No. 98 UN EXEMPLAR:25 BANI Duminică, 2 (14) August 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚOL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 leî, 50 b, pe 6 luni. Primăriele rurale S6 Iei pe an. Abonamentele încep din ântâia 41 a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale PUBLICAȚIUSILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,5 lei; mal lungi de 50 linii, 10lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI • BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIURILOR Pubiicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b Citățiunile de hotărnicie, linia 80 banL Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Rapârte—Prescurtări de decrete. Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decret — Raport. Ministerul lucrărilor publice: Decret — Pre- scurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decrete. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice— Comunicare—Prețul cerealelor. Anunciuri ministeriale, judiciare și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 1 August MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 12.242; Ve^nd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 8 din ședința de la 17 Iulie 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. Art. II. Se deschide pe sâma ministerului de interne un credit extraordinar de lei i.coo, asupra exercițiului 1892 — 93, ca spese de transport și de represintare pentru D. Dr. Ka- lenderu, care va lua parte ca delegat al Ro- mâniei la congresul internațional de dermato- logie ce va avea loc la Viena în luna Septem- bre anul curent. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevgdut prin budgetul general al Sta- tului pe anul curent și destinat pentru deschi- dere de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele de interne și de finance sunt însărcinați cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de finance ad interim, P. P. Carp. No. 2.695. Ministru de interne, L. Catargi. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al-României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20/262; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Colțea, din județul Brăila, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Radu Mu- șat, Stan Vlădescu și Stan G. Neagu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 30 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.717. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Brăila, prin raportul cu No. 4.657, ’mi face cunoscut că întreg con- siliul comunei rurale Colțea, din acel județ, neglige într’un mod culpabil îndatoririle sale. Găsindu-se în continuă neînțelegere și cârtă, nu se întrunesc în consilid pentru a delibera asupra intereselor comunei și, prin nepăsarea care o pune pentru administrație, ’i causâză pagube însemnate. Fiind cu neputință a mai ține în capul co- munei un asemenea Consiliu fără a o expune la o completă desechilibrare în tâte ramurile administrațiunei, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului sus ^isei comune și instituirea co- misiunel interimare compusă din D-nii Radu Mușat, Stan Vlădescu și Stan G. Neagu, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consilid. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 20.262. 1892, Iulie 27. CAROL I, Prin grația lui Dumne^ed și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.263 > Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Surupați, din județul Gorj, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Ion Dumi- trașcu, Ion I. Tolârgă și Ion Berbeteoc. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 30 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.718. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vedând din raportul D-lui prefect al jude- țului Gorj, cu No. 4.085, că primarul comu- nei rurale Surupați, din acel județ, a fost re- vocat, fiind dat judecăței, iar ajutorul s6u, sin- MONITORUL OFICIAL 2 August 1892 3074 gurul dintre membrii râmași cu sciință de carte, a demisionat, așa că, din smul actualului con- siliti, este cu neputință a alege un alt primar, conform legei; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea con- siliului sus disei comune și instituirea comisi- unei interimare compusă din D-nii Ion Dumi- trașcu, Ion I. Tolârgă și Ion Berbeteoc, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 20.263. 1892, Iulie 27. Prin decretul regal cu No. 2.712 din 29 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. G. Ganea, medic- veterinar la urbea Bârlad, se permută definitiv în postul de veterinar al urbei Bacăii. Prin decretul regal cu No. 2.396 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, M. S. Regele a bine-voit a aproba numirile și permutările in funcțiuni de medici de orașe și de spitale, fă- cute de către consiliul miniștrilor, în mod pro- visoriti până la concurs, prin jurnalele No. 5, 7, 12 și 6 din 9, 18, 19 și 23 Iunie 1892. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE S’a acordat D-lui căpitan Ghyka (Ion Ale- xandru), din regimentul 1 geniu, înalta auto- risațiune de a priimi și purta insemnele de Ca- valer clasa 2-a al Ordinului Casei Ernestine (Saxa-Meiningen ). S’a acordat D-lui căpitan Nisipeanu (Nico- lae D.), din regimentul 2 artilerie, Înalta auto- risațiune de a priimi și purta insemnele de Ca- valer clasa i-a al Ordinului Spadei (Suedia). MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Vâdând raportul ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de justiție sub No. 10.196; Vâdând jurnalul consiliului miniștrilor sub No. 25, încheiat în ședința din 27 Iulie 1892; In puterea art. 2 5 din legea asupra compta- bilitățel generale a Statului, Am decretat și decretăm ce urmâză : Art. I. Jurnalul consiliului miniștrilor citat mai sus se aprobă. Se deschide ministerului de justiție credite suplimentare in sumă de lei 33.300, la urmă- târele capitole și articole din budgetul acelui minister pe exercițiul curent 1892 — 93: Lei 27.195 la cap. V, art. 29, pentru personalul adaos la tribunalele Covurluiti, Bră- ila, un ajutor de grefă la tribunalul Neamțu și un copist la acel de Vâlcea. 480 la cap. V, art. 30, pentru cheltuiala cancelariei tribunalului Covurlnid. 5.475 la cap. VI, art. 37, pentru persona- lul judecătoriei ocolului VI Bucuresci pe 7 ,/ᵢ luni, și 150 la cap. VI, art. 38, pentru cheltuiala cancelariei acelei judecătorii. 33.300 total. Aceste credite se vor acoperi din fondul alo- cat în budget pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare în cursul exercițiu- lui 1892 — 93. Art. II. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele justiției și al financelor sunt însărcinați cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 29 Iulie 1892. CAROL Ministru de justiție, Al. Marghiloman. Ministru de finance ad interim, P. P. Carp. No. 2.709. Prin decretul regal cu No. 2.708 din 29 Iulie 1892, în urma propunere! făcută prin raport de D_ ministru secretar de Stat la de- partamentul de justiție, sunt numiți: D. Virgiliu Alexandrescu, licențiat al facul- tăței juridice din Paris, întrunind condițiunile art. 5 8 din legea de organisare judecătorâscă, substitut la tribunalul Putna, in locul D-lui C. I. Ivașcu, care nu s’a presintat la post. D. G. Gorschi, actual ajutor la judecătoria ocolului Brosceni, județul Suceava, în aceeași calitate la ocolul Babadag, județul Tulcea, în locul vacant. D. Al. Frunzetti, fost grefier de tribunal, întrunind condițiunile art. 57 din legea de or- ganisare judecătorâscă, ajutor la judecătoria ocolului Brosceni, în locul D-lui G. Gorschi, permutat. Prin decretul regal sub No. 2.710 din 29 Iulie 1892, în urma propunere! făcută prin raport de același D. ministru, sunt aprobate numirile și destituirile încuviințate provisoriu de consiliul miniștrilor prin jurnalele No. 7, 19, 16 și 20 din 1, 2, 5 și 19 Iunie 1892. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 3.361, Am decretat și decretăm : REGULAMENT pentru recrutarea elevilor guarzi șl a guar- zilor de artilerie și geniu și pentru fixarea Îndatoririlor și drepturilor lor CAPITOLUL I Despre elevi guarzi de artilerie și geniu Art. 1. Elevii guardi de artilerie și de geniO, întrebuințați în serviciul artileriei și al geniu- lui, se împart în duoâ clase asimilate : i-iil cu sergenți-adjutanțișial 2-lea cu sergențl-majori. Art. 2. Elevii guardi de artilerie sunt între- buințați : la stabilimentele și depositele de ar- tilerie, la trupele de artilerie, la colânele de munițiuni și în biurourile speciale artileriei din administrația centrală a resbelului ca: secre- tari, archivari, registratori, desemnatori, ajutori de comptabil!, ajutor! de șefi de ateliere, secon- dâză pe aceștia la ținerea scriptelor și la prii- mirea, întreținerea, distribuția și transportul deosebitelor materiale. Art. 3. Elevii guarzi de geniu sunt între- buințați : la serviciile regionale de genii!, la trupele și parcurile de genii! și în biurourile speciale geniului din administrația centrală a resbelului ca secretari, archivari, registratori, desemnatori, magazineri și ajutori ai guarzilor comptabil! și de casermare; că ajutori ai guar- dilor de casermare, veghiază la paza și nea- tingerea domeniului militar pus în sarcina ge- niului, la întreținerea terenurilor, clădirilor și mobilierului dat în folosința trupelor și servi- ciile armatei. Secondâză tot-de-o-dată pe ofi- cieri și guarzi de geniti în conducerea lucrări- lor de construcție, precum și în operațiunile de predarea stabilimentelor militare, către sat! de la trupe saii servicii. Art. 4. Pentru recrutarea elevilor guarzi de genii! și artilerie se înființâză, pe lângă scâ- lele regimentelor de genii! și pe lângă scâlă de meseriași a arsenalului armatei, câte o secție specială în care se vor admite, prin concurs, sub-oficierii de geniu și artilerie cari ati o bună conduită și un an vechime în acest grad. Cunoscințele cerute la acest concurs sub- oficierilor de artilerie și geniti sunt următârele : Gramatica completă; Aritmetica practică; Geometria elementară și noțiuni de agri- mensură; Istoria românilor completă; Geografia Românie! vechia Dacie; Fortificația pasageră (noțiuni). Art. 5. Concursul de admisiune se va ține în fie-care an la regimentele de geniti și la ar- senalul armatei, înaintea unei comisiun! com- pusă din toți profesorii fie-cărei scoli și sub MONITORUL OFICIAL 3075 2 August 1892 președința directorului scâlei; concursul va avea loc în fie-care an la 20 Octombre. Cererile de admisiune la concurs se vor face, pe cale erarchică, către inspectorii de arme, cel mai târdiO până la 30 Septembre. Notele se vor da de la dero la duoâ-^eci, făcându-se tabele de clasare, dupe cari inspec- torii de arme hotărăsc pe cei admiși, ținând sâmă de probabilitatea vacanțelor anuale. Art. 6. Cunoscințele ce se vor preda în scdlele de elevi guarzi vor fi următârele: Limba română; Geografia comercială; Aritmetica (aplicații); Geometria elementară; Fortificația permanentă (noțiuni); Administrația și legislația (noțiuni); Regulamentul de casarmare și cunâscerea materialului de genid; Construcțiuni (cunâscerea și întrebuințarea materialelor, nomenclatura clădirilor); Artilerie (noțiuni asupra armelor, pulberi- lor și materialului); Desemnul (imitativ, liuiar și cartografic). Art. 7. Examenul de absolvire a scâlei de elevi guard! ya avea loc în luna Iulie, înaintea comisiunei prevâdută la art. 5. Notele se vor da de la dero la duoâ ^eci, făcându-se tabele de clasare în cari se vor trece numai elevii cari aii avut media generală duoâ- spre-dece și la nici un curs o notă mai mică ca ^ece. Dupe aceste tabele și în ordinea clasamen- tului, inspectorii de arme propun ministerului pentru numirea elevilor guarzi clasa II în va- canțele ivite în diferitele serviciuri. Tabelele sunt valabile până la expirarea lor. Art 8. La numirea lor în funcțiune elevii guarzi iscălesc un angagiament de serviciu pe trei ani, socotit din diua numirei, înaintea că- ruia nu pot demisiona. Art. 9. înaintarea elevilor guarzi clasa II la clasa I se face la alegere dupe tablouri întoc- mite la inspecțiile generale. Art. 10. Elevii guardi sunt considerați ca militari în tâte privințele și supuși la tâte în- datoririle stabilite de legi și regulamente pen- tru posițiunea de sub-oficieri; ei se bucură asemenea de tâte drepturile asigurate acestor posițiuni. Ei ah drept a locui în stabilimentele Statului ce aparțin administrației resbelului. Art. 11. Pentru purtare rea saii incapacitate dovedită la serviciii, elevii guardi vor fi tre- cuțl la trupă cu gradul de sergent, spre a’și continua serviciul până la expirarea angagia- mentului luat. Trecerea se decide de ministerul de resbel dupe un raport motivat. Elevii guarzi când sunt pedepsiți cu închi- sâre li se reține din soldă jumâtate în profitul mesei generale a corpurilor unde există șco- lile de elevi guardi. CAPITOLUL II Despre guarzi Art. 12. Guardi! de artilerie și de genii! sunt numiți și înaintați în condițiunile legilor organice respective. Art. 13. Guarzii de artilerie sunt întrebu- ințați la serviciurile enumârate la art. 2 ca: șefi și sub-șefi de biurouri, de ateliere, de depo- site și colânele de munițiuni, artificieri și ca comptabili in bani și in materii saiî ca ajutâre acestora. Art. 14. Guardi! de genid sunt întrebuin- țați la serviciurile enumârate la art. 3, ca: șefi și sub-șefi de biurouri, comptabili în bani, în materii sau ajutâre acestora, ajută pe ofi- cierii de geniu in studiul și execuțiunea lucră- rilor de construcțiuni și întreținere a stabili- mentelor militare, veghiază la păstrarea și neatingerea domeniului militar pus în sarcina geniului și fac operațiunile de predarea stabi- limentelor militare către și de la trupe saiî serviciuri. Art. 15. Pentru recrutarea guarzilor de artilerie și geniti clasa III se înființâză o scâlă specială care va funcționa în Bucuresci, pe lângă scâlă regimentului 1 de geniti, sub nu- mele de Scola specială de guarzi și în care se va admite, prin concurs, elevii guarzi de ar- tilerie și genid, cu o vechime de un an cel pu- țin în acâstă fucțiune și o conduită bună. Di- recția acestei scoli este încredințată coman- dantului regimentului 1 de genid. Art. 16. Concursul de admisiune se va ține în Bucuresci în fie-care an la 2 ș Octom- bre, la regimentul 1 de geniiî și înaintea unei comisiunî, compusă din profesorii scâlei în- ființată prin art. 15, sub președința unui co- lonel de artilerie saiî geniti. Cererile de ad- misiune la concurs și stabilirea tabelelor de admisibilitate in acâstă scâlă se vor face dupe prescripțiunile art. 5, relativ la elevii guardi. Art. 17. Cunoscințele cerute pentru con- cursul de admisibilitate in scâlă sunt acelea prevâ^ute în art. 6 pentru elevii guardi. Numârul elevilor admiși se va hotărî în fie-care an de ministerul de resbel dupe va- canțele și necesitățile fie-cărei arme. Art. 18. Cunoscințele ce se vor preda în scâlă specială de guardi sunt următârele: Limba română; Istoria generală și istoria românilor; Geografia comercială și generală a Eu- ropei ; Geometria în spațiti și planuri cotate; Noțiuni de algebră și trigonometrie; Topografie (diferite metode de ridicări, pla- nimetrie și nivelitaent); Fortificația permanentă; Construcțiuni (proiecte simple, formule im- pirice de calcul, devise estimative, ante-mâ- surători, atașiamente, situații); Casarmament; Cunoscințele materialului de artilerie și geniiî; Noțiuni de resistența materialelor și sta- tica grafică tratată practic și cu aplicațiuni la grinzi și ferme; Legislația și administrația; Organisarea armatei; Organisarea artileriei și geniului; Comptabilitatea generală, comptabilitatea corpurilor de trupă, stabilimentelor și servi- ciilor. Art. 19. Programele detaliate ale cursu- t rilor prevâdute la art. 4, 6 și 18 din presen- tul regulament se vor stabili prin decisie mi- nisterială. Art, 20. Cursurile acestor scoli vor dura de la 1 Noembre la 30 Iunie; iar luna Iulie va fi destinată pentru preparațiunl și examen. Art. 21. Examenul de absolvirea scâlei specială de guarzi va avea loc în luna Iulie, în presența unui juriti numit de minister, com- pus din un profesor al scâlei, directorele scâ- lei și un colonel de artilerie. Președința apar- ținând celui mai vechiti în grad. Notele se vor da de la dero la duoâ-^eci, făcându-se tabele de clasare, conform pres- cripțiunilor de la art. 7. Dupe aceste tabele și in ordinea clasamen- tului, inspectorii de arme propun ministerului de resbel pentru înaintarea guardilor de artilerie și geniti clasa III la vacanțele ivite în cursul anului. Tabelele sunt valabile până la terminarea lor. Art. 22. Retribuțiunea personalului pro- fesoral se fixâză la șâse lei pentru curs, șe- dință grafică sau practică. Cheltuelile trebuinciâse acestor scoli se vor prevedea în budgetul anual. Art. 23. Guarzii de artilerie nu pot fi îna- intați în grad saiî să fie numiți șefi de depo- site regionale, ori comptabili șefi șah in biu- rouri, fără să fi fost întrebuințați cel puțin un an, fie în pirotechnie, fie în arsenalul de cons- trucțiuni al armatei, la fabricațiuni de muni- țiuni sad material. Art. 24. Guarzii de geniiî nu pot fi îna- intați in grad sad să fie numiți comptabili sad în biurori, fără să fi fost întrebuințați cel pu- țin un an în lucrările practice de construcțiuni. Nu pot fi numiți de asemenea comptabili la trupele de genid, fără să fi servit cel puțin un an ca comptabili la serviciile regionale de genid. Art. 25. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.694. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Prin înaltul decret No. 2.308 de la 5 Iulie 1890, s’a modificat art. 20 și 21 din regula- mentul asupra recrutărei elevilor guardi și a guarzilor de artilerile și de genid, decretat sub No. 850 din 1883, s’a prevâ^utcă recrutarea guardilor de artilerile și genid să se facă din elevi guarzi cari vor fi urmat cu succes cur- surile scâlei de sub-oficieri de la Bistrița și vor fi satisfăcut condițiunilor prevâ^ute de regulamentul acelei scoli pentru a obține gra- dul de sub-locotenent. Acâstă modificare a art. 21 din regula- mentul menționat mai sus, făcută în sco- pul de a ridica nivelul cunoscințelor gene- rale ale guarzilor de artilerie și genid, nu a dat nici un resultat din punctul de vedere al atribuțiunilor speciale ce ad dânșii din causă 3076 MONITORUL OFICIAL |! că instrucția ce se dă sergenților în scola de [1 la Bistrița se referă mai mult la cunoscințele I, ce trebue să aibă un oficier de infanterie saii cavalerie, de cât la acelea ale guardilor cari , sunt însărcinați în special cu comptabilitatea, . conservațiunea materialului și conducerea lu- crărilor de reparațiuni. | Deosebit de acâsta, perspectiva unui viitor I mal deschis la înaintarea în arma infanteriei U face că elevii guarzi, cari au terminat scâlă de la Bistrița, preferă acâstă armă și nu se mai în- torc la vechiul lor serviciu, punând ast-fel ser- | viciurile de geniu și artilerie ln imposibilitate de a ’și recruta guardii ce le sunt indispensabili in execuția lucrărilor cu cari sunt însărcinate. Este, dar, indispensabil a reforma regula- mentul din 1883, modificat la 1890, și cu । cel mai profund respect supun aprobărei Ma- jestăței Vâstre alăturatul proiect de decret, prin care se stabilesce un nou regulament care, pe lângă drepturile și atribuțiunile elevi- lor guardi și guardilor de artilerie și geniti, prevede și modul de recrutare ce s’a găsit mai ¹ nemerit. Prin acest proiect de decret se înființâză, pentru recrutarea elevilor guardi de geniti și de • artilerie, câte o secție specială pe lângă scâ- lele regimentelor de geniă și pe lângă scâlă de meseriași a arsenalului armatei; iar pentru recrutarea guardilor de artilerie și de geniti clasa III, o scâlă specială pe lângă scâlă re- gimentului 1 de geniu. Sunt, cu cel mai profuntj respect, • Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 3.361. 1892, Iulie 25. ---------------------------------- MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 9.877, Am decretat și decretăm : Art. I. D. Vasilescu M. George, absolvent cu diplomă al scâlel de poduri și șosele din Bucuresci, este numit, pe diua de 1 August 1892, în postul de inginer asistent la servi- ciul atelierelor și materialului mișcător din ad- ministrația căilor ferate. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 29 Iulie 1892. CAROL Ministru lucrurilor publice ad interim, Take lonescu. No. 2.715. Prin decretul regal cu No. 2.714 din 2 9 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice, D. Tudor Irimia, actual șef de manevre la cabastanele de la dockurile din Galați, este numit, pe diua de 1 August st. n. 1892, în postul de ajutor al șefului silosuri- lor din aceleași dockuri. Prin decretul regal cu No. 2.71 3 din 29 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Anastasiu Gheftrghe este numit, pe diua de 1 August st. n. 1892, în postul de ajutor al șefului de manevre la magazia de grâne de la dockurile din Brăila. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 4.704; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 15 de la 11 Iulie 1892; Conform art. 811 din codul civil, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se autorisă ministerul cultelor și instrucțiunei publice a priimi imobilul din Bu- curesci, calea Văcăresci No. 8, donat de că- tre D-na Elena Hagi Vasile Ion, prin actul sâu autentificat de tribunalul Ilfov, secția de no- tariat, la No. 4.894 din 3 Iulie 1892, și cu condițiunile din acel act. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamental cultelor și instrucțiunei pu- blice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice ad interim, . C. Olănescu. No. 2.549. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeil și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice sub No. 4.772; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 14 de la 15 Iulie 1892; Conform art. 817 din codul civil, 2 August 1892 Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se autorisă Academia Română a priimi biblioteca și colecțiunea de monete vechi, lăsate de către decedatul archiereti Mel- chisedek, fost membru al Academiei și episcop al eparchiei Romanului, prin testamentul sâu cu data de 4 Octombre 1889. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel pu- blice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice. Take lonescu. No. 2.636. CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice sub No. 4.703; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 14 din 11 Iulie 1892; Conform art. 811 și 817 din codul civil, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. Art. II. Se autorisă biserica S-tu Nicolae din cătunul Racova, județul Vasluiu, a priimi pământul în câtime de 12 fălci și 40 prăjini, lăsat de către decedatul G. Mircea, pentru în- treținerea și hrana în veci a preotului și cân- tărețului disei biserici, prin testamentul sâU le- galisat de tribunalul Vasluiu la No. 3.919 din 10 Aprilie 1892. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei pu- blice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministrul cultelor și instruc- țiunel publice ad interim, C. Olănescu. No. 2.548. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 9.49 3; Vânând și aprobând jurnalul consiliului de miniștri No. 20, încheiat în ședința de la 27 Iunie 1892; 2 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3077 Am decretat și decretăm : Art. I. Aprobăm numirea D-lul G. Sterian, architect și deputat, în postul onorific de mem- bru al comitetului teatral, în locul D-lui Ang. Demetriescu, al cărui mandat expiră la 26 Iunie 1892. Numirea acâsta se face pe un period de patru ani, conform art. 4 din legea pentru organi- sarea și administrarea teatrelor. Art. II și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice este însărcinat cu aduce- rea la îndeplinire a disposițiunilor coprinse în decretul de față. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiune! publice ad interim, C. Olănescu. No. 2.355. CAROL I, Prin grația lui Dumnedefl și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice sub No. 9.897, Am decretat și decretăm: Art. I. Se numesce definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucțiunei pu- blice : Părintele D. GolicI, profesor de religiune la gimnasiul real din Turnu-Severin. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, Take lonescu. No. 2.628. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice sub No. 9.901, Am decretat și decretăm : Art. I. Se numesce definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucțiunei publice: D. Alexandru Copcescu, maestru de scrimă și gimnastică la liceul Unirea din Focșani. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, Take lonescu. No. 2.632. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și. viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 9.898, Am decretat și decretăm: Art.I. Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea instrucțiunei pu- blice : D-nele Natalia Byzantie, născută Vincler, profesâră de geografie, și D-na Maria Ghimuș, profesâră de sciințele fisico-naturale, ambele la externatul secundar de fete din Bârlad. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executarea acestui deret. Dat în castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, Take lonescu. No. 2.629. CAROL I, » Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 9.902, Am decretat și decretăm : Art. I. Se numesce definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucțiunei pu- blice : D-na Chiriaca Gramaticescu, profesâră de sciințele fisico-naturale și igienă de la ex- ternatul secundar de fete din Craiova. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, Take lonescu. No. 2.633. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea D-lul ministru de finance sub No. 39.287 din 29 Iulie 1892, sunt nu- miți, pe ^iua de 1 August 1892: D. Vasile Ion, fost funcționar vamal, în postul de revisor în serviciul exterior al vă- milor, în locul D-lui G. Vasilescu; D. G. Vasilescu, actual revisor în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de impiegat de cancelarie în același serviciu, în locul D-lui Al. Boldescu, care rămâne în disponibilitate, și D. N. Paraschivescu în funcțiunea de su- praveghiător în serviciul exterior al vămilor, în locul D-lul Dumitru Mihăileanu, care de asemenea rămâne în disponibilitate. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 1 August DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 12 August. — Scirea unul ^iar ungar în privința nesuccesulul fabricărel ier- bii de pușcă fără fum, austriace, este declarată din sorginte autorisată ca cu desăvîrșire ne- întemeiată. Dupe mai multe experiențe s’a reușit a fa- brica cantitate mare de iarbă de pușcă dura- bilă care răspunde la tote cerințele. Fabricile din Presburg și din Blumau con- tinuă fabricarea în cantitate mare. Londra, 12 August. — Dupe un consiliu ținut a^I dimineță, cabinetul a decis să ’și dea demisia. Lord Salisbury s’a dus a^I dupe amia^I la Osborne lângă regina pentru a ’I comunica votul Camerei și decisiunea minis- terului; el se va întorce mâine la Londra. Din respect pentru vârsta înaintată a D-lui Gladstone și spre a ’I evita călătorii obositâre, regina a trimis pe secretarul său, D. Ponsonby, pentru a ’l invita a nu veni la Osborne de cât la începutul săptămânel viitâre, când noua combinațiune ministerială va fi decisă. Camera Comunelor.—Lord Chamberlain a ^is, în discuția adresei, că totă presa euro- peană consideră declarațiunile D-lor Glad- stone și Morley ca semnalul de deșertare a Egiptului și ca odesaprobare a triplei alianțe. Englitera ar trebui să încredințeze politica străină lordului Roseberry, care este de o pă- rere contrarie aceleea a D-lul Gladstone în privința Egiptului. Lord Chamberlain critică oposiția pe care o tratăză de eterogenă. Dupe votul de neîncredere,. Camera s’a amânat pentru 18 August. Londra, 12 August. — Cartea Albastră conține o depeșă din Zanzibar, care ^ice că regele Midanga s’a întors la Uganda, unde a arborat pavilionul engles; el a declarat că îm- brățișâză protestantismul. Londra, 12 August.—Standard află din Tien-Sin că guvernul chines, recunoscând că situația la Pamir este seriosă, a expediat infanteria și cavaleria din Kashgar la Rang- koue. Parts, 12 August. — fiarele exprimă sa- tisfacerea lor pentru căderea cabinetului Sa- lișbury, dar nu speră nici o schimbare în politica străină a Engliterel. Bruxel, 12 August. — Guvernul frances a trimis ieri o notă guvernului Gongului pen- tru a repeta reclamațiunile sale. Nota nu răspunde propunerei de arbitragiu. Raporturile priimite de la compania Con- guluI-de-Sus confirmă desordinile din Ni- angwe și asasinarea mal multor europeni și prădarea factoreriilor. Etoile află, din partea sa, din Congo, că 20 agenți al sindicatului comercial din Katanga, sub direcțiunea D-lul Hodister, au fost uciși sau făcuțl prisonierl de către arabi.—Tran- sportul „Beernaert“ a fost prins, factoreriile sindicatului au fost dărâmate și mărfurile fu- rate. Berlin, 12 August. —Norddeutsche Zei- 3078 tung explică că nisce necesități de servicii! intern ale marinei germane și nisce motive technice au determinat pe guvern de a nu tri- mite nici o corabie la Genua pentru serbă- rile lui Ghristof Golumb. Berlin, 12 August. — Se asigură că ge- neralul Wittich va fi numit comandant al corpului XI de armată. Muntch, 12 August. — Principesa Nazli Khalille, sora kedivului, a plecat la Kissingen. Roma, 12 August. —Autoritatea a oprit procesiunea la Monte-Pincio, pe care liberalii romani au proiectat’o pentru 14 August, în ondrea lui Christof Golumb. Londra, 12 August. — Agenția Reuter află din Simla, cu data de ieri, că o nouă luptă a fost la Pamir între ruși și afgani. Maros-Vasarhely, 12 August.—Minis- trul Lukacz a fost ales deputat în unani- mitate. Constantinopol, 12 August. — Agenția din Constantinopol publică un comunicat care exprimă mirarea cercurilor financiare pentru broșura Camerei de comerciu din Roma, intitulată „Conversiune, priorități și MONITORUL OFICIAL losuri turcesc!*. Se asigură că comisarul o- toman ar fi declarat în mod oficial că consi- deră con testați unea Camerei de comerciu din Roma, în privința validităței conversiune! priorităților, ca nulă și neavenită. Porta va interpela guvernul italian în privința atitu- dine! sale în acâstă afacere. Berlin, 12 August.—Procesul lui Wolff și al complicilor săi s’a judecat. Tribunalul a condamnat pe consilierul de comerciu Wolff (al casei Hirschfeld și Wolff) la 10 ani închisore, pe Leipziger la 10 ani muncă silnică; Szamatolsky a fost a- chitat. Berlin, 12 August.—Norddeutsche Zei- tung anunță că nu se scie nimic în cercurile competinte în privința retragere! D-lui Ban- tzau, ministrul Germaniei la La Haye. Halborn, 12 August.—D. Hali, conser- vator, a fost ales deputat în locul D-lui Bruce, numit judecător; nu a fost nici un concurent. Besseges, 12 August.—Duoi mineri a! minelor Saller de Gaguieres au fost omorîț! de o rupere a cablului. 2 August 1892 Paris, 12 August.—Deputatul bulangist Boudeau a compărut înaintea judecătorului de instrucție, prevenit pentru abus de în- credere și de fraudă. (Agenția româna). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe <}iua de 31 Iulie 1892, și despre starea sănetăței personelor încarantinate La Sulina : în radă 5 vapore și 3 basti- mente cu pânze, cu 153 persone de echipa- giu și 19 pasageri; în fluviu un remorcher și 3 bastimente cu pânze, cu 25 persone de echipagiu și un pilot fluvial. Starea sănâtăței tutulor persânelor este sa- tisfăcătore. La.gura Prutului: 17 vase cu 80 persâne, tote sănâtâse. La Ungheni: 45 persâne, tâte sănâtâse. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rlmători de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rimători in târgul de la Turnu-Severin pe anul 1892—93 RÎMĂTORI RESULTATUL INSPE0Ț1UNEI ȘI CARANTINA TRANSPORTAȚI Rămași tn sălașe Sosiți tn anul Feriți sub durata Exterminați din TăiațI de so« curent din carantinei causa b61el de lințl In Âustro- cietatea Serbia România Serbia Românii* Serbia In țără Ungaria elvețiană pentru ex- port Intrațl în târg de la 1 Apri- 1.954 --- --- --- --- --- 1.303 355 4 lie până la 17 Iulie 1892 .. 31 EșițI dela 18 până la 24 Iulie 1.954 1.334 355 4 261 1892......... --- •--- --- --- --- Total . . • . PHEȚFL VtntJSrile făcute Prețul de mijloc țiiua și luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor . Cătățimile vîndute de la vagâne, cu care s’aii făcut vtn- vtndut șlepuri, magazie ^ările saU car£ Lei Bani Brăila Libre 57 % Hectolitri 3.200 10 29-30 Iulie 9 9 56 «/4 » 2.600 Șlep Hectolitru 9 90 9 9 9 Grâti...... 91 60 9 1.000 Magazie 9 11 35 9 9 9 91 9 57 ’/î 9 1.750 9 9 10 40 » 9 9 9 ...... 9 57 7. S 900 9 9 10 77V« 9 9 91 9 ...... 9 58 7* H 900 9 9 10 65 n 9 91 Porumb..... 9 55 Kilogr. 450 9 9 8 35 9 91 a 9 ..... 9 54 9 1.570 Caic % Kilogr. 9 50 9 9 91 Grâti...... « 60 9 20.000 Vagon 9 10 15 9 X • Orz...... 9» 59 Hectolitri 10.000 9 • 10 15 29 Iulie 9 Porumb..... 91 60 9 60.000 In oraș Hectolitru 10 40 9» M Constanța Secară ..... 9 57-60 136 9 n 11 30 91 9 9J 9 46-49 1.134 9» 9 5 20 9 9! 60-61 187 7 58-60 265 8 2 August 1892 _________ ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Urmând a se contracta aprovisionarea lemnelor de foc, necesare pe iarna viitore 1892—93 acestui minister cu direcțiunile dependințe, și anume : Stânjeni Kilograme — 100.000 la localul ministerului de interne. — 36.000 direcției sanitare. 75 — „ telegrafelor și poștelor. 24 — direcției Monitorului oficial și imprimeriei Statului. 140 — prefecturei poliției Ca- pitalei cu secțiunile polițienescl. 239 136.000 Adică duoă-sute trei- zeci și nouă stânjeni, și una-sută trel-Zeci și șâse mii kilograme. Se publică că, la 10 August 1892, orele 4 dupe amiaZi, se va ține licitație publică la acest minister, spre a se contracta aprovi- sionarea. Doritorii de a lua acâstă întreprindere vor depune, în curtea imprimeriei Statului, un stânjen lemne și 100 kilograme lemne tăiate ca probă, presintând în Ziua licitației ofer- tele însoțite de câte o garanție provisorie de 1.000 lei în numerar sau efecte publice. Condițiile, cu cari se va încheia contractul, se pot vedea în tâte Zilele de lucru în cance- laria ministerului, serviciul comptabilităței centrale. Se pune în vederea concurenților ă licci- tația se va ține în conformitate cu. art. 40-57 din legea comptabilităței. ₃ ₃₍j Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Nepresintându-se concurențl la licitația ți- nută în Ziua de 21 Iunie st. v. 1892, se pu- blică spre cunoscința generală că o nouă lici- tațiune va avea loc pentru aprovisionarea di- recțiunel cu: 25 cufere poștale; 25 geamantane de piele cu câte duoă la- căte Wertheim; 50 saci de pânză seria I; 25 saci de pânză seria II; 25 saci de pânză seria IV; 50 saci de pânză seria V. Licitația se va ține în Ziua de 11 (23) Au- gust 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții tre- bue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale licitației și furniturel sunt cele inserate în Monitorul oficial No. 34 din 14 (26 Maiu) a. c. No. 23.541. 1892, Iulie 28. —Pentru aprovisionarea acestei direcțiuni cu 2.000 kgr. sîrmă de fer zincată 18 mm; MONITORUL OFICIAL___________________ 5.000 kgr. sîrmă de fer zincată 3 mm; 10.000 „ „ „ „ 4 w 20.000 „ „ , „ 5 „ se publică spre cunoscința generală că o nouă licitațiune va avea loc în Ziua de 17(29) Au- gust 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor. Licitațiunea va fi cu oferte sigilate, cari* se vor priimi până la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Condițiunile licitației și furniturel sunt cele publicate în anunciul No. 20.585 din 14 Iulie, inserate în Monitorul oficial No. 75 din 5 Iulie a. c. - No. 23.996. ₃ 1892, Iulie 30. — Prețul resultat la licitațiunea ținută în Ziua de 17(29) Iulie a. c. nefiind avantagios, se publică spre cunoscința generală că o altă licitațiune va avea loc pentru aprovisionarea direcțiunel cu 5.000 fiare mari pentru iso- latorl ; 2.000 fiare mici pentru isolatorl; 80 casmale; 50 clește late; 50 clește de tăiat; 50 broște de macarale; 50 frânghii de maca- rale; 50 scripeți de macarale; 50 menghine mici; 25 menghine mari; 25 menghine cu mâner; 150 sfredele; 50 sape; 150 pile Shee- field; 25 chel pentru isolatorl; 50 șurupel- nițe; 25 chel pentru noduri; 30 topore; 20 sobițe de sudat; 25 lopețl de scos pământ. Licitația se va ține în Ziua de 20 August (1 Septembre) 1892, în cabinetul directo- rului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale li- citației și furniturel, sunt cele din anunciul No. 13.863 inserat în Monitorul oficial No. 35 din 16 (28) Maiu 1892, Ia care se mal adaogă și următorele: Direcțiunea ’șl reservă dreptul de a aproba ofertele în total sau în parte, dupe cum va găsi mal avantagios. No. 24.028. ₃ 1892, Iulie 31. Direcțiunea generală a serviciului sanitar Pentru ocuparea în mod definitiv a postu- rilor de medici de orașe și de spitale, notate în tabloul de mal jos, se va ține concurs la 5 Octombre 1892, în conformitate cu regu- lamentul concursurilor pentru posturile me- dicale, publicat în Monitorul oficial No. 94 din 1885. Pentru posturile de medici de orașe și de spitale județiane și comunale de dincoce de Milcov, precum și pentru tdte spitalele ru- rale, concursul se va ține în Bucuresci, în localul direcțiunel generale a serviciului sa- nitar; iar pentru acelea de medici de orașe și de spitale județiane și comunale de peste Mil- cov, concursul se va ține în Iași, la epitropia spitalelor casei Sf. Spiridon. D-nii doctori sau licențiați în medicină, cari ar dori să se presinte la concurs, vor înainta cererile la direcțiunea sanitară cu 15 _____________________________________3079 Zile înainte de Ziua concursului, o-dată cu tdte actele ce ar proba dreptul de admisibi- litate la concurs cerute de menționatul regu- lament; bine înțeles că licențiații în medicină pot concura numai pentru posturi de medici de orașe cari nu sunt reședințe de județe. Actele cerute pentru posturi de medici de orașe sunt : a) Actul de nascere saii actul de natura- lisare; b) Diploma de doctor în medicină și Mo- nitorul oficial în care este publicat dreptul de liberă practică a medicinel în țâră; c/ Certificatul care probâză că a făcut un an serviciu ca medic de plasă, sau duoi ani ca medic secundar de spital în urma unui concurs, sau că a făcut practică în țâră în timp de 4 ani, precum și certificatul consta- tător că a făcut stagiul de un an în armată, conform acâsta cu modificarea introdusă în regulamentul concursurilor prin decretul cu No. 1.918, publicat în Monitorul oficial cu No. 56 din 1886. Licențiații în medicină vor presinta, în lo- cul certificatului, că a făcut stagiul de un an ca medic în armată, certificatul că a fă- cut serviciul militar și că a servit un an ca medic la plasă. Pentru posturi de medici de spitale: a) Certificatul de nascere sau actul de na- turalisare; &) Diploma de doctor în medicină și Moni- torul oficial în care este publicat dreptul de liberă practică a medicinel în țâră; c) Certificatul care probâză că a făcut 4 ani de practică, sati 2 ani de funcțiune ca medic secundar într’un spital numit cu con- curs, saii că a făcut cel puțin 2 ani ca intern în spitalele din Paris, sau 2 ani ca asistent în spitalele din Germania, saii că a servit un an ca medic de plasă, precum și certificatul constatător că a făcut stagiul de un an în armată, conform menționatului decret. Licențiații în medicină nu sunt admiși la concurs pentru posturile de medici de spitale. Petițiunile pentru admitere la concurs cari nu vor fi însoțite de actele enumerate mal sus și cari nu se vor înainta la direcțiu- nea sanitară cu 15 Zile înainte de Ziua con- cursului, nu vor fi luate în considerație. In acele petițiunl se va arăta postul pen- tru care petiționarul doresce să concureze și domiciliul săli. No. 13.302. ₄ 1892, Iulie 30. Tablou de posturile vacante de medici de orașe și de spitale pentru ocuparea cărora urmeză a se ține concurs la 5 Octombre 1892. Medici de orașe Orașul Giurgiu din județul Vlașca; „ Drăgășani din județul Vâlcea; , Alexandria din județul Teleorman; „ Sinaia din județul Prahova; , Hârlău din județul Botoșani; „ Sulina din județul Tulcea ; „ Măcin din județul Tulcea, însărci- nat și cu serviciul medical al spitalului. Orașul Târgu-Frumos din județul Iași, 3080 MONITORUL OFICIAL însărcinat și cu serviciul medical al spi- talului; Orașul Panciu din județul Putna, însăr- cinat și cu serviciul medical al spitalului. Medicii de spitale județiane și comunale Spitalul Ferbinți din județul Ilfov; „ Budesci din județul Ilfov; „ Drăgășani din județul Vâlcea; , Cernavoda din județul Constanța; , Moinesci din județul Bacăii; „ Podul-Turculul din județul Te- cuciu ; Spitalul Tărnauca din județul Dorohoiu ; „ Burdujeni din județul Botoșani; » Curtea-de-Argeș din județul Ar- geș. însărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Câmpina din județul Prahova, însărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Văleni din județul Prahova, în- sărcinat și cu serviciul medical al urbei; Spitalul Babadag din județul Tulcea, în- sărcinat și cu serviciul medical al urbei. Medicii de spitale rurale Spitalul Slatina din județul Suceava, re- tribuit cu 500 lei pe lună din casa Statului, având locuință, încălzit și iluminat; Spitalul Horez din județul Vâlcea, idem. , Vidra din județul Putna, idem. , Drăgoesci din județul Olt, idem. „ Bujor din județul Covurluiu idem. „ Nifon din județul Buzău, idem. „ Mozăcenl din județul Argeș, idem. „ Obedeni din județul Vlașca, idem. „ Plăinesci din județul R.-Sărat, idem. Spitalul Răducăneni din județul Fălciu, idem; Spitalul Negresei din județul Vasluiu, idem. ₄ —La licitațiunea ținută în țliua de 25 Iu- nie 1892, pentru aprovisionarea lemnelor necesare punctelor de observație UnghenI, Fălciu, Tulcea, Constanța și T.-Măgurele, conform publicațiune! făcută prin Monitorul oficial No. 14 din 18 Aprilie 1892, nepre- sintându-se concurenți, se publică din nou licitație pentru țliua de 25 August, orele 2 p. m., atât în localul direcțiunel generale a serviciului sanitar, cât și la prefecturile res- pective, și anume: La prefectura județului Iași, pentru punc- tul de observație UnghenI, pentru 7 și jumă- tate stânjeni lemne; La prefectura județului Fălciu, pentru punctul de observație Fălciîi, pentru 6 și ju- mătate stânjeni lemne ; La prefectura județului Tulcea, pentru punctul de observație Tulcea, pentru 7 și ju- mătate stânjeni lemne; La prefectura județului Constanța, pentru punctul de observație Constanța, pentru 7 și jumătate stânjeni lemne, și La prefectura județului Teleorman, pen- tru punctul de observație T.-Măgurele, pen- tru duoi stânjeni lemne. Calitatea lemnelor, condițiile de predare, garanția și modul efectuărel plățeî, sunt ace- lea publicate în Monitorul oficial menționat mai sus. Direcțiunea generală a „Monitorului oficial' șl Imprimeriei Statului La licitația din 18 Iulie 1892, despre care tratâză publicația No. 2.624, inserată în Mo- nitorul oficial No. 73, nepresentându-se nici un concurent, se face cunoscut că pentru vîntjarea unei cantități de circa 20 tone praf de cok nears, se va ține în localul acestei direcții, bulevardul Elisabeta, o nouă lici- tație în (jiua de 5 August 1892, orele 10 Vo; în condițiile din publicația No. 1.573, inse- rată în Monitorul oficial No. 45 și urmă- • toril din anul 1892. No. 3.117. a5₄ 1892, Iulie 21. Direcțiunea generală a penitenciarelor La 17 August 1892, orele 4 p. m., se va ține o licitațiune publică, prin oferte sigilate, atât la direcția generală a penitenciarelor (ministerul de interne), în Bucuresci, cât și la prefectura județului Prahova, pentru darea în antreprisă a lucrărilor de secarea unul lac de lângă curtea penitenciarului Slănicu, canalisarea și nivelarea acelui teren, lucrare care se urcă, de pe devisul relativ, la suma de 8.094 lei, și se vor executa conform condi- țiunilor generale de lucrări publice. Devisul și condițiunile se vor putea vedea de amatori, atât la direcția generală a peni- tenciarelor, cât și la prefectura sus menționată, în tote filele și orele de lucru. Spre a putea fi admiși la licitație, concu- rențî vor depune o garanție de 5 la sută din prețul devisului, și adjudecatarul, la facerea contractului, va depune garanția definitivă de 10 la sută din prețul cu care, ’i se va adjudeca lucrarea. No. 5.307. 1892, Iulie 31. Eforia spitalelor civile La 13 August 1892, orele 11 a.m., se va ține licitațiune la eforie pentru antreprisă re- parațiunilor învelitârei spitalului de copii. Doritorii, de a lua parte la acăstă licita- țiune, sunt invitați ca, în sus citata (li și ore, să’și presinte ofertele D-lor sigilate, însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută, cu- noscând că garanția definitivă va fi de 10 la sută. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilitățel gene- rale a Statului. Caietul de sarcine și devisele se pot vedea în cancelaria eforiei în ori-ce (li și ore de lucru. No. 7.778. 1892, Iulie 30. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Ministerul, auțlind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe țliua de 2 Noembre 1892, pentru ocuparea, în mod provisoriu, conform legei, a următârelor trei 2 August 1892 catedre de la conservatorul de musică și de- clamațiune din Bucuresci: 1) Catedra de canto (eleve); 2) „ „ piano (eleve); 3) „ , violoncel. I. Condițiunile de admisibilitate la con- cursurile acestor catedre sunt: a) CandidațiI să fie români sau naturali- sațl români; bj Să posâdă diploma de absolvire a unei scole superiâre de musică din țâră saii străi- nătate. II. Programa concursului de canto con- sistă în: 1) Lucrări anteriâre de o valâre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, executarea : a) A unei bucăți de musică clasică, vechie; P) A unei bucăți de musică modernă ger- mană; Y) A unei bucăți de musică modernă italiană; 3. Executarea unei bucăți la prima-vista ; 4) O lecțiune practică în care se va insista ca concurentul să posâdă cunoscințe de ar- monie, contra-punct și composiție, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. III. Programa concursului de piano va consista în: 1) Lucrări anteriâre de o valâre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, executarea a duoă bucăți de musică modernă; 3) Execuțiunea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune practică, în care se va insista ca concurentul să posâdă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctulul și composițiel, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu milsica. IV. Programa concursului de violoncel va consista în: 1) Lucrări artistice anteriâre de o valâre recunoscută; 2) In lipsă de acâsta, execuțiunea : d) A unei bucăți de musică clasică; P) A unei bucăți de virtuositate. 3) Executarea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune parctică, în care se va insista ca concurentul să posâdă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctului și composițiel, precum și asupra istoriei musicei și esteticei în raport cu musica. Concursul se va ține în localul conserva- torului de musică din Bucuresci, în confor- mitate cu regulamentul de aplicare a legei de la 17 Martie 1879, iar aspiranții se vor înscrie Ia minister cu opt (Iile cel puțin îna- inte de țliua fixată pentru concurs. No. 9.905. 1892, Iulie 17. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scâte din nou în licitație construc- țiunea șoselei Bârlad-Berheciu, între Ghidi- geni și Bârlad. Valârea, de pe devis, este de lei 586.445, bani 50. Licitațiunea se va ține Ia acest minister și i MONITORUL OFICIAL 3081 2 August 1892 la prefectura județului Vasluiu în ^iua de 3 August 1892, la ora 1 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu $ece ^ile înainte de li- citațiune. D-nil concurențl vor avea în vedere la lici- tațiune art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publica- ției din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 6.597. 3,ii. 1892, Maiu 30. —Se dă în întreprindere reconstruirea a duoă podețe pe șosăua națională Focșani-Bacău, kil. 61 și 64. Valorea, de pe devis, este de lei 5.550, bani 8. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura județului Bacău în țhua de 4 Au- gust 1892, la ora 1 dupe amiajl precis. Pentru formalitățile licitației, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus citată cu 10 ^ile înainte de licita- țiune. D-nil concurențl vor avea în vedere Ia li- citație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 9.266. 3,74. 1892, Iulie 16. —Se scdțe din nou în licitațiune construcția șoselei Măcin-Ghe’cet. Valdrea, de pe devis, este de lei 414.180, bani 49. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Tulcea, în țliua de 5 August 1892, la ora 1 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 țlile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 6.668. 3,11. 1892, Iunie 1. Direcțiunea generală a căilor ferate române Se dă în întreprindere furnitura a 13.100 bucăți traverse semi-rotunde, necesare pen- tru linia Giurgiu-Basin. Traversele se pot preda în orl-ce stațiune în exploatare. Condițiunile caietului de sarcine se pot ve- dea la secretariatul serviciului lucrărilor noui, calea Victoriei No. 65, otel Mano, în tote țlilele de lucru, de la orele 4—7 post-meri- diane. Ofertele se vor presinta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: „ofertă pen- tru traverse semi-rotunde L. n.; licitația de la 15 Septembre st. n. 1892 ele vor fi în- soțite de recepisa casei centrale a căilor fe- rate române, constatând vărsarea unei garan- ții provicorie de 5 la sută din valorea ofertei și va coprinde prețurile cu cari furnisorii sunt dispuși a executa furnitura. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valorea contractului. Depunerea garanției în numerar la licita- țiune nu se priimesce, urmând neapărat ca ofertele să fie însoțite de recepisa casei cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor priimi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 15 Septem- bre st. n. 1892, orele 11 a. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. ³ MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 27 Octombre 1892, se va ține con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba italiană de la scola comer- cială din Ploesci. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scole profesionale, și po- trivit regulamentului acestei legi. Condițiunile de admitere sunt: să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere, sati aceea a unei scdle superiore spe- ciale în care cursurile se predau în limba italiană. Materiile concursului sunt: gramatica ita- liană, literatura italiană, terminologia comer- cială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa la ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 ua de 8 August 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație pu- blică, pe piața tribunalului local, averea mo- bilă a D-lul Ion Anghelovici, compusă din un piano, mobilă de casă și altele, urmărită spre despăgubirea D-lui I. Baron. No. 12.989. 1892, Iulie 30. CITAȚIUNI Tribunalul Olt D. Giovani Stagni, firmă comercială cu se- diul in comuna Brezoiu, conform jurnalului de amânare dresat de acest tribunal sub No. 3.319 din 1892, se citâză ca, in Ziua de 2 Octombre 1892, orele 10 a. m., să se pre- sinte la acest tribunal spre a declara dacă priimesce sau nu jurământul ce ’i s’a deferit de reclamantele D. locotenent-colonel Do- briceanu, din orașul Slatina, asupra puncte- lor următore: să jure D. Giovani Stagni dacă, cumpărând averea casei Novach,nu ’șl aluat obligațiunea să plătâscă obligațiunile luate anterior de acesta în interesul fabricei de la Brezoiu; să jure dacă casele D-lui Dobriceanu, din orașul Slatina, nu se găseau, în timpul pe când cumpăra averea lui Novach, închi- riate aceste case prin D. Franț Șulmaer, pen- tru usul și interesul fabricei de la Brezoiu; să jure dacă nu ’și-a luat obligațiunea a’i preda reclamantului acele case în starea contrac- tată cu Zisa casă Novach, adică în stare de locuință; să jure dacă nu’I a predat recla- mantului acele case, când și dacă a făcut reparațiunile căzute în sarcina locatarului; să jure dacă nu scie că cheile de la acele case sunt și astăzi la omul D-sale de afaceri, lohan Anghelmaer, dinordinul D-sale, și care jurământ s’a admis de tribunal prin sus ci- tatul jurnal, în procesul ce vi s’a intentat de numitul locotenent-colonel Dobriceanu, pro- prietar din Slatina, pentru pretenție; con- trariu se va resolva cele legale în lipsă. No. 12.127. 1892, Iulie 28. Judecătoria ocolului Constanța Părțile din presenta acțiune sunt vestite ca, în Ziua de 21 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte în pretoriul acestei judecătorii cu probele ce vor fi având ; con- trariu procesul se va resolva în lipsă. 1892, Iulie 27. Petiția D-lui Dimitrie M. Svoronos către D. jude al ocolului Constanța. Domnule judecător, D. Dimitrie Hrisicos, având a lua de la D. Spiro Adamopulo o sumă de bani, a pus se- chestrul asigurător pe nisce mobile de cafe- nea și alte obiecte pe cari, prin act autentifi- cat de tribunalul din Constanța, le am cum- părat eu de la numitul Adamopulo și sunt în posesiunea mea. Subsemnatul, Dimitrie Svoronos, comer- ciant, domiciliat în Constanța, fac contesta- țiune asupra procesulul-verbal de sechestru, încheiat de D. comisar de Roșiu din 30 Iunie 1892, anexat aici în original, și vă rog, D-le judecător, a anula acăstă urmărire, apărând averea menționată din urmărirea întreprinsă de D. Hrisicos și condamnându’l la cheltuell și daune. Anexez încă duoă exemplare. Cu stimă, Dimitrie M. Svoronos. Constanța, 5 Iulie 1892. SOMAȚIUNI Corpul portăreilor tribunalului Ilfov D-lui lân Munteanu, cu domiciliul necunoscut. In virtutea adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 8.956 din 1892 și a titlului esecutoriu pus pe decisiunea onor, curți de apel secția I din Bucuresci, cu No. 15 din 1892, confirmătorea celei cu No. 11 din 1891, și sentinței acelui tribunal cu No. 463 din 1890, vă somez ca, în termenul prevăzut de art. 388 din procedura civilă, să plătiți D-nei Zimbalel Susan, tutricea minorilor săi copil, și Ernestina Cohen, suma de lei 250 cheltuell de judecată, plus cele de executare; căci contrariu se vor face cele legale. p. Șeful portăreilor, I. Popovici. No. 12.973. 1892, Iulie 29. Corpul portăreilor tribunalului Ialomița D-lul Voicu Anuța, cu domiciliul necunoscut. Domnule, In virtutea titlului executoriu pus pe cartea de judecată No. 3.675 din 1891, pronunțată D. jude al ocolului I din Bucuresci, vă so- mez ca, în termenul prevăzut de art. 388 din procedura civilă, să plătiți D-lor A. Con- stantinescu și N. Argeșeanu suma de lei 200 cu procentele legale de la 16 Septembre 1891, plus 15 lei spese, osebit timbrele pre- văzute în menționata carte de judecată; con- trariu veți fi urmăriți în avere, conform legei. Șeful portăreilor, G. Mușetescu. No. 1.131. 1892, Iulie 29. 3086 MONITORUL OFICIAL 2 August 1892 COMANDAMENT PREALABIL Corpul portăreilor tribunalului Iași Subsemnatul, Haim Hofman, procurator al D-lui căpitan Dimitrie Baldovici, cu procura autentificată de tribunalul Ilfov, secția HI, No. 1.933 din 1878, domiciliat în Iași, des- părțirea III, d’impreună cu D. agent judecă- toresc, semnat mal jos. In baza sentinței tribunalului Iași, secția IV, cu No. 104 din 1884, învestită cu for- mula executorie No. 29 din 1885, copiată întocmai în josul aceștia, și conform art. 496 și 497 din procedura civilă, somez pe D. Haim Ițicovici, de profesie comerciant, cu domiciliul necunoscut, afară din România, ca până în termen de 30 Zile libere, socotit de la înmânarea acestui comandament, să ’mi răs- pundă suma de 300 lei, cu procentele lor 2 la sută pe lună, de la 3 Iunie 1881 și până la numerar, și lei 9, bani 50, cheltueli de judecată, plus spesele de urmărire, și în cas contrariu din partea sa de a nu urma cu plata acestor bani, voiu scote casa sa cu locu în vînZare, rămase de la tatăl său defunctul David Moișe Ițicovici, situată în Iași, des- părțirea IV, strada Arapului, pentru îndes- tularea D-lui Baldovici. Făcut în dublu exemplar astăzi, 16 Iulie 1892, Iași. Haim Hofman. Prin subsemnatul, conform art. 47 din re- gulamentul portăreilor, art. 496 și urmă- torii din pr. civilă și 75, al. VI din pr. civilă. Portărel, Stoinescu. No. 79. 1892, Iulie 22. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate; România Tribunalul județului Iași, secția IV Sub președința D-lui N. Volenti, preșe- dinte. D. Mavrocordat, membru. No. 104 D. căpitan Dimitrie Baldovici, domiciliat în Iași, prin petiția înregistrată la No. 3.407 din 15 Iunie 1884, în termen, a interjectat apel contra cărței de judecată cu No. 242 din 9 Maiu 1884, dată de judele ocolului III din Iași, și prin care s’a respins reclamațiu- nea intentată de mandatarul său D. Haim Hofman, contra lui David Moise Ițicovici, domiciliat în Iași, despărțirea IV, pentru plata sumei de 300 franci cu procente. Astăzi, fiind fixat termenul pentru jude- carea acestui apel, procedura s’a văZut în- deplinită. La apelul nominal s’a presintat D. Haim Hofman, procuratorul D-lui căpitan D. Bal- dovici cu procură în regulă, autentificată de tribunalul Ilfov, secția III, sub No. 1.933 din 1878, asistat de D. advocat I. Voișel, iar intimatul David Moise Ițicovici a fost absent. Dupe ce s’a dat lectură apelului, cărțel de judecată și altor lucrări din dosar. D. I. Voișel, având cuvântul, a presintat o obligațiune datată 3 Decembre 1880, din care se constată că David Moise Ițicovici a împrumutat 300 lei de la căpitan Dimitrie Baldovici cu procente convenționale de 2 la sută pe lună, procente cari au fost achitate până la 3 Iunie 1881, data scadenței; că de la acâstă dată procentele curg de drept, căci debitorul a renunțat la ori-ce punere în în- târziate; în consecință a condus la admite- rea reclamațiunei și la condamnarea D-lui Ițicovici la plata sumei de 300 franci, cu procente convenționale de 2 la sută pe lună, de la 3 Iunie 1881, data scadenței creanței și până la numărătdre, și la cheltueli de ju- decată. Tribunalul, deliberând; Având în vedere apelul interjectat în ter- men de D. căpitan D. Baldovici, și cartea de judecată cu No. 242 din 1884, dată de ju- dele ocolului III din Iași, și prin care ’i se respinge reclamațiunea ce a intentat contra D-lui David Moise Ițicovici; Având în vedere că obiectul acestei recla- mațiuni este plata sumei de 300 lei cu procente de 2 la sută pe lună, de la 3 Iunie 1881 și până la numărătpre; Considerând că pentru susținerea acestei pretențiuni s’a presintat astăZi în instanță o obligațiune cu data de 3 Decembre 1880, care constată că David Moise Ițicovici a îm- prumutat de la căpitan D. Baldovici suma de 300 lei; că, însă, de o parte prin acâstă obli- gațiune părțile au stipulat procente conven- ționale de 2 la sută pe lună, procente cari au fost achitate până la 3 Iunie 1881, data exigibilităței creanței, iar de la acâstă dată procentele curg de drept întru cât s’a con- tractat că debitorul va fi în întârZiare la în- deplinirea termenului, fără a fi necesitate de notificațiune; Considerând că intimatul David Moise Iți- covicl, de și legalmente citat, nu s’a presin- tat astăZi ta instanță; VăZând disposițiunile art. 150 din proce- dura civilă; Pentru aceste motive, hotărasce : Admite apelul interjectat de căpitan Dimi- trie Baldovici; Reformă cartea de judecată cu No. 248 din 9 Maiu 1884, dată de judele ocolului III din Iași, în consecință : Admite reclamațiunea D-lui căpitan Di- mitrie Baldovici; condamnă pe David Moise Ițicovici să plătâscă D-lui căpitan Dimitrie Baldovici suma de 300 lei cu procente convenționale de 2 la sută pe lună, de la 3 Iunie 1881 până la numărătdre, plus 9 lei și 50 bani cheltueli de judecată. Sentința presentă este supusă oposiție! și recursului, conform legei. Dată și citită ta ședință publică astăZi, 31 Octombre 1884. N. Volenti, E. Mavrocordat. p. Grefier, G-1. Săcărescu. România Grefa tribunalului Iași, secția IV comercială Copia presintă, fiind conformă cu origina- lul, se adeveresce. Grefier, Galeriu. (L. S.) No. 1.581. — 1885, Aprilie 2. Dăm putere și ordonăm agenților adminis- trativi să execute presenta sentință, procu- rorilor să stăruiască pentru a ei aducere Ia îndeplinire; spre credință s’a semnat de noi, magistrații tribunalului Iași, secția IV. N. Volenti, Paraschiv. (L. S.) Grefier, Galeriu. No. 29. — 15 Aprilie 1885. S’a eliberat acest act de expediție execu- torie, conform art. 136 din procedura civilă, părței în drept. (L. S.) Grefier, Galeriu. Proces-verbal Conform jurnalului acestui tribunal sub No. 138 din 23 Ianuarie 1887, se notâză că adevăratul condamnat către D. căpitan D. Baldovici este Haim Ițicovici, iar nu David Moise Ițicovici, dupe cum din erore s’a trecut în presenta hotărîre. St. Valianu, Liciu. Grefier, Galeriu. Tribunalul Ilfov, secția comercială Se certifică că în registrul firmelor indivi- duale, ținut la acest onor, tribunal, s’a în- scris, la No. 8.190 din 1892, firma „loan Dancu", cu comerciul de plăpămărie, strada Bărăției No. 38, fără procurator, fără su- cursală, și fiind necăsătorit. No. 9.789. 1892, Iulie 31. Tribunalul Olt Tribunalul, prin ordonanța din 6 Septem- bre 1891, a înscris în registrul firmelor sub No. 11, firma D-lul «M. Genuneanu și Fre- derich Goix», pentru comerciul ce între- prinde de herăstrău de joagăre cu aburi și diferită chiristigerie, cu reședința în Slatina, în zăvoiul Oltului, la M. Genuneanu și F. Goix. Se publică spre generala cunoscință. ANUNCIURI PARTICULARE Ț) ecepisa casei de economie din Bucuresci JLu sub No. 1.060 din 13 Aprilie 1892, per- Zând’o, o declar nulă. I. Mateescu. Recepisă No. 13 din 1881, de lei 50, a so- cietăței române „Economia'din R.-Sărat, pei'Zând’o, o declar de nulă. Tassiica I. Dumitrescu. 1892, Iulie 30. INSCIINȚARE Prin presenta fac cunoscut că, cu ocasiu- nea concordatului încheiat ia 1 Maiti 1892 cu creditorii mei, ’mi s’a luat, de parte din aceștia, cambiele mai jos specificate, cari, re- presintând o supta-cotă, sunt, conform dis- posițiunilor codului de comerciu, nule: 1) Cambii semnate Anton Hoepfher: Trei a câte lei 500 una, date D-lor Frați losefsohn din Iași; duoă a câte lei 200 una, date D-lul M. Schiffer din Bucuresci; una de lei 1.000, dată D-lul Charles Thierer din Galați; și trei a câte lei 327, bani 12 una, date D-lul Philippe Heilpern din Galați. 2 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3087 2) Cambii semnate Fr. Gasteyer : Duoă a câte lei 1.500 una, date D-lor Frații losefsohn din Iași; cinci a câte lei 800 una, date D-lul Samuel lancu din Ploesci; duoâ a câte lei 500 una; una de lei 592, bani 25, date D-lul Godel Scharf din Iași; duoâ a câte lei 817, bani 80 una, date D-lui Philippe Heilpern din Galați; una de lei 1.269, bani 85 ; una de lei 1.848, bani 15 ; una de lei 1.813; una de lei 235 ; una de lei 887 ; una de lei 724, bani 35, date D-lui M. Goldștein din Galați; una de lei 500 ; una de lei 188, bani 70 ; una de lei 288, bani 60 ; și una de mărci 173, bani 42, date D-lul Gh. Sternberg din Galați; una de lei 480, dată D-lul M. Schiffer din Bucuresci; duoâ a câte lei 2.000 ; iar duoâ a câte lei 1.000, date D-lui Solomon Wacker din Ga- lați ; din cari una de lei 2.000 și una de lei 1.000 s’au preschimbat în ordinul D-lui S. Dobrin din Galați. 3) Cambii semnate Anton Hoepfner și Fr. Gasteyr, unul ca acceptant și cel-alt ca girant: Una de lei 1.600 și una de lei 600, date D-lui M. Goldștein din Galați; trei a câte lei 1.163, bani 27 ; trei a câte lei 133, bani 35 ; trei a câte lei 425, bani 10 ; trei a câte fiorini 114.’⁸/₁₀₀; una de fiorini 63.’⁸/₁₀₀, și una de mărci 85.¹⁰/₁₀₀, date D-lui Dr. G. Veron din Bucuresci. Anton Hoepfner. Galați, strada Mare No. 39. CONTRACT DE ASOCIAȚIUNE Intre subsemnați!, 'firma M. Genuneanu et Comp., compusă din M. Genuneanu, inginer din Râmnicu-Vâlcea, Felice Rizolli, exploa- tator de păduri din comuna Câineni din Vâl- cea, Dinu Mocanu și Ștefan Daneși, proprie- tari și comercianțl din comuna Câineni de Argeș, constituiți toți în societate colectivă prin actul autentificat de tribunalul Vâlcea sub No. 1.343 din 1890, de o parte, și Fre- deric Goix, comerciant de lemne din Craiova, de altă parte, s’a făcut presentul contract de asociațiune în participațiune sub următorele condițiune : 1. Scopul asociațiunel este de a se înființa și exploata o usină cu aburi pentru tăiat cherestea în orașul Slatina; 2. Durata asociațiune! va fi de 17 ani cu începere de la 1 Ianuarie 1891; 3. Capitalul social se va compune din : a) Tâte machinele de tăiat, locomobilele, transmisiunile și fapte necesare unei bune instalațiun! de usină ce se vor procura și in- stala cu cheltuiala mea Frederich Goix, dar car! vor fi și vor rămâne exclusiva mea pro- prietate dupe disoluțiunea asociațiunel; b) Tâte accesoriile usine! precum: magasil, casa pentru lucrători, șine, vagâne, lemne de ferestrae, piele, curele și altele cari se vor instala tot cu cheltuiala mea Frederich Goix; dar cari ’mi se vor plăti din primele venituri ale societății și vor face parte din avutul social; c) Tâte lemnele de brad brut ce firma M. Genuneanu et Comp, se obligă a furnisa pentru tăiare; aceste lemne se vor furnisa în cantitate suficientă pentru alimentarea și continuarea usinel; 4. Eu, Frederich Goix, mă oblig a instala definitiv usină până la 1 Iulie 1891 și direc- țiunea usinel va fi încredințată D-lor Frede- rich Goix și M. Genuneanu. D. Genuneanu pâte fi înlocuit în lipsă’I prin unul din aso- ciații D-sale, Felice Rizolli, Ștefan Daneși și Dinu Mocanu; 5. Tâte chieltuelile pentru reparațiunea machinelor vor privi întrăgă societate, acăsta însă numai dupe un an de la data funcțio- nări el, în care timp de un an tote chiel- tuelile făcute pentru reparațiuni vor privi numai pe D. Goix și întreținerea machinelor și ale întregei instalațiun!, precum și cele necesare funcționăre! usinel, vor fi în sar- cina asociațiunel; 6. Pentru regulata funcționare a usinel, firma colectivă M. Genuneanu et Comp, se obligă a furnisa cel puțin în anii 1891 can- titatea de 3.000 m. c., în anul al duoilea 7.000 m. c. lemn brut și de aci înainte pe fie-care an câte 12.000 metri pe an; afară de cașuri de forță majoră când apele vor fi prea mari, lemne de brad brute cu prețul de lei 12, bani 52®/₀ m. c.; aceste lemne vor avea dimensiunea de cel puțin 0 m. 25 diametru și 4 m. lungime, și se vor preda în orașul Slatina în marginea Oltului; transportul lemnelor la deposit va începe la 1 Maiu 1891 pentru ca la 1 Iulie să se afle în deposit 1.500 m. c.; 7. Constatarea cantitățel lemnelor predate usinel se va face prin chitanțele liberate de direcțiunea usinel, subsemnată și stampilată de director; aceste chitanțe se vor libera dintr’un registru cu matcă, numerotat, șnu- ruit, parafat și sigilat de unul dintre asociații firmei colective și de mine Frederich Goix; 8. Direcțiunea usinel va fi datâre a avea registrele prescrise de legea comercială pen- tru veri-care comerciant, în cari se va trece ții cu ții tâte operațiunile usinei; aceste re- gistre se vor putea inspecta ori când de veri- care din asociați la finele fie-cărul an; direc- ția va face inventar social care se va trece în registrul respectiv; 9. Direcțiunea are singură dreptul de a vinde producțiunile usinei cu prețurile ce se vor crede mai avantagiose și de a încasa tâte veniturile precum asemenea de a face și tote chieltuelile necesare; 10. La finele fie-cărul semestru, cu înce- pere de la 1 Iulie 1891, direcția usinei va forma un bilanț în dublu exemplar, extras dupe registre, prin care se va arăta operațiu- nile semestriale; unul din exemplare se va putea lua de la direcție de firma M. Genu- neanu et Comp., prin veri-care din aso- ciații săi; 11. La închiarea compturilor semestriale se va face un proces-verbal care se va semna de către imul din asociații firmei colective și de mine Frederich Goix; 12. Cu sumele încasate de direcția usinel se va plăti: a) Lemnele furnisate de firma M. Genu- neanu et Comp., cu prețul stipulat de lei 12, bani 75°/₀ m. c.; acești bani se vor putea încasa de veri-care dintre asociații numitei firme; b) Chieltuielile usinel constatate prin re- gistre, și c) Restul se va divide în duoă părți egale, din cari una se va lua de firma M. Genu- neanu et Comp., prin veri-care din asociații săi, și alta de mine Frederich Goix; 13. In cas când firma M. Genuneanu et Comp, nu va furnisa cantitatea de lemne ne- cesară funcționăre! usinel specificată mal sus coasociați! numitei firme vor fi respunțlătorl, în mod solidar, de daune interese către mine Frederich Goix, daune ce au convenit de a- cord a se respunde drept chieltueli de regie ocasionate și cari se vor constata cu regis- trele cari se vor ține în regulă, dupe cum s’a stipulat mai sus, pentru a căror încasare, eu Friderich Goix, voiii avea privilegiu asupra întregului avut social; asemenea și firma nu- mită va avea dreptul de aceleași daune inte- rese din partea mea Frederich Goix, dacă nu ași instala usină până la termenul stipulat sau dacă nu ar funcționa din cause imputa- bile mie, același privilegiu ca și mine va avea și firma asupra avutului social; 14. La disoluțiunea societățel tot avutul social se va lichida și divide intre cei duoi asociați afară de machinele și cele-alte obiecte trecute la art. III lit. a, cari vor fi exclusiva mea proprietate Frederich Goix; 15. In cas de mârtea verl-unuia din noi, moștenitorii celui decedat nu vor avea drep- tul nici a cere punerea sigilielor, nici a cere verl-un alt inventar în alt mod de cât numai așa cum se prevede în acest contract; și dacă vor voi, vor putea continua în acăstă asocia- țiune, iar de nu atunci dupe inventariile de bună-voie ce se vor face ’și vor lua partea ce li se cuvine în bani și se vor retrage; 16. Bușteni ce se vor preda D-lui Frede- rich Goix, în Slatina, în cursul anului 1891, de către asociația colectivă, se vor plăti ime- diat în momentul predărei societăței colec- tive în mâna or-cărui asociat; 17. Eu, Frederich Goix, mă oblig ca, în primă-vara anului viitoi' 1892, să avansez societăței colective suma de 20.000 lei, care apoi se va socoti din prețul buștenilor bruți ce se vor preda usinei în cursul acestui an 1892; 18. Tâte contestațiunile dintre asociați se vor judeca de tribunalul din Slatina unde asociațiunea ’și are reședința. Făcut în triplu exemplar, din cari unul pentru tribunal. M. Genuneanu, Felice Rizolli, Dinu Mocanu, Ștefan Daneș, F. Goix. Martori pentru identitatea părților: C. Iliescu, 1. Claus. 1890, Noembre 27. Grefa tribunalului Olt Acăstă copie fiind conformă eu originalul se atestă; s’a anulat o câlă de 5 lei și duoă a câte 2 lei, conform legei timbrului. (Urmăză semnătura grefierului). 1892, Maiu 16. 3088_________________________________ MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului și Înregistrărei In (Jiua de 3 August 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul mi- nisterului financelor, cabinetul se- cretarului general, precum și în cancelaria biuroului sucursalei va- male Isaccea (județul Tulcea), pen- tru darea în întreprindere a con- strucțiunei unui local de vamă la Isaccea. Valorea totală a lucrărilor, de pe devis, se urcă la suma de lei 4.726, bani 97. MONITORUL OFICIAL Planul, devisul și caietul de sar- | cine se pot vedea în tote (Jilele de lucru, de la orele 9 până la 12 a. m., la direcția generală a vămilor, tim- brului și înregistrărei, precum și în cancelaria biuroului sucursalei va- male Isaccea, Doritorii, de a concura la licita- țiune, vor trebui să depună o cau- țiune provisorie de 5 la sută din prețul prevăzut în devis și să justi- fice chiar în (Jiua licitațiunel, cu acte în regulă, că au mai executat a- semenea lucrări în bune condițiuni. Lucrarea va trebui terminată cel mult la 1 Noembre 1892. No. 34.733.₅, 8 d. 1892, lulie 3. 2 August 1892 Sindicul falimentului Gh. Chirițescu din Buzăii Conform art. 843 și 844 din codul comer- cial, sunt convocați toți creditorii acestui fa- liment a se aduna la tribunalul Buzău, în