No. 103 UN EXEMPLAR: 25 BANI Duminică, 9 (21) August 1892 REGATUL ROMÂNIEI * MONITORUL OFICIAL PREȚUL ÂBOmWUlUI IN REGATUL R0BÂME1 45 le! pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 lunY. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ântdia di a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTOUn PENTRU STRIINETATE 60 lei pe an; 35 le! pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale PUBIICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC pană la 50 linii, 5 lei; mal lung!de 50 linii, 10lei. Ori-ce alte ac(e introduse în ele so plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL AJiCMICRILOR Pubiicațiunile prlmărielor, comitetelor, etcₙ linia 80 b. Citățiunile de hotărnicie, linia 80 banL Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. j Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere.. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică — DepeșI te- legrafice—Comunicare—Diverse — Buletine meteo- rologice. Anunciuri ministeriale, (rectificare), judiciare, ad- ministrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 8 August MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 2.759 din 3 Au- gust 1892, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 7.589, s’a acordat pensiune persanelor următâre: Maiorului în retragere Baidac lân. din arma infanteriei, pentru 31 ani de serviciti, lei 340 pe lună, cu începere de la 1 August 1892; Căpitanului în retragere Hociung Pavel, din arma infanteriei, pentru 29 ani de serviciti, lei 255 pe lună, cu începere de la 1 Iunie 1892; D-nei Maria G. Gagiu, văduvă cu un copil minor a decedatului administrator clasa II Ga- giu Gheorghe, care a servit în armată 17 ani, lei 71, bani 25 pe lună, cu începere de la 22 Martie 1892, și Minorului Mihail, fid legitim al decedatului administrator clasa 11 Gagiu Gheorghe, rămas din ântăia căsătorie, lei 42, bani 75 pe lună, cu începere de la 22 Martie 1892. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 1 August 1892, D. C. I. Lazaro- vici este confirmat în funcțiunea de comisar polițienesc al gărei din Brăila, în locul D-lui Al. Ghiastă, care rămâne in disponibilitate din causă de bâlă. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 3 August 1892,0. Alexandru lonescu este confirmat in funcțiunea de comisar poli- țienesc la suburbia Ghecet, din Măcin, județul Tulcea, funcțiune prevădotă prin budgetul ur- bei Măcin, exercițiul 1892—93. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 1 August 1892, D. Ion Ursache este confirmat în funcțiunea de scriitor la suprefec- tura plășei Târgu-Meletinu, din județul Boto- șani, în locul D-lui Vas. C. Enescu, care trece în altă funcțiune. Prin decisia ministerială cu No. 214, s’a disposat ca, cu începere de la 7 August 1892, orele de servicii! pentru personalul adminis- trației centrale a resbelulul să fie de la 7 */ₐ la 12 diua. "parte neoficiala" Bucuresci, 8 August Joi, 6 August, la orele 10 dimi- nâța, M. S. Regele, însoțit de adju- tantul de serviciti, a inspectat bata- lionul de vânători ce ține garnisonă în Sinaia, și bateria de munte din regimentul 2 artilerie, sosită de cu- rând în Sinaia pentru a face in- strucție de munte. La sosirea Majestăței Sale pe te- renul de manevră, a fost întâmpinat de comandantul batalionului, care ’I presintă situația trupelor și pla- nul terenului, raportând, în același timp, că trupele erau deja așezate în posițiunile lor ast-fel cum Majesta- tea Sa ordonase de mai ’nainte. Manevra cu focuri a consistat în apărarea orașului Sinaia de către o companie ajutată de o secție de ar- tilerie din bateria de munte, în con- tra atacului .condus de A. S. R. Principele Ferdinand, care venea din spre Bușteni cu trei companii și o secție de artilerie. Dupe terminarea operațiunilor, care a durat aprope o oră și jumâ- tate, Majestatea Sa, făcând cercul oficierilor, a făcut critica manevrei, mulțumindu-le de modul cum au condus’o. In urmă, Majestatea Sa a trecut pe d’inaintea batalionului, așezat în colonă, și a bateriei pentru a se în- credința de buna stare a trupelor, dupe care a priimit defilarea în fața otelului Caraiman, unde se afla adunat un numeros public și, apoi, însoțit de A. S. R. Principele, S’a întors la Castelul Peleș. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Berlin, 19 August.— National Zeitung țlice că în discursul ce ’l a rostit, dupe revista de ieri, împăratul ar fi declarat ca neînteme- iate scirile dupe cari serviciul militar s’ar reduce la 2 ani. Interlaken, 19 August.— Incendiul care a isbucnit la Grindel-Wald a nimicit 80 case, cea mai mare parte oțele, gara și telegra- ful. Pagubele sunt enorme; din causa furtu- nei, focul a continuat și în timpul nopțel. Paris, 19 August. — Căldura tropicală continuă; se semnalâză noul cașuri de insola- țiune; multe vite s’au găsit morte în vagâ- nele ce le ducea la târg. Turnătoria de tunuri din Burge s’a închis din causa căldurel. Londra, 19 August. — Parlamentul s’a închis asâră fără discurs al tronului. Petersburg, 19 August. — Familia im- perială ’și a luat reședința la Petersburg. Helsingfors, 19 August.— Un oficier rus, care a sosit din Viborg, a murit de choleră. Viena, 19 August.—Din causa prea ma- rilor călduri s’au produs 7 cașuri de insola- țiune, dintre cari unul mortal. Tamsweg, (Silsburg) 19 August. — Un incendiu a isbucnit dupe amiadl în pădurea vârfului Schwarzenberg. Duoâ hectare sunt 3210 MONITORUL OFICIAL 9 August 1892 deja distruse, dar se speră să se potă localisa focul. Petersburg, 19 August.— Oficial.—De ieri la amia^I și până ații la amiațll au fost la Petersburg 92 cașuri de choleră și 13 decese. In ținutul Tuia s’a constatat până la 14 August 38 cașuri și 11 decese. Paris, 19 August.—Cinci soldați au fost loviți de insolațiune în timpul manevrelor; mal mulțl alțl s’au întors bolnavi la casarmă. La Laon manevrele a trebuit să fie între- rupte și trupele s’au întors la garnisonele lor prin' marșuri de nopte. Petersburg, 19 August. — Grajdanin află că guvernul turc a dat în mod spontaneu explicațiuni guvernului rus în privința recep- țiunei D-lui Stambuloff de către sultan. Petersburg. 19 August.—Dupe Journal de St. Petersbourg, Rusia ar fi încheiat o învoială cu China în privința stabilire! de consulate ruse în orașele principale din'China. Acelaș țliar află că ministrul Chinei în Ru- sia, care este în acelaș timp acreditat și pe lângă alte curți, va resida de acum înainte cu post fix la Petersburg. Belgrad, 19 August. — Regele Alexandru a sosit. Le Hâvre, 19 August.—S’a constatat mai multe cașuri choleriforme ; sunt 3 decese pe ^i. S’a luat măsuri sanitare. Paris, 19 August.—Adevărul asupra in- cidentului din Tanger este că un soldat, care nu cunoscea calitatea ministrului Franciei, a încercat să sperie calul pe care călărea acesta din urmă. Autoritatea militară a exprimat îndată pă- rerile sale de rău și soldatul a fost aspru pe- depsit. Berlin, 19 August.—La prânzul de gală ce a fost la palatul din Potsdam, dupe revistă, împăratul a ridicat un toast în sănătatea împăratului Austriei, picând că simte o mare bucurie că aniversara unei țlile gloriâse a gardel coincide cu ^iua nascerei împăratului Franț losef care este modelul strălucit al virtuților militare, cel mai generos dintre suverani și cel mai atașat la datoriile sale. Alianța dintre împăratul german și împăra- tul Franț losef constitue o stâncă pe care se basăză pacea europeană. Terminând, împăratul a strigat de trei ori vivat! pentru împăratul Franț losef. Grindelwald, 19 August. — Incendiul a ținut totă noptea; primejdia nu se înlăturase încă în timpul diminețel; au ars 90 case; 400 persone sunt fără adăpost, fără a număra pe acei 200 călători cari se aflau în oteluri. Londra, 19 August.—Dupe inițiativa lor- dului Salisbury, regina a conferit comitelui de Zetland titlul de marchis; ea a numit 18 pairi noui, 5 consilieri intimi, 12 baroneți și 8 cavaleri. Moscova, 19 August.—Colonia germană a oferit un banchet profesorului Virchov, la care a ridicat un toast pentru prosperitatea Rusiei ospitaliere. D. Virchov a visitat fundațiunea „Frederic- Wilhelm și Victoria"; el a depus corone de | lauri pe statuele lui Alexandru al Il-a și Wilhelm I-iu. Berlin, 19 August.—Din causa călduri- lor mari, fabrica regală de munițiuni din Spandau a întrerupt în mod provisoriu lu- crările sale. Paris, 19 August. — Temperatura s’a răcorit în mod simțitor. Bruxel, 19 August. — Fabrica de iarbă de pușcă de lângă Arenduk a făcut explosie; nu sunt de cât pagube materiale; nimeni nu a fost rănit. Petersburg, 19 August. — Dupe o lege publicată ații, vîn^ările cu camătă de cereale țăranilor vor fi pedepsite cu închisore până la 6 luni și diferența de preț se va restitui cumpărătorilor. Berna, 19 August. — Un incendiu a dis- trus ieri la St. Etienne, în Sinenthal, 32 case; pagubele sunt considerabile. Belgrad, 19 August. — Oficialul publică o declarațiune a mitropolitului Michail, des- mințind ca apocrife documentele cari ’l pri- vesc, publicate .de Svoboda. Constantinopol, 19 August. — Serbarea împăratului Austriei s’a celebrat în mod so- lemn. Marele maestru al ceremoniilor și ad- jutantul general al sultanului, precum și cor- pul diplomatic au felicitat pe ambasadorul baron Calice. (Agenția română). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe ^iua de 7 August 1892, și despre starea sănetăței personelor incarantinate La Sulina : în radă 4 vapore și un basti- ment cu pânze, cu 131 persone de echipagiu și 17 pasageri; în lazaret .5 pasageri. Starea sanitară a tutulor personelor este satisfăcătâre. La gura Prutului: 10 vase, 53 persone. Starea sanitară bună. La Ungheni: 50 persâne, tdte sănătâse. DIVERSE Copilul Gheorghe, fiul lui Neculai Dor- neanu, din cătuna Măcăresci, comuna Gostu- leni, județul Iași, în țliua de 18 Iulie a. c., jucându-se cu alți copil pe malul Prutului, teritoriul cătunei Măcăresci, s’a rupt cu el malul, a că^ut în apă și, fiind luat de curent, s’a înecat; iar în țliua de 28 Iulie, de către soldațil dorobanți de la pichetul No. 5, teri- toriul comunei Zberoia, județul Iași, s’a prins pe Prut cadavrul numitului copil în stare de putrefacție; el a fost îngropat. —x— In 4 n a Q FI Observații V V ri W) "O a ,o a CB E.' Q O xu > O X a 2 1 _ _ _ 3 12 --- 3 --- --- 9 2 Craiova 7 Teiși 2 --- --- --- --- 2 La Craiova 6 --- 1 --- --- 5 La Teiși 2 --- --- --- --- 2 1 Buc. 1 Teiși 1 8 6 --- --- 3 La Craiova 3 1 --- --- 2 La Craiova 14 1 1 --- --- 14 11 Buc. 3 Teiși 2 --- --- --- 2 1 Craiova 1 Teiși --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---- --- --- --- --- --- --- --- 4 1 1 5” --- 4 La Craiova --- --- --- --- 1 1 --- --- 2 1 ■--- --- --- 1 --- --- ■ 1 --- --- ---- •1 --- --- --- 1 La Craiova --- --- --- --- --- --- 1 --- --- --- --- 1 --- --- --- --- --- --- --- --- __ --- _ _ _ _ 51 13 13 --- --- 51 1 --- 1 --- --- --- 1 --- --- --- --- 1 La Teiși 6 --- 1 --- --- 5 La Teiși 29 6 1 --- --- 34 14 Buc. 20 Teiși 7 1 --- ■ ■ _ 8 3 Buc. 5 Teiși 4 --- --- _ 4 La Teiși 4 --- .--- --- _ 4 La Teiși 2 1 --- _ 3 1 Buc. 2 Teiși 11 --- ■--- --- --- 11 6 Buc. 5 Teiși 2 --- --- _ 2 1 Buc. 1 Teiși 14 4 2 --- --- 16 6 Buc. 10 Teiși --- ------ _ ---- _ 7 --- _ --- --- 7 La Teiși 5 --- 1 --- _ 4 2 Buc. 2 Teiși 19 1 --- --- _ 20 lOBuc.8 T. 2 Gal. 3 --- --- --- --- 3 ------ --- _ --- _ 21 --- 1 --- _ 20 3 Buc. 17 Teiși 6 1 _ ---. _ 7 3 Buc. 4 Teiși --- 3 1 --- --- 2 1 Buc. 1 Teiși --- --- --- __ --- 8 5 --- --- --- 13 5 Buc. 8 Teiși 2 --- --- --- --- 2 La Teiși --- ---- --- ------ --- --- --- --- --- ---- --- --- --- --- --- --- --- 4 1 --- --- --- 5 2 Buc. 3 Teiși 3 --- --- --- --- 3 La Teiși 11 --- --- ---■ 11 2 Buc. 9 Teiși 10 3 --- --- --- 13 6 Buc. 7 Teiși --- --- --- --- ------ --- ------ _ _ _ 4 1 --- --- --- 5 4 Buc. 1 Teiși --- --- --- ------ --- 1 --- --- --- --- 1 La Teiși 185 27 8 --- --- 204 e S O 1=1 eS s 2 E S s ® £ 2 s 61 Garnisonele Galați Focșani Ploesci Buzău R.-Sărat Focșani Galați Călărași Tecuciu Mizil Brăila Focșani Slobozia Ploesci Focșani Buzău Galați Târgșor T.-Ocna Bârlad Iași Roman Piatra Fălticeni Vasluiu Bacăă Dorohoiu Roman Botoșani Iași Roman Botoșani Iași Constanța Tulcea Constanța Flatilaj Galați Numirea Aflațl Intrațl Eșițl Rămași corpurilor de trupă | Vindecați 1 Congediați Reformați Batalionul 3 vânători 7 _ --- --- _ 7 Reg. 2 geniu 2 1 2 --- ---• 1 „ Prahova No. 7 14 1 1 ------ --- 14 „ Buzău No. 8 5 --- --- --- --- 5 „ R.-Sărat No. 9 --- --- --- --- --- --- „ Putna No. 10 --- 4 1 --- --- 3 „ Șiret No. 11 3 1 --- --- --- 4 T, V lalom. No. 23 10 1 --- --- --- 11 „ VI Tecuci0No.24 2 --- 1 --- 1 ,, Mm-Yodă No. 32 14 1 4 --- --- 11 „ 3 artilerie 32 2 1 --- --- 33 „ 7 2 --- --- --- 2 „ 11 5 2 .--- --- --- 7 „ 3 roșiori 7 17 15 - --- 9 ,, 5 călărași --- --- --- --- --- „ 6 „ 5 • 7 5 --- --- 7 „ 12 „ --- --- --- --- --- --- Compania 3 s»nitară --- ---► --- --- --- Eseadronul 3 tren 3 --- 2 --- --- 1 Divisionul de asediu --- 1 --- --- --- 1 Inchisdrea militară 18 1 8 --- --- 11 Suma 129 39 40 --- --- 128 Batalionul 4 vânători 21 7 4 --- 24 Reg. Cantemir No. 12 28 96 41 --- --- 83 „ Ștafan-Csl-Marș No. 13 4 2 3 --- --- 3 M Roman No. 14 3 --- f --- --- 2 „ R^sbo. No. 15 7 --- 3 --- --- 4 ,, Suceava No. 16 8 170 50 --- --- 128 ., VII RahovaNo.25 14 25 8 --- --- 31 „ Bacăă No. 27 6 --- --- --- ---• 6 „ VIII DragoșNo.29 3 2 --- --- --- 5 „ 4 artilerie 5 --- --- --- 5 3) 8 3» 2 3 --- --- --- 5 „ 12 „ 2 6 --- 1 ---•--- 8 „ 7 călărași 7 6 6 --- 7 13 8 ” 1 1 --- --- --- 2 „ 11 » 6 --- 1 --- --- 5 Escadron. 2 gendarml --- --- --- --- „ 4 tren ---- --- --- --- --- --- Compania 2 gendarml 1 > 1 --- --- „ 4 sanitară 2 1 _ 1 „ 4 subsist.. 1 --- --- --- --- 1 Scdla fiilor de militari --- --- --- _ --- Inchisdrea Galata 2 --- --- --- --- 2 Suma 123 318 119 --- --- 322 Batalionul 2 vânători 2 1 _ _ _ 3 Reg. Dobrogea No. 33 1 ---- --- --- --- 1 „ 1 roșiori 70 13 ---. --- --- 83 Divisionul artilerie --- --- --- --- --- Secția sanitară --- --- --- --- --- Eseadronul 1 călărași ---- --- •--- --- --- „ 2 „ --- --- _ _ --- Manutanța --- --- --- --- --- --- Inchisdrea militară --- _ _ --- Suma -73 "Î4 --- --- --- “87 Flotila 72 5 22 --- --- 65 Observații La Galați 1 Buc. 9 T. 4 Gal. 4 TeișI 1 Galați 4 Buc. 4 T. 3 Gal. La Galați 3 Buc., 7T.1G. fl Buc., 30 Galați, \2 Brăila La Galați 3 Teiși 4 Tulcea La Galați La Constanța f4 Buc., 1 Galați <6 Târgșor 5 Buc.2 T. 17 Iași 58 Iași 25 Bârlad La Iași IBuc. 3 TeișI /2 Buc.2 TeișI,98 UasI, 26 Botoșani La Iași 2 Buc. 4 TeișI 2 TeișI 3 Iași La La La Iași Iași lași 1 TeișI 1 Iași La Iași 2 TeișI 1 Const. La Tulcea 58 Tulc. 25 Con fl Const., 54 Ți- Iglina « 3S C-. UK 3 ’ I -r o’ IL ZK Ț I XS Garnisonele Numirea corpurilor de trupă S (Craiova Corpul I de armată....... ■ Bucuresci „ II.................. '! Galați » ni n ,, .............. o Va?* „IV................. g Constanța 0 (Galați l Total . . . 51 185 129 123 73 72 633 13 13 27 8 30 40 318 119 14 — 5 22 416 202 51 204 128 322 87 55 847 3212 MONITORUL OFICIAL 9 August 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 8 (20) August 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . • Bacău . • • Bălăci . • ■ Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bâlțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina ■ ■ Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Ourtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Senin...............154*B. . ..........194- ■ • ..........154- • . ..........164- ’ ..................19-f- * . ..........174- . ..................174- • • ..........154 ’ - ..........184 • ..................15-f- ⁸ » ..........21-f- - . ..........144- • • ..........18-f- * ⁸ ..........204- ⁸ • ..........16-1- • ⁸ ....•«• 194- " • ..........184- • Senin, vânt.........16 4- ⁸ . ..........16-f- . • ..........174- . B 164- ⁸ • ..........20-f- , • ....... 19-f- . ⁸ • «....• I64- ⁸ . ....... 15-f- . • ..........18-f- » » ..........16-f- ⁸ ...................154- • .....................29-f-.................... 18+ ’ ........................164-.■ Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesei Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesei . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin....................18-f-K. . ...............21-f- • . ...............164- ’ . ...............184- » . ............... 224- ⁸ ......................17-f- . » ...............19-f- » ......................15-f- • ⁸ ...............164- ■ ......................15-f- • „ ...............184- • ...................214- ■ . .................174- » ....... 15-f* ⁸ ...................224- » ..................16-f- » ...................164" ⁸ ...................I64- O Senin, Marea calină . . 2J-|- ’ » 18-f- ⁸ Senin, vent........17 4- » • ...........14+ • « ....... 20-f- ⁸ . ...........I64- • ..........................144- . .........................17-f- » ......................... 244- » ..........................I64- ⁸ ..........................184- ⁸ . :.......................204- . .........................19-f- » .........................18-f- ■ 1 așcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșco;u . . . Ploesei . . . Podu-7urcuiut Predeal . . . Pui-iosa . . . Râmn.-Sărat. Râmn-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S'e'ănesci . . Slănie . . . .Strunea . . . Tecudă . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . • . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiă . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin................17-j-R. . ............19-f- . ...................174- • . ...... .16-f*⁸ Senin, vint..........20-f- » ...................16-f- » ■ ............18-f- ⁸ ⁸ ............15-f- » ...................19-f- ⁸ » ....... 18-f- ⁸ » ............17-f- . C6ță.................17-f- . Senin................19-f- ⁸ ...................17-f- ⁸ . ............16-f- » n . « | « • . . • 16-f- • ■ ............18-f- » w ■••••■• 20^- » » ............17-|- n - ............14-f- u » ............20-f- » • ............164- • » «.••••• 184” ■ - ............164- ’ • > ............19-j- » « . 164~ ■ » ..,>•«» 134~ w ................... 204- » » .............. 194* ■ n ................... 15-j- ■ - ............174" ’ H ................. « 194" ■ v .................194- B ✓ « MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 233 OBSERVAȚIUNI: De la 7 (19) August 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela6(i8) Aug., 0rele8s6ra. Barometru %EI9f>8tnQ | Vântul | Ploe saăzăp. 1 Temperat, Baro- | Temper. Vântul redus la 0» și la Temperat ura extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcfia | Tăria Starea Max. fl red.la Direcția | Tăria Starea OBSERVAȚIUNI cerului s 0° și la cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. nivelul mărel Bncuresci. . 763.7 --- 0.2 25.2 4- 0.8 53 E 2 senin ---• 35 22 760.2 28.4 NW I p.noros T.-Ssverin. . 763.2 --- 2.0 29.4 4- 6.4 70 ENE 2 ------ 37 16 764.6 3°-4 NW I senin Craiova . . Câmpu-Lung --- --- 23.4 4- 3.0 75 _ --- --- 32 15 --- 23-3 N 3 Slatina . . . 765.8 --- o-5 26.0 + 4-2 49 sw 2 ---- 35 16 760.6 3°o NNW I n Caracal. . . 766.3 --- 0.6 25.0 + 1-2 5° SE 4 ------ 30 20 763.6 27.6 W 2 n Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- --- 24 13 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 764.5 --- 0.9 26.3 0.0 95 E 3 n --- 35 21 764.6 22.1 --- --- » Giurgiu . . 762.4 --- 0.8 25.4 4" 2.0 63 ESE 4 » --- 35 2! 760.0 26.4 SE I Sinaia . . . 763.4 --- 1.9 22.0 + 3-4 73 NE I n --- 26 16 760.2 14.8 N 3 n Brăila . . . 763.7 + ii 23.0 ---1.8 65 N 2 n 32 21 760.5 28.0 SW 1 p. noros Constanța. . 762.6 --- o-5 24.2 --- 2.2 84 N 6 » --- 28 --- 759-9 25.8 S 2 senin Starea Mărel potrivită. Sulina . . . 763.9 4- o-7 22.6 --- 2.5 65 N 3 n --- 32 21 759-4 23-9 SW I E n n “?6râ- Focșani . . ------ ---• 24.2 4- 0.2 65 NW 2 M ------ 37 15 ------ 26.2 NW 2 g Sofia (Bulg,). 763.3 --- 3.1 20.1 + 2.0 82 --- --- --- 32 15 762.9 22.6 ---. --- g Athena . . . 756.9 27.1 --- 60 NNE 8 p. noros --- 3i IO 757.3 28.9 NE 8 p. noros Iași .... De la 8 (20) August 1892, orele 8 diminA a. De la 7 (19) August 1892, orele 8 s^ra. Bucuresci. . 764.5 4- 0.8 22.9 - 2.3 55 --- senin 3i ’5 763-1 23-7 E I senin MONITORUL OFICIAL 3213 9 August 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului dela 31 Iulie până la 8 August st. n. 1892 *) BOH Germania: Lipsea, 100 kilo boi uciși 150—182.50 ; Francfort s/Mein, 50 kilo boi vii 82.50—86.25, kilo boi uciși 1.50 până la 1.70; Hamburg, kilo boii vii hrăniți cu păsclune 1.38—1.62; Breslau, 50 kilo boii vii 27.50—40, idem uciși 52.50 pană la 70; Stuttgart, 100 kilo boii vii hrăniți în staul 82.50—90, idem uciși 165-180; Bre- ma, 100 kilo boii uciși 138.75—170. Italia : Bari, 100 kilo boii vii, taxele barieritului neachitată, 60—65, idem uciși idem 120—130; Turin, kilo boii vii 0.60 până la 90,idem boii uciși 1.15—1.75; Belgia: Bruxel, kilo boii vii 0.70—1, idem uciși 1.20—1.55. Holanda : Amsterdam, */% kilo vii 0.80 până la 0.90; Zvolle, kilo boi vii 1.16-1.34; Rotterdam, kilo de păsclune 1.32—1.52. Elveția : Zurich, 100 kilo boii vii bine îngrășați, cântăriți flămânzi câte patru patru 82 — 86, 100 kilo boi uciși 155-165 ; Ber- na, */, kilo uciși 0.75—0.85. Englitera : Londra, 50 kilo vii hrăniți cupăsciune 32.40—39.20, idem uciși 53.20 până 81.20. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo vii 113.68—134.74, kilo boii uciși 0.92—2. Turcia: Constantinopol, boii vii de suhat și velniță capul 95—360, idem uciși idem, kilo 1.25—1.45; Salonic, capul vii de suhat 90.90—125, kilo uciși 1.02. Grecia: Pireu, ocaua uciși 1.30. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.66 până la 0.97. Suedia: Gothemburg, kilo vii 0.45 până la 50, uciși 0.50—0.55. Rusia: St. Petersburg, **) capul, vii 60 până la 155 ruble, pudul, uciși 3.50—5 ru- ble. Ispania : Barcelona, boii vii capul 375 până la 450, kilo boii uciși 1.60—1.70. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vii 0.75, idem uciși 1.20. Bulgaria : Sofia , 100—190 kilo vii 55.75, kilo uciși 0.70; Rusciuk, boii vii de suhat în greutate de 150—200 kilo capul 50—100,100 kilo de suhat uciși 60—70. VACILE Germania: Lipsea, 100 kilo vacile ucise 120—162.50; Francfort s/Mein, 50 kilo vii 67.50—72.50, kilo ucise 1.25—1.45 ; Hamburg, kilo vacile vii hrănite cu păsclune 1.25—1.53; Breslau, 50 kilo vii 27.50-40, *) Prețurile din acest buletin sunt tâte arătate tn lei noul, afară de acelea pentru cari se face o anume indicatiune. **) Prețurile pieței St. Petersburg sunt pentru timpul de 22 Iulie—8 August st. n. 1892. । idem ucise 52.50—70 ; Brema, 100 kilo vacile ucise 112.50—160 ; Stuttgart, 100 kilo vii hrănite in staul 50—86.25, idem ucise idem, 100—173. Italia -.Bari, 100 kilo vacile vii, taxele barieritului neachitate 60 — 65, idem ucise idem 120—130; Turin, kilo vii 0.50-0.70, idem ucise 0.70—1.20. Belgia: Bruxel, kilo vii 0.64-0.84, idem ucise 0.80 — 1.30. Holanda : Amsterdam, '/ᵢ kilo vii 0.90 până la 1; Zwolle, vacile vii 1.16—1.34; Rot- terdam, kilo hrănite cupăsciune 1.32-1.52. Elveția: Zurich, capul vii 200-400, 100 kilo ucise 100—135; Berna, yg kilo ucise 0.70—0.75. Englitera : Londra, 50 kilo vii hrănite cu păsciune 22.70-36.70, idem ucise 50.30 până la 56. Turcia: Constantinopol, vacile vii de su- hat și velniță, capul 160—400, idem ucise idem, kilo 1.30—1.45 ; Salonic, vacile vii de sucat capul 90.90—125, kilo ucise 1.02. Grecia : Pireu, ocaua ucise 1.45. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.63 până la 0.93. Suedia: Gothemburg, kilo vil 0.50-0.55, idem ucise 0.55 — 0.60. Rusia: St. Petersburg, capul vii 50-100 ruble, pudul ucise 3—4.20 ruble. Ispania : Barcelona, vacile vii capul 175 până la 250, kilo ucise 1.55—1.60. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vii 0.90, idem ucise 1.30. Bulgaria : Sofia, 100 — 170 kilo vii 41, kilo ucise 0.70; Rusciuk, capul vacile vii de suhat în greutate de 120—170, kilo 50 până la 70, 100 kilo idem ucise 60—70. OLIE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo vii 70-85; Francfort s/Mein, kilo vii 1.50—1.55, idem ucise 1.55—1.62 ; Hamburg, kilo'vii hră- niți cu păsciune 1.25—1.50 ; Breslau, 50 kilo vii 20-37.50,50 kilo ucise 40—67.50, idem oile ucise de provenință engleză 72.50; Brema, 100 kilo uciși 110—158.75 Stutt- gart, 100 kilo vii hrăniți cu păsclune 75 până la 87.50; idem uciși idem 150—175. Italia: Turin, kilo uciși 1.10—1.60. Belgia : Bruxel, kilo uciși 1.20—1.40. Holanda: Amsterdam, J/₄ kilo vii 0.80 până 0.85; Zvolle, kilo vii 0.92—1; Rotter- dam kilo vii hrăniți cu păsciune 1—1.20. Elveția: Zurich, vii de provenință ger- mană, dând cel puțin 50—60 kilo carne o pereche cu lână pe ei, perechea 60—70,100 kilo uciși 140-160; Berna, % kilo vii 0.35 până la 0.40, idem uciși 0.70—0.80. Englitera: Londra, 50 kilo vii hrăniți cu păsciune 28.50—41.40, idem uciși 61.60 până la 92.40. Austro-Ungaria : Viena, perechea vii 25.26—44.22, kilo uciși 0.63—1.89. Turcia: Constantinopol, capul vii de su- hat 12—15.50, idem uciși idem 1.40-1.60; Salonici vii capul 18.18, kilo uciși 0.85. Grecia : Pireu, kilo uciși 1.30. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.70 până la 1.07. Suedia: Gothemburg,kilo vii0.55-0.63, idem uciși 0.60—70. Rusia : St Petersburg, pudul 3.50—5 ruble. Ispania: Barcelona, capul vii 11—16 kilo, uciși 1.80—1.90. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vii 1.20, idem uciși 1.60. Bulgaria: Sofia, oile vii capul5.25, ber- becii idem, idem 11.50, kilo uciși 0.50; Rus- ciuk, oile capul 7—8, berbecii în greutate de 15—25 kilo 9—10. poRcn Germania : Lipsea, 100 kilo vii 157.50 până la 165; Francfort s/Mein, kilo vii 1.63 până la 1.65, idem uciși 2—2A3, Hamburg, kilo vii hrăniți în staul 1.38—1.60; .Breslau, 50 kilo vii 55—65, idem uciși 70—80, idem porci de Bakony 70; Brema, 100 kilo uciși 135.75—155; Stuttgard, 100 kilo vii hră- niți în staul 105—120, idem uciși 145 până 160. Italia: Turin, kilo vii 0.80—1, kilo uciși *1.20—2.25. Belgia: Bruxel, kilo uciși 1.10—1.30; Holanda: Amsterdam, y, kilo vii 0.50 până la 0.60; Zwolle, kilo vii 0.96 — 1.04, idem pentru exportat în Englitera 0.76-0.84; Rotterdam kilo vii 0.88 — 0.98. Elveția : Zurich, 100 kilo porcii vii, cân- tăriți flămânțll, un porc cântărind ucis cam 100 kilo împreună cu grăsimea lui, 100 până la 105, 100 kilo uciși 130—140; Berna, capul viu 25—105, y, kilo uciși 0.90. Englitera : Londra, 50 kilo vii hrăniți în staul 54—57, idem uciși idem 50.40 până la 72.80.. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo vii 82.11—86.32, kilo uciși 1.05—2.11; Bu- dapesta, kilo vii 0.92 — 1. Suedia: Gothemburg, kilo vii 1.10—1.18 idem uciși 1.20—1.25. Rusia : Petersburg, capul vii 5—15 ru- ble, pudul uciși 3—5.50 ruble. Ispania : Barcelona, porcii de un an vii capul 50—70, kilo uciși 1.55—1.60. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vii 1.30, idem uciși 1.60. Bulgaria: Sofia, 60—110 kilo vii 60.50, kilo uciși 0.90; Rusciuk, porcii vii în greu- tate de 60—120 kilo, capul 50—100, 100 kilo uciși 100—120. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo indigen 231—237.50, idem străin 218.50—237.50; Francfort s/Mein, 100 kilo grâul indigen 22.50—23.50, idem străin 21.90—23 50; Hamburg, 1.000 kilo de ¹,³/₂₇ libre de Ru- sia și de la Dunăre 168.75—187.50, idem de ^/^ libre indigen din Holstein, 212.50până la 231.25, idem din America 187.50 — 190; Breslau, 100 kilo indigen alb 23—25, idem galben 22—24.80,100 kilo de Serbia 23 până la 24, idem de Rusia 24—26; Brema, 1.000 kilo românesc vămuit 218.75—220, idem indigen idem 180—181.25, idem străin idem 222.50—226.25; Stuttgart, 100 kilo grâîi românesc 23.75—24.70, idem indigen 26.20 I MONITORUL OFICIAL 9 August 1892 3214 până la 26.55, idem de Rusia »azima“ 24.70, idem de Ungaria 27.50. Italia : Genua, 100 kilo grâu alb de Pie- mont de bună calitate 23—24.50, idem ro- mânesc 21.50—22,50, idem indigen 22 până la 22.75, idem străin dupe calitate 20—22; Bari, 100 kilo indigen 23—24.50; Neapole, 100 kilo grâul românesc 16—18, din acest preț urmâză a se scade pentru asigurare și transport din portul de îmbarcare la Neapole 1—l¹/» lei de 100 kilo ; Turin, 100 kilo 23.50—25.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo grâul de Ame- rica 18.50—19.25. Holanda: Rotterdam, hectolitrul grâul indigen 9 —17.40. Elveția: Zurich , 100 kilo grâul românesc (de Muntenia) 20—22, idem de Moldova 21 până la 24, idem american 20 —22, idem unguresc 22.50—24.50; Berna, 100 kilo grâul indigen 19—20, idem străin 24—27. Englitera : Londra, hectolitrul grâu (de 496 libre englese quarterul) 13.20—14.40; idem românesc (de 496 idem, idem) 12.40 până la 12.80, idem indigen (de 504 idem, idem) 11160—14.40, idem străin (de 496 idem, idem) 10.40 —14.90. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâul din districtul Theiss 18.41—19.16; Czerno- witz, 100 kilo 17.05—17.47; Budapesta, 100 kilo grâul indigen 17.26—18.42; Triest, 100 kilo grâul indigen 17.40—19.50. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul româ- nesc de S⁷/S₉ libre 11.70—12.25, idem indi- gen de ⁵⁸/₅₇ libre 11.45—11.25, idem străin de ⁵⁷/₆₀ libre 11.75—12.30 ; Salonic, kilo grâul indigen 0.16—0.17. Grecia: Pireu, ocaua indigen 0.28, idem turcesc 0.28. Frauda: Nisa, 100 kilo 21—22. Suedia: Gothemburg, 100 kilo grâul străin 20.85—23.60. Ispania : Barcelona, 100 kilo indigen în magazii 27.75—32.25, idem românesc, fran- co bord, dările neachitate 19.50—20, idem străin în magazii 30—33. Asia-Mică: Smyrna, kilo 0.30—0.35, idem indigen 0.30—0.35. Bulgaria : Sofia, 100 kilo românesc 13; idem indigen 12.06, idem străin 13; Rus- ciuk, hectolitrul de ⁵t/₅ₛ libre 9—9.50. SECARA Germania: Lipsea, 1.000 kilo indigenă 197.50-201.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 20; Hamburg, 1.000 kilo de ^/u, libre de Marea-Neagră 175—187.50; Breslau, 100 kilo 20—21; Brema, 1.000 kilo 230 până la 232.50. Italia : Genua, 100 kilo secară meridio- nală și cea de Piemont 13.50—14.50; Tu- rin, 100 kilo 17.50—18.25. Belgia: Bruxel, 100 kilo 14—15. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo de St. Petersburg 380; Zwoll, hectolitrul indigenă 13—13.50; Rotterdam, hectolitrul indigenă 9—14.20. Elveția : Berna-, 100 kilo 19—20. Englitera: Londra, hectolitrul (de 504 ijjre englese quarterul) 12.40—13.70. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 14.06 până la 15.48; Czernowitz, 100 kilo 13.70 până la 13.89; Budapesta, 100 kilo 13.79 până la 14.21. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul de 50 până la 54 libre 7.25—7.40; Salonic, kilo 0.17. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 20.85 până la 21.50. Ispania: Barcelona, hectolitrul 16.50 până la 17,50. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 11.83; Rusciuk, hectolitrul de ⁵¹/₆Î libre 7.60—7.70. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo danubian 170—175; Francfort s/Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo de Rusia și de la Du- năre 131.25—137.50; Breslau, 100 kilo 15 până la 16 ; Brema, 1.000 kilo porumbul numit ₙDonau-Mais“ vămuit 165—170; Stuttgărt, 100 kilo 16.25. Italia: Genua, 100 kilo dupe calitate 14 *până la 15.50; Neapole, 100 kilo 11.50 până la 12 (aceeași observație ca și la grâti) ; Tu- rin, 100 kilo 17—19. Belgia, Bruxel, 100 kilo porumbul de America 13.75—14.25. Holanda : Amsterdam, 2.000 kilo ame- rican 262—264; Rotterdam, hectolitrul po- rumbul Foxanian-America 12.40—13.80. Elveția: Zurich, 100 kilo porumbul gal- ben 16, idem cincantin 17.75; Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera : Londra, hectolitrul (de 480 libre englese quarterul) 8.70—9.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo ungu- resc 10.95—11.16; Czernovitz, 100 kilo 10.74—10.95 ; Budapesta, 100 kilo 9.84 până la 10.10 ; Triest, 100 kilo 12.25 până la 13.30. Turcia : Constantinopoi, hectolitrul de ⁶⁶Lₙ libre 11.65—11.80; Salonic, kilo 0.12. Grecia: Pireu, ocaua 0.16—0,175. Francia : Nisa, 100 kilo 15—18. Ispania: Barcelona, hectolitrul 14,50 până la 18. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 9.13; Rusciuk, hoctolitrul de ⁶s/₅₉ libre 7—7.50. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo indigen 172.50—213.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 19.40—20,95;. Hamburg, 1.000 kilo de lu/ᵢ₂₂ libre de Rusia 133.75—143.75; Breslau^MX) kilo alb 19—20, idem galben 17—18; Brema, 1.000 kilo vămuit 160 până la 161.25. Italia: Bari, 100 kilo 14—14.50. Beigia: Bruxel, 100 kilo nou indigen 14 până 16. Holanda; Zwolle, hectolitrul 10—10.80; Rotterdam, hectolitrul indigen 7—11.40. Elveția: Bor rai, 100 kilo 23. , Englitera: Londra, hectolitrul 14.90 până la 18.20 (de 448 livre englese quar- terul). Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo ungu- resc 12.32—12.95; Czernovitz, 100 kilo 11.58—13.68; Budapesta, 100 kilo 11.58 până la 12.21. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul de 42 până la 46 libre 6.70—6.75; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, ocaua 0.145—0.16. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo indigen 20.85—22.20. । Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50 până la 11.75. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 olale 3. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 10.13 ; Rus- ciuk, hectolitrul de 42—44 libre 4.70—5. OVĂZUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 193.50 până la 200 ; Francfort s/Mein, 100 kilo 18.10—18.75; Hamburg, 1.000 kilo de ⁶S/₈₅ libre de Rusia 156.25—162.50; Bres- lau, 100 kilo 17.40 —18.20 ;Brema, 1.000 kilo vărnuit 205—206,25; Stuttgrat, 100 kilo 17—18.50. Italia: Gemia. 100 kilo meridional și de Piemont 14—15.25; Bari, 100 kilo 14 până la 14.50; Turin, 100 kilo 20.50—21. Belgia : Bruxel, 100 kilo indigen 15.25 până la 16.25. Holanda: Rotterdam, hectolitrul indigen 6—9. Elveția: Zurich, 100 kilo unguresc 17, idem bohemian 17.50—19; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul (ovăzul de 304 livre englese quarterul) 6.20 până la 8.30. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo ungu- resc 12.42—12.63; Czernowitz, 100 kilo . 11.26—13.05; Budapesta, 100 kilo 11.47 până la 12.10; Triest, 100 kilo 12.25 până la 14.25. Turela: Constantinopoi, hectolitrul de 12—24 libre 10.50—10.90; Salonic, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 19—22. Suedia: Gothemburg, 100 kilo indigen 14.95—15.25. Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50 până la 10. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.20. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 9.15. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem meiul nedat la lo- pată 22—25 ; Brema, 1.000 kilo vămuit 247.50—248.75. Italia: Genua, 100kilo dupe calitate 19 până la 20.50. Englitera: Londra, hectolitrul (de 480 l libre englese quarterul) 7.90—8.70. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul de ²²/₂₈ libre 6.75—7. Grecia: Pireu, ocaua 0.165—0.18. Ispania: Barcelona, hectolitrul 13.25 până la 13.75. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0,26. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 10.63. 9 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3215 FASOLEA Germania: Frâncfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50 ; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25 ; Breslau, 100 kilo 18 până ia 20; Brema, 100 kilo pentru hrănit vitele 18.50-20. Italia: Genua, 100 kilo mică albă dupe calitate 23—26; Turin, kilo 0.15—0.30. Holanda: Amsterdam, hectolitrul 16 până la 18; Rotterdam, hectolitrul indigenă 10—20. Elveția: Zurich,kilo 0.30—0.35; Berna, 15 litri 4—4.40. Englitera: Londra, hectolitrul (de 480 libre englese quarterul) 10.30—10.70. Austro-Ungaria : Viena, kilo prețul de detaliu 0.25—0.42 ; Budapesta, 100 kilo 12.30—18.95; Triest, 100 kilo 15.80 până la 19.50. Turcia: Constantinopol, sacul de 100 kilo 16—18.75; Salonic, kilo 0.22—0.26. Grecia: Pireu, ocaua 0.29—0.32. Francia: Nisa, 100 kilo 20. Ispania: Barcelona, hectolitrul 27.25 până la 28.50. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 25.50; Rus- ciuk, 100 kilo 20—25. RAPIȚA Germania : Frâncfort s/Mein, 100 kilo 30; Hamburg, 1.000 kilo de Germania 260—265; Breslau, 100 kilo de iarnă 23 până la 26; Brema, 100 kilo 36.25-37.50. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo 24.21 până la 24.74; Czernovitz, 100 kilo 19.47 până la 20. VINUL Italia : Genua, hectolitrul alb în butoie dupe calitate 15.50—20, idem roșu idem fără dări 20—25, alb de Asti în butelii, bu- telia 1.25—1.50, roșu de Piemont idem, idem 2—3; Bari, hectolitrul în butoie, roșu nou 10—16; Turin, hectolitrul vinul roșu în butdie 35 — 48. Holanda: Amsterdam, 4 butoie de 225 itri vinul alb de Bordeaux la antreposit 700 —1.000, idem, idem roșu 500—700, bu- telia de 75 centilitri alb idem, idem 1.50 până 2.50, idem roșu idem, idem 1—1.50. Elveția: Zurich, hectolitrul vinul alb de Moldova în butoie 33 — 37, idem, idem ita- lian, idem 20—22. Englitera: Londra, hectolitrul vinul alb în butoie 90—220, idem roșu idem 60-195, idem alb în butelii 150—350, idem roșu idem 130 — 300. Austro-Ungaria: Triest, hectolitrul vinul alb în butoie 10.50—12, idem roșu idem 10.50—12.50. Turcia: Constantinopol, litrul alb indi- gen în butdie 0.40—0.85, idem roșu idem, idem 0.65—0.95 butelia a 1 litru indigen alb 1.20—2.30, idem roșu 1.50—2.80 ; Salonic, kilo vinul alb de Salonic în butdie 0.80, idem vinul roșu de Gumendjia, idem 29—39. Grecia : Pireu, ocaua vinul roșu indigen în butdie 0.40—0.45, idem alb idem 0.40 până la 0.45, vinul alb idem în butelii, bu- telial—1.30, idem roșu idem, ideml—1.30. Francia : Nisa, hectolitrul în butdie 60, butelia 1—20. Suedia: Gothemburg, hectolitrul vinul alb străin în butdie 150—250, idem roșu idem 160—600, butelia de 80 centilitri vin alb 0.75—5, idem roșu 1.50—10. Ispania: Barcelona, 121 litri 60, vinul alb ordinar în butdie fără vas 15—18, idem roșu idem, idem, idem 11—25, butelia vin alb 0.75—10, idem roșu 0.60—3. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vinul alb în butdie 0.25—2.75, idem roșu idem 0.25 până la 2.75, idem alb în butelii 0.70-3.25, idem roșu idem 0.70—3.25. Bulgaria : Sofia, kilo vin alb în bdtdie 0.50, idem roșu idem 0.50, butelia vin alb 2, idem roșu 2; Rusciuk, hectolitrul vinul alb în butdie 25—30. ALCOOLUL Germania : Lipsea, 10.000 litri ®/₀ alcool de cartofi brut 68.75, plus lei 62.50 imposit de consumațiune, același 44.50, plus lei 87.50 imposit de consumațiune ; Ham- burg, 100 litri ®/₀ butoiul coprins 28.95 până la 29.07; Breslau, hectolitrul spirt de cartofi 100 ®/₀ fără vas 68.20; Brema, hec- tolitrul 135—140. Italia: Genua, hectolitrul spirt de grâne de 90 grade, dările coprinse 245—248. Holanda: Amsterdam , hectolitrul de 46 ®/₀ Tralles 16; Berna, litrul 0.60. Elveția: Berna, litrul 0.60. Englitera: Londra, kilo 8—11.50. Austro-Ungaria : Viena, 10.000 litri și grade (cu o impunere de 90 ®/₀, afară de im- punerea consumărel), 113.68 — 114.73 ; Czemowitz. 10.000 litri și grade 31.58 până la 32.63; Budapesta, 100 kilo 35.79 până la 36.84 ; Triest, hectolitrul dq 90 grade 34.25, idem de 95 grade 36.50. Turcia: Constantinopol, litrul de 39-40 grade 0.65—0.90; Salonic, kilo de 40 grade din Austria 0.86. Grecia: Pireu, ocaua alcool de struguri indigeni tăria 42 grade 1.45 — 1.60. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. Ispania : Barcelona, hectolitrul spirtul de vin tăria 35 grade fără vas 77 — 78. Asia-Mică : Smyrna, galonul 2. Bulgaria: Sofia, kilo 1.48; Rusciuk, hec- tolitrul spirt de producte din Austria de 42 grade 100—104. PIEILE BRUTE Germania: Frâncfort s/Mein, 100 kilo 310; Hamburg, 100 kilo de bou din Ame- rica-de-Sud 125—150; Breslau, 50 kilo de taur 62—73, idem de bou 70—80, idem de vițel 70—80, idem de berbect (fără pi- ciore) 57—65, idem de miel 68—77, idem bucata 1.90—2.20; de capră idem 2.25 până la 2.80. Italia: Bari, 100 kilo de bou 75—80, idem de vițel 75—80, 100 piei brute de berbec, 250—300, idem de miel 150—220, idem de ied 165—190, idem de capră 250 până la 300. Belgia: Bruxel, kilo de bou 0.61—0.75, idem de vițel 0.70—0.80. Holanda : Amsterdam, */g bou 0.32—0.36, idem de vițel 0.34—0.48; Zwolle, J/g kilo de bol indigeni 0.20, idem de vițel idem 0.32, bucata pieile brute de capră 0.60—1.10; Rotterdam, 50 kilo de boii in- digene 29—37.50, idem de vițel idem 44 până la 48. Elveția: Zurich, 100 kilo de bou 70 până la 100, idem de vițel (cântărind o piele cel puțin 10 kilo) 65—75, perechia pieile de berbec cu blană 6—9. Englitera: Londra, kilo de bou 0.50 până la 2.70, idem de vițel 0.70—4, idem de berbec 0.30 —4, idem de miel 0.50—5.30, idem de ied 0.30—3.30, idem de capre 0.50 până la 4. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo de bol unguresc! uscate 156.92—168.42, idem de vițel vieneze uscate fără cap 305.27—326.32, 100 bucăți piei grele de berbec bulgăresc 242.11—252.64, idem de miel idem 157.90 până la 8.95, Budapesta, 100 kilo de boii 168.50—176.82, idem de vițel 336.80 până la 358, 102 bucăți piei brute de berbec 221—239, 100 bucăți de miel 189.50 până la 210.50, Triest, 100 kilo de bou 94.75 până la 189.50, idem de vițel 178.50 până la 315.75, 100 bucăți piei de miel 105.25 până la 242.25, kilo de ied 1.16 —1.27, idem de capră 0.85—1.73. Turcia: Constantinopol, bucata de bou 16 până la 18.30, idem de vițel 4.60—8, idem de berbec (fără lână) 1.50—2.30, idem cu lână, 3—5,idemdemielculână 1.20—1.50, idem de ied 2—2.70, idem de capră 1.80 până la 2.60; Salonic, kilo de bou 0.86 până la 1.07, idem de vițel 0.73, idem de berbec 1.47, perechea de miel 3.86, idem de ied 4.31, kilo de capră 1.59. Grecia: Pireu, ocaua de bou 0.77—0.95, idem de vițel 1.15—1.30, idem de berbec 1.65—1.80, idem de miel 1.45—1.80, idem de ied 0.95—1.10, idem de capră 1.37 până la 1.50. Francia: Nisa, 100 kilo pieile de bou prdspete 100, idem uscate 150, idem de vacă prdspete 70, idem uscate 150, idem de vițel prospete 140, idem uscate 350, idem de ber- bec prospete 70, idem uscate 145. Suedia: Gothemburg, kilo de bou 0.70 până la 0.72, bucata de vițel 3.33—3.47. Ispania: Barcelona, kilo din Danemarka 5, 41 kilo 600, de bou din Rio-la-Plata 65 până la 75, kilo de vițel din Nordul Europei 4.60—5.10. Asia-Mică: Smyrna, ocaua de bou 1.80, idem de vițel 2, idem de berbec 1.70, idem de miel 2, idem de ied 2.40, idem de capră 2.25. Bulgaria : Sofia, bucata de bou 12, idem de vițel 6, idem de berbec 1.98, idem de miel 1.88, idem de ied 1.78, idem de capră 1.80; Rusciuk, bucata de bou 18—20, idem de vacă 13—15, idem de vițel 2.50—3, idem de berbec 2.50—3, idem de miel 1.40 până la 1.50, idem de ied 1.60—1.80, idem de aopră 3—3.50. 3216 MONITORUL OFICIAL LÂNA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată de Silesia 250—275, idem de Posnania 180 până la 225, idem nespălată de Silesia 56 până la 70. Italia: Bari, 100 kilo spălată 150 până la 225. Holanda : Amsterdam, kilo spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3; Rotterdam, kilo spălată indigenă 4—7, idem nespălată idem 2.40—3. Englitera: Londra, kilo spălată 1.80 până la 4.80, idem nespălată 0.90—3.60. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo fdrte fină spălată 421.05—442.10; Triest, 100 kilo spălată 189.50—223.25, idem nespă- lată 210.50—219. Turcia: Constantinopol, kilo spălată 1.25 până la 2.50, idem nespălată 1.25—1.60; Salonic, kilo nespălată 1.13. Grecia: Fireu, ocaua nespălată 1.40 până la 1.60. Ispania: Barcelona, 100 kilo spălată 200—450, idem nespălată 100—180. Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo spălată 165—175, idem nespălată 92—125. Bulgaria : Sofia, 100 kilo spălată 200, idem nespălată 138.25; Rusciuk, 100 kilo spălată 120—140, idem nespălată 80 — 90. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cîib pinul 22—31. Englitera: Londra, 50 piciâre cubice 63.15—90.15. Austro-Ungaria : Viena, metrul cub schele de fag și brad (franco gara Viena) 27.37—29.47. Turcia: Constantinopol, metrul cub brad 39.50—57; Salonic, metrul cub scândurî de brad de diferite dimensiuni din Galați, in- digene și puține din Austria 40—70. Grecia: Pireu, grinzile venite din Galțl bucata 4.35—4.50. Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Ispania : Barcelona, 1.000 piciore en- glezesci 140. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72- Bulgaria : Sofia, metrul cub 26—28 ; Rusciuk, metrul cub stejarul 70—75, idem bradul 45. PETROLEU brut Germania : Breslau, 100 kilo ameri- can 28, idem rusesc 26; Brema, 100 kilo 11.65. Holanda: Rotterdam, 100 kilo rusesc și american 12.40—13.70. Elveția: Berna, litrul 0.20—0.30. Englitera: Londra, hectolitrul 5.80 până la 6.80. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo din Galiția franco gara Viena cu butoiul 20 °/₀ tara 36.22—37.89; Budapesta, 100 kilo 35.79— 44.21 ; Triest, 100 kilo în butdie 12.25, idem în lă^i 15.25. Turcia : Constantinopol, litrul păcură 0.08—0.12. Francia : Nisa, 100 kilo 30. Suedia : Gothemburg, 100 kilo 19.45. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 29.75. Tergul Romanshorn (Elveția) de la 1 August 1892 st. n. Grâul de România 100 kilo 21.25—24; Idem de Tissa (Austria) 100 kilo 24.25 până la 24.75; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo 23.25 până la 24; Idem, idem medie 100 kilo 21.25 până la 22.75; Idem american 100 kilo 20.75—23.25; Porumb l-a calitate galben și alb 100 kilo 14.75-16.25; Idem american amestecat (mixed) 100 kilo 14.25—14.75; Idem cincantin 100 kilo 16.75—17.75; Secara 100 kilo 18.25—18.75; Orzul pentru braserii bohemian și ungu- resc 100 kilo 19.75—21.75; Ovăzul pentru braserii bohemian și'un- guresc 100 kilo 15.75—17.25. Tergul din Rorschach (Elveția) de la 4 August 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 22.50—23.75; Idem de Tissa (austriac) 100 kilo 24.75 până la 25; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo 24.50; Idem idem calitate medie 100 kilo 23.501 Idem rusesc 100 kilo 22.50—25. Idem american 100 kilo 22.25—23.75; Porumbul galben 100 kilo 15.50; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru braserii unguresc 100 kilo 21.50—24.50; Ovăzul bohemian 100 kilo 17.50—18.50. Tergul de vite din St. Margrethen (Elveția) de la 1 și 2 August st. n. 1892 S’au vîndut 130 boii, adică: 101 austriacl, 19 italieni și 10 indigeni pe prețul de 700 până la 1.100 capul. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Pentru executarea lucrărilor de reparați- unl ce sunt necesare a se face la localul spi- talului rural Horezu, din județul Vâlcea, se va ține licitație publică, atât la prefectură, cât și la ministerul de interne (direcțiunea generală a serviciului sanitar) în ^iua de 24 August 1892, orele 3 p. m. Estimațiunea lucrărilor de reparațiunl, ce sunt a se executa de pe devis, se urcă la suma de lei 17.500. Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate, cari vor fi însoțite de o garanție provisorie 9 August 1892 de 5 % din valârea ofertată, în numerar sati efecte publice garantate de Stat. Supraoferte nu se priimesc. Caietul de sarcini, condițiunile generale și devisul se pot vedea în tdte filele și în orele de lucru atât la prefectura de Vâlcea, cât și la direcțiunea generală a serviciului sanitar (serviciul spitalelor rurale). Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatorii la ținerea acestei licitațiunî. No. 13.994. ₅ 1892, August 5. Direcțiunea generală a Monitorului oficial și Imprimeriei Statului La licitația din 5 August, despre care tra- tâză publicația No. 3.117, inserată în Moni- torul oficial No. 88 și următorii din anul curent, nepresentându-se de cât un singur concurent, se face cunoscut că pentru vîn- țlarea unei cantități de circa 20 tone praf de cok nears, se va ține, în localul acestei direcții, bulevardul Elisabeta, o nouă licitație în țliua de 25 August curent, la orele 10 Va a. m., în condițiunile din publicația No. 1.573 in- serată în Monitorul oficial No. 45 și urmă- torii din anul 1892. No. 3.605 ² 1892, August 7. — La licitațiunea din 14 Iulie 1892, despre care tratâză publicația cu No. 2.176, inse- rată în Monitorul oficial No. 58 și următorii din a. c., nepresentându-se nici un concu- rent, se face cunoscut că, în ^iua de 25 August. 1892, orele 2—4 p. m., se va ține, în localul acestei direcțiuni, bulevardul Eli- sabeta, o nouă licitațiune pentru vîndarea a trei machini vechi de tipar în condițiunile din sus-^isa publicație. No. 3.606. ₉ 1892, August 7. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe ^iua de 2 Noembre 1892, pentru ocuparea, în mod provisoriu, conform legei, a următârelor trei catedre de la conservatorul de musică și de- clamațiune din Bucuresci: 1) Catedra de canto (eleve); 2) , , piano (eleve); 3) , , violoncel. I. Condițiunile de admisibilitate la con- cursurile acestor catedre sunt: a) CandidațiI să fie români sad naturali- sațl români; b) Să posâdă diploma de absolvire a unei scâle superiâre de musică din țâră sad străi- nătate. II. Programa concursului de canto con- sistă în: 1) Lucrări anteriâre de o valâre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, executarea : «) A unei bucăți de musică clasică, vechie; 0) A unei bucăți de musică modernă ger- mană ; ț) A unei bucăți de musică modernă italiană; 3217 9 August 1892 3. Executarea unei bucăți la prima-vista. 4) O lecțiune practică în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe de ar- monie, contra-punct și composiție, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. III. Programa concursului de piano va consista în: 1) Lucrări anteriâre de o valâre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acăsta, executarea a duoă bucăți de musică modernă; 3) Execuțiunea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune practică, în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctulul și composiției, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. IV. Programa concursului de violoncel va consista în: 1) Lucrări artistice anteriâre de o valâre recunoscută; 2) In lipsă de acăsta, execuțiunea : a) A unei bucăți de musică clasică; 3) A unei bucăți de virtuositate. 3) Executarea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune parctică, în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctulul și composiției, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. Concursul se va ține în localul conserva- torului de musică din Bucuresci, în confor- mitate cu regulamentul de aplicare a legel de la 17 Martie 1879, iar aspiranții se vor înscrie la minister cu opt ^ile cel puțin îna- inte de ^iua fixată pentru concurs. No. 9.905. ₒ 1892, Iulie 17. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere reparațiunea can- tânelor de pe șoselele din circumscripția VI. Valârea, de pe devis, este de lei 5.209, bani 73. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura județului Tulcea în ^iua de 25 August 1892, la ora 1 dupe amiatji precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sareine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus citată cu 10 ^ile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fl făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 9.476. 3^54 1892, Iulie 18. Căile ferate române La 15 August a. c. intră în vigâre taxe noui^ pentru transporturi de ciment de la MONITORUL OFICIAL Gruschowitz,Laurahute, Oppeln și Schimi- schow la mai multe stațiuni ale căilor ferate române. No. 76.206. ⁹ 1892, August. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 10 Noembre 1892, se va ține un nou con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a postului de profesor de mecanică și geome- trie descriptivă și de director al scâlel de meserii din Ploesci, întreținută de județul Prahova. Concursul se va ține în localul scâlei de arte și meserii din Bucuresci, la orele 12 din ^i, conform legel din 17 Martie 1879 pen- tru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scâlele profesionale și potrivit regulamentu- lui de aplicarea acelei legi. Condițiunile ce vor trebui să însușescă Can- didațiI pentru a fi admiși la concurs sunt: 1) Să fie români; 2) Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare ; 3) Să posede diploma de absolvirea unei scâle de meserii. Materiele concursului sunt: geometria ele- mentară, mecanica teoretică și practică, de- semnul de machini și facerea unul crochiu de pe natură. Cererile de admitere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin opt ^lile mal’ înainte de țliua fixată | pentru concurs, iar actele de dovedirea îndeplinire! condițiu- nilor de admitere se vor presintă juriului examinator ce se va institui la timp. No. 39.489. ₃, 1892, Iulie 22. —Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 16 Noembre 1892, se va ține un nod concurs pentru ocuparea, cu titlul provisoriu, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scâla comercială din Ploescl. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasii și scâle profesionale, și potrivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român sati naturalisat; 6) Să fi satisfăcut legei de recrutare ; c) Să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere. Materia concursului este: gramatica lim- bel române, istoria limbel române, litera- tura română, sistemele ortografice de la introducerea literilor, logica și estetica, prin- cipalele scâle filosofice, corespondența co- mercială, stilul și lexicologia comercială (cir- culărl, scrisori de credit, scrisori de infor- mațiuni, recomandări, reclame, avise, con- tracte, etc). Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt ^ile mal înainte de termenul concursului, iar actele se vor presintă juriului examinator în ^iua concursului. Pubiicațiunile deja făcute cu No. 37.846 și 38.873, în numerile precedente al Moni- torului oficial, sunt anulate. No. 40.987. ₆₊ 1892, Iulie 28. — Se aduce la cunoscința generală că, ln ^iua de 25 Iunie 1893, se va ține un noti concurs irevocabil pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de sciințele fisico-chimice de la scâla comercială din Ploesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legel din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasii și scolele profesionale și potrivit regulamentului aces- tei legi. Condițiunile de admitere sunt: 1. Să fie român sau naturalisat; 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; 3. Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințele fisico-chimice. Concursul va fi scris și oral. Materiile concursului sunt: Mineralogia, chimia minerală și organică, fisica, technologia. Concursul oral va fi însoțit și de experi- mente făcute în laborator. Cererile pentru admitere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 ^ile mal ’nainte de ^iua concursului; iar actele dove- ditâre de îndeplinirea condițiunilor, se vor presintă juriului examinator în ^iua concur- sului. No. 39.044. 1892, Iulie 18. —P otrivit art. 11 din regulamentul pentru obținerea burselor la scâlele comerciale, se aduce la cunoscința generală că, pentru ocu- parea burselelor vacante de la scâla comer- cială din Ploescl, se va ține concurs la înce- putul acestui an școlar în localul sus citatei scâte. No. 43.138. 1892, August 7. —Conform prescripțiunilor art. 15 din co- dul silvic, se publică, spre cunoscința gene- rală, că pădurile coprinse în tabloul de mal jos sunt supuse regimului silvic în preve- derile art. 13 din codicile mai sus citat. No. 42.240. 1892, August 3. Tabloil de podurile (sivoaej particulare din jude- țul Roman, supuse regimului silvic, conform prescripțiunilor art. 13 din codul silvic. Plasa Unită 1. Zăvoiul Ajudeni, de pe moșia cu aceeeșl numire, pendinte de comuna Ajudeni, în în- tindere aproximativă de 19 hectare, 7.000 m. p., limitat la Nord cu locuitorii Răchiteni, la Sud și Est cu locujtoril DoljescI și la Vest cu rîul Șiretul. 2. Zăvoiul Lunca peste Moldova, de pe moșia Botesci, pendinte de comuna Botesci, 3218 MONITORUL OFICIAL 9 August 1892 în întindere aproximativă de 57 hectare, 2.000 m. p.) limitat la Nord și Vest cu foștii clăcași din BotescI, la Sud cu moșia Văleni și la Est cu zăvoiul Gherăesci. 3. Zăvoiul Harbuzeria, de pe moșia Bo- tesci, pendinte de comuna Botesci, în întinde- re aproximativă de 5 hectare, 7.200 m. p., limitat la Nord cu foștii clăcași din Botesci, la Sud cu moșia Văleni, la Est cu moșia Bo- tesci și la Vest cu moșia Zepodia. 4. Zăvoiul Lunca de la Bordeanu, de pe moșia Botesci, pendinte de comuna Botesci, în întindere aproximativă de 14 hectare, 3.000 m. p., limitat la Nord cu foștii clă- cași din Botesci, la Sud, Est și Vest cu mo- șia Văleni. 5. Zăvoiul Scrutariu, de pe moșia Gor- dunu, pendinte de comuna Cordunu, în întin- dere aproximativă de 114 hectare, 5.600 m. p., limitat la Nord cu moșia Pildesci, la Sud cu locuitorii din Gordunu, la Est cu moșia Simionesci și la Vest cu moșia Rosiari. 6. Zăvoiul Gura-Moldovel, Vladnița, Po- dul Sterp, Găldărărița și Gotul morei Luțca, de pe moșia Garol I, pendinte de comuna Carol I, în întindere aproximativă de 58 hectare, 8.700 m. p., limitat la Nord cu moșia Gădinților, la Sud cu locuitorii din Cotul Vamiș, la Est cu moșia Gădinților și la Vest cu moșia Roman. 7. Zăvoiul Clăcași, de pe moșia Gherăesci, pendinte de comuna Gherăesci, în întindere aproximativă de 43 hectare, limitat la Nord cu imașul locuitorilor din Gherăesci, la Sud cu moșia Gherăesci, la Est cu rîul Moldova și la Vest cu Zăvoiul Statului Gherăesci. 8. Zăvoiul Speteaza, de pe moșia Galbeni, pendinte de comuna Galbeni, în întindere aproximativă de 3 hectare, 5.700 m. p., li- mitat la Nord cu rîul Șiretul, la Sud cu Zăvoiul lui Catargiu, la Est cu rîul Șiretul și la Vest cu imașul lui Boldescu. 9. Zăvoiul Speteaza, de pe moșia Galbeni, pendinte de comuna Galbeni, în întindere aproximativă de 5 hectare, 7.200 m. p., li- mitat la Nord cu zăvoiul lui Boldescu, la Sud cu moșia Galbeni, la Est cu rîul Șire- tul și la Vest cu imașul lui Catargiu. 10. Zăvoiul Speteaza, de pe moșia Galbeni, pendinte de comuna Galbeni, în întindere aproximativă de 10 hectare, 5.200 m. p., limitat la Nord cu moșia Galbeni, Ia Sud cu locurile locuitorilor, la Est cu rîul Șiretul și la Vest cu imașul lui Balaiș. 11. Zăvoiul Hălăucesci, din comuna Hă- lăucesci, in întindere aproximativă de 740 hectare, limitat la Nord cu rîul Șiretul, la Sud cu moșia Mircesci, la Est cu locuitorii din Cuza-Vodă, și la Vest cu moșia Mogoșesci. 12. Zăvoiul Mircesci, de pe moșia cu a- ceeașl numire, pendinte de comuna Mircesci, în întindere aproximativă de 140 hectare, 3.300 m. p., limitat la Nord cu moșia Hă- lăucesci, la Sud cu moșia lugani, la Est cu moșia Scheea și la Vest cu moșia Mircescilor. 13. Zăvoiul Cornesci, de pe moși Oniș- cani, pendinte de comuna Onișcani, în în- tindere aproximativă de 4 hectare, limitat la Nord și Sud cu rîul Șiretul, la Est eu foștii clăcași din Corneșci, și la Vest cu V. Radu. 14. Zăvoiul Boanta, de pe moșia Onișcani, pendinte de comuna Onișcani, în întindere aproximativă de 3 hectare, limitat la Nord cu răzașii din Porcesc!, la Sud cu foștii clă- cași Onișcani, la Est cu rîul Șiretul și la Vest cu moșia locală. 15. Zăvoiul Scruntura, de pe moșia Oniș- cani, pendinte de comuna Onișcani, în întin- dere aproximativă de 2 hectare, limitat la Nord cu moșia Onișcani, la Sud cu răzeșii din Porcesc!, la Est și Vest cu rîul Șiret. 16. Zăvoiul Hârlesci, de pe moșia Opiș- cani, pendinte de comuna Onișcani, în întin- dere aproximativă de 12 hectare, limitat la i Nord și Est cu rîul Șiret, la Sud cu locui- torii din Șerbănesci și la Vest cu moșia Hâr- lesci. 17 Zăvoiul Șerbănesci, de pe moșia Oniș- cani, pendinte de comuna Onișcani, în întin- dere aproximativă de 10 hectare, limitat la Nord cu locuitori! Șerbănesci, la Sud și Est cu rîul Șiretul și la Vest cu moșia Bălo- șesci. 18. Zăvoiul Lunca din Prund, de pe moșia Pildesci, pendinte de comuna Pildesci, în în- tindere aproximativă de 37 hectare, 5.300 m. p., limitat la Nord cu moșia Gherăesci, la Sud și Est cu moșia Simionesci și la Vest cu rîul Moldova. 19. Zăvoiul Ghișcăria, de pe moșia Răchi- teni, pendinte de comuna Răchiteni, în în- tindere aproximativă de 11 hectare, 3.864 m. p., limitat la Nord și Vest cu rîul Șire- tul, la Sud cu locuitorii Răchiteni, și la Est cu moșia Miclăușeni. 20. Zăvoiul Baratul, de pe moșia Răchi- teni, pendinte de comuna Răchiteni, în în- tindere aproximativă de 22 hectare, 1.226 m. p., limitat la Nord și Est cu rîul Șiretul, la Sud cu locuitorii Răchiteni și la Vest cu moșia Miclăușeni. 21. Zăvoiul Curăchiștea, de pe moșia Ră- chiteni, pendinte de comuna Răchiteni, în întindere aproximativă de 7 hectare, 1.224 m. p., limitat la Nord și Est cu rîul Șiretul și la Sud și Vest cu locuitorii Răchiteni. 22. Zăvoiul Tăbăcelul, de pe moșia Ră- chiteni, pendinte de comuna Răchiteni, în întindere aproximativă de 5 hectare, 6.307 m. p., limitat la Nord și Est cu rîul Șiretul și la Sud și Vest cu locuitorii Răchiteni. 23. Zăvoiul Buzăul, de pe moșia Răchi- teni, pendinte de comuna Răchiteni, în în- tindere aproximativă de 16 hectare, 4.285 m. p., limitat la Nord cu locuitorii Răchi- teni, Ia Sud, Est și Vest cu rîul Șiretul. 24. Zăvoiul Tabacul 1- iu, de pe moșia Ră- chiteni, pendinte de comuna Răchiteni, în întindere aproximativă de 22 hectare, 9.254 m. p., limitat la Nord cu moșia Miclău- șeni, la Sud, Est și Vest cu Balta-Taba- culul. 25. Zăvoiul Tabacul al 2-lea, de pe mo- șia Răchiteni, pendinte de comuna Răchi- teni, în întindere aproximativă de 16 hec- tare, 6.561 m. p., limitat la Nord, Sud și Est cu locuitorii Doljesci și la Vest cu Balta Ruptura. 26. Zăvoiul Ajudeni, de pe moșia Răchi- teni, pendinte de comuna Răchiteni, în în- tindere aproximativă de 9 hectare, 1.921 m. p., limitat la Nord și Est cu rîul Șiretul și la Sud și Vest cu locuitorii Răchiteni. 27. Zăvoiul Săcuieni, de pe moșia cu a- ceeașl numire, pendinte de comuna Săcueni,în întindere aproximativă de 57 hectare, 2.800 m. p., limitat la Nord cu moșia Păncesci- DragomirescI, la Sud cu cătuna Bașta, la Est și Vest cu rîul Șiret. 28. Zăvoiul Tămășeni, de pe moșia cu a- ceeași numire, pendinte de comuna Tămășeni, în întindere aproximativă de 3 hectare, limi- tat la Nord cu locuitorii AdjudenI, la Sud cu locuitorii Tămășeni, la Est cu rîul Șiretul și la Vest cu moșia locală. 29. Zăvoiul Tupilați, de pe moșia cu a- ceeașl numire, pendinte de comuna Tupilați, în întindere aproximativă de 111 hectare, limi- tat la Nord cu locuitori; din MitescI, la Sud cu moșia Văleni, la Est cu locuitorii din Mun- cel și la Vest cu moșia Davideni din județul Neamțu. 30. Zăvoiul Văleni, de pe moșia cu aceeași numire, pendinte de comuna Văleni, în în- tindere aproximativă de 218 hectare, limi- tat la Nord cu moșia Tupilați, la Sud cu lo- cuitorii Moreni, la Est cu rîul Moldova și la Vest cu moșia locală. Plasa Siretu 31. Zăvoiul Sagna, de pe moșia cu aceeași numire, pendinte de comuna Sagna, în în- tindere aproximativă de 17 hectare, 1.600 m. p., limitat la Nord cu moșia locală, la Sud, Est și Vest cu rîul Siretu. 32. Zăvoiul Lunca la Sdrăveți, de pe mo- șia Heleșteni, pendinte de comuna Heleșteni, în întindere aproximativă de 10 hectare, 2.900 m. p., limitat la Nord cu pădurea Coz- mesci, la Sud cu locuitorii VolintirescI, la Est cu câmpul locuitorilor și la Vest cu rîul Siretu. 33. Zăvoiul Scheea, de pe moșia cu aceeași numire, pendinte de comuna Scheea, în în- tindere aproximativă de 28 hectare, 6.300 m. p., limitat la Nord și Est cu moșia lo- cală și la Sud și Vest cu rîul Siretu. 34. Zăvoiul Rotunda, de pe moșia Dol- jesci, pendinte de comuna Doljesci, în întin- dere aproximativă dd 22 hectare, 5.400 m. p., limitat la Nord cu foștii clăcași din Rotunda, la Sud și Est cu satul Rotunda și la Vest cu rîul Siretu. 35. Zăvoiul Cotul-Cailor, de pe moșia Cu- za-Vodă, pendinte de comuna Cuza-Vodă, în întindere aproximativă de 6 hectare, 5.000 m. p., limitat la Nord cu moșia Cuza-Vodă, la Sud cu moșia Scheea, la Est cu rîul Si- retu și la Vest cu moșia Hălăucesci. 36. Zăvoiul Gădinți, de pe moșia cu a- ceeașl numire, pendinte de comuna Gădinți, în întindere aproximativă de 17 hectare, 1.600 m. p., limitat la Nord, Sud și Vest cu rîul Siretu și la Est cu moșia locală. Plasa Fundu 37. Zăvoiul Ghiolul Bacaon ului, de pe mo- șia Negri, pendinte de comuna Negri, în în- tindere aproximativă de 15 hectare, limitat MONITORUL OFICIAL 3219 9 August 1892 *la Nord cu moșia Bradu, la Sud cu moșia I Schineni, la Est cu locurile locuitorilor și la Vest cu rîul Siretu. 38. Zăvoiul Lunca de la Ghiol, de pe mo- șia Bătrânești, pendinte de comuna Bătrâ- nești, în întindere aproximativă de 10 hec- tare, limitat la Nord cu moșia lucușesci, la Sud cu moșia Onișcani, la Est cu locuitorii SpiridonescI și la Vest cu rîul Siretu. 39. Zăvoiul lucușesci, de pe moșia cu a- ceeașl numire, pendinte de comuna lucușesci, în întindere aproximativă de 161 hectare, limitat la Nord cu locuitorul Ștefan Mavriche, la Sud și Est cu moșia locală și la Vest cu rîul Siretu. / — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 20 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Romanați și la comuna Vârtina, 580 arbori, din cari 565 gârnițe, 10 goruni și 5 ceri, parte uscațl și pa^te în depericiune, marcați cu ciocanele silvice -g- și -jg-, avănd 1 m. 20—2 m. 50 în circumferință, și răs- pândiți prin pădurea Statului Vârtina, pe o suprafață ce are aproximativ 60 hectare, și este limitată la Nord cu parchetul 7, la S. și E. cu terenul locuitorilor și la Vest cu dru- mul Dealului, și cu condițiunile ce se pot ve- dea atât la prefectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 1.700 lei. No. 42.966. 1892, August 5. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 27 August 1892, orele 11 a. m., se va ține licitație publică orală, în localul acestui minister, pentru rearendarea,din causă de necompletare de garanție, a următorelor moșii: Județul Brăila 1. Iazul Ciorani și Somesci saii Scorțaru, afară de 2.810 hectare, 0.578 m. p., parce- late pentru a se vinde în loturi la locuitori, și afară de alte 500 hectare teren, care a fost oprit prin condiția specială, pe periodul 1883—1893, pentru a se împăduri, fostă pendinte de episcopia Buzău, comunele Scor- țaru-Noti și Movila-Miresci, plasa Vădeni; se rearendăză cu 2 confiniști și 2 pădurari; ga- ranția provisorie lei 11.515. Județul Buzeu 2. Simileasca, fostă a monasticei Banu, co- muna Simileasca, plasa Tohani-Sărata; se re- arendăză cu 1 confinist; garanția provisorie lei 1.225. 3. Râioși, despărțită de Vintileanca și Sfâra-din-Miroși, fostă a episcopiei Buzăti, comuna Găgeni, plasa Tohani-Sărata; se re- arendăză cu 1 confinist; garanția provisorie lei 1.500. Județul Dâmbovița ă. Cărbunesci-Țigănia, fostă a monastirei Golgota, comuna Ocnița, plasa Dealu-Dâm- bovița; se rearendăză cu 2 pădurari; garanția provisorie lei 900. Județul Vlașca 5 . Prundul, fostă a monastirei Gomana, comuna Pueni, plasa Marginea; se rearendăză cu 1 confinist și 2 pădurari; garanția provisorie lei 2.675. Rearendarea se face pe periodul 1893 — 98, conform cu regulamentul de licitațiunl, pu- blicat în Monitorul oficial No. 202 din 13 Decembre 1891, și atât cu condițiunile pu- blicate prin citatul Monitor oficial No. 202 din 1891, cât și cu modificarea adusă art. 45 din acele condițiunl, dupe care păsciunatul vitelor în păduri nu este permis de cât în acelea de Baltă și în golurile de prin pădu- rile de munte. Garanția provisorie ce trebue a se depune de concurențl, pentru a fi admiși la licitație, este aceea ce se noteză la fie-care moșie și urmăză a fi în numerar sau efecte publice ga- rantate de Stat. No. 43.037. 1892, August 7. —Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Călugăreni sau Crucea-de- Piatră, din județul Vlașca, s’a scos în vîndare în loturi, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune împărțită în 104 loturi, împreună cu un tablou de în- tinderea și de prețul lor s’a depus la pri- măria comunei Uzurnu, pentru ca cei ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea țli- sei legi. No. 40.686. 8,54 1892, Iulie 27. —Se aduce la cunoștința generală că, con- form cu disposițiunile legei pentru înstrăi- narea bunurilor Statului și rescumperarea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889 (art. 2, 9, 20—22 inclusiv), ministerul a scos în vîndare loturile mari de pe moșia Cocora- Mileasca, din județul Ialomița, prevățlute în tabloul de mai jos, cunoscând că planul par- celar și tabloul de valdrea loturilor s’au depus la comuna respectivă. Licitațiunea publică pentru vînZarea aces- tor loturi se va ține în Ziua de 27 Septembre 1892, orele 10 diminâța, în localul prefec- turei județului Ialomița. Spre a putea fi admiși la licitațiune, con- curenții vor presinta un certificat liberat de primarul comunei unde domiciliază, consta- tător că sunt români și cultivatori de pământ, adică țărani cari muncesc pământul cu mâ- nile lor, că sunt preoți sătesci sau învățători rurali și vor depune, în numerar sau efecte publice garantate de Stat, o cauțiune echi- valență cu a Zecea parte a valdrel estimative a loturilor ce voiesc să cumpere. Nimeni nu va putea cumpăra de cât un singur lot de 10 sau 25 hectare. Dacă însă nu ar fi amatori pentru loturile de 25 hec- tare, ele vor putea fi transformate, dupe ce- rerea concurenților, în loturi de 10 hec- tare. Nimeni nu pote concura în numele altuia de^cât în basa unei procuri legalisate de co- muna respectivă, care procură se va presinta înainte de a se începe strigările. Orl-cine ’și va împrumuta numele spre a cumpăra loturi pentru persone ce nu ad drept dupe lege, va fi pasibil de penalitățile prevă- zute la art. 57 din lege, adică: amenda de 500—2.000 lei și închisore de la 2—6 luni. Vor fi supuși la aceeași pedâpsă aceia cari fără drept vor cumpăra loturi în asemenea condițiunl. VînZarea, în aceste cașuri, va fi nulă de drept. In termen de o lună de la data confirmă- rei vînZărei publicată în Monitorul oficial, cumpărătorii de loturi mari sunt datori să verse la casieria generală respectivă, pe comp- tul casei de depuneri, a Zecea parte din pre- țul cu care s’a adjudecat lotul, precum și ta- xele de timbru și înregistrare. Restul prețului se va achita prin anuități calculate pe basa de 5 la sută dobândă și 2 la sută amortisment. Plata primei anuități va începe la 1 Apri- lie, care va urma dupe aprobarea vînZărei. Osebit de prețul lotului, cumpărătorii vor plăti câte 2 lei de hectar, cheltuelile de mă- surătore, îrnpărțâlă și vînZare, conform art. 80, alin. II din lege. Loturile de 10 și 25 hectare se vînd cu respectarea contractelor de arendare, con- form disposițiunilor prevăZute prin condițiu- nile generale pentru arendarea proprietăților Statului. Până la punerea lor în posesiune de fapt, cumpărătorii vor primi arenda aferentă la lotul ce li s’a vîndut. ArenZile li se cuvin de la primul câștiu ce va urma dupe răspunderea Zecime! și a taxelor de timbru și înregistrare. In cas de neplată a Zecime! la termenul arătat mal sus, ministerul va scote în revîn- Zare, pe comptul cumpărătorilor, loturile vîndute lor. Deficitul ce ar resultă din jîn- Zare se va incasa din garanția depusă și, în cas de neajungere, din ori-ce altă avere a cumpărătorului, conform legei de urmă- rire. Ministerul va avea același drept dacă nu se vor plăti ratele la termenile stabilite prin lege. Cumpărătorii sunt ținuți să plătâscă pre- țurile la termenile și în condițiunile prevă- Zute de legea pentru înstrăinarea bunurilor Statului, fără a mal fi nevoie de nici o decla- rațiune sau obligațiune din partea lor. Se mal face cunoscut concurenților că nu se primesc supraoferte. No. 40.524. ₐ 1892, Iulie 27. 3220 MONITORUL OFICIAL Tabloti de loturile mari din moșia Cocora-Mileasca, comuna Reviga, plasa Ialomița, județul Ialomița, fostă pendinte de monastirea S-tu Gheorghe-Nou, scâse tn vîndare pentru țliua de 20 Septembre 1892. No. lotulull întinderea Evaluarea Garanția Hectare M. P. Lei B. Lei 1 25 --- 8.000 -- 800 2 25 ---. 8.000 --- 800 3 25 --- 8.000 --- 800 4 25 --- 8.000 --- 800 5 25 --- 8.000 --- 800 6 25 --- 8.000 --- 800 7 25 --- 8.000 --- 800 8 25 --- 8.000 --- 800 9 25 8.000 --- 800 10 10 --- 3.200 --- 320 11 10 --- 3.200 320 12 10 3.875 3.324 --- 340 13 12 0.562 3.857 98 390 14 12 --- 3.840 --- 390 15 10 --- 3.200 --- 320 16 10 --- 3.200 --- 320 17 10 --- 3.200 --- 320 18 10 --- 3 200 --- 320 19 10 --- 3.200 --- 320 20 10 --- 3.200 --- 320 21 10 --- 3 200 --- 320 22 10 --- 3.200 --- 320 23 25 --- 8.00b --- 800 24 25 --- 8.000 --- 800 25 25 --- 8 000 --- 800 26 25 --- 8.000 --- 800 27 25 --- 8.000 --- 800 28 25 --- 8.000 --- 800 29 10 --- 3.200 --- 320 30 10 --- 3.200 --- 320 31 10 --- 3.200 --- 320 32 10 --- 3.200 --- 320 33 10 --- 3.200 --- 320 34 10 --- 3.200 --- 320 35 10 --- 3.200 --- 320 36 10 --- 3.200 --- 320 37 10 --- 3.200 --- 320 38 10 --- 3.200 --- 320 39 10 --- 3 200 --- 320 40 10 --- 3.200 --- 320 41 10 --- 3.200 --- 320 42 10 0015 3.200 38 320 43 10 0.028 3.200 90 320 44 10 0.096 3.203 07 320 45 10 0.056 3.201 79 320 46 10 0.067 3.202 14 320 47 10 0.011 3.200 35 320 48 10 0.027 3.200 86 320 49 10 0.077 3.202 46 320 50 8 0.296 3.569 47 360 51 10 --- 3.200 --- 320 52 10 --- 3.200 --- 320 53 10 --- 3.200 --- 320 54 12 3.096 3.938 07 400 i MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului și Înregistrărei Se publică spre cunoscința generală că, în — In numele legei și al M. S. Regelui, J Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 158 din । 10 Februarie 1892, care condamnă pe lo- niță Năvală Graioveanu, din comuna Graiova, județul Dolj, major, de profesiune muncitor, la închisore pe timp de o lună, pentru furt, j delict prevăzut și pedepsit de art. 308 din codul penal; ] Mandăm și ordonăm directorului peniten- ( darului de la Graiova a priimi și reține pe 9 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3231 I । sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 7 Maiti 1892. No. 7.123. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II civilo-corecțională, cu No. 206 din 10 Februarie 1892, care condamnă pe An- ton lonescu, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, de ani 18, de profesiune lucrător la cojocărie,⁵la închisdre pe timp de trei luni, pentru furt de la stăpân, delict prevăzut și pedepsit de art. 309 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și )a expirare se va libera. Dat la 23 Maiu 1892. No. 8.099. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II civilo-corecțională, cu No. 587 din 28 Martie 1892, care condamnă pe Ion Boeru, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, de ani 28, de profesiune servitor, la închi- sâre pe timp de 15 Zile, pentru ultragiu, de- lict prevăzut și pedepsit de art. 184 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 27 Maiii 1892. No. 8.263. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II civilo-corecțională, cu No. 587 din 28 Martie 1892, care condamnă pe Lina Ion, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, de ani 18, de profesiune muncitore, la închi- sdre pe timp de 15 țlile, pentru ultragiu, delict prevăzut și pedepsit de art. 184 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numita și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 27 Maiii 1892. No. 8.264. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 268 din 2 Mai tie 1892, care condamnă pe Ștefan Di- mitrescu, din comuna Pitesci, județul Argeș, de ani 21, de profesiune muncitor, la închi- sdre pe timp de trei luni, pentru furt cu efracție, delict prevăzut și pedepsit de art. 310 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 5 Iunie 1892. No. 8.924. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, sec- ția I civilo-corecțională, cu No. 538 din 2 Maiu 1891, care condamnă pe loniță Po- pescu, cu domiciliul necunoscut, major, de profesiune muncitor, la închisdre pe timp de 3 țlile, în locul amendei de 15 lei, pentru rănire, delict prevăzut și pedepsit de art. 239 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 23 Iulie 1892. No. 11.790. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 543 din 8 Maiu 1892, care condamnă pe Alexandru Gheorghe, din comuna Bucuresci, județul Il- fov, de profesiune calfă de măcelar, la închi- sore pe timp de 15 țlile, pentru abus de încredere, delict prevâZut și pedepsit de art. 323 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a priimi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 20 Iulie 1892. No. 12.232. Parchetul tribunalului Argeș In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, ln virtutea sentinței acestui tribunal, cu No. 155 din 21 Ianuarie 1892, loan Th. Ve- lea, din comuna Cepari-Bârsesci, județul Ar- geș, major, de profesiune muncitor, găsit culpabil pentru faptul de furt, în virtutea art. 310, alin. II din codul penal, s’a con- damnat la închisore corecțională pe termen de 15 Zile, calculat de la a sa încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus menționatul con- damnat și să ’l conducă la penitenciarul Pitesci din județul Argeș; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a priimi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va libera dacă nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositari- lor forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presen- tulul mandat. Dat la 26 Maiii 1892. No. 3.120. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței acestui tribunal, cu No. 1.070 din 3 Septembre 1891, Constan- tin Boșoinea, din comuna Șuiei, județul Ar- geș, major, de profesiune plugar, găsit cul- pabil pentru faptul de furt, în virtutea art. 310, alin. II din codul penal, s’a con- damnat la închisdre corecțională pe termen de duoă luni de Zile, calculat de la a sa încar- cerare ; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus menționatul con- damnat și să ’l conducă la penitenciarul Pi- tesci din județul Argeș; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a priimi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va libera dacă nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositari- lor forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru execuțiunea presen- tulul mandat. Dat la 26 Maiii 1892. No. 3.128. Judele de instrucție al tribunalului Buzâh In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Al. Constantinescu, judecător de in- strucție pe lângă tribunalul Buzâu, în virtu- tea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm la toți portă- reii și alți agențl ai puterel publice să con- ducă la casa de arest din acâstă urbe Buzâu, conformându-se legei, pe Tudorache Gheor- ghe, dispărut, inculpat că a comis faptul pre- văzut și pedepsit de art. 52 din codul penal; Ordonăm cu dinadinsul custodelul Zisei case de arest a ’l priimi și reține în arest până ]a din nou ordin; Invităm pe toți depositarii puterel publice, cărora li se va arăta acest mandat, a da mână de ajutor pentru executarea lui, și tot-d’o- dată a se îndeplini și disposițiunile art. 99, 110, 113, 580 și următârele din procedura codului penal. Dat la 28 Maiu 1892. No. 1.245. Parchetul tribunalului Buzăti In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul județului Buzâu, In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței corecționale No. 1.140, a tribunalului Buzâu, pronunțată în audiența de la 13 Decembre 1891, prin care con- damnă pe Anastase Popescu, domiciliat în comuna Trestia, la închisâre pe termen de o lună de Zile pentru că a comis faptul de lovire; * Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la tem- nița din orașul Buzâîi; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul condamnat la Zisul penitenciar pe tot timpul 3232 MONITORUL OFICIAL determinat mal sus și calculat de la încarce- rare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pen- tru executarea presentului mandat. Dat la 2 Maiu 1892. No. 1.411. Parchetul tribunalului Dâmbovița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul Dâmbovița, In basa art. 193 din procedura criminală; In temeiul sentinței tribunalului Dâmbo- vița cu No. 393, pronunțată în audiența de la 11 Martie 1891, prin care condamnă pe Maria .Vasile Gheorghe Cantaragiu, majoră, de profesiune servitore și fostă domiciliată în comuna Lucieni, județul Dâmbovița, actual- mente dispărută, la amendă de lei 10 și fiind insolvabilă, ’i s’a transformat amenda în 2 țlile închisore corecțională; Având în vedere adresa casieriei de Dâm- bovița No. 15.839 din 1891, și procesul-ver- bal alăturat pe lângă dânsa, prin care se constată că numita nu are nici o avere din care să potă plăti expusa sumă; Având în vedere disposițiile art. 28 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să conducă și să închidă pe numita la peniten- ciarul din Târgoviște; Mandăm și ordonăm directorului acestui penitenciar a priimi și deține pe numita pe termen de duoâ țlile, calculat din ^iua când se va aresta, iar la expirarea țlisei osânde să o libereze, dacă nu va fi deținută pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 26 Decembre 1891. No. 9.669. Judele de instrucție al tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, jude-instructor de pe lângă tribunalul Ialomița, Vățlând actele procesului și conclusiunile D-lul procuror respectiv; Mandăm și ordonăm la toți agenții forței publice să aresteze și să conducă la casa de arest din Ialomița, conformându-se legei, pe Niță Rucărean, în etate de 45 ani, de profe- siune econom de vite, însurat, fost domici- liat în comuna Vărăsci, acum dosit, inculpat pentru tentativă de tâlhărie, fapt prevățlut și penat de art. 309, combinat cu 308 și 309 din codul penal; Ordonăm custoțlilor a ’l priimi și reține; Invităm pe toți depositariî forței publice a da concursul cuvenit pentru executarea aces- tui mandat; Agentul însărcinat cu executarea acestui mandat se "va conforma art. 99, 110, 111, 113 și 580 din procedura penală. Dat la 3 Iunie 1892. No. 1.354 Parchetul tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui,' Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de proce- dură criminală; . In temeiul hotărîrei tribunalului Ialo- mița cu No. 177, pronunțată în audiența de» la 11 Martie 1891, prin care condamnă pe Ion G. Cotroceanu, minor, de profesiune plugar, domiciliat în comuna Perieți, la în- chisore pe termen de o lună de țlile, pentru că a comis faptul de furt; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la pe- nitenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul la ibisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotărîre și calculat de la încar- cerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Invităm pe ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pen- tru executarea presentului mandat. Dat la 26 Maiu 1892. No. 1.569. Parchetul tribunalului Romanați In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Romanați, In basa art. 193 din procedura penală; In temeiul decisiunel curțel de apel Cra- iova No. 252, pronunțată în audiența de la 14 Martie 1893, prin care condamnă pe Di- mitrie Caligari, din comuna Popandalesci, la închisore pe termen de 10 țlile, pentru fap- tul de abus de încredere; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la casa arestului Caracal; Mandăm și ordonăm directorului disei în- chisori a priimi și reține pe sus numitul pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la încarcerare, când la expirare se va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al puterel pu- blice să dea ajutor, Ia cas de necesitate, pen- tru executarea presentului mandat. Dat la 9 Iunie 1892. No. 3.037. Judele de Instrucție al tribunalului Teleorman In numele lege! și al M. S. Regelui, Noi, N. Cecropid, jude-instructor de pe lângă tribunalul Teleorman, având în vedere actele procesului și conclusiile ’ D-lul pro- curor ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice să aresteze și să con- ducă la casa de arest din Teleorman pe indi- vidul loan Isvoranu, de fel din comuna So- cetu, actualmente dispărut, prevenit pentru delapidare, fapt prevăzut de art. 140 din co- dul penal; Ordonăm custodelui sus numitei case de arest de a ’l priimi; Invităm pe toți depositariî puterel publice, | 9 August 1892 - cărora acest mandat va fi presintat, să dea ajutor pentru executarea lui. Dat la 18 Iulie 1892. • ₓ No. 2.024. Parchetul tribunalului Tulcea In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului județului Tulcea, Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterel publice a pune mâna pe in- dividul Efrem Titov, din Tulcea, acum dis- părut, și a’l conduce la penitenciarul județu- Iri Tulcea spre a ’și face osânda de 15 țlile închisore corecțională, la care este condamnat prin sentința acestui tribunal cu No. 261 din 20 Martie 1892, râmasă definitivă, pentru faptul de rănire; Punem îndatorire directorului acelui peni- tenciar a ’l priimi și deține, comptându’I înce- perea osândei de la încarcerare și până la expirare; > Invităm pe totl depositariî forței publice a da tot concursul pentru executarea manda- tului de față. Dat la 15 Maiu 1892. No. 2.281. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Tulcea, Având în vedere decisiunea curțel de apel din Galați, secția II, No. 157 din 11 Martie 1892, râmasă definitivă, prin care individul Aizic Finchelștain, fost domiciliat în Tulcea, acum dispărut, este condamnat să plătâscă în folosul fiscului amenda de 40 lei noul, cu re- serva aplicațiunei art. 28 din codul penal, pentru faptul de lovire; » Având în vedere procesul-verbal încheiat de agentul de urmărire prin care se constată că condamnatul este insolvabil; Având în vedere că, dupe art. 28 din codul penal, amenda, în asemenea cas, urmâză a se înlocui prin închisore de 8 țlile; Vânând art. 193 din procedura penală; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților forței publice a pune mâna pe con- damnatul Aizic Finchelștain și a ’l conduce la penitenciarul județului Tulcea spre a ’și face osânda de 8 țlile, socotit 5 lei noul o ții de închisore; Ordonăm directorului penitenciarului ju- dețului Tulcea a ’l priimi și deține, comptân- du’I arestul de la încarcerare și până la expi- rarea osândei, când se va pune în libertate daca nu va fi deținută pentru alte cause; Invităm pe toți depositariî forței publice a da tot concursul pentru executarea manda- tului de față. Dat la 11 Iunie 1892. No. 2.709. Judecătoria ocolului II din Bucuresci In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, C. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Rucuresci, având în vedere car- tea de judecată No. 11, pronunțată de noi la 11 Ianuarie 1892, și râmasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și I MONITORUL OFICIAL 3233 9 August 1892 agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul penitenciarului Văcăresci pe Mateiu Gocârdea, domiciliat în strada Telegrafii No. 18, condamnat în puterea art. 308 din codul penal, prin mai sus arătata nostră carte de judecată, la închisore de 5 țlile ; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Mateiu Gocârdea în tot timpul deter- minat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la Iunie 1892. No. 4.966. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, G. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 309, pronunțată de noi la 2 Maiii 1892, și rămasă definitivă ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul penitenciarului Văcăresci pe Ispas Tănase Dogaru, domiciliat în strada Viitoru, lângă secția 14, condamnat în puterea art. 308 din codul penal, prin mai sus ară- tata ndstră carte de judecată, la închisore de 15 «Jile; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Ispas Tănase Dogaru în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 2 Iunie 1892. No. 4.969. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, C, I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere car- tea de judecată No. 1.126 din 1891, pronun- țată de noi la 5 Noembre, și rămasă defi- nitivă ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- duce la arestul poliției Capitalei pe Solo- mon Herman, domiciliat în strada Romană No. 118, condamnat în puterea art. 385 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisore de 2 ^ile, în locul amendei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori' de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Solomon Herman în tot timpul deter- minat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 4.999. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, G. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere car- tea de judecată No. 503, pronunțată de noi la 11 Iunie 1891,și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției Capitalei pe Marin Ilie, domiciliat în calea Moșilor No. 277, condam- nat prin mai sus arătata nâstră carte de jude- cată, la închisore de 2 țlile, în locul amendei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui țjisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Marin Ilie în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea, mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 5.003. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, G. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere car- tea de judecată No. 642, pronunțată de noi la 9 Iulie 1891, și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției Capitalei pe Andrasi Biro, domiciliat în calea Moșilor No. 233, condam- nat în puterea art. 388 din codul penal, prin mal sus arătata nostră carte de judecată, la închisâre de o ^i; Mandăm și ordonăm custodelui țlisei în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Andrasi Biro în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 5.007. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, C. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 714, pronunțată de noi la 23 Iulie 1891, și rămasă definitivă ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției Capitalei pe Pavel Pancus, domiciliat în calea Moșilor No. 308, condam- nat în puterea art. 385 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de jude- cată, la închisore de 2 țlile, în locul amendei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui ^isel în- chisori de a priimi și avea sub pază pe numi- tul Pavel Pancus în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 5.008. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, C. I. Protopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere cartea î de judecată No. 1.130, pronunțată de noi la 5 Noembre 1891, și rămasă definitivă; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției Capitalei pe Solomon Her- man, domiciliat în strada Romană No. 118, condamnat în puterea ari. 385 din codul pe- nai, prin mal sus arătata nostră carte de ju- decată, la închisore de 2 țlile, în locul amen- dei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui (Jisel în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Solomon Herman în tot timpul deter- minat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 5.014. —Jn numele legei și al M. S. Regelui, Noi, G. I. Prptopopescu, judecător al oco- lului II din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată No. 766, pronunțată de noi la 30 Iulie 1891, și rămasă definitivă ; Mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul poliției Capitalei pe Nicolae Ion, domiciliat tn strada Nisiparilor No. 4, con- damnat în puterea art. 385 din codul penal, prin mai sus arătata nostră carte de judecată la închisore de 2 țlile, în locul amendei de 10 lei; Mandăm și ordonăm custodelui (Jisel în- chisori de a priimi și a avea sub pază pe nu- mitul Nicolae Ion în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de aju- tor pentru executarea acestui mandat. Dat la 3 Iunie 1892. No. 5.018. DECISIUNI Tribunalul Ialomița S’a luat în cercetare cererea făcută de D. procuror al acestui tribunal prin adresa cu No. 773 din 17 Martie a. c., de a se declara expropriat terenul de 10 hectare și 3.730 m. p. din proprietatea obștei locuitorilor îm- proprietăriți dupe legea rurală din 1864 în comuna Fetesci și un bordeiu și grădelă de nuele pentru o căsuță țârăaâscă a lui Ion Țigănușu, pentru causă de utilitate publică. Fără a mai cita părțile s’a procedat la exa- minarea actelor din dosarul causei. Tribunalul, Având în vedere cererea făcută de D. pro- curor, prin adresa No. 773 din 17 Martie 1892, de a se declara expropriat terenul de 10 hectare și 3.730 m. p. din proprieta- tea obștel locuitorilor împroprietăriți dupe legea rurală din 1864 în comuna Fetesci, cum și un bordeiu și o grădeală de nuele în- cepută pentru o căsuță țârănâscă a lui Ion Țigănuș, pentru causă de utilitate publică ; Având în vedere tabela și planul de expro- priare din comuna Fetesci, plasa Balta, jude- țul Ialomița; Având în vedere legea din 1885, care de- clară de utilitate publică construirea liniei Fetescl-Gerna-Vodă ; Având în vedere lucrările pregătitore rela- tive la acâstă expropriare, făcute de autori- 3234 MONITORUL OFICIAL 9 August 1<892 tățile în drept, conform legeî de expropriare din 1864; Având în vedere procesele-verbale dresate de primarul comunei Fetesci, notificările adre- sate obște! locuitorilor comunei Fetesci prin representanți! săi, cum și lui Ion Țigănușu; Având în vedere și procesul-verbal, dresat de membri comisiunei instituită conform le- gei de expropriare; Având în vedere asemenea și procesul-ver- bal închiat, conform art. 11, alin. 2 din ^isa lege, din care resultă că nu s’a făcut nici o reclamațiune de părțile interesate și prin care s’a hotărât expropriarea terenului de 10 hec- tare și 3.730 m. p. din proprietatatea obștel locuitorilor împroprietăriți dupe legea rurală din 1864, în comuna Fetesci, și un bordeiti, o îngrădâlă de nuele începută pentru o că- suță țârănâscă a lui Ion Țigănușu ; Văzând că tote formalitățile sunt îndepli- nite ; Vânând că disposițiunile art. 20 din legea de expropriare din 1864; Având în vedere că locuitorii expropriați declar că învcesc cesionarea fondului, însă în condițiune ca să li se dea în schimb un alt teren în aceeași întindere ca cel expropriat, iar Ion Țigănușu cere a ’i se plăti bordeiul și îngrădâlă de nuele cu suma de lei duoâ- sute ; Având în vedere că moșia Fetesci nefiind proprietatea direcțiunel generale a căilor fe- rate, schimbul propus nu se pote oferă, și dar dânșii, urmâză a fi expropriați de acest .teren, și afacerea să se trimită D-lul judecă- tor director al juriului prevăzut la titlul V, capit. II. Pentru aceste motive, în numele legei, ho- tăresce: Declară expropriat terenul de 10 hectare și 3.730 m. p. din proprietatea obștel locui- torilor împroprietăriți dupe legea rurală în comuna Fetesci, cum și bordeiul și îngrădâlă de nuele începută pentru o căsuță țârănâscă a lui Ion Țigănușu; Numesce pe D. membru suplininte ca ju- decător director al juriului însărcinat cu fi- xarea îndemnisațiunei. Acâstă hotărîre se va publica și afișa în co- muna unde se află fondul expropriat. Vi^ându-se și planul. Acâstă sentință se pronunță definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică adl, la 2 Iunie 1892. No. 134. Tribunalul Prahova, secția I Tribunalul, deliberând, a pronunțat urmă- torea sentință care s’a redactat de D. Emil Petrescu, președintele vacanței: Având în vedere acțiunea intentată de I. Fichelstein, contra lui Azig Polițer, comer- ciant din Ploesci; Având tn vedere că prin acâstă acțiune reclamantul cere ca pârîtul să fie declarat în stare de faliment; Având în vedere că, în sprijinirea acestei acțiuni, reclamantul a presintat tribunalului o cambie care ’i s’a restituit, datată 22 Fe- bruarie 1892^ de lei 2.000, subscrisă de defen- dor și protestată la scadență în ^iua de 22 Iunie 1892, adăogând că nici până acum nu ’I s’a plătit acâstă sumă de bani; Considerând că din acest act resultă că pârîtul a încetat plățile pentru datoriile sale comerciale, și ast-fel este în stare de fali- ment; Considerând că pârîtul fiind citat legal- mente și cunoscând termenul înfățișerei nu s’a presintat astăzi la judecată; Că, prin urmare, acțiunea fiind justă și bine întemeiată, ca atare, cată a se admite; Pentru aceste motive, în virtutea legei, hotărasce : 1. Declară în stare de faliment pe comer- ciantul Azig Polițer, din Ploesci, conform art. 696 din codul comercial; 2. Numesce jude comisar al acestui fali- ment pe D. membru supliant local; 3. Ordonăm sigilarea averel falitului; 4. Numesce sindic provisoriu pe D. advo- cat C. Gălinescu ; 5 Fixâză țliua de 22 Iulie a. c., orele 10 diminâța, a se convoca creditorii în sala șe- dințelor tribunalului, pentru alegerea dele- gațiunel de supravegheare, și a fi consultați asupra numire! sindicului definitiv; 6. Dispune ca pentru (Jiua de 9 Septem- bre, orele 10 diminâia, D. jude comisar să convoce pe creditori în sala ședințelor tri- bunululul, spre a procede la încheiarea prț>- cesulul-verbal de verificarea creanțelor, con- form alin. 6 de sub art. 703, 771 și ur- mători! din codul comercial; 7. Dispune ca până la 22 August, credi- torii să presinte la grefa tribunalului decla- rațiunile de creanțele lor, iar grefa va forma tablou ; 8. Dispune ca, în termen de 3 ^ile, fa- litul să înfățișeze bilanțul în forma stabilită de art. 698 din codul comercial, și regis- trele sale de comerciu; 9. încetarea polițelor rămâne a se fixa mai în urmă; 10. Copie de pe presenta sentință se va trimite D-lui prim-procuror local; 11. Se va face mențiune în registrul res- pectiv, la firma falitului, despre acâstă de- clarațiune în faliment; 12. Extract de;pe presenta sentință se va trimite spre afișare primăriei Ploesci, primă- riei Capitalei Bucuresci, bursei din Bucu- resci, publicându-se prin Monitorul oficial, și de a se afișa asemenea în sala tribunalului, la prăvălia falitului din Ploesci, și la camera de comerciu locală, care ’I se va trimite și copie. Acâstă sentință se pronunță cu execuția provisorie, conform ultimului alin, de sub art. 703 din codul comercial și art. 936 din codul comercial, și cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică, la 8 Iulie 1892. No. 35. Tribunalul Tecuclii Astăzi fiind la ordinea (Jile! procesul de divorț intentat de Neacșa D. Anghel, prin petițiunea înregistrată la No. 1.554 din 1892, contra soțului el Dumitrache Anghel; Ș’a ₜ presintat reclamanta Neacșa D. An- ghel, lipsind pârîtul Dumitrache Anghel, în privința căruia procedura este îndeplinită. S’au citit lucrările acestei afaceri. Reclamanta a presintat decisiunea curței cu jurați din acest județ No. 28 din 1877, prin care soțul eî este condamnat la 10 ani muncă silnică, și a cerut desfacerea căsă- toriei. Tribunalul, Având în vedere acțiunea de divorț, in- tentată de Neacșa D. Anghel contra soțului ei Dumitrache Anghel; Considerând că, dupe art. 213 din codul civil, desființarea căsătoriei se pote cere și dobândi când unul din soți va fi osândit la munca silnică saii la reclusiune; Considerând că, în specie, reclamanta a dovedit astăzi, cu decisiunea curței cu jurați din acest județ No. 28 din anul 1877, că soțul ei, contra căruia a intentat acțiune de divorț, este condamnat în contumacie la 10 ani de muncă silnică; Că, dar, acțiunea de divorț este dovedită ; In virtutea legei, hotărasce : Admite reclamațiunea D-nei Neacșa D. Anghel, înregistrată Ia No. 1.554 din 1891; Desface căsătoria dintre Neacșa D. An- ghel și soțul el Dumitrache Anghel. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție și apel. Pronunțată în audiență publică, la 25 Iu- nie 1892. No. 128. Corpul portăreilor tribunalului Tecuciu Presenta copie se va publica prin Monito- rul oficial, de ore ce Dumitru Anghel este cu domiciliul necunoscut. Șeful portăreilor, S. Nițu. No. 100. 1892, Iulie 28. EXTRACTE DE DECISIUNI Curtea de apel din Bucuresci, secția II Extract de pe decisia de adopție No. 5, pronunțați de acestă curte în , Naționala......... . 36 200 , . , , reasigurare............. 16 200 , , , română de construcțiunl și lucrări publice. . . . 80 250 , , , de basalt artificial . , . ,........ 250 , B pentru fabricarea hârtiei. . » . ..... 100 , Banca Românie! » . ............. 200 , , OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU cu cu 1 cu CU SCHIMB CURSUL ban! gata termen ban! gata termen bani gata termen Napoleonul 1 II1111II 1 1 111 11 1 11 1 1 1 1 11 II 1 0% 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra , . cek 25.21i/,-18’/4 Galbenul austriac............ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i a • . 3 luni 25.10-08’/, Corfina germană (marca).......... Paris ... cek 100.121/.-071/, Lira sterlină............, . s . . 3 luni 99.65-60 Lira otomană .............. Francia • , . cek 2.10»/4-’/, Imperialul rusesc............. s . . 3 luni 2.09-08'/, Florinul austriac de hârtie. Viena . , . cek 123.40-32*/, Rubla de hârtie............. a . . 3 luni 122.90-80 Aur contra argint (agiul) . , ....... . nap. (scurt) 99.60 Berlin . . . cek CEREALE Greutatea oferite CERUTE ÎNCHEIATE . . . 3 luni in libre Germania. . . cek hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo . . 3 luni Grâă............. 1 1 i i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l l 1 5 I 1 1 ll 1 1 1 1 1 1 Ajnsterdam . 8 luni Porumb............ 1 _______ 1 Petersburg . 3 luni Secară ............ Belgia ... 3 luni Ovă.............. , , . (scurt) Ori............. Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 8 luni SCOMPTURI | Banca națională / scompt . . . • • • * * • * • • ♦ • • • » * 8% și < ’ l avansuri pe deposite de efecte safi lingouri . ...... 7% AVANSURI ( Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte..... . • . 6>W, IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ.