No. 109 UN EXEMPLAR: 25 BANI Ma^i, 18 (30) August 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 Iei pe an; 22 lei, 50 b. pe^6 lunf. Primăriele rurale 36 Iei pe an. Abonamentele încep din ânteia di a âe-cărel luni. * PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 Ie! pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale publicațiunile jwuBE se plătesc | um &ENERÂLĂ Â HONITOROLUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI mi^pᵤbₗᵢcₐțᵢᵤₙnₑₚᵣᵢi^^^ Până la 50 linii,5 lai; mal IpngIde50linii, 10lei. 8 BUCURESCI • Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Ori-ce alte acte introduse ln ele ! Bulevardul Elisabeta j Inserțiunile și reclamele, linia 1 leii, se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime I | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere.. ’ ■—----------------- ----------------------------™ ■ .= - SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete.— Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret. — Prescurtare de decret» Ministerul de resbel: Decrete — Rapârte. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică — Comuni- cări— DepeșI telegrafice — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 47 August MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.108; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. 1. Consiliul județului Ialomița este autorisat ca, în sesiunea extraordinară în care se află convocat, să aviseze la sporirea credi- tului destinat pentru cumpărarea de medica- mente necesare farmaciilor portative și bol- navilor sărmani din județ. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12. August 1892. CAROL Ministru de interne, t L. Catargi. No. 2.816. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.105; pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Stoina, din județul Dolj, se disolvă pentru motivele ară- tate in sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Petre Popescu, Constantin Popa Fota și Stancu Drăghici. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.812. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Consiliul comunei rurale Stoina, din județul Dolj, dupe cum ’mi face cunoscut D. prefect respectiv prin raportul No. 8.393, se găsesce descompletat de ore-ce nu a rămas în func- țiune de cât trei membri, dintre cari duoi ad stabilimente de cârciumi și cel de al treilea, care .îndeplinesce funcțiunea de ajutor de pri- mar, se găsesce în imposibilitate, fiind singur, de a conduce administrația comunei. Pentru aceste motive, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine- voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Petre Popescu, Constantin Popa Fota și Stancu Dră- ghici, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nod consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. | No. 21.105. *892, August 10. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: / Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2,1.104; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Drano- vățu, din județul Romanați, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu- se membri în comisiunea interimară D-nii An- tonie Avramescu, Radu Butucea și Vasile F. lordache. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.813. Raportul D-lul ministru de interne către. M. S. Regele. Sire, Vădănd din raportul D-lui prefect al județu- lui Romanați No. 4.900, că primarul comu- nei rurale Dranovățu, din acel județ, a fost revocat din funcțiune pentru abateri grave de la îndatoririle sale, iar printre cei-alți membri ai consiliului nu se găsesce nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi ales primar în con- formitate cu legea. Subsemnatul, pentru ca interesele comunei să nu fie în suferință, are onâre a ruga pe Ma- jestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nil Antonie Avramescu, 3378 Radu Butucea și Vasile F. lordache, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noii consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 21.104. 1892, August 10. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2i;io6; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art, I. Consiliul comunei rurale Roseti- Volnași, din județul Ialomița, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numin- du-se membri în comisiunea interimară D-nii loniță Drăgan, Ion Stoian și Dobre Apostol Durac. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.814. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Ialomița, prin rapor- tul No. 4.614, ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Roseti-Volnași, din acel județ, a fost suspendat din funcțiune și dat judecăței pentru fapte pedepsite de lege, iar printre cei-alți membri ai consiliului, toți negligenți pentru administrația în capul căreea se gă- sesc, nu se află nici unul capabil a ocupa funcțiunea de primar. Subsemnatul, dar, pe temeiul motivelor ex- puse, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de de- cret pentru disolvarea acestui consilii! și insti- tuirea comisiunei interimare compusă din D-nil loniță Drăgan, Ion Stoian și Dobre Apostol Durac, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea și instalarea unui noii consilii!. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 21.106. 1892, August 10. MONITORUL OFICIAL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.103; Pe basa art- 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Stoinesci, din județul Ilfov, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri in comisiunea interimară D-nii Constantin lonescu, Petrache loniță și Ion Murcure. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 August 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.815. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Ilfov, prin raportul No. 5.579, 'miiface cunoscut că primarul co- munei Stoinesci, din acel județ, a fost re- vocat din funcțiune pentru negligență culpa- bilă în îndeplinirea îndatoririlor sale; ajutorul de primar și cel-alți membrii ai consiliului sunt fără cunoscință' de carte, neputându-se, dar, alege dintr’înșii un alt primar în confor- mitate cu legea. Și pentru ca administrațiunea acelei comune să nu râmână in suferință, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine- voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din le- gea comunală, alăturatul proiect de decret pen- tru disolvarea consiliului comunei Stoinesci și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nil Constantin lonescu, Petrache loniță și Ion Murcure, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea și instalarea noului consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 21.103. 1892, August 10. Prin decretul regal cu No. 2.819 din 13 August 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. G. Dimitriu este numit în funcțiunea de comisar polițienesc clasa II pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul D-lui Al. P. Protopopescu, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.820 din 13 Augușt 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Sterian D. 18 August 1892 Vasilatu este numit în funcțiunea de sub-co- misar polițienesc clasa I pe lângă prefe'ctura poliției Capitalei, în locul D-lui G. Dimitriu, înaintat. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor subN0.43.069, Am decretat și decretăm: Art. I. D. C. Antonescu, guard general silvic clasa I, șef al ocolului Pătârlage, este destituit din acest post pentru motivele arătate în cita- tul raport. Art. II. D. D. Luca Fortunatu, actual guard general silvic clasa II, se înaintâză la gradul de guard general clasa I, în locul D-lui C. Antonescu, destituit. Art. III. D. V. Mihail, actual gpard-aju- tor, se înaintâză la gradul de guard general silvic clasa II, în locul D-lui Luca Fortunatu, înaintat. Art. IV. Destituirea și înaintările se vor considera făcute pe jiua de 16 August 1892. Art. V. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamental agriculturei, industriei, co- merciului și domenielor este însărcinat cu exe- cutarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 August 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comercialul și domenielor, P. P. Carp. No. 2.803. Prin decretul regal cu No. 2.810 din 12 August 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, industriei, comerciu- lui și domenielor, D. Tudosie I. Piroșcă a fost numit mijlocitor de mărfuri și cereale la obo- rul din Brăila. ---------- -* «» <»—---—■■— MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnejeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 15.548, Am decretat și decretăm : Art. I. Căpitanul Emanoil Ghiță, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, se trece în po- siție de retragere, dupe a sa cerere, pe jiua de MONITORUL OFICIAL 18 August 1892 16 August 1892, cu drepturile ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii de servicii! ce are. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 12 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No, 2.808. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun aprobă- rei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de de- cret relativ la trecerea în posiție de retragere, dupe a sa cerere, a căpitanului Emanoil Ghiță, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, cu drep- turile ce ’l acordă legile în vigdre pentru anii de serviciu ce are. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No, 15.548. 1892, August 12. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere art. 2, alin. 5 din legea asupra posițiel oficierilor; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 15.632, Am decretat și decretăm : Art. I. Administratorul clasa III Stoiano- vici Constantin, din serviciul divisiei IV de infanterie, se șterge din contrâlele armatei, cu perderea gradului, pe ^iua de 14 Iulie 1892, ca unul care, prin sentința No. 226 ă consiliu- lui de resbel al corpului II de armată, a fost condamnat la duoi ani închisâre, 100 lei amendă și perderea gradului, pentru faptul de lipsă de la corpul sâCi mai mult de șâse dile și abus de încredere. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 13 August 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.818. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Administratorul clasa III Stoianovici Con- stantin, din serviciul divisiei IV de infanterie, prin sentința No. 226 a consiliului de resbel al corpului II de armată, a fost condamnat in lipsă, cu drept de oposiție, la duoi ani închi- sâre, 100 lei amendă și perderea gradului, pentru faptul de lipsă de la corpul sâii mai mult de șâse ^ile și abus de încredere. In vederea acestora, și în basa art. 2, alin. 5 din legea asupra posițiel oficierilor, subsem- natul, cu cel mal profund respect, rog pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret, prin care adminis- tratorul clasa III Stoianovici Constantin se șterge din contrâlele armatei, cu perderea gradului, pe diua de 14 Iulie 1892, țji în care sentința pronunțată asupra sa a devenit defi- nitivă și executorie, prin aceea că a expirat termenul de oposițiune. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 15.632. 1892, August 13. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea cu No. 24.967, D. ministru de interne a bine-voit a aproba, pe diua de 1 (13) August 1892, confirmarea actualei co- piste Cărărescu Melania în clasa de elevă gradul II și a actualului elev gradul II Florescu loan II In postul de copist. Prin decisiunea D-lui ministru al agricultu- rei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 61.322 din 1892, D. C. N. lorgulescu este numit, pe diua depunere! jurământului, în postul de copist la secțiunea silvică din admi- nistrația centrală a ministerului, in locul D- lui A. Pipoști, demisionat. Decisiunea ministerială. No. 40.913, inserată în Monitorul oficial No. 105, pagina 3276, din 12 August 1892, conținând erori de manuscris se pu- blică din nou precum urmeză: Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 40.913, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. I. Popovici, verifica- tor clasa II, se numesce in funcțiunea de veri- ficator clasa I, în serviciul casieriilor generale de județe, în locul D-lui N. Bădescu, înlocuit. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 17 August Sâmbătă, 15 curent, în (Jiua de Sânta Maria, M. S. Regele, împre- ună cu A. S. R. Principele Moște- nitor, însoțiți de D. general Vlă- descu, șeful Casei militare Regale, și adjutantul de serviciă, au mers, la orele 9 7₂ dimineța, la monasti- 3379 rea Sinaia, al cărui hram se prâz- nuia în acea (Ji, spre a asculta Sânta Liturgie. La serviciul divin asista aseme- nea numerose persone de distinc- țiune, mai multe dâmne din înalta societate, precum și un numeros public venit în Sinaia cu acâstă ocasiune. Dupe slujbă, Majestatea Sa, îm- preună cu Alteța Sa Regală Se în- dreptă spre platoul monastirei unde se întinsese mesele pentru a ospăta, dupe obiceiul tradițional, peste 300 țărani și săraci, veniți din diferite localități din împregiurimi. Aci ’I întâmpină D. I. G. Canta- cuzino, efor al spitalelor civile, ros- tind următorea cuvîntare: Sire, Serbarea de astățll, odihioră modesta ser- bare religiosă, a devenit, grație evenimentelor celor mal fericite, o impunătore manifestație a vitalităței poporului român, și a progrese- lor realisate sub luminata și patriotica con- ducere a Majestățel Vostre. Monastirea Sinaia, ridicată de strămoșii noștri într’un sentiment de pietate, a fost, în decurs de secoli, un locaș de apărare și ajutor. Veni insă momentul ca acestă admirabilă natură ce ne încongioră, să încânte un su- flet plin de poesie, să inspire o puternică voință, și mărețul Castel Peleș se înalță în fața veche! monastiri. Sub înalta impulsiune a Majestățel Vâstre un oraș nou s’a creat. Vechiul locaș, amintire a trecutului și a mândrelor sale fapte, privesce în giurul sâu opera presentului cu actele sale gloriose. Dar un eveniment ferice, care a îmbucu- rat ori-ce suflare româuâscă, va da acestei ții un resunet și mal mare. Dulcele nume purtat de grațiâsa Principesă Maria a Marei- Britanie și Irlanda va schimba serbarea de ații într’o serbare națională. Sire, Conduși de înaltul și luminatul patrio- tism al Majestăței Vâstre, privim cu încre- dere viitorul și urăm Majestăței Vâstre ani mulțl pentru fericirea și propășirea neamu- lui românesc. Să trăiască Majestățile Lor I Să trăiască A. S. R. Principesa Maria! Să trăiască A. S. R. Principele Moștenitori La care Majestatea Sa răspunse, mulțumind pentru semnele de iu- I 3380 MONITORUL OFICIAL bire și devotament ce ’I se arată în numele eforiei, și exprimând dorința ca acâstă însemnată instituțiune de bine-facere să prospere și să sedes- volte neîncetat în folosul acelora cari sufer și cari Majestatea Sa este sigur că vor găsi tot-d’a-una protecție și mângâiare din partea eforiei. Regele închină în urmă un pahar pentru dânșii. Dupe acâsta Majestatea Sa con- vorbi, cu multă afabilitate, cu mai multe din personele presente și gustă din bucatele servite săracilor și ță- ranilor, prin îngrijirea eforiei, în amintirea vechilor fundatori și cti- tori ai acestei sânte monastiri, preumblându-Se mal bine de oră printre mese și adresând diferite întrebări âspeților. Regele mulțumind D-lor efori I. G. Cantacuzino și doctor Șuțu pen- tru acestă serbare, Se întorse îm- preună cu Alteța Sa Regală, pe la orele 11 V₂, la Castelul Peleș. Duminică, 16 curent, la orele 11¹/^ M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Moștenitor și însoțiți de: D. general Vlădescu, șeful Casei mi- litare regale; D. colonel Răsti, pre- fectul poliției Capitalei; D-nii co- lonel Robescu , locotenent-colonel Coandâ și maior Istrati, adjutanți regali, au plecat cu trăsurile din Si- naia spre Predeal, pentru a conduce până la frontieră pe Alteța Sa Re- gală, care, însoțit de D. locotenent- I colonel Coandă, plâcă la Coburg, | unde se află AA. LL. RR. Ducele । și Ducesa d’Edimburg cu Augusta Lor Familie. La Azuga, Majestatea Sa a fost I întâmpinat în cântec de o societate corală din Bucuresci ce se afla în excursiune, care ură Alteței Sale Re- gale bună călătorie și fericită întor- cere, la care Regele mulțumi cu obicinuita Sa bună-voință. La orele 12y₂ Majestatea Sa a luat dejunul la schitul Predeal; iar la orele 2 a intrat în gară, unde a fost întâmpinat de D. Istrate Negulescu, prefectul județului Pra- ¹ hova. Dupe câte-va minute, Regele îmbrățișa în mod forte călduros pe | Alteța Sa Regală, urându’I bună călătorie, dupe care trenul se puse în mișcare. In urmă, Majestatea Sa cu suita Se întorse la Sinaia și descinse, la orele 4 Va, la Castelul Peleș. In timpul celor duoă săptămâni din urmă M. S. Regele a bine-voit a întruni la dejun următorele per- sone: D. Loudon Snowden, trimis extraordinar și ministru plenipoten- țiar al Statelor-Unite din America, împreună cu D. Bigelow, secretarul Legațiune!; D. Lascar Catargi, pre- ședinte al consiliului și ad interim la externe; D. Take lonescu, mi- nistrul cultelor și instruțiunei pu- blice ; D. G. Filipescu, senator; D. G. I. Lahovari, membru la înalta curte de compturi; D. A. E. Laho- vari, secretar general la ministerul de externe; D. Prodan, consilier la înalta curte de casație; D. general de divisie Barozzi, comandantul cor- pului III de armată; D. general de divisie S. Fâlcoianu, șeful marelui stat-major; D. H. Catargi, jude-in- structor; D. Istrate Negulescu, pre- fectul județului Prahova; D. Dr. Cremnitz; D. Mocioni; D_ Pernat, pictor; D. Eisenlohr, architect, și alții. MINISTERUL DE FINANCE Se aduce la cunoscința generală că, cu în- cepere de la 1 Septembre 1892, orele de lu- cru în tdte biurourile administrațiunel cen- trale ale ministerului de finance vor fi de la 9 până la 12 a. m. și de la 2 și jumătate până la 6 p. m. Casieria centrală a tesaurului va fi des- chisă publicului de la orele 11 a. m. până la 3 p. m. No. 41.927. , 1892, August 13. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Berlin, 26 August.—Monitorul constată că dupe raporturile doctorului Koch choleră asiatică bântue la Hamburg și la Altona. O comisiune se va întruni mâine la Ber- lin spre a delibera asupra măsurilor de luat pentru a împedica epidemia de a se întinde în teritoriul imperiului. Dupe informațiuni autentice, nici un cas de choleră asiatică nu s’a produs până acum la Berlin; sunt numai cașuri de choleră nos- tras și de cholerină. Gazeta Germaniei de Nord confirmă sci- rea în privința aprobărei de către împărat a proiectului de lege militară. Data depune- 18 August 1892 rel la Reichstag se va fixa de ministerul pru- sian, pentru că dieta prusiană va fi convocată la tomna, înaintea Reichstagului, spre a se ocupa de reforma impositelor. New-Castle, 26 August. — Sir Morley, ministru pentru Irlanda, a fost ales deputat cu 12.893 voturi, contra 11.244 date can- didatului unionist. Bruxel, 26 August. — Oficialul declară că choleră nu are nicăieri în Belgia caracte- rul epidemic; starea sanitară a țărei nu este de loc compromisă, nici chiar prin starea din Anvers, unde au fost importate câte-va ca- șuri prin corăbii străine, dar cari au rămas sporadice. Londra, 26 August. — Agenția Reuter află din Bombay că rușii au înaintat până la Langar în direcția Afganistanului. 2.000 ruși cu șâse tunuri sunt la Somatch. Populația din Khost (Afganistan) s’a revol- tat contra emirului și a tăiat tote comuni- cațiunile. Atena, 26 August. — Cuirasatul «Psara», care ss află actualmente la Tulon, va repre- senta Grecia la serbările de la Genua. Akropolis anunță că moștenitorii Dane- marcei și Rusiei vor sosi la Atena cu ocasia nunței de argint a pereche! regale. Paris, 26 August.— Nisce cutremure de pămănt au fost în timpul dimineței la Lyon și în departamentele AUier, Ruy-de-D6me, Can- tal, Lozere și Drome. Nici un accident. Lisabona, 26 August. — Se asigură că Germania a presintat o nouă notă în privința datoriei portugese exteridre. Hamburg, 26 August.— Oficial.— Mer- curl au fost 188 cașuri de choleră și 32 de- cese; Joi până la amia^i, 90 cașuri, 41 decese. La Altona ieri s’a înregistrat 8 decese. Stabilimentul băilor Elbei s’a închis. Belgrad, 26 August.— Consiliul de mi- niștri a decis ieri de a numi o comisiune, independentă de guvern, pentru a examina situația financelor și pentru a. constata rămă- șițele impositelor și starea datoriei flotante. Se asigură ca cabinetul vrea să realiseze eco- nomii în budget. Regele Alexandru a plecat la Vranja. Se asigură că partidul radical vrea să îm- pingă poporul prin agenți de a refusa să plătâscă impositele spre a creea încurcături guvernului. Berna, 26 August. — Congresul păcel a decis să se întrunâscă în 1893 la Chicago. Londra, 26 August.— Se asigură că 150 mineri aî minei de cărbuni de pământ din Bridgend, din comitatul Clamorgan, au fost acoperițl de un troian. Gmunden, 26 August. — Regele și re- gina Danemarcei au plecat la Hohesburg ca să facă visită marelui duce de Luxemburg. Kiel, 26 August. — Un copil a murit de choleră asiatică într’o familie care se refu- giase din Hamburg aici. Atena, 26 August. — Fostul guvernator al Cretei, Photiades, a murit. Kdnisberg, 26 August.— Guvernul pru- sian a ordonat între ruperea comunicațiilor prin drum de fer cu Rusia, afară de punctele Eydtkiihnen și Prosken. if MONITORUL OFICIAL 3381 18 August 1892 Viena, 26 August.—Cornițele Kalnoky a plecat la Ischl, unde va sta puțin timp. Londra, 26 August. — Atașatul militar austriac, principele Ludovic Esterhazy, a fost atins de cholera nostras; starea sa s’a îmbu- nătățit deja și a părăsit patul. Lemberg,26 August.—Gazeta Liwwska publică o scrisore din Varșovia care țlice că în acest oraș și în tot regatul Poloniei sta- rea sanitară este până acum satisfăcătore. Brema, 26 August. — Lloydul german a decis de a nu transporta până la noii ordin nici un pasager din Rusia în întrepuntea co- răbiilor sale. Anvers, 26 August.—S’a întins carantina și corăbiilor cari vin din porturile Franciei și din acelea ale Balticei. Budapesta, 26 August. — Intrarea coră- biilor ruse cu petroleii este oprită în portul Fiume. Paris, 26 August. ■— Consiliul de igienă al Senei a făcut, să se tipărâscă o broșură care conține instrucțiuni, în prevederea năvălire! cholerel, în 100.000 exemplare; ea se va distribui gratis. Gaulois anunță că D. Ribot va comunica în viitorul consiliu textul răspunsurilor sale la notele guvernului din Congo. Havre, 26 August.— Oficial. — Ieri au fost 48 cașuri choleriforme și 2 decese. Bruxel, 26 August. — Maiorul Wagis, vice-guvernator al Gongului, a fost numit gu- vernator general. _ Roma, 26 August.—Măsurile sanitare, în vigore de la 7 Iulie, s’au întins și provenințe- loi' porturilor francese din oceanul Atlantic și din la Manche, precum și porturilor belgiane, olandese, germane din Marea de Nord, și tutulor bastimentelor cari au o patentă brută de choleră. Hamburg, 26 August. — Doctorul Koch s’a întors la Berlin. Dupe părerea acestuia, epidemia a venit din Rusia, iar nu din Francia. Rlom, 26 August. — Noul cutremure de pământ, destul de violente, se simt de a^Ll fiminâță; populația este forte mișcată. St. Sebastlen, 26 August.— Un ordin a sosit de a se supune călătorii și mărfurile la fumegațiunl. Petersburg, 26 August.—Nowje Vremja anunță că profesorul Virchow a făcut ieri visită ministrului de resbel. Presidentele comisiunel spitalului comunal Ratkoff-Rochnoff va da mâipe în villa sa Dubski, lângă Oranienbaum, un mare ban- chet în onârea profesorului Virchow. Rouen, 26 August.—Duoă cașuri choleri- forme s’au constatat la Darnetal și la Dieppe și 70 la Oissel, unde au fost 20 decese. Boia se atribue apei Senei. Fllipopoil, 26 August.—Principele a sosit în timpul serei cu tren special; ’i s’a făcut ovațiuni entusiaste la gară și în oraș. Trenurile aduc lume în continuii; numă- rul visitatorilor sosiți până astă-sâră trece peste 10.000. Au sosit mulți din Constanti- nopol, printre cari D-nii Caillard, presiden- tele datoriei otomane; Noblet, director, și Edwards, delegat al Băncei Otomane, Orașul, care este splendid decorat, presintă q. animație extraordinară. Deschiderea exposiției se va face mâine diminâță la 9 ore. Berlin, 27 August.—De ieri s’a denun- țat veri o 20 cașuri ce se califică de chole- riforme ; dar nu s’a constatat nici un cas de choleră asiatică. Poliția a făcut un comuni- cat în acâstă privință; serviciul sanitar se practică în modul cel mai scrupulos. Oficial.—ln total a fost la Hamburg, până la 26 August, 1.028 cașuri de choleră și 358 decese. La Altona, de la 23 August până la 26 August, 64 cașuri și 22 decese. La Hamburg, Joi 295 cașuri, 130 decese; Vineri până la amiafl 183 cașuri, 78 decese. Tdte scolele sunt închise; bursa este puțin frecuentată. Numerose personage plec; co- merciul este împedicat. Boia se întinde peste tot orașul și în mahalale. Vossisehe-Zeitung află că lipsesc doctori. La Altona, la 26 August, 28 cașuri, 12 decese. . La Kiel, 4 cașuri, 2 decese. [ La Brema, 4 cașuri. Paris, 27 August.—O parte a emigrați- lor ebrel, sosiți de curând la Paris, s’au îm- barcat ieri pentru America; cel-alți vor pleca săptămâna viitore. Figaro anunță că D. de Freycinet s’ar gândi nu numai de a modifica programul manevrelor de Vest, dar și de a le contra- manda; va lua o decisiune în acâstă privință îndată ce se va termina ancheta asupra stă- rei sănătățel corpului IV. Paris țlice că resultă din informațiunile luate de la asistența publică că scirile fia- relor de diminâță asupra epipemiel choleri- forme din Paris sunt fdrte exagerate. Actual- mente se află în spitalele din Paris 109 bol- navi, dintre cari 36 intrațl ieri, atinși în cea mal mare parte de simplă diareă. Numărul deceselor ieri a fost de 5. Havre, 27 August.—Ieri ău fost 45 ca- șuri choleriforme și 18 decese. Anvers, 27 August. — De ieri s’a con- statat numai 4 cașuri noul de choleră, dintre cari un copil care a murit. Londra, 27 August. — Un cas isolat de choleră asiatică s’a produs în cartierul Lambeth. S’a scos până astă-sâră 47 persone vil din minele Bridgend. Berna, 27 August.—Congresul păcei s’a închis ații. Viena, 27 August.— Marele duce și ma- rea ducesă Petru ai Rusiei au sosit venind din Gleichenberg. Petersburg, 27 August. — Un ukaz or- donă formarea unul regiment nou de arti- lerie în Finlanda; el va coprinde duoă baterii ușdre luate din a 24-a brigadă și duoă bate- rii de formațiune nouă. D. de Giers a plecat în străinătate. Colonia, 27 August.— Gazeta de Colo- nia află că ministrul Chinei la Berlin va ple- ca mâine la Petersburg spre a cere, în nu- mele guvernului său, deșertarea Pamirului. Roma, 27 August.— O ordonanță inter- fice introducerea de cârpe, haine și obiecte de pat usate, destinate comerciului, venind din Rusia, Turcia Europeană, Francia și Ger- mania. Moscova, 27 August.—Marele duce Ser- giu a dat un concert în onorea membrilor congresului internațional de zoologie. Atena, 27 August. — O carantină de 11 file s’a impus provenințelor din Hamburg. Berlin, 27 August.— Comitetul Uniune! scriitorilor germani a decis, din causa pri- mejdiei cholerel, de a amâna congresul, care va trebui să se întrunâscă la Viena la 3 Sep- tembre. Liverpool, 27 August.— Din causa pri- mejdiei cholerel, companiile de navigație transatlantice au dat ordin agenților lor de a nu lua emigranțl ca agențl. Paris, 27 August.—D. Monod, directorul higienei la interne, interviewat de un redac- tor al lui Gaulois, a confirmat că nici un casde cholera asiatică nu s’a produs la Paris; a a- dăogat că călătorii cari vin din Belgia vor fi supuși la o simplă visită medicală la cobo- rîrea lor din vagon, iar bagagele vor fi desin- fectate într’o etuvă instalată la gara fron- tieră. Autorite și Petit Parisien semnalâză o crescere a epidemiei choleriforme la Paris, unde ar fi fost ieri veri o 40 cașuri noul și câte-va decese. Temps fice că boia a fost importată la Havre printr’o corabie germană, venind din Hamburg cu mal multe sute de emigranțl cari au debarcat. Consulul Franciei din Ham- burg, necunoscând adevărul, liberase o paten- tă netă. Londra, 27 August. — Agenția Reuter află din Simla că răspunsul guvernului Indiei emirului exprimă dorința de a vedea fixân- du-se, îndată ce răscâla hazarașilor va fi ter- minată, o dată pentru plecarea misiunel en- glese. Guvernul Indiei cere în acelaș timp revo- carea agenților afgani cari causâză turbu- rărl la graniță. Londra, 27 August. — Duoă femei cari aparțineau unul transport de emigranțl ruși sosiți cu vaporul „Gemma“ din Hamburg la Gravesend au murit de choleră asiatică. Emi- granțil nu vor putea părăsi bordul vaporului ,Gemma“. Times fise că nimeni nu trebue să se ne- liniștâscă de situația târgului financiar. Petersburg, 27 August. — Se constată o crescere a cholerel la Petersburg. La Cron- stadt a fost, de la 48 la 26 August, 15 cașuri de choleră și 6 decese. Epidemia bântuie cu violență pe țărmurile Donului. In ținuturile Samara, Saratov și în cele-alte ea scade. New-York, 27 August, — Președintele Harrison a rostit la Malone un discurs în care a fis că situațiunea isolată a Americei o pune, la adăpostul primejdiilor unul contact cu marile puteri militare, dar ea ’I impune da- torii și răspunderi. Ne apropiăm, adaogă pre- ședintele, de era unei mai mari influențe co- merciale în Străinătate; trebue ca America să ’și reia rangul în comerciu și marină'. 3382 MONITORUL OFICIAL 18 August 1892 Președintele crede că recenta revoltă a lucră- torilor este ultima opunere seriâsă la Con- stituție. Lisabona, 27 August. — Alegerile le- gislative sunt fixate pentru 11 Noembre. Berlin, 27 August. — Noul ambasador al Italiei, general Lanza, a sosit. Sofia, 27 August. — Exposiția s’a des- chis într’un mod solemn, la 9 diminâța, de către principe, care era însoțit de miniștri și de o suită numerâsă. Afluența era enormă și entusiasmul fdrte mare. Toți consulii, afară de al Franciel, asistau și împodobise consulatele lor. Dupe un Te Dedeum și salve de tunuri, ceremonia deschiderel s’a făcut în mijlocul aclamațiunilor pentru principe. Mi- nistrul de finance, D. Naciovicl, a rostit un discurs în care a țlis că isbânda operei încre- dințată îngrijirilor sale e datorită silinței po- pulațiunilor și bunuluî concurs al națiunilor prietene cărora le mulțumesce. Principele a luat în urmă cuvântul; el a constatat că ser- barea de astățll nu este un triumf ci o vic- torie a muncel, a cultureî și a civ'lisațiunel. E începutul erei de progres ce exposiția ’l constitue baza. Aspectul acestei exposițiî trece peste tâte prevederile. Lumea e sur- prinsă de a putea constata că o atare operă a putut fi realisată în atât de puțin timp. Străini sosesc cu grămada; el nu încetâză de a face laude pentru strălucita reușită a exposiție!; el sunt fârte impresionați. La 11 ore s’a dat un dejun de 500 tacâ- muri; mulțl străini au fost invitați. Astă-sâră prân^ și serbare de nâpte. Sofia, 28 August. — Corpul consular, afară de consulul Franciel, a luat parte la dejunul de ieri presidat de principe. S’au ri- dicat numerâsetoaste. Principele, D-nil Stam- buloff și Naciovicl și alți representanțl al opi- niunel publice bulgare au proclamat sus și tare mulțumirea generală, au constatat imen- sele progrese îndeplinite și au recunoscut că evenimentul de ații deschide o eră nouă pen- tru țâră. Au luat apoi cuvântul, între alți străini, și mitropolitul grec, pentru a felicita în mod viu guvernul și pentru a recunâsce succesul obținut. Un invitat sârb, vorbind cu titlul privat, a rostit nisce cuvinte mișcătâre asupra senti- mentelor poporului sârb față cu Bulgaria ; a afirmat că populația regatului doresce să întrețină relațiunl frățescl cu principatul; răspunderea neînțelegerilor ivite cade asupra partidelor. Principele a răspuns picând că poporul bulgar nu este agresif, nu are de cât senti- mente amicale; el este mulțumit de ceea ce are și gata să apere acâsta. — Terminând₁ principele a mulțumit națiunilor amice pen- tru concursul lor. Alteța sa regală a mulțu- mit de asemenea străinilor presenți. Entusiasmul continuă; populația a făcut ova- țiunl căldnrâse principelui; sâra orașul a fost iluminat în mod strălucit. A fostprân^, serbare în grădina prefecturei și focuri de artificii. Sofia, 28 August. — Sosirea lui Djemal Bey, comisar otoman, la exposiție, a dat loc la nisce manifestații căldurâse. Djemal Bey a fost salutat la gară de întrâga comisiune, a- poi condus cu pompă în oraș. Visitatorii, din- tre carî mulțî străini, continuă să se înmul- țâscă; toți recunosc marele succes al exposi- țieî. Berlin, 28 August.—D. de Giers a sosit astă-sâră la 7 ore și jumătate. Petersburg, 28 August.— Se asigură în cercurile bine informate că un schimb de ve- deri a fost între lordul Roseberry și amba- sadorul Rusiei în privința incidentului din Afganistan; nu este nici o înduoială că se va ajunge la un resultat satisfăcător. Petersburg, 28 August. — Mesagerul Imperiului declară, în urma unor infor- mațiuni oficiale, că scirea în privința apari- țiuneî ciumei în Persia este lipsită de orî-ce temeiîi. Nici un cas de choleră sau deces nu s’a ' produs la Kronstadt de la 25 August. Se anunță din guvernământul Minsk că orașul Borrissov a ars; veri o mie case au fost distruse, printre carî edificiile oficiale. D-niî Wyschnegradsky și Witte aiî fost priimiți în audiență lungă de către împărat. Se asigură că proiectul de a deslipi maî multe servicii de la ministerul de finance pentru a le încorpora ministerului comuni- cațiilor întâmpină mari dificultăți; orî-ce de- cisiune în acâstă privință s’a amânat din nou. Petersburg, 28 August.— Oficial. — Cho- lera s’a declarat și în ținut Lublin, unde a fost, până la 26 August, 14 casurî și 7 de- cese. Numărul cașurilor de bâlă și a deceselor la 26 August ah fost: In ținutul Samara 1,120 casurî și 521 decese; în Saratov 330 cașuri și 121 decese; în regiunea Donului, la 24 și 25 August, 823 cașuri, 556 decese. Hamburg, 28 August.—Numărul cașu- rilor de choleră a fost la 26 August de 416, acela al deceselor de 150; la 27 au fost până la amiaji 128 cașuri, 55 decese ; s’au făcut rugăciuni în tâte bisericile; excursiunile proiectate a^î de cluburi și asociațiuni au fost contramandate; ca distracții nu sunt de cât concerte în câte-va grădini. Livorno, 28 August.—Regele a sosit din Monza la orele 10 și 40 minute diminâța ; a fost priimit la gară de cornițele de Turin, mi- niștrii și autoritățile; mulținiea '1 a aclamat cu entusiasm. Dupe inaugurarea monumentului lui Vic- tor Emanoil și a bustului principelui Ame- deu, regele a priimit autoritățile. Havre, 28 August. — A^i au fost 71 casurî de choleră și 25 decese; temperatura a scăzut. Saint-Săbastien, 28 August.—Aplicarea măsurilor sanitare a fost suspendată ; ea nu se va relua de cât în cașul când regiunea francesă vecină ar fi infestată. Paris, 28 August.—O depeșă din Porto- novo anunță că colonelul Dodds a luat, la 24 August, Kalagon; actualmente el mer- ge asupra fluviului Queme. Inamicul, care era ascuns în stufișuri dese, a fost atacat; s’au deschis drumuri. Francesiî au avut câțî-va răniți. Sănătatea și moralul trupelor sunt excelente. Glascow, 28 August.—Printre emigran- ții venițî din Hamburg aii fost duoi atinși de choleră; el ati fost transportați la spital; ceî- alțî au fost puși în observație. Lemberg, 28 August.—Mișcarea emigra- ției descresce în districtul Zbaraz; de altmin- trelea, un mare număr de emigranțî desilu- sionațî se întorc la vetrele lor. Londra, 28 August.—S’a numit o comi- siune pentru choleră. Femeea care s’a bolnăvit în cuartierul Lambeth nu era atinsă de choleră. Vaporul „Gemma“ a debarcat la Grave- rend încă un bolnav de choleră. (Agenția română). MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Insciințare Se aduce la cunoscința aspirantelor la bur- sele vacante din scâlele centrale de fete că ministerul acordă dispense de vârstă acelora carî încă n’aveau, la 1 Iulie 1892, 14 anî împliniți. In acest sens a dat cuvenitele instrucțiuni direcțiunilor scâlelor centrale de fete. No. 10.348. ₃ 1892, August 14. MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor ji a persanelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe diua de 15 August 1892, și despre starea sănetăței persanelor încarantinate La Sulina : în radă 5 vapâre cu 101 per- sâne de echipăgiu și 4 pasageri; în fluviu 4 bastimente cu pânze, cu 13 persâne de echipăgiu și 11 pasageri; în lazaret 30 pa- sageri, 1 gardian jurat, 3 piloți fluviali și 1 marinar. Starea sănătăței tutulor persdnelor este satisfăcătâre. La gura Prutului: 8 vase, cu 31 persâne. Starea sănătățeî persânelor este satisfăcă- târe. La Ungheni: 45 persâne, tâte sănătâse. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a persanelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe diua de 16 August 1892, și despre starea sănetăței persanelor încarantinate La Sulina: în radă 4 vapâre cu 89 per- sâne de echipăgiu și 14 pasageri; în fluviu 3 bastimente cu pânze, cu 8 persâne de echipa- giu și 8 pasageri; în lazaret 17 pasageri, un gardian jurat și 3 piloți fluviali. Starea sănătăței tutulor persânelor este sa- tisfăcătâre. La gura Prutului: 4 vase, cu 17 persâne. Starea sănătăței persânelor este satisfăcă- târe. La Ungheni: 46 persâne, tâte sănătâse. । i«i —»i 11 —■— 18 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3383 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminâța de 15 {21) August 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . BacăU . . . Bălăci . . • Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși , . . Burdujeni Buznii . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Senin ....... 15+R. . .........17+ . Nor............17-f- » Senin..........15+ ” Plâe...........17+ » ■ ...•••• 17-j- ’ Senin Plâe Senin 15+ 18+ 14+ 15+ 14+ 22+ Variabil Nor . , Senin Variabil Senin . 15 + 19+ 16+ 16+ 14+ 15+ 16+ . 16+ » 16-j- ■> 16-j- " 15+1 1*+ ■ 18+ 15 + 17 + Darabani . . lălciu . . . Folticeni . Ferbinți. . Fiiiași . . Filipesci . Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova Herța . , . Horez . . Huși . . . Ivești . . Isaccea . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihaileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Senin . Variabil Senin . Variabil Senin Variabil Senin Plâe . Senin Plâe . . V ariabil Plâe . . Senin . Variabil Senin . Variabil Senin . 16+R. • 22 + » . 13+ • . 16+ * . 20+ • . 15+ ■ . 19+ • . 17+ » • 16+ ” . 20+ » . 15+ » . 15+ . . 22+ » . 20+ » . 18+ . . 24+ > . 19+ ” . 16-j- » . 16+ » . 16+ » . 20+ . • 17+ ” . 14+ » . 14+ . . 19+ » . 12+ . . 13+ » . 16+ » . 20-j- » I 15-j- " . 15+ » . 18+ » . 18+ » . 18-j- . In diminâța de 16 (28) August 1892 Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . ■ Piua-Pietri Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Iurcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn-Sărat. Râmn -Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . Stefănesci Slănic . Strunga . Tecuciu . Tergoviște Tergu-P'rumos Tergu-Jiu Tulcea . Urlați Urziceni Văleni . Vasluiu . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Sen Câță . ” ■ Plâe . Nor . Câță . Senin Nor . Variabil Senin Nor . Variabil Senin Nor . Senin R. . 17+ » . 15+ » . 15+ .. . 17-j- » . 16+ » , 15+ » . 18+ » • 16+ » . 16+ » . 18-j- » . 15+ » ■ 15-j- • 17-j- » Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacăil . . . Bălăci . . ■ Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Oalafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . , Chilia-Vechiă Codăesti . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Senin a Variabil Senin Plâe . Senin Nor . Senin Nor . Senin Nor . Senin Câță . Senin Variabil Senin Nor . Senin . 13+R. • 15+ « . 15+ - . 16+ • . 14+ - . 15+ ” . 14+ ” . 1*+ - . 1*+ ” . 15+ » . 18+ - . H+ • . 20+ * . 14-j- • . l’+ ” . 18+ • . 1«+ • , 16-j- * . 20+ » . 13+ ” . 1²+ ” . 18+ • . 17+ ” . 17+ » . 16+ ” . 16+ " . 15+ - . 13+ " . 15+ • , 15-j- » . 17+ • . 15+ » . 19+ • . 15+ • . 15+ • Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Fiiiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivești Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin ....... 16+R. ...............22-j- • . ..........15+ • . ..........18+ • . ..........20+ • • ....... 15-j- * . ..........19+ » . ..........16+ » ...............20-j- » • ..........18+ • Nor............17+ » Senin...........15+ » ■ 20+ » a ...... ■ 20-j- » ” . . . . . . . 13+ « ■ ....... 17-j- » Nor ........ 16-j- » Senin, Marea calmă , , 16+ » .............14+ „ . 14+ . • ....... 15-j- » Nor ........ 10+ * Senin ....... 18-j- » ..............13+ • .............14+ . Nor ........ 15+ » Senin ....... 22+ . ■ 15-j- B . 17+ . . 23+ . » .........18-j- ⁰ ■ *■••*•• 16+ " Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn. -Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . Sinaia . Slobozia Spineni . S’efănescl Slănic . Strunga . Tecuciu . Tergoviște Tergu-Frumos Tergu-Jiu Tulcea Urlați Urziceni Vălent Vasluiu . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Senin ....... ■ ••«••00 Nor........... Senin........ • • • o • o O • » ••••••• • • •••••• Variabil..... Senin......... * ••••••• Nor........... Senin......... Nor ........ Senin ....... ■ ....... ⁿ a • a a a • a Nor ........ • •■■aaaoa Senin ....... ■ • • a a a a • B aaaaaaa Nor......... ■ Senin ...... 22+R. 15+ » 15+ . 10+ ” 20+ - 15+ - 15+ 14+ » 16+ - 15+ » 15-j- » 17+ » 14+ » 16+ » 15+ » 20+ » 19+ » 17+ » 16-j- » 19+ « 14-j- » 15+ » 19+ B 15-j- » 17+ » 13—j— " 19+ » 15+ » 15+ » 17+ » 14+ „ 16+ » 15+ » MONITORUL OFICIAL 3384 / 18 August 1892 & MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 240 OBSERVAȚIUNI: De la 14 (26) August 1892, orele 8 dim. In 24 ore De Ir 13 (25 Aug., orele 8 săra. Barometru Temperatura 0^ vântul 1 Temper. Baro- Ventul redus la 0° si la aerului Starea Stj extr. metru Starea STAȚIUNI nivelul mărel © © A red. la A g cerului cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. i ® 43 £ ” ca 2 nivelul 0 © | Țări a H g mărel Q Bucuresci. . 764.5 --- 2.7 18.5 --- 1.8 78 E I senin --- 29 12 765.0 21.6 SE I senin T.-Severin . Craiova . Câmpu-Lung --- --- 17.2 --- 0.5 88 ---. --- --- 26 8 ---• «5-7 N 1 Slatina . . . 765.9 --- 0.6 20.2 --- 1.2 58 NE I ---■ 27 17 766.0 22.0 --- 7» Caracal. . . 767.1 --- 2.6 18.8 --- 2.0 ■45 NE 3 --- 28 13 767.4 19.6 --- --- n Ruși-de-Vede --- --- --- --- '--- --- --- --- 31 14 --- --- --- --- T.-Măgurele. 765.7 --- I.I ® 20.6 --- 0.6 IOO --- ---• n --- 29 35 765.5 23.7 --- --- n Giurgiu . . 763.3 --- 1.9 21.2 --- 0.2 66 SE 1 --- 29 >3 763.7 24.2 ENE 2 n Sinaia . . . Brăila . . . 765.0 --- 1.6 22.0 + 0.4 68 W I --- 29 >5 766.1 24.2 N I p noros Constanța. . 764.3 - 1.8 21.2 --- 2.6 72 N 3 1 n 27 --- 765.3 22.2 NE 2 senin Sulina . . . 7640 --- 2.9 26.1 + II 62 NE 3 27 16 765.8 20.1 NE 2 n Focșani . . ---- --- 19.1 --- 0.9 74 --- 29 IO 20.4 SSW I n Iași .... Sofia (Bulg.) . 764.9 --- 0.5 15.1 --- 4.2 66 --- --- 27 «3 764.3 19.7 NE 3 n Athena . . . 762.2 --- 22.9 --- 64 NW v 3 w 28 20 161.5 251 NE 6 0 r >e la 15 (27) August 1892, orele 8 diminăța. De la 14 (26) August 1892, orele 8 săra. Bucureștii. . 761.9 - 2.6 21.0 + 2.5 64 - --- senin 3° 13 762.5 21.8 --- senin Starea Mărel potrivită. „ „ ușără. OBSERVAȚIUNI BULETIN ATMOSFERIC No. 241 OBSERVAȚIUNI: De la 15 (27) August 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 14 (26) Aug., orele 8 săra. Bucuresci. . 761.9 --- 2.6 21.0 + 2.5 64 --- --- senin --- 30 >3 762.5 21.8 --- ------ senin T.-Severin. . Craiova . . Câmpu-Lung --- --- 18.1 + 0.9 7° --- --- p. noros --- 27 11 --- 17.1 w 2 p. noros Slatina . . . 763.4 - 2.5 21.3 + I.I 56 --- senin . --- 29 16 763.7 22 0 NE I senin Caracal . . 764.6 --- 2.7 20.0 -p 1.2 44 E 3 p. noros --- 30 14 764.1 194 W I 0 Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- 29 IO --- --- --- T.-Măgurele. 763.0 --- 2.7 19.6 --- 1.0 98 --- --- senin ---. 30 14 763.4 24.8 --- --- senin Giurgiu . . 761.5 --- 1.8 21.8 0.6 70 NE 2 » --- 30 15 762,3 24.0 E I Sinaia . . . Brăila . . 762.0 --- 3-0 21.8 --- 0.2 60 NE I p. noros _ 28 18 761.8 24.6 NE I p. noros Constanța . 762.2 --- 2.1 23.0 + 1.8 84 NW I » 28 _ 763.0 23.0 S I senin Starea Mărel liniștită. Sulina . . . 762.6 --- i-4 17.4 - 8.7 70 ---- --- senin ---_ 30 13 762.4 19.8 NE 4 . , lină. Focșani . . --- --- 18.3 --- 0.8 85 NW I p. noros --- 30 IO 26.2 SW 2 p. noros Iași .... senin Sofia (Bulg.) . Athena . . . 760.2 --- 2.0 23.2 + 0.3 61 NE I senin --- 32 21 761.2 27.1 ENE 4 I )e la 16 (28) August 1892, orele 8 diminăța. De la 15 (27) August it 92, orele 8 săra. Bucuresci . . 761.6 --- 0.3 22.0 + 1.0 72 NE 2 noros --- 32 17 760.1 22.0 p. noros ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Urmând a se contracta aprovisionarea lemnelor de foc necesare pe iarna viitore 1892—93 acestui minister cu direcțiunile dependințe, și anume: 100.000 kilograme la localul ministeru- lui de interne, 36.000 kilograme la localul direcției sanitare, 75 stânjeni la localul di- recției telegrafelor și poștelor, 24 stânjeni la localul direcției Monitorului oficial și Imprimeriei Statului, 140 stânjeni la localul prefecturel poliției Capitalei cu secțiunile polițienescl; total 239 stânjeni și 136.000 kilograme; Se publică că, la 31 August 1892, orele 4 dupe amiajl, se va ține licitațiune publică la acest minister spre a se contracta aprovisio- narea. Doritorii, de a lua acâstă întreprindere, vor depune în curtea Imprimeriei Statului 1 stân- jen lemne și 100 kilograme lemne tăiate ca probă, presintând în ^iua licitației ofertele însoțite de câte o garanție provisorie de 1.000 lei, în numerariu sau efecte publice. Condițiile cu cari se va încheia contractul se pot vedea în tote țlilele de lucru în can- celaria ministerului, serviciul comptabilităței centrale. Se pune în vederea concurenților că lici- tațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței. ₃ Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Prețul resultat la licitația de la 7 (19) August 1892 fiind prea mare, se publică altă licitație pentru darea în antreprisă a trans- portului expediției între oficiul telegrafo- postal din Buhuși și gara locală, conform condițiunilor publicate în Monitorul oficial No. 47 din 1892. Licitația se va ține în ^iua de 28 August (9 Septembre) 1892, atât la prefectura de Neamțu, cât și la sub-prefectura din Buhuși, și va fi cu oferte sigilate, carî se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunile provisoril prevăzute prin menționatele condiții. No. 25.848. ₃ 1892, August 13. Î8 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3385 — Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 14(26) Septembre 1892, seva ține licitație, atât în cabinetul directorului general al poștelor și telegrafelor, cât și la prefectura județului Suceava, pentru aprovi- sionarea a 1.400 stâlpi de brad sau de stejar, cu următârele condițiunl: Stâlpii trebue să fie de lemn uscat, sănătos, tăiați din tulpina lor înainte de 15 Februarie 1891, cojiți, drepți, fără noduri sau scorbo- roși și pârliți la basă, pe o înălțime de 1 metru și 50 cm. Stâlpii de brad trebue să aibă o lungime de 7 metri. De la basă în sus până la 1 metru să aibă 65 cm. -și la vârf 45 cm. grosime în peri- ferie; iar acel de stejar vor trebui să aibă 6 metri lungime de la basă în sus până la 1 metru cel puțin 55 cm. și la vârf 35 cm. grosime în periferie. Licitația se va ține prin oferte sigilate, cari se vor priimi numai până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Concurenții, spre a fi admiși la licitație, trebue să depună o cauțiune provisorie, în numerariu sau efecte garantate de Stat, în sumă de lei 350. Supraoferte nu se priimesc. In ofertă să se indice și prețurile: 1) Pentru furnisarea și predarea stâlpilor în unâ din gările căel ferate, încărcați în vagon; 2) Pentru furnitura și predarea stâlpilor pe tractul liniei Fălticenl-Brosceni sau în gara Fălticeni. Predarea stâlpilor trebue⁷ făcută cel mai târțliu până la 14(26) Octombre 1892. Licitația nu va fl valabilă de cât dupe aprobarea D-lui ministru de interne. Adjudecatarul este ținut ca, în termen de 10 țlile maximum de la data aprobărei lici- tațiunel de către D. ministru de interne, să se presinte la direcțiune spre a încheia și iscăli contractul cuvenit; iar la cas de nu va fl următor, cauțiunea ce a depus la licitație va rămâne în profitul direcțiunel, fără ca pentru acâsta să fie necesitate de veri-o so- mațiune prealabilă, judecată sau punere în întârțliare. O dată cu încheiarea contractului, adju- decatarul va depune o cauțiune definitivă de 10 la sută din prețul total al stâlpilor apro- bați. Taxele de timbru, înregistrare și veri-ce alte taxe ar comporta natura furniturel vor fi în comptul antreprenorului. Verificarea și. recepțiunea stâlpilor se va face de comisiunea ce se va întocmi ad hoc de direcțiune, prin încheiarea de proces- verbal, pe basa căruia direcțiunea va avea dreptul să respingă ori-ce număr de stâlpi cari nu vor întruni condițiunile specificate mai sus. Plata stâlpilor predați și priimiți în con- dițiunile cerute se va face prin mandat asupra tesaurului public, luându- se de basă proce- sul-verbal al comisiunel de verificare și re- cepțiune. In cas când antreprenorul nu va îndeplini veri-una din condițiunile stipulate, cauțiunea sa va rămâne în folosul direcțiunel, fără so- mațiune prealabilă, judecată, nici punere în întârțliare, și contractul va rămânea resiliat de fapt. Pe lângă acestea, concurenții vor mai avea în vedere și art. 40—57 din legea compta- bilităței Statului. No. 25.755. ₃ 1892, August 13. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar Postul de medic veterinar al urbei Slatina, retribuit cu lei 200 lunar, devenind vacant prin încetarea din viâță a titularului, se face cunoscut D-lor medici veterinari ce ar dori să ocupe acest post, spre a înainta cererile la ministerul de interne, direcțiunea generală a serviciului sanitar. —Pentru darea în întreprindere a efeciuă- rei diferitelor lucrări de completare, nece- sare a se face la localul spitalului rural Bu- jor, din județul Covurluiu, precum și a lucră- rilor de consolidare și apărare a acestei clă- diri contra apelor, se va ține licitațiune, atât în Bucuresci, la ministerul de interne (can- celaria direcțiune! generale a serviciului sa- nitar), precum și la prefectura județului Co- vurluiu, în țliua de 28 August, orele 3 p.m. Estimațiunea acestor lucrări, de pe devise, este cea următore: lucrări de completare lei 4.484 și lucrări de consolidare lei 9.500, în total lei 13.984. Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate, cari vor fi însoțite de garanții provisoril de 5 la sută din valorea ofertată. Supraoferte nu se priimesc. Devisul, caietul de sarcine și condițiunile acestor lucrări se pot vedea, în tote dilele și în orele de lucru, atât Ia direcțiunea gene- rală a serviciului sanitar (serviciul spitalelor rurale), cât și la prefectura de Covurluiu. Art. 40—57 din legea comptabilitățeige- nerale a Statului sunt obligatorii la ținerea acestor licitațiuni. No. 14.135. 1892, August 8. Direcțiunea generală a Monitorului oficial și Imprimeriei Statului La licitațiunea din 14 Iulie 1892, despre care tratâză publicația cu No. 2.176, inse- rată în 'Monitorul oficial No. 58 și următorii din a. c., nepresentându-se nici un concu- rent, se face cunoscut că, în diua de 25 August 1892, orele 2—4 p. m., se va ține, în localul acestei direcțiuni, bulevardul Eli- sabeta, o nouă licitațiune pentru vîndarea a trei machini vechi de tipar în condițiunile din sus-țlisa publicație. No. 3.606. , 1892, August 7. Eforia spitalelor civile La 28 August 1892, orele 11 a. m., se va ține licitațiune la eforie pentru furni- sarea a 100.000 kilo paie, necesare spitalelor în exercițiul financiar 1892 — 93. Doritorii, de a lua parte la acâstă licita- țiune, sunt invitați ca, în sus citata di și ore, să ’șl presinte ofertele D-lor sigilate, înso- țite de o garanție provisorie de 5 la sută, cu- noscând că garanția definitivă va fi de 10 la sută. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. Condițiunile se pot vedea în cancelaria efo- riei în orl-ce di și ore de lucru. No. 8.418. 1892, August 14. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Ministerul, auțlind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pentru diua de 15 Septembre a. c., pentru ocuparea cu titlu provisoriu a scdlelor rurale din circum- scripțiunile mal jos notate : Condițiunile de admisibilitate la concurs sunt: 1) Candidați! și candidatele să fie români; 2) Să aibă bărbații 20 de ani; iar femeile 18 an! împliniți cel puțin; 3) Candidațil să probeze că posedă certi- ficatul de absolvire a unei scole normale pri- mare cu patru clase; al unui seminar cu patru clase sau a patru clase gimnasiale; iar candidatele că aii absolvit Asilul, scola cen- trală sau un externat secundar de fete; 4) Concurenții și concurentele vor depune fie-care o taxă de 10 lei Ia una din casele publice pe sâma acestui minister, presentând, pe lângă petițiunea de înscriere, cuvenita re- cepisă de plata acelei taxe, care va servi la indemnisarea membrilor comisiunilor exa- minatore; 5) înscrierile se fac direct la revisorul ju- dețului, unde se ține concursul, cel puțin cu patru țlile înainte de data concursului; 6) Materiile concursului sunt: a) In scris: O probă din matematici (duoâ probleme), o probă din limba română și o probă de caligrafie. Candidați! și candidatele cari la probele în scris nu vor avea media 7, sunt respinși de la proba orală; ti) Probele orale suut extemporale și se vor da din limba română, matematici și isto- rie sau geografie; c) Se va mai face și o probă de practică pedagogică, comunicată cu două ore mai îna- inte, asupra unui subiect din limba română sau matematici. Concurenții și concurentele cari nu vor întruni media generală cel puțin 7,50 nu vor avea dreptul la numirea cu titlu provisoriu, pe basa acestui concurs, nici anul acesta, nici pe viitor. 7) Concurenții și concurentele vor trece examenele împreună. CIRCUMSCRIPȚ1UNEA I Concursul se va ține în Craiova 1. Județul Mehedinți Plasa Ocolul 1. Scola Statului din comuna Ciovărna- șani. Plasa Motru-de-Sus 2. Scâlă Statului din comuna Șovârna- de-Sus. uuov MONITORUL OFICIAL 18 August 1893 Plasa-'*Blahnița 3. Scola județiană din comuna Scăpău. Plaiul Cloșani 4. Scdla județiană din comuna Godeanu. Plasa Dumbrava 5. Scdla județiană din comuna Stignița. 6. » » ’ » Padina- Mare. 7. Scdla Statului din comuna Botoșesci. II. Județul Gorj Plasa Ocolul 8. Scola comunală din comuna Balacesci. III. Județul Romanați ' Plasa Balta 9. Scdla comunală din comuna Motru- de-Jos. 10. Scdla comunală din comuna Rotunda. 11. » » « » Urzica. Plasa Ocolul 12. Scdla comunală din comuna Gustă- veți. Plasa Oltețu 13. Scola Statului din comuna Balș, cla- sa I și II. 14. Scola comunală din comuna Popân- zălesci. v IV. Județul Dolj Plasa Amaradia 15. Scdla comunală din comuna Mălăesci Plasa Dumbrava 16. Scdla comunală din comuna Găciulata, cătunul Știubeiu. 17. Scdla comunală din comuna Gogoș, cătunul Gogoșița. Plasa Câmpu 18. Scdla Statului din comuna Orodelu. V. Județul Olt Plasa Mitocu 19. Scola Statului din comuna Grăciunei- de-Sus. Plasa Oltu 20. Scdla Statului din comuna Giomăgesci. VI. Județul Vâlcea Plaiul Horezu Kt.- 21. Scola Statului din comuna Turcesci. Plaiul Cozia 22. Scdla Statului din comuna Gălimă- nesci. 28. » Plasa Oltu 23. Scdla Statului din comuna Rumesci. Plasa Oltețu-de-Sus 24. Scola Statului din comuna Băesci. 25. 26. * Grădiștea. Văleni, VII. Județul Argeș Plasa Găldșesci 27. Scdla Statului din comuna Țuțulesci. , Șerbănesci. 'Plasa Cotmeana 29. Scdla Statului din comuna Mârghia. ' Plasa Topolg 30. Scdla comunală din comuna Giurgiu- eni. VIII. Județul Teleorman Plasa Călmățuiu 31. Scdla Statului din comuna Slobozia- Mândra. 32. Scdla județiană din comuna și cătunul Băneasa. 33. Scdla județiană din comuna Băneasa, cătunul Băneasa. 34. Scdla județiană din comuna Gara- vaneți. ' 35. Scdla județiană din comuna Elisabeta. 36. » » a . * Plopi. 37. » n Pleașovu. 38. . Seaca. 39. » » !> 9 Uda-Clo- cociov. Plasa Marginea 40. Scdla județiană din comuna Beiu. 41. » » » * Fdntâne- lele. Plasa Târgului 42. i Scdla Statului din comuna Papa. 43. județiană » a Getatea. 44. a Giurari. 45. 1» n n Dulcianca. 46. T n i» Licuriciu. 47. 9 W w a Meri-Gdla. 48. n a ’ n Peri-Rîioși. 49. Scdla județiană din comuna Bivolița. 50. n •n » 9 Vârtd- pele-de-Jos. ᵣ 51. Scdla județiană din comuna Buzescu. Plasa Teleorman 52. Scdla Statului din comuna Miroși. 53. 5» județiană Balaciu. 54. Lada. 55. Maiu. 56. 11 n Rîca. 57. * Surdulescit 58. 9 li Slobozia- Trăsnitu. 59. Scdla județiană din comuna Urlueni. CIRCUMSCRIPȚIUNEA II Concursul se va ține în Bucuresci IX. Județul Ilfov Plasa Dâmbovița 60. Scdla Statului din comuna Băneasa. 61. s comunală » » Băneasa, cătunul Floreasca. Plasa Oltenița 62. Scdla Statului din comuna Spanțovu, cătunul Valea-lui-Sore. 63. Scdla comunală din comuna Hotarele. 64. » » ” ■ Grivițile. Plasa Mostiștea 65. Scdla județiană din comuna Rădulesci, cătunul Răsîmnicea Plasa Negoesci 66. Scdla comunală din comuna Vasilați, cătunul Popesci. 67. Scdla comunală din comuna Gurbă- nesci, cătunul Paicu. X. Județul Muscel Plasa Dâmbovița 68. Scdla Statului din comuna Voinesci. 69. » » „ » Nămăesci. 70. » » » „ Dragosla- vele. 71. Scdla Statului din comuna Ștefănesci, clasa I—II. Plasa Rturilor 72. Scola comunală din comuna Mără- cineni. XL Județul Dâmbovița Plasa Cobia 73. Scdla Statului din comuna lonesci. Plasa Bolintinu 74. Scdla Statului de fete din comună Titu. Plasa Dealului 75. Scdla comunală din comuna Bucșani, clasa I—II. Plaiul Ialomița 76. Scdla comunală din comuna Bezdeadu, clasa I—II de băeți. 77. Scdla județiană de fete din comuna Petroșița. Plasa Ialomița 78. Scdla comunală de băeți din comuna Bilciuresci, clasa I —II. 79. Scdla Statului din comuna Finta. 80. „ » » » Dobra. 81. ’ » ’ „ Cojească, clasa I—ll XII. Județul Vlașca Plasa Câlniștea 82. Scola comunală din comuna Bălaria. 83. „ „ Strâmba. 84. , „ „ « Flămânda, cătunul Gălugăru. Plasa Neajlov 85. Scdla comunală din comuna Zădăriciu. 86. * Statului ₛ , Nebuna- Vela. 87. Scdla Statului de fete din comuna Bulbucata. Plasa Marginea 88. Scdla comunală din comuna Pueni- Prundu. XIII. Județul Prahova Plasa Câmpu 89. Scdla comunală din comuna Tinosu. 90. a * V a Gorgota. 91. » » de băeți din comuna Tătărani. 92. Scdla comunală de fete din comuna Tătărani. Plaiul Prahova 93. Scdla județiană din comuna Șotrile. Plaiul Teleajenulul 94. Scdla comunală din comuna Ogretinu. 95. » a B „ Slănie, că- tunul Prăjani. Plasa Podgoria 96. Scdla comunală din comuna Hârșa. Plasa Târgșorn 97. Scdla comunală din comuna Târgșoru- Vechiii. XIV. Județul Buzeu Plasa Câmpului 98. Scdla comunală din comuna Gara- gialele. 99. Scdla comunală din comuna Largu. Plasa Tohani 100. Scdla comunală din comuna Vis- pesci. 18 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3387 101. Scola comunală din comuna Glo- deanu-Sărat, cătunul Floricica. Plaiul Pârșcov 102. Sc61a comunală din comuna Goi- desci. Plasa Sărata 103. Scdlă Statului din comuna Vernesci. 104. „ comunală „ „ Gura-Nis- covul. XV. Județul Râmnicu-Sărat Plasa Grftdiscea 105. Scola comunală din comuna Câneni. 106. , „ de fete din comuna Vâlcelele. Plasa Marginea de-Jos 107. Scola comunală din comuna Guli- anca, cătunul Ariciu. Plasa Marginea-de-Sus 108. Scola comunală din comuna Dealu- Lung. 109. Scâla comunală din comuna Lacu- lui-Babana. 110. Scola comunală din comuna An- dreeșu. Plasa Orașul ut 111. Scola comunală din comuna Pepesci. 112. , „ Blidarele. 113. „ „ „ „ Broșteni, cătunul Vulcăneasa. Plaiul Râmnicu 114. Scâla Statului din comuna Jitia, că- tunul Niculele. Plasa Râmnicu-de-Jos 115. Scola comunală din comuna Gostieni- de-Jos. 116. Scâla comunală din comuna Puesci. 117. B Săl- cioara. 118. Scola comunală din comuna Știubeiu. Plasa Râmnicu-de-Sus 119. Scâla comunală din comuna Putreda. XVI. Județul Brăila Plasa Vădeni 120. Scâla comunală de fete din comuna Valea-Cânepi. 121. Scâla comunală din comuna Șutesci, cătunul Constantinesci. 122. Scâla comunală de fete din comuna Urlesca. 123. Scâla comunală de fete din comuna Cotu-Lung. 124. Scâla comunală din comuna Silis- traru, cătunul Traian. Plasa Balta 125. Scola Statului din comuna Bertesci- de-Sus. 126. Scola comunală de fete din comuna Ulmu. 127. Scola comunală din comuna Strîmbu. CIRCUMSCRIPȚIUNEA III Concursul se va ține in Berlad XVII. Județul Putna Plasa Gârlele 128. Scola Statului din comuna Mera, cătunul Andreeș. 129. Scâla comunală din comuna Clipi- cesci. Plasa Zăbrăuți 130. Scâla Statului din comuna Soveja, clasa I—II. 131. Scâla comunală din comuna Străâni- de-Sus. 132. Scola comunală din comuna Pău- nesci. XVIII. Județul Covurluiu Plasa Prutu 133. Scâla Statului din comuna Masta- cani, al duoilea post de învățător. 134. Scola comunală din comuna Vlădesci, cătunul Roșcani. 135. Scola comunală din comuna Tulu- cesci, cătunul Gostache-Negri. Plasa Siretu 136. Scâla comunală de fete din comuna Braniscea. Plasa Horincea 137. Scola comunală de fete din comuna Govădinesci. 138. Scâla comunală din comuna Târgu- Beresci, cătunul Aldesci. XIX. Județul Tecuciu Plasa Bârlad 139. Scola Statului din comuna Puteni, cătunul Mândresci. 140. Scola comunală din comuna Borcea, cătunul Drăgănesci. 141. Scâla comunală din comuna Um- brăresci, cătunul Condrea. 142. Scâla comunală din comuna Gorod, cătunul Blânzi. Plasa Berheciu 143. Scola Statului din comuna Oncesci, cătunul Tai nița. 144. Scola comunală din comuna Corni, cătunul Corni. Plasa Zeletinu 145. Scola Statului din comuna Crăesci, cătunul Benesci. 146. Scâla Statului din comuna și că- tunul Colonesci. '147 . Scola comunală din comuna Giur- giâna, cătunul Dăuceni. 148. Scâla comunală de fete din comuna Podu-Turcului, clasa I. XX. Județul Tutova Plasa Tutova 149. Scâla Statului din comuna Holă- resci. Plasa Târgului 150. Scâla comunală din comuna Fron- tiseni. 151. Scola comunală din comuna Rîn- zesci. XXI. Județul Fălciu Plasa Crasha 152. Scâla comunală din comuna Vine- țesci. 153. Scâla comunală de fete din comuna Roșiesci. 154. Scola comunala din comuna Tăbă- lăesci. Plasa Mijlocii 155. Scâla comunală din comuna Jigălia. 156. „ Statului „ , Urlați. XXII. Județul Bacău Plasa Bistrița-de-Sus 157. Scâla Statului din comuna Valea- lui-Iân. 158. Scâla Statului din comuna Obîrșia. 159. „ , , , Răcă- ciuni, cătunul Gâsceni-Ghițeni. Plasa Bistrița-de-Jos 160. Scola Statului din comuna Botesci. 161. „ „ „ „ Milesci. Plasa Trotușulul 162. Scâla comunală din comuna Gropile. Plasa Tasl&u-de-Sus 163. Scâlă comunală din comuna Doftâna, al duoilea post de învățător. 164. Scâla comunală din comuna Gomă- nesci, cătunul Asen. 165. Scola comunală din comuna Văi ăesci. Plasa Tasl&u-de-Jos 166. Scola comunală din comuna Brătila. 167. „ „ „ Scor- țeni, cătunul Grigoreni. CIRCUMSCRIPȚIUNEA IV .Concursul se va ține la Iași XXIII. Județul Roman Plasa Funda 168. Scola Statului din comuna Chiliile. Plasa Moldova 169. Scâla Statului din comuna Botesci. 170. Scâla plătită de baron Stîrcea, din comuna Văleni. Plasa Siretu-de-Sus 171. Scâla Statului din, comuna Scheia. 172. „ , / , Crivesci. 173. „ Stănița. cătunul Călugărița. Plasa Siretu-de-Jos 174. Scâla Statului din comuna Bogdesci* 175. , Secueni- 176. „ „ „ , Brănisceni XXIV. Județul Neamțu Plasa Muntele 177. Scola Statului din comuna Bicaz, cătunul Tasca. 178. Scola Statului de fete din' comuna Hângu, cătunul Hângului. Plasa Piatra 179. Scola comunală din comuna Cră- căâni, cătunul Grăcău-Negru. 180. Scâla comunală din comuna și că- tunul Șerbesci. Plasa-de-Sus 181. Scâla comunală din comuna Petri- cani, cătunul Boiștea. 182. Scola comunală din comuna Tini- șesci, cătunul Preoțesci. XXV. Județul lași Plasa Bahluiu 183. Scâla comunală din comuna Belcesci, cătunul Munteni, clasa I—II. 184. Scola Statului din comuna Șipotele, cătunul Fântânele. 185. Scâla comunală din comuna Șipo- tele, cătunul Buhăeni. 186. Scola comunală din comuna Bâr- j lesei, cătunul Totoesci. 3388 MONITORUL OFICIAL 187. Scăla comunală din comuna Ce- plinița. Plasa Stavnicu 188. Scdla Statului din comuna Mironesa. 189. „ „ „ „ Mogo- șesci, cătunul Mânjesci. 190. Scola Statului din comuna Voinesci, cătunul Zlobozeni. 191. Scola comunală din comuna Mogo- șesci, clasa I—II. Plasa Cârligitura 192. Scdla comunală din comuna Pău- șesci, cătunul Hoisesci. 193. Scdla comunală din comuna Popesci, cătunul Frumușele. 194. Scdla comunală din comuuna Popesci, cătunul Hârpășesci. Plasa Turia 195. Scdla Statului din comuna Cârni- ceni, cătunul Perieni. 196. Scdla comunală din comuna Roșcani, cătunul Cănesci. Plasa Codru 197. Scdla comunală din comuna Buciu- meni, cătunul Bârnova. XXVI. Județul Suceava Plasa Siretu 198. Scola comunală din comuna Les- pezi, cătunul Bădilița. 199. Scdla comunală din comuna Les- pezi, cătunul Hârtopele. 200. Scdla comunală din comuna Les- pezi, cătunul Sirețelu. 201. Scdla comunală din comuna Dol- hasca, cătunul Buda. 202. Scdla comunală din comuna Miros- lăvesci, cătunul Verseni. 203. Scdla comunală din comuna Văș- cani, cătunul Todiresci. 204. Scdla comunală din comuna Pășeani, cătunul Boșteni-Sodomeni. 205. Scdla comunală din comuna Pașcani, cătunul Gășteni-Topiie. XXVII. Județul Vasluiu Plasa Crasna 206. Scola din comuna Munteni-de-Jos, cătunul Chițoc, întreținută de proprietar. Plasa Fundurile 207. Scola Statului din comuna Suhu- lețul. Plasa Mi^locu 208. Scdla comunală din comuna Go- dăesci, cătunul Șerbotesci. Plasa Rahova 209. Scdla Statului din comuna Hârșova. 210. , , de fete din comuna Pungesci. 211. Scdla comunală din comuna Pun- gesci, cătunul Dumbrăveni. XXVIII. Județul Botoșani Plasa Coșula 212. Scdla Statului din comuna Uriceni. 213. , comunală „ „ Cris- tesci, al duoilea post de învățător. Plasa Jiția 214. Scdla județiană din comuna Dân- geni, cătunul Buhăceni. Plasa Meletin 215. Scdla comunală din comuna Slă- tundia, cătunul Cernesci. 216. Scdla comunală de băeți din comuna Tergu-Sulița, al duoilea post de învățător. 217. Scdla comunală de fete din comună Tărgu-Sulița, al duoilea post de învățătore. Plasa Siretu 218. Scdla județiană din comuna Fdntâ- nelele, cătunul Roșcani. 219. Scdla județiană de fete din comuna Corni. 220. Scdla comunală din comuna Brehu- esci, cătunul Măndresci. 221. Scdla comunală de băeți din comuna Bucegea, al duoilea post de învățător. 222. Scdla comunală de băeți din comuna Burdujeni, al duoilea post de învățător. 223. Scdla comunală de băeți din comuna Dumbrăveni, al duoilea post de învățător. 224. Scola comunală de băeți din comuna Tudora, al duoilea post de învățător. 225. Scola comunală din comuna Burdu- jeni, cătunul Prelipca. Plasa Ștefănesci 226. Scola comunală din comuna Ostop- ceni. 227. Scdla comunală de băeți din comuna Tergu-Ștefănesci, al duoilea post de învă- țător. Plasa Tergnlul 228. Scdla Statului din comuna Bălușeni, cătunul Zeicesci. 229. Scdla comunală din comuna Gur- țesci, cătunul Monastirea-Ddmnei. 230. Scdla comunală din comuna Mona- stireni, cătunul Munteni. 231. Scdla comunală din comuna Gosti- nesci. 232. Scola comunală din comuna Mona- stireni. XXIX. Județul Dorohoiu Plasa Bașen 233. Scdla Statului din comuna Mano- leasa, cătunul Liveni-Vechi. 234. Scdla Statului din comuna și cătuna Sârbi. 235. Scdla Statului de fete din comuna Târgu-Seveni, al duoilea post de învățătore. Plasa Berhometele 236. Scdla județiană din comuna Zamo- ștea, cătunul Bălinesci. 237. Scdla comunală din comuna Zvori- ștea, cătunul Șerbănesci. Plasa Herța 238. Scdla județiană din comuna Hrețca. 239. Scdla comunală din comuna Târ- nauca, cătunul Probotesci.. 240. Scdla comunală din comuna Molnița, cătunul Pilipăuți. Plasa Prutu-de-Sus 241. Scdla comunală din comuna Hu- desci-Mari, cătunul Concesci. Plasa Prutu-de-Jos 242. Scdla comunală de fete din comuna Târgu-Darabani, al duoilea post de învățătdre. 18 August 1892 Tot-d’o-dată se aduce la cunoscința aspi- ranților și aspirantelor pentru ocuparea pos- turilor de învățători sătesci, că normaliștii, seminariștii, absolventele asilului și scolelor centrale carî au terminat scolele respective în cei trei ani din urmă, de la acăstă dată, pot fi recomandați d’a dreptul de comisiunea examinătore spre a fi numiți cu titlul provi- soriu, fără alt examen, dacă, în anul cel din urmă al scolel ce au absolvit, au obținut media generală 7.50. Cel cari dintre aceștia nu vor întruni acăstă condițiune, pot de asemenea fi recomandați de comisiune pentru a fi numiți cu titlul pro- visoriu, în urma numai a unui examen în- scris, purtând asupra materiilor de la punc- tul 6, lit. a, plus o probă de practică peda- gogică, comunicată cu duoă ore înainte, asupra unui subiect de limba română saii materna tici, cu condițiune însă, ca la acest examen să obțină nota medie 7.50. Pentru restul catedrelor, ce nu se vor fi ocupat ast-fel, se va urma cu concursul dupe cum s’a specificat mai sus. No. 10.327. 6,s de intârZiare până la liberarea acelor documente, și 4) Să mal fie autorisată recla- manta a reține din suma ce mal datorâză din preț lei 61.033, bani 27, până ce pârîta va justifica, în mod legal și incontestabil, plata sultei prevăZută în actul de partagiu inter- venit între D-sa cu cel-alțî moștenitori al mamei sale, defuncta principesa Ecaterina Ruspoli; AuZind conclusiunile advocatului recla- mantei ; Având în vedere că din actul de vînZare transcris in registrele acestui tribunal sub No. 870 din 6 Noembre 1890, se constată că D-na comitesă Margareta de la Gherar- desca a vîndut D-nel Jeanna Xantho par- tea sa de moșie din trupul moșiei Domnesci, ce are moștenire de Ia muma sa principesa Ecaterina Ruspoli Conachi, de pe actul de împărțâlă din Septembre 1876, autentificat de tribunalul Lfov la No. 12 din 2 Ianua- rie 1877, în preț de 850.000 lei, din cari 100.000 lei s’a priimit de atunci, iar restul de 750.000 lei se va răspunde în duoă câs- ciurl, adică: 300.000 lei la 15 Decembre 1890 și 450.000 lei ln termen de duoi ani și jumătate de la facerea acestui act, 3 No- embre 1890, dându-se dreptul cumpărătorel de a intra imediat în folosința imobilului, având a plăti o dobândă de 5 la suiă pe an, cu începere de la 15 Decembre 1890, la res- tul de preț de 450.000 lei; Considerând că dupe art. 1.314 din codul civil, predarea este strămutarea lucrului vîn- dut în puterea și posesiunea cumpărătorului. j Că prin a preda lucrul nu se înțelege sim- I piui fapt de a pune pe cumpărător în pose- siunea lucrului vîndut și a ’i da actul de | vînZare , căci acest act nu constată de cât j consimțimântul părților și condițiunile cu cari s’a făcut vînZarea; dar trebue ca vînZă- torul să predea cumpărătorului și puterea de a putea dispune de lucrul vîndut ca proprie- I tar, și acâsta nu se pâte îndeplini de cât atunci când vînZătorul remite cumpărătoru-. lui titlurile vechi cari ponstituesc dreptul său de proprietate pentru a le putea opune $ la necesitate terțitlor persone; Că reclamanta a justificat astăZi cu duoă somațiuni făcute prin porlăreil tribunalului Ilfov, în Ziua de 23 Ianuarie 1891, că a pus în întârZiare pe D-na Margareta de la Ghe- rardesca de a ’I remite titlurile vechi de proprietate ale autârel sale asupra întregel moșii Domnesci, de ore-ce a descoperit acte doveditâre că numai jumătate din acea moșie ar fi fost proprietatea mumei sale principesa Ecaterina Ruspoli, iarcea-altă jumătate ar fi proprietate a principelui N. Vogoride, fostul soț al principesei Ecaterina Ruspoli din pri- ma căsătorie; Că pârîta, fiind citată în regulă pentru termenul de astăZi, nu s’a presintat în in- stanță spre a justifica îndeplinirea acestei obligațiuni de a remite reclamantei acele tit- luri, în cât reclamațiunea este fondată în acest punct; Considerând că,dupe art. 1.364 din codul civil, dacă cumpărătorul este turburat sad are cuvânt de a se teme că ar fi turburat prin veri-o acțiune, sau ipotecară, sad de re- vandicațiune. el pdte suspenda plata prețului până ce vînZătorul va face să înceteze turbu- rarea, sau va da cauțiune, afară numai dacă se va fi stipulat ca plata să se facă chiar de ar urma turburări; Considerând, în specie, că reclamanta a pre- sintat astă-Zi o copie legalisată de grefa tri- bunalului Iași de pe actul de vînZare din 10 Septembre 1855, dat de lorgu Razu, fostul proprietar al întregului trup de moșie Dom- nesci, din care se constată că cumpărarea a- celei moșii s’a făcut de principele Nicolae Co- nachi Vogoride, împreună cu soția sa prin- cipesa Ecaterina, născută Conache; că acest act a fost întărit provisoriu pe numele ambi- lor soți și, dupe expirarea celor 6 luni de pu- blicație, divanul, dupe cererea principelui Ni- colae Conache Vogoride, că moșia s’a cum* părat numai cu banii soției, a întărit actul statornic numai pe numele principesei Eca- terina Vogoride, născută Conache, însă, în urmă, dupe cererea principesei Gatinca V, go- ride și a soțului său că cumpărarea s’a făcut de ambii soți, divanul, prin încheiarea diu 22 Decembre 1856, revine asupra întărire! de- finii ive și constată că vînZarea privesce pe ambii soți și că jumătate din moșie se consi- dera proprietate a principelui Nicolae Vogo- ride, ast-fel cum glăsuesce și actul de vin- Zare ; Că, afară de acâsta, reclamanta a mal pre- sintat și alte acte, din cari resultă că credi- torii defunctului principe Nicolae Vogoride a I cerut diviZarea moșiei Domnesci pentru ale- 3396 MONITORUL OFICIAL 18 August 1892 gerea părțel de jumătate cuvenită debitoru- lui D-lor spre a putea urmări, și că au ur- mărit și urmăresc încă veniturile acestei părți de moșie în mânile deținătorilor imobilului; Că tote aceste împregiurări sunt o causă destul de seriâsă ca reclamanta să se târnă că ar putea fi turburată prin veri-o acțiune în a fi evinsă de jumătate din proprietatea imobilului cumpărat de la pârîtă, și, prin urmare, cererea ce face de a fi autorisată ca să consemneze restul de preț de 450.000 leî, până când pârîta ’i va remite titlurile vechi de proprietate; că întregul trup al mo- șiei Domnesci aparține autore! sale princi- pesa Ecaterina Ruspoli, cu care chipsă facă a dispare acea temere, este de asemenea fun- dată și admisibilă; Considerând că prin actul cu care pârîta vinde reclamantei imobilul în litigiu, se țiice expres că imobilul ’l transmite liber de ori- ce sarcine; Considerând însă că din actul de împărțâlă a trupului moșiei Domnesci, intervenit între moștenitorii defunctei principesa Ecaterina Ruspoli, transcris în registrele acestui tribu- nal la No. 869 din 1890, se vede că partea de moșie cuvenită pârîtei datorâză celor-alați comoștenitori suma de 71.033 lei, 27 bani; Că pârîta nepresentându-se în instanță pentru a justifica că a plătit acel debit, prin urmare, imobilul este încă grevat de acâstă sarcină și, prin urmare, cererea reclamantei de a se reține acâstă sumă din preț, până va justifica acea plată, este iarăși fundată; Considerând că, în ce privesce cererea de daune făcută de reclamantă de a ’I se acorda câte 300 lei pe ții pentru tot timpul de în- ■ tânjiare, până la liberarea documentelor vechi de proprietate, nu pote fi seriâsă, căci prin faptul consemnărei restului de preț, ori-ce daune eventuale ar suferi nu are de cât a Ie li- chida prin justiție și a se cere îndestularea din acei bani, așa că acțiunea sa în acest punct nu pâte fi fundată; Considerând că pretențiunea reclamantei fiind recunoscută printr’un act autentic, ur- mâză a se ordona și execuțiunea provisorie a sentinței fără cauțiune, conform art. 156 din procedura civilă, Pentru aceste motive, tribunalul, în virtu- tea legei, Admite în parte reclamațiuneaD-nel Jeanna Xantho și, prin consecință, încuviințâză ca D-na Jeanna Xantho să depună la casa de depuneri, consemnațiuni și economii restul de preț în sumă de 450.000 lei, ce are a răspunde D-nei Margareta de la Gherardesca, pentru o a treia parte din mo- șia Domnesci, ce ’i a vîndut prin actul tran- scris în registrele acestui tribunal la No. 870 din 6 Noembre 1890, unde va sta consem- nată până în momentul când D-na Margareta de la Gherardesca va remite D-nei Jeanna Xantho documentele vechi cari stabilesc drep- tul sâîi de proprietate asupra întregului imn- bil vîndut, enunciat mai sus, și va justifica că a plătit privilegiul de 71.033 lei, bani 27, ce datorâză dupe actul de partagiu intervenit între D-sa și cel-alți moștenitori ai principe- sei Ecaterina Ruspoli. Respinge cererea de daune făcută de D-na Jeanna Xantho ca nefundată. Condamnă tot-o-dată pe D-na Margareta de la Gherardesca să plătâscă D-nei Jeanna Xantho suma de 500 lei cheltueli de judecată. Admite execuțiunea provisorie a sentinței fără cauțiune, conform art. 156 din proce- dura civilă. Sentința este supusă oposiție! și apelului. Pronunțată în ședință publică astățll, 28 Ianuarie 1892. No. 39. Rom&nla Corpul portăreilor tribunalului Putna Dispune ca presentă copie să se publice prin Monitorul oficial, cuvenindu-se D-nei comitese Margareta de la Gherardesca,cu do- miciliul în străinătate. (Urmâză semnătura șefului portăreilor). No. 282. 1892, August 11. — La ordinea țlilel fiind acțiunea inten- tată de D-na Jeanna Xantho, născută Poumay, cu autorisația soțului său Nicolae Xantho, prin petiția din 20 Noembre 1891, registrată la No. 18.862, contra principelui Emanoil Ruspoli de Poggio Suaza₅ cu domiciliul la Roma, via San-Nicola-Tolentino No. 44, pen- tru a ’i preda documentele de proprietate a părțel de a treia parte din moșia Domnesci ce ’i a vîndut; de a suspenda plata restului de preț ce are a mai răspunde, cum și procentele până la predarea acelor documente, a ’i se a- corda daune interese câte 300 lei pe ^i până la remiterea documentelor; de a fi autorisată reclamanta să rețină din preț suma de 71.014 lei, bani 67, până ce pârîtul va justifica plata sultei prevăzută în actul de partagiu inter- venit între moștenitorii defunctei principese Ecaterina Ruspoli, cum și de a reține tot din preț suma de 12.000 lei, garanția priimită de pârît de la arendașii moșiei, până ’i va remite acea cauțiune. La apelul nominal a compărut D. advocat Grigore Vulturescu, in calitate de mandatar al reclamantei, autorisat cu procura auten- tică de consulatul României la Nice subNo. 24 din a. c., lipsind pârîtul pricipele Emanoil Ruspoli de Poggio Suaza, în privința căruia procedura s’a vățlut îndeplinită. S’a citit acțiunea., D. advocat Grigore Vulturescu, din partea reclamantei, susține că cu actul de vînțlare trasnscris în registrul acestui tribunal la No. 871 din 6 Noembre 1890, clienta sa a cumpărat de la principele Emanoil Rus- poli de Poggio Suaza partea sa din domeniul Domnesci, în întindere de aprope 2.307 fălci, cu tâte trupurile și dependințele cari ’l com- pune, ast-fel dupe cum există acâstă parte este descrisă și desemnată sub No. 4 din ac- tul de formațiune al părților de moștenire lă- sată derepausata principesa Ecaterina Ruspoli Conache, autentificat de tribunalul Ilfov la 2 Ianuarie 1877, sub alin. 12, în preț de 750.000 lei, din cari 100.000 lei răspunși atunci, iar restul de 650.000 lei a rămas a se plăti în duoă câșturl, adică: 300.000 lei la 1 Decembre^l890 și restul de 350.000 lei în termen de 3 ani de la subscrierea ac- tului, 27 Octombre 1890, clienta sa a plătit prima rată de 300.000 lei, așa că dânsa ’și a îndeplinit obligațiunile; că, dupe art. 1.314 din codul civil, vînțlătorul este obligat a preda lucrul în puterea și posesiunea cumpărăto- rului; că, prin predarea lucrului nu se înțe- lege numai darea posesiunel imobilului și ac- tului de vînZare, dupe cum s’a urmat în spe- cie, ci trebue a ’i preda și puterea de a putea dispune de el ca proprietar, adică: a ’i remite titlurile vechi de proprietate cari ’l pune la adăpost de ori ce turburare ; că a făcut cerere formală pârîtului prin somațiune de a ’i re- mite asemenea titluri și D-sa nu a răspuns nimic, în cât reclamanta a trebuit să se inte- reseze singură și să cerceteze în ce situație se găsesce acest imobil, și a găsit la tribunalul de Iași acte cari constată că întregul trup al moșiei Domnesci s’a cumpărat de la marele vornic și cavaler lordache Razu de către prin- cipele Nicolae Gonache Vogoride, împreună cu soția sa principesa Ecaterina, născută Cona- che ; că pe numele ambilor soți s’a întărit ac- tul provisoriu de vînZare, și dupe trecerea celor 6 luni de publicație, soțul a făcut decla- rație că numai soția a cumpărat, în cât actul s’a întărit statornic numai pe numele acesteea; în urmă însă soția dă o altă hârtie prin care se tângue că rău s’a întărit actul statornic numai pe numele său, de ore-ce cumpărarea a făcut’o împreună cu soțul, în urma căreia divanul de întăriturl revine asupra primei întăriturl și dă o altă încheiare prin care în- tăresce actul statornic pe numele ambilor soți, despre care s’a făcut și cuvenitele pu- blicațiunl; că fiind ast-fel, denotă că o jumă- tate din întregul trup al moșiei Domnesci este proprietate a principelui Nicolae Vogoride; că a găsit și acte prin tribunale doveditore că creditorii acestuia a cerut alegerea părțel sale de moșie din Domnesci, pentru a o putea ur- mări, cum și alte acte de vînZarea moșiei Barganane, din județul Neamțu, la care se vede o listă de creditori cu creanțe de peste 4.000.000 lei vechi; că apoi, duoă din fiicele principesei Ecaterina Ruspoli sunt resultate din căsătoria cu pârîtul, și cu tâte acestea, se vede că dânsele au luat parte de o potrivă la împărțâlă cu cel-alțl copii resultațl din prima căsătorie cu principele N. Vogoride, așa că aceștia pot ori când ataca împărțâlă, în cât pârîtul era dator a da reclamantei acte cari să probeze că moștenitorii din prima că- sătorie nu au nici o pretenție; că tâte aceste împregiurări fac pentru reclamantă a se teme deverl-o acțiune în evicțiune, în cât a trebuit să câră la justiție, conform art. 1.364 din co- dul civil, suspendarea plăței restului de preț de 350.000 lei și a procentelor, și a ’I depune la casa de depuneri până când pârîtul ’i va preda titlurile vechi de proprietate cari s’o pună la adăpost de ori-ce turburări; că afară de acâsta, principele Emanoil Ruspoli a vîn- dut reclamantei imobilul în litigiu liber de ori-ce sarcină și din actul de împărțâlă între moștenitorii principesei Ecaterina Ruspoli se vede că acâstă parte de moșie vîndută de pâ- rît, datorâză celor-alțl comoștenitori suma de 71.014 lei, bani 67; iar din contractul de 18 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3397 arendare ce are cu D-nil SimionovicI și Ba- roncea, se constată că reține o garanție a a- cestora în bonuri care trebue a fi restituită la expirarea contractului, cum și de a le re- mite cupdnele la fie-care scadență, garanție care trebuia predată reclamantei, însă pârîtul o deține și astăzi, și nici cupdnele de la bo- nuri nu le a dat arendașilor; că ast-fel fiind urmâză a autorisa pe reclamantă de a re- ține din restul de câșt în ce mal datorâză din vîndare, atât suma de 71.014 lei, bani 67, plata sultei prevăZută în actul de partagiu până ce va justifica că s’a achitat acâstă da- torie, cât și garanția de 12.000 lei luată de la arendaș; că în fine, ca mâsură coercitivă, în cașul când pârîtul n’ar depune documen- tele, convenindu’I pâte mal bine a sta restul de preț consemnat și a priimi procentele, fiind-că prin faptul întâi'Ziărei reclamanta suferă daune neputând dispune de imobil, de păduri, a face veri un împrumut, urmâză a fi obligat pârîtul și Ia daune interese pe cari le fixâză la 300 lei pe fie-care (ji de întârZia- re, conchiZând pentru admiterea reclamațiel și obligarea principelui Emanoil Ruspoli a remite reclamantei titlurile vechi de proprie- tate a imobilului vîndut; a fi autorisată re- clamanta de a suspenda plata restului de preț de 350.000 lei și a dobânzilor, și a le depune la casa de depuneri de unde pârîtul să nu le potă ridica până ce nu va remite a- cele documente; să mal fie autorisată a reține din preț, atât suma de 71.014 lei, bani 67, până ce pârîtul va justifica plata sultei pre- văZută în actul de partagiu, cât și suma de 12.000 lei garanția dată de arendași, și în fine să fie obligat pârîtul la daune interese, de câte 300 lei pe fie-care Zi de ÎntârZiare, până la depunerea documentelor, plus 2.000 lei cheltueli de judecată, și tot-o-dată să ad- mită executarea provisorie a sentinței, con- form art. 156 din procedura civilă, fiind pe- ricol de întârZiare, exibând în constatare ur- mătorele acte: Actul de vînZare transcris de acest tribu- nal la No. 171 din 1890; Somațiunea din 2 Ianuarie 1891; Duoâ comunicări făcute de pârît recla- mantei și soțului sâu de a ’i se plăti restul de 350.000 lei în termen de șâse luni; O copie de pe contractul de arendă ; Duoâ scrisori din partea arendașilor ; Actul de împărțâlă transcris la No. 869 din 1890 ; O copie legalisată de pe contractul de vîn- Zarea moșiei Domnesci, a lui lorgu Razu, din 1855; O altă copie de pe petiția din 14 Decembre 1856, dată divanului de întăriturl de către D. Conache Vogoride; O copie de pe încheiarea curței de confir- mație din 22 Decembre 1856 ; O copie de pe adresa divanului de întări- turl din 14 Ianuarie 1857, sub No. 33, a- dresată către redacție; O copie de pe protocolul No. 42 din 25 Aprilie 1862 ; O copie de pe adresa tribunalului Putna, No. 7.054 din 30 Iunie 1864, către candida- tul acestui tribunal; O copie de pe adresa tribunalului Putna, No. 5.846 din 29 Maiii 1864, adresată D-lul Vasile Stuzza, plenipotentul principesei Ca- tinca Vogoride ; O copie de pe petiția din 30 Iulie 1883, dată tribunalului Iași de către D. P. D. Ni- cescu, procuratorul D-nei Clara Verghi; O copie de pe tabloul creditorilor format cu ocasiunea vînZârel moșiei Baragano, din județul Neamțu, proprietate a defunctului principe Nicolae Conache Vogoride ; O copie de pe petiția din 22 Martie dată tribunalului Tecuciîi de către D. advocat Al. C. Șendrea, procuratorul băncei de Moldova din Iași; O copie de pe petițiunea din 6 Octombre 1873, dată tribunalului Neamțu de D. E- manoil Ruspoli, și O altă copie de pe petițiunea din 4 De- cembre 1891, dată tribunalului Iași de către D. P. Nițescu și A. Boghiu. Tribunalul, Având în vedere că acțiunea D-nei Jeanna Xantho, născută Poumay, cu autorisațiunea soțului sâu Nicolae Xantho, are de obiect: 1) A fi obligat principele Emanoil Ruspoli a ’i remite titlul de proprietară absolută al autorel D-sale, defuncta principesa Ecaterina Ruspoli, asupra întregei moșii Domnesci; 2) A fi autorisată reclamanta de a suspenda, până la remiterea acelor documente, atât plata res- tului de preț, cât și a dobânzilor ce mal da- torâză pentru porțiunea de a treia parte din moșia Domnesci ce ’i s’a vîndut de pârît, consemnând acele sume la casa de depuneri de unde pârîtul să nu le potă ridica de cât dupe ce va fi predat acele documente ; ca mâsură coercitivă, să fie condamnat pârîtul a plăti reclamantei câte 300 lei pentru fie- care Zi de întârZiare până la liberarea acelor documente; 4) Să mal fie autorisată recla- manta a reține din suma ce mal datorâză din prețul de lei 71.014, bani 67, până ce pâ- rîtul va justifica în mod legal și incontestabil plata sultei prevâZută în actul de partagiu, intervenit între moștenitorii defunctei prin- cipesa Ecaterina Ruspoli, și 5) Să mal fie au- torisată reclamanta a reține din acel rest de preț suma de 12.000 lei, garanția priimită de principele Emanoil Ruspoli de la arendașii moșiei până când va remite reclamantei, ca cumpârătore, acea cauțiune ; AuZind conclusiunile advocatului recla- mantei ; Având în vedere că din actul de vînZare transcris în registrele acestui tribunal la No. 871 din 6 Noembre 1890, se constată că principele Emanoil Ruspoli a vîndut D-nei Jeanna Xantho partea sa de moșie din tru- pul Domnesci, ce ’i s’a lăsat prin testament de decedata principesa Ecaterina Ruspoli Co- nache, și dupe alegerea făcută pria actul de împărțâlă, autentificat de tribunalul Ilfov la 2 Ianuarie 1877, sub No. 12, de o întindere aprope de 2.307 fălci din Moldova, în preț de 750.000 lei, din cari 100.000 lei s’aîi priimit atunci, iar restul de 650.000 lei a se râspunde în duoâ câștiuri, adică 300.000 lei la 1 Decembre 1890 și 350.000 Iei într’un termen de trei ani, cu începere de la 26 Oc- tombre 1890, dându-se dreptul cumpârătâ- rel de a intra imediat în folosința imobilului, având a plăti o dobândă de 5 la sută pe an, cu începere de la 1 Decembre 1890, la res- tul de preț de 350.000 lei; Considerând că dupe art. 1.314 din codul civil, procedarea este strămutarea lucrului vîndut în puterea și posesiunea cumpărăto- rului; că prin a preda lucrul nu se înțelege simplul fapt de a pune pe cumpărător în po- sesiunea lucrului vîndut și a’l da actul de vînZare, căci acest act nu constată de cât consimțimântul părților și condițiunea cu care s’a făcut vînZarea; dar trebue ca vînZă- torul să predea cumpărătorului și puterea de a putea dispune de lucrul vîndut ca pro- prietar, și acâsta nu se pote îndeplini de cât atunci când vînZătorul remite cumpărătoru- lui titlurile vechi cari constituesc dreptul sâu de proprietate, pentru^ le putea opune Ia necesitate terțielor persâne ; Că reclamanta a justificat astăZL cu o so- mațiune făcută prin portăreii tribunalului Ilfov, în Ziua de 2 Ianuarie 1891, că a pus în întârZiare pe principele Emanoil Ruspoli de a’l remite titlurile vechi de proprietate, ale autore! sale, asupra a întregei moșii Domnesci, de dre-ce a descoperit acte doveditore că nu- mai jumătate din acea moșie ar fi proprietate a principelui N. Vogoride, fostul soț al princi- pesei Ecaterina Ruspoli din prima căsătorie; Că pârîtul, fiind citat în regulă pentru ter- menul de astăZl, nu s’a presentat în instanță spre a justifica îndeplinirea acestor obliga- țiuni de a remite reclamantei acele titluri, în cât reclamatiunea D-nei Jeanna Xantho este fundată în acest punct; Considerând că, dupe art. 1.364 din codul civil, dacă cumpărătorul este turburat sati are cuvânt de a se teme că ar fi turburat prin veri-o acțiune sau ipotecară saii de re- vandicațiune, el pote suspenda plata prețului, până ce vînZătorul va face să înceteze turbu- rarea sau va da cauțiune, afară numai dacă se va fi stipulat că plata să se facă chiar de ar urma turburări; Considerând în specie că reclamanta a pre- sentat astăZl o copie, legalisată de grefa tri- bunalului Iași, de pe actul de vînZare din 10 Septembre 1855, dată de lorgu Razu, fostul proprietar al întregului trup de moșie Dom- nesci, din care se constată că cumpărarea a- celei moșii s’a făcut de principele Nicolae Co- nache Vogoride împreună cu soția sa princi- pesa Ecaterina, născută Conache; că acest act a fost întărit provisoriu pe numele ambilor soți, și dupe expirarea celor șâse luni de pu- blicațiune, divanul, dupe cererea principelui Nicolae Conache Vogoride că moșia s’a cum- părat numai cu banii soției, a întărit actul statornic numai pe numele principesei Eca- terina Vogoride, născută Conache, însă în urmă, dupe cererea ambilor soți, că cumpă- rarea s’a făcut de dânșii împreună și că râu s’a întărit actul numai pe numele soției, di- vanul, prin încheiarea din 22 Decembre 1856, revine asupra întărirel definitive și constată că vînZarea privesce pe ambii soți și că ju- mătate din moșie se consideră proprietate a 3398 MONITORUL OFICIAL 18 August 1892 principelui Nicolae Vogoride, ast fel cum glăsuesce și actul de vîndare ; Că, afară de acesta, reclamanta a mal pre- sintat și alte acte din cari resultă că credi- torii defunctului principe Nicolae Vogoride au cerut divisarea moșiei Domnesci pentru ale- gerea părței de jumâiate, cuvenită debitoru- lui D-lor, spre a o putea urmări, și că a ur- mărit și urmăresc încă veniturile acestei părți de moșie ln mânile deținătorilor imo- bilului; Că tdte aceste împrejurări sunt o causă destul da seriosă ca reclamanta să se târnă că ar putea fl turburată, prin veri-o acțiune, în a fi evinsă de jumătate din proprietatea imobilului cumpărat de la pârît, și, prin ur- mare, cererea ce face de a fi autorizată ca să consemneze restul de preț de 350.000 lei, până când pârîtul ’i va remite titlurile vechi de proprietate doveditore că întregul trup al moșiei Domnesci aparține autârel sale prin- cipesa Ecaterina Ruspoli, cu care chip să facă a dispare acea temere, este asemenea fundată și admisibilă; Considerând că prin actul cu care pârîtul vinde reclamantei imobilul în litigiu se țlice expres că imobilul '1 transmite liber de ori- ce sarcine; Considerând însă că din actul de împăr- țălă al trupului moșiei Domnesci, intervenit între moștenitorii defunctei principesa Ecate- rina Ruspoli, transcris în registrele acestui tribunal la No. 869 din 1890, se vede că par- tea de moșie cuvenită pârîtului datorâză ce- lor-alți comoștenitori suma de 71.014 lei, 67 bani; Că de asemenea din contractul de arendă ce avea cu D-nii S. Simionovici și N. Ba- roncea, cu a căruia respectare a trecut moșia asupra reclamantei, se vede iarăși cAprinci- pele Emanoil Ruspoli are în mânile sale-, de la arendași, o garanție în 12 bonuri a 1.000 lei unul, creditul funciar român 5 la sută, cari urmâză a se restitui arendașilor la expirarea contractului, iar cuponele să se libereze la fie-care scadență, așa că prin faptul vîndârei imobilului către reclamantă trebuia să se remită acestuia și acea garanție ; Că pârîtul fiind citat în regulă, pentru termenul de astățli, și nepresentându-se în instanță spre a justifica că a plătit celor-alțl comoștenitori ai principesei Ecaterina Rus- poli sulta de 71.014 lei, 67 bani, prevăzută în actul de partagiu, cum și că a predat recla- mantei garanția de 12.000 lef, dată de aren- daș; prin urmare, cererea D-nei Jeanna Xan- tho de a se reține aceste sume din preț, este iarăși fundată; Considerând că în ce privesce cererea de daune făcută de reclamantă, d’a ’i se acorda câte 300 lei pe ții, pentru tot timpul de în- târ^iare, până la liberarea documentelor ve- chi de proprietate, nu pote fi seriosă; căci prin faptul consemnare! restului de preț, ori- ce daune eventuale ar suferi, nu are de cât a le lichida prin justiție și a cere îndestula- rea din acei bani, așa că acțiunea sa, în aces- punct, nu pote fi fundată; Considerând că pretențiuoea reclamantei fiind recunoscută printr’un act autentic, ur- mâză a. se ordona și execuția provisorie a sentinței, conform art. 156 din procedura civilă ; Pentru aceste motive, tribunalul, în vir- tutea legei, Admite în parti^reclamația D-nel Jeanna • Xantho, și, prin consecință, Incuviințâză ca D-na Jeanna Xantho să depună la casa de depuneri, consemnațiuni și economie restul ’ de preț, în sumă de 350.000 lei, ce datorâză principelui Ema- noil Ruspoli, pentru o a treia parte din moșia Domnesci, ce ’i a vândut cu actul tran- scris în registrele acestui tribunal la No. 871 din 6 Noembre 1890, și care va sta consem- nat până în momentul când principele Ema- noil Ruspoli va remite D-nei Jeanna Xan- tho documentele vechi, cari stabilesc dreptul sâu de absolută proprietară asupra întegului imobil vîndut, enunciat mai sus, și va justi- fica că a achitat privilegiu de 71.014 lei, ¹ 67 bani, ce datorâză dupe actul de partagiu, intervenit între erezii defunctei principese Ecaterina Ruspoli. Obligă, tot-o-dată, pe principele Emanoil î Ruspol, să predea D-nei Jeanna Xantho j garanția ce deține de la D-nii arendași S. । Simionovici și Bironcea, care consistă din I 12 bonuri, creditul funciar român 5°/₀, de câte 1.000 lei fie-care, în total 12.000 lei, I d’impreună cu cupânele exigibile dupe data j de 6 Noembre 1890, data actului de vîndare; t iar în cas contrarii! se autorisă D-na Jea- nna Xantho a reține valorea acelor bonuri și a cuponelor din restul de preț al moșiei de 350.000 lei, și numai restul ’l va con- semna. Respinge cererea de daune făcută de D-na Jeanna Xantho ca nefundată. Mai condamnă pe principele Emanoil Rus- poli să plătâscă D-nei Jeanna Xartho suma de 500 lei cheltueli de judăcată. Admite execuția provisorie a aceste! sen- tințe fără cauțiune, conform art. 156 din procedura civilă. Sentința este supusă oposițiel și apelului. Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 Ianuarie 1892. No. 40. România Corpul portăreilor tribunalului Putna Dispune ca presenta copie să se publice prin Monitorul oficial, cuvenindu-se princi- pelui Emanoil Ruspoli, cu domiciliul în stră- inătate. (Urmâză semnătura șefului portăreilor). No. 283. 1892, August 11. NOTIFICARE D-luf ministru de finance. Ca supli.ment la notificarea ce am avut o- nore a vâ adresa prin corpul portăreilor tri- bunalului Ilfov la 18 Iulie 1892, am onore a vâ încunosciința că cupâ^ele cu No. 50.696—50.700, 62.616—62 620, 64.616 —64 620, 64.626 — 64 630 și 76.421—76.425, a leî 62, bani 50 fie care, și plătibile la 1 Iunie 1891 și No. 48.357, 80 508, 81.314,84 970, 87.354 și 87.355, a lei 12. bani 50 fie-care, și plătibile la 1 Iunie 1891, despre care tratâză sus citata notificare, sunt cupâne de ale obligațiunilor de Stat 5 la sută, căile-ferate-române, con- versiunea Schuldverschreibungen, iar nu de rentă amortibilă dupe cum se țlice în men- ționata notificare. Ve rog, dar, să bine-voiți a lua notă și despre acâsta. Priimițî, vâ rog, D-le ministru, asigurarea înaltei mele stime și considerație. Peter Bayrhoffer, din Francfor, prin pro- curator George Angelescu, bulevardul Dom- niței No. 6. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Presenta s’a făcut prin intermediul nostru a^LT, la 7 August 1892. p. Șeful portăreilor, Bolintineanu. MINISTERUL FINANCELOR Direcțiunea comptabilităței generale Biuroul datoriei publice Se adeveresce priimirea la minister a unu! exemplar întocmai de pe notificarea de față. Ministerul nu este râspumjâtor dacă de la data scadenței cupânelor până la priimirea oposițiel se va fi plătit veri-unul din cupo- nele poprite de către casele de bancă însăr- cinate cu plata de asemenea cupâne. p. Directorul comptabilităței generale, Macarescu. p. Capul biuroului, Bemetriadi. 1892, August 12. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Presenta copie de notificare, fiind întocmai cu originalul, se legalisâză, conform cererei făcută, registrată la No.. (Urmâză semnătura șefului portăreilor). 1892, August 13., SECHESTRU Corpul portăreilor tribunalului Ilfov In basa adresei cu No. 6.021, a judelui ocolului I din Bucuresci, se publică spre ge- nerala cunoscință că s’a urmărit veniturile generale ale imobilelor din strada Berzei No. 159 și 161, avere a D-lu! N. Petrescu, pentru despăgubirea D-lui Haim Ruso de suma de lei 1.000, cu procente, spese și tim- bre, ce are a priimi cu cărțile de judecată No. 2.541 și 2.008 din 1892, învestite cu formula executorie, conform art. 481 și 482 din procedura civilă. No. 13.515. 1892, August 13. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Ilfov Conform dec>siunel comitetului No. 5.907, se publică spre cunoscința generală a D-lor amatori că, la 17 Octombre 1892, se va ține o nouă licitațiune pentru darea în antreprisă a construcții-! a 41 localuri de scoli rurale în diferite comune din acest județ. — || FT -- 18 August 4892. MONITORUL OFICIAL 3399 Licitațiunea se va ține în cancelaria comi- - tetulul în acea /a Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5% Ianuarie---Iulie....... 90’/, 9O>/S , , , , 1884 ........ 5% Maiu-Noembre...... 82’/, 81’/, , _ _ , 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... 92 91’/, , , , , 1890 ........ 5% Maiii---Noembre...... 200 195 Împrumuturi de societăți 5% lanuarie---Iulie...... 290 280 Scrisuri funciare rurale............. 7»/, Ianuarie---Iulie...... 25 20 , , urbane Bucureeci......... 6u/a lanuarie---Iulie...... « a » » 5% Ianuarie---Iulie...... * , » Iași . . ......... 5% Ianuarie-Iulie...... Obligațiunile societățel de basalt artificial....... 6% Ianuarie---Iulie...... Ultim valOrea . divid. nominala Acțiuni 88.45 500 lei tntreg vărs. Banca națională a României............ 35 200 , , Societatea de asigurare Dacia-România........ 36 200 , , 9 9 9 Naționala.......... 16 200 • , , română de construcțiuni și lucrări publice . . • 30 250 , , , de basalt artificial........... 250 , . • pentru fabricarea hârtiei......... 100 , , Banca României................ 200 , , OFERITE CERUTE încheiate M O N E T E cu cu cu cu cu CU SCHIMB CURSUL • bani gata termen ban! gata termen bani gata termen Napoleonul............... 1 1 1 1 1 1 1 1 1' 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ■ --- 11111111 f 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek 25.20-49’/, Galbenul austriac............ 1 1 1 1 1 1 I.I 1 , . . 3 luni 25.10-07’1, Corăna ger/nană (marea).......... Paris . . . cek 100. 05-99.97’/» Lira sterlină.............. , . . 3 luni 99.65-60 Lira otomană.............. Francia . . . cek 2.10’/,-’/, Imperialul rusesc............ 9 . . 3 luni 2A9-08’/> Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 123.35-32’/, Rubla de hârtie.......... . . 9 . . 3 luni 122.90-80 Aur contra argint (agiul).......... , nap. (scurt) 99.50 Greutatea OFERITE CERUTE încheiate Berlin . . . cek CEREALE ln libre 9 . . 3 luni hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu............. 1 1 1 1 1 1 1 --- 1 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 1 1 1 । 1 1 1 1 1 1 1 . . . 3 luni Porumb............ i 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Secară............ i Petersburg . 3 luni Ovdz............. --- Belgia . . 3 luni Orz ............. 9 . . . (scurt) Rapiță............. Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 3 luni SCOMPTURI ( Banca națională / scompt . . . . • • ............... 67o si < ' \ avansuri pe deposite de efecte sad lingouri.............. 7% AVANSURI ț Casa de Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pe deposite de efecte . . . . » . « « 6’/,»/. , Imprimeria statului Director general , EUGEN BALȘ.