I No. 100 UN EXEMPLAR î 25 BANI Mercur!, 5 (17) August 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL \ JREȚUL AB0NAMENTULUI4N REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 lunL Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani.- Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere.. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Priimirea la Castelul Pe- leș a trimisului extraordinar și ministru plenipo- tențiar al Republicel Statelor-Unite din America. Notificare. Președinta consiliului de miniștri: Decret. Ministerul de interne: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Prescurtări de decrete —Jurnale. Ministend de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel : Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decrete. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Comunicare — Diverse — Buletine meteorologice— S-tul Sinod: Proces-verbal. Anunciuri ministeriale, judiciare ’și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 4 August MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Luni, 3 August, la ora 1 dupe amia^I, D. Loudon Snowden, până acum acreditat ca ministru resident al Republicel Statelor-Unite din America, a fost priimit la castelul Peleș în audiență oficială spre a re- mite M. S. Regelui, fiind față și A. S. R. Principele Moștenitor Pre- sumptiv al Corone!^ scrisorile cari ’l acrediteză în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipoten- țiar al Republice! pe lângă M. S. Re- gele, în presinta D-lui prim-ministru secretar de Stat ad interim la de- partamentul afacerilor străine. Dupe terminarea audienței ofici- ale, D. ministru plenipotențiar a presintat M. S. Regelui și A. 8. R. Principelui pe secretarul Legațiu- nel, dupe care a fost recondus la ospelul său cu ceremonialul prescris ce a presidat și la sosire’!. M. S. Regele a priimit, din par- tea A. S. R. Principelui-Regent al Ravariel, o scrisore prin care ’I no- tifică căsătoria A. S. R. Ducesei Amelia în Bavaria, fiica A. S. R. Ducelui Carol Theodor în Bavaria, cu A. 8. S. Ducele Wilhelm de Urach, comite de Wilrtemberg. PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri sub No. 818, Am decretat și decretăm ce urmâză : Art. I. Se acordă un congediu de 29 dile D-lui Al. Marghiloman, ministrul Nostru de justiție, spre -a merge peste hotar pentru cău- tarea sănâtăței. Art. II. D. Take lonescu, ministrul Nostru de Mte și instrucțiune publică, este însărcinat cu interimul ministerului justiției până la în- târcerea la post a titularului. D. General J. Lahovari, ministrul Nostru de resbel, este însărcinat cu interimul minis- terului lucrărilor publice, de carț rSmâne de- sărcinat D. ministru Take lodescu. Art. III. Președintele consiliului Nostru tie miniștri este însărcinat cu aducerea la înde- plinire a disposițiunilor acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 3 August 1892. CAROL Președintele consiliului de miniștri, L. Catargi. No. 2.77*• MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.348; Pe basa votului consiliului județului Vlașca din ședința de la 21 Iunie 1892; In virtutea art. 54 din legea județiană. Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Vlașca, pe exercițiul 1892 — 93, următârele viremente: * Lei 7.285 se reduc din suma de 10.000 lei, pre- vS^uți la art. 65, cap. IX, § 1, pro- cente și amortismente la împrumutul ce urma să se facă pentru cumpărarea de porumb a se da ajutor celor lipsiți de hrană, și care împrumut nu ș’a fă- cut încă, și se vor adăoga la articolele următâre: 4.200 se adaogă la art. 8, cap. I, § 2, pen- tru chiria localurilor nouilor sub-pre- fecturl. 3.085 idem la art. 9, același capitol și para- graf, pentru mobilierul nouilor sub- prefecturi. 7.285 total. Art. H. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 31 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.734. a MONITORUL OFICIAL 3114 Prin decretul regal cu No. 2.728 din 31 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. doctor George Țănță- reanu, care are depus concursul cerut de legea sanitară, se numesce definitiv în postul de me- dic al urbei Vasluiti, devenit vacant prin de- misionarea D -lui doctor M. Popescu. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Prin decretul regal cu No. 2.726 din 31 Iulie 1892, in urma recomandațiunei făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, D. Dumitru D. Cosac a fost nu- mit midlocitor de mărfuri și cereale la oborul din Brăila. Prin decretul regal cu No. 2.727 din 31 Iulie 1892, în urma recomandațiunei făcută de același D. ministru, D. Idn N. Rădulescu a fost numit midlocitor de mărfuri și cereale la oborul din Brăila. Jurnale ale consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința de astăzi, 21 Iulie 1892, luând în deliberare referatul D-lul ministru al agriculturei, industriei, comerciu- lui și domenielor sub No. 38.886, prin care cere a se acorda avantagiele legei pentru încuraglarea industriei naționale fabricei de diferite articole de hârtie și carton a D-lui D. A. Drăghiceanu, din Bucuresci, strada Ne- gustori No. 29; Având in vedere că, din constatarea făcută, resultă că fabrica este instalată cu un capital de 70.000 lei în machini cu accesoriile lor, afară de capitalul circulant de 30.000 lei; că usâză de machini și procedeurl technice din cele mai perfecționate; că întrebuințeză ^ilnic 30 lucrători și că este condusă de specialiști în fabricațiune; Având în vedere avisul comisiunel indus- triale și disposițiunile legei pentru încuragla- rea industriei naționale, Decide: Art. I. Se acordă fabricei de diferite arti- cole de hârtie și carton a D-lui D. A. Drăghi- ceanu, din Bucuresci, strada Negustori No. 29, următârele avantagii, cu începere de la data acestui jurnal: 1. Scutire de plata impositelor directe către Stat, județ și comună, pe timp de 15 ani; 2. Scutire de plata taxelor vamale pentru același timp, pentru machini, părți și acceso- riile lor; 3. Restituirea pe timp de 1 5 ani a taxelor de vamă, percepute la import, pentru următâ- rele materii prime, când vor fi reexportate sub formă de materie fabricată: a] Hârtie inelată, colorată și cu pânză din care se confecționâză plicurile; b] Mucavale și carton din care se confec- ționâză cutii pentru farmaciști, casete și alte articole de papetărie; c/ Carton alb și colorat din care se confec- ționâză cărțile de visită și pentru fotografie. 4. Aceeași restituire, însă numai pe termen de 2 ani, pentru următârele materii prime: Hârtie albă din care se confecționâză regis- trele de comptabilitate, caietele scolastice, car- netele, precum și alte articole ce cad în ra- mura librarilor și papetarilor. Art. II. D. ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea disposițiunilor acestui jurnal. L. Catargi, P. P. Carp, General J. La- hovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 3. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astădi, Luni, 27 Iulie 1892, luând în deliberare refe- ratul D-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domenielor sub No. 40.574, prin care cere a se acorda avantagiele legei industriale în folosul fabricei de pastă de lemn, ce D. Esra Penhas voiesce să înființeze pe mo- șia Statului Cheia, din județul Prahova; Având în vedere că, dupe constatările fă- cute, fabrica de care e vorba are a se instala cu un capital de peste 50.000 lei și cu ma- chini perfecționate, și că, prin urmare, va fi în drept a beneficia de avantagiele legei indus- triale dacă se va înființa in condițiunile ară- tate prin devisul și planurile presintate; Având în vedere că înființarea acestei fa- brice are de scop a procura materia primă necesară fabricei de hârtie de paie din apro- piare a D-lui Esra Penhas, din Scăeni, care deja se bucură de avantagiele legei industriale; Având în vedere avisul comisiunei industriale, Decide: Art. I. Se acordă fabricei de pastă de lemn, ce D. Esra Penhas voiesce a înființa pe moșia Cheia, din județul Prahova, următârele avan- tagii : a) Cesiunea folosinței pe 90 ani a unui teren de 2 hectare și 2.500 metri pătrați, din moșia Statului Cheia, județul Prahova, pentru a instala pe dânsul fabrica de pastă de lemn; b) Dreptul de a f^ce un canal în lungime de 1.000 metri, pe pâfele muntelui Balaban, care face parte din moșia Cheia; e) Scutirea, pe termen de 15 ani, de imposite directe către Stat, județ și comună; d) Scutirea, pe termen de 15 ani, de plata taxelor vamale pentru machinele, părțile și accesoriile de machini necesare fabricei. Art. II. Avantagiele de la litera a și b se acordă cu începere de la data presentulul jur- nal, iar acelea de la litera c și d cu începere de la înființarea fabricei. Art. III. D. ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui jurnal. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Marghilo- man, General J. Lahovari, Take lonescu. No. 7. 5 August 1892 MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 2.753 din 2 August 1892, M. S. Regele a bine-voit a gra- da pe condamnatul George G. Gardian de restul închisorel ce are a mai suferi până la expirarea termenului pedepsei la care este osândit prin sentința tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională, No. 231 din 1890. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No.- 2.742 din 1 August 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 1 5.009, s'a priimit demisiunea din armată a maiorului Botescu Mateiti, din 1 -iul regiment Mehedinți No. 17, pe diua de 16 August 1892, cu drepturile ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii de servi- cii! ce are. Prin decretul regal cu No. 2.639 din 22 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul cu No. 14.265, căpitanul Olănescu lân Atanasie, din batalio- nul 4 vânători, atingând limita de vârstă pre- vâdută de art. 20 din legea asupra posiției oficierilor, promulgată la 24 Octombre 1891, ast-fel cum se constată din registrul matricul în care este înscris cu data nascerei de 18 Ia- nuarie 1839, s’a trecut în posiție de retragere din oficiu, pe diua de 1 August 1892, bucu- rându-se de drepturile ce ’I acordă legea pen- siunilor militare, dupe anii de serviciu ce are. Prin decretul regal cu No. 2.741 din 1 August 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul cu No. 1 5.010, s’a a,cordat dreptul de a purta medalia Virtu- tea Militară de argint sergentulul-adjutant Profiriu Dimitrie, din regimentul RâsboenI No. 15, pentru 12 ani de servicii! neîntrerupt în gradul de sub-oficier, cu o pensiune viageră de 500 lei pe fie-care an, ce ’i se va plăti din fondurile casei de dotație a âstei, cu începere dela 1 August 1892, conform art. 72 din legea de recrutare, promulgată la 17 Noem- bre 1882. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 10.003; Vânând regulamentul și tarifele pentru ex- ploatarea dockurilor din Galați și Brăila, 5 Auguât 1892 MONITORUL OFICIAL 3115 Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi disposițiunea luată prin jurnalul consiliului de miniștri sub No. 18 din 27 Iulie 1892, de a se reduce provisoriil taxa de magazinagiii de la docku- rile din Galați și Brăila, prevâdută prin actuala tarifă, pentru primele trei luni de Înmagazi- nate, de la 0.50 la 0.25 de tonă pe lună, cele- alte taxe râmânând cum sunt prevâdute prin tarifa actuală. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 2 August 1892. CAROL Ministru lucrărilor publice ad interim, Take lonescu. No. 2.757. MINISTERUL CULTELOR ȘI I N S T R U C Ț IU N EI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 4.892, seriaB, din 24 Iulie 1892; Vexând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 14,încheiat în ședința dela 21 Iulie 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se deschide pe sâma ministerului cultelor și instrucțiunel publice un credit su- plimentar de lei 17.782, bani 80, asupra bud- getului exercițiului 1892—93, la cap. XX, art. 106, pentru efectuarea lucrărilor și repa- rațiunilor necesare la mai multe aședăminte bisericescl, și anume: Pentru lucrările de apărare Lei B. a bisericel Slobozia, din județul Ialomița, amenințată prin sur- parea malurilor rîului Ialomița, 7.000 — Pentru construirea a trei ca- mere la monastirea Samurcă- șesci, din județul Ilfov, necesare locuinței preoților acelei mo- nastiri . . . . • .... 1.500 — Pentru construirea amvonu- lui și repararea clopotniței și bisericel monastirei Cotesci, din județul Râmnicu-Sărat . . . 3.947 — Pentru repararea locuinței P. S. episcop al eparchiei Du- nărei-de-Jos, din curtea biseri- cel Zlătari din Bucuresci. . . 2.871 — Idem a P. S. archiereu Ca-' listrat, idem.................... 987 05 și Pentru facerea învelitârei la casele bisericel S-ta Precista din Focșani................... 1.477 75 Total . . . 17.782 80 Art. III. Acest credit se va acoperi din fon- dul prevăzut în budgetul general al Statului, pe exercițiul 1892—93, pentru deschideri de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV și cel din urmă.— Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele cultelor și instrucțiunel publice și al financelor sunt însăr- cinați cu aducerea la îndeplinire a disposițiuni- lor din decretul de față. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și Ministru de finance instrucțiunel publice, ad interim, Take lonescu. P. P. Carp. No. 2.703. ' « CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice sub No. 4.893, seria B, din 24 Iulie 1 892 ; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 1 3, încheiat în ședința dela 21 Iulie 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. Art. II. Se deschide pe sima ministerului cultelor și instrucțiunel publice un credit ex- traordinar de lei 24.420, din cari lei 24.120 pentru plata personalului externatului secun- dar de fete din Galați, pe timp de la 1 Sep- tembre 1892 până la 1 Aprilie 1893, și lei 300 pentru plata cheltuelilor materiale ale aceluiași externat pe întreg exercițiul 1892-93. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevfidut în budgetul general al Statu- lui, pe exercițiul 1892—93, pentru deschi- deri de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV și cel din urmă.—Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele cultelor și instrucțiunei publice și al financelor sunt în- sărcinați cu aducerea la îndeplinire a disposi- țiunilor din decretul de față. Dat in Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și Ministru de finance instrucțiune! publice, ad interim, Take lonescu. P. P. Carp. No. 2.704. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunel publice sub No. 4.894, seria B, din 24 Iulie 1892 ; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 16, încheiat în ședința dela 15 Iulie 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilită- ței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă.- Art. II. Se deschide pe sima ministerului cultelor și instrucțiunei publice un credit ex- traordinar de lei 1.000 pentru întâmpinarea cheltuelilor de înmormântarea lui Gr. Ma- nolescu, unul dintre distinșii artiști dramatici și prim-societar al Teatrului Național din Bucu- resci, decedat la Paris. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevfidut ln budgetul general al Statu- lui, pe exercițiul 1892—93, pentru deschi- deri de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV și cel din urmă.—Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele cultelor și instrucțiunei publice și al financelor sunt însăr- cinați cu aducerea la îndeplinire a disposițiu- nilor din decretul de față. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și Ministru de finance instrucțiunel publice, ad interim, Take lonescu. P. P. Carp. No. 2.705. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat ad interim la departamentul afacerilor străine, In virtutea art. 37 și 41 din legea Comp- tabilităței generale a Statului, Decidem: Art. I. D. Alexandru Em. L-h ;vari, mi- nistru plenipotențiar, secretar general alaces- tui minister, este împuternicit a aproba chel- tuell și a semna ori-ce corespondență și or- donanțe de plată pentru tâte serviciile pu- blice atașate la ministerul afacerilor străine, în limitele creditelor acordate prin budget și conform disposițiunilor legei comptabilităței generale a Statului. Art. II. D. șef al divisiunel comptabilităței acestui minister este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decisiunei de față. Dată la 3 August 1892. Ministru ad interim, L. Catarg!. No. 40. Decisie ministerială relativă la ținerea unui al duoilea concurs pentru admitere de elevi in scolele de fii de militari. Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul de resbel, Având în vedere vacanțele existente în scâ- lele de fii de militari; Având în vedere modificările aduse art. 6 din regulamentul scdlelor de fii de militari, pri- vitdre la limitele de vârstă pentru diferitele MONITORUL OFICIAL 'I» 3116_________________________________________ clase (decretul No. 2.698 din 28 Iulie, pu- blicat în Monitorul osiei No. 40 din 4 Au- gust a. c. și Monitorul oficial No. 96 din 31 Iulie a. c.), Decidem: Art. 1. Admiterea în scolă se face prin concurs trecut înaintea unui juriu compus din directorii scolelor de fii de militari, câte un profesor de la fie-care scdlă și directorul scdlei de oficieri; profesorii sunt aceeași ca și din comisia de la Iulie trecut. Art. 2. Goncurenții, pentru a intra în scd- lele de fii de militari, ’și vor alege scola în care voiesc a urma și, o-dată admiși în o scdlă, nu se maî pot transfera în cea-altă. Se exceptâză cașurile de interese de familie bine constatate sau de vacanțe la finele anului, în cea-altă scdlă fiind necesar a se completa sau a se reduce numărul elevilor în diferite clase, dupe cum se va descrie mai la vale. Art. 3. Pentru ca un tânăr să fie admis la concurs, trebue să fie din părinți români saii naturalisațl români, să aibă un părinte sau tutore care să’l așețle în scdlă. Art. 4. In scdlă se priimesc elevii numai în limita efectivului fixat pentru fie-care scdlă prin legea budgetară. Elevii sunt numai interni; nu se admit, sub nici un cuvânt, externi, nici supranumerari, pensionari sau alții. Art. 5. Studiile scolelor de fii de militai fiind împărțite pe patru ani, se vor admite elevi în tdte clasele cu limitele de vârstă și condițiunile următore (art. 6 din regulamen- tul scolelor modificat): a) Pentru anul I să aibă vârsta de cel pu- țin 13 ani și cel mult 16 ani împliniți la 1 Septembre al anului de admitere și osebit să presinte un certificat în regulă că a absolvit cel puțin trei clase gimnasiale; b) Pentru anul II să aibă vârsta de la 14 la 17 ani, la termenul de mai sus, certificatul a patru clase gimnasiale și să depună examen de cunoscințele anului I din scdlă, afară de regulamentele militare; c) Pentru anul III să aibă vârsta de 15 la 18 anij la termenul de mai sus, certificatul a cinci clase liceale și să depună examenul de cunoscințele anului II din scdlă, afară de regulamentele militare; d) Pentru anul IV să aibă vârsta de 16 la 19 ani, la termenul de mai sus, certificatul a șâse clase liceale cel puțin; e) Să fie de o constituțiune robustă, bine desvoltat, proporțional cu etatea și fără veri un defect ce ar putea cu timpul să ’l facă in- capabil serviciului militar, să aibă o vedere bună, adică să potă citi caracterile ordinare de imprimerie la distanță minimă de 0 m. 25 cm. de la ochi, fără să aibă‘trebuință de ochelari, să aibă o statură'și înălțime în ar- monie cu desvoltarea organică, făcendu-se o comparație cu majoritatea tinerilor de aceeași etate și din care să resulte cu ore-care certi- tudine că la etatea de 19 ani concurentul va putea contracta înrolarea în armată; f) Să nu fi fost isgonit pentru inconduită din veri o scdlă publică; g) Certificatul de absolvirea claselor gimna- siale sau liceale să nu fie mal vechiu de un an. Art. 6. Pentru câ un tânăr să potă fi ad- mis între concurențî, trebue ca părintele sau tutorele seu să adreseze cel mai târziu până la 20 August, către comandantul uneea din scdlele de fii de militari pentru care tânărul voesce a concura, o cerere în scris în care să arate: a) Numele și prenumele tânărului, numele și prenumele părintelui sau tutorelui; b) Județul, plasa, comuna, strada și nu- mărul casei unde locuesce părintele sau tu- torele, precum și profesiunea saii ocupațiu- nea ce are. Art, 7. Cererile de admitere ale concu- renților trebue să fie însoțite de următd- rele acte: a) Extractul de nascere ăl candidatului întocmit conform legei; b) Un act doveditor că părinții legitimi al candidatului sunt români sau naturalisațl; c) Certificatul de absolvire al claselor gimnasiale saii liceale impuse candidatului prin art. 5 în care se va menționa și con- duita. Cei ce ar reclama burse sau semi-burse vor presenta încă: d) Un certificat din partea primăriei co- munei unde reșâde părintele sau tutorele candidatului, arătând contribuțiunile ce plă- ₍tesceîn județ, midlocele sale de existență, nu- mărul de copii ce are, precum și sarcinele ce portă. Dacă candidatul este fiu de militar, certi- ficatul va arăta serviciile făcute în armată de părintele său, precum și categoria în care s’a aflat sau se află. Pentru militarii în activitate aceste certi- ficate vor fi liberate de șefii corpurilor sau serviciilor unde ei servesc. Pentru militarii morți, sati cari nu mai sunt în activitate de serviciti, de către minis- terul de resbel; iar pentru gradele inferiore de șefii corpurilor sau serviciurilor unde ei aii servit. Art. 8. Sub nici un motiv nu se pote a- corda dispensă de etate și dispensă de actul doveditor că a urmat clasele gimnasiale sau liceale ce se cer candidaților, conform art. 5. Art. 9. Formularele pentru diferitele acte cerute în presenta decisiune se vor face dupe modelele arătate la finele acestei decisiuni. Art. 10. Candidați! vor fi datori a se pre- sinta la scola de fii de militari Iași, în țliua de 25 August. Iu prima fii ei vor fi examinați asupra condițiunilor lor fisice de către medicul scd- lei, în conformitate cu alin, e de sub art. 5, care va respinge pe tinerii recunoscuțl neapțl pentru serviciul militar. Hotărîrea luată subcontrolul juriului exa- minator va fi fără apel; se va încheia un pro- ces-verbal care va coprinde motivele de res- pingere pentru fie-care candidat. Art. 11. Dupe pronunțarea medicului, ju- riul de examinare procedâză apoi la exami- narea candidaților asupra cunoscințelor lor. EI vor fi supuși mal ântâiu la un examen în scris asupra cel puțin duoă cestiuni, din cari una de sciințe, dupe programul clasei 5 August 1892 imediat inferidre pentru care se presintă, sau a clasei a treea gimnasială, și apoi la altul oral asupra tutulor materiilor din mențio- natele clase (afară de limba latină și elenă pentru clasa treea gimnasială). Candidațil cari la proba în scris nu vor dobândi cel puțin nota de ⁱo/2o, nu vor putea fi admiși la examenul oral. Art. 12. Examenele se vor face în fața în- tregului juriu. Atât probele în scris cât și răspunsurile orale se cotăză cu nota de la 1 la 20. Pentru ca un candidat să fie admisibil, trebue să aibă nota medie minimum 12 și la nici un curs o notă mal mică de 10. Art. 13. Candidaților recunoscuțl admisi- bili li se va libera de către juriul examinator un certificat de admisibilitate, arătându-se nota medie dobeadită. Cererile și actele a- cestora se vor păstra; iar acelea ale celor res- pinși li se vor înapoia. Art: 14, Dupe terminarea concursurilor, juriul examinator întocmesce tabelele de admisibili pe scoli și pe clase și le înaintâză ministerului împreună cu cererile și actele concurenților. Art. 15. Ministerul de resbel, având în ve- dere tabelele de admisibili și vacanțele existente în fie-care scâlă și în fie-care clasă, declară mai ântâiu definitiv admiși pe fii de militari, ori care ar fi clasamentul lor; iar restul până la completarea vacanțelor se va lua dintre tinerii de părinți nemilitari în ordinea, clasifîcărei lor, observându-se însă ca, în nici un cas, nu- mărul elevilor din fie-care clasă, pe cât se va putea, să nu fie mai mare de 50. Dacă numărul aspiranților pentru una din scoli va fi mal măre de cât la cea-altă, și la acâsta din urmă ar fi mai multe vacanțe, ad- misibilii rămași disponibili se vor priimi acolo. Numele elevilor admiși se va publica prin Monitorul oficial și Monitorul ostei cel mult până la 1 Septembre. Art. 16, Locurile de fii de militari se acordă în ordinea de preferință următore : 1) Fiilor militarilor morți pe câmpul de ondre sau într’un serviciu militar și din cau- sa acestui serviciu; 2) Fiilor militarilor reformați pentru in- firmități dobândite în serviciu și din causa serviciului; 3) Fiilor oficierilor și asimilaților în acti- vitate de serviciu; 4) Fiilor militarilor retrași, demisionați saii liberați vil sau morți, cari vor fi servit în armată neîntrerupt cel puțin 18 ani și în mod onorabil. Art. 17. Dupe publicarea aspiranților ad- miși, se va înapoia familiei lor, prin scdlele de fii de militari, actele celor ce n’au avut loc în scdlă; iar actele celor admiși se vor păstra până la eșirea din scdlă. Art. 18. Concurențil admiși trebue să se presinte la scdlă la 1 Septembre. Intâr^iarea peste 8 ^ile atrage dupe sine ștergerea din controlele scolei. Art. 19. Fii de militari se întrețin de Stat. Numărul lor este nemărginit în limitele efectivelor fie-cărei scoli. 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3117 n Locurile disponibile, până la îndeplinirea efectivelor fie-căreî scol:, se dau tinerilor de părinți nemilitari. Pentru fie-care din acești elevi- Statul percepe o taxă de întreținere și studiu care se fixâză la suma de lei 400 pe an, plătibilă înainte și pe semestru. Art. 20. In favorea tinerilor da părinți nemilitari se instituesc locuri de bursieri și semi-bursieri, cari se acordă părinților lip- siți de miZloce sad cu familie grea. Ele se acord pentru elevii silitori cu bună conduită și numai dupe acte bine doveditore a situațiunei materiale a părinților lor. Se acordă locuri de bursieri și semi-bur- sierl pentru fie-care scolă și pentru fie-care din aceste categorii până la a opta parte din efective; semi-bursierii plătesc pentru între- ținere și studiu jumătate taxa de la art. 19; iar bursierii sunt scutiți de asemenea taxă. Art. 21. Toți tinerii admiși, osebit de taxa de la art. 19, mai plătesc caselor scole- lor, fără osebire de bursier și semi-bursier, o taxă de lei 150 pentru instalare, cărți, fur- nituri etc., și acăsta la intrarea lor în scolă o-dată pentru tot-d’a-una. Acestă taxă se re- duce la 100 lei pentru elevii fii de mi- litari. Art. 22. Pentru a asigura plata stricăciu- nilor la depărtarea din scolă, sau la trecerea elevilor în scola de oficieri, precum și pen- tru garantarea înapoiărei efectelor elevilor în ambele cașuri, fie-care părinte sau tutore, fără deosebire, fie elevul fiu de militar, ne- militar, semi-bursier sau bursier, este dator a depune ca garanție, la casa de depuneri și consemnațiuni, pe adresa scolei în care este așezat elevul, suma de lei 100 și recepisa se va presentă scolei la 1 Septembre, priimind în schimb o altă recepisă. Art. 23. Nici un elev, fără deosebire de categorie, nu se va priimi în scolă dacă nu va presinta un înscris sub semnătură privată, conform art. 1.180 din codul civil, prin care părintele sau tutorele elevului ia angagia- mentul vărsărei la tesaurul public și la scolă a taxelor de întreținere și valârea perderilor causate de elevi. ^Art, 24. Elevii ai căror părinți sau tutori nu locuesc în localitatea unde este scolă, tre- bue să aibă un corespondent acreditat - pe lângă direcțiunea scolei. Procura relativă, consimțită de corespondent, se va depune la direcțiunea scolei o-dată cu presintarea elevului pentru intrarea în scolă. Art. 25. Nici un elev solvent sau semi- bursier nu va fi priimit în scâlă dacă la presintare nu va depune la cancelaria scole- lor recepisa de vărsare la tesaurul public a taxei de întreținere a primului semestru. Nici un elev fără deosebire, solvent., semi- bursier, bursier sau fiu de militar, nu va fi priimit în scolă dacă nu va depune în nume- rariu la casele scdlelor taxa de instalare pre- văzută la art. 21 și garanția prescrisă de art. 22. Art. 26. Părinții ori tutorii .elevilor ad- miși solvențl sau semi-bursieri vor cunosce că sunt datori a presinta scolei recepisele de plată la tesaurul public a taxelor semestriale de întreținere înainte de începutul fie-cărui semestru, adică la 1 Sepțembre> pentru l-iul semestru (excepțional pentru l-iul semestru 1892—93, cei admiși în urma acestui al duoilea concurs) și la 2 Ianuarie pentru al II-lea semestru. Aceste recepise vor rămâne în mânile casierului scâlei și de priimirea lor se va libera acelor în drept o altă recepisă dintr’un registru cu matcă. Elevii cari nu vor presinta recepisele de plata taxelor de întreținere, la țlilele fixate mai sus, nu vor fi priimiți în scolă și vor fi susceptibili de isgonire. Art. 27. Ori-care ar fi motivul pentru care un elev ar părăsi scola, taxa de instalare și întreținere nu ’i se mai pote înapoia. Art. 28. Programele analitice ale scolelor de fii de militari sunt publicate în Monitorul ' ostei No. 40 din 16 Septembre 1891 și în Monitorul oficial No. 120 de lai Septembre. Ministru, Generat J. Lahovari. No. 210. 1892, August 1. Timbru 1 left Certificat De posiția materială a D-lui................... de profesiune............, domiciliat în co- muna. . . . . . , din plasa................, județul.............., părintele sau tutorele tânărului.................. pe care vrea să ’l așeZe într’o scolă de fii de militari. Numerul și numele cu caro este înscris în rolurile deosebi- telor comune ale județului NB. Acest înscris se va scrie întreg cu mâna interesatului, în cas contrariu va adă- oga numai cu mâna sa înaintea iscăliturei: recunosc bun pentru taxa de instalare și ori-ce sume de perderi. Timbru 1 leu Procură Subscrisul, primar al comunei . . . . , din plasa............., județul . . . . , , luând cunoscință de certificatul casierului general al județului............... înfățișat noă de D..................... având în vedere declarațiunea notabililor..............., înre- gistrată la No............................, și din informațiunile culese și de noi înșine, declarăm de adevă- rate arătările din certificatul de față și că D.........................................este (sau nu) în stare a plăti taxa întrâgă (sau jumătate) de între- ținere a tânărului . ..................în scâla de fii de militari, unde vrea să ’l așeze. Urmâză iscălitura primarului și sigiliul comunei, precum și data. Timbru 5 lei Pentru solvențl și semi-bursieri Înscris Subscrisul...................., de profesie . . . . , domiciliat în comuna . . . . , din plasa............... județul părintele (sau tutorele) tânărului . . . . , care,c prin decisia ministerului de resbel sub No.............de la............... a fost numit elev (solvent sati semi-bursier) în clasa . . , scâla de fii de militari din . . . . , mă oblig a plăti la tesaurul public pe se- mestre și înainte de .... și ... . taxele de întreținere cuvenite pe cât numitul tânăr va sta în scola aceea, și că voiu plăti ori-ce sume ca despăgubiri de perdere ce ar face acest elev în timpul șederei sale în scolă. Urmâză iscălitura, data și legalisarea tri- bunalului. NB. Acest înscris se va înscrie întreg cu mâna interesatului, în cas contrariu va adă- oga numai cu mâna sa înaintea iscăliturei: recunosc bun pentru plata taxei de întreți- nere în scâla de fii de militari a tânărului cutare, precum și ori-ce sume de perderi. Timbru 5 lei Pentru fii de militari și bursieri /■ înscris Subscrisul...................., de profesiune . . . . , domiciliat în comuna . . . . , din plasa............... județul . .' . . . , părintele (saii tutorele) tânărului . . . . , care, prin decisia ministerului de resbel sub No. . . . , a fost numit elev (fiu de militar sau bursier) în clasa . . . scâlei de fii de militari din................. mă oblig a plăti cât va sta elevul în scâlă taxele prevăZute de regulament, precum și ori-ce sume, ca des- păgubire de perderile ce ar face elevul în timpul șederei sale în scolă. Urmâză iscălitura, data și legalisarea tri- bunalului. Subscrisul (cutare), de profesie . . . . , domiciliat în comuna . . . , din plasa........ județul........................................ părintele (sau tutorele) tânărului................. elev în scâla de fii de militari din Iași, ori Craiova, acreditez pe D................. din orașul Iași (sau Cra- iâva), în calitate de corespondent pe lângă direcțiunea numitei scâle. Urmâză iscălitura, data și legalisarea. . Apoi: Subscrisul de profesiune- . . . . , domiciliat în strada . . . . , caea . . . . , declar că priimesc a fi cores- pondentul elevului de mai sus, și că mă angagiez la tâte sarcinele pe cari regulamen- tele scolei le prescrie. Urmâză iscălitura, data și legalisarea. Certificat de admisibilitate Juriul examinator al candidaților pentru scâlele de fii de. militari, numit de minister, certifică că tânărul............ , în urma examenului depus Ia scâla................ , a obținut media . . . . , și se declară admi- sibil pentru clasa . .. . Dat la . , 189 . , luna.............. Urmâză subsemnăturile juriului. t I 3118 MONITORUL OFICIAL < Model de recepisa S'a priimit la casieria direcției scolei de fii de militari.............din ... . rece- pisa casieriei generale a județului....... sub No. ... din anul. . . . , în sumă de lei . . . , taxa de întreținere a elevului ........................................... . , pe semestrul .... 189............... Casierul scolei, Aprobat, Ajutorul comand, scolei. Model de recepisa S’a priimit la casieria direcției scolei de fii de militari din...........recepisa casieriei generale a județului .... sub No. . . . din anul. . . . , în sumă de lei . . . . , depusă ca garanție pentru elevul.......... 189............... Casierul scolei, Aprobat, Ajutorul comand, scâlei. Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 39.937 din 1892, s’a făcut următâ- rele numiri in serviciul casieriilor generale de județe: D. Mihail Stănculescu, actual verificator clasa II, s’a numit ln funcțiunea de verificator clasa I, în locul D-lui V. Constantinescu, îna- intat; D. C. D. Ștefănescu, actual copist, s'a nu- mit în funcțiunea de verificator clasa II, în locul D-lui M. Stănculescu, înaintat, și D. Mihail Stoicescu, actual copist la tribu- nalul Romanați, s'a numit în funcțiunea de copist, în locul D-lul C. D. Ștefănescu, îna- intat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 40.061 din 31 Iulie 1892, sunt numiți: D. Dumitru Mureșeanu, actual impiegat de cancelarie in serviciul taxei de jumătate la sută, în asemenea calitate în serviciul exterior al văm'or, în locul D-lui Gr. Chiru, depărtat. D. G. Munteanu, actual supraveghiător în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de impiegat de cancelarie în serviciul taxei de jumătate la sută, in locul D-lul Dumitru Mu- reșeanu, înaintat, și D. Roman Marinescu, fost sergent în ar- mată, în funcțiunea de supraveghiător în ser- viciul exterior al vămilor, în locul D-lul G. Munteanu, asemenea înaintat. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 4 August DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Bruxei, 15 August. — Patriote publică o scrisâre care vine din teritoriul Tanganyica și care ^ice că adevărata causă a resvrătirei arabilor este ordinul venit din Meca tutulor șefilor arabi de a începe resbelul sânt în contra europenilor din Africa centrală, t Lisabona, 15 August, — Scirea fiarelor în privința aparițiunel cholerel la Lisabona este lipsită de ori ce temei ti. Petersburg, 15 August. — Ieri au fost 12 decese prin choleră. Petersburg, 15 August. — Regina Gre- ciei a plecat în străinătate. Hamburg, 15 August. — Boersenhalle află din Liverpool că noul vapor „Thracian*, care trebuia să fie remorcat astă-nâpte de la Greenock la Liverpool, s’a scufundat lângă in- sula Man în urma unei furtuni. Echipagiul, compus din 17 dmenl, a perit. Copenhaga, 15 August. — Guvernul a ordonat o carantină pentru proveniențele por- turilor ruse ale Balticei și golfului Finlandei. Belgrad, 15 August. — Se asigură că miniștrii de resbel și de interne ’șl aii dat de- misia; din causa acăsta întregul cabinet se va retrage; D. PasicI ar fi remis deja regenței demisiunea cabinetului. Londra, 15 August. — Lord Sâlisbury a anunțat la Camera lorzilor că ministerul ’șl a dat demisia; miniștrii vor rămâne la postu- rile lor până la numirea succesorilor lor. El a întrebat apoi pe lordul Kimberley dacă vrea să ’I dea câte-va informațiuni asupra politicei interne și externe a noului cabinet. De ore ce lord Kimberley nu a conferit încă cu amicii săi, el a declinat acăstă cerere. Ca- mera lorzilor s’a amânat până Joi. Leaderil liberali au ținut conferințe Sâm- bătă și Duminică; lord Rosebery, fiind plecat la țără, nu a asistat; s’a răspândit scirea că el nu va intra în cabinet. D. Gladstone a plecat ații la amiațll la Osborne; nu vor fi scirl întemeiate asupra compunerel ministerului de cât dupe audiența D-lul Gladstone la regina; dar se consideră ca sigur că D. Gladstone va fi prim lord al tesaurulul; D. d’Hakcourt, cancelarul eșichie- rului; John Morley, lord cancelar al Irlandei; Bannermann, ministru de resbel; Fowler, președinte al oficiului guvernului local; Her- schell, lord cancelar. • (Agenția română). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe (jiua de 3 August 1892, și despre starea sănetăței personelor incarantinate La Sulina : în radă 5 vapâre și 3 basti- mente cu pânze, cu 167 persone de echipagiii și 18 pasageri. Starea sănătăței tutulor personelor este satisfăcătâre. La gura Prutului: 20 vase cu 98 persone de echipagiu. Starea sănătăței personelor este satisfă- cătâre. La Ungheni: 50 persâne, tâte sănătâse. 5 August 1892 Persânele notate mal jos, bine-voind a face diferite ofrande pe la diferite scoli din țeră, ministerul le exprimă mulțumirile sale: D-nii: Grigore P. Voinea, primar; Tirică B. Spănescu, notar; Zuta Grigorescu, Theo- dor N. Stamatopol, Mihalache Stănescu, Pe- tre Voinea, I. M. Ciobanu, Chirilă Popescu, Preotul Marin lonescu, Marin V. Voinea, Ion .Stan Niță, Mitrache Mihaiu, Ion Voicu Ma- rin, Marin M. Stângă și alții, din comuna Slăveni, județul Romanați, aii contribuit cu bani pentru facerea a opt bănci, un hârdău de cărat apă, și pentru cumpărarea unei pen- dule de părete, necesare scâlel din acea co- mună. D. P. lavorschi, bijutier în Caracal, a dă- ruit pentru musăul gimnasiulul din acel oraș o colecțiune frumâsă de fluturi, insecte și alte animale inferiâre, precum și diferite pie- tre și alte obiecte antice. D-nil: Paul Lazăr, proprietar în comuna Dumitresci, și G. Iliescu, în comuna Vultu- rești, județul Olt, aii contribuit cu bani pen- tru cumpărare de cărți spre a se distribui elevilor silitori de la scâlă din comuna Du- mitresci. D. G. C. Burcă, proprietar și deputat, a oferit asemenea bani pentru cumpărare de cărți spre a se distribui elevilor scâlel din comuna Titulesci, județul Olt. DIVERSE In ^iua de 20 Iulie a. c., un băiat anume Ion E. Mihăilescu, din comuna Turceni-de- Jos, județul Gorj, de ani 1D, mergând la apa Jiului spre a se scălda și fiind luat de cu- rentul apel, s’a înecat. —x— In țliua de 25 Iulie a. c., a încetat din viâță, în comuna Bordușelile, femeea Zamfira Mihaiu Radu, în etate de 105 ani. —x— In țliua de 26 Iulie a. c., un băiat anume loan T. Lăcătușu, în etate de 16 ani, de loc din HudescI, ținutul Bucovina, ce lucra la machina de treerat de pe moșia Corni, județul Botoșani, ducându-se, împreună cu mal mulți camarațll ai săi, ca să se scalde în rîul Șiret și nesciind să înâte, a fost luat de curentul apel și s’a înecat. Cadavrul s’a găsit și scos. —x— In țliua de 27 Iulie a. c., a încetat din viâță preotul duhovnic Mirodot Constantin Dinu, de la biserica din comuna Butiman, județul Ilfov, în etate de 120 ani, hirotonisit ca preot în anul 1806 și încetat din viâță dupe un serviciu de 86 ani. —x— Locuitorul Gheorghe Ion Vieru, din co- muna Siliștea, județul Neamțu, amețit fiind de băutură, în țliua de 29 Iulie a. c., pe la orele 11 diminâța, s’a dus să se scalde în iazul din acea comună, unde, cufundându-se la o adâncime de trei metri, s’a înecat. f 1 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3119 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 228 OBSERVAȚIUNI: De la 2 (14) August 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 1 (13) Aug., orele 8 s6ra. Barometru Vântul Temperat, Baro- Văntul redus la 0° și la Temperatura extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcția Tăria Starea <4 Q red.la Direcția ) Tăria Starea OBSERVAȚIUNI cerului s 3 0° și la cerulnl Observ. Variaț. Observ. Variaț. nivelul Umepai? xpiafixaț â- zwpț>avtțovxo xou olzefou xotp.evâpxou zal Ilaxpidpxou, cbz fowfjam â9ppta- Ojjvat bv x-î) zâXet xauxig, xvj zal Ila- xptapxizîj zaOsbpa, zai Siâ zXefox-/)? fpovxtSo? bzoi^aavxo, ozwț bm^awv- xai xbv zubepvyjaovxa zai zvjbaXiou- X^ovxa xr₍v xij? âYiwxdxT)? xauxiqț bxxXvpfa? oXzâSa: e3 yip îjSeiaav, 8xt âefzoxe țuv a&nj Seivwț e/et^â- Cexo, 8xi 8’ i'i xoi? ba/axot? xaipol? ol zfvbuvoi bxXv)9dv0i)aav. Kal cr) eu- Sozla zal yâpixi xou zavaYaOou Oeou, xwv lepwxâxwv MvjxpozoXtxwv auveX- 9dv6wv -zal ’ ițp.aț xexeXeop.bva, it39w itoXXw aY'.w iteputxuaaâp.e9a zal xbv bYzâpiio* âSeX^txbv âaitaop.bv xot; iteptaitouoaaxoii; [xbXeaiv abx^ ârrovb- p.op.ev.'A^iouvxeț 8’ al>xv)v, îva baael itp39u|J.oț âpwYb? zal âvxtX^irxwp î) ^p.Tv zai xâ? itpb? xbv obpâviov vqi ezzXTjaia? Nu,a®iov, xbv ^byav zai azpov apytepba Xptaxbv xbv 9ebv r)- p.wv Ss^aei? aux/p bitizaXo6p.evot, îva xw cel ce de curend, priimesc frânele spirituale ale sfintelor Iul Dum- neZeu biserici să ’șl vestăscă in- stalările între el prin scrisori de așeZare în Scaun, pentru ca legă- iHura unirel îir Christos Dumne- Zeu să se conserve neîntrerupt, cS toți să cugete între dânșii ace- eași în tdte Bisericele de sub Cer, și cei ce sunt în conunirea cre- dinței să fie și în comunicația dra- gostei ; bucurându-ne cu sufletul venim prin aceste frățescl scrisori întronistice să cercetăm (insciin- țăm) S-tul Sinod și să vestim cele săvirșite cu mila lui DumneZeîi asupra ndstră, îmbrățișându-vâ cu mult dor sfânt și trimițând salu- tare din inimă frățdscă respecto- șilor membri al lui, cerând de la el ca să ne fie' neîncetat ajutor gata și sprijinitor, și îndreptând cererile (rugăciunile) sale către Mirele ceresc al Bisericel,—Marele și cel mal înalt Archiereu Chris- tos DumneZeul nostru,—ca lumi- nați cu lumina cunoștinței Sale celei DumneZeescI și de către El întăriți, să ne arătăm vrednici în săvîrșirea încredințatel nonă prea sântei și înaltei serviri, de și fdrte I 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3121 u^teivâ zapa xou iȚaSoSiTOU. Osou â- ^atxoâp,evoi. 'Ev Aap.aaxw awsS. C>ej3pouap!ou 3' Tij? â^laț xal ‘kpăț Suv^Sou h Xpwxw âbeXx^? zavtepox»;xi xâ Țevâneva, voCxo p.ev Szw? v) x^pixt XPwt°5 -act~ Xeuouaa dv xal? uz’ cupavbv ’EzxXv)- atai? OeoxXi^pwxoț ifizr) âzl [lăXXov xpaxâvv)xat iStapp^xxot? auați^^opă- vv) 5eap.6îț, xouxo Se oz; zpo9up.o; f ‘O KwvaxavxtvouzâXew; Neoșuxo?. pururea să Ne acordați semne numerâse de dragostea frățâscă și mal vârtos să Vâ asociați cu Noi în fapte, în vorbe și în scrisori pentru edificarea trupului lui Christos, de la care anii Voștri să fie mulțl, sănătoși și de mân- tuire. 1891, Noembre 14. Al Prea scumpei și venerabilei Vostre Prea Sânțenil, iubit în Christos frate, în totul gata, •j- Neofit al Constantinopolului, Răspunsul I. P. S. Mitropolitul-Primat al S-tulul Si- nod la ambele adrese t Prea Sânte Părinte I * Bucuros am priimit frățâscă epistolă patriarchicăscă a Prea Sfinției Vâstre, de la 14 Noembre expirat, prin care, pe de o parte, ne faceți cu- noscut că cu bine-cuvântările bunuluî și Prea Milostivului Dumnezeu, ați ocupat prea sântul, apostolicescul și ecumenicul Scaun al Constan- tinopolului; iar pe de altă parte ne ați dat frățâscă sărutai» în Chris- tos Dumnezeu și stăpânul nostru, dupe sântele datini părintesci, înte- meiate pe cuvintele apostolului: „Păziți unitatea duhovnicâscă în legătura păcel“. Priimindcu plăcere sufletâscă acâstă sărutare din partea Prea Sânțiel Vostre, ne grăbim, la rândul nostru, să corespundem cu aceeași dra- goste frățâscă și să felicităm din fundul inimel atât pe Prea Sâhția Vâstră pentru înalta și de Dumnezeu dăruita demnitate la care ați fost chiămat cât și pe clerul venerabil și turma ortodoxă, pentru că a avut parte de un păstor înzestrat cu felurite merite duhovnicesc! și cu însemnate virtuți. Și fiind convins că prea iubitâre de Dumnezeu Sânția Vâstră, în așa nouă, înaltă și sântă misiune, va găsi, cu bună- voință și ajutorul divin ocasiuni și o carieră mal vastă și mal întinsă spre a ’șl exercita înțelepciunea și capacitatea el încercată, adresăm urările și rugăciunile nâstre către vecinicul și prea bunul Mire al Bi- sericel și Archi-păstorul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, care pururea cunâsce vasele alese și la timpul oportun le întrebuințâză la slujba ce- lor sânte, pentru ca să dăruiască dragostei Prea Sânțiel Vâstre sănă- tate, viață îndelungată, puterea și curăgiul duhovnicesc, spre a con- duce la limanul mântuirel evlaviosa plinire a Bisericel. Peste tâte acestea, încredințându-ne în reciprocitatea sentimentelor frățescl din partea dragostei Prea Sânțiel Vâstre, o rugăm să nu uite pe smerenia nâstră cu ocasiunea sântelor el rugăciuni către Dumne- zeii^ pentru ca să acorde și slăbiciunel nâstre harul și mila sa nemăr- ginită, spre a aduce sântei Sale Biserici servicii, conform cu Prea Sânta voință a Archi-păstorului și Mântuitorului nostru lisus-Christos, cu al cărui ajutor anii Prea Sfinției Vâstre» să fie mulțl, sănâtoși și îh amânduoe privirile fericiți. Președinte, f losif Mitropolit al României. I. P. S. Mitropolit-Primat: Pe de o parte, vâ rog, să luăm act de acestea, iar pe de alta, eu ași propune că aceste comunicări să le tri- mitem la tipografia „Cărților Bisericesc!¹* spre a se publca în jurnalul „Biserica Ortodoxă Română** atât în limba română cât și în cea grâcă. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu vâ rog să ’ml permiteți a ob- serva că traducțiunea acestor acte nu este făcută în limba românâscă a Bisericel nostre. Cel care a tradus aceste acte nu a avut cunoscință de limba Bisericel nâstre și de termenii sâl obiclnuițl. Eu am au^it termenul de „slujbaș**. Acest cuvânt se dă la toți alergătorii. Noi în- trebuințăm cuvântul de „conliturgisitor*. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Să se prefacă traducția. I. P. S. Mitropolit-Primat: Prea Sânțiților I ScițI că noi nu avem nici pe lângă Mitropolie, nici pe lângă S-tul Sinod un traducător. Acum pun la vot propunerea de mal sus făcută de mine ca să luăm act și să se publice în jurnalul „Biserica Ortodoxă Română*. S’a priimit. 3122 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892 —Se comunică de la biuroii 4 adrese ale eparchiel Hușilor relative la călugăriri și se trimit la comisiunea de petițiuni. — P. S. Calistrat Bârlădeanu citesce pentru a duoa oră propune- rea din ședința de la 6 Maiu. (*) I. P. S. Mitropolit-Primat: Comunicări nu mal avem; prin ur- mare intrăm în ordinea ^Lilei. La ordinea ^ilel avem raportul comisiunei ad hoc pentru cercetarea compturilor de gestiune ale tipografiei „Cărților Bisericescl" pe anul budgetar 1891 —1892, P. S. raportor este rugat săbine-voiască a’l da citire. — P. S. Archiereu Dionisie Craioveanu, raportor, citesce raportul comisiunei ad-hoc pentru cercetarea compturilor de gestiune ale tipo- grafiei .Cărților Bisericescl" pe anul budgetar 1891—1892, în co- prinderea următore : Înalt Prea Sănțite Stăpâne, SubsemnațiI membri al comisiunei însărcinată de S-tul Sinod cu cercetarea compturilor de gestiune ale tipografiei „Cărților Bisericescl" pa anul financiar 1891—1892, întrunindu-ne MercurI, 6 Maiii a c., în localul tipografiei, am procedat la verificarea socotelilor, iar resul- tatul este următorul: 1) Veniturile tipografiei, pe anul financiar 1891 —1892, se urcă la suma de 52.947 lei și 30 bani. Aceste venituri s’au justificat ast-fel: Sumele încasate de pe diferite imprimate, plata tipărirel revistei „Bi- serica Ortodoxă Română" și desfaceri directe, prin condica de casă; iar vîn^ările indirecte, prin raporturile Protoiereilor de înaintarea banilor pentru comenzile făcute. 2) Cheltuelile casei, pentru anul financiar 1891—1892, am consta- tat că s’aîi făcut în modul următor : a) Salariile personalului admi- nistrativ ; 0 Salariile personalului de culegâtorie; c) Ale personalului atelierului de machini; d) Cumpărarea de material tipografic, hârtie, literă, cleiu; e) Cheltueli de legătorie, și f) cheltueli de corespondență și extraordinare. Aceste cheltueli s’aîi justificat prin piese în regulă. Totalul cheltuelilor se ridică la suma de 46.168 lei și 95 bani, ră- mânând, la finele lui Martie 1892, în casa tipografiei, un excedent de 6.778 lei și 35 bani. Tâte aceste cheltueli s’aîi făcut în marginile budgetului, observân- du-se că s’au făcut încă și următârele economii: Lei B. La § personalul administrativ.................................. 40 — „ „ „ de culegâtorie.......................... 2.509 19 „ „ „ atelierului de machini.................. 1.695 — „ „ cheltueli de iluminat.................................... 173 06 „ „ „ extraordinare........................... 2.080 55 „ „ „ de legătorie.............................. 392 24 In total . . . 6.890 04 La § cheltuelilor pentru material tipografic s’a cheltuit mai mult suma de 3.846 lei și 12 bani, deci s’ar părea că s’a trecut peste pre- vederile budgetare cu acăstă sumă; dar de fapt lucrul stă alt-fel: La începutul anului expirat 1891-1892, plana asupra tipografiei o datorie, la casa Socec & Comp., de 12.978 lei și 74 bani, datorie făcută încă din anul 1888—1889, asupra căreea tipografia avea de încasat 6.897 lei de pe imprimatele Didahiile voi. II și raportul comisiunei S-tului Si- nod de la ministerul de culte, care sumă s’a încasat și achitat tot o- dată în anul expirat; iar restul de 6.081 lei și 74 bani, până la 12.978 lei și 74 bani, datorie totală, s’a plătit din casa tipografiei și cu modul acesta s’a lichidat ori ce datorie. Acăstă sumă de 12.978 lei și 74 bani nu era prevăzută în budget, ci numai 20.000 lei, sumă necesară pen- tru material tipografic pe anul respectiv. Direcția tipografiei însă a plătit acăstă sumă de 12.978 lei și 74 bani ca datorie; iar cu restul de 7.021 lei și 36 bani până la 20.000 lei prevă^uțl în budget, plus 3.846 lei și 12 bani; în total 10.867 lei și 38 bani, a întâmpinat tâte cheltuelile de material tipografic, așa că de fapt și la acest paragraf s’a făcut o economie reală de 9.132 lei și 62 bani, și cu chipul acesta se justifică suma de 3.846 lei și 12 bani, ca cheltuită în marginile pre- vederilor budgetare. (♦) A se vedea Monitorul oficial No. 99, pagina 3101, colâna II. Pe lângă situațiune, comisiunea a cercetat și 18 tablouri anexate pe lângă situațiune, prin cari se constată modul desfacere! cărților și plă- țile făcute de Protoierei, cum și datoriile ce au a se achita și cari, în sumă de 22.113 lei și 03 bani, trec ca venituri pentru anul present 1892—1893. Comisiunea a mal avut în vedere și tablourile coprin^ătâre de tâte imprimatele efectuate în tipografie de la înființarea el până în present, în care se arată numărul exemplarelor imprimate, desfacerile anuale directe și prin Protoierei; precum și numărul exemplarelor aflate în deposit la 1 Aprilie 1892. Tot cu acestea priimindu-se de la secretarul și comptabilul tipogra- fiei o petițiune prin care cere a ’i se spori salariul cu 40 lei lunar spre a avea 100 îu loc de 60 lei ce are în present, avându-se în vedere și propunerea D-lul director respectiv în acăstă privință, comisiunea opi- nâză a se admite justa sa cerere cu începutul anului present, avându-se în vedere posițiunea sa, precum și timpul de ocupație ce ’i se reclamă de acest post. Acesta fiind resultatul cercetărilor, comisiunea, prin subsemnatul raportor, le supune la aprobarea S-tului Sinod. Sunt, cu adânc respect, al înalt Prea Sânției Vâstre, prea plecat și supus servitor, -|- Dionisie Craioveanu. 1 . P. S. Mitropolit-Primat: Se pun lă vot conclusiunile raportului comisiunei și S-tul Sinod aprobă. — Idem raportul comisiunei ad hoc pentru cercetarea compturilor de gestiune ale jurnalului „Biserica ortodoxă română", pe anul 1891—92, în cuprinderea următâre: înalt Prea Sânțite Stăpâne, In conformitate cu votul dat de S-tul Sinod în ședința de Ia 5 Maiu a. c., comisiunea însărcinată cu verificarea compturilor de ges- tiune ale redacțiunel revistei „Biserica ortodoxă română", pe anul financiar 1891—92, întruriindu-se MercurI, 6 Maiii a. c., a procedat la cercetarea socotelilor, iar resultatul obținut este următorul: 1 .) Veniturile revistei, pe anul 1891—92, aii fost de 40.035 lei, 2 bani, provenite din abonamente directe pe anul expirat, din rămă- șițe de încasat pe anii 1882—1892, din vîndarea cărților de Te- Deum, din abonamente directe și din alte venituri extraordinare. Tâte aceste venituri s’ati justificat de comitetul redactor cu rapor- turile Protoiereilor de înaintarea banilor și cu chitanțe eliberate direct de redacție. Veniturile totale ale revistei ar fi trebuit să fie în sumă de 103.519 lei, 77 bani, din cari nu s’a putut încasa de cât 40.035 lei, 2 bani, rămânând a se incasa în anul acesta 1892—1893 suma de 63.484 lei, 75 bani, coprin^ându-se aci și remisa Protoiereilor. 2 ) Cheltuelile casei revistei s’au urcat la suma de 38.371 lei, 91 bani, cari scăpându-se din suma totală a veniturilor de 40.035 lei, 2 bani, rămâne ca excedent pentru anul financiar viitor suma de 1.663 lei, 11 bani. Cheltuelile s’au justificat prin : plata către tipografie pentru impri- matul revistei, achitarea salarielor membrilor comitetului redactor și amploiaților, cum și expediția și corespondența jurnalului, presin- tându-se piese în regulă pentru tote aceste cheltueli. Tablourile presintate pe lângă situațiune arată . datoriile Protoie- reilor, modul plătirei datoriilor și rămășițele de încasat la 31 Mar- tie 1892. Din totalul cheltuelilor se vede că comitetul de redacție s’a ținut în marginile budgetului. Pentru a se putea incasa rămășițele din anii trecuțî, prevăzute în tablourile anexate pe lângă situație, comisiunea opinâză a se înainta din timp tablouri P. P. S. S. EpiscopI Eparhioțî, de datoriile exis- tente la fie-care Protoierie, rugându’I a ordona Protoierilor ca să gră- băscă cu încasările banilor și înaintarea lor la redacție. Acest resultat, comisiunea, prin subsemnatul raportor, ’l supune aprobărei S- tulul Sinod. Supt, cu cel mal adânc respect, al înaltei Prea Sânției Vâstre, prea plecat și supus servitor, f Dionisie Craioveauu. I 5 August 1892 MONITORUL GFICIAL 3123 1. P. S. Mitropolit-Primat: Să ’mi dați voe să (Jic câte-va cu- vinte asupra conclusiunilor raportului comisiunei ce s’a citit. Comisiunea opinâză ca datoriile, cari sunt rămase de incasat asu- pra jurnalului, să se încaseze prin intervenția episcopului respectiv. Eii sunt în contra acestei păreri. Dacă s’ar urma așa, cancelaria episcopiilor n’ar ti de cât un biurou de înregistrare. Pentru ce redacția să nu se adreseze direct la Protoierei ? Să aibă corespondență cu ei, și numai în cașul când ar găsi oposiție, sau lipsă din partea veri-unui Protoiereu, atunci să vină cu plângere la Episcop. Dar ca să facă pe Episcop biurou de înregistrare, eu nu priimesc acăstă idee. Dacă P, S. Vâstre priimiți acâstă părere, vă rog să schimbați con- clusiunile raportului. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Puneți la vot opiniunea I. P. S. Vdstre ca cea mal depărtată, ca să o votăm. P. S. Archiereu Dionisie Craioveanu, raportor: I. P. Sânte! In con- clusiunile acestui raport, pentru jurnalul Biserica ortodoxă, n’am pu- tut găsi alte conclusiuni mai nemerite de cât acestea. Dacă însă aceste conclusiuni nu convin I. P. S. Vostre, le retrag, înlocuindu-le cu opiniunea ce ați emis. P. S. Archiereu Gerasim Fiteseeanu : Eu ași crede că conclusi- unile sunt forte nemerite, și fiind făcute ca și în alțt ani, se arată ră- mășițele din anii trecuți și datoriele ce trebue a fi încasate de către Protoierei, și de aceea comisiunea, prin conclusiunile raportului, rogă pe ChiriarhI ca să pună în vedere Protoiereilor să activeze încasarea abonamentelor rămase neachitate. De altmintrelea se urmâză deja co- respondență directă între Protoierei și între comitetul jurnalului. In ceea ce privesce rămășițele, cred că este bine să se facă cunoscut de către comitetul jurnalului, P. P. S. Lor ChiriarhI, cari din Protoierei au incasat și achitat rămășițele și cari nu. P. S. Episcop al Argeșului: I. P. Sânte! Modul cum s’a făcut ra- portul și cum comisiunea ’și a exprimat opiniunea pentru a se inter- veni pe lângă EpiscopI, s’a mal făcut de S-tul Sinod. Comisiunea, prin conclusiunile raportului, opinâză ca, prin votul ce se va da de S-tul Sinod, să se facă intervențiune către I. P. S. S. Mi- topoliții și P. P. S. S. EpiscopI, ca să pună pe Protoierei în mișcare pentru plata datoriilor jurnalului. Așa dar comisiunea, având în vedere acâstă practică urmată, până acum de către S-lul Sinod, de aceea s’a și pus acestă opiniune în raport. Acum, dacă S-tul Sinod crede că este bine să se manțină opiniunea emisă în raportul comisiunei, bine; dacă nu, n’are de cât s’o înlocu- iască cu opiniunea emisă de I. P. S. Mitropolit, Președinte. I. P. S. Mitropolit-Primat: Dar părerea P. S. Vostrecare este? P. S. Episcop al Argeșului: Părerea mea este aceea care este emisă în raportul comisiunei. P. S. Episcop al Hușilor: I. P. Sânte! Cred că opiniunea emisă de comisiune, prin raportul său, este forte bună; căci ori cum ar fi lucrul, și ori câtă greutate ar întâmpina Protoiereil, tot este mai bine când sunt puși în mișcare de către Chiriarhul respectiv, de cât de co- mitetul jurnalului. Gând sunt puși în mișcare de către Episcopul res- pectiv, atunci ei se stimulâză mal mult. De aceea sunt de părere ca să se priimescă opiniunea emisă de co- misiune prin raportul său. 1. P. S. Mitropolit-Primat: Prea Sânțiți Părinți! Sunt duoâ pă- reri emise în acâstă comisiune: una emisă de mine, ca comitetul re- dactor al jurnalului „Biserica ortodoxă română' să corespundă di- rect cu Protoiereil, și alta emisă de P. S. Episcop al Hușilor, ca să se manțină conclusiunile raportului comisiunei. Pun dar la vot propunerea emisă de mine ca cea mai depărtată. Cine este pentru să bine-voiască a ridica mâna. S’a votat cu 9 voturi din 14 votanțl; prin urmare este majoritate. Așa dar, comitetul redactor va comunica d'a dreptul cu Protoiereil, și numai în cas extraordinar, când veri-un Protoiereu se va arăta in- subordonant, se va interveni către Episcopul respectiv. Acum, ne mai fiind nimic, ridic ședința; cea-altă ședință o avem Marți, 12 Maiu, orele 9 a. m. •j* Președinte: losit Mitropolit-Primat. -j- Secretar, loanichie Bacaoanul. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului de la 24 Iulie până la 1 August st. n, 1892 *) BOH Germania: Lipsea, 100 kilo bol uciși 150—182.50; Francfort s/Mein, 50 kilo bol vil 77.50—82.50, kilo bol uciși 1.75 până la 1.80; Hamburg, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.38—1.70; Breslau, 50 kilo boii vil 27 —47, idem boii uciși 52.50 până la 67.50 ; Stuttgart, 100 kilo boii vii hră- niți în staul 82.50—90, idem boii uciși 165 până la 180; Brema, 100 kilo boii uciși 140—172.50; Berlin, kilo boii uciși 1.50 până la 2. Italia : Genua, 100 kilo boii vil 105 până lai 10, idem boii uciși 120—125; Tu- rin, kilo boii vil 0.60—0.80, idem boii uciși 1.15—1.75; Veneția, 100 kilo boii vil 70 până la 75, idem boii uciși 130—140. Belgia: Bruxel, kilo boii vil 0.68—1, idem boii uciși 1.20—1.55; Anvers, kilo boii vil 0.74—0.91, idem uciși 1.20—1.55; Liege, kilo boii vii 0.75—0.90, idem uciși ») Prețurile din acest buletin sunt tdte arătate tn lei noul, afară de acelea pentru cart se face o anume indicațiune. 0.75—0.90; Ostanda, kilo boii vil 0.98 până la 1.28, idem uciși 1.65—2.10. Holanda : Amsterdam, */₂ kilo boii vil 0.80—0.90; Rotterdam și Amsterdam, kilo boii vil hrăniți cu păsciune 1.32—1.52. Elveția : Zurich, 100 kilo boii vii (cân- tăriți flămânțll) 83—87, idem boii uciși (cântăriți în ‘/J 155—165; Berna, lfₜ kilo boii uciși 0.75—0.85. Englitera : Londra, 50 kilo boii vii hră- niți cu păsciune 33.30—37.30, idem boii uciși 56—78.40. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo boii vil 113.56—134.59, kilo boiiuciși 0.92—2. Turcia: Constantinopol, boii vii de suhat și velniță capul 94—350, kilo boii uciși 1.25—1.45; Salonic, boii vil de suhat capul 90.90—147.72, kilo boii uciși 1.02. Grecia: Pireu, ocaua boii uciși 1.30. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.65 până la 0.97. Bulgaria : Rusciuk, boii vii cântărind 150—250 kilo capul 60—120, 100 kilo boii uciși 60—70. Ispanla : Barcelona, boii vil capul 300 până la 425, kilo boii uciși 1.60—1.70. Asia-Mică: Smyrna, ocaua boii vii 0.75, idem boii uciși 1.20. VACILE Germania: Lipsea, 100 kilo vacile ucise 120—162.50; Francfort s)Mein, 50 kilo vacile vii 67.50—72.50, kilo vacile ucise 1.25— 1.50; Hamburg, kilo vacile vii hră- nite cu păsclune 1.12—1.50 ; Breslau, 50 kilo vacile vii 27—47, idem vacile ucise 52.50—67.50; Stuttgart, 100 kilo vacile vii hrănite cu păsclune 50—77.50, idem vacile ucise 100—155; Brema, 100 kilo vacile ucise 112.50—158.75; Berlin, kilo vacile ucise 1.50—2. Italia: Genua, 100 kilo vacile vii 80—82, idem vacile ucise 110—115; Turin, kilo vacile vil 0.50—0.70, idem vacile ucise 0.70 până la 1.20; Veneția, 100 kilo vacile vil 65—70, idem vacile ucise 125—150. Belgia: Bruxel, kilo vacile vil 0.62 până la 0.82, idem vacile ucise 0.80 —1.30; An- vers, vacile vil capul 210—510, kilo vacile ucjse 0.80—1.30; Liejje, kilo vacile vil 0.65 până la 0.80, idem vacile ucise 0.65 — 0.80, Ostanda, kilo vacile vil 0.80—1.10, idem vacile ucise 1.10—1.60. Holanda: Amsterdam, kilo vacile vil 0.90—1; Rotterdam și Amsterdam, kilo vacile vil hrănite cu păsclune 1.32—1.52. Elveția : Zurich, vacile vil capul 200 până la 400, 100 kilo vacile ucise 100—135; Berna, ⁱ/î kilo vacile ucise 0.70—0.75. Englitera : Londra, 50 kilo vacile vil hrănite cu păsclune 25.50—36, idem vacile ucise 50.30—56. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo va- cile vil 113.56—134.59, kilo vacile ucise 0.92—2. Țurcia: Constantinopol, vacile vil de su- 3124 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892 hat și veiniță, capul 155—390, kilo vacile ucise 1.30—1.45; Salonic, vacile vil de su- hat capul 90.92—147.72, kilo vacile ucise 1.02. Grecia : Pireu, ocaua vacile ucise 1.45. Francia: Nisa, livra de 50Q grame 0.63 până la 0.93. Bulgaria : Rusciuk, vacile vil cântărind 100 — 180 kilo capul 35—70, 100 kilo va- cile ucise 60—70. Ispania : Barcelona, vacile vil capul 200 până la 220, kilo vacile ucise'1.50—1.60. Asla-Mlcă : Smyrna, ocaua vacile vil 0.90, idem vacile ucise 1.30. OILE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo oile vii 70 până la 85; Francfort s/Mein, kilo oile vii 1.55—1.60, idem oile ucise 1.62—1.75 ; Hamburg, kilo oile vii hrănite cu păsciune 1.50—1.62; Breslau, 50 kilo oile vii 25 până la 34.50, idem oile ucise 40—65, idem oile ucice engleze 67; Stuttgart, 100 kilo oile vii hrănite cu păsciune 75—87.50; idem oile ucise 150—175, Brema, 100 kilo oile ucise 110—158.75; Berlin, kilo oile vii 1.12—2. Italia: Genua, 100 kilo oile vii, 60—65, idem oile ucise 120—125 ; Turin, kilo oile ucise 1.10—1.60; Veneția, 100 kilo oile vii 55—60, idem oile ucise 95—105. Belgia : Bruxei, kilo oile ucise 1.20 până la 1.40 ; Anvers, kilo oile ucise 1.20 până la 1.40; Liege, kilo oile vii 0.60—0.75, idem oile ucise 0.60—0.75 ; Ostanda, kilo oile vii 1—1.20, idem oile ucise 1.80—2.20. Hoianda: Amsterdam, ’/j kilo oile vii 0.80—0.85; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vii hrănite cu păsciune 1—1.20. Elveția: Zurich, berbeci vii, l-a calitate, germani cu lână pe ei, cântărind 50—60 kilo perechea 60 —70, 100 kilo oile ucise 135—155; Berna, ⁱ/ᵢ kilo berbecii vii 0.35 până la 0.40, idem berbeci uciși 0.70 până la 0.80. Englitera: Londra, 50 kilo oile vil hră- nite cu păsciune 33.60—43.60, idem oile ucise 64.40—95.20. Austro-Ungaria: Vieria, perechea oile vil 21.03—42.08, kilo oile ucise 0.63—1.89. Turcia:_Constantinopol, oile vil de suhat, capul 11.05—15, kilo oile ucise de suhat 1.40—1.60; Salonic, oile vil de suhat capul 22.73—26.13, kilo oile ucise 0.90. ■Grecia : Pireu, ocaua oile ucise 1.30. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.76 până la 1.07. Bulgaria: Rusciuc, oile vil cântărind 15, până la 20 kilo capul 7—10, kilo oile ucise 60—70. Ispania: Barcelona, oile vil capul 10—18 kilo oile ucise 1.30—1.90. Asia-Mică: Smyrna, ocaua oile vil 1.20, idem oile ucise 1.60. PORCH Germania: Lipsea, 100 kilo porcii vil 157.50—165; Francfort sJMein, kilo porcii vil 1.63—1.65, idem porcii uciși 1.87—2 ; Hamburg, kilo porcii vil hrăniți în staul 1.43— 1.60; Breslau, 50 kilo porcii vii 54.50—60, idem porcii uciși 75—77.40, idem porci de Bakonv 67; Stuttgard, 100 kilo porcii vil hrăniți în staul 105—120, idem porcii uciși 145—157.50; Brema, 100 kilo porcii uciși 135—152.50; Berlin, 100 kilo porcii uciși 1.37—2. Italia: Genua, 100 kilo porcii vil, 90-95, idem porcii uciși 135 —145; Turin, kilo por- cii! vil 0.80—1, kilo porcii uciși 1.20-2.25. Belgia: Bruxei, kilo porcii uciși 1.10 până la 1.30; Anvers, porcii vil capul 15 până la 45,Mii lo porci uciși 1.10—1.30; Liege, kilo porcii vil 1—1.10, idem porcii uciși 1—1.10 ; Ostanda, kilo porcii vil 1.10 —1.60, idem porci uciși 1.80—2.10. Hoianda: Amsterdam, */, kilo porcii vil 0.50 — 0.60; Rotterdam și Amsterdam, kilo porcii vil hrăniți cu păsciune 0.88—0.98. Elveția : Zurich, 100 kilo porcii vil, cân- tăriți flămânzi, 100—105, idem porcii uciși cântăriți cu slănina și grăsimea 130 —140; Berna, porcii vil capul 27—105, kilo porcii uciși 0 90. Englitera : Londra, 50 kilo, porcii vil hrăniți cu păsciune 54—57, idem porcii uciși 67.20—72.80. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo porcii vii 77.81—96.74, kilo porcii uciși 1.05 până la 2.10. Bulgaria : Rusciuk, porcii vil capul 60 până la 120, kilo polcii uciși 100—120. Ispania : Barcelona, porcii vil de un an capul 50—60, kilo porcii uciși 1.50—1.60. Asia-Mică: Smyma, ocaua porci vii 1.30, idem porci uciși 1.60. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo grâul in- digen 235—242.50 ; idem grâul străin 218.50—242.50; Francfort s/Mein, 100 kilo grâul indigen 23.75—24.80, idem grâul străin 22.50—24 30; Hamburg, 1.000 kilo grâul de Rusia și de la Dunăre de ¹²³/₂₇ ^re 168.70—187.50, idem grâul de Holstein, de ¹²%s libre 218.7^—231.25, idem grâul de America 187.50 — 192.50 ; Breslau, 400 kilo grâul alb indigen 22.80—25.30, idem grâul alb 22.60—25, idem grâul de Serbia 23—24, idem de Rusia 24—25; Stuttgart, 100 kilo grâul nou de Ungaria 27.50, idem grâul românesc 24.06—24.38, idem grâul indigen 26.25, idem grâul de Rusia 26.23; Brema, 1.000 kilo grâul românesc vămuit 216.25—218 75, idem grâul indigen nevă- muit 182.50, idem grâul străin vămuit 225; Berlin 1.000 kilo 200—247.50. Italia: Genua, 100 kilo grâul de Pie- mont și Merdional 22.50—24, idem grâul ro- mânesc 21.50—22.50, idem grâul indigen 21.75—22.75, idem grâulstrăin 21.75 până la 23.75; Turcia, 100 kilo $3.75—25.50; Veneția, 100 kilo grâul românesc prețul afară din barieră 18—19, idem grâul indigen 21 până la 23, idem grâul străin, prețul afară din barieră 21—23; Neapole, 100 kilo grâul românesc 17—18, din cari urmâză a se scade lei 1—l¹/* de 190 kilo pentru asigurare și transport de la Brăila-Galați la Neapole. Belgia: Br uxei, 100 kilo grâul indigen 18—19; Anvers, 100 kilo grâul românesc । ÎS*/*—18³/₄, idem grâul indigeni?—22*/₂, ₍ idem grâul străin 14^—19³/ᵥ; Liege, 100 * ț kilo grâul indigen 19—20; Ostanda, hec- tolitru) grâul indegen 17—18. Hoianda: Amsterdam, 2.400 kilo grâul de Varna și de Balcik366—372; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul grâul indigen 9.40-17.60. Elveția: Zurich, 100 kilo grâul din Mun- tenia 19.50—22, idem grul din Moldova 21 până la 23, idem grâulde Ungaria 22.50 până la 24; Berna, 100 kilo grâul indigen 18. Englitera : Londra, hectolitrul 13.40 până la 14.40, idem grâul românesc 11.80 până la 12.60, idem grâul indigen 11.60 — 14.40, idem grâul străin 10.40—14,90. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâul cântărind 78—80 kilograme hect. 18.93 până la 19.77; Czernountz, 100 kilo 17.03 până la 18.03; Budapesta, 100 kilo grâul indigen 17.12*—18.52; Triest, 100 kilo grâul indigen 20.50—21.60. Turcia: Constantinopol,“hectolitrul grâul românesc de ⁵⁷/₅₉ libre 11.70—12.20, idem grâul indigen de ⁵⁸/₅₇ libre 10.40—11.20, idem grâul străin de ⁵⁷/ₑ₀ libre 11.75 până la 12.15 ; Salonic, kilo grâul indigen 0.14 până la 0.15. Grecia: Pireu, ocaua grâul de Rusia 0.29, idem grâul indigen 0.28, idem grâulde Tur- cia 0.24. Francia : Nisa, 100 kilo 20—25. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul grâul de 56—57 libre 8.75—9. Ispania: Barcelona, 100 kilo grâul de Burgas 30, idem grâul indigen 29.50—30, idem grâul' de Rusia 32—33. Asia-Mică: Smyrna, ocaua grâul indi- gen 0.30—0.35. SECARA J Germania: Lipsea, 1.000 kilo 200 până la206.50; Francfort s/Mein, 100kilo22.50; Hamburg, 1.000 kilo secară de la Marea- Neagră de ⁹³/ₗₜi libre 191.25—200; Bres- lau, .100 kilo 20.75—21.35; Brema, 1.000 kilo 230; Berlin, 1.000 kilo 200—207.50. Italia: Genua, 100 kilo 14.50—16.50; Turin, 100 kilo 17.50 —18.25. Belgia: Bruxei, 100 kilo 15.75—16; AWbers, 100 kilo secară românăscă 15 până la 18V₂; Liege, 100 kilo 17—17.50; Os- tanda, hectolitrul 14—16. Hoianda: Amsterdam, 2.100 kilo secară de Galați 370; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul secară indigenă 9.20 —14.14. Elveția : Berna, 100 kilo 19—20. Englitera: Londra, hectolitrul 12.40 până la 13.70. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secara nouă slovacă cântărind 72—75 kilo pr, hec- tolitrul 16.09—16.72; Czernountz, 100 kilo 14.20 până la 14.72; Budapesta, 100 kilo 14.74 pană la 15.36. Turcia: Constantinopol, hectolitrul secară de 50—56 libre 7.25—7.35; Salonțp, kilo 0.13. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3125 Bulgaria: Rusciuk, hectolitrul secară de 53—54 libre 7.75—8. Ispania : Barcelona, hectolitrul 17 pâuă la 18. " PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumbul american 170—175 ; Francfort s/Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porum- bul de Rusia și de la Dunăre 131.25-137.50; Breslau, 100 kilo 15.60—16.25; Stuttgart, 100 kilo părumbul de Ungaria 17.50; Bre- ma, 1.000 kilo porumbul de la Dunăre vă- muit numit „Donau-Mais“ 167.50—170; Berlin, 1.000 kilo 151.25—167.50. Italia: Genua, 100 kilo 14.25—16.; Tu- rin, 100 kilo 17—19 ; Veneția, 100 kilo 14—15. Belgia, Bruxel, 100 kilo porumbul de America 13.75; Anvers, 100 kilo porumbul românesc 12'/₂—13*/ₒ; Ostanda, 100 kilo 20—21. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo po» rumbul de La Plata 232; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul porumbul de Odesa și America 11.80—13.40. Elveția: Zurich, 100 kilo porumbul gal- ben 15, idem porumbul cincantin 17.25; Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera : Londra, hectolitrul 8.70 până la 9.50. A.ustro-Upgarla: Viena, 100 kilo po- rumb unguresc 11.05—11.26; Czernovitz, 100 kilo 10.73—11.05 ; Budapesta, 100 kilo 10—10.20; Triest, 100 kilo 12.25 până la IS.^S. Turcia : Constantinopol, hectolitrul po- rumbul de 56 — 60 libre 11.65—11.80; Sa- lonic, kilo porumbul indigen 0.11. Grecia: Pireu, ocaua 0.16—0.17*/₂. Francia : Nisa, 100 kilo 15—18. Bulgaria: Rusciuk, hectolitrul porumbul de 57—58 libre 7—7.25. Ispania: Barcelona, hectolitrul 15—18. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 172.50 până la 213.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 19.40—20.; Hamburg, 1.000 kilo or- zul deRusia de lu/i₂₂ libre 133.75—143.57; Breslau, 100 kilo orzul alb 19.10—20, idem orzul galben 17—18.10; Brema, 1.000 kilo orzul vămuit 161.25; Berlin 1.000 kilo 162.50-193.75. Italia: Veneția, 100 kilo 14—15. Belgia: Bruxel, 100 kilo 14—16; An- vers, 100 kilo orzul românesc 12—15 Liege, 100 kilo 14—15; Otanda, 100 kilo 16—18. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo orzul de Odesa 234; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul orzul indigen 7—11.40. Elveția: Berna, 100 kilo 23. EngUtera: Londra, hectolitrul 14.90 până la 18.20. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 13.15 * până la 14.20; Czernovitz, 100 kilo 11.57 până la 13.67; Budapesta, 100 kilo 11.68 până la 12.20. Turcia: Constantinopol, hectolitrul orzul de 44—48 libre 6.^0—6.75; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, ocaua 0.1 H/ț—0.16. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Bulgaria: ₍Rusciuk, hectolitrul orzul de 44—45 libre 5.10—5.30. Ispania: Barcelona,hectolitrul8.75până la 11.75. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 olale 3. OVfiZUIz Germania: Lipsea, 1.000 kilo 197.50 până la 202.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 18.30—1875 ; Hamburg, 1.000 kilo ovăzul de Rusia de ⁶⁵/,ₛ libre 150—162.50; Bres- lau, 100 kilo 17.80—18.70 ; Stuttgrat, 100 kilo 17.06—18.50; Brema, 1.000 kilo ovăzul vămuit 206.25; Berlin 1.000 kilo 187.50—215. Italia: Genua, 100 kilo ovăzul meridio- nal și de Piemont 14.50—16.75; Turin, 100 kilo 20.50—21; Fenețîa,100 kilo 15—16. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15—16; An- vers, 100 kilo ovăzul indigen 15*/₂—46’/^; Liege, 100 kilo 16—16.50; Ostanda, 110 kilo 19—20. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul ovăzul indigen 6—9. Elveția: Zurich, 100 kilo ovăzul ungu- resc 16.50, idem ovăzul bohemian 17 până la 18.50; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 6.20 până la 8.30. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo ovăzul unguresc 12.41—12.62; Czernowitz, 100 kilo 12.41—13.64; Budapesta, 100 kilo 11.58—12.42; Triest, 100 kilo 12.25 până la 15.25. Turcia: Constantinopol, hectolitrul ovă- zul de!2—24 libre 10.50—10.90j Salonic, kilo 0.10. Francia: Nisa, 100 kilo 18—20. Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50până la 10. Asia-Mică: Smyrna, ocaua O.jlO. MEIUL Germania^: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem meiul nedat la lo- pată 22—25; Brema, 1.000 kilo meiul vă- muit 248.75. Italia: Genua, 100 kilo meiul Meridional și de Piemont 19.50—20.50. Belgia: Anvers, 100 kilo meiul românesc ''li—lls/₄; Ostanda, 100 kilo 17—18. Englitera: Londra, hectolitrul 7.80 până la 8.70. Turcia: Constantinopol, hectolitrul meiul de «’/₂₈ libre 6.65—7. Grecia: Pireu, 100 kilo Q.16¹^—0.18. Ispania: Barcelona, hectolitrul meiul de la Dunăre 13.25—14. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.25. FASOLEA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50 ; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25; Breslau, 100 kilo 18.10 până la 20.60; Brema, 100 kilo fasolea pen- tru hrănit vitele 19.45—20; Berlin, 100 kilo 27.50—56.25. Italia: Turin, kilo 0.20—0.30; Veneția, 100 kilo 21—25. Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea româ- născă 13*/î—13³/ₜ; Ostanda, kilo 0.75 până la 0.80. Holanda: Amsterdam, hectolitrul 16 până la 18; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul fasolea indigenă 10—20. Elveția: Zurich, kilo 0.35—0.40; Berna, 15 kilo 4.20—4.50. Englitera: Londra., hectolitrul 10.30 până la 10.70. Austro-Ungaria : Viena, kilo 0,25 până la 0.42; Budapesta, 100 kilo 12.10—15.25; Triest, 100 kilo 15.75—19.50. Turcia: Constantinopol, sacul de 100 kilo 16—18.75; Salonic, kilo 0.22—0.26. Grecia: Pireu, ocaua 0.29—0.32. Francia; Nisa, 100 kilo 20. Bulgaria : Rusciuk, 100 kilo fasolea in- digenă 25—30. Ispania : Barcelona, hectolitrul fasolea de Brăila 18.50—19.25. RAPIȚA Germania : Lipsea, 1.000 kilo 262.50 până la 268.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 30; Hamburg, 1.000 kilo rapița de Ger- mania 262.50—268.50; Breslau, 100 kilo rapița semănată în timpul ierneî 23.75 până ■ la 26.20; Brema, 100 kilo 36.25. Belgia: Bruxel, 100 kilo 26—26.50; Anvers, 100 kilo rapița românăscă 25 y₂ până la 26⁴/₂. Holanda: Amsterdam, hectolitrul rapița nouă indigenă 16.60. Englitera: Londra, hectolitrul 48.70 . până la 52.40. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo rapița nouă 24.71—25.24 ; Czernovitz, 100 kilo 19.98—20.50. VINUL 7 Germania : Brema, 225 litri vinul alb de Rhin în butdie 150—1.000, idem roșu 175—500, vinul alb în butelii a a/ț litru 1.25—37.50, idem roșu 1.50—7.50; Ber- lin, vinul alb de Drăgășani în butelii 1.25, idem roșu 1.55. Italia : Genua, hectolitrul vinul alb me- ridional în butoie 15.50—20, idem roșu 20.50—25 50, idem vinul alb de Asti în butelii de 1 litru 1.50—1.75, idem roșu de de Piemont 2—3; Turin, 100 kilo vinul alb în butoie 35 — 48; Veneția, hectolitrul vinul alb în butoie 28—40, idem roșu 30—45, idem vinul alb în butelii de 1 litru 1.25 până la 2.25, idem roșu 1.50—3. Belgia: Anvers, 225 litri vin alb de Bor- deaux în butoie 125—650, idem de Rhin 185—875, litrul vin alb de Bordeaux în butelii 1—25, idem roșu de Rhin 1.25—28; Ostanda, 225 litri vinul alb în butdie 230 până la 850, ’/₄ litri vinul roșu în butdie 1.20—10, idem vinul alb în butelii 1.40 până la 8, idem roșu 1.10—11. Holanda: Amsterdam, 4 butdie a 225 litri vinul alb de Bordeaux la antreposit 3126 5 August 1892 700—1.000, idem vinul roșu 500—700, s/₄ litri vinul alb de Bordeaux in butelii la antreposit 1.50—2.50, idem roșu 1—1.50. Elveția : Zurich, hectolitrul vinul alb de Moldova în butdie 33 — 38. Englitera: Londra, hectolitrul vinul alb în butoie 90—220, idem roșu 60—195, idem vinul alb în butelii 150—350, idem roșu 130—300. Austro-Ungaria: Triest hectolitrul vinul alb în butdie 10.50—12, idem roșu 10.50 până la 12.50. Turcia: Constantinopol, litrul vinul alb indigen în butdie 0.40—0.80, idem roșu 0.60—0.95, idem vinul alb în butelii a 1 litru 1.20—2.30, idem roșu 1.50—2.75; Salonic, kilo vinul alb de Salonic în butdie 0.80, idem vinul roșu de Gumendjia și Nia- usta 0.26—0.27. Grecia : Pireu, ocaua vinul alb indigen în butdie 0.40—0.45, idem roșu 0.40 până la 0.45, idem vinul alb indigen în butelii 1—1.30, idem roșu 1—1.30. Francia : Nisa, hectolitrul vinul alb în butdie 60, idem în butelii 1.20. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul vidul alb indigen în butdie 31—33. Ispania: Barcelona, 121 litri 60, vinul alb în butdie 14—20, idem roșu 12—18,. vinul alb în butelii 2—15, idem roșu 0.75 până la 5. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vinul alb în butdie 0.25—2.75, idem roșu 0.25—2>.75, idem vinul alb în butelii 0.70—3.25, idem roșu 0.70—3.25. SPIRTUL Germania : Lipsea, 10.000 litri °/o alcool brut de cartofi 69.25, plus lei 62% imposit de consumațiune, același 44.75, plus lei 87 % imposit de consumațiune ; Ham- burg, 100 litri și grade alcool 29.70—30; Breslau, 100 litri și grade alcool de cartofi 68; Brema, hectolitrul 136.25—141.25. Italia: Genua, hectolitrul alcool de cereale de 90 grade (dările comunale coprinse) 244 până la 248; Veneția, hectolitrul 235 până la 250. Belgia: Anvers, litrul alcool de cereale de 94 grade 1.77—1.81; Liege, hectolitrul 190—200; Ostanda, litrul 2.50—3. Holanda: Amsterdam, 100 litri alcool de 46 grade Tralles 16. Elveția : Zurich, hectolitrul 55—60; Berna, litrul 0.60. Englitera: Londra, kilo 8—11.50. Austro-Ungaria : Viena, 10.000 litri și grade alcool de 90 grade și mai mult (fără dările de consumațiune) 113.56—114.61; Czernowitz, 10.000 litri și grade 32.60 până la 33.65; Budapesta, 100 kilo 35.78 până la 36.73; Triest, hectolitrul alcool de 90 grade 34.75—36.45. Turcia: Constantinopol, litrul alcool de 39—40 grade 0.65—0.90 ; Salonic, kilo alcool din Austria de 40 grade 0.86. Grecia: Pireu, ocaua alcool de struguri indigeni de 42 grade 1.45 — 1.60. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul alcool de MONITORUL OFICIAL cereale din Rusia și Austria de 42 grade 93—94. Ispania : Barcelona, hectolitrul alcool de 35 grade 77—78. Asla-Mlcă : Smyrna, galonul 2. PIEILE BRUTE Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo 310; Hamburg, 100 kilo pieile brute de America-de-Sud 125—150; Breslau, 50 kilo pieile uscate de taur 62 — 73, idem de bou 70—80, idem de vițel 70—80, idem de oie 57—65, idem de miel 68—77, idem de ied 2—2.80, idem de capră 1.90—2.20; Brema; bucata pieile brute de oie 0.25—6.25, idem de miel 0.25—1.85, idem de ied 0.50. Italia: Genua, 100 kilo pieile brute de bou 80—95, idem de vițel 90—100, bucata pieile brute de miel 1.90—2.00, 100 kilo pieile brute de ied 35—38, idem de capră 38—40; Veneția, 100 kilo pieile brute de bou 80—95, idem de vițel 120—130, idem de die 70—75. Belgia : Bruxeles, kilo pieile brute de boii 0.60—0.75, idem de vacă 0.60—0.70, idem de vițel 0.70—0.80; Anvers, kilo pieile de boii 0.60—0.75, idem de vacă 0.60—0.75, idem de taur 0.45—0.50, idem de vițel 0.70 până la 0.80; Liege, kilo piei brute de boii 0.65—0.75, idem de vițel 0.70—0.80, idem de vacă și june 0.55—0.65, idem de taur 0.45—0.55; Ostanda, kilo pieile brute de bou 0.70—0.75, idem de vițel 0.60—0.70, idem de oie 0.60 —0.70, idem de miel 0.75 până la 0.80, idem de ed 0-75—0-80, idem de capră 0.75—080. Holanda: Amsterdam, % kilo piei brute de bou 0.32—0.36, idem de vițel 0.34—0.48; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo pieile brute de bou 29—37.50, idem de vițel 44 până la 48. Elveția: Zurich, kilo pieile brute de bou 0.70—1, idem de vițel 0.65—0.75, pere- chia pieile brute de oie cu lâna pe ele 6—8. Englitera: Londra, kilo pieile brute 0.50—2.90, idem de bou 0.50 —2.70, idem de vițel 0.70 — 4, idem de oie 0.30 —4, idem de miel 0.50—5.30, idem de ied 0.30—3.30, idem de capre 0.50—4. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo pieile uscate de boii unguresc 157.73—168.24, idem de vițel 304.94—325.97, 100 bucăți piei brute de oie 214.85—252.36, idem de miel 157.73—178.76; Budapesta, 100 kilo pieile brute de bou 176.82—190, idem de vițel 357.85—368.37, Triest, 100 kilo pieile brute de bou 94.75—189.50, idem de vițel 147.50—276, idem de ied 84.25—147.50, idem de capră 84.25—147.50, 100 bucăți pieile brute de miel 105.25—242.25. Turcia: Constantinopol, bucata pieile bru- te de bou 16—18.25, idem de vițel 4.80 până la 7.75, idem de oie fără lână 1.50—2.25, idem de oie cu lână pe ele, 3—5, idem de miel fără lână 1.20—1.50, idem de miel cu lână pe ele 2—2.50, idem de ied 1.50—2, idem de capră 1.75—2.50; Salonic, kilo piile brute de bou 0.80 —1.07, idem de vițel 0.86, idem de die 1.53, perechea de miel 3.86, idem de ied 4.54, idem de capră 2.27. Grecia : Pireu, ocaua pieile de boii 0.77 până la 0.95, idem de vițel 1.15—1.30, idem de die 1.65—1.80, idem de miel 1.45 până la 1.80, idem de ied 0.95—1.10, idem de capră 1.37—1.50. Francia: Nisa, 100 kilo pieile de bou us- cate 150, idem prospete 100, idem de vițel uscate 350, idem prospete 140, idem de vacă uscate 150, idem prospete 70. idem de die uscate 145, idem prospete 70. Bulgaria : Rusciuk, bucata pieile brute de bou 18—22, idem de vacă 12—13 idem de vițel 2—3, idem de oie 2—2.50, idem de miel 1.50—160, idem de capră 3.50—4. Ispania: Barcelona, 41 kilo 600 pieile brute 40—70, idem de boii de Rio 55—75, kilo pieile brute de vițel de Europa 3.90 până la 4.50. Asia-Mică: Smyrna, ocaua pieile brute de boii 1.80, idem de vițel 2, idem de oie 1.70, idem de miel 2, idem de ied 2.40, idem de capră 2.25. LANA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată de Silesia ,250—275, idem de Posnania 180 până la 225, idem nespălată de Silesia 56 până la 70 ; Brema, kilo lână spălată in- digenă și străină 1.25—5, idem nespălată • 0.75—1.50. Italia: Genua, 100 kilo lână spălată de Tunis 368—370, idem de Asia 255, idem J indigenă 155; Turin, 10 kilo lână spălată | 35—45, idem nespălată-25—32; Veneția, 1 100 kilo lână spălată 205—280, idem ne- f spălată 110—130. ■ 'J Belgia: Anvers, kilo lână spălata 4.57% l până la 4.72%; Ostanda, kilo lână spălată y 5—5.50, idem nespălată 2—3. 1 Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată i 4—7, idem nespălată 2.40—3 ; Rotterdam 1 și Amsterdam,kilo lână spălată 4—7, idem । nespălată 2.40—3. , Englitera : Londra, kilo lână spălată ] 1.80—4.80, idem nespălată 0.90—3.60. ; Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo lână j spălată fdrte fină 420.61—441.64; Triest, j 100 kilo lână spălată 198—223.25, idem | nespălată 210.50—219. | Turcia: Constantinopol, kilo lână spă- J lată 1.25—2.40,idem nespălată 1.20—1.45; ji Salonic, kilo lână nespălată 1.59. Grecia: Pireu, ocaua lână nespălată 1.40 $¹ până la 1.60. Bulgaria : Rusciuk, 100 kilo lână spă- ‘ J lată 200—220, idem nespălată 100—120. ( Ispania : Barcelona, 100 kilo lână spă- i lată 150—400. ! Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 160—175, idem nespălată 90—125. ' LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub 22.31; i Brema, metrul cub 48.75—75. j Italia: Veneția, metrul cub 60—80. | Belgia: Ostanda, metrul cub 75—80. ț Englitera: Londra, 50 picidre cubice 63.15—90.15. j 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3127 Austro-Ungarla : Viena, metrul cub taraci de schele de fag și brad (franco gara Viena) 27.34—29.44. Turcia: Constantinopol, metrul cub brad 38—56; Salonic, metrul cub scânduri de grad de diferite dimensiuni din Galați, indi- bene și puține din Austria 40—70. Grecia: Pireu, grinzile de Galți bucata 4.35—450. Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Bulgaria : Rusciuk, metrul cub stejar și brad 70—75. Ispania: Barcelona, 1.000 piciore en- glezesc! 135—140. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72. PETROLE0 BRUT Germania: Breslau, 100 kilo 26.20 până la 26.70; Brema, 100 kilo 11.85. Belgia: Anvers, 100 kilo 12^2—13%; Ostanda, litrul 0.15—0.20. Holanda: Amsterdam, 100 kilo 11.80. Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo petroleii brut american 12.40—13.65. Elveția: Berna, litrul 0.20—0.30. Englitera: Londra, hectolitrul 5.80 până la 6.80. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo petro- leu brut din Galiția în butoie 36.28 până la 37.85 ; Budapesta, 100 kilo 35.78 până la 44.20; Triest, 100 kilo 12.50—15.28. Turcia : Constantinopol, litrul păcură 0.08—0.12. Francia : Nisa, 100 kilo 30. Prețurile a diferite produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe diua de 25 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 21%—23%; Idem austriac 100 kilo 24%—25%; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo 24d/₂ pâuă la 25; Idem rusesc l-a calitate 100 kilo 24d/₂ până la 25; Secara 100 kilo 19—19y₂; Orzul pentru braserii 100 kilo 21% până la 247,; Porumbul 100 kilo 16%—17%; Ovăzul 100 kilo 17%—18¹/₂. Prețurile a diferite produse pe piața Lugano (Elveția) pe ^iua de 26 Iulie 1892 st. n. Grâul l-a calitate 100 kilo 21; Porumbul 100 kilo 22; Meiul 100 kilo 18; Secara 100 kilo 23; Ovăzul l-a calitate 100 kilo 18; Făină l-a calitate 100 kilo 32.50; Idem a Il-a calitate 100 kilo 29; Tărâțe 100 kilo 11.50; Carnea de bou kilo 1.45; Idem de vițel kilo 1.50; Brânza de Gruyere kilo 1.25; Untul kilo 1.95 ; Pătlăgele roșii kilo 0.30; Mazăre verde kilo 0.40; Cartofi kilo 0.25; Ouăle duzina 0.80; Curcani bucata 4.50; Rațele bucata 2.40; Puii bucata 1.20; Porumbei bucata 0.75; Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe diua de 25 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 22⁴/₂—23%; Idem austriac 100 kilo 24%—25; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo42yₛ; Idem idem calitate medie 100 kilo 23%; Idem american 100 kilo 22J/₄—23%; Idem rusesc 100 kilo 22⁴/₂—25. Porumbul galben unguresc 100 kilo 15%₉; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru braserii 100 kilo 21*/₂până la 24%; Ovăzul bohemian 100 kilo lll/î—18y₂. Tergul de vite din St. Margrethen /Cantonul St. Gali,—Elveția) pe filele de 25 și 26 Iulie 1892 st. n. S’aii vîndut 160 boii; Carnea de boii La calitate 100 kilo 82 până la 86; Idem a Il-a calitate 100 kilo 74—78; ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Pentru aprovisionarea acestei direcțiuni cu 2.000 kgr. sîrmă de fer zincată 18 mm; 5.000 „ „ , „ , 3 „ 10.000 „ , , „ , 4 » 20.000 „ , „ , , 5 „ se publică spre cunoscința generală că o nouă licitațiune va avea loc în <)iua de 17 (29) Au- gust 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor. Licitațiunea va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Condițiunile licitației și furniturei sunt cele publicate în anunciul No. 20.585 din 14 Iulie, inserate în Monitorul oficial No. 75 din 5 Iulie a. c. No. 23.996. 1892, Iulie 30. — Prețul resultat la licitațiunea ținută în ^iua de 17(29) Iulie a. c. nefiind avantagios, se publică spre cunoscința generală că o altă licitațiune va avea loc pentru aprovisionarea direcțiunel cu 5.000 fiare mari pentru iso- latorl; 2.000 fiare mici pentru isolatorl; 80 casmale; 50 clește late; 50 clește de tăiat; 50 brâște de macarale; 50 frânghii de maca- rale; 50 scripeți de macarale; 50 menghine mici; 25 menghine mari; 25 menghine cu mâner; 150 sfredele; 50 sape; 150 pile Shee- field; 25 chel pentru isolatorl; 50 șurupel- nițe; 25 chel pentru noduri; 30 topore; 20 sobițe de sudat; 25 lopeți de scos pământ. Licitația se va ține în ^iua de 20 August (4 Septembre) 1892, în cabinetul directo- nilul general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiuni ale li- citației și furniturei, sunt cele din anunciul No. 13.863 inserat în Monitorul oficial No. 35 din 16 (28) Maiu 1892,1a care se mai adaogă și următorele: Direcțiunea ’și reservă dreptul de a aproba ofertele în total sau în parte, dupe cum va găsi mal avantagios. No. 24.028. 1892, Iulie 31. Direcțiunea generală a serviciului sanitar D. decau al facultăței de medicină din Iași, prin adresa cu No. 781 din 1892, comunică că D. Alexandru Păun a susținut cu succes teza de doctorat, precum se constată din prescriptul-verbal al juriului de promoțiune No. 680 din 1892, și a obținut diploma de doctor în medicină de la Universitatea din Iași. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul cu No. 1.258 din 1892, aprobat de D. mi- nistru, a acordat D-lul doctor Alexandru Păun dreptul de liberă practică a medicinel în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința gene- rală. No. 13.108. 1892, Iulie 27. — D. decan al facultăței de medicină din Iași, prin adresa cu No. 775 din-1892, co- munică că D. Grosu lân ă susținut cu suc- ces teza de doctorat, precum se constată din prescriptul-verbal al juriului de promoțiune cu No. 681 din 1892, și a obținut diploma de doctor in medicină de la Universitatea din Iași. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul cu No. 1.238 din 1892, aprobat de D. mi- nistru, a acordat D-lui doctor Grosu Ion dreptul de liberă practică a medicinel în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința gene- rală. No. 13.109. 1892, Iulie 27. —Pentru ocuparea în mod definitiv a postu- rilor de medici de orașe și de spitale, notate în tabloul de mai jos, se va ține concurs la 5 Octombre 1892, în conformitate cu regu- lamentul concursurilor pentru posturile me- dicale, publicat în Monitorul oficial No. 94 din 1885. Pentru posturile de medici de orașe și de spitale județiane și comunale de dincâce de Milcov, precum și pentru tote spitalele ru- rale, concursul se va ține în Bucuresci, în localul direcțiunel generale a serviciului sa- nitar; iar pentru acelea de medici de orașe și de spitale județiane și comunale de peste Mil- cov, concursul se va ține în Iași, la epitropia spitalelor casei Sf. Spiridon. D-nil doctori saii licențiațl în medicină, cari ar dori să se presinte la concurs, vor înainta cererile la direcțiunea sanitară cu 15 ^ile înainte de ^iua concursului, o-dată cu 3128 MONITORUL OFICIAL tote actele ce ar proba dreptul-de admisibi- litate la concurs cerute de menționatul regu- lament; bine înțeles că licențiații în medicină pot concura numai pentru posturi de medici de orașe cari nu sunt reședințe de județe. Actele cerute pentru posturi de medici de orașe sunt: a) Actul de nascere saii actul de natura- lisare; b) Diploma de doctor în medicină și Mo- nitorul oficial în care este publicat dreptul de liberă practică a medicinei în țâră; c/ Certificatul care probâză că a făcut un an serviciu ca medic de plasă, sau duoi ani ca medic secundar de spital în urma unui concurs, sau că a făcut practică în țâră în timp de 4 ani, precum și certificatul consta- tător că a făcut stagiul de un an în armată, conform acâsta cu modificarea introdusă în regulamentul concursurilor prin decretul cu No. 1.918, publicat în Monitorul oficial cu No. 56 din 1886. Licențiații în medicină vor presintă, în lo- cul certificatului, că a făcut stagiul de un an ca medic în armată, certificatul că a fă- cut serviciul militar și ctya servit un an ca medic la plasă. Pentru posturi de mediei de spitale: a) Certificatul de nascere sau actul de na- turalisare; b) Diploma de doctor în medicină și Moni- torul oficial în care este publicat dreptul de liberă practică a medicinei în țâră; c) Certificatul care probâză că a făcut 4 ani de practică, sau 2 ani de funcțiune ca medic secundar într’un spital numit cu con- curs, sau că a făcut cel puțin 2 ani ca intern în spitalele din Paris, sau 2 ani ca asistent în spitalele din Germania, sau că a servit un ăn ca medic de plasă, precum și certificatul constatător că a făcut stagiul de un an în armată, conform menționatului decret. Licențiații în medicină nu sunt admiși la concurs pentru posturile de medici de spitale. Petițiunile pentru admitere la concurs cari nu vor fi însoțite de actele enumerate mai sus și cari nu se vor înainta la direcțiu- nea sanitară cu 15 ^ile înainte de diua con- cursului, nu vor fi luate în considerație. In acele petițiunl se va arăta postul pen- tru care petiționarul doresce să concureze și domiciliul sâu. No. 13.302. , 1892, Iulie 30. Tabloti de posturile vacante de medici de orașe și de spitale pentru ocuparea cărora urmezi a se ține concurs la 5 Octombre 1892. Medici de orașe Orașul Giurgiu din județul Vlașca; „ Drăgășani din județul Vâlcea; „ Alexandria din județul Teleorman; „ Sinaia din județul Prahova; „ Hârlău din județul Botoșani; , Sulina din județul Tulcea ; „ Măcin din județul Tulcea, însărci- nat și cu serviciul medical al spitalului. Orașul Târgu-Frumos din județul Iași, însărcinat și cu serviciul medical al spi- talului; Orașul Panciu din județul Putna, însăr- cinat și cu serviciul medical al spitalului. Medicii de spitale județiane și comunale Spitalul Ferbinți din județul Ilfov; „ Budesci din județul Ilfov; „ Drăgășani din județul Vâlcea; „ Cernavoda din județul Constanța; „ Moinesci din județul Bacău; „ Podul-Turcului din județul Te- cuciu ; Spitalul Tărnauca din județul Dorohoiu ; „ Burdujeni din județul Botoșani; » Curtea-de-Argeș din județul Ar- geș, însărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Câmpina din județul Prahova, însărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Văleni din județul Prahova, în- sărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Babadag din județul Tulcea, în- sărcinat și cu serviciul medical al urbei. Medicii de spitale rurale Spitalul Slatina din județul Suceava, re- tribuit cu 500 lei pe lună din casa Statului, avend locuință, încălzit și iluminat; Spitalul Horez din județul Vâlcea, idem. „ Vidra din județul Putna, idem. „ Drăgoesci din județul Olt, idem. „ Bujor din județul Covurluiii idem. „ Nifon din județul Buzău, idem. „ Mozăceni din județul Argeș, idem. „ Obedeni din județul Vlașca, idem. „ Plăinesci din județul R.-Sărat, idem. Spitalul Răducăneni din județul Fălciu, idem; Spitalul Negresei din județul Vasluiu, idem. ° MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunei, publică concurs pe Șiua de 2 Noembre 1892, pentru ocuparea, în mod provisoriu, conform legei, a următârelor trei catedre de la conservatorul de musică și de- clamațiune din Bucuresci: 1) Catedra de canto (eleve); 2) , „ piano (eleve); 3) „ „ violoncel. I. Condițiunile de admisibilitate la con- cursurile acestor catedre sunt: a) Candidațil să fie români sau naturali- sațl români; b) Să posâdă diploma de absolvire a unei scole superiâre de musică din țâră sau străi- nătate. II. Programa concursului de canto con- sistă în: 1) Lucrări anteriâre de o valdre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, executarea : a) A unei bucăți de musică clasică, vechie; 3) A unei bucăți de musică modernă ger- mani ; I 5 August 1892 Y) A unei bucăți de musică modernă italiană; 3. Executarea unei bucăți la prima-vista ; 4) O lecțiune practică în care se va insistă ca concurentul să posâdă cunoscințe de ar- monie, contra-punct și composiție, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. III. Programa concursului de piano va consista în: 1) Lucrări anteriâre de o valâre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, executarea a duoă bucăți de musică modernă; 3) Execuțiunea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune practică, în care se va insista ca concurentul să posâdă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctului și-composiției, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. IV. Programa concursului de violoncel va consista în: 1) Lucrări artistice anteriâre de o valâre recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, execuțiunea : ₓ a) A unei bucăți de musică clasică; 3) A unei bucăți de virtuositate. 3) Executarea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune parctică, în care se va insista ca concurentul să posâdă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctului și composiție!, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. Concursul se va ține în localul conserva- torului de musică din Bucuresci, în confor- mitate cu regulamentul de aplicare a legei de la 17 Martie 1879, iar aspiranții se vor înscrie la minister cu opt Șile cel puțin îna- inte de Șiua fixată pentru concurs. No. 9.905. ₇, 1892, Iulie 17. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE — . . I Se dă în întreprindere aprovisionarea petrișulul necesar pe partea șoselei de cen- tură a Capitalei, din strada Mihaiu-Bravul până pe sosâua Oltenița-Văcăresci. Valdrea, de pe devis, este de lei 10.974. I Licitațiunea se va ține la acest minister în Șiua de 5 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiaȘI precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimeî lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sarcine special, forma și osebitele / clause ale contractului, D-nii concurențl pot ț lua informațiunl de la minister cu 10 Șile j înainte de licitațiune. < D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației । din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 10.194. 3,154. 1892, August 3. —Se aduce la cunoscința D-lor concurențî că licitațiunile publicate în Monitorul oficial No. 65 pentru aprovisionarea cu pietriș pe (Supliment) MONITORUL OFICIAL 5 August lâ§^. șoselele Bucuresci-Giurgiu, lot. II și Goșereni- Urzicenl, ce urma a se ține în țliua de 23 Iulie 1892, se vor ține în Șiua de 22 August 1892. No. 8.408. 3,104. 1892, Iulie 2. Direcțiunea generală a căilor ferate • române Se dă în întreprindere furnitura a 13.100 bucăți traverse semi-rotunde, necesare pen- tru linia Giurgiu-Basin. Traversele se pot preda în orl-ce stațiune în exploatare, Condițiunile caietului de sarcine se pot ve- dea la secretariatul serviciului lucrărilor noui, calea Victoriei No. 65, otel Mano, în tdte Șilele de lucru, de la orele 4—7 post-meri- diane. Ofertele se vor presinta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: „ ofertă pen- tru traverse semi-rotunde L. n.; licitația de la 15 Septembre st. n.1892*; ele vorfi în- soțite de recepisa casei centrale a căilor fe- rate române, constatând vărsarea unei garan- ții provisorie de 5 la sută din valdrea ofertei și va coprinde prețurile cu cari furnisorii sunt dispuși a executa furnitura. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valdrea contractului. Depunerea garanției în numerar la licita^, țiune nu se priimesce, urmând neapărat, ca. ofertele să fie însoțite de recepisa casei,,.cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor priimi la direcțiunea gene- rală, serviciul P,până în țliua d& i5 Septem- bre st. n. 1892, orele 11 a. m.,când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. ² MINISTERUL AGRICULTUREI; IN D U S T RI-EI, COMERCIULUI ȘI- DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în Șiu»,de 27 Octombre 1892, se va ^he con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba italiană de la scdla comer- cială din Ploesci. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scdle profesionale, și po- trivit regulamentului acestei legi; Condițiunile de admitere sunt: să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere, sati aceea a unei scdle superiore spe- ciale în care cursurile se predau în limba italiană. Materiile concursului sunt: gramatica ita- liană, literatura italiană, terminologia comer- cială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa la ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puₜțin 8 Șile înainte de Șiua concursului; iar ac tele prin cari se dovedesc titlurile candidaților se vor presinta jiuriulul examinator în Șiua con- cursului. Publicațiunea cu No. 26.829 din Moni- torul oficial No. 82 din 14 (26) Iulie 1892 și din numerele următdre este anulată. No. 39.058. „ 1892, Iulie 18. —Se aduce la cunoscința generală că, în Șiua de,10 Noembre 1892, se va ține un nod con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a postului de profesor de mecanică și geome- trie descriptivă și de director al scolei de meserii din Ploesci, întreținută de județul Prahova. Concursul se va ține în localul scolei de arte și meserii din Bucuresci, la orele 12 din ■ Și, conform legei din 17 Martie 1879 pen- tru' numirea profesorilor la licee, gimnasil și scdlele profesionale și potrivit regulamentu-» lul de aplicarea acelei legi. Condițiunile ce vor trebui să însușâscă can- didați! pentru a fi admiși la concurs sunt: 1) Să fie români; 2) Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare ; 3) Să posede diploma de absolvirea unei scdle de meserii. Materiele concursului sunt: geometria ele- mentară, mecanica teoretică și practică, de- } semnul de machini și facerea unul crochiu de pe natură. Cererile de admitere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin opt Șile mai înainte de Șiua fixată j pentru concurs, iar actele de dovedirea îndeplinire! condițiu- nilor de admitere se vor presinta juriului examinator ce se va institui la timp. No. 39.489. ₛ, 1892, Iulie 22. —Se aduce la cunoscința generală că, în Șiua de 16 Noembre 18912, se va ține un nou concurs pentru ocuparea, cu titlul provisoriu, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scdla comercială din Ploesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor ta licee, gimnasii și- scdle profesionale, și potrivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român sau naturalisat; b) Să fi satisfăcut legei de recrutare ; c) Să posâdă. diploma de bacalaureat și diploma de licerațiat în litere. Materia concursului este: gramatica lim- bei române, istoria limbei române, litera- tura română,, sistemele ortografice de la introducerea literilor, logica și estetica, prin- cipalele scdle filosofice, corespondența co- mercială, stil.ul și lexicologia comercială (cir- culărî, scrifiorl de credit, scrisori de infor- mațiuni, recomandări, reclame, avise, con- tracte, etc). Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt I (Supliinent) 3125’ Șile mai înainte de termenul concursului, iar actele se vor presinta juriului examinator în Șiua concursului. Publicațiunile deja făcute cu No. 37.846 și 38.873, în numerile precedente al Moni- torului oficial, sunt anulate. No. 40.987. 1892, luliâ 28. — Se aduce la cunoscința generală că, în Șiua de 25 Iunie 1893, se va ține un nod concurs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de sciințele fisico-chimice de la scdla comercială din Ploesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasil și scdlele⁻ profesionale și potrivit regulamentului aces- tei legi. Condițiunile de admitere sunt: 1. Să fie român sad naturalisat; 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; 3. Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințele fisico-chimice. Concursul va fi scris și oral. Materiile concursului sunt: Mineralogia, chimia minerală și organică,, fisica, technologia. Concursul oral va fi însoțit și de experi- mente făcute în laborator. Cererile pentru admitere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 Șile mal ’nainte de Șiua concursului; iar actele dove- ditdre de îndeplinirea condițiunilor, se vor presinta juriului examinator în Șiua concur- sului. No. 39.044. M 1892, Iulie 18. —In conformitate cu disposițiunile art. 16 din codul silvic, se publică spre cunoscința generală că, prin jurnalul cu No. 9 din 27 Iulie 1892, consiliul de miniștri a decis ca pădurile Opri tura și Măzgana, ambele pen- dinte de comuna Văleni, din plaiul Dâmbo- vița-Nucșora, județul Muscel, să fie manți- nute sub regimul silvic, conform art. 13 din codul silvic. No. 41.957. 1892, August 1. — Se publică spre generala cunoscință că, în Șiua de 19 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturel Gorj și la comuna Moii, materia- lul lemnos ce se găsesce pe loturile moșiei Statului Moii, ce este scosă în vînȘare, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefec- tură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la Șiua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevâȘută prin condițiune în sumă de lei 2.200. No. 41.881. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în Șiua de 20 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitație, în localul prefecturel 3130 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892 Neamțu și la comuna Taslău, 1.307 arbori., din cari 815 bravii și 497 fagi rupți saii do- borîți prin parcela No. 2, pădurea Statului Taslău; acești arbori aii 0 m.lO—0 m.40 în diametru și sunt marcațî cu ciocanul silvic și ^?și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Taslău. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la Ziua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 130. No. 41.841. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rei Dâmbovița și la comuna Lucieni, 1.575 arbori de esențe diferite, parte ver^i și parte uscațl în piciore, marcațî cu ciocanul silvic —? și răspândiți prin parchetul No. 6 din pădurea Statului Rancaciobul, și cu condiți- unile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Lucieni. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la Ziua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 400. No. 41.843. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Argeș și la comuna Negrași, 196 ar- bori (cerșigârniță),având Om. 50—3 m.50 în diametru, marcațî cu ciocanele silvice A5, și răspândiți prin pădurea Statului Negrași, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Negrași. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 210 lei. No. 41.847. 1892, Iulie 31. — Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Dâmbovița și la comuna Mănesci, 427 arbori în depericiune, având 0 m. 50—Im. 50 în diametru, marcațî cu ciocanele silvice —, -Jg și Și răspândiți prin pădurea Sta- tului Dragaesci-Pământeni, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la co- muna Mănesci. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 150. No. 41.885. 1892, Iulie 31. — Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- j rei Dâmbovița și la comuna Șuța-Seacă, 325 arbori îndepericiune, având 0 m. 40—4 m. 00 în circumferință, marcațî cu ciocanele silvice 9* kT» ?¹ re³P^ⁿdițI pnn pădurea Sta- tului Lucieni, și cu condițiunile ce se pot ve- dea atât la prefectură, cât și la comuna res- pectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la Ziua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 150 lei. No. 41.887. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Dolj și la comuna Ciutura, 1.025 arbori în depericiune, din pădurea Statului Ciutura. Acești arbori au 1 m. 00— 2 m. 50 în cir- cumferință, sunt marcațî cu ciocanele silvice p s ps . ps . , .... ~ÎT> “VT *73~> se vⁱⁿd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și. la co- muna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 1.880 lei. No. 41.888. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Bacău și la comuna urbană Târgu-Ocna, un număr de 207 braZi din pădurea Statu- lui Târgu-Ocna, județul Bacău, marcațî cu ciocanul silvic al ocolului silvic respectiv, cu condițiunile cari se pot vedea atât la prefec- tură, cât și la primăria locală. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelor autorități, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condi- țiune în valore de lei 200. No. 41.891. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Argeș și la comuna Uda-de-Jos, 251 arbori, din cari lyi goruni, 73 fagi și res- tul diverse esențe, arbori aflațl în pădurea Cotmeana, pe traseul șoselei Dragan-Cotmea- na, la punctul Rotunda. Acești arbori au 0 m. 20—2 m. 40 în dia- P s metru, sunt marcațî cu ciocanul silvic —, și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mai sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevățlută prin condițiune în sumă de 250 lei. No. 41.893. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rei Romanați și la comuna Bechet, 215 gâr- nițe, parte cățLute, parte uscate din piciore, și aflate în pădurea Statului Caluiu-Burluiu. Acești arbori sunt marcațî cu ciocanele silvice au 1 m. 50—2 m. 30 în cir- cumferință și sunt răspândiți pe o suprafață ce are aproximativ 35 hectare, și este limitată la Nord cu pădurea Morunglavu, la Sud-Vest cu drumul Dealului, la Est cu pădurea Bis- trița-Dranovățu, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Bechetu. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la Ziua mai sus fixată, spre a concu- ra, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 500. No. 41.994. 1892, August 1. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Olt și la comuna Gornățelu, 1.183 gâr- nițe cățlute prin porțiunea din pădurea Sta- tului Seaca-Optașani, ce se limitâză la Nord cu valea Fontânelelor, la Sud cu delimitarea Gornățelu, la Est cu apa Plapcea și la Vest cu valea Gaju. Acești arbori sunt numerotați cu cifrele 1—1.183, au Om. 38 —Om. 76 în diame- tru, și se vînd cu condițiunile ce se pot ve- dea atât la prefectură, cât și la comuna men- ționată. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 1.400. No. 41.996. 1892, August 1. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Tutova și la comuna Plopana: a) ⁴/j hectar lozii de salcie; b) 1.261 arbori, din cari 805 ulmi, 197 plopi, 11 stejari, 239 sălcii și 9 frasini, a- vând 0 m. 30—1 m. 10 în circumferință, marcațî cu ciocanul silvic și răspândiți pe moșia Statului Bungeni, ce este a se vinde în loturi, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna Plopana. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- zută prin condițiune în sumă de lei 360. No. 41.998. 1892, August 1. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 26 August 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Botoșani și la comuna Gostesci: a) 25 stânjeni lemne de foc; 6) 100 cară crăci, și c) 115 stejari de Om. 40—1 m. 80 în cir- cumferință, material resultat din tăiarea arbo- retului aflat pe terenul însurățeilor împro- 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3131 prietărițl pe moșia Teișâra-Necșeni, și cu con- dițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzu- tă prin condițiune în sumă de leî 300. No. 42,000. 1892, August 1. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 26 August 1892, orele 11 a m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Ilfov și la comuna Bolintinu-din-Vale, 74 stânjeni lemne, 67 arbori și 8 creste re- sultate din deschiderea liniilor la pădurile Statului Căsciârele și Vânători-MicI, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectu- ră, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 550 lei. No. 42.002. 1892, August 1. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 1 Septembre 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Dâmbovița și la comuna Ludesci, 627 arbori și 8 cară lemne aflate pe terenul ce- dat locuitorilor Ludesci, și cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la co- muna Ludesci. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul'acelei prefecturi și la comună, la țliua i»al sus fixată, spre a con- cura, fiind însbțițl și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 250 lei. No. 41.845. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 1 Septembre 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Dâmbovița și la comuna Ludesci, 228 arbori, din cari 203 fagi și restul diferiți, parte în depericiune și parte căluți prin can- tonul Piscu, din, pădurea Statului Telesci- Ludesci. Acești arbori sunt marcați cu ciocanele silvice și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la co- muna Ludesci. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comună, la țliua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevățlută prin condițiune în sumă de 180 lei. No. 41.883. 1892, Iulie 31. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 1 Septembre 1892, orele 11a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Romanați și la comuna Popânzălesci, 309 arbori, parte uscațl din piciâre și parte căluți prin pădurea Statului Popânzălesci. pe o porțiune ce are aproximativ 40 hectare, și este limitată la Nord și Vest cu moșia Giu- paviă, la Est cu drumul de mijloc, la Sud cu drumul Frasinului. Acești arbori sunt marcați cu ciocanele • • p g p g silvice -g- și —, și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la comuna respectivă, la țliua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 800. No. 42.004. 1892, August 1. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 15 Septembre 1892, orele 11 di- minăța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea instrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Iași, pentru vînZarea bunurilor de mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta în acea Zi și ore> *ⁿ localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția pre- văZută în dreptul fie-cărui bun; cunoscând că supraoferte nu se priimesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, prețul bunului resultat la licitațiune se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Via Mitocu, cu o casă cu duoă odăi, duoă șure de nuele și o pivniță, tâte ruinate, de pe moșia Cotnari a casei S-tulul Spiridon din Iași, la care e supusă la plata de dijmă, în întindere suprafața totală ca de 8 hectare, 9.135 m. p., din cari ca 2 hectare, 5.797 m. p. vie, ca 6 hectare, 3.338 m. p. livede cu pomi roditori și ca 750 m. p. căleați de locuitorii din cătunul Horodiștea, afară de 2.840 m. p. locul reservat bisericei Mitocu cu drumul în- grăditurel, exclus din vînZare, situat în co- muna Cotnari, plasa Bahluiu, fostă pendinte de monastirea Coșula; învecinându-se la Nord cu dascălul Constantin Roșu și Popa Varto- lomeu, la Sud cu moșia Cârjâia, la Vest cu drumul prin sat și locuitorul lân Dănilă, și la Est cu Preotăsa Gheorghe Bulău ; aren- dată cu moșia Coșula din județul Botoșani pe periodul 1885—95; garanția lei 571. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 5.715. 2. Livedea cu vie cu un beeiti, ca 1.307 pomi roditori și ca 156 copaci de diferite esențe, de pe moșia Zagavia, în întindere su- prafața totală cade 26 hectare, 2.193 m.p., din cari ca 22 hectare, 7.993 m. p. livede cu pomi, ca 3 hectare, 4.200 m. p. vie, afară de 4.843 m. p. pământul bisericei cu ecare- tele din curte și cimitirul care nu intră în în- tinderea de mal' sus și care se exclud din vîn- Zare, situate în cătunul Zagavia, comuna Bădeni, plasa Bahluiu, fostă pendinte de mo- mastirea Zagavia; învecinându-se la Nord cu livedea Crupenschi și livedea lui Tudorache Vasiliu, la Est cu drumul Hârlău, la Sud cu locul dascălului A. Alexandrescu, G. Trahire, I. Galian, drumul spre pădure, și la Vest cu locuitorii din cătunul Zagavia; arendat cu sus Zisa moșie din județul Botoșani pe periodul 1889 — 94 ; garanția lei 1.079. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 10.479, bani 50. 3, Livedea Crupenschi, cu 158 pomi rodi- tori, 48 copaci stejari, ca 40 prăjini hugeac și cu o casă ruinată, compusă din 7 camere, . de pe moșia Zagavia, în întindere suprafața totală ca de 9 hectare, 0.398 m. p., situată în comuna Bădeni, plasa Bahluiu, fostă pen- dinte de monastirea Zagavia ; învecinându-se la Nord cu livedea cu embatic a D-lui Tudo- rache Vasiliu, la Sud, Vest și Est cu livedea cu vie a monastirel Zagavia; arendată cu sus Zisa moșie din județul Botașani pe periodul 1889—94; garanția lei 442. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 4.429. 4. Via din podgoria Vișani, cu mai mulți pomi roditori, în întindere suprafața totală ca de 21 hectare, situată în comuna Buciumi, plasa Codru, fostă pendinte de monastirea Neamțu ; învecinându-se la Nord cu preotul G. Cosmescu și Dr. Fătu, la Sud cu via Mi- tropoliei, la Est cu viaRășcana a Statului, cu lân Buzdugan, Anton Meisner și Frantz Bo- jinschi și la Vest cu D-na Elena Petro- van, via Agapia, Dr. Fătu și G. Velciu; închiriată cu via de la No. 5 curent, pe pe- riodul 1888—93; garanția lei 380. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 3.755. 5. ViaRășcana din podgoria Vișani cu o casă de vălătuci și 577 pomi roditori, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 4.766 m. p., din cari ca 1 hectar, 2.988 m. p. livede, și ca 3 hectare, 1.778 m. p. vie, situată în co- muna Buciumi, plasa Codru, fostă pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord-Est cu Dr. Fătu și via monastirel Neamțu, și la Sud- Vest cu lân Buzdugan; închiriată cu via de la No. 4 curent, pe periodul 1888—93; garanția lei 100. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 956, bani 50. 6. Locul cârciumel din Curăturî, de pe moșia Incongiurătârea-Monastirel-Bârnova, în întindere suprafața totală ca de 25 prăjini, situată în cătunul Curături, comuna Ciurea, plasa Codru , fost pendinte de monastirea Bârnova ; învecinându-se la Nord cu grădina lui Vasile Costea, la Sud și Est cu lacob Florea și la Vest cu grădina lui Gh. Flo- rea ; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888—93; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 200. 7. Locul cârciumel din Piciorul-Lupulul, de pe moșia Incongiurătârea-Monastirel-Bâr- nova, în întindere suprafața totală ca de 20 prăjini, situat în cătunul Piciorul-Lupulul, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bârnova; învecinându-se la Nord cu G. Rusu, la Sud cu Ion Hitruc, la Est cu Agache Gălățeanu și la Vest cu C. Rusu; aren- dat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888—93; garanția lei 40. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 400. 8. Locul cârciumel cu o pivniță pe el din Bârnova, de pe moșia Incongiurătârea-Mo- nastirel-Bârnova, în întindere suprafața to- 3132 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892 I' tală ca de 25 prăjini, situat în cătunul Bâr- nova, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pen- dinte de monastirea Bârnova; învecinându-se la Nord cu Gh. Feraru, la Sud cu Ileana Se- căleanu, la Est cu Irina Plăvănescu și la Vest cu Catinca Argente; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1888—93; garanția Iei 21. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 210. 9. Locul cârciumel din Luncă, de pe mo- șia Incongiurătârea-Monastirel-Bârnova , în întindere suprafața totală ca de 30 prăjini, situat în cătunul Lunca, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bâr- nova ; învecinându-se la Nord cu V. Ilașcu, la Sud cu Gh. Căpiță, la Est cu Marghiâla Boiu și la Vest cu șosâua comunală; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1888—93; garanția lei 73. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 730. 10. Locul cu cârciuma ruinată de Ia Ciur- besci, de pe moșia Incongiurătorea-Monasti- rel-Bârnova, în întindere suprafața totală ca de 30 prăjini, situat în cătunul Ciurbesci, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bârnova; învecinându-se la Nord cu Ion Pocovnicu, la Sud'cu Patron Gogu, la Est și Vest cu Constantin Gogu; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888-93; garanția lei 42. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 420. 11. Locul cu cârciumă dinTodirel, de pe moșia Incongiurătârea-Monastirel-Bârnova, în întindere suprafața totală ca de 40 pră- jini, situat în cătunul Todirel, comuna Ciu- rea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bârnova ; învecinându-se la Nord cu Marin Silion, la Sud cu Nicolae Ilie, la Est cu lo- niță Petre și la Vest cu Ion Breabă ; aren- dat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—93; garanția lei 47. Concurența începe de Ia va- lârea bunului în sumă de lei 470. 12. Locul cârciumel cu o pivniță pe el, din Chetrărie, de pe moșia Incongiurătârea-Mo- nastirel-Bârnova, în întindere suprafața to- tală ca de 40 prăjini, situat în cătunul Ghe- trăria, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pen- dinte de monastirea Bârnova; învecinându- se cu imașul locuitorilor; arendat cu sus jisa moșie pe periodull888—93;garanția IeI21. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 210. 13. Locul cârciumel din Cercu, de pe mo- șia Incongiurătârea-Monastirea-Bârnova, în întindere suprafața totală ca de 5 prăjini, situat în cătunul Cercu, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bârnova; învecinându-se la Nord cu Vasile Ciolac, la Sud cu Gh. Melente, la Est cu drumul ce duce la Iași și la Vest cu Gheorghe Melente; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888-93; garanția lei 28. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 280. 14. Locul cu cârciumă și cu o pivniță diu Hotaru, de pe moșia Incongiurătârea-Monas- tirel-Bârnova, în întindere suprafața totală ca de 5 prăjini, situat în cătunul Hotaru, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bârnova, aflându-se în mijlo- cul viilor din Cercul și Socola-Hotaru; aren- dat cu sus jisa moșie pe periodul 1888—93; garanția lei 24. Concurența începe de Ia va- lârea bunului în sumă de lei 240. 15. Locul cu cârciuma construită de vălă- truci, ruinată, de pe moșia Statului Bosia, îh întindere suprafața totală ca de 3.901 m.p., situat în comuna Bosia, plasa Braniștea, fost pendinte de monastirea S-tu Sava; înveci- nându-se la Nord cu locul casei lui Vasile Sandu, la Sud cu locul casei lui Ion Țurcan, Ia Est cu locul casei lui Dumitru Pavel și imașul satului și la Vest cu locul casei lui Vasile Harton; arendat cu moșia Mânzățesci- Fâlfâesci pe periodul 1885—95; garanția lei 47. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 473, bani 10. 16. Locul cârciumel de pe moșia Oprișeni, în întindere suprafața totală ca de 3.536 m. p., situat în comuna Țuțora, plasa Bra- niștea , fost pendinte de monastirea Golia; învecinându-se la Nord cu locul casei liii V. Costin, la Sud cu balta proprietățel, la Est cu locul casei lui Vasile Chiriac și la Vest cu piața satului; nearendat; garanția lei 24. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 247, bani 55. 17. Locul de cârciumă de pe moșia Mo- reni, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 939 m. p., din care cumpărătorul va reserva o zonă de 10 m. p. d'alungul Pru- tului, situat în comuna Prisăcani, plasa Bra- niștea, fost pendinte de monastirea Cetățuia; învecinându-se la Nord cu locul de arătură al lui Alexandru Tudorică, la Sud cu locul de arătură al lui Ion Ilie Dascălu, la Vest cu locul casei Iul Costache Grigorescu și la Est cu rîul Prutul; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 87. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 875, bani 15. 18. Locul viran, de pe moșia Vlădiceni, pe plan lit. D, aflat între viile supuse la plata de dijmă, îu întindere suprafața totală ca de 350 m. p., situat în comuna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte de Mitropolie ; înveci- nându-se la Nord cu via locuitorului Mihaiu Codrescu, Ia Sud cu via locuitorului Nicolae Mahalagiu, la Est cu via locuitorului Tudor Ciobanu și la Vest cu T. Botezatu; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1885—95; garanția 1 leu. Concurența începe de Ia va- lârea bunului în sumă de lei 4, bani 20. 19. Locul cu puțini mărăcini, de pe moșia Vlădiceni, pe plan lit. E, aflat între viile su- puse la plata de dijmă, în întindere supra- fața totală ca de 2.220 m. p., situat în co- muna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord cu pămân- tul însurățeilor, la Est și Sud cu via lui Alecu Claus Armeanul și la Vest cu via lui Nicolae Ion Armeanul; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1885—95; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 30, bani 65. 20. Locul cu 24 pomi roditori și 13 ar- bori de esență ulm și stejar, de pe moșia Vlădiceni, pe plan lit. A, aflat între viile su- puse la plata de dijmă, în întindere suprafața totală ca de 5 hectare, 2.756 m. p., situat în comuna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte I de Mitropolie; învecinându-se₍ la Nord cu via D-lui Mihalache Codrescu, la Sud cu viile locuitorilor NicOlae Ion și Costache Andreiîî, la Est cu moșia Tomescilor, proprietatea co- munei Iași, și la Vest cu via locuitorului Alecu lonescu; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1885—95; garanția lei 31. Gohc’h- rența începe de la valârea bunului îh sumă de lei 311. 21, Locul cU duoă fântâni pe el, 'din cari una săcă, de pe moșia Vlădiceni, pe plan lit. B, aflat între viile supuse la plata de dijmă, în întindere suprafața totală ca de 7 hectare, 8.545 m. p., situat în comuna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte de Mitropolie; în- vecinându-se la Nord cu via lui Vasile Mirea, cu delimitarea însurățeilor, la Sud cu moșia Pâlna a urbei Iași, la Est cu moșia Tomesci a urbei Iași și la Vest cu moșia Buciumi; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1885-95; garanția lei 100. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de leî 1.000. 22. Locul pe care se află ca la 3 cară mără- cini, de pe moșia Vlădiceni, pe plan litera G, aflat între viile supuse la plată de dijmă, în întindere suprafața totală ca de 1.934 m. p., situat în comuna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord și Vest cu via locuitorului Vasile Barlabol, la Est cu moșia Tomesci și la Sud cu via lui Mihalache Codrescu; arendat cu sus jisa mo- șie pe periodul 1885—95; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea buhului în sumă de lei 26. 23. Locul viran fost al lui G. Stan, iar acum al Statului, în întindere suprafața totală ca de 483 m. p., situat în urbea Iași, mahalaua Țăcău, despărțirea III, No. 223; învecinându-se la Nord cu locul Ileanel Gio- coița, despărțit prin pârîul de la scăricică, la Sud cu Sandu Ghefaliu, despărțit cu drumul ce vine de la scăricică, la Est cu Ion Furtună și la Vest cu Leibu Negru; neînchiriat; ga- ranția lei 10. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 100. 24. Terenul cu ecaretele compuse din o casă de locuință, o bucătărie, un coșar, duoă șuri, un grajd și atenuanțele, împreună cu baltă și grădină, foste conacul moșiei Opri- șeni, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.985 m. p., din cari ca 4.256 m.p. terenul cu grădina și cu ecaretele și cai 8.729 m. p. terenul cu baltă, situate în comuna Țuțora, plasa Braniștea, fost pendinte de mo- nastirea Golia ; învecinându-se la Nord cu locul casei lui Costache Chiriac și cu locul cârciumel proprietățel, de care se desparte printr’un drum, la Vest cu locul casei lui Gh. Costea, de care se desparte printr’un drum, la Sud cu locul casei lui Vasile a Năs- tăsâiei și locul casei lui Costin Tiron și la Est cu locul casei lui Ion Rotaru; neînchiriat; garanția lei 150. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.500. 25. Locul de cârciumă, pe plan litera A, de pe moșia Măcăresci, în întindere suprafața totală ca de 2.920 m. p., situat în comuna Gostuleni, plasa Braniștea, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord cu rîul Prutu, la Sud cu locul lui Gheorghe Hâncu, I 5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3133 spre Est cu locul iul Tâder Cașcaval și la Vest cu locul lui Costache Soida.cariu-; aren- dat cu sus (Jișa moșie pe periodu!1885—95; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 100. 26. Via păragină cu câți-va pomi roditori, de pe moșia Andrieșeni, în întindere supra- fața totală ca de 1 hectar, 4.700 m. p., si- tuată în comuna Epureni, plasa Turia, fostă pendinte de monastirea Cetățuia; învecinân- du-se de giur împregiur cu locul clăcașilor de pe moșia Andrieșeni; nearendată; se caută în regie; garanția Iei 40. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 357, bani 20. 27. Lotul No. 2, de pe moșia Frâncesci, cu ecaretele, compuse din 2 case de locuință, o șură, un grajd, 2 zemnice, un gard care îm- prejmuesce o căsoe de scânduri, 7 bordeie și 2 coșare sau pătule, în întindere suprafața totală ca de 10 hectare, situat în comuna Sirca, plasa Cârligătura, fost pendinte de mo- nastirea Trei-Erarchi; învecinându-se cu lotul No. 1, 12, cu trecătârea la adăpătârea vite- lor și cu șosâua națională; închiriat dă la 23 Aprilie 1892 până la 23 Ăprilie 1893 cu lei 270; garanția lei 540. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 4.295. 28. Via Vorona-Mică, cu pomi roditori, având și o casă, de pe moșia Cotnari, a epi- tropiei S-tu Spiridon din Iași, la care e su- pusă la plata de dijmă, în întindere supra- fața totală ca de 3 hectare, 1.234 m. p., și ca 4.000 m. p., călcarea făcută de Gg. și Dumitru Manea și Gr. Bârcu, situată în co- muna Cotnari, plasa Bahluiu, fostă pendinte de monastirea Vorona; învecinându-se la Nord CU drumul Horodiștea, cu grădinele locuito- rilor Gh. și Dumitru Manea și a lui Grigore Bârcu, de care parte e și cotropită la Sud cu Ion Ursachi, la Vest cu drumul dintre vil și la Est cu viile locuitorilor Vasile Budeanu, Ilie Albină și Gh. Pavel; arendată cu moșia Vorona din județul Botoșani, pe periodul 1885—1895; garanția lei 175. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei ! 1.750. No. 42.011. s,io i ’ ■ * V, >. și 3). că suțt învățători rurali, și vor depune în numerat-u sau efecte publice garantate de Stat, o cauțune echivalentă cu a «jecea parte a valorel eșimative a loturilor ce voesc să cumpere. Nimeni ău va putea cumpăra de cât un singur lot dș 19 sau 25 hectare. Dacă însă nu ar fi amițori pentru loturile de 25 hec- tare, ele voij putea fi transformate, dupe ce- rerea Concurenților, în loturi de 10 hectare. Nimeni iau pâte concura în numele altuia de cât în bisa unei procuri legalisate de co- muna respectivă, care procură se va presinta înainte dea se începe strigările* Ori-Cine *șl va împrumuta mititele spre a cumpăra Iotarl peutru persone cari nu aiî drept dupe lege,i ra fi pasibil de penalitățile prevă- ^Ute Jă ărffl 57 din lege, adică: amenda de 500 până la 2.000 lei și închisore dela 2 până la 6 luni. Vor fi supuși la aceeași pedâpsă aceia caii, fără drept, voi⁻cumpăra loturi în asemenea condițiunl. VînZarea, în aceste cașuri, va fi nulă de drept; In termen de o lună de la data confirmă- rel vînțlărel publicată în Monitorul oficial, cumpărătorii de loturi mari sunt datori să verse la casieria generală respectivă, pe comp- tul casei de depuneri, a țlecea parte din pre- țul cu care s’a adjudecat lotul, precum și taxele de timbru și înregistrare. Restul prețului se va achita prin anuități calculate pe basa de 5°/₉ dobândă și 2°/ₐ a- inortisment. Plata primei anuități va începe la 1 Aprilie care va urma dupe aprobarea vînȘărel. Osebit de prețul lotului, cumpărătorii vor plăti câte 2 lei de hectar, cheltuelile de mă- surătâre, împărțălă și vîndare, conform art. 80, al. II din lege. Loturile de 10 și 25 hectare se vînd cu respectarea contractelor de arendare, con- form disposițiunilor prevăzute prin condițiu- nile generale pentru arendarea proprietăților Statului. Până la punerea lor ’în posesiune de fapt, cumpărătorii vor priimi arenda aferentă la lotul ce li s’a vîndut. Arenele li se cuvin de la primul câștiti ce va urma dupe răspunderea decimei și a taxe- lor de timbru și înregistrare. In cas de neplată a decimei la termenul arătat mal sus, ministerul va scâte în revîn- țlare, pe comptul cumpărătorilor, loturile vîndute lor. Deficitul ce ar resultă din vîndare se va incasa din garanția depusă, și, în cas de ne- ajungere, din orl-ce altă avere a cumpără- torului, conform legeî de urmărire. Ministerul va avea același drept dacă nu se vor plăti ratele la termenile stabilite prin lege. Cumpărătorii sunt ținuți să plătescă pre- țurile la termenile și în condițiunile prevă- j duțe de legea pentru înstrăinarea bunurilor ! Statului, fără a mal fi nevoiă de nici o de- j clarațiune saiî obligațiune din partea țop. 1 Se mai face, cunqscut concurenților că nu se priimesc supraoferte. . . No. 42.025. ₃,io- Concurenții vor depune o garanție de 10 la sută. No. 1.362. 1892, August 3. ANUNGIURI JUDICIARE LICITAȚ1UNI Tribunalul Botoșani Prima societate de credit funciar 'român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Botoșani, în primul rang, sub No. 96 din 30 Maiu st. v. 1886, asupra moșiei Costesci, împreună cu iazul cu morile și cu tote ecaretele și îmbu- nătățirile aflate pe densa, situată in comuna Costesci, plasa Miletinu-Țârgu» din acest ju- 3134 deț Botoșani, fostă proprietate a defunctului Adam Haret, represintat astăzi prin moște- nitorii săi și anume : Maria Haret, lancu Ha- ret, Aglae Mihaiu Ghenoiu, lancu Nicolescu, Constantin Nicolescu, Nicu Nicolescu, mino- rii Sofia, Elena, Aspasia și Vasile Ciurea, re- presintați prin tutorul lor legal Xenofont Ciurea, minorele Ana și Sofia Tăcu, represin- tate prin tutorul lor legal D. GheorgheTăcu, Dumitru Zarifopolu, lancu Zarifopolu și mi- norii Emil, Alexandru și Constantin Zarifo- polu, represintăți prin tutorea lor legală D-na Elisa C. Zarifopolu, a cerut punerea în vîn- țlare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 40.000, cu care societatea a îm- prumutat pe defunctul Adam Haret, autorul sus numiților, și de anuitățile datorite, chel- tuelile făcute și cari se vor mai face de țlisa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 1.701 din 27 Aprilie 1892, a ordonat ca vînZarea sus numitei moșii să se facă în ua de 2 No- embre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acăstă a duoa publicațiune ca, în «jiua de 2 Noem- bre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 a. m., moșia parafernală Belcunul, numită și Leo- tesci, cu tote trupurile din care se compune și cu tote ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-nei Maria Marghi- loman, situată în acest județ Romanați, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, comuna Leotesci, dupe cererea primei societăți de credit funciar ro- mân din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vîmjărel din caietul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 «jile înainte de adjudecațiune. piua de 2 Noembre 1892, fixată pentru vîndarea sus numitei moșii, s’a arătat și în prima publicațiune de vînțlare, inserată în Monitorul oficial No. 74 din 4 Iulie st. v. 1892. No. 17.930. 1892, Iunie 20. Tribunalul Teleorman Prima secietate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Teleor- man, în primul rang, sub No. 28 din 17 De- cembre st. v, 1877, și No. 35 din 31 Oc- tombre st. v. 1886, asupra părței de moșie din hotarul Muții sau Drăgșani și cu tâte trupurile și numirile ce va fi mai având, împreună cu pădurea și cu tâte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, situată în co- muna Odobeasca-MuțiI, cătunul Muții, plasa Târgu, din acest județ Teleorman, proprie- tate a D-lul loan Popescu, a cerut punerea în vîndare a citatului imobil pentru despă- gubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 8.500, cu care socie- tatea a împrumutat pe D. lân Popescu, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de Zⁱsa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevă- zut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săli No. 3.303 din 6 Iunie 1892, a ordonat ca vîndarea sus numitei moșii să se facă în «jiua de 24 Oc- tombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acestă a duoa publicațiune că, în Ziua de 24 Oc- tombre 1892, se va vinde cu licitațiune pu- blică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 diminâța, părți de moșie din hotarul Muții sati Drăgșani, și cu tdte trupurile și numirile ce va fi mal având, împreună cu pădurea și cu tdte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-iuI loan Popescu, si- tuată în acest județ Teleorman, plasa Târgu, comuna Orbeasca-Muții, cătunul Muții, dupe NT MONITORUL OFICIAL__________________________ cererea prin^el societăți de credit funciar român din Biicurescl. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunosc*Dț^ de condițiunile vînZărel din caietul def însărcinări ce are să fie depus la grefa acelui tribunal cu 8 Z>le înainte de adjudecații?¹¹⁶- țliua de 24 Octombre 1892, fixată pentru vînZarea sus jiumitel moșii, s’a arătat și în prima publicațiune de vînZare, inserată în Mo- nitorul oficiat No. 74 din 4 Iulie st. v. 1892. No. 10.540- I⁸⁹², Iunie 13. Corpul port ărellor tribunalului Ilfov Conform alesei D-lul jude al ocolului ! din BucurescUțcu No. 5.565 din 1892, se pu- blică spre gem:rala cunoscință că, în Ziua de 11 August 189²> începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, pe piața tribunalului, averea mobilă a D-lul I. Zucherman, compusă din mobilier de casă și altele, urmărită; pentru despăgubirea D-lul Albahari et Corⁿp. No. 13.157. ¹⁸⁹²> August 3. jCITAȚIUNI f — Tribunalul Nw» secția II civllo- «corecțională D. Toma Ionescu, cu domiciliul necunos- cut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 19 Octombre 1892, la orele 11 diminâța, spre a se cercet? ca inculpat într’un proces corecțional; avâPd în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 17.539. 1892, Iulie 31. Tribunalul pfov, secția III civUo- c₀>recțională D. lorgu Mihăilescu, fost domiciliat în strada Esculap N?- 16 și în strada Buzesci, la Baba Floarea, ia¹' acum cu domiciliul necu- noscut, este chiămat la acest tribunal în Ziua de 2 Noembr? 1892, la orele 11 dimi- nâța, spre a se cefeeta ca inculpat într un proces corecțional; ?vând în vedere că de nu va fi următor se vă judeca în lipsă. No. 13.189. 1892, Iunie 20. Tribunalul pfahova, secția II D. Ion Buneciu, Jⁱⁿ comuna Urlați, este citat ca, în Ziua de & Octombre 1892, orele 10 a. m., să vină la ^cest tribunal spre a fi cercetat ca inculpat pentru faptul prevăZut și penat de art. 310 dⁱⁿ codul Peⁿal i cuⁿos- când că nefiind următP»’ se va Judeca îⁿ Hp³*, conform legei. ^°- 11-479. Primul-președinte a;* tribunalului Ilfov Conform art. 6 din Regulamentul organi- sărei grefelor, se publică spre cunoscința ge- nerală că, acel cari vor avea veri-o preten- țiune în contra garantei depusă de D-na Elena Christu, pentru D.- O. Constantinescu, pentru postul de grefier Pe a ocupat la acest tribunal, secția II, să se presinte înaintea tri- bunalului cu cererea în termen de șâse luni, calculat de la prima publicațiune ; contrarii!, garanția se va libera și nici o cerere nu se va mal priimi. _ No. .11.661, 1⁸⁹²> Maⁱu ⁵- 3135 ACT DE ASOCIAȚIUNE Intre subsemnațil s’a convenit următorea asociațiune sub firma: Compania comercială de coloniale N. B. de Prato, H. G. Aslan & Comp., fondând un magasin central al companiei de unde asociații să se aprovisioneze ; iar sus numiți! duoi vor semna fie-care în numele întregei asociațiuni. Pentru formarea primului fond, fie-care societar va depune în numerar, bonuri sau po- lițe, câte 3.000 lei, plus lunar 50 lei, cari se vor capitalisa la fondul magasinulul cen- tral și partida fie-căruia. Durata asociațiunel va fi de 5 ani, dupe care termen, formându-se inventariul și li- chidându-se compania de pasivul său, va lua fie-care dreptul său fond și beneficiu; dupe 5 ani se pâte prelungi termenul încă pentru 5 ani, rămânând în companie numai cel ce nu se vor retrage. Se va face în fie-care an un inventaria și un bilanț; societarii sunt datori a vărsa banii încasați la magasinul central, iar acesta la banca sau casa ce se va desemna. D-nil N. B. de Prato și H. G. Aslan vor dirigia afacerile magasinulul central, și aceș- tia vor putea delega un diriginte saiî procu- rator sub controlul D-lor. In afacerile particulare ale asociaților, compania n’are nici un amestec. O comptabilitate se va ține de tâte ope- rațiunile, spre a se vedea mersul companiei. Scopul companiei este de a face să pro- greseze asociații. Se pot priimi asociați și în urmă, împli- nindu-se formalitățile necesare. Compania pote introduce și alte articole osebit de coloniale, în beneficiul societățel. Este posibilă retragerea orl-cărul asociat dupe un an de la formarea asociațiunel, dân- du-i-se dreptul dupe facerea inventariulul. Acesta s’a subscris de toți și autentificat de onor, tribunal comercial. Hacic G. Aslan, Napoleon B. de Prato, Toma Garabedeanu, E. Zamfirescu, Gri- gorie Dimitrie. Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut .în registrul de or- dine la No. 841 din 16 Iulie 1892, fiind transcris în registrul respectiv la No. 841 din aceeași Z>, și trecut în registrul societă- ților la No. 420 din 1892; iar actele s’au atașat la dosarul No. 1.747 din 1892, viZân- du-se acest extract, conform art. 5 și 10 din regulament. p. Grefier, Niculescu. BIBLIOGRAFIE A eșit de sub tipar și se află de vînZare la tipo-litografia națională Ralian și Ignat Sa- mitca din Craiova: DICȚIONAR LATIN-ROMAN de Dem. I. FOPILIANU licențiat ln litere și filosofie; profesor de limba români și latini la liceul Carol 1 din Craiova Prețul unui exemplar lei 8 f ' ii 3136 MONI ANUNCIURI PARTICULARE Cu acâsta retrag procura No. 254, dată la j 29 Aprilie 1892 D-lul Bedros A. Popo- | viei, fostul meu amploiat, atașat sucursalei mele din Galați, care de la 1 August a. c. nu mal este în serviciul meu, și, în consecință, prl-ce operațiune făcută în numele meii este și va fi fără valor.e. Sal Sachs. Subsemnatul, perind chitanțele No. 72.422 și 107.385, de la polița de asigurare No. 4.021, grupa 1895, emisă de societatea de asigurare ,Dacia-România“, asupra viețeî asiguratului Demetrie I. Popp, le declar de nule și fără efect în mâna ori-cui s’ar afla. Demetrie 1. Popp. DECLARAȚIUNE /₀ 1883, cu cupod de 1 Iulie Prin care fac cunoscut că ariperdut copia de contract cu No. 27.195 din!9 Decembre 1891, prin care se constată i am luat cu împrumut de la Banca naționala României lei 600 și am depus ca garanțifei l.OOO în comunale 5° 1892. Ori-cine va găsi acea copie ga considera ca hârtie albă și fără nici o v^e. Ion Cojocăreanu. ; IJlh, Solomon Kahana, studefln medicină, Fi născut în Iași la 29 MaiuR67, fac cu- noscut că, de astăzi înainte, | voiu numi și iscăli Alexandru Manolescqn loc de So- lomon Kahana. ț¹ Alexandru Manolescu. । 5 August 1892 Retrăgând, pe țliua de 1 (13) August 1892, procura generală dată de noî D-lul ad- vocat Mihail Pallă, de a ne represintă în tdte afacerile nostre, și mal cu sâmă în cele rela- tive la succesiunea decedatei Marquise de L’Aubespine-Sully, facem cunoscut că pe vii- tor, pentru afaceri relative la acâstă succe- siune, sau ori-ce alte afaceri, cel 'în drept vor bine-voi a se adresa, saii la noi direct, sau la D. loan B. Vladaianu, advocat la cre- ditul funciar rural. Isa Vladoyano. Colonel N. Vlădăianu. Se aduce la cunoscința publică că, din țliua de 5 Iunie a. c., D. Constantin Cârlova nu se mal află în serviciul casei D-lul George Gr. Cantacuzino. ₁₀ CAMERA DE COMERCIU S DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSE ) August 1892 EFECTE ta 13 S CUPONEl.u«. , ₓ bani gata TE cu termen CERUTE cu cu bani gata termen ÎNCHEIATE cu ban! gata cu termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă........................................ , amortibilă.......................................... ' , Împrumutul 1892 ..................... , , (împrumutul de 32’/, milidne) .... „ , (împrumutul de 50 milidne)........... , , (Împrumutul de 274 milidne)............ , , (împrumutul de 45 milidne)............ Obligațiunile căilor ferate rom. (conv.Schuldverschreibung) , de Stat (convertite rurale)......................... Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei............. Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ............ 1884 . .............. ‘ , 1888 ................ ' , , 1890 ................ Împrumuturi de societăți Scrisuri .funciare rurale............................. ,• urbane Bucuresci.................................... , , . Iași • ■ • Obligațiunile societățel de basalt artificial * Acțiuni .Banca națională a României ........ i .Societatea de asigurare Dacia-Românlâ............. , , Naționala.................. , , reasigurare . ................... . română de construcțiuni ți lucrări publice de basalt artificial . . . . . . . '. . pentru fabricarea hârtiei.............. 5% 5«/o 5% 4«/o 4"/. 4»/o 4% Wo 10 &°/e 5»/o 5°/a 5°/» 5“/. 7% 6% 5% 5% 60/a Ultim divid. 88A5" 35 36 16 30 Aprilie—Octombre, Aprilie—Octombre lanuarie—Iulie ..i lanuarie—Iulie .. J i lanuarie—Iulie ...:! Ianuarie—Iulie ... lanuarie—Iulie .. J Ianuarie—Iulie .. Maiii—Noembre... Maiti—Noembre. / lanuarie—Iulie . Maiă—Noembre Iunie—Decembre Maid—Noembre J Ianuarie—Iulie .. Ianuarie—Iulie . lanuarie—Iulie ■■ lanuarie—Iulie ț Ianuarie—Iulie , Ianuarie—Iulie  val6rej N O M I N A ”500 lei Întreg 200 . . / 200 . . '■ 200 , , 250 , . 250 , 100 . 200 , 101 97’/. 96 82>/. 101»/» 278 91’/. 92 96’/. 103’/, 101 91’/. 82’/. 92 200 25 100 97i/, 95’/, 82’/, 82.55 101V. 275 90’/. 91’/, 96 103 100’/, 91 81’/. 91’/. 1683 406 412 124 195 20 1677 404 410’/a 122 1667 1680 404 412 119.20.21.22 OFERITE /RUTE ÎNCHEIATE M O N ,E T E CU cu ban CU I CU bani gata termen termen termen Napoleonul ......* . 1 1 I.I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 -Galbenul austriac . . ......... 1 ! 1 1 1 1 1 1 1 Cordna germană (marca).......... Lira sterlina . .............: . Lira otomană....... ....... Imperialul rusesc............. Florinul austriac de hârtie........ , CU Rubla de h&rtie ............. bani gata JKur contra argint gagiul) .......... 0% C >E .R E A L E Greutatea OFERITE ERUTE ÎNCHEIATE 1 în libre hectolitrul | 100 kilo 100 kilo hectolitrul 100 kilo Grâă............. .60 llll1-ș 1 11 1 1 1 1 Porumb.......... .‘ 60 Secară........... . Ovăz ............. --- Ori............. Rapiță ...... ... Fasole............ Londra Paris Francia Viena Berlin Germania Amsterdani'' Petersburg Belgia „’i . - Elveția Italia . «COMPTURI | Banca ₙₐțⱼₒₙₐU I scompt .... ș> < I avansuri pe deposite de efe< 'AVANSURI l Casa de Depuneri, și Consemnațiuni: avansuri P SCHIMB CURSUL 3 3 8 3 cek luni cek luni Cek’ luni, cek luni nap. (scurt) . . . cek . .’ 8 luni 8 8 3 3 cek luni luni luni luni (scurt) 3 luni 8 luni • 25.20-18?/, 25.10-68*1* ' 10040-05 - t t 99.65-55 '• 2.10%-*/, : 2.09-08% ■ '123.40-30 , 122.90-80. 99.45 6% 7’/, «W/i Imprimeria Statulul DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ. I