înregistrat scirea dupe care trupele en- glese în garnisonă la Cair ar părăsi acest oraș pe la finele anului și că nu va rămâne acolo de cât garnisona citadelei, țiarul adaogă că cercurile oficiale nu sciu nimic despre acest proiect și că probabil scirea este lip- sită de temeiu. Din partea sa, Agenția Reuter se Zice autorisată să declare că guvernul engles nu a dat nici de cum ordin de deșertare a ora- șului Cairo de către regimentul de infante- rie care este în garnisonă acolo; nu se pâte presupune ca politica guvernului engles în privința Egiptului să se fi modificat, nici că cestiunea deșertărel acestei țări să fi atras atențiunea ministerului. Paris, 6 Septembre. — Ieri au fost 31 decese datorate epidemiei choleriforme. In acest moment sunt 329 bolnavi în cură la spitale. Havre, 6 Septembre. — S’au înregistrat 41 cașuri și 9 decese. Cașurile cari se pro- duc actualmente sunt puțin grave; decesele s’ati ivit la foștii bolnavi. Ministrul de interne a sosit; el a visitat instalațiunile sanitare și spitalele. Hamburg, 6 Septembre. — Boersenhalle declară ca mincinăse scirile ce au circulat în privința unui muratorium ce s’ar fi de- cretat pentru piața Hamburg. Washington, 6 Septembre. — fiarele publică o scrisore a D-lul Harrison care Zice că priimesce realegerea sa la presidenție. Leitmeritz, 6 Septembre. — împăratul a sosit în tinșpul diminețel; el a asistat la manevre; la amiadl el a continuat călătoria sa la Smiritz, unde va asista de asemenea la manevre; populația '1 a făcut o priimire en- tusiastă. Belgrad, 6 Septembre. — Raportul co- misiunel însărcinată să examineze situația financiară a constatat o datorie flotantă de 31 milione. Totalul acestei datorii va fi acoperit prin regularea sistemului impositelor și prin încasarea impositelor întârziate. Atena, 6 Septembre.—Nisce decese prin choleră producându-se în insula Capri, pro- venințele golfului Neapole vor fi supuse la o observație de 5 Zile. Paris, 6 Septembre.—Curtea cu jurați a condamnat pe Grenier, amploiat la ministerul marinei, care libeAse atașatului american, căpitan Borup, documente cari interesâză apă- rarea națională, la 20 ani muncă silnică și 20 interZicere de ședere în Francia. (Agenția română). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe ^iua de 25 August 1892, și despre starea sănetăței personelor incarantinate La Sulina: în radă 2 vapore și 1 bastiment cu pânze, cu 55 persone de echipagiu și 19 pasageri; în gura Sulinel 1 vapor de resbel rus, cu 55 persone de echipagiu; în lazaret 1 gardian jurat. Starea sănătăței tutulor persănelor este sa- tisfăcătore. La gura Prutului: 4 vase cu 33 persone. Starea sănătăței personelor este bună. La Ungheni: 72 persăne, tăte sănătăse. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEI PUBLICE Insciințare Se aduce la cunoscința generală că locurile de bursiere, solvente și semi-solvente din asilul „Elena Dom- na“ s’au completat pentru anul șco- lar 1892—1893. Ministerul nu va mai priimi peti- țiuni pentru noui admiteri în acest așezământ. No. 10.526. 1892, August 22. DIVERSE In Zilele de 9 și 10 August a. c., pe teri- toriul comunei Rîpile, din județul Bacăiî, fiind ploe cu furtună și grindină, au stricat ca 473 hectare porumb. Paguba s’a evaluat aproxi- mativ la 9.860 lei. — La 13 August a. c., copila Elena, de 9 ani, fiica defunctului Toader Chiticariu, din comuna Tărgu-Trotușu, județul Bacău, voind a face foc,’is'au aprins hainele. După o sufe- rință de 7 ore numita copilă a încetat din viâță. — Pe teritoriul comunelor Ciumași și Liuzi-Călugăra, din județul Bacău, căZând, în Ziua de 10 August a. c., plâe însoțită de furtună.și grindină, aii stricat 20 hectare vie, 3 hectare cânepă și ca 700 kilograme fasole; iar comunicația de pe Jidovina de la podul „Lilieci" a fost întreruptă prin surparea ma- lurilor. Comunicația este deja restabilită. —In năpteade 15 spre 16 August a. c.,pe teritoriul comunei Tețcani, din județul Bacău, pe timp de plâe cu tunete și fulgere, trăsnetul a omorît o juncă a văduvei Elena Belciu. | La 10 August a. c., căZând plăe mare pe teritoriul comunei Ibănesci, județul Doro- hoiu, trăsnetul alovit casa locuitorului Dama- che Petrea Pascariu, care casă, aprinZându-se, a fost stinsă de săteni; ușile de la acea casă fiind deschise, locuitorul cu soția sa Ilinca, de 40 ani, și copii stati în sală privind la ploe. Atunci când se aprinsese și casa, trăs- netul a lovit pe numita femee la partea stângă a corpului, pârlind’o de la țîțe până la brâti, iar în pulpa piciorului stâng ’i a făcut o tăetură până la ciolan; locuitorul și un copil de 7 ani ati fost contusionațl. Numiți! se află sănătoși, iar femeea s’a tri- mis la spital. —x— In Ziua de 12 August a. c., copila Elena Toader Petria, în etate de 11 ani, din comu- na Liteni, județul Suceava, pe când se scălda în rîul Șiret, cu alte copile, dând într’o adân- cime, s’a înecat ; peste duoă ore s’a scos mortă. —x— In Ziua de 15 August a. c.,pecândmachi- nistul Mihaiti Pal arăta cum trebue să se bage snopii în machina de treerata D-luillie Vărăscu, la comuna Bălteni, județul Olt, mâna ’i a fost apucată de tobă și retezată. Pacientul a fost trimis în căutarea spita- lului. —x— In sâra de 15 August a. c., între orele 8—9, femeea Petra Mihale, din comuna Slo- bozia, județul Vlașca, voind să târne gaz în- tr’o lampă, pe când ținea o luminare în mână, a luat foc gazul care, vărsându-se pe dânsa, a ars așa de grav că, în Ziua de 17 August, a încetat din viâță. —x— In Ziua de 16 August a. c., individul Stoica Petrea Demir, de ani 22, surdo-mut, din comuna Casimcea, județul Tulcea, mer- gând cu fratele săti ca să se. scalde la o bol- bâcă de pe pariul ce trece prin miZlocul satului, și, nesciind să înote, s’a înecat. Ca- davrul a fost scos și înmormântat. —x— In Ziua de 16 August a.c., femeea Voica Ște- fan Manciu, din comuna Belciugatele, județul Ilfov, mergând la câmp împreună cu duoă cumnate ale ei ca să culegă pere, și, urcân- du-se într’un păr, a căZut jos, rămânând mortă. —x— In Ziua de 21 August a. c., orele 8 și ju- mătate a. m., în una din camerile de la lo- calul casieriei generale a județului Buzău, fe- meea Manda Nistor Cârlan, în etate ca de 60 ani, voind să facă focul cu gaz dintr’o tini- chea, s’a aprins gazul care, făcând explosie, s’a comunicat flacăra pe hainele el. Fiind arsă grav pe corp, numita a fost trimisă la spital. Ginerile pacientei, anume Paraschiv Neagu, sărind în ajutorul ei, a fost și el ars pe corp în mal multe locuri, însă fără gravitate. I 27 August 1892______________________ MONITORUL OFICIAL 3555 BULETIN meteorologic din județe ln dimineța de 26 August /7 Septembre) 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de- Arama Babadag . . BacăU . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Bârlad , . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzbă . . . Bălțătesci . . Galafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci ■ Drânceni . . Senin.................15+R. . ............16+ ” Plâe torențială, fulgere . 17+ ” Senin.................16+ ” » 12+ ” . ....... 16+ ” , , » ■ 15-j- « » 12+ ” » 12+ ” Nor...................!Ș+ ” Senin.................H+ " . . . 23-|- » U+ » ... 13+ » ... 19+ » Furtună...................¹²+ ” Câță.....................1⁷+ ” Senin....................¹⁵+ ” „ ....................11+ » Senin, liniștit . • • • 1°+ ” Senin....................16+ ” » 15-j- ’ Furtun^ . . . ■ • 1$+ ” Senin....................1$+ ” ............14+ » ’ . . . . 15-j- » l²+ ” .............15+ .... 17+ » ............16+ » .. . . 20+ » ............16+ » ..........14+ » Darabani . Fălciu . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci . Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . Herța . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivesci . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Ohedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Senin.............15-f-R. » 22+ > r ..............io+ ’ » . ........15+ » » 16+ » » ..........15+ • » 15+ » * ..........14+ » » ..........14-j- » » ..........17 + » » ..........15+ » Nor...............14+ ” Senin.............. 18-f- » ” ....... 19 + » - ..........16+ ■ » .............. ............................19+ * » 15+ ” .................... » » 14+ » Senin, lin. Marea calmă. 1.7 + » Senin...........15+ • Senin, liniștit .... 12-j- » » 10+ B ” ....... 19-|- ⁿ » 10+ » » ..... »^ . 11+ ■ Variabil.......15-f- » Nor, vânt.......15+ » Senin......... . 12-f- > „ 14+ » Nor, câță ...... 15+ » Câță............15+ » Senin..........16-j- ■ Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Tureului Predeal . . . Puciisa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-V aicea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . • • Sinaia . . • Slobozia . • Spineni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . .. . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . , . Vasluiă . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin...................13+R. » ..............18+ » » ..............10-f* » » ..............14+ b » ..............19+ « ” ..............18+ « » ..............15+ « » ............... . 15+ « Senin, vânt .... . 17₊ . Senin...................15-f- » » ..............16-f-» n ....................15-f- » » 12-f- » » ..............16-f- » « ..............20-f- » » ..............14-f- B » ..............12-f- » ” ..............13-f- » » ..............20-f- » Senin, vent . .... 18-j- » Senin...................14-j- » » ..............14-j- » n ....................13-f- » n ....................16-f- » ’i ...................13-f- » Variabil..............15-j- * Senin.................16-j- » ” .............12 -f- » ” .............20-f- r Senin, vânt...........16-f- » ” ....... 14-j- » Nor...................15-f- » » ............. 14-f- » Senin.................16-f- » MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N0.251 OBSERVAȚIUNI: De la 25 August (6 Septembre) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 24 Aug. (5 Sept.) orele 8 sâra. Barometru Ume^ăla % Vântul I P16e saii Temper. Baro- Temper. Vântul redus la 0° și la Temperatura | zăpadă extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului 1 Tăria Starea Max. fl red. la Direcția Starea OBSERVAȚIUNI Direcția cerului 3 0° și la cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. nivelul mărel Bucuresci. . 761.6 + 0.9 19-3 --- o-3 75 E I senin 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 29 13 759-9 21.4 E I noros T.-Severin 755-3 + 4-6 22.6 + >.2 90 SSW I n 32 12 754-0 21.8 NNW 3 n Craiova . . 766.8 --- O.I 21.2 -j- 0.9 72 W 5 f. noros 32 16 762.7 23-4 NW 3 f. noros Câmpu-Lung 762.3 + O.I 18.3 --- 0.8 66 N 1 senin 27 IO 761.8 16.3 N 2 senin Slatina ... 763 3 0.0 20.2 + 2.4 70 NE 4 n 29 l6 761.6 22.4 NE 3 p noros Caracal. . . 761.1 + 0.7 20.0 + 0.2 66 NE 4 n 30 "5 758.8 22.2 NNE 3 noros Ruși-de-Vede 760.3 --- 19 19-3 --- i.7 85 NNE 3 senin 30 II 759-3 24.I NE 4 senin T.-Măgurele. 762.4 + I.I 18.4 --- 0.6 65 NW 2 n 3i 16 763 3 23.2 N 1 » Giurgiu . . 76i.7 --- 1.9 14.8 --- 0.8 86 NE 1 H 29 15 762.2 18.4 SW 1 noros Sinaia . . . 759-4 + I.I 20.6 --- 0.4 76 NE 1 p. noros 24 4 761.4 20.8 SE 1 senin Brăila . . . 7629 + 2-1 21.2 --- 2.3 75 NW 2 noros 27 16 761.9 22.8 SSE 2 n Constanța. . 765-2 19.9 + 2.0 81 NNW 1 senin 26 «3 763-8 19-7 » Sulina . . . l8.I --- 1.2 NNE 1 26 IO 21.2 n Focșani . . 20.1 29 21.1 Iași .... Sofia (Bulg.) . Starea Mărel ușâră. Athena . . . . n lină. De la 26 August (7 Septembre) 1892, orele 8 dimineța. De la 25 August (6 Septembre) 1892, orele 8 sâra. 1 Bucuresci. . 761.3I--- 0.3I 19.7I + o.4| 83I E 11 senin ---1 29I 13II 761.3I 21.7I E | i| p.noros Apa căzută din ploie în următârele stațiuni udometrice, de la 25 August (6 Septembre) st. n 1892. Cifrele de mal jos represintă în milimetri grosimea stratului de apă, provenită din piâie saii din topirea zăpe^elt: T.-Severin 5.8; Galafat 1,3. 27 August 1892 3556, ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 23 Septembre 1892 st. v., se vaține licitație, la oficiul postal-central din Bucu- resci, pentru vinderea a 140 sigiliurl decără, 468 sigilii de tuș, 514 ștampile de ții, 279 ștampile mecanice scose din serviciu, cari în total cântăresc 208 kilograme și cari se gă- sesc în depositul central al acestei direc- țiuni. No. 27.204. ₃ 1892, August 24. Direcțiunea generală a serviciului sanitar Pentru procurarea a 237 bucăți transpe- rante de pânză complete, necesare a se așe^a la ferestrele localelor spitalelor rurale Dă- mienesci din județul Roman, Petresci-de-Sus din județul Gorj și Viziru din județul Brăila, ce urmâză a se deschide din nou, se va ține licitațiune publică în localul ministerului de interne, cancelaria direcțiunel generale a ser- viciului sanitar, în țliua de 5 Septembre 1892, orele 3 p. m. Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate, cari vor fi însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută din valorea ofertată, în nume- rar sau efecte garantate de Stat. Supraoferte nu se priimesc. Devisul și condițiunile acestei furnituri se pot vedea, în tote filele și orele de lucru, la direcțiunea generală a serviciului sanitar (serviciul spitalelor rurale). Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatorii la ținerea acestei licitațiuni. No. 14.693. , 1892, August 19. Direcțiunea «Monitorului oficial» șl Im- primeriei Statului La licitațiunea din 25 August 1892,’des- pre care tratăză publicația No. 3.606, inse- rată în Monitorul oficial No. 102 și urmă- torii, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în țliua de 15 Septembre 1892, de la orele 2 — 4 p. m., se va ține în localul acestei direcțiuni, bulevardul Elisa- beta, o nouă licitație pentru vînțlarea a trei machinl vechi de tipar, în condițiile din pu- blicația No. 2.176, inserată în Monitorul oficial No. 58 și următorii din 1892. No. 4.009. i₀ 1892, August 26. MONITORUL OFlCÎAt MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE PROGRAMA PENTRU concursul de admisiune la scola normală snperioră din Bucuresci (Aceste concursuri vor începe în țliua de io Oc- tombre 1892) A. — DIVISIUNEA SCIINȚELOR Secțiunea I.— a — Sciințele matematice, 81 cestiuni. a) Aritmetica, 25 cestiuni. b) Geometria, 26 „ c) Algebra, 20 „ d) Trigonometria, 10 „ (Examenul va consista din o probă scrisă și trei probe orale, trase la sorți din fie-care materie în parte.) Programa analytică — Vețll anexa A. sub No. 1? lit. a, b, c, d. Secțiunea II. — Sciințele fisico-chimice, 60 cestiuni. a) Fisica, 30 cestiuni. b) Chimia anorganică și organică, 30 ces- tiuni. (Examenul va consista din dube probe scrise și trei probe orale, trase la sorți din fie-care materie în parte.) Programa analytică —Ve^i anexa sub No. II, lit. a, b. Secțiunea III.—Sciințele naturale, 95 ces- tiuni. a) Zoologia, 30 cestiuni b) Botanica, 30 „ c) Mineralogia, 15 , d) Geologia, 20 „ (Examenul va consista din o probă scrisă și trei probe orale, trase la sorți din fie-care materie în parte.) Programa analytică—Vețll anexa sub No. III, lit. a, b, c, d. Totalul probelor: 4 probe scrise și 9 probe orale. B. — DIVISIUNEA LITERELOR 1. Limba și literatura elenă■, 30 cestiuni. Autori de interpretat. (Examenul va consista din o probă scrisă, o probă orală și o interpretare orală.') Programa analytică —Ve^i anexa B. sub No. 1. 2. Limba și literatura latină, 30 cestiuni. a) Gramatica, 15 cestiuni. b) Metrica și Proșodia, 7 cestiuni. c) Istoria literaturei, 8 „ d) Autori de interpretat. (Examenul va consista din o probă scrisă, duoe probe orale și o interpretare orală.) Programa analytică —Ve^ll anexa B. sub No. 2, lit. a, b, c, d. 3. Limba și literatura română, 30 ces- tiuni. a) Stylistica, 7 cestiuni. b) Retorica, 8 „ c) Poetica^» 8 , d) Istoria limbei și literaturei romane, 7 cestiuni. (Examenul va consista din o probă scrisă și duoe probe orale.) Programa analytică — Vețll anexa B. sub No. 3, lit. a, b, c, d. 4. Istoria, 75 cestiuni. a) Istoria antică orientală, grăcă și ro- mană, 27 cestiuni. b) Istoria medicală, modernă și contempo- rană, 30 cestiuni. c) Istoria națională, 18 cestiuni. (Examenul va consista din o probă scrisă și trei probe orale.) Programa analytică —Vețll anexa B. sub No. 4, lit. a, b, c. 5. Filosofia, 30 cestiuni. a) Psichologia, 12 cestiuni. b) Logica, 6 , c) Morala, 12 „ (Examenul va consista din o probă scrisă și duoe probe orale.) , Programa analytică — Vețll anexa B. sub No. 5, lit. a, b, c. Totalul probelor: 5probe scrise, ÎOprobe orale și 2 interpretări orale. C.—NOȚIUNI COMUNE PENTRU AMBELE DIVISIUNI 1. Geografia și Cosmografia, 50 cestiuni. a) Geografia, 30 cestiuni. b) Cosmografia, 20 „ (Examenul va consista din o probă sc risă și duoe probe orale)-. Programa analytică — Vețll anexa C. sub No. 1, lit. a, b. 2. Limba francesă. (Examenul va consista din o traducere qrală din autorii programei de lyceu, curs superior.) Autorii de interpretat—Vețllanexa C. sub No. 2. 3. Limba germană. (Examenul va consista din o traducere orală din autorii programei de lyceu.) Autorii de interpretat —Vedi anexa C. sub No. 3. Totalul probelor: o probă scrisă, duoe probe orale și duoe traduceri orale. RECAPITULAREA PROBELOR A.—La divisiunea sciințelor : 5 probe scrise; 11 probe orale; 2 traduceri orale. B.—La divisiunea literelor: 6 probe scrise; 12 probe orale; 4 traduceri orale. Anexa A, No. I, lit. a, b, C, d. A.—DIVISIUNEA SCIINȚELOR I. Sciințele matematice a) Aritmetica 1. Proprietățile unui produs de mai mulțl factori. 2. Metoda generală pentru găsirea condi- țiunilor de divisibilitate ale unui număr în- treg prin altul, și în special condițiunile de divisibilitate ale unui număr prin 7,11 și 13. MONITORUL OFICIAL 3557 27 August 1892 3. Găsirea celui mal mare comun divisor al mal multor numere prin divisiune. 4. Găsirea celui mal mare comun divisor a duoâ numere prin divisiune. 5. Numere prime între ele. Când dividem duoă numere cu cel mai mare comun divisor al lor caturile obținute sunt prime între ele. 6. Un număr care divide un produs de duoi factori și este prim cu unul din el di- vide și pe cel-alt. 7. Un număr care este divisibil prin mal multe alte numere prime între ele duoă câte duoă se divide cu produsul lor. 8. Cel mal mic comun multiplu al mal multor numere prime între ele duoă câte duoă este egal cu produsul lor. 9. Numere prime. Formarea tablei nume- rilor prime până la o sută. 10. Șirul numerilor prime este nelimitat. 11. Un număr care nu e prim se pote des- compune în factori primi și numai într’un singur sistem de factori primi. 12. Descompunerea unul număr în factori primi și găsirea tutulor divisorilor unul nu- măr. 13. Numărul divisorilor unul număr care nu e prim. 14. Calcularea celui mal mare comun di- visor și a celui mal mic comun multiplu al mal multor numere descompuse în factori primi. 15. Rădăcinile pătrate ale numerilor în- tregi, fracționare și ^ecimale cu o aproxima- țiune cerută. 16. Rădăcinile cubice ale numerilor în- tregi, fracționare și decimale cu o aproxirna- țiune cerută. 17. Calculul radicalelor. 18. înmulțirea și împărțirea prescurtată. 19. Erorile comise în calculele cu numere apropiate. Erori relative și erori absolute. 20. ProgresiunI aritmetice. 21. ProgresiunI geometrice. 22. Teoria logaritmilor și usul tablelor. 23. Interese compuse și anuități. 24. Rente, scomplurl, asociațiuni, ames- tecături și aliage. 25. Sistemul metric. b) Geometria 1. Raportul segmentelor determinate pe latura unul triunghiu de bisectrița interiără sau exterioră a unghiului opus. Divisiunea armonică a unei drepte. Raport armonic și raport anarmonic a patru puncte în linie drăptă și a patru drepte concurente. 2. Relațiunile metrice determinate pe la- turile unul triunghiîi de o transversală. 3. Relațiunile metrice dintre segmentele determinate pe laturile unui triunghiu de dreptele ce unesc vârfurile triunghiului cu un punct din planul său. 4. Produsul segmentelor interceptate de un cerc pe dreptele duse din un punct din planul său este constant. Puterea unui punct în raport cu un cerc. Axul radical a duoă cercuri. Centrul radical a trei cercuri. 5. Cașurile de similitudine a duoă triun- ghiuri. Descompunerea poligănelor asemeni în triunghiuri asemeni. Raportul perimetre- lor a duoă poligdne asemenea. 6. Relațiunile metrice între laturile unul triunghiu dreptunghiu, perpendiculara cobo- rîtă din vârful unghiului drept pe hipotenusă și segmentele hipotenusel. Construcțiunea tmel a patra proporționale cu trei drepte date și a unei mijlocii proporționale cu duoă drepte date. 7. Relațiuni metrice între laturile și dia- gonalele unul patrulater inscriptibil. 8. înscrierea poligănelor regulate cu 4, 6, 10 și 15 laturi. 9. Calculul lui ir. 10. Aria unul triunghiu și razele cercu- rilor circumscris, înscris, exinscris în func- țiune de laturile triunghiului. 11. Aria unul sector poligonal regulat, a unul sector circular și a linul segment circu- lar. Raportul ariilor a duoă poligone regu- late de un acelaș număr de laturi. 12. Projecțiunea unei drepte pe un plan. Unghiul unei drepte cu un plan. Perpendiculara comună la duoă drepte cari nu sunt în același plan. 13. Unghiul diedru. Măsura lui. Unghiul diedru drept. 14. Intersecțiunea a duoă plane perpendi- culare pe un al treilea. 15. Cele patru cașuri de egalitate ale un- ghiurilor triedre. Relațiunea dintre fețele unul unghiu triedru. 16. Triedre suplimentare. Suma unghiu- rilor diedre ale unul triedru. Suma fețelor unui triedru și în general ale unui poliedru. 17. Secțiunea drăptă a unei prisme. Equi- valența unei prisme oblice cu o prismă dreptă. Volumul prismei. 18. Equivalența a duoă piramide triun- ghiulare. Volumul piramidei și triunghiului de piramidă cu base paralele. 19. Suprafața laterală a unei prisme, a unei piramide și a unul triunghiu de pira- midă cu base paralele. 20. Secțiunile plane ale sferei. Proprietă- țile polurilor unui cerc al sferei. 21. Unghiul a duoă arce de cerc mare. Mă- sura lui. Fusul sferic. Raportul fusului sfe- ric către suprafața sferei. 22. Triunghiu sferic, raportul lui către suprafața sferei. Excesul sferic. 23. Triunghiuri sferice polare saii supli- mentare. Proprietățile lor. Cașurile de ega- litate a duoă triunghiuri sferice. Legătura dintre triunghiurile sferice și unghiurile trie- dre; consecințe deduse din acăstă legătură. 24. Aria suprafeței născute din învârtirea unei drepte în jurul unei axe situate în pla- nul ei. Aria unei zone sferice și aria sferei. 25. Volumul născut din învârtirea unui triunghiîi în jurul unei axe din planul lui. Volumul sectorului sferic și volumul sferei. 26. Volumul unui segment sferic cu una sau duoă base. c) Algebra 1, înmulțirea și împărțirea algebrică. Ca- racterele dupe cari se cunosce dacă o împăr- țire se pote face exact. Condițiunea de divisi- bilitate a unui polinom întreg în x prin bi- nomul x—a. 2. Condițiunea pentru ca x” am să fie di- visibil cu aim aⁿ. 3. Calculul cu radicale și fracțiuni alge- brice. Reducerea unei fracțiuni al căreia nu- mitor coprinde radicale la o fracțiune cu nu- mitor rațional. 4. Resolvarea equațiunilor de I și II grad cu o necunoscută. 5. Resolvarea unui sistem de mai multe equațiunl de- gradul I cu un număr egal de necunoscute. Metoda prin substituțiune. 6. Metoda multiplicatorilor pentru resol- varea unui sistem de equațiunl de gradul I. 7. Cașurile când numărul necunoscutelor este mai mic sau mai mare de cât numărul equațiunilor. Cașuri de imposibilitate și ca- șuri de nedeterminare ce se pot presentă în resolvarea unui sistem de mai multe equa- țiuni cu mai multe necunoscute. 8. Formulele generale ale necunoscutelor dintr’un sistem de trei equațiunl cu trei ne- cunoscute. Discutarea sumară a lor. Cașul când membrele de al duoilea ale equațiuni- lor sunt zero. a x-A-b y -i- e 9. Condițiunile ca fracțiunea ——p-n——» ’ a x-[-b y-|-c să aibă o valore independentă de x și de y. 10. Forma sub care se păte pune primul membru al unei equațiunl de gradul II cu o necunoscută, când rădăcinile sunt egale, și când rădăcinile sunt imaginare. 11. Relațiunile dintre coeficenții unei equa- țiuni de gradul II cu o necunoscută și rădă- cinile equațiunei. Descompunerea trinomului a x* -ț- b x -|- c în factori de gradul I. 12. Ce devin rădăcinile equațiunei a b x c = o, când presupunem a — o? 13. Studiul variațiunei trinomului a b x -|- c cu x. Semnul trinomului. Valărea maximă sau minimă. 14. Eliminarea radicalelor dintr’o equa- țiune. Observări cu privire la semnele radi- calelor. 15. Resolvarea equațiunilor bipătrate și transformarea expresiunilor de forma \/a ± /Ț⁻ într’o sumă saii diferență de ra- dicale simple. 16. Equațiunl binome și equațiunl trinome a căror resolvare se păte reduce la resolvarea unei equațiunl de gradul II. 17. Equațiunl de grade superiore cu duoă sau mai multe necunoscute a căror resolvare se păte reduce la resolvarea unei equațiunl de gradul II. 18. Studiul variațiunei unei fracțiuni de , aiP-ț-bic-l-c forma , „ . f—;. Maximul și mmi- a x* -\-b cc—(—c mul ei. 19. Se dă suma x y = a; să se găsâscă maximul produsului cc” y’ p și q fiind nu- mere întregi. 20. Se dă produsul xf yi = P; să se gă- sâscă minimul sumei x y. d) Trigonometria 1. Relațiunile între funcțiunile circulare ale aceluiași arc. 3558 MONITORUL OFICIAL 27 August 1892 2. Formulele cari dau sin. (a ± b), cos. (a ± b), tang. (a ± b). 3. Formulele cari dau sin. 2 a, cos. 2 a, tang. 2 a și sin. Cos. A, tang. A. 4. Formulele cari dau sin. p + sin. q, cos. p ± cos. q. 5. Formulele cari servesc a transforma produsele sin. a sin. b, cos. a cos. b. sin. a cos. b, în sume sau diferențe. 6. Calculul lui sin. —, cos. —, sin. —, cos. 3’ 3 4 X , X X , X X , X —, sin. —, cos. —, sm. —, cos. —,sin. —,cos. 4 5 5 6 6’ 8 X . X 7C , X X —, sin. —, cos. —, sin. cos. —. 8 10 10 15’ 15 7. Formulele cari daii aria și unghiurile unui triunghiu în funcțiune de laturi. Calcu- lul numeric al unghiurilor. 8. Resolvarea unui triunghiu când se dau duoă laturi și un unghiu, sau o latură și duoă unghiuri. Calculul numeric al ariei și elementelor triunghiului care nu sunt date. 9. Să se resolve equațiunea a cos. x + b sin. x=c. 10. Să se resolve un triunghiu când se dau unghiurile și perimetrul. Anexa No. II, lit. a, b. II. Sciințele fisice și chimice a) Fisica 1. Mișcarea uniformă, variată și uniform variată. Iuțeala. Accelerațiune. Legile mișcă- rei uniforme și uniform variate. 2. Puteri. Măsurarea puterilor. Relațiu- nea între putere, masă și accelerațiune. Com- punerea puterilor concurente și a puterilor paralele. 3. Legile cădere! corpurilor. Demonstra- rea experimentală a acestor legi cu ajutorul planului înclinat și cu machina Iui Atvood. 4. Pendulul. Legile experimentale ale du- ratei unei oscilațiuni a pendulului. Formula pendulului simplu. Măsurarea intensităței gra- vitățel cu ajutorul pendulului. Lungimea pendulului simplu care bate secunda. 5. Balanța. Condițiuni de exactitate și sensibilitate ale balanței. Descrierea unei balanțe. Diverse moduri de cântărire ale unui corp. 6. PondurI specifice și densități. Determi- narea pondurilor specifice la corpurile solide și licide. 7. Proprietățile caracteristice ale gazelor. Presiune atmosferică. Măsurarea el. Con- strucțiunea barometrului. Barometrul lui Fortiu. 8. Legea lui Boyle-Mariotte. Verificarea experimentală a acestei legi. Manometre, Aerostate. 9. Machina pneumatică. Pompe. Sifon. 10. Dilatațiune liniară și cubică. Coefi- cenții de dilatațiune. Măsurarea dilatațiunel la corpurile solide și licide. 11. Temperatura. Construcțiunea termo- metrului cu mercur. Diverse scări termome- trice. 12. Topire. Solidificare. Vaporisațiune. Variațiunea forței elastice maxime a unei va- pori cu temperatura. Evaporare. Ferbere. Machina cu vapori. 13. Calorimetria. Caloria. Căldură speci- fică. Măsurarea caidurilor specifice a solide- lor și licidelor prin metoda amestecurilor. Legea lui Dulong și Petit. 14. Calitățile sunetului. Măsurarea nu- mărului de vibrațiuni ale unui sunet prin sirena lui Cagnard-Latour. 15. Tuburi sonore. Iuțăia sunetului și măsurarea sa. 16. Propagarea luminel. Umbră și pe- numbră. Reflecțiunea luminel. Legile geome- trice ale reflecțiunel luminel. Reflecțiune pe suprafața unei oglindi plane. Reflecțiuni suc- cesive pe duoe oglindi plane paralele. 17. Oglindi sferice. Imaginile produse de aceste oglindi. Formula oglinzilor sferice. 18. Refracțiune. Legile geometrice ale re- fracțiunei. Indice de refracțiune. Refracțiu- nea luminei prin o lamă transparentă cu fețe paralele. Prisma. 19. Lentile sferice. Imaginele formate de lentile. 20. Instrumente de optică. Camera nâgră, lupa, microscopul, ochiane. 21. Dispensiunea luminel. Spectrul lumi- nos. Spectroscopul. Analysa spectrală. 22. Fotometria. Căldura radiantă. 23. Legile atracțiunilor și repulsiunilor electrice. Balanța lui Coulomb. Machine electrostatice. Machina lui Ramsdeu și a lui Holtz. 24. Condensatorii electrici. Butelia de Leyda. Baterii electrice. Electrometrul' con- densator. Electricitate atacosferică. 25. Acțiunea unul curent asupra unul ac magnetic ; experiența lui Oersted. Galvano- metrul. 26. Descrierea elementelor galvanice celor mal usitate: Bunsen, Danieli, Leclanchâ. Forța electromotrice, resistență, intensitate. Legile lui Ohm. Asociarea elementelor în tensiune și în suprafață. 27. Electrolisa. Legile lui Faraday. Gal- vanoplastie. Aurire și argintuire galvanică. 28. ProcedeurI de magnetisare. Legea a- tracțiunilor și repulsiunilor magnetice. Mă- surarea declinațiunel și inclinațiunel mag- netice. 29. Fenomene de inducțiune. Bobina lui Ruhmkorf. Machina lui Gramme. 30. Telegrafia electrică. Telefonia. b~) Chimie anorganică și organică 1. Legile combinațiunilor chimice. Pon- duri atomice și pondurl moleculare. Valența atomilor. Clasificarea corpurilor simple. 2. Hidrogenul. Preparațiune și proprietăți. Fluorul, bromul, iodul și compușii lor. 3. Clorul. Acidul clorhidric. 4. Oxigenul. Ozona. Analysa și syntesa apel. Proprietățile,fisice și chimice ale apel.' 5. Azotul. Aer atmosferic. Analysa lui. 6. Sulful. Extracțiune și proprietăți. Hi- drogenul sulfurat. 7. Accidul sulfuros. Accidul sulfuric. 8. Fosforul. Compușii fosforului cu oxi- genul. 9. Arsenicul, Stibiul și compușii lor. 10. Amoniacul. Compușii azotului cu oxi- genul. 11. Cărbuni naturali și artificiali. Com- pușii carbonului cu oxigenul. 12. Borul, siliciul și compușii lor. Cya- nogenul și accidul cyanhidric. 13. Aliage și natura lor. Despre sări. Le- gile lui Bertholet. 14. Sodiul, preparațiune și proprietăți. Clorura de sodiu ; hidratul de sodiu ; sulfa- tul, azotatul și carbonatul de sodiu. Potasiul și principalii lui compuși. 15. Calciul. Clorura de calciu. Oxidul de calciu. Sulfatul și carbonatul de calciu. Ten- cuelî. Bariul și stronțiul și principalii lor compuși. 16. Magnesiul și compușii săi. Zincul și compușii săi. Manganesiul și oxiZii de man- ganes. 17. Fierul. Stare naturală și extracțiunea fierului. Oțel. Fontă, Principalii compuși ai fierului. 18. Aluminiul. Sesquioxidul de aluminiu.. Aluni. Plumbul și compușii săi. 19. Cupru și compușii săi. Mercurul și compușii săi. 20. Argintul și combinațiunile lui. Alia- ge de argint. 21. Aurul și combinațiunile lui. Aliage de aur. Platina și combinațiunile ei. 22. Hidrocarburele saturate Cn H₂n-ț-2. Preparațiune și proprietăți. Metanul. Hidro- . carburele nesaturate Cn H ₂ n. Etilenul. Benzenul. 23. Alcoolul ethylic. Aldehyda ethylică. Accidul acetic. 24. Eteri. Eterul ordinar. 25. Amine. Amide. 26. Glycolul, Accidul lactic. Accidul oxa- lic. Oxalați. 27. Glycerina. Corpuri grase naturale. Luminări stearine. Săpun. 28. Accidul tar trie. Tartrați. Accidul ci- tric. Accidul galic. Accidul tanic. 29. Fenolii. Aldehidele. 30. Glucosa. Levulosa. Sacharosa. Lac- tosa. Aneidonul. Celulosa. Anexa No. Iii, lit. a, b, c, d. 111. Sciințele naturale a) Zoologia 1. Elementele anatomice. Țesături. 2. Organ; organism; organisațiune; sistem: aparat. 3. Aparatul digestiv. 4. Glande anexe ale tubului digestiv. 5. Alimente. Digestiunea bucală. Stoma- chală și intestinală. Chil. Absorbțiune. 6. Aparatul respirator. 7. Respirați unea. 8. Circulaținea. 9. Sistemul limfatic. 10. Sistemul osos. . 11. Aparatul circulator. 12. Sângele. 13. Sistemul muscular. 14. „ nervos encefalo-rachidian. 15. Marele simpatic. 16. Simțul pipăitului. / 27 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3559 17. Simțul gustului. 18. „ odoratului. 19. „ aurului. 20. „ vedere!. 21. Caracterele generale și divisiunea Ver- milor. 22. Caracterele generale și divisiunea Ar- tropodelor. 23. Caracterele generale și divisiunea In- sectelor. 24. Caracterele generale și divisiunea Mo- luscelor. 25. Caracterele generale și divisiunea Pes- cilor. , 26. Caracterele generale și divisiunea Ba- tracienelor. 27. Caracterele generale și divisiunea Rep- tilelor. 28. Caracterele generale și divisiunea Pa- serilor. 29. Caracterele generale ale Mamiferelor. 30. Divisiunea Mamiferelor în ordine și caracterele fie-căruia din aceste ordine. 6) Botanica 1. Caracterele generale ale Vegetalelor. Respirațiunea. 2. Constituțiunea celule! vegetale. 3. Multiplicațiunea celulelor. 4. Caracterele exteriore ale rădăcinei. 5. Structura primară a rădăcinei. 6. Funcțiunile rădăcinei. 7. Caracterele exteridre ale tulpinei. 8. Diversele moduri de vegetațiune ale tulpinei. 9. Structura primară a tulpinei. 10. Funcțiunile tulpinei. 11. Funcțiunile secundare ale tulpinei și rădăcinei. 12. Caracterele exteriore ale fruh^el și posițiune! lor pe tulpină. 13. Structura frunzei. 14. Funcțiunile frunzei. Transpirațiunea. 15. „ „ Asimilațiunea chlorofiliană. 16. Caracterele generale ale flârel. 17. Inflorescența. 18. Sepale, Petale, Stamina. 19. Gineceu sau pistil. 20. Părțile unul ovul, diversele forme de ovule, structura ovulului. 21. Fecundațiunea. 22. Fruct. 23. Semînță. 24. Germinațiunea seminței. 25. Desvoltarea generală a plantei. 26. Reservă nutritivă și secrețiunl. 27. Glasificațiunea vegetalelor : ființă, in- divid, specie, varietate, gen, familie, clasă, despărțămănt. Divisiunea regnului vegetal în patru despărțămănte. 28. Divisiunea Phanerogamelor în An- giosperme și Gymnosperme. Caracterele, des- voltarea și subdivisiunea Angiospermelor în Dicotyledâne și Monocotyledâne. Caracterele și desvoltarea Gymnospermelor. 29. Caracterele și desvoltarea Cryptoga- melor vasculare. 30. Caracterele și desvoltarea Muscineelor și Thallophytelor. c) Minerolagia 1. Caracterele cristalografice ale minera- lelor. Legea de simetrie și legea de deriva- țiune. 2. Sistemul cubic. Forma pri^ivă și for- mele derivate. 3. Sistemul pătratic. Forma primitivă și formele derivate. 4. Sistemul ortorombic. Forma primitivă și formele derivate. 5. Sistemul hexagonal. Forma primitivă și formele derivate. 6. Sistemul clinorombic și sistemul pris- mei oblice cu basa de paralelogram oblic. Forme primitive și forme derivate. 7. Formele hemiedrice cele mal impor- tante ale sistemului cubic și hexagonal. 8. Măsurarea unghiului unul cristal. Gru- pările cristatelor. Stuctura neregulată a mi- neralelor. Forme accidentale. 9. Duritatea mineralelor. Proprietăți ter- mice și optice la minerale. 10. Analisa calitativă a mineralelor pe cale uscată: fusibilitatea mineralelor, colorațiunea flacărei, încercări în tubul închis, încercări pe cărbune, încercări cu borax, sare de fos- for, încercări la spectroscop. 11. Quartzul. Calcedona. Jaspul. Opalul. Familia Feldspaților. 12. Mica Turmalina. Topazul. Smarandul. Grupul amphibol. Silicațil de aluminiu an- hidri și hidratațl. 13. Genul grenaților. Genul chloritelor. Genul serpentina. Familia Boridele. 14. Genul carbon: Diamant. Grafit. Căr- buni fosili. Genul Carbonațil. Calcita, side- rosa, cerusa, malachita și azurita. 15. Familia sulfuridele, sulful, pirita, marcassita, blenda, galena, cinabrul. Familia cloridele: sarea gemă. Familia feridele: fer masiv, fer oligist, magnetita, goethită, li- monită. d) Geologia 1. Forma și origina pământului. Căldura centrală. 2. Orografia globului. Raportul între us- cături și ape. Liniile isoterme, isotere și iso- chimene. 3. Petrografie. Roce eruptive, sedimentare și metamorfice. 4. Stratigrafie. Strate. Disposițiunea stra- ielor în câja globului. Etatea munților, la- cune, falii. 5. Paleontologie. Fosilele. Importanța fo- silelor în geologie. Ordinea de aparițiune a animalelor. 6. Căușele modificătore ale coje! globului. Agenții exteriori, aerul, vânturile, dune. 7. Acțiunile modificătâre ale apel. Ava- lanșe, ghețari, ghețol, modificările produse de el. 8. Acțiunea fisico-chimică și mecanică a apel. Alunecări de strate. Concrețiuni, des- trucțiun! și reproducțiunl de uscături. Delte. 9. Agenții organici. Modificările produse de vegetale; turbării. Recife madreporice; in- fusoriile, guano. 10. Agenții interiori. Cutremurile de pă- mânt. Căușele și acțiunea lor. Modificările produse ei. 11. Vulcanii. Diferitele feluri de vulcani; Căușele și erupțiunea vulcanilor. Materiile scose de vulcani. Sulfatarl. Salze. Geyseri. Focuri nestinse. .12 , Schimbările de nivel ale cdjei globu- lui produse prin oscilațiunl încete. Regiunea Neapoli. Regiunea Suediei și Norvegiei. 13. Basele cari servesc la clasificarea co- jel globului. Divisiunile în spațiu și in timp. 14. Grupa arhaică. Caracterele, natura sa petrografică și divisiunea el. Regiunile unde se află acâstă grupă. 15. Grupa primară. Caracterele petro- grafice și paleontologice ale sale. Divisiunea ei în sisteme și etage. Caracterele petrogra- fice și paleontologice ale fie-căruia din ele. Regiunile unde se afli grupa archaică. 16. Modul de formare al uileî. Plantele cari au contribuit mal mult la formațiu- nea ei. 17. Grupa secundară. Caracterele petro- grafice și paleontologice. Divisiunea el în sis- teme : sistemul triasic și jurasic. Caracterele petrografice și paleontologice ale lor. Divi- siunea lor în etage și caracterele lor petro- grafice și paleontologice. 18. Sistemul cretacic. Caracterul petro- grafic și paleontologic al său. Divisiunea lui în etage. Caracterele lor petrografice și pa- leontologice. Tipul de Nord și tipul de Sud. Regiunile unde se află aceste sisteme. 19. Grupa terțiară. Caracterul petrografie și paleontologic al sâii. Divisiunea sa în sis- teme și etage. Caracterele petrografice și pa- leontologice ale fie-căreea din aceste divisiuni. Regiunile unde se găsesc aceste sisteme. 20. Grupa cuaternară. Caracterele sale. Fenomenele climaterice din acâstă eră. Apa- rițiunea omului, probe despre existența lui. Divisiunea cuaternarului în epoce, caracterele fie-căreea din ele. Anexa B. No. I B. DIVISIUNEA LITERELOR 1) Limba șl literatura elenă 1. Vocalismul limbei elene. 2. Gonsunantismul limbei elene. 3. Substantivele neregulate. 4. Adjectivele și gradele de comparațiune. 5. Pronumele reflexive și reciproce. 6. Modurile și timpurile verbului. 7. Tema verbală (rădăcina), tema tempo- rală (radicalul) și terminațiunea personală a tutulor modurilor verbelor în io. 8. Tema verbală (rădăcina), tema tempo- rală (radicalul) și terminatiunea personală a tutulor modurilor verbelor în |xt. 9. Perfectul și plus-quam-perfectul activ, mediu și pasiv. 10. Aoristul I și II activ și mediii. 11. Timpul viitorului și aoristul I și II pasiv. 12. Contracțiunea (atât la substantive și adjective, cât și la verbe). 13. Neregularitățile flexiune! verbelor. 14. Despre derivațiune. 15. Despre composițiune. 3560 MONITORUL OFICIAL 27 August 1892 16. Proposițiunea simplă și proposițiunea complexă. 17. Concordanța predicatului și atributu- lui cu. subiectul. 18. Gasurile oblice nedependente saii ab- solute. 19. Modurile personale și infinitivul. 20. Preposițiunile construite cu un singur cas și cu duoă cașuri. 21. Preposițiunile construite cu trei ca- șuri. 22. Conjuncțiunile copulative, disjunctive și adversative. 23. Particulele ob, p.77, ob pv;, cure, pijve, cbBă și pqSL 24. Noțiuni despre dialectele attic și doric. 25. Despre versul dactilic și iambic. 26. Noțiuni generale asupra istorel litera- turei elene. 27. Despre Xenophon (biografia și despre cele mal însemnate din operile lui). 28. Herodot (biografia și opera lui). 29. Demosthene (biografia și operile lui). 30. Homer și operile lui. Autorii de interpretat : Herodot, Cartea I și IV; Xenophonte, Cyropedia și Anabasjs; Homer, Iliada și Odyssea; Demosthene, Fi- lippicele și Olyntiacele; Platan, Apologia lui Socrate și Criton; Lycurg, Contra lui Leo- crati; Euripide, Ecabe. Anexa B. No. 2, lit. a, b, c, d. 2) Limba și literatura latină a) Gramatica 1. Substantivul,—Cele 5 declinări. For- mele rari și archaice ale diferitelor cașuri. 2. Adjectivul. — împărțirea lui în clase dupe terminațiunl. Declinațiunea lor. Com- parațiunea prin sufixe, prefixe, circumscriere și prin adăogire de adverbe. 3. Verbul.—Verbe active, pasive și depo- nente. Verbul substantiv; conjugarea lui. Cele 4 conjugări. Formarea timpurilor la conjugarea activă. 4. Formarea timpurilor la conjugarea pa- sivă. Deosebirea dintre conjugarea deponentă și cea pasivă. Verbe impersonale. Verbe in- choative, frequentative și desiderative; cum se derivă ele; ce idee nouă aduce sufixul adăogat și de ce conjugare se țin. 5. Usul dativului și acusativuluî. .6 . Usul conjunctivului dupe ut, ue, quo, quin, quominus. 7. întrebuințarea genetivulul obiectiv și subiectiv. 8. Acusativ cu infinitiv și nominativ cu in- finitiv. < 9. Participiile în' general și în special ab- lativul absolut. 10. Gonjuctivul dupe quasi, tamquam, ac si, velut si, dum, dummodo, nedum, quam vis, cum. 11. întrebuințarea conjunctivului poten- țial, concesiv și condițional. 12. Despre proposițiunile interogative, re- lative și modul verbului lor. 13. Usul gerunziului și supinulul. 14. Consecuțiunea timpurilor. 15. Orațiupea oblică. b) Metrică și Prosodie 1, Hexametrul și pentametrul. 2. Metrele iambice și trochaice. 3. Metrul choriambic și ionic. 4. Strofa alemanică, iambică. Strofele ar- chilochie, pîthiambice, asclepiade; strofe sa- fică și alcaică. 5. Regulele prosodice în cuvintele simple. 6. Regulele prosodice în cuvintele compuse și derivate. 7. Sinizesă, elisiune, hiat. c) Istoria literaturci 1. Cicero ca orator. 2, Cicero ca filosof. 3. Sallustius Crispus. 4. Caius lulius Caesar. 5. P. Virgilius Maro. 6. Horatius Flaccus. 7. Titus Livius. 8. Tacitus. d) Autori de interpretat Cicero. De amiciția. — De officies. — De finibus. — Titus Livius. Istoria, Cartea XXI-XXII. Tacitus— Vergilius. Georgicele și Aeneida; Horatius. Opera. Anexa B. No. 3, lit. a, b, c, d. 3) Limba și literatura română a) Stylistica 1. Despre stil în genere.— Felurile stilu- lui ; a lor întrebuințare. 2. Despre composițiune. Plan și desvoltărl. 3. Despre cele mal principale și mai în- semnate figuri. Tropii. 4. Narațiunea.— Felurile de narațiuni și calitățile lor. 5. Prosa istorică. 6. Despre stil în operile filosofice, în ope- rile sciințifice și în descripțiuni. 7. Despre archaisme, neologisme, provin- cialisme și barbarisme. b) Retorica 1. însemnătatea disposițiunel în retorică. 2. Probele și așezarea lor. 3. însemnătatea acțiunei în retorică. Dic- țiune, rostire. 4. Sfaturile ce sunt a se da oratorului dupe vârstă; cultura și condițiunea socială a auditorilor săi. 5. Despre pasiuni în genere. Pateticul, fe- lurile lui, modul lui de întrebuințare. 6. Moravurile în genere. Moravuri reale și moravuri oratorice. 7. Exordiul și perorațiunea în discurs. Exemple. 8. Despre improvisațiune. Calitățile și nea- junsurile el. c) Poetica 1. Frumosul în natură și frumosul în artă. Regule și exemple. 2. Prosa poetică; poemele în prosă. E- xemple. 3. Vederi generale asupra versificațiunei române. 4. Poesia lyrică și felurile ei. 5. Poesia epică și întrebuințarea miracu- losului. 6. Despre tragedie, comedie și dramă. 7^ Poesia didactică, definițiuni, feluri și istoricul el. 8. Despre satyră și fabulă. d) Istoria l'imbei și literaturei române 1. Alfebetul latin în limba română. 2. Răspândirea geografică a limbel ro- mâne. 3. Chronicaril și mal ales Miron Costin. i 4. RenaScerea literelor române în Transil- vania : Maior, Klein, Șincai și alții. 5. Poesia populară și începuturile celei culturale la români. 6. Istoricii români: D. Căntemir, N. Băl- cescu, M. Kogălniceanu. 7. Poesia română contimporană : Gr. A- lexandrescu, A. Donici, V. Alexandri, M. E- minescu. Anexa B. No. 4, Ut. a -I, II, III; b—I, ÎI, 111; 16 4) ISTORIA ' * a) Istoria antică orientală greacă și romană 1. Istoria antică a poporelor orientale 1. Isvorele istoriei. Semințiile omenescl. Timpii preistorici. Focarele primitive ale cî- vilisațiuneî. 2. Civilisațiunile antice ale Asiei răsări- tene: noțiuni despre cultura Chinezilor și In- dienilor. 3. Istoria și civilisațiunea veche a Egiptu- lui până la căderea acestei țări sub domina- țiunea lui Alexandru-cel-Mare. 4. Istoria și civilisațiunea antică a țărilor din Asia centrală: Chaldeia sau Babilonia și Asiria până la căderea lor sub Ciru. 5. Istoria și cultura poporelor semitice din anticitate: Ebreii și Fenecienii cu coloniile lor. 6. Istoria și cultura imperiului Persan de Ia Ciru până la Alexandru-cel-Mare. II. Istoria antică a grecilor 7. Primii locuitori ai Greciei, religiunea, mithologia și legendele lor. Timpii eroici, împărțirea seminției elene și răspândirea el asupra vechilor țări elenice. 8. Dorienii și lonienil. Legiuirile lui Ly- curg în Sparta. Resboele mesenice. Istoria legendară a Athenei. Legiuirile lui Solon. PisistratiZii. Reformele lui Clisthene. 9. Grecii și Perșii. Răsboele medice. Bă- tălia la Maraton, Salamina, Platea și Micale. Cimon și tractatul lui. 10. Supremația Athenei. Secolul lui Pe- ricle. Organisațiunea politică a Athenei. Filo- sofia. Literele și artele la Eleni. 11. Rivalitatea Spartei cu Athena. Răsbo- iul peloponesiac. Expedițiunea celor 10.000. Tractatul lui Antalcidas. 12. Supremația Thebel. Pelopidas și Epa- minondas. Filip II, regele Macedoniei. Lup- tele lui cu Demosthene. Bătălia de la Che- roneia. 13. Alexandru-cel-Mare. Cuceririle lui în Asia și Africa. Civilisațiunea elenă pe tim- pul său. 3561 27 August 1892 14. Desmembrarea imperiului lui Ale- xandru. Regatele Macedoniei și Epirulul. Luptele lor cu Romanii. Bătăliile de la Cyno- cephale și Pidna. Ligele achaică și etoliană. Aratus și Philopemen. Căderea Greciei în pu- terea romană. ,, In. Istoria romană 15. Popârele vechel Italil. Fondarea Ro- mei. Epoca regilor. 16. Republica romană. Organisarea Sta- tului. Luptele dintre patriei și plebei. De- cemviratul și cele XII Tabule. Dobândirea treptată a drepturilor civile și politice de că- tre plebei. 17. Invasiunea Galilor în Italia. Camil. Răsbdiele cu poporele din Italia; Răsbâiele samnite. Răsboiul cu Pyrrhus. 18. Cele trei răsboie punice. Cucerirea Slciliei, Anibal și Scipio. Desființarea Caf- taginel; . , 19. Cticeririle Romanilor afară din italia, Ilyriaj Asia-Mică, Macedonia, Grecia, Spania și Gal ia Meridională. 20. Răsbâiele civile. Legile agrare. Frații GrachI. Invasiunea Cimbrilor și Teutonilor. Rivalitatea dintre Marius și Sylla. Răsbâiele cu Mithridate. 21. Cicerone și Catilina. Pompeid și Ce- sar. î triumvirat. Cucerirea Galilor. Caesar dl- dactor. Mortea lui. II triumvirat. Bătălia de la Actium. 22. Octavian August împărat. Organisa- rea imperiului. Cel 12 cesari. Imperatorii din familiile luliană și Flaviană. 23. împărații din seria Ăntoninilor. Traian Și cucerirea Daciei. Urmașii lui Traian și provincia Dacia. 24. Anarchia militară în imperiu. împă- rații din familia Syriană: Septimiu Sever, Caracala și Alexandru Sever. Luptele Roma- nilor cu Goții în Dacia. Claudiu Goticul și Aurelian. 25. Transformarea imperiului sub Diocle- țian. Tetrarchia. Constantin-cel-Marei Creș- tinismul în imperiu. Urmașii lui Constantin din a II familie Flaviană. 26. Valentinian și Valens. Răsbâiele cu goții pe Dunăre. Invasiunea Hunilor în Da- cia. Goții trec Dunărea în imperiu. 27. Teodosiu-cel-Mare și împărțirea im- periului Roman. Incursiunile barbarilor în imperiu: ALanc, Attila, Genseric, Odoacru. Căderea imperiului roman din Occident. b) Istoria medievală, modernă și con- timporană I. Istoria medievală 28. Imperiul roman din Orient. Justinian și cultura bisantină. Legiuirile și clădirile sale; principalii urmași al lui Justinian pe tronul bisantin până la al X-lea secol. 29. Constituirea Statelor barbare în Eu- ropa. Francii în Galia. Clovis și dinastia merovingiană. OstrogoțiI în Italia. Teodoric- cel-Mare. Longobarua de 28 Septembre 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei județului Dâmbovița și la co- muna Ludesci, 765 arbori, parte căZuți pe jos și parte uscați prin cantonul I din pădu- rea Statului Scheiu S-tu Ion și Episcopia. Acești arbori au 0 m. 30—3 m. 00 în circumferință, sunt marcațî cu ciocanele silvice Ao" AT’ se v*ⁿd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Ludesci. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăZută prin condițiune în sumă de 425 lei. No. 46.087. 1892, August 24. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 28 Septembre 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei județului Dâmbovița și la comuna Lu- desci, 1.301 fagi, parte căZuți pe jos și parte în depericiune, aflațl în cantonul II din pă- durea Statului Scheiu S-tu Ion și Episcopia. Acești arbori au 0 m. 50—3 m.00 în cir- cumferință și sunt marcațî cu ciocanele silvice AtT a?’ se cu coⁿd>țiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Ludesci. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și Ia Zisa comună, la Ziua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăZută prin condițiune în sumă de lei 400. »No. 46.089. 1892, August 24. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 28 Septembre 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei județului Dorohoifi și la comuna Adâncată, 157 arbori uscațl din piciâre, având 0 m. 30—0 m. 80 în diametru, marcațî cu cio- canele silvice și și răspândiți prin pă- durea Statului Adâncată, din județul Doro- hoiu, și se vînd cu condițiunile ce se pot ve- dea atât la prefectură, cât și la comuna A- dâncata. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăZută prin condițiune în sumă de lei 22. No. 46.091. 1892, August 24. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 29 Septembre 1892, orele 11 3568 MONITORUL OFICIAL a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei județului Muscel și la comuna Schitu-Golesci, 203 fagi în depericlune, aflațl în lotu II, seria Prislop, pădurea Grădiștea. Acești arbori, marcați cu ciocanele^silvice ^și^, au O m. 30 —1 m. 15 în diametru și sunt răspândiți pe o suprafață de 33 hec- tare, 7.189 m. p., și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la jisa comună, la jiua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 380. No. 46.083. 1892, August 24. MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului și înregistrărel Se publică spre cunoscința generală că, în (jiua de 3 Septembre 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroului vamal sucur- sala Posta, 5 kgr. 150 grame tul de mătase pură. Doritorii urmăză a se presinta, în jiua ară- tată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 43.823. 1892, August 24. —Se publică spre cunoscința generală că, în jiua de 4 Septembre 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroului vamal Burdujeni, 4 și jumătate kgr. bijuterie de imitație comună. Doritorii urmăză a se presinta, în (jiua ară- tată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 43.817. 1892, August 24. —Se publică spre cunoscința generală că, în (jiua de 7 Septembre 1892, se va vinde prin licitațiune, în localul biuroului vamal Brăila, 375 kgr. cogniac în sticle, 1 kgr. 200 gr. reclame de comerciu, 2 kgr. 860 gr. cartușe de carton, gole, 190 gr. o sticlă de producte chimice, 6 kgr. 400 gr. o machină de tuciii, 56 kgr. 24 sticle de șampanie, 750 gr. o carte cu adrese, 1 kgr. 300 gr.căr- nățărie, 30 kgr. un butoiu gol, 3 kgr. 300 gr. albituri, 1 kgr. 800 gr. cărți de adrese, 4 kgr. 950 gr. albituri, 1 kgr. 250 gr. mos- tră de orez, 500 gr. un manuscris, 2 kgr. 750 gr. mostră de basalt, 600 gr. uleiu de trandafir, 2 kgr. 400 gr. tablouri cu firme, 16 kgr. 200 gr. mănuși militărescl, 298 kgr. vin, 2 kgr. 830 gr. tablouri de firme, 20 duzini mănuși glase colori, 2 kgr. 800 gr. tablouri cu firme, 700 gr. o sticlă deșărtă, 370 gr. mostre de semințe uleose, 1 kgr. 150 gr. cartușe gole și 1.000 capse, 8 kgr. tablouri de firme, 40 kgr. tablouri cu firme, 77 kgr. 84 revolvere, 1 kgr. 500 gr. un armo- nium, 10 kgr. 700 gr. cărți de citit, 4 kgr. dopuri de plută, 2 kgr. 500 gr. mostre de uleiu mineral. Doritorii urmăză a se presinta, în jiua ară- tată, la menționatul biuroiî de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 43.797. 1892, August 24. —La biuroul vamal Dorna aflându-se pă- răsite 2 trunchiuri de brad și 12 dulapuri, se publică spre cunoscința proprietarilor ca, în termen de o lună, să se presinte la citatul biurou spre a ’și Ie lua în priimire. In cas contrariu, și dupe trecerea acestui termen, se vor scote în vînjare, conform art. 218 din legea generală a vămilor. No. 43.811. 1892, August 24. Casieria generală a județului Argeș Arendașii notați mai jos neachîtând până în present sumele notate în dreptul fie-că- ruia, datorite din arenei și rate de moșii, se publică, în conformitate cu art. 12 din legea de urmărire, că, în (jilele și localitățile ară- tate mal jos, se va ține licitație publică pen- tru vîndarea averilor ce li s’au sechestrat: In piața urbei Pitesci, în filele de 8 și 9 Septembre 1892 Un butoiu cu spirt ca la 60 decalitri, tă- rie 40 grade, aflat la conacul moșiei Statu- lui Stănceasca, comuna Găvana, avere a D-lui M. lonescu, arendașul moșiei Stănceasca, se- chestrată cu procesul-verbal No. 63, pentru câștiul de 1 Iulie 1892, lei 437, bani 50. 80 hectolitri porumb bătut și 180 hecto- litri porumb drugi, aflat la conacul moșiei Statului Tutana, din comuna Tutana, avere a D-hn Daniil Sterescu, arendașul moșiei Tu- tana, sechestrată cu procesul-verbal No. 10, pentru câștiul de 4 Iulie 1892, lei 6.077, bani 17. 150 decalitri rachiu de prune și 150 de- calitri rachiu, aflat la conacul moșiei Statu- lui Dobresci, avere a D-lor Ion Dicu Erbasiu și Florea Rădulescu, arendașii moșiei Do- bresci, sechestrată cu procesele-verbale No. 53 și 33, pentru rest din câștiul de 1 Iulie 1892, lei 381, bani 25. 90 hectolitri porumb în drugi, din recolta anului 1891, aflat la conacul moșiei Dăesci, comuna Băbuesci, avere a D-lui Gh. Arse- nescu, arendașul moșiei Statului Dăesci, se- chestrată cu procesul-verbal No. 7, pentru câștiul de 1 Iulie 18^2, lei 512, bani 50. 70 hectolitri poruriîb, aflat în pătulele de la moșia Galicea, avere a D-lui Alexandru Iliescu, sechestrată cu procesul-verbal No. 17, pentru lei 330, arenda anului 1892—93, pentru locurile din jurul pădurel Juga. 700 hectolitri porumb în drugi, aflat în pătulele de la moșia Nănășesci, avere a D-lui Alexandru Iliescu, cumpărătorul moșiei Nă- nășesci sau Piscu-Cocorului, pentru restul ratei de 1 Aprilie 1892, lei 63, bani 44, se- chestrată cu procesul-verbal No. 4. 350 hectolitri porumb drugi, recolta anu- lui 1891, și 4.000 kilograme porumb vechiu așezat într’un coșar, avere a D-lui N. Ștefă- nescu, arendașul moșiei eforiei spitalelor ci- vile Vatra-Schitulul-Cornetu, din comuna Racovița, apest județ, sechestrată cu procesele x.¹ I 1 27 August 1892 verbale No« 9 și 37, pentru rest din câștiul de 31 Decembre 1891 și câștiul de 1 Iulie 1892, lei 1.373, bani 4. In pretoriul primăriei comunei Tutana, in diua de 8 Septembre 1892 2 bivolițe, 2 vaci, 2 bol de jug, 2 cai de trăsură, o iapă, o cârlană, 20 rîmătorl ta- maslîc, 6 butii legate cu cercuri de fer și înfundate la ambele capete, 4 idem cu cer- curi de lemn înfundate la câte un cap, 2 ba- toze, una de bătut și una de vânturat porumb, 15 cară fân, recolta anului 1892, avere a D-lui Daniil Sterescu, arendașul moșiei Sta- tului Tutana, urmărită cu procesul-verbal No. 10, pentru câștiul de 15 Iulie 1892, lei 6.077, bani 17. In pretoriul comunei Slătiorele, in diua de 11 Septembre 1892 10 cară fân, recolta anului 1892, recolta de pe 20 pogâne ovez, recolta de pe 50 po- gone porumb, avere a D-lui Niță Folescu, sechestrată cu procesul-verbal No. 8, pentru câștiul de 1 Iulie 1892, al moșiei Statului Vatra-Schitului-Trivalea, lei 1.112, bani 50. In pretoriul primăriei comunei Corbeni, in diua de 11 Septembre 1892 2.085 capete bușteni de brad pentru che- restea, avere a D-lui lancu Dicu Erbașiu, arendașul moșiei Statului Găpățineni, seches- trată cu procesul-verbal No. 177, pentru câș- tiul de 1 Iulie 1892, lei 2.085. In pretoriul primăriei comunei Cepari, in diua de 8 Septembre 1892 2 bol de jug, 4 gonitore, 3.000 kilograme porumb, o brișcă veche pe arcuri, 2 junei, 2 vaci, 2 cai negri și 20 cară fân, avere se- chestrată cu procesele-verbale No. 2, 62 și 81, D-lul Ghiță Lămbescu, arendașul moșiei Muntele-Giorecu, pentru câșturile de 31 De- cembre 1891, 1 Aprilie și 1. Iulie 1892, lei 855. In pretoriul primăriei comunei Poiana- Lacului, în diua de 13 Septembre 1892 20 copițe fân, 15 pogone ovâz, 15 pogone porumb, recolta anului 1892, avere a D-lul Marin Nicolae, arendașul moșiei Statului Neaga, sechestrată cu procesul-verbal No. 9, pentru câștiul de 1 Iulie 1892, lei 285. In pretoriul primăriei comunei Olanu, în diua de 8 Septembre 1892 1 boi de jug, 40 rîmători grași, 35 idem slabi, o vacă, o iapă la pâr murg, 2 iepe la pâr vînât, și o iapă la pâr negru, avere se- chestrată cu procesul-verbal No. 53, D-lor Thoma Drăguțescu, Costache Popescu, Călin loniță, Toma Mihaiu Bădulescu, Preotul Ni- colae lonițescu, D-lor Ion Andreiu și Florea Paicu, arendașii moșiei Statului Săracu și Olanu, pentru câștiul de Iulie 1892, lei 907, bani 50. In pretoriul primăriei comunei Sălătrucu, în diua de 10 Septembre 1892 10 bol de jug, 11 vaci bune cu vițeii lor, 5 cai, o iapă, 50 ol, 60 rîmători slabi, o (Supliment) MONITORUL OFICIAL 27 August 1892 trăsură de lux cu hamurile ei, 500 scânduri de brad mijlocii, 300 tinichele așezate la jo- găr,16 bol dejug, 6 cal, 24 vaci, 4.000 scân- duri mijlocii de brad, avere sechestrată cu •procesele-verbale No. 80 și 141, D-lor Chi- riță Diconescu, Ion lonescu, Hie Ion și Ilie Ciolovan, arendașii moșiei Statului Sălătrucu- Muntele-Marginea, pentru restul câștiului de 1 Aprilie și câștiul de 1 Iulie 1892, lei 4.451, bani 50. 1 cal murg, avere a D-luî Gh. Ștefănescu, arendașul moșiei Muntele-Galbenu și Văme- șâia, a eforiei spitalelor civile, sechestrată cu procesul-verbal No. 160, pentru câștiul de Iulie 1892, lei 122, bani 50. O vacă mare și o vițea, avere a D-luî Nicolae Dumitrescu, arendașul moșiei Muntele-Clăbu- cetu a eforiei, sechestrată cu procesul-verbal No. 161, pentru câștiul de Iulie 1892, leî 55. In pretoriul primăriei comunei Țuțulesci, in {liua de 8 Septembre 1892 O trăsură de lux, 2 caî de trăsură în păr murg și 4 boi marî de jug, avere a D-luî Dumitru Velcescu, arendașul moșieî Statului Stănislăvesci, avere sechestrată cu procesul- verbal No. 46, pentru câștiul de 1 Iulie 1892, leî 610. In pretoriul primăriei comunei Flămân- ^esci, in {liua de 13 Septembre 1892 16 vacî marî, 3 viței, 13 juncani boî, 3 mânzați de câte un an, 2 cal murgi, avere a D-lul N. A. Paul, arendașul moșiei Statului Flămânzești, sechestrată cu procesul-verbal No. 4, pentru rest câștiul de 1 Iulie 1892, leî 1.504, banî 31. In pretoriul primăriei comunei Galicea, in ^iua de 11 Septembre 1892 60 chile grâu, recolta anului 1892, aflate în stoguri, avere a D-luî Alexandru Iliescu, cumpărătorul moșiei Statului Nămășesci sau Piscu-Cocoruluî, sechestrată cu procesul-ver- bal No. 50, pentru rata de 1 Iulie 1892, lei 2.958, bani 48. In pretoriul primăriei comunei Racovița, în diua de 13 Septembre 1892 Ca la 23.000 kilograme porumb, prinși de rădăcină, 50 cară fân, recolta anului 1892, ca 23 cară fân, recolta anului 1891, avere sechestrată cu procesele-verbale No. 4, 37 și 9, D-luî Nae Ștefănescu, arendașul moșiei Vatra-Schitulul-Cornetu a eforiei,, pentru rest câștiul de 31 Decembre 1891 și câștiurile de Aprilie și Iulie 1892, leî 2.648, banî 4. In pretoriul primăriei comunei Perișani, in ^iua de 14 Septembre 1892 2 bol, 1 cal, 3 rîmătorl și 50 capre, avere sechestrată cu procesele-verbale No. 1 și 35, D-luî Lazăr Ștefănescu, arendașul moșiei Muntele-Corneșiu a eforiei, pentru câștiurile de 1 Aprilie și Iulie 1892, lei 400. In pretoriul primăriei comunei Mârghia, în ^iua de IO Septembre 1892 Recolta anului 1892, de pe 35 pogâne grâu secerat, avere a D-lui V. Tămășescu, arendașul moșiei Mârghia, sechestrată cu pro- cesul-verbal No. 21, pentru câștiul de Iulie 1892, lei 930. Condițiunile de licitație D-nil concurențl, spre a fi admiși la lici- tație, vor depune o garanție, în numerariu sau obiecte garantate de Stat, echivalentă cu 5 la sută din valorea averei pentru care lici- tâză, care se va depune la casa de consemna- țiuni până la aprobarea de minister a averel cumpărată și se va incasa la Stat daca în ter- men de 48 ore de la comunicarea aprobărei licitației nu va depune la casierie întrega va- lore a averel licitată asupră’I. Productele se vînd pe loc, de pe probele ce se văd la licitație și în starea în care ele se găsesc, fără a angagia pe Stat asupra cali- tățel și cantităței; amatorii se vor încredința singuri de calitatea lor, iar vitele și cele-alte se vor vedea la licitație. Cumpărătorii.nu pot ridica averea licitată asupră-le de câtdupe aprobarea ministerului, care li se va comunica, și dupe răspunderea prețului resultat la licitație și a taxei de în- registrare de 2 la sută prevăZută de legea timbrului. No. 15.724. 1892, August 21. MINISTERUL DE RESBEL Depositul de recrutare Dolj Conform ordinului ministerului de resbel cu No. 3.028, comunicat cu al corpului I de armată No. 2.034, se pune în vederea D-lor oficieri de reservă mal jos notați ca, în Ziua de 1 Septembre 1892, să se afle presenți la stat-majorele regimentelor notate în dreptul fie-căruia, pentru a putea lua parte la tir și manevre, care va ține întrâgă lună Septembre: Sub-locotenenții: Triscu Mihail, Mitescu Nicolae, Calețeanu Gheorghe, Alexiu Th. Di- mitrie, Broscărescu Virgiliu, Pop Nicolae, Iota Dumitru, Petre P. Guran, Ghimpa Di- mitrie, în comuna Craiova, înscriși la depo- situl regimentului Dolj No. 1, a se presinta la regimentul 1 artilerie. Sub-locotenențiî: Isvoranu Ion, Mihăilescu Emil, Dianu Constantin, Brosceanu Constan- tin, Policrat Mihail, Constantinescu Mihail, Zisu T. Dumitru, în comuna Craiova, înscriși la depositul regimentului Dolj No. 1, a se presinta la regimentul 9 artilerie. Depositul de recrutare Doroholfl Conform ordinului general No. 2.85Î, publicat în Monitorul o stei No. 39 din 1892, se face cunoscut prin acăsta că oficie- rii din reservă notați mai mai jos, ce fac parte din depositul de recrutare Dorohoiu, să se afle presenți, în Ziua de 4 Septembre 1892, orele 8 diminâța, la corpurile unde sunt repartisațî, pentru a putea lua parte la concentrarea care va avea loc de la 1—30 Septembre 1892 : Locotenentul Theohari Em. N., din Cur- tea-de-Argeș, la regimentul 8 Dragoș No. 29. Sub-locotenentul Atanasiu Sava, din Iași, la regimentul 8 Dragoș No. 29. (Supliment) 3569 Sub-locotenentul Pompilian N., din Iași, la regimentul 8 Dragoș No. 29. Sub-locotenentul Leca J. lunius, din Iași, la regimentul 8 Dragoș No. 29. Sub-locotenentul Ghenoiu Mihail, din Vă- culesci, la regimentul 8 Călărași. Sub-locotenentul Cananău Titus, din Șen- driceni, la regimentul 2 geniu. No. 3.887. 1892, August. 22. Depositul de recrutare Putna In conformitate cu ordinul D-lui ministru de resbel No. 2.851, publicat în Monitorul ăstei No. 39 din 30 Iulie 1892, se face cu- noscut D-lor oficieri în reservă mai jos no- tați, ce fac parte din depositul de recrutare al județului Putna, să se afle presenți în Ziua de 4 Septembre 1892, orele 8 diminâța, la corpurile și serviciile unde sunt repartisațl, pentru a putea lua parte la concentrarea care va dura de la 4—30 Septembre 1892: Sub-locotenentul Țâranu Deodat, la regi- mentul Buzău No. 8, Buzău. Sub-locotenentul Apostoleanu Vasile, la regimentul 5 Ialomița No. 23, Călărași. Sub-locotenentul Cardaș Constantin, la regimentul 5 Ialomița No. 23, Călărași. Sub-locotenentul Voinov Dimitrie, la re- gimentul 5 Ialomița No. 23, Călărași. Sub-locotenentul lacobescu Gabriel, la batalionul 3 vânători, Galați. Sub-locotenentul Gaicu Mihaî, la bata- lionul pontonieri, gara Hanu-Konache. No. 1.579. Regimentul 11 artilerie Conform ordinului corpului III de armată No. 17.550, oficierii de reservă din artilerie, mai jos notați, fiind repartisațl regimentului 11 artillerie pentru instrucția și manevrele din 1892, sunt invitați ca, in Z*ua de 4 Sep- tembre 1892, orele 9 diminâța, să se afle presenți la corp, în garnisona Focșani, în ți- nută de campanie, conform art. 120 din ser- viciul interior: Sub-locotenentul Scortariu Alexandru, aflat în Plcescî. Sub-locotenentul Sporide Gheorghe, aflat în Roman. Sub-locotenentul Zadic P. Pascali, aflat în Vasluiu. Sub-locotenentul Slobozeanu Constantin, aflat în Bârlad. Sub-locotenentul Voideanu Grigorie, aflat în Roman. Sub-locotenentul Telega Gheorghe, aflat în Galați. Sub-locotenentul Falcoeanu MateiO, aflat în Brăila. Sub-locotenentul Alexandru T. Apostol, aflat în Râmnicu-Sărat. Locotenentul Dunca Gheorghe, aflat în străinătate, Stuttgard. Regimentul 4 călărași La licitația ținută în Ziua de li August 1892, în localul regimentului, pentru fur- nisarea efectelor de micul echipament și in- firmerie, nepresintându-se nici un concurent, comisia de administrație publică o nouă li- 3570 citație, care va avea loc în localul regimen- tului în «Jiua de 10 Septembre 1892, pen- tru aprovisionarea acestor efecte și anume : 268 cravate,, 116 țesale, 116 traiste de pânză, 20 cămăși, 20 perechi ismene, 20 scufe bumbac, 20 perechi ciorapi de vâră, 10 halate de vâră, 20 cearceafuri, 10 dosuri saltele, 10 dosuri suluri, 20 fețe suluri, 10 prosope, 20 șervete pentru masă, 2 șor- țuri pentru infirmieri, 10 halate de postav, 10 pături de lână, 10 perechi papuci de to- val, 7 cane de fer smălțuițe, 9 furculițe de masă și 4 scuipători de fer smălțuite. Amatorii, de a concura la licitație, se vor presintă în localul regimentului, în sus ară- tata «Ji, însoțiți de garanția prevăzută de le- gea comptabilitățel generale a Statului, adică a «Jecea parte din valorea totală a furniturilor. No. 2.543. 1892, August 18. Regimentul 6 călărași Conform ordinului corpului III de armată No. 17.851, comunicat cu al divisiei VI in- fanterie No. 243, se face cunoscut sub-loco- tenentului de reser vă Cilibiu Gabriel ca, tn țliua de 4 Septembre 1892, să se afle la stat- majorul acestui regiment în Bacău, spre a lua parte la manevrele din tomna anului 1892, având calul, echipamentul și harnașa- mentul reglementar. No. 5.015. 1892, August 24. Batalionul de asediu Bucuresci La batalionul de asediu Bucuresci, cu re- ședința la fortul Chitila, fiind un post vacant pentru un maestru croitor, cu o remunerație lunară de lei 60; Se aduce la cunoscința amatorilor, cari ar voi a ocupa acest post, a se presintă în tdte (Jilele de lucru, de la orele 9 a. m. și până la 5 p. m., cu certificate în regulă, caii să probeze capacitatea lui;acâsta până laiSep- tembre 1892. No. 136. 1892, August 20. —Nepresintându-se concurențî îndestul la licitațiunea ținută în (Jiua de 18 August 1892, pentru aprovisionarea (Jilnică a carnei necesară batalionului pe timp de un an, se publică din noii spre sciință generală că, în (Jiua de 28 August 1892, orele 9 a. m., se va ține din noii licitație în localul batalionu- lui la fortul Chitila. Condițiunile ce se cer se pot vedea în tdte (Jilele de lucru de la orele 8 a. m. și până la 5 p. m., la reședința batalionului în fortul Chitila. D-nil concurențl, în (Jiua de 28 August 1892, când se va ține licitație, sunt rugați a fi însoțiți și de o garanție provisorie de 500 lei, fie în acte sau în numerariu. No. 132. 1892, August 20. Arsenalul de construcție al armatei Rămânând încă din anul trecut neaprovi- sionată cantitatea de 500 metri cubi esență frasin, se publică spre cunoscința generală că arsenalul va țipe licitație pentru întrăga cantitate saii părți din ea, în țliua de 15 Oc- tombre 1892, în localul sâii situat în Dealul- Spirel. MONITORUL OFICIAL Lemnăria va fi predată în trunchi, verde, de 3 y₂ metri lungime minimum și 5 metri maximum, iar diametrul trunchilor va fi de la 35 centimetri în sus. Doritorii se vor adresa arsenalului înainte de data fixată pentru ținerea licitației, așa ca delegații arsenalului să potă vizita pădurile ofertanților. Condițiile caietulurde sarcine se pot vedea în tdte filele la arsenal, de la orele 8—lO'/j diminâța și de la 2—4 dupe amiaZI. No. 3.250. ,₅ 1892, August 20. Atelierul militar central de confecție Atelierul militar central de confecție, si- tuația Cotroceni, vis ă-vis de pirotechnia ar- matei, publică spre cunoscința amatorilor că, în «Jiua de 4 Septembre 1892, orele 2 p. m., va vinde prin licitație mal multe cantități de bete de la postavuri de diferite colori. Doritorii a le cumpăra le pot vedea în tdte «Jilele de lucru. No. 1.436. 3,24. Tăbăcăria armatei Conform ordinului ministerului de resbel No. 3.831, se va ține licitațiune publică, în (Jiua de 12 Septembre 1892, orele 2 p. m., în cancelaria tăbăcăriel, comuna Bucovăț, județul Dolj, pentru aprovisionarea materia- lelor următore: 4.300 kgr. seu de capră, 2.000 kgr. șeii de bou, 1.250 kgr. untură de focă, 400 kgr. unsore impermeabilă, 100 kgr. câră galbenă de stup, 3.000 kgr. unsdre emolientă, 500 kgr. unsore mirondă și 300 kgr. uleiu de picidre de bou. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o dată cu oferta vor depune garan- ția de 10 la sută din valdrea furniturilor ce oferă. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilitățel gene- rale a Statului. No. 1.655. 3₎₂₍j. 1892, August 21. Inchisârea militară Craiova La licitația ținută în «Jiua de 20 August 1892, pentru vinderea a o lampă de tavan, o călimară, trei scaune de trestie, o pereche hamuri, un rastel, un lavoar de tablă, patru sobe de tablă și un cuer, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că, în (Jiua de 15 Septembre 1892, orele 9 a. m., se va ține o nouă licitație în cancelaria închi- sorel militare Craiova. Amatorii, de a le cumpăra, sunt rugați a se presintă în sus numita Ji, la cancelaria acestei închisori, unde se va ține licitație. No. 1.475. 1892, August 21. ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D. A. Achimescu, de profesie proprietar, domiciliat în comuna Bucuresci, suburbia Popa-Sore, strada Furiilor No. 14, pentru suma de lei noul 4.000 capete, plus procente 27 August 1892 și cheltueli, ce are a lua în virtutea actului de ipotecă, înscris de acâstă secție la No. 237 din 1886, învestit cu titlul executoriu, a cărui coprindere urmâză: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: > Act de ipotecă Subsemnatul, N. Tănăsescu, declar prin acest act că, la trebuința ce am avut a achita creanța ipotecară, ce am avut’o către D-na Anica Popâsca, în sumă de lei 2.350, m’am împrumutat de la D. A. Achimescu cu suma de lei noul 4.000, pe termen de un an de ^ile, calculat de astăzi, data acestui act, cu procente de lei noul 121a sută pe an, plătite înainte pe acest interval, și spre asigurarea D-lui Achimescu ’i am constituit ipotecă, în primul rang, imobilul meu ce ’l am situat în suburbia S-ta Vineri, strada Sinagoga No. 6, care ’l moștenesc cu actul de partagiu, legalisat de onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, la No. 1.079 din 1876, cu obligație din parte’mi ca la expirarea termenului de un an de (Jile, prevățlut în acest act, să îna- poez D-lui Achimescu suma cu care m’am împrumutat; căci, în cas contrariu, este liber din parte’mi a pune în vînțlare cu licitație întregul imobil ipotecat, compus din o pră- vălie cu duoâ odăi, cu dependințele și terenul lor, fără curs de judecată, fără somație sau punere în întârțliare, ci numai în puterea acestui act, care ’i va servi ca o hotărîre de- finitivă și executoria, spre a se putea despă- gubi de capitalul de lei noui 4.000, cu pro- centele de lei noui 12 la sută pe an, din țliua expirărel termenului din act și până în țliua priimirel banilor în mânile D-sale din casa de depuneri, iar nu până în «Jiua vînțlărel sau depunere! prețului, mai despăgubindu-se și de cheltuelile de urmărire. Nu voiii fi liber a închiria acest irnobil mai mult de cât pe un an de țlile și chiria o voiu priimi din 6 în 6 luni; căci în cas de neplata procentelor, are facultatea D. credi- tor a urmări și venitul acestui imobil. Mai declar că ’mi aleg domiciliul chiar la imobilul ipotecat prin acest act, unde ’mi se va îndeplini ori-ce act de procedură. Și pentru ca acest act să aibă valorea lui, ’l am subscris ambele părți cu propriile ndstre semnături, rugând și pe onor, tribu- nal Ilfov, secția de notariat, de ’l a învestit cu tdte formele căruțe de lege. Făcut în Bucuresci a^I, 5 Februarie 1886. N. Tănăsescu. A. Achimescu. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 765. — 1886, Februarie 6 In țliua de 5 Februarie curent, s’ati pre- sintat înaintea tribunalului D-lor N. Tănă- sescu și Al. Achimescu, cărora citindu-li-se acest act, depus pe lângă petiția înregistrată la No. 1.954 din 1886, din cuvânt in cuvânt, în autjul și presența D-lor, aii declarat că este făcut de D-lor, că conține libera D-lor MONITORUL OFICIAL 3571 27 August 1892 _ voință și că este subsemnat prin propriile D-lor semnături. Tribunalul, In fata acestor declarațiuni și în basa art. 1.171 din codul civil, dă autenticitatea legală acestui act, fiind scris pe o câlă de lei 5 și taxa plătită la casieria de Ilfov cu rece- pisa No. 12.502 din 1886. St. P. Christu, P. St. Christopol. Grefier, I. I. Petrescu. No. 72 al condicel. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat No. 90. — 1886, Februarie 10 înaintea nâstră, președintele tribunalului Ilfov, sec|ia de notariat, s’au presintat D-lor N. Tănăsescu și AL Achimescu, cerând, prin petiția înregistrată la No. 2.386 din 1886, să ordon inscripția ipotecară asupra imobi- lului din suburbia S ta Vineri, strada Sina- goga No. 6, pentru asigurarea sumei de lei noul 4 000, ce D. N. Tănăsescu a luat cu împrumutare de la D. Al. Achimescu, pe ter- menul și cu condițiile arătate în act. Subsemnatul, Vățlând actul de ipotecă autentic sub No. 72 din 1886; Vânând că din relația dată de D. supleant, că examinând registrele de inscripțiunl și transcripțiunl, asistat de D. grefier conform art. 726 din pr. civilă, n’a găsit asupra Și- șului imobil nici o sarcină; Văzând că D. N. Tănăsescu, pentru dreptul de proprietate, a presintat un act de partagiu, autentificat de acâstă secție la No. 1.079 din 1876; Văzând că D. Al. Achimescu ’și a ales do- miciliul, conform art. 1.781 din codul civil, în calea Moșilor No. 30; Pentru aceste motive și în basa art. 1.780 și 1.782 din codul civil, Ordonăm inscripția presentulul act de ipo- tecă în registrul respectiv în primul, rang. Acăstă ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din proce- dura civilă. p. Președinte, St. Christu. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris ații, la 10 Februarie 1886, sub No. 90, volum I. Dosarul No. 237 din 188Q. Grefier, I.1. Petrescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acest act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui adu- cere la îndeplinire; și spre credință s’a sem- nat de noi. G. Tanoviceanu, P. St. Christopol. Grefier, I. 1. Petrescu. Grefa atestă că acestă expediție s’a liberat în priimirea D-lui A. Achimescu ad 1, 5 Ia- nuarie 1891, sub No. 3. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea în vîndare cu licitație a caselor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbia S-ta Vineri, strada Sinagoga No. 6, averea D-lui N. Tănăsescu, domiciliat chiar în acest imobil, de profesie proprietar. Având în vedere că acăstă vînțlare s’a în- cuviințat prin jurnalul încheiat de acăstă secție sub No. 3.069 din 1892, și cari case au următorea descriere: Aceste case sunt de zid, învelite cu tablă de fer, având o prăvălie cu duoă odăi și sală, sub prăvălie pivniță; mai având în strada Saul o prăvălie mică de măcelărie de zid, în- velită cu tablă de fer, curtea mică. Vecinătățile acestui imobil sunt: spre ră- sărit cu strada Saul, la apus cu proprietatea D-lui Moise Garfunkel, la miajă-ji cu pro- prietatea D-nei Bella Feldman și la miațlă- nopte cu strada Sinagoga. Asupra acestui imobil mai este acăstă sar- cină : Dosarul No. 331 din 1888, prin actul în- scris la No. 127 din 1888, D. Niță Tănăses- cu se împrumută de la D. Al. Achimescu cu lei 1.500 cu ipotecă imobilul în cestiune. Se face, dar, cunoscut în general că acăstă li- citațiune se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 9 Decembre 1892, la orele 11 diminăța ; avend in vedere că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii, ipotecă sati veri ce alt drept asupra imobilului în ces- tiune să se arate la tribunal, mai înainte de $iua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu li se vor considera. No. 11.982. 1892, August 24 Tribunalul Vasluiu Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 25 din 26 Martie st. v. 1888, asupra moșiei Coticu saii Arme- nesci, cu hliza despre Todiresci și cu tâte tru- purile și hlizele, sub ori ce numiri, din caii se compune, situată în comuna Todiresci, plasa Fundurile, din acest județ Vasluiu, proprietate a defunctei Profira Ortemberg, represintată astăji prin moștenitorii săi, și anume: Natalia N. Mihalcea, Ecaterina G. Simionescu, Elisa Botez și minorii Olga, Nă- dejdea, Teodor, Clara și Eugenii! T. Ortem- berg, acești cinci minori represintațl prin tu- torul lor legal D. Teodor Ortemberg, a cerut punerea în vîndare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamor- tisat din suma de lei noul 35.000, cu care societaatea a împrumutat pe defuncta Profira Ortemberg, autărea sus numiților, și de anui- tățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de țlisa societate, împreună cu pro- centele lor de 8 la sulă, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 diu legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.835 din 30 Iunie 1892, a ordonat ca vîndarea sus numitei moșii să se facă în Jiua de 31 Octombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acăstă a duoa publicațiune că, în Jiua de 31 Oc- tombre 1892, se va vinde cu licitațiune pu- blică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 diminăța, rfioșia Coticu saii Armenesci, cu hliza despre Todiresci și cu tote trupurile și hlizele, sub ori-ce numiri, din cari se com- pune, proprietate a defunctei Profira Ortem- berg, represintată astățll prin moștenitorii săi, și anume: Natalia N. Mihalcea, Ecaterina G. Simionescu, Elisa Botez și mnorii: Olga, Nădejdea, Teodor, Clara și Eugeniu T. Or- temberg, acești cinci minori represintațl prin tutorele lor legal D. Teodor Ortemberg, moșie situată în acest județ Vasluiîî, plasa Fundu- rile, comuna Todiresci, și care se vinde dupe cererea primei societăți de credit funciar ro- mân din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acăstă moșie, vor pu- tea lua cunoscință de condițiunile vîn Jărei din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 Jile înainte de adjudecațiune. țliua de 31 Octombre 1892, fixată pentru vinjarea sus numitei moșii, s’a arătat și in prima publicațiune de vînjare, inserată în Monitorul oficial No. 90 din 24 Iulie 1892. No. 2.442. 1892, Iulie 10. —Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiti, în primul rang, sub No. 43 din 16 (28) Iunie 1886, asupra moșiilor Cursesci și Toporăsci, împreună cu pădurea și cu tâte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsele, ambele aceste moșii fiind unite la capătul despre apus, situate în comuna Cursesci, plasa Racova, din acestjudeț Vasluiu, proprietăți ale D-șârei Eugenia D. Sofronie, majoră, ale D-șârei Eca- terina D. Sofronie, minoră, represintată prin tutorele săti, D. Căpitan B. Isăcescu, și ale defunctului George K. Sofronie, represintat astăji prin moștenitorii săi, și anume: loan Sofronie, Profira Sofronie, Tarsița Cotăescu, Casunia Leon și Elena Antonescu, toți majori, a cerut punerea în vînjare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas ne- amortisat din suma de lei noul 140.000, re- dus la 134.400 lei prin amortisație antici- pată, cu care societatea a împrumutat pe D-șârele Eugenia și Ecaterina D. Sofronie și pe defunctul George K. Sofronie, autorul D-lor loan Sofronie, Profira Sofronie, Tarsița Cotăescu, Casunia Leon și Elena Antonescu, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de Jisa societate, îm- preună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărci- nări prevăjut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.833 din 30 Iunie 1892, a ordonat ca vînjarea sus numitelor moșii să se facă în Jiua de 31 Oc- tombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă a duoa publicațiune că, în Jiua de 31 Octom- bre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 de diminâță, moșiile Cursesci și Toporăsci, îm- preună cu pădurea și cu tâte ecaretele și îm- bunătățirile aflate pe dânsele, ambele aceste moșii fiind unite la capătul despre apus, pro- prietăți ale D-șârei Eugenia D. Sofronie, ma- 3572 . jori, ale D-șârel Ecaterina D. Sofronie, mi- noră, represintată prin tutorele sâu, D. Căpi- tan B. Isăcescu, și ale defunctului George K. Sofronie, represintat astăji prin moștenitorii sâî, și anume: loan Sofronie, Profira Sofro- nie, Tarsița Cotăescu, Casunia Leon și Elena Antonescu, și cari moșii sunt situate în acest județ Vasluiu, plasa Racova, comuna Cur- sesci, și se vînd dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra aceste moșii, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînjârel din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 jile înainte de adjudecațiune. țliua de 31 Octombre 1892, fixată pentru vînjarea sus numitelor moșii, s’a arătat și în prima publicațiune de violare, inserată în Monitorul oficial No. 90 din 24 Iulie 1892 No. 2.443. 1892, Iulie 10. • —Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 40 din 5 (17) Iu- nie 1887, asupra moșiei Albesci, în totă în- tinderea sa, cu pădurea și cu tâte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, situată în comuna Chetresci, plasa Slemnicul, din acest județ Vasluiu, proprietate a D-lul George Țurcanovici, a cerut punerea în vîndare a citatului imobil pentru despăgubirea sa. de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 60.000, cu care societatea a împrumu- tat pe D. George Țurcanovici, și de anuită- țile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de jisa societate, împreună cu pro- centele Iov de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prii jurnalul său No. 1.834 din 30 Iunie 1892, a ordonat ca vîmjarea sus numitei moșii să se facă în jiua de 31 Octombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă a duoa publicațiune că, în jiua de 31 Oc- tombre 1892, se va vinde cu licitațiune pu- blică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 diminâța, moșia Albesci, în totă întinde- rea sa, cu pădurea și cu tâte ecaretele și îm- bunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-lul Gheorghe Țurcanovici, situată în acest județ Vasluiă, plasa Stemnicul, comuna Che- tresci, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vîndârei din caietul de însărcinări, ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 jile înainte de adjudecațiune. țliua de 31 Octombre 1892ᵣ fixată pentru vîndarea sus numitei moșii, s’a arătat și în prima publicațiune de vînjare, inserată în Monitorul oficial No. 90 din 24 Iulie 1892. No. 2.444. 1892, Iulie 10. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială, cu No. 10.431 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în jiua MONITORUL OFICIAL de 4 Septembre 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație pu- blică, la localitate la moșia Pălănguța, comu- na Stoinesci-Palanga, județul Ilfov, averea mobilă a D-lul I. S. Serachitopolu, compusă din produsul a duoâ șire de grâu treerat, a- proximativ ca la 60 chile, urmărită pentru despăgubirea D-lul D. Solomon. No. 15.920. 1892, August 22. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude respectiv, prin adresa No. 8.843, a fixat jiua de 1 Septembre 1892 pentru vîn- jarea prin licitație a averel mobilă, compusă din un butoiu cu vin, urmărită de la D. Nae Matache în basa cărței de judecată No. 2.378 din 1891, învestită cu formula executorie, pentru despăgubirea D-lul Ștefan Stoenescu de restul sumei ce mal are a priimi, plus spe- se și cheltueli de urmărire. Vîndarea se va efectua pe piața Amzei, în- cepând la orele legale. No. 2.767. 1892, August 21. —Se publică spre generala cunoscință că D. jude respectiv, prin adresa No. 8.827, a fixat jiua de 1 Septembre 1892 pentru vîn- jarea prin licitație a averei mobilă, compusă din mobilier de casă și o tejghea de tâmplărie, urmărită de la D. P. Niculescu în basa cărței de judecată No. 1.160 din 1892, învestită cu formula executorie, pentru despăgubirea D-lui Ion Pungariu de restul sumei ce mal are a priimi, plus spese și cheltueli de urmărire. Vînjarea se va efectua pe piața Amzei, începând la orele legale. No. 3.010. 1892, August 24. —Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului IV din Bucuresci, prin adresa No. 7.448, a fixat jiua de 2 Septem- bre 1892 pentru vînjarea prin licitație a a- verel mobilă, compusă din bijuterie, urmă- rită de la D. Niță Vasilescu în basa cărței de judecată cu No. 130 din 1891, învestită cu formula executorie, pentru despăgubirea D-lul A. Jacques de suma prevăzută în menționata carte, plus spese și cheltueli de urmărire. Vîndarea se va efectua pe piața Amzei, începând la orele legale. No. 3.034. 1892, August 25. Comisarul de urmărire al ocolului III din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului 111 dm Bucuresci, prin adresa cu No. 12.729 din 1892, a fixat jiua de 1 Septembre 1892 pentru vînjarea, prin licita- țiune publică, a averel mobilă a D-lul Tudo- rache P. Vasile, urmărită prin procesul-ver- bal de la 13 Iunie 1892, spre despăgubirea D-lui Gheorghe Ion de sumele ce are a prii- mi conform cărților de judecată cu No. 252 și 1.171 din 1891, și 545 din 1892, ale acelei judecătorii, învestite cu formula executorie. Vînjarea se va efectua pe piața tribuna- lului Ilfov, începând de la orele legale. No. 2.508. 1892, August 25. 27 August 1892 (STAȚIUNI Tribunalul Prahova, secția II D. Ghiță Mihalcea, cu domiciliul necunos- cut, cu copie de pe ordonanță, este citat ca, în jiua de 19 Septembre 1892, orele 10 di- minâța, să vină la acest tribunal și secție spre a se judeca în procesul ce are cu soția sa Anica G. Mihalcea pentru divorț; contrariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 13.891. 1892, August 22. Proces-verbal 1892, Iunie 27 înaintea nâstră, președintele tribunalului Prahova, secția II, s’a presintat astăji D-na Anica Ghiță Mihalcea, născută loniță Radu, care, cu presenta petițiune, a cerut să se de- clare desfăcută căsătoria dintre dânsa cu de- fendorul el soț Ghiță Mihalcea. Noi, conform art. 219 din codul civil, am dat reclamantei consiliile ce am crejut de cu- viință pentru a o face să ’șl retragă acâstă cerere și să revină la viâță conjugală, însă a fost imposibil de a putea reuși, căci dânsa a persistat în cererea el. Conform art. 220 din codul civil, parafăm presenta cerere și ordonăm a se cita ambii soți înaintea nâstră pentru jiua de 19 Sep- tembre 1892, ea să li se dea consilii până când se va trimite pârîtului și copie de pe a- cest proces-verbal; se constată că reclamanta nu scie carte. Președinte, Al. Panaitescu. ₄ Grefier, C. Angelescu. Tribunalul Teleorman D. Nicolae Constantin Lăutaru, din comuna Roșiori-de-Vede, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acâsta ea, în jiua de 7 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat; la neur- mare se va procede în lipsă, conform legei. No. 12.383. 1892, Iulie 6. — D. Mitrache Vasile, din comuna Ro- șiori-de-Vede, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acâsta ca, în jiua de 7 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat; Ia neurmare se va procede în lipsă, conform legei. No. 12.384. 1892, Iulie 6. — D. Stan Dincă Potcovaru, din comu- na Roșiori-de Vede, iar acum cu domici- liul necunoscut, este citat prin acesta ca, în jiua de 7 Octombre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat; la neurmare se va procede în lipsă, conform legei. No. 12.393. 1892, Iulie 6. Judecătoria ocolului Pătărlagele, Județul Buzăă D. Gheorghe Vlad Bogzoiu, din comuna Gura-Teghi, iar acum cu domiciliul necunos- cut, este citat ca, în jiua de 7 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâs- tă judecătorie ca inculpat pentru furt; con- trariu se va judeca în lipsă, conform legei. No. 9.711. 1892, August 19. J 27 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3573 Judecătoria ocolului Râmnicu-Vâlcea D. Theodor M, Vladimirescu, cu domiciliul necunoscut, se citeză prin acâsta ca, în țliua de 3 Septembre 1892, orele 10 a. m., să vină la acâstă judecătorie a fi presinte pentru validarea poprirel sumei de lei 682, banî 50, cerută de creditorul I. Zurăscu, în mâinile lui Anghel Trancă din arenda proprietățel lo- nesci-Mincului; contrariu pentru nevenire se vor face cele legale, aplicându-se art. 151 din pr. civilă. No. 18.985. 1892, August 21. Tribunalul Covurlultt D Andone Vasiliu, cu domiciliul necunos- cut, este încunosciințat că, în ^iua de 19 Septembre 1892, orele 10 a. m., urmâză a se efectua, în sala de ședințe a acestui tribu- nal, vîndarea unui imobil din Galați, strada Archipelagul No. 8, proprietatea D-sale, stă- pânit în coproprietate cu frații și surorile sale, N. Vasiliu, Arghirița Drăghici, A. Fe- richide și S. Vasiliu, scos în vîmjare dupe acțiunea în partagiii făcută de D-na Maria Gh. Mataranga, pentru îndestularea acesteea cu suma de 1.000 lei, ce are a lua de la co- proprietarul Necula! Vasiliu, în basa deci- siunel curței cu jurați din județul Covurluiu No. 11 din 1887, și care vînțlare urmâză a se efectua pe socotâla creditâre! M. G. Mata- ranga, ca una ce n’a depus, în termenul pres- cris de lege, prețul de 3.200 Iei, cu cât se adjucase definitiv asupră’I imobilul. No. 557. MANDATE DE ADUCERE Consiliul de resbel al corpului II de armată In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, locotenent Al. Teodorescu de pe lângă consiliul de resbel al corpului 11 de armată, mandăm și ordonăm prin acâsta la toți por- tăreii și agenții puterel publice^nilitare și ci- vile, a aduce, de îndată, înaintea ndstră. confor- mându-se legei, pe soldatul David Gg., din re- gimentul Muscel No. 30, de fel din comuna Pucheni, plasa Dâmbovița, județul Muscel, și actualmente dispărut, spre a fi ascultat asupra faptului de care este inculpat; Invităm pe toți depositariî puterel publice a da mână de ajutor, la cas de trebuință, pen- tru executarea mandatului de față. Dat la 22 August 1892. No. 2.720. Consiliul de resbel al corpului III de armată In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, locotenent Chiriac, substitut de pe lângă consiliul de resbel al corpului III de ar- mată, mandăm și ordonăm prin, acâsta la toți portăreii și agenții puterel publice, militare și civile, a aduce înaintea ndstră, conformâu- du-se legei, pe soldatul Stanciu Ion, din re- gimentul 7 artilerie, pentru țliua de 5 Sep- tembre 1892, spre a fi ascultat asupra fap- tului de care este inculpat; Invităm pe toți depositariî puterei publice a da mână de ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Dat la 22 August 1892. No. 3.543. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, locotenent Chiriac, substitut de pe lângă consiliul de resbel al corpului III de armată, mandăm și ordonăm prin acâsta la toți portăreii și agenții puterel publice, mi- litare și civile, a aduce înaintea nâstră, con- formându-se legei, pe soldatul Badic Enachi, din regimentul 11 artilerie, pentru ^iua de 5 Septembre 1892, spre a fi ascultat asupra faptului de care este inculpat; Invităm pe toți depositariî puterel publice a da mână de ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Dat la 23 August 1892. No. 3.551. DECISIUNI Tribunalul Muscel Astățll fiind la ordinea ^ile! cercetarea apelului făcut de Garol Dienst contra cărței de judecată polițienească a judelui ocolului Câmpu-Lung No. 450 din 1891, prin care numitul se condamnă la 2 (jile închisâre po- lițienâscă și 25 lei amendă în folosul casei comunei Câmpu-Lung, pentru faptul că a insultat pe Gr. lonescu. La apelul nominal nu s’a presintat ape- lantul Carol Dienst, în privința căruia pro- cedura se vâiju îndeplinită. Âpelul fiind făcut în termenul legal, S'a citit cartea apelată și cele-alte lucrări din dosar. D. substitut a cerut respingerea apelului ca nefondat. Tribunalul, Asupra apelului făcut de Carol Dienst con- tra cărței de judecată polițienâscă No. 450 din 1891, a judelui ocolului Câmpu-Lung; Ascultând pe D. substitut în conclusiunl; Având în vedere că apelantul e dat în ju- decată și condamnat de judele de ocol pentru faptul că a insultat pe Gr. lonescu; Considerând că din proceul-verbal dresat de comisarul polițienesc N. Dimulescu, din Câmpu-Lung, resultă că apelantul într'adev&r a comis faptul ce ’i se impută, și, prin urmare, judele de ocol a făcut o justă aplicațiuue a art. 300 și 309, alin. 11 din codul penal, in- serat în cartea sa apelată; Considerând, însă, că pedâpsă aplicată de judele ocolului Câmpu-Lung este prea aspră în raport cu gravitatea faptului, tribunalul o reduce, făcând aplicațiunea art. 60 din co- dul penal, citit in audiență. Pentru aceste motive, în unire cu conclu- siunile ministerului public, în virtutea legei, hotarasce: Admite tn parte apelul făcut de Carol Dienst contra sentinței polițienâscă a judelui ocolului Câmpu-Lung No. 450 diu 1891, pe care o manține, în ce privesce constatarea faptului; o reformâză, însă, în ce privesce pedâpsă, pe care o reduce la amendă de 10 lei în folosul casei comunei Câmpu-Lung, cu aplicațiunea art. 30 din codul penal în cas de insolvabilitate. Acâstă sentință se pronunță în ultima in- stanță, cu dreptul de recurs în casație și opo- sițiune, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 19 Iu- nie 1892. No. 495. Tribunalul Vlașca Astăzi fiind la ordine judecarea acțiunel de divorț făcută de Alexandrina G. M. lo- nescu, născută Petrovici, contra soțului sâfl Gh. M. lonescu. La chiămarea făcută s’a presintat recla- manta cu D. advocat M. Urlici, lipsind părî- tul Gh. M. lonescu. Procedura completă. S’a dat lectură actelor din dosar. Reclamanta invâcă ca motive, în susține- rea acțiunel, insulte grave, maltratări, bătăi, și abandonarea el de către soțul său Gh. M. lonescu și, prin D. advocat M. Urlici, ceru desfacerea acestei căsătorii. Tribunalul, Având în vedere acțiunea de divorț făcută de Alexandrina Gh. M. lonescu, născută Pe- trovici, contra soțului s6Q Gh. M. lonescu; Având în vedere conclusiunile reclamantei; Considerând că din depunerile cu jură- mânt ale martorilor Leanca At ghel și Tăna- se Anghel, audiați de tribunal în (jiua de 21 Martie 1892, se constată că pârîtul Gh. M. lonescu ’șî insulta, tratași batea fârte râu pe soția sa Alexandrina Gh. M. lonescu, și în cele din urmă a și părăsit domiciliul conjugal; Considerând că tâte aceste constituind in- giurl grave, tribunalul, în conformitate cu disposițiunile art. 240 din codul civil, Urmâză a pronunța desfacerea acestei că- sătorii. Pentru aceste motive, în numele legei, hotărasce: Declară desfăcută căsătoria existentă în- tre Alexandrina Gh. M. lonescu, născută Pe- trovici, și Gh. M. lonescu, și Obligă pe pârîtul Gh. M. lonescu să plă- tâscă Statului suma de lei 229, taxele tim- brului, și portăreilor suma de lei 17. Sentința se pronunță cu dreptul de apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 11 Iu- nie 1892. No. 132. EXTRACTE DE DECISIUNI Tribunalul Argeș Tribunalul, prin sentința cu No. 802 din 1892 și conform art. 19 din codul silvic, a con- damnat pe Bucur Golea, cu domiciliul necu- noscut, să plătâscă amândă în folosul fiscu- lui lei 5, plătind și Statului lei 10 ca des- păgubiri civile. Sentința se pronunță cu dreptul de oposi- ție și recurs. 3574 MONITORUL OFICIAL Tribunalul Buznii Prin sentința corecțională No. 710, pro- nunțată de acest tribunal în țliua de 14 Au- gust 1882, care condamnă pe Nicolae Bur- lacu, țlis și Tutunea, major, fost domiciliat în comuna Brădeanu, iar acum dispărut, ca pentru faptul de furt prin efracțiune ce a co- mis să sufere închisore corecțională pe timp de un an și jumătate, plătind și Statului lei 4, bani 20, împreună cu alții, portul actelor de procedură. Se publică de acăsta spre cunoscința gene- rală a numitului condamnat, spre a usa de dreptul de oposiție și apel. Tribunalul Prahova, secția II Prin sentința corecțională, pronunțată de acest tribunal sub No. 472 din 1892, indi- vițliî Vasile Nițu și Ionică I. Neagu, majori, de fel din comuna Gherghița, iar acum cu domiciliile necunoscute, s’a condamnat să su- fere fie-care câte 15 țlile închisore corecțio- nală și să plătâscă câte 10 lei amendă în fo- losul fiscului, cu aplicațiunea art. 28 din codul penal. Se publică spre cunoscința numiților că au dreptul de oposiție și apel contra mențio- natei sentințe. Judecătoria ocolului I din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 219 și în basa art. 308 din codul penal, s’a hotărît ca Mi- halache Dumitrescu, din strada Lacului No. 8, sa facă 15 0» Rentă perpetuă . „ .............. Aprilie---Octombre... iiișiiiiiii iiii iii i iii , amortibilă............... 6% Aprilie---Octombre... , . împrumutul 1892.......... 5"/o Ianuarie---Iulie...... , , (împrumutul de 32Vt milidne)..... 5»/o Ianuarie---Iulie...... ■ , (împrumutul de 50 milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie...... s v (Împrumutul de 274 milidne)..... 4»/o Ianuarie---Iulie...... * . (împrumutul de 45 milidne)..... 4“/o Ianuarie---Iulie ...... 101 100 Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreihung) . 4% Ianuarie---Iulie...... 97’/, 97 , de Stat (convertite rurale)........ 5% Maiii---Noembre...... 95'/, 95'/, Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei........ 6»/. . Maiii---Noembre...... | 82'/, | 81»/, Împrumuturi de orașe 10 Ianuarie---Iulie....... 101»/, 101 Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5»/. Maiii---Noembre...... 276 273 , , , _ 1884 ........ 6% Iunie---Decembre .... să’l, 89 ... , 1888 ........ 5% Maiii---Noembre...... 90'/, 90'/, 1S> £ Oi , , , , 1890 ........ 5% Ianuarie---Iulie...... 95 94»/, 11131111111 llll III 1 III Împrumuturi de sooetXțI 5°/o Ianuarie---Iulie...... 102'/, 102 Scrisuri funciare rurale............. 6°/o Ianuarie---lulie...... 1000, 100’4 a a urbane Bucuresci......... 5% Ianuarie---Iulie...... 89’/, 89'/, â * . Iași"........... 5% Ianuarie---Iulie...... 81>/, 80»/, Obligațiunile societăței de basalt artificial....... &>/„ Ianuarie---Iulie...... 91’/, 91 Ultim valOrea v 200 190 Acțiuni divid. nominala 290 280 Banca națională a României............ 88.45 50u lei întreg vărs. 30 20 Societatea de asigurare Dacia-România....... . 35 200 » » , , r Naționala........ . 36 200 . , a > reasigurare............ 16 200 • . _ a română de construcțiuni și lucrări publice . . . 30 250 , , , de basalt artificial........... 250 , , _ » pentru fabricarea hârtiei . . ,...... 100 . , ' Banca României................ 200 ' 9 11111111 111111 llll III 1 III 127,27>/, OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............... 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1J 1 1 1 1 1 1 I 1 II 11111111 g 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek 25.21'/,-20 Galbenul austriac . . . ........ 111II111 1 , . . 3 luni 25.12'1,-11'/, CorAna germani (marca).......... Paris . . . cek 100.12'/a-07'/, Lira sterlină..... . , . . 3 luni 99.75-70 Lira otomană............. Francia • . . cek 2.10»/,-»/, Imperialul rusesc............ , . . 8 luni 2.09-08'/, Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 123.50-45 Rubla de hârtie............. , . . 3 luni 123-122.95 Aur contra argint (agiul) ........ , nap. (scurt) 99.60 Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek CEREALE în libre , . . 3 luni hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu ....... ..... 1 1 1 1 1 1 1 r 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , . . 3 luni Porumb............ 11)111’ Amsterdam . 8 luni Secară.........., . Petersburg . 8 luni Ovei............. Belgia . . 3 luni Ori ............. , . . . (scurt) Rapiță............. Elveția • . 3 luni Fasole............ Italia ... 8 luni SCOMPTURI | Banca națională / scompt . . . ■ • • •.............. 6% și < \ avansuri pe deposite de efecte sau lingouri...... 7»/, AVANSURI l Casa de Depuneri și Consemnațiunl: avansuri pe deposite de efecte............. e*/,»/. Imprimeria Statului director general, EUGEN BALȘ.