Vineri, -Ml. 1892 ’ 12 August No. 96 UN EXEMPLAR: 25 BANI REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 Iei pe an. Abonamentele tncep din ânteia dl a fle-căre! luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot faco la biurourile poștale PUBLICAȚIUNILE .JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUiNCIURlLOR } Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b I Citațiunile de hotărnicie, linia 80 banL ÎInserțiunile și reclamele, linia 1 led. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance : Decret— Prescurtare de decret. Ministerul de justiție: Decret—Raport—Jurnal— Referat. Ministerul de resbel: Decrete—Rapârte—Pre- scurtări de decrete. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Comunicări—Diverse — Prețul cerealelor—Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 30 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.169; Pe basa votului consiliului județului Pra- hova din ședința de la 21 Iunie 1892; In virtutea art. 5 4 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Prahova, pe exerci- țiul 1892—93, următârele viremente: Lei 8.000 se adaogă la art. 6, pe lângă suma pre- vfidută de 100 lei care se va incasa din capitalul de 59.292 lei, 5 bani, ce județul are la casa creditului agricol. La cheltueli 3.500 se vor adăoga la art. 7, pentru mobi- lierul autorităților ce sunt în sarcina județului. 900 idem la art. 8, pentru lemnele nece- sare, idem. 2.100 idem la art. 12, pentru chiria localu- rilor de sub-prefecturl. 1.5 00 idem la art. 55, pentru chiria localu- rilor necesare armatei teritoriale. Art. II. Cu aceste modificări budgetul Zecimilor județului Prahova, pe exercițiul 1892—93, presintă la venituri lei 387.121, bani 33, și la cheltueli lei 387.002, bani 44, cu un excedent de lei 118, bani 89. Art. III, Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.899. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.101; Pe basa art. 112 din legea comunală. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aerobă de Noi a se face în bud- getul drumurilor al comunei urbane Câmpu- Lung, pentru exercițiul curent 1892—9 3, ur- mătârea modificare votată de consiliul comunal în ședința sa de la 10 Iunie 1892, adică: Lei 5.000 subvențiune acordată comunei de ministerul lucrărilor publice pentru întreți- nerea calei naționale ce traversiză orașul, se vor înscrie la venituri, sub un osebit articol, la cap. I, și se vor adăoga la cheltueli, la art. 4, § 2, cap. I, pentru reparări și faceri de noui pa vage, peste suma 'prevâdută de 9.530 lei, saii în total 14.530 lei. Art. II. Cu acâstă modificare disul budget conține la venituri și cheltueli suma de lei 31.000. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.673. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.100; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face ln bud- getul drumurilor al comunei urbane Teeuciu, pentru exercițiul curent 1892 — 93, următârea modificare votată de consiliul comunal in șe- dința sa de la 12 Iulie 1892, adică: Lei 9.000 subvențiune acordată comunei de ministerul lucrărilor publice pentru întreți- nerea calei naționale ce traversâză orașul, se vor înscrie la venituri, sub un osebit articol, la § 1, cap. IV, și se vor adăoga la cheltueli, la art. 6, § 2, cap. I, pentru repararea trotuare- lor și rigolelor de pe calea națională, peste suma prevâdută de 9.000 lei, sati în total lei 18.000. Art. II. Cu aceste modificări disul budget conține la venituri și cheltueli suma de 39.705 lei, 86 bani. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.674. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.109; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri No. 5 din ședința sa de la 21 Iulie 1892; Pe basa alin. 2 de sub art. 42 din legea comunală, E 3034 Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna rurală Adâncată, din ju- dețul Dorohoiii, este autorisată de a cumpâra din moșia Statului cu același nume, situată in localitate, loturile de pământ prevâdate in în- cheiarea consiliului comunal cu No. 12 din ședința de la 26 Iunie 1892, plătind prețul cumpârărel, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la întreținerea bisericel. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.676. CAROL I, Prin grația lui Dnmnejeil și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.171; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: ' Art. I. Consiliul comunei rurale Cernă- tesci, din județul BuzâO, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numin- du-se membri în comisiunea interimară D-nil Dimitrie Stamboliu, Stanciu Oncea și Constan- tin Stratone. Art. II. Ministrul Nostru secretar de‘ Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.70a Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul cu No. 5.426,, D. prefect al județului Buzâu ’mi face cunoscut că prima-* rul comunei rurale Cernătesci, din acel județ, a fost revocat din funcțiune pentru abateri grave de la îndatoririle sale; iar cel-alți membri al consiliului pe lângă că nu au absolut nici o îngrijire pentru interesele comunei sunt și fără sciință de carte, ast-fel că nici unul nu pâte fi însărcinat cu conducerea administrațiune!. Pentru aceste motive, subsemnatul are onore a ruga pe Majestatea Vâstră să bine- voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din le- gea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului sus disei comune și instituirea comisiunei interimare compusă MONITORUL OFICIAL din D-nil Dimitrie Stamboliu, Stanciu Oncea și Constantin Stratone, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 20.171. 1892, Iulie 25. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.170; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Scriâștea, din județul Teleorman, se disolvă pentru mo- tivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii lân Nae Stavarache, Vasile M. Olteanu și lân Du- mitrescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.701. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul cu No. 5.004, D. prefect al județului Teleorman ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Scriâștea, din acel județ, a demisionat din funcțiunea sa, iar prin- tre membru consiliului râmași nu se găsesce nici unul cu sciință de carte pentru a ’i se putea încredința afacerile comunei. Subsemnatul, pentru aceste motive, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semnă, pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, alăturatul proiect de decret pentru disol- varea consiliului sus disei comune și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nii lân Nae Stavarache, Vasile M. Olteanu și lân Du- mitrescu, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea noului consilii!. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 2ai7O. 1892, Iulie 25. 31 Iulie 1892 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.172; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Stefănesci, din județul Ialomița, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Vasile Ne- delescu, Lică Mazâlu și Niță Șerban. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.702. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Ialomița ’mi face cu- noscut, prin raportul cu No. 4.255, că consi- liul comunei rurale Stefănesci, din acel județ, este absolut incapabil de a conduce bine și cu credință adminisrația care ’l este încredințată. Interesele comunei cele mal de căpetenie sunt compromise din causă că acești consilieri, in mare parte vițioș! și de rea credință, abusâză in mod culpabil de puterea lor, nepunând nici o îngrijire pentru interesele comunei și ale lo- cuitorilor, cari sunt străgănițt și daunați ln afacerile lor, și fiind-că, dupe cum ne asigură D. prefect, cu tâte stăruințele puse de admi- nistrație, nu s’a putut ajunge la un resultat satisfăcător de îndreptare; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine-vo- iască a semna, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului sus disei comune și insti- tuirea comisiunel interimară compusă din D-nii Vasile Nedelescu, Lică Mazâlu și Niță Șerban, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea unui noii consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 20.172. 1892, Iulie 25. Prin decretul regal cu No. 2.584 din 21 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. Edmond Beldiman, directorul prefecturei județului Ilfov, este au- torisat a gera provisoriti afacerile prefecturei județului pe timpul absenței prefectului titu- lar in cogediul ce ’i s’a acordat.. 3©3S 31 Iulie 1892 Prin decretul regal cu No. 2.696 din 28 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. N. lacovachi, directorul prefecturel județului Tecuciti, este autorisat a gera afacerile acelei prefecturi în timpul absenței prefectului titular în ccngediul ce ’i s’a acordat. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, * La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 38.326; V6^6nd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 1 din ședința sa de la 21 Iulie ; In virtutea art. 25 și 26 din legea compta- bilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. „ Art. II. Se deschide pe sâma budgetului ministerului de finance pe 1892—93 duoâ credite, din cari unul suplimentar de 27.006 lei, 50 bani, repartisat ast-fel: Lei 5.500, la cap. V, art. 24, întreținerea localului ministerului, reparațiuni, mobilier și asigurări. Lei 10.506, bani 50, la cap. VII, art. 39, reparațiuni, cheltueli de instalare, mobilier și asigurări pentru casieriele generalei L?I 2.000, la cap. VIII. art. 44, spese de cancelarie, luminat și alte cheltueli mărunte în serviciul exterior al vămilor. Lei 6.000, la cap. VIII, art. 45, mobilier și case de fer. Lei 2.000, la cap. VIII, art. 52, întreține- rea, reparația, reînouiri parțiale și transportul mațhinelor de cântărit, plumbat și altele. Lei 1.000, la cap. VIII, art. 54, reparațiuni de localuri și construcțiunl vamale; iar altul extraordinar de lei 118, plata chiriei pentru localul ocupat de sucursalele vamale Predeluși și Petroșița în iarna anului 1891 — 92. Art. III. Aceste credite se vor acoperi din fondul prevâdut în budgetul general al Statului pe 1892—93, pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a de- cretului de față. Dat in Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de finance ad interim, P. P. Carp. No. 2.691. MONITORUL OFICIAL Prin decretul regal cu No. 2.693, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, D. G. Broșteanu, fost casier general de județ, se numesce controlor fiscal clasa 1, in locul D-lui Leon Dumitrescu, înlocuit. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Vâțjând raportul ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de justiție sub No. 9.492; Vtî^nd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 20 din 2 Iunie 1892; In temeiul art. 44 din legea organică a ju- decătorielor comunale și de ocâle, Am decretat și decretăm ce urmâză: Art. I. Aprobăm jurnalul consiliului de mi- niștri citit mai sus, prin care se înființâză o .nouă judecătorie de ocol în Capitală, care va purta numele de «Judecătoria ocolului VI Bucuresci». Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de justiție este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROt Ministru de justiție ad interim, Al. Lahovari. ' No. 2.386. Raportul D-lul ministru de justiție către M. S. Regele. Sire, La judecătoriele de ocâle din Capitală nu- mârul afacerilor s’a înmulțit ast-fel în cât nu li se pot da curs la timp; în interesul dar a se activa resolvarea proceselor, consiliul miniș- trilor, în basa înaltului decret cu No. 2.257 din 29 MaiCi 1892, a încuviințat, prin jurna- lul No. 20 din 2 ale trecutei luni Iunie, sub re- serva aprobărei Majestăței Vâstre, înființarea unei noui judecătorii de ocol în Capitală, care va purta numele de «Judecătoria ocolului VI Bucuresci». Subsemnatul, supunând la cunoscința Ma- jestăței Vâstre acest jurnal, am onâre a O ruga respectuos ca, dacă ’l aprobă, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, ■ Ministru de justiție ad interim, Al. Lahovari. No. 9.49a. 1892, Iulie 8. Jurnal al consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 2 Iunie 1892, aluat în desbatere referatul sub No. 7.418, presintat de D. ministru al justiției, prin care propune înființarea unei noul jude- cătorii de ocol în Capitală, care va purta nu- mele de «Judecătoria ocolului VI Bucuresci». Pentru motivele expuse în referat, în pute- rea art. 44 din legea judecătorielor de ocâle, consiliul, în basa înaltului decret regal No. 2.2 5 7 din 29 Maiii trecut, incuviințâză, sub reservă aprobărei ulteriâre a Majestăței Sale, înființarea judecătoriei ocolului VI Bucuresei, cu începere de la 15 August viitor. In puterea art. 114 din legea citată mai sus, determină circumscripțiunea acestei judecătorii in modul următor*: Din calea Victoriei de la teatru, în dreptul stradel Regale până la barieră, tâtă partea ora- șului coprinsă între calea Victoriei și calea Dorobanților, intrând între acâstă împărțire și calea Dorobanților de la bariera Herăstrăului până la biserica Albă. Strada Buzesci, care în- cepe de la capul podului (Victoriei). Calea Griviței de la împreunarea ei cu strada Buzesci până se împreună cu calea Victoriei la minis- terul de finance. Strada Berzei din calea Gri- viței până se termină la Cișmigiti în tâtă în- tinderea ei, coprindându-se și partea orașului q cu tâte stradele cari sunt între strada Berzei, strada Buzesci și calea Victoriei. De la teatru tâtă strada Câmpineanu, strada Brezoianu, în- cepând de la bulevardul Independenței până se termină la intrarea Schlater, strada S-tu Ionică, tâtă strada Luterană, strada Știrbeifi- Vodă din calea Victoriei până la întâlnirea ei cu strada Berzei, strada Posta-Veche, strada Clemenței din calea Victoriei până în strada Colțeî, strada Episcopiei, strada Corabia, strada Regală și din strada Regală, strada Colțeî până în strada Qemențel. Disposițiunile acestui jurnal se țor aduce la îndeplinire de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, Al. Marghiloman, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 20. Referatul D-lul ministru de justiție către con- siliul de miniștri. Domnilor miniștri, Când s’a pus în lucrare legea pentru orga- nisarea judecătorielor comunale și de ocâle, din 6 Martie 1879, s’aii înființat pentru Capitala țârei cinci judecătorii de ocol, având fie-care în circumscripțiunea sa câte o colâre dupe ve- chea împărțire administrativă. In primii ani al înființărehlor, ele puteați face față serviciului dupe competința ce li se dăduse prin legea din 1879; aii venit însă legi posteriâre cari le aii mărit competința, precum codul de comerciti din 1887 care a dat în căderea judecătorielor de ocâle tâte afacerile comerciale până la 1.5 00 lei, legea autentificărei actelor din 1886 care ’i a făcut competenți a legalisa, autenti- fica și da dată certă la tâte actele (obligațiuni) până la valârea de 3.000 lei. Aceste adaose de competințe pe de o parte, iar pe de alta 3036 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 înmulțirea afacerilor, resultat natural al des- voltărei nâstre economice, ad avut de conse- cință ci astădi unele judecătorii de ocol din Capitală sunt atât de împovărate cu lucrări in cât e aprdpe imposibil, cu tdtă activitatea ce ar desfășura personalul lor, să le dea curs la timp. Spre a vă da o idee de înmulțirea lucrărilor la judecătorii, voiti cita câte-va date statistice de numărul hârtiilor intrate și eșite de la ju- decătoria ocolului I din Bucuresci (coldrea Roșie) în curs de trei ani: In 1889 ati intrat hârtii 16.266 și ati eșit 15-903; In 1890 ati intrat hârtii 17.826 și ad eșit 16.279; In 1891 ati intrat hârtii 18.343 și ati eșit 19.276. Din datele statistice pe acel trei ani resultă încă că la acea judecătorie, în termen mediti, sunt 60—70 procese pe di, că se pronunță 25 — 30 hotărîrl, plus acte de autentificat, în- cuviințări de sechestre, popriri, formule exe- cutorii, emitere de mandate în materie penală, etc., sunt atâtea lucrări cari covârșesc pute- rile personalului judecătoriei. In aceeași stare de împovărare a lucrărilor se află și judecăto- riele ocdlelor II Galben și III Verde. In interesul, dar, a ușura serviciul acestor judecătorii și a le pune în posițiune să dea curs afacerilor la timp, am onâre a vă ruga, D-lor miniștri, ca, în basa art. 44 din legea judecă- torielor de ocâle, să bine-voiți a încuviința în- ființarea unei noul judecătorii de ocol în Ca- pitală, care va purta numele «Judecătoria oco- lului VI din Bucuresci». La fixarea circumscripțiunel acestei judecă- torii am avut în vedere scopul ce ’mi am propus de a ușura cele ti el judecătorii cari sunt mal împovărate cu lucrări și, prin urmare, am luat câte o parte din circumscripțiunea lor și ast-fel am fixat circumscripțiunea judecăto- riei ocolului VI în modul următor: Din calea Victoriei de la teatru, in dreptul stradei Regale, până la barieră, tâtă partea orașului coprinsă între calea Victoriei și calea Dorobanților, intrând între acâstă împărțire și calea Dorobanților de la bariera Herăstrăului până la biserica Albă. Strada Buzesci, care în- cepe de la capul podului (Victoriei). Calea Griviței de la împreunarea el cu strada Bu- zesci până se împreună cu calea Victoriei la ministerul de finance. Strada Berzei din calea Griviței până se termină la CișmigiU în tâtă întinderea ei, coprindându-se și partea orașului cu tâte stradele cari sunt intre strada Berzei, strada Buzesci și calea Victoriei. De la teatru tâtă strada Câmpineanu, strada Brezo- ianu începând de la bulevardul Independenței până se termină la intrarea Schlater, strada S-tu Ionică, tâtă strada Luterană, strada Știr- beiU-Vodă din calea Victoriei până la întâlni- rea ei cu strada Berzei, strada Posta-Veche, strada Clemenței din calea Victoriei până în strada Colțel, strada Episcopiei, strada Cora- bia, strada Regală și din strada Regală, strada Colțel până in strada Clemenței. Acâstă judecătorie se va înființa de la 15 August viitor, pentru care voit! avea onâre a vă cere creditele necesare. Bine-voiți, vâ rog, D-lor miniștri, a priimi asigurarea prea distinsei mele considerațiunl. Ministru de justiție, Al. Marghiloman. No. 7.418. *892, Maiii 28. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grațiatul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere art. 2, aliniatul 5 din legea asupra posițiel oficierilor; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 14.715, Am decretat și decretăm : Art. I. Guardul de artilerie clasa III Anas- tasiu lân, de la pirotechnia armatei, se șterge din contrâlele armatei, cu perderea gradului prin destituire, pe diua de 1 Iulie 1892, ca unul ce prin sentința No. 236, pronunțată asupra sa de consiliul de resbel al corpului II de armată, a fost condamnat, in basa art. 241 din codul justiției militare, la un an închisâre, destituire, perderea gradului și a dreptului de a purta semnele de distincțiune și uniforma, pentru faptul de furt de material al Statului. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 27 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel. General J. Lahovari. No. 2.688. Raportul D-lut ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Guardul de artilerie clasa III Anastasiu lân, de la pirotechnia armatei, prin sentința No. 236 a consiliului de resbel al corpului II de ar- mată, a fost condamnat la un an închisâre, destituire, perderea gradului și a drepturilor de a mai purta semnele de distincțiune și uni- forma, pentru faptul de furt de material al Statului, în virtutea art. 241 din codul justi- ției militare. In vederea acestora și în basa art. 2, alin. 5 din legea asupra posiție! oficierilor, subsem- natul, cu cel mai profund respect, rog pe Ma- jestatea Vâstră să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret, prin care guardul de artilerie clasa IU Anastasiu lân se șterge din contrâlele armatei, cu perderea gradului prin destituire, pe diua de 1 Iulie 1892,^ în care sentința pronunțată asupra sa a devenit defi- nitivă și executorie. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 14.715. 1892, Iulie 27. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 2.855, Am decretat și decretăm : Art. I. Aliniatele a, b, c, d, de sub art. 6 din regulamentul scâlelor de fii de militari, se modifică dupe cum urmâză : a) Pentru anul I, să aibă vârsta de cel pu- țin 13 ani și cel mult 16 ani împliniți la 1 Septembre al anului de admitere, și osebit să presinte un certificat în regulă că a absol- vit cel puțin trei clase gimnasiale; b) Pentru anul II, să aibă vârsta de la 14 la 17 ani la termenul de mai sus, certificatul a 4 clase gimnasiale și să depună examen de cunoscințele anului I din scâlă, afară de regu- lamentele militare; c) Pentru anul III, să aibă vârsta de la 15 la 18 ani la termenul de mai sus, certificatul a 5 clase liceeale și să depună examen de cu- noscințele anului II din scâlă, afară de regu- lamentele militare; d) Pentru anul IV, să aibă vârsta de Ia 16 la 19 ani la termenul de mai sus, certificatul a 6 clase liceale cel puțin. Art. II. Tâte disposițiunile contrarii or- donanței de față sunt și rămân desființate. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, Ia 28 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel. General 3. Lahovari. No, 3.698. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Regulamentul scâlelor de fii de militari fi- xâză la art. 6 limite de vârstă pentru admite- rea elevilor în fie-care clasă. Limitele ce se prevăd n’aii fost aplicate nici o-dată, acordându-se în fie-care an dispense, așa în cât efectele regulamentului nu ati fost constatate în mod precis până astădl. In anul acesta, în urma introducere! în regulamentul decretat la 20 Maiti 1891 a unei prescrip- țiuni precise care oprea ori-ce acordări de dispensă, s’a întâmplat o insuficiență însem- nată în numărul candidaților la aceste scoli, aceea ce ne produce un gol în efectiv. Din cererile priimite la minister resultă că căușele acestei lipse sunt limitele prea restrînse de vârstă fixate prin regulament. Viii dar respectuos a propune Majestățel Vâstre a modifica art. 6 din regulamentul scâlelor de fii de militari, admițându-se pen- tru diferitele clase limitele de vârstă următâre: Pentru anul 1, să aibă vârstă de cel puțin 13 ani și cel mult 16 ani împliniți la 1 Septem- bre al anului de admitere. 1 MONITORUL OFICIAL 8037 31 Iulie 1892 Pentru anul II, vârsta de 14 la 17 ani la termenul de mal sus. Pentru anul III, vârsta de 15 la 18 ani la termenul de mal sus. Pentru anul IV, vârsta de 16 la 19 ani la termenul de mai sus. Sunt încredințat, Sire, ci manținându-se cu rigâre exigența certificatului de absolvire al claselor liceeale saii gimnasiale corespon- dente, prevâdute de regulament, aceste noul limite vor veni în folosul compunerel scâlelor nâstre de fii de militar. Dacă și Majestatea Vâstră aprobă acâstă modificare, O rog plecat să bine-voiască a semna alăturatul decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.855. *89², Iulie 27. Prin decretul regal cu No. 2.686 de la 27 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 14.729, s’a prii- mit demisiunea din armată a căpitanului Ma- laxa Dimitrie, din regimentul Vlașca No. 5, pe ^iua de 20 August 1892. Prin decretul regal cu No. 2.690 din 27 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 7.205, s’a rectificat pensiunea, acordată prin înaltul de- cret No. 1.522 din 3 Maiti 1890, căpitanu- lui în reformă Negru Petre și s’a fixat la lei 240 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1892. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor Statului, Având ln vedere demisiunea D-lul M. Geor- gescu, agent de desinfectare în regiunea Ilfo- vului, înregistrată la No. 55.376, Decidem: I) In locul D-luî M. Georgescu, demisio- nat pe d|ua de 1 August, se numesce D. Al. Georgescu, cu o diurnă lunară de 60 lei. II) D. șef al divisiunel viticole este însărci- nat cu aducerea la îndeplinire a presentei de- cisiuni. Dată la 24 Iulie 1892. p. Ministru, D. Dobrescu. No. 55-377- NoI, ministru secretar de Stat la departa- mentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, Având în vedere vacanța ce există la pepi- niera Statului Țintea; Având în vedere raportul D-lui inspector al reg. VIII, înregistrată la-No. 56.106, Decidem I) D. Toma Popescu se numesce, pe diua de 1 Iulie 1892, monitor clasa lila pepiniera Țintea, în locul D-lul Popovici, avansat; II) D. șef al divisiunel viticole este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a decisiunel de față. Dată la 24 Iulie 1892. p. Ministru, D. Dobrescu. No. 56.106. Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 28 Iulie 1892, D. Matache S. Ni- colau este confirmat în funcțiunea de registra- tor-archivar la sub-prefectura plășel Neajlov- Glavacioc, din județul Vlașca, în locul D-lui Stanciu Rădulescu, depărtat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 22.936 din 1892,5’2 aprobat destituirea elevului gradul II Catana Vasile, pe diua de 20 Iunie st. v. 1892, când a fost suspendat și dat judecăței pentru fals in acte publice și de- lapidare de bani din fondul mandatelor poș- tale. Prin decisiunea D-lul ministru de finance sub No. 12.087 din 18 Iulie 1892,0. Stănică Rădulescu, actual verificator de cultură clasa I, este înaintat în postul de sub-agent clasa 111 în serviciul culturei din administrația regiei monopolurilor Statului, în locul D-lul N. H. Țigara, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 12.152 din 22 Iulie 1892, D. N. H. Ți- gara, actual sub-agent de cultură clasa III, este înaintat în postul de sub-agent clasa II în serviciul culturei din administrația regiei mo- nopolurilor Statului, în locul D-lul Al. Teișanu, trecut în alt post. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 12.153 din 22 Iulie 1892, sunt numite și înaintate, în serviciul culturei din administra- ția regiei monopolurilor Statului, următârele persâne : D. Răducan Dumitrescu, actual verificator clasa II, în postul de verificator clasa I, în lo- cul D-lul Stănică Rădulescu, înaintat. D. M. I. Minculescu, actual verificator cla- sa III, în postul de verificator clasa II, în lo- cul D-lul Răducan Dumitrescu, înaintat. D. Ion Boneciu, actual verificator suplimen- tar clasa IU, în postul de verificator ordinar clasa III, în locul D-lui M. I. Minculescu, îna- intat. D. Ștefan G. Petrescu, fost funcționar ad- ministrativ, în postul de verificator clasa III, în locul râm as vacant prin înaintarea verifica- torului D. Alimberti. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 12.196 din 22 Iulie 1892, sunt numite, în serviciul depositelor de vîn^âri din admi- nistrația regiei monopolurilor Statului, urmă- târele persâne : D. Scipion Popp, actual impiegat în servi- ciul vln^ârei sărei, se numesce în postul de impiegat clasa III, în locul D-lui Savu Stă- tescu, care nu a priimit postul. D. Marin Dumitrescu, fost sergent-major, se numesce in postul de impiegat în serviciul de vîndare al sărei, în locul D-lui Scipion Popp, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 12.194 din 22 Iulie 1892, D. Constan- tin Prușan, cel mai vechili dintre copiștii de clasa I, se înaintâză în postul de impiegat clasa III pentru serviciul pulberilor din adminis- trația centrală a regiei monopolurilor Statului, în locul D-lui B. P. Drăgoescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 12.197 din 22 Iulie 1892, sunt înaintate și numite, în serviciul administrațiunei centrale a regiei monopolurilor Statului, următârele persâne: D. Constantin Dimitrescu, actual copist clasa II, se înaintâză în postul de cppist clasa I, în locul D-lui Constantin Rădulescu, lăsat în disponibilitate. D. Aureliu Dissescu, fost sergent-furier, se numesce în postul de copist clasa II, în lo- cul D-lui Constantin Dimitrescu, înaintat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 30 lulie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Sofia, 10 August.—Principele Ferdinand a sosit ații diminâță la 6 ore; din ordinul s6d, nu s’a făcut nici o recepțiune. Viena, 10 August. — Oficialul publică o ordonanță care opresce intrarea și transi- tul fructelor, legumelor, icrelor, pescelul, etc., cari vin din Rusia. Viena, 10 August.—Dupe o ordonanță cu data de ații, clausa tratatului austro-italian asupra vinurilor va intra în vigâre cu înce- pere de la 27 August. Londra, 10 August. — Cartea albastră apărută asupra afacerilor din Maroc confirmă scirile date de ^iare; dar D. Evans Smith contestă într’o notă că ar fi rupt tratatul. Genua, 10 August. — D. Brin, ministru al afacerilor străine, a comunicat sindaculul din Genua că regele și regina vor sosi în acest oraș la 7 sau 8 Septembre, și că aprâpe tote Puterile vor trimite acolo corăbii de resbel în onârea majestăților lor și a lui Christof Columb. Wiesbaden, 10 August.— Regele Dane- marcei a plecat la Gmunden. Petersburg, 10 August.— Choleră. Mos- cova 16 cașuri, 16 decese; guvernământul Ecaterinoslav (8 August) 55 cașuri, 16 de- cese; Taganroc (7 August) 34 cașuri, 13 decese. D. Witte, ministru al comunicațiilor, a inaugurat, la stația de drum de fer Griazi, o ospătărie economică unde 3.000 lucrători ’șl pot lua masa în tote țlilele. ^Petersburg, 10 August. — Starea D-lul 3038 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 de Giers s’a îmbunătățit cu mult, ast-fel că va putea merge să petrâcă 3 luni în străină- tate; el va merge mal ântâiu la Berlin, apoi în lacurile Italiei de sus; el va petrece, în fine, anotimpul ploilor la Monaco. Petersburg, 10 August.— Oficial.—Mor- talitatea prin choleră â scăzut în mod sim- țitor în cea mal mare parte a orașelor unde bântuia epidemia, dar ea continuă în ținuturi. S’a observat nisce cașuri la Vladimir. Londra, 10 August. —Raporturile oficiale din Asterabad confirmă scirea în privința pră- dărel magasinelor supușilor ruși. Aâ sosit trei canoniere ruse; ad debarcat trupe de infan- terie și cazaci pentru apărarea supușilor ruși. Tulon, 10 August. — Trei incendii ad isbucnit de o-dată astă-nâpte; ele sunt atri- buite relel-voințe; s’a deschis o anchetă. eKotonu, 10 August. — Colonelul Doddi a început ieri de diminâță bombardarea între- gei câste dahomeiane. Canoniera „Tâlisman* a bombardat Wydah, avisul „ Opale “ a bom- bardat Abomey și Kalavy; piața de Kotonu, ajutată de duoă avisuri, bombardâză câmpia de Kotonu. 300 omeni au eșit din Kotonu; o colână mai însemnată trebue să plece din Portonovo la Dekame. Colână eșită din Kotonu s’a întors dupe ce a dat foc mai multor sate; ea a întâlnit pe nisce dahomeiani ascunși; împușcăturile ad ținut până sâra. Francesii ad avut duoi ser- genți uciși și veri o 10 trăgători răniți ușor. Se crede că dahomeiani! ad suferit mari pagube. Numărul luptătorilor dahomeiani se urcă la 4.000, cea mal mare parte armați cu pusei Winchester. Madrid, 10 August.— Vijelii mari s’au produs în provincia Saragosa; sad produs inundări; pagubele sunt considerabile. Aprope tâte liniele telegrafice din Spania ad fost în- trerupte de vijelii. Tanger, 10 August. — Trupele sultanu- lui ad atacat, în timpul diminețel, pe Anghe- rașl, cari ocupau posițiuni fortificate pe o co- lină lângă Tanger; trupele ad fost respinse de mai multe ori ;■ ostilitățile s’au întrerupt dupe amiaZi și trupele s’au întors la lagăr; nu se cunosc încă pagubele. Atena, 10 August. — Regele a plecat la Aix-les-Bains, unde va sosi Vinerea viitâre; se asigură că el va face visită în Septembre D-lui Carnot la Fontainebleau. Paris, 10 August. — Temps află că Ve- nezuela este în plină anarchie. Generalul Urdaneta s’a proclamat dictator în Statele din Vest. Londra, 10'August.— Lord Balfur, răs- punzând D-lul Gladstone la Camera Comune- lor, a Zis că partidul care doresce separarea Irlandei nu se compune de cât în mod par- țial din partisanii D-lui Gladstone. Răspunsurile acestui din urmă și cererile D-lui Mac Carthy au fost forte vage. Miniș- trii privesc viitorul cu încredere. Paris, 10 August.—D. Ribot va răspunde mâine la nota statului Congo în privința re- centelor incidente; el respinge arbitragiul. “Roma, 10 August. —Curtea cu jurați din Roma a condamnat la 16 ani și 8 luni re- clusiune pe germanul Schiktanz, care a asa- sinat pe zaraful engles Phelps pentru a ’l fura. Strasburg, 10 August. — Congresul geologilor germani s’a întrunit aZi; el a ales pe D. Renek din Strasburg președinte ; par- ticipanții sunt forte numeroși. Gmtinden,10 August.—Regele Danemar- cei a sosit pentru a face visită familiei du- celui de Cumberland pe lângă care regina Danemarcei se află de mai mult timp. Yokohama, 10 August.—Ministerul ’și a dat demisia; noul cabinet s’a format sub pre- sidenția lui Ito. Portofoliul afacerilor străine s’a luat de către Mutsu. Rio-de-Janeiro, 10 August. —Comisiu- nile budgetare studiază, în înțelegere cu gu- vernul, miZlocele de a echilibra budgetul prin economii; se speră că se va ajunge la acest scop. Petersburg, 10 August.—O ciocnire s’a întâmplat, în nâptea de Duminică spre Luni, lângă Helsingfors, între vaporele Ajax și Ru- neberg. Primul avea pe bord veri-o 100 că- lători cari se întorceau dela o excursiune. Se asigură că numai 10 călători au putut fiscă- pați, căci 90 sunt anunțați ca lipsind; s’au găsit până acum 35 cadavre. Ciocnirea provine din faptul că Ajax a luat, contrariu regulamentelor, stânga în loc de drăpta. Runeberg ’și a dat silințe neroditâre pen- tru a evita ciocnirea; în momentul cionirei strigătele de primejdie ale călătorilor erau sfâșietâre. Runeberg a fost împedicat de întuneric de a da ajutore destul de eficace naufragia- ților. (Agenția română). MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar BULETIN de mișcarea bastimentelor și a persanelor aflate in carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe diua de 28 Iulie 1892, și de starea sănetăței personelor în- carantinate La Sulina : în radă 5 vapâre și 3 basti- mente cu pânze, cu 151 persone de echipa- giu și 32 pasageri; în fluviu duoă remorchere și duoă bastimente, cu 33 persone de echipa- giu și duo! pasageri; în lazaret un gardian jurat și duoi pasageri. Starea sănătăței personelor este satisfăcă- tore. La gura Prutului: 27 vase cu 118 persone. Starea sănătăței persanelor este satisfăcă- târe. La Ungheni: 16 persone, tâte sănătâse. BULETIN de mișcarea bastimentelor și a personelor aflate în carantină la Sulina, la gura Pru- tului și la Ungheni, pe )iua de 29 Iulie 1892, și despre starea sănetăței personelor încarantinate La Sulina: în radă 4 vapâre și 3 bastimente cu pânze, cu 131 persâne de echipagiu și 29 pasageri; in fluviu 2 remorchere și 2 basti- mente cu pânze, cu 35 persâne de echipagiu și 2 pasageri; în lazaret un gardian sanitar. Starea sănătăței persânelor este satisfăcă- târe. La gura Prutului: 29 vase cu 119 per- sâne, tâte sănătâse. La Ungheni: 35ₛpersone, tâte sănătâse. ____ — W țr------------- COMITETUL CENTRAL de sub patronagiul MM. LL. REGELE SI REGIN A AJUTOR PENTRU INCENDIAȚl ȘI INUNDAȚI Consiliul comunei urbane Tulcea oferind suma de lei 200 și consiliul comunei rurale Văcăreni, din județul Tulcea, oferind suma de lei 20, în scopul alimentarei fondului a- cestei instituțiuni de bine-facere, comitetul central exprimă viul mulțumiri D-lor mem- bri al menționatelor consilii pentru aceste ofrande. DIVERSE In Ziua de 18 Iulie a. c., duoă copile ale locuitorului Stancu Băilă, din comuna Bora, județul Ialomița, în etate de câte 8 ani, du- cendu-se să ia pământ de la câsta dealului, s’a surpat malul care, căZând peste dânsele, le a omorît. —x— In Ziua de 21 Iulie a. c., pe la orele 8 diminâța, individul Vasile Prisecariu, din că- tuna Hârlesci, comuna Onișcani, județul Ro- man, care suferea de alienațiune mintală (pro- venită din beție), s’a strangulat de o grindă în casa sa. Cașul comunicându-se de către primar D-lui procuror de pe lângă tribunalul local, s’a autorisat înmormântarea. —x— In Ziua de 23 Iulie a. c., a eșit, pe supra- fața apei basinului docurilor din portul Brăila, cadavrul unui băiat, în etate ca de 13 ani. Dupe informațiunile luate, s’a constatat că el se numesce Manole Constantin, de fel din orașul Brăila, păstor de vite, fiul lui Con- stantin Condruz, și că părintele său actual- mente se găsesce la comuna Gurgueți, plasa Vădeni, județul Brăila. —x— In Ziua de 23 Iulie a. c., s’a găsit mârtă, între lemnele de la cherestegeria D-lui A. Gheorghiu, din marginea orașului Brăila, femeea Irina Maxim Petrof. Dupe cercetările făcute de D. procuror, împreună cu medicul respectiv, s’a constatat că mârtea acelei femei a provenit din multele băuturi spirtuâse. —x— Locuitorul Gheorghe Părăoanu, din orașul Roman, ducându-se la rîul Moldova, pe teri- toriul comunei Carol I, pentru a prinde pesce, și așeZându-se pe mal, ținând undița, s’a pră- bușit malul peste numitul care, căZând în apă, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit. Gasul se anchetâză de primarul comunei respective. Parchetul a fost sezisat. 31 Iulie 1892 3039 _______ MONITORUL OFICIAL MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR DIRECȚIUNEA STATISTICEI Tablou de numerul hectarelor semenate eu rapiță in tomna anului 1891, producțiunea totală in hectolitri și mijlocia producțiunei la hectar (dupe datele aproximative priimite de la prefecturi) SemSniturl Producțiunea Media JUDEȚUL tot Jă la hectar OBSERVAȚIUNI, DUPE ARĂTĂRILE PREFECȚILOR Hectare Hectolitri Hectolitri Argeș....... 2.243 9.530 4 25 Prețul a variat între 56---90 lei chila. Bacăii....... 1.371 5.893 4 29 Calitatea: bună, mediocră, prdstă. Botoșani...... 5.213 11.209 215 Calitate bună. Brăila . ...... 2.878 3.300 115 Parte din semănături s’a perdut din causa asprimel ernel. Buzăii....... 1.385 1.079 0-78 Parte pălită. --- Prețul cu 12 lei și cu 14.28 lei hectolitru. Constanța...... 465 5.000 10'75 Covurluiu...... 988 7.650 7-74 Dâmbovița...... 7.019 9.934 1-42 Prețul variază între 11 și 14 lei hectolitru. Doljiti ....... 5.977 14.798 2'47 Calitate mediocră. Dorohoiii...... 7.121 19.570 2-75 Idem Prețul unul vagon 1.900---2.000 lei. Fălcii!....... 748 36 100 712 hectare s’ail perdut din causa asprimel ernei. Gorj........ 286 2.720 951 Calitate bună. Ialomița...... 11.406 113.522 9-95 Calitate bună.---Prețul unei chile a variat 95---105 lei. Hect. 17---28 lei. Iași....... 2.299 4.536 1 97 Cea mal mare parte din semănături s’ati perdut. Ilfov........ 12.458 9.013 0 72 Parte bună, parte mediocră. Mehedinți...... 1.117 8 005 7-17 Idem Muscel....... 278 2.510 903 Idem Neamțu....... 1.616 12.326 7 63 Olt......... 4 589 8.380 1-83 Prețul a variat între lO1/^---11 și 12 Iei hectolitru. Prahova....... 1.742 3.814 219 Putna....... 1.254 3.829 305 Relativ bună. Râmnicu-Sărat .... 2.43a 8.362 3 44 Roman....... 1.501 2.893 1 93 Calitate mijlocie, prdstă și parte bună. Romanați...... 6.926 25.684 3'71 Compromisă din causa ploilor.--- Prețul 70---80 lei chila. Suceava....... 675 4.049 6 00 Parte din semănături perdute. Teeuciu....... 2.456 24.115 9 82 Vagonul s’a vîndut cu 2.300 lei. Teleorman...... 5.937 22.984 3'87 Tulcea....... --- --- Nu s’a semănat. Tutova ....... 2.812 8.189 2 91 Parte calitate bună, parte rea. Vasluiti....... 1.800 1.224 0 68 Cea mal mare parte din semănături s’ail perdut. Vâlcea....... 397 2.159 5 44 Vlașca....... 6.239 17 815 2-86 Parte perdută. Total...... 103.628 374 128 3 61 pnEȚFL CEilIHLELOK Vîntjdrile făcute Prețul de mijloc și luna Locul unde s’a ti Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdncș cu care s’ail făcut vtn- vîndut șlepuri, magaxie țtările sad cârd Lei Bani 27-28 Iulie Brăila Grâu...... Libre 56 ‘/4 Hectolitri 1.200 Magazie Hectolitru 10 20 9 , 59 V. o 1.500 V 11 30 56 9 300 w 10 25 • • 9 , 55 ‘A 9 1.200 9 9 50 * 9 9 9 ••••.. , 55’/î 9 145 9 . 7 50 9 9 V • « • • . 57 i/2 w 1.300 V . 9 80 9 9 59 9 2.500 W 11 ---' V 9 • ’ f • • . 58 ‘/4 * 1.300 9 , io 50 M • £ Porumb..... , 56 s/4 9 6 650 Șlep 7 97% w Orz..... . 45 2.030 Caic , 6 --- 9 9 9 47 % 9 284 Vagon 6 20 9 a 9 , 45 Vo n 1.600 Magazie , 6 35 26 , Constanța Grâu...... 57-59 w 412 ln oraș 50 J» Orz...... 46-48 1.358 w 4 85 9 Porumb..... 60-62 9 185 » . , 7 25 9 9 9 Secară...... 59-61 9 74 1 8 15 3040 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 30 Iulie (li August) 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . • Bacău . . • Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Bullti . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . 16+R, 18 + 19+ 15+ 18 + 16+ 18+ 164 154 18+ 9+ 22. + 16+ 15+ 19+ 20+ 15+ 14+ 16 + 18+ 19+ 20+ 16+ 14+ 18 + 15+ 20+ 14+ 25 + 19+ Darabani » FălciU . » Folticeni » Ferbinți . » Filiași . » Filipesci * Focșani . » Găesci . ’ Gorgova . • Hârlău . ” Hârșova ’ Herța * Horez ” Huși . . * Isaccea . » Ivesci » Lacu-Sărat » Măcin . » Măgurele ” Mahmudie ” Mamornița ” Mangalia » Mărășesci ‘ Mărgineni » Medgidie ” Mihăileni » Mizil . . » Moinesci » Neamțu . » Novaci . Obedeni . ” Ocna . . » Odobesci . » Oltenița . » ; Ostrovu . » Panciu . Senin nor Nor ...... Senin, Marea calmă Senin, vânt R. . 20+ » . 15+ » • 18+ » . 19+ » . 16+ . . 19+ » . 16-j- » . 18+ » . 17+ » . 18+ » . 16+ » . 17+ » . 25+ » . 17-j- n . 16+ . ■ 17+ - . 16+ . . 16+ » . 16+ . . 17+ » . 17+ » . 15+ » . 15-j- » . 19-j- » . 16+ » . 14+ » ■ 15+ » . 20 + n . 15+ . . 17+ , , 20+ n . 22+ „ Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . Sinaia . Slobozia Spineni . S'efănesd Slănic Strunga . Tecudă . Târgoviște Tergu-Frumos Tergu-Jiu Tulcea Urlați Urziceni Văleni . Vasluiu . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Senin..............15+R. ” ................15+ * ................. • ’ ..............15+ ” B ........ 20+ n • 15-4- » » 17+ . ■ 17+ n ” .......... • 18+ » » ............16+ u ................. » » ............20-f- » ” ............17 + » ” ............14+ » » ............17+ » ..................... » ■ .................18+ " « 19+ .. Variabil, senin .... 20-f- .> Senin . ...... 17₊ . ..................... . ” 15-j- » ” .................22-j- » ” 16+ >. ” .................18-j- „ ...................18-f- „ ”................. 24-j- „ ..................... . ” ..............12+ » • ‘................20+ „ ................... » ’ ............. 16-j- » ” ..........• . 19+ . » 15+ . • 17-j- » * 21+ » MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 224 OBSERVAȚIUNI: De la 29 Iulie (10 August) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 28 Iulie (9 Aug.), orele 8s£ra. Barometru °h Vântul 1 P16e saii Temper. Baro- Temper. Ventul redus la 0° și la Temperatura j zăpadă extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcția | Tăria Starea M n red. la 2 | Tăria Starea OBSERVAȚIUNI cerului aî s O și la Q cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. E nivelul mărel Bucuresci. . 763.6 --- 0.6 23-7 + >-3 57 --- --- senin --- 31 15 763.4 21.8 SW I senin T.-Severin . Craiova . . Câmpu-Lung --- 19.8 --- O.I 70 N I N --- 27 II --- 18.0 N 2 H Slatina. . . 764-3 --- 0.6 21.4 + 1.2 67 --- --- țț --- 29 15 767.1 25.2 --- . ■ n Caracal. . . 765.9 --- «-3 21.0 + 1.6 65 NE 2 țț --- 30 15 765-6 24-4 ---- --- Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- ---. 30 11 --- --- . * -- T.-Măgurele. 765.0 --- 0.3 21.5 + 4-7 87 --- --- senin --- 31 18 763-9 2^.2 --- ------ senin Giurgiu . . 762.7 --- 0.3 24.8 + 3-0 60 E I W --- 31 16 762.7 23-4 --- --- n Sinaia . . . 765.7 --- 1.6 10.4 + S-o 75 SW 2 » --- 22 --- 764-5 16.6 sw 3 p. noros Brăila . . . 764-3 + >-3 24.6 + 2.2 58 SW I » ---. 29 19 762.8 2^.0 sw I noros Constanța. . 763-9 + 1.9 22.2 --- 1-4 56 NW I » --- 27 763.0 21.4 N I » Starea Mărel lină. Sulina . . . Focșani . . --- --- 2I.4 --- 1.8 80 SE I » --- 30 18 --- 25.0 NE 2 Iași .... 764.8 --- 1.9 27.2 4" 4-0 60 S I 30 15 765.2 24.6 S I p. noros Sofia (Bulg.). 764-4 ** O.2 17.0 --- 0.4 76 --- --- 28 12 763-8 19.2 NE 3 senin Athena . . . De la 30 Iulie (11 August) 1892, orele 8 dimineța. De la 29 Iulie (10 August) 1892, orele 8 sera. Bucuresci. . 761.6 " 2.0 234 --- °-3 53 senin | 32I m| 761.2) 23-6) s I) senin | 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3041 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului de la 18—25 Iulie st. n. 1892 *) bou Germania: Lipsea, 100 kilo bol uciși 150—182.50; Francfort sjMein, 50 kilo boi vii 77.50—80, kiloboiuciși 1.75—1.80; Hamburg, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.43—1.70; Breslau, 50 kilo boii vil 27 până la 46, idem boii uciși 50—67 ; Stuttgart, 100 kilo boii vii hrăniți în staul 82.50—90, idem boii uciși 165—180; Brema, 100 kilo boii uciși 142.50—175. (Aceste prețuri sunt luate dupe raportul oficial al direcțiune! aba- toriului); Berlin, 100 kilo boii uciși 87.50 până la 127.50. Italia : Genua, 100 kilo boii vii, prețul afară din barieră, 105—110, idem boii uciși 120—125; Veneția, 100 kilo boii vii 70 până la 75, idem boii uciși 135—140; Tu- rin, kilo boii vii 0.60—0.70, idem boii uciși 1.15-1.75. Belgia: Bruxel, kilo boii vii 0.68—0.98, idem boii ucișii.20—1.55; Anvers, kilo boii vii 0.72—0.82, idem uciși 1.20—1.55 ; Liege, kilo boii vii 0.75—0.90, idem uciși 0.75—0.90; Ostanda, kilo boii vii 0.98 până la 1.25, idem uciși 1.65—2.10. Holanda: Amsterdam, kilo boii vil 0.80—0.90; Rotterdam și Amsterdam, kilo boii vii hrăniți cu păsclune 1.32—1.52. Elveția : Zurich, 100 kilo boii vii grași cântăriți flămânzi 83—88, idem uciși cân- tăriți în patru părți (*/₄) 160—190; Berna, % kilo boii uciși 0.75—0.85. Englitera : Londra, 50 kilo boii vii hră- niți cu păsclune 22—38.40, idem boii uciși 53.20—84. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo boii vii 111.46—134.59, kilo boii uciși 0.92—2. Turcia: Constantinopol, boii vii de suhat și de velniță capul 90—350, kilo boii uciși de suhat și de velniță 1.20—1.40; Salonic, boii vii capul 79.54—436.36, kilo boii uciși 1.02. Grecia: Pireu, ocaua boii uciși 1.30. Cephalonla: Argostoli, boii vii capul 115—122. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.68 până la 0.97. Suedia: Gothemburg, kilo boii vii 0.50 până la 0.65, idem boii uciși 0.85 — 1.10. Bulgaria : Sofia, 100 kilo boii vii 55.75, kilo uciși 0.70; Rusciuk, boii vii de suhat cântărind 180—250 kilo capul 80—120, 100 kilo boii uciși 60—70. Ispania : Barcelona, boii vii capul 300 până la 350, kilo boii uciși 1.70. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 0.75. ♦) Prețurile din acest buletin sunt tdte arătate tn lei noul, afară de acelea pentru țari se face o anume indicațiuue. VACILE Germania: Lipsea, 100 kilo vacile ucise 120—162.50; Francfort sjMein, 50 kilo vacile vii 62.50—70, kilo vacile ucise 1.25 până la 1.50; Hamburg, kilo vacile vii hră- nite cu păsclune 1.12—1.55 ; Breslau, 50 kilo vacile vii 27—45.60, idem ucise 50 până la 67; Stuttgart, 100 kilo vacile vii hrănite în staul 50—80, idem vacile ucise 100—160; Brema, 100 kilo vacile ucise 112.50—160; (aceste prețuri sunt luate dupe raportul ofi- cial al direcțiunel abatorului). Italia: Genua, 100 kilo vacile vi), prețul afară din barieră, 80—82, idem vacile ucise, 110—115; Veneția, 100 kilo vacile vii 65 70, idem ucise 125—130; Turin, kilo vacile vii 0.50—0.70, idem vacile ucise 0.70 până la 1.20. Belgia: Bruxel, kilo vacile vii 0.63 până la 0.83, idem vacile ucise 0.80 — 1.55; An- vers, vacile vii capul 180—500, kilo vacile ucise 0.80—1.30; Liege, kilo vacile vii 0.65 până la 0.80, idem vacile ucise 0.65 — 0.80, Ostanda, kilo vacile vii 0.80—1, idem va- cile ucise 1.10—1.60. Holanda: Amsterdam, */₂ kilo vacile vii 0.90—1; Rotterdam și Amsterdam, kilo vacile vii hrănite Cu păsciune 1.32—1.52. Elveția: Zurich,^vacile vii capul 200 până la 400, 100 kilo vacile ucise 100—140; Berna, vacile vii capul 440, 7a kilo vacile ucise 0.70—0.75. Englitera : Londra, 50 kilo vacile vii hrănite cu păsclune 24—36.30, idem vacile ucise 50.30—56. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo va- cile vii 111.46—134.59, kilo vacile ucise 0 92—2, Turcia: Constantinopol, vacile vii de su- hat și velniță, capul 150—380, kilo vacile ucise de suhat și velniță 1.30—1.40; Salo- nic, vacile vil capul 79.54—136.36, kilo va- cile ucise 1.02. Grecia : Pireu, ocaua vacile ucise 1.45. Cephalonla : Argostoli, vacile vii capul 90—95. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.64 până la 0.92. Suedia: Gothemburg, kilo vacile vii 0.50—0.65, idem vacile ucise 0.85—0.97. Bulgaria : Sofia, 100 kilo vacile vil 41, kilo vacile ucise 0.70 ; Rusciuk, vacile vii cântărind 100 —150 kilo capul 40—65,100 kilo vacile ucise 60—70. Ispania : Barcelona, vacile vii capul 190 până la 240, kilo vacile ucise 1.60. Asla-Mlcă : Smyrna, ocaua bruto 0.90. OILE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo oile vii 75 până la 85; Francfort sjMein, kilo oile vii 1.55—1.60, idem oile ucise 1.62—1.75; Hamburg, kilo oile vii hrănite cu păsciune 1.25—1.62 ; Breslau, 50 kilo oile vii 24 până la 34, idem oile ucise 40—63, idem oile engleze 67; Stuttgart, 100 kilo oile vii hrănite cu păsclune 75—87.50; idem oile ucise 150—175, Brema, 100 kilo oile ucise 112.50—162.50; (aceste prețuri sunt luate dupe raportul oficial al direcțiunel abatoriului) Berlin, kilo oile ucise 1.12—2.25. Italia: Genua, 100 kilo oile vii, prețul afară din barieră, 60—65, idem oile ucise 120 până la 125 ; Veneția, 100 kilo oile vii 55 până la 60, idem oile ucise 95—105; Turin, kilo oile ucise 1.10—1.60. Belgia : Bruxel, kilo oile ucise 1.20 până la 1.40 ; Anvers, kilo oile ucise 1.20 până la 1.40; Liege, kilo oile vii 0.60—0.75, idem oile ucise 0.60—0.75 ; Ostanda, kilo oile vii 1—1.20, idem oile ucise 1.80—2.20. Holanda: Amsterdam, kilo oile vii 0.80—0.85; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vii hrănite cu păsclune 1—1.20. Elveția: Zurich, oile vil l-a calitate cu lâna pe ele cântărind 50—60 kilo perechea 60—70,100 kilo oile ucise 140—160; Ber- na, 7i kilo oile ucise 0.70—0.80. Englitera: Londra, 50 kilo oile vil hră- nite cil păsclune 24.80—44.80, idem dile ucise 64.40—95.20. Austro-Ungaria: Viena, perechea oile vil 21.03—39.95, kilo oile ucise 0.63—1.89. Turcia: Constantinopol, oile vil de suhat, capul 11.50—14.80, kilo oile ucise 1.40 până la 1.60; Salonic, oile vil capul 22.73 până la 26.13, kilo oile ucise 0.90. Grecia : Pireu, ocaua oile ucise 1.30. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.75 până la 1.07. Suedia: Gothemburg, kilo oile vii 0.55 până la 0.70, idem oile ucise 1.05—1.18. Bulgaria: Sofia, oile vil capul 5.25,ber- becii vii capul 11.50, kilo oile ucise 0.50.; Rusciuk, oile vii cântărind 15—20 kilo ca- pul 7—10, 100 kilo oile ucise 60—70. Ispania: Barcelona, oile vi I capul 11 —18, kilo oile ucise 1.90. PORCII Germania: Lipsea, 100 kilo porcii vil 150—162.50; Francfort sjMein, kilo porcii vil 1.63—1.65, idem porcii uciși 1.87—2 ; Hamburg, kilo porcii vil hrăniți în staul 1.36—1.52; Breslau, 50 kilo porcii vil 54 până la 65, idem porcii uciși 70—80, idem de Bakony 68; Stuttgard, 100 kilo porcii vil hrăniți în staul 100—115, idem porcii uciși 145—157.50; Brema, 100 kilo porcii uciși 135—155 (aceste prețuri sunt luate de pe raportul oficial al direcțiunel abatorului); Berlin, 100 kilo porcii uciși 117.50 până la —120.30. Italia: Genua, 100 kilo porcii vii, prețul afară din barieră 90—95, idem uciși 135 până la 145; Turin, kilo porcii vil 0.80—1, idem porci uciși 1.20—2.25. Belgia: Bruxel, kilo porcii vil 0.93 până la 1.03,idem uciși 1.10 —1.30; Anvers, kilo porcii uciși 1.10—1.30 ; Liege, kilo porcii vil 0.95—1.05, idem porcii uciși 0.95 până la 1.05; Ostanda, kilo porcii vil 1.10 până la 1.60, idem uciși 1.80—2.1G Holanda: Amsterdam, f/ₛ kilo porcii vil 0.50 — 0.60; Rotterdam și Amsterdam, kilo porcii vil hrăniți cu păsclune 0.88—0.90. Elveția : Zurich, 100 kilo porcii vil, l-a calitate, cântăriți flămânzi, 100—105, idem porcii uciși 130—140; Berna, porcii vii ca- J8042 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 pul 27—105, */ₐ kilo porcii uciși 0;44până la 0.47. Englitera : Londra, 50 kilo, porcii vii hrăniți în staul, 54—57, idem porcii uciși 61.60—72.80. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo porcii vil 77.81—96.74, kilo porcii uciși 1.05 până la 2.10; Budapesta,kilo porcii vii 0.86—1. Suedia: Gothemburg, kilo porcii uciși 1.05—1.25. Bulgaria : Sofia,60—110 kilo porcii vil 60.50, kilo porcii uciși 0.90; Rusciuk, por- tii vil cântărind 120—170 kilo capul 70 până la 100,100 kilo porcii uciși 100—120. Ispania : Barcelona, porcii vil de un an capul 55—60, kilo porcii uciși 2. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo grâul in- digen 237.50—246.50; idem străin 225 până la 249; Francfort s/Mein, 100 kilo grâul indigen 23.75—24.40, idem străin 22.50—24.40; Hamburg, 1.000 kilo grâul de Rusia și de la Dunăre de ¹⁵³/î₇ libre 175 până la 200, idem de Holstein, de libre 218.75—231.25, idem de America 183.75 până la 192.50; Breslau, 100 kilo grâul alb indigen 22.40—25, idem galben 22—2'4.80; Stuttgărt, 100 kilo grâul de Rusia 25, idem românesc 23.12—24.06, idem de La Plata 23.94—25; Brema, 1.000 kilo grâul româ- nesc vămuit218.75—220, idem grâul indigen nevămuit!80—182.50,idem grâul american vămuit 225—226.25; Berlin 1.000 kilo 206.25—253.75. Italia: Genua, 100 kilo grâul indigen 22.50—24.50, idem grâul meridional 21.50 până la 23, idem grâul românesc 21.75 până la 22.75, idem grâul străin 21.75—23.50; Veneția, 100 kilo grâul românesc prețul afară din barieră 18—19, idem indigen 21—22 50, idem grâul străin, prețul afară din barieră 18—20; Neapole, 100 kilo grâul românesc 17—18, din cari urmâză a se scade lei 1 — 1V* de 100 kilo pentru asigurare și transport de la Brăila-GalațI la Neapole. Belgia: Bruxel, 100 kilo 20; Anvers, 100 kilo grâu românesc 15‘/₄—18¹/?, idem indigen 17 7₂—227₂,idem străin 14’/₂ până la 197₂ ; Liege, 100 kilo grâul indigen 19 până la 20; Ostanda, 100 kilo 17—19, hec- tolitrul grâul indigen 17—18. Holanda: Amsterdam, 2.400 kilo grâul roșu de Kurrachee 378—380 ; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul grâul indigen 9.60—17.80. Elveția: Zurich, 100 kilo grâul din Mun- tenia 19¹|₂—22, idem din Moldova 21—23, idem grâul străin 23—25; Berna, 100 kilo grâul indigen 18, idem străin 25—27. Englitera : Londra, hectolitrul 13.20 până la 15.30, idem grâul românesc 12.20 până la 12.60, idem indigen 11.60—14.40, idem străin 10.40—15.70. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâul din districtul Theiss de 76—80 kilo pr. hectolitru 19.14—19.98; Gzernowitz, 100 kilo 17.24—18.40; Budapesta, 100 kilo grâul indigen 17.48—18.63; Triest, 100 jilo grâul indigen 20.50—21.60. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul grâul românesc de ⁵⁷/₅₉ libre 11.80—12.25, idem grâul indigen de ⁵⁸/₅₇ libre 10.45—11.25, idem străin de ⁵⁷/₆₀ libre 11.90—12.20 ; Salonic, kilo grâul indigen 0.14—0.15. Grecia: Piru, ocaua grâul de Rusia 0.30, idem indigen 0.29, idem de Turcia 0.29. Cepbalonla : Argostoli, 20—22 ocale grâu de Ismail 6.40—6.60, idem grâul indi- gen 6—6.10, idem grâul străin 6.30 — 6.50. Francia : Nisa, 100 kilo 22—24. Suedia: Gothemburg, 100 kilo grâul străin 20.85—23.60. Bulgaria : Sjfia, 100 kilo 12.06, idem grâul românesc 13, idem indigen 12.06, idem străin 13; Rusciuk, hectolitrul grâul indigen de ⁸⁸/ₘ libre 9—9.25. Ispania: Barcelona, 100 kilo grâti indi- gen 30.50—32, idem grâul străin 30 până la 33.35. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.30—0.35. SECARA Germania: Lipsea, 1.000 kilo 225 până la 232.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 23.40 până la 23.75; Hamburg, 1.000 kilo secară de la Marea-Neagră de ’Vm libre 191.25 până la 200; Breslau, 1.000 kilo 22.60 până la 23.05 ; Brema, 100 kilo 230—231.25; Berlin, 1.000 kilo 212.50—225. Italia: Turin, 100 kilo 17—17.75. Belgia: Bruxel, 100 kilo 17 ; Anvers, 100 kilo secară românâscă 157₄—187<; Liege, 100 kilo 17—17.50; Ostanda, hec- tolitrul 14—16. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo secară de Galați 390—400; Rotterdam și Amster- dam, hectolitrul secară indigenă 9.50 până la 14.50. Elveția : Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul 13.70 până la 15.20. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secara nouă slovacă de 72—75 kilo pr. hectolitrul 17.24—17.66; Czernowitz, 100 kilo 14.20 până la 15.14; Budapesta, 100 kilo 15.68 până la 15.93. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul secară de 50—56 libre 7.30—7.45; Salonic, kilo 0.13. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo secară de Suedia 20.85—22.20, idem de Rusia 23. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 11.83 ; Rus- ciuk, hectolitrul secară de 53—54 libre 8 până la 8.20. Ispania: Barcelona, hectolitrul 17.50 până la 18. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumb american 168.50-172.50, idem danubian I66V2—170 ; Francfort s/Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porumb de Rusia și de la Dunăre 131.25—137.50; Breslau, 1Q0 kilo 15.60—16.20; Stuttgărt, 100 kilo 16.25; Brema, 1.000 kilo porumb din Un- garia, România, etc., vămuit 167.50—170; Berlin, 1.000 kilo 155—170. Italia: Genua, 100 kilo porumbul meri- dional și de Piemont 14:50—16.50; Veneția, 100 kilo 14- 16 ; Turin, 100 kilo 16.50 până la 19 ; Neapoli, 100 kilo 12—12*/g din cari urmâză a se scade lei 1 — l*|ₜ de 100 kilo pentru asigurare și transport de la GalațI-Brăila, la Neapole. Belgia, Bruxel, 100 kilo porumbul ame- rican 12^—13¹/,; Anvers, 100 kilo porum- bul românesc 12*/₄—IS¹/^; Ostanda, 100 kilo 18—20. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo po- rumbul american 250—232; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul porumbul de Odesa și America 11.60—13.60. Elveția: Zurich, 100 kilo porumbul gal- ben 15, idem cincantin l?¹^» Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera: Londra, hectolitrul 8.70 până la 9.50. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo po- rumb unguresc 10.94—11.45; Czernovitz, 100 kilo 10.73—11.05; Budapesta, 100 kilo 10—10.10 ; Triest, 100 kilo 12.20 până la 13.25. Turcia : Constantinopoi, hectolitrul po- rumb de 56 — 60 libre 11.70—11.90; Salo- nic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, ocaua 0.16—0.17^. Cephalonla: Argostoli, 21—22 ocale po- rumbul grecesc 5.50—5.70. Francia : Nisa, 100 kilo 15—18. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 9.13; Rusciuk, hectolitrul porumbul de 57 —58 libre 7 până la 7.20. Ispania: Barcelona, hectolitrul 15—18. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.20. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 172.50 până la 213.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 19.40—20.95; Hamburg, 1.000 kilo orz de Rusia de ¹¹⁴/₁₂î libre 133.75—150; Breslau, 100 kilo orzul alb 19.30—20, idem orzul galben 17—18.30; Brema, 1.000 kilo orzul vămuit 161.25—162.50. Italia: Veneția, 100 kilo 14—15. Belgia: Anvers, 100 kilo orzul românesc 12³/ₜ—15; Lie<;e,100kilol4—15; Otanda, 100 kilo 16—18. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo orzul de la Dunăre 240 ; Rotterdam și Amster- dam, hectolitrul orzul indigen 7—8.80. Elveția: Berna, 100 kilo 23. Englitera : Londra, hectolitrul 14.90 j până la 18.20. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 13.15 până la—14.20; Czernovitz, 100 kilo 12.09 până la 12.62; Budapesta, 100 kilo 11.58 până la 12. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul orzul *1 de 44—48 libre 6.70—6.85; Salonic, kilo 0.09. Grecia: Pireu, ocaua 0.14*/ₐ—0.16. Cephalonla: Argostoli, kila de 17—18 ocale orzul grecesc 2.90—3.10. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo orzul de Suedia 20.85—21.55. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 10.13; Rus- ciuk, hectolitrul orzul de 44—45 libre 5. । 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3043 Ispania: Barcelona, hectolitrul 8 până la 11.75. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 ocale 3. ovjKzul Germania: Lipsea, 1.000 kilo 197.50 până la 202.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 18—18.75; Hamburg, 1.000 kilo ovăzul de Rusia de ⁶⁵/as litre 150—162.50; Bres- lau, 100 kilo 17.85—18.60; Stuttgrat, 100 kilo 17.25—18.38; Brema, 1.000 kilo ovăzul vămuit 203.75—248.75; Berlin 1.000 kilo 191.25—216.25. Italia: Genua, 100 kilo ovăzul meridio- nal și de Piemont 15.50—17; Veneția, 100 kilo 15—16 ; Turin, 100 kilo 20—20.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15; Anvers, 100 kilo ovăzul indigen 15³/₄—16.25; Liege, 100 kilo 16—16.50; Ostanda, 110 kilo 16 până la 18 Holanda: Botterdam și Amsterdam, hec- tolitrul ovăzul indigen 6—9. Elveția: Zurich, 100 kilo ovăzul ungu- resc și bohemian 16¹/,—18 ‘/ₐ; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 6.60 până la 8.30. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo ovăzul unguresc 12.10—12.41; Czernowitz, 100 kilo 12.62—13.67; Budapesta, 100 kilo 15.58—12.10; Triest, 100 kilo 12.20 până la13.25. Turcia: Constantinopol, hectolitrul ovă- zul de 12—24 libre 10.60—10.95; Salonic, kilo 0.09. Cephalonla: Argostoli, kila de 14—15 ocale ovăzul grecesc 2.17—2.25. Francia: Nisa, 100 kilo 19—22 . Suedia: Gothemburg, 100 kilo ovăzul de Suedia 15—15.30. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 9.15; Rusciuk, hectolitrul 4. Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50j>ână la 10. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 35—40, idem nedat la lopată 21 până la 22; Brema, 1.000 kilo meiul vă- muit 247.50—248.75. Belgia: âstanda, 100 kilo 16—17; An vers, 100 kilo meiul românesc 11—H¹/*. Englitera: Londra, hectolitrul 8.30 până la 9.30. Turcia: Constantinopol, hectolitrul meiul de «’/â₈ libre 6.65—7.10. Grecia: Pireu, ocaua O.lâ¹^—0.18. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 10.63. Ispania: Barcelona, hectolitrul meiul de la Dunăre 13.24—14. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.25. FASOLEA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50 ; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25; Breslau, 100 kilo 18.75 până la 20.10; Brema, 100 kilo fasolea albă de gătit 45—50; Berlin, 100 kilo 27.50 56.25. Italia: Veneția, 100 kilo 24—30; Tu- rin,, 100 kilo 0.15—0.30. Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea de Ro- mânia 13‘/₈—14; Ostanda, kilo 0.75—0.90. Holanda: Amsterdam, hectolitrul 16 până la 18; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul fasolea indigenă 10.50—18.50. Elveția: Zurich, kilo 0.30—0.40; Berna, 15 litri 4.30—4.50. Englitera: Londra, hectolitrul 10.70 până la 11.10. Austro-Ungaria : Viena, kilo 0.25 până la 0.42; Budapesta, 100 kilo 11.10—15.25; Triest, 100 kilo 18.75—19.50. Turcia: Constantinopol, sacul de 100 kilo 17—19; Salonic, kilo 0.21—0.32. Grecia: Pireu, ocaua 0.29—0.32. Francia: Nisa, 100 kilo 20. Bulgaria : Sofia, 100 kilo 25.50; Rus- ciuk, 100 kilo fasolea indigenă 25—30. Ispania: Barcelona, hectolitrul 19.25 până la 28.50. RAPIȚA Germania: Lipsea, 1.000 kilo 250 până la 275; Francfort s/Mein, 100 kilo 30 până la¹30.60; Hamburg, 1.000 kilo rapiță de Germania 250—262.50; Breslau, 100 kilo rapiță nouă 23.10—26.90; Brema, 1.000 kilo rapiță vămuită 375. Belgia: Bruxel, 100 kilo 25—25.50; Anvers, 100 kilo rapiță de România 26j/₄ până la 27. Englitera: Londra, hectolitrul 48.70 până la 52.40. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo rapiță nouă 24.70—25,24 ; Czernovitz, 100 kilo 19.46—20.51. VINUL Germania : Berlin, butelia vinul alb de Drăgășani 1.25, idem roșu 1.55. Italia : Genua, hectolitrul vinul alb în butdie 17—22, idem roșu meridional și de Piemont 20—28, vinul alb de Asti butelia 1—1.50, idem roșu superior de Piemont 20 până la 28; Veneția, hectolitrul vinul alb în butdie 28—40, idem roșu 30—45, butelia vinul alb 1.25—2, idem roșu 1.50—2.50; Turin, hectolitrul vinul roșu în butdie 35 până la 48. Belgia: Anvers, 225 litri vin alb de Rhin în butdie 125—650, idem roșu de Bordeaux 185—875, litrul vin alb de Rhin în butelii 1—25, idem roșu de Bordeaux 1.25—28; Ostanda, 225 litri vinul alb în butdie 230 până la 850, idem roșu 225—850, vinul alb în butelii de s/₄ litru 1.50—13, idem roșu 1.10—10. Holanda: Amsterdam, 4 butdie a 225 li- tri vin de Bordeaux la antreposit700—1.000, idem roșu 500—700, vinul alb în butelii de 75 centilitri 1.50—2,50, idem roșu 1 până la 1.50. Elveția s Zurich, hectolitrul vinul alb de Moldova în butdie 34—38. Englitera : Londra, hectolitrul vin alb în butdie 90—220, idem roșu 60—195, idem alb în butelii 150—350, idem roșu 130-300. Austro-Ungaria: Triest hectolitrul vinul alb în butdie 10.50—12, idem roșu 10.75 până la 12.50. Turcia : Constantinopol, litrul vin alb indigen în butdie 0.40—0.75, idem roșu 0.60—0.90, vinul alb în butelii a 1 litru 1.20—2.25, idem roșu 1.50—2.70; Salo- nic, kilo rin alb de Salonic în butdie 0.80, idem roșu de Gumendjia și de Niausta 0.26 până la 0.37. Grecia : Pireu, ocaua vin alb indigen in butdie 0.40—0.45, idem roșu 0.40—0.45, idem rin alb indigen în butelii 1—1.30, idem roșu 1—1.30. Francia : Nisa, hectolitrul vin în butdie 60, idem în butelii 1.20. Suedia: Gothemburg, hectolitrul rinul alb străin în butdie 150—250, idem roșu 160—600, vinul alb în butelii de 80 centi- litril, butelia 0.75—5, idem roșu 1.50—10. Bulgaria : Sofia, kilo rinul alb în butdie 0.50, idem roșu 0.50, rinul alb și roșu în butelii a 1 litru 2; Rusciuk, hectolitrul rin alb indigen în butdie 31—32. Ispania: Barcelona, hectolitrul vinul alb ordinar în butdie 14—20, idem rinul roșu în butdie 10—25. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua rinul alb în butdie 0.25—2.75, idem în butelii 0.70 până la 3.25. SPIRTUL Germania: Lipsea, 10.000 litri și grade alcool brut de cartofi 68.50, plus lei 62 % imposit de consumațiune, același 44.25, plus lei 87 ⁴/₂ imposit de consumațiune ; Ham- burg, 100 litri 29.70—30; Breslau, 100 litri alcool brut de cartofi 70.25; Brema, hectolitrul 136.25—142.50. Italia: Genua, hectolitrul alcool (dările co- prinse) 246—248; Veneția, hectolitrul 235 până la 250. Belgia: Anvers, 100 litri alcool de cereale de 94 grade 176—180; Liege, hectolitrul 190—200; Ostanda, litrul 2.50—3. Holanda: Amsterdam, 100 litri alcool de 46 grade Tralles 16. Elveția : Zurich, hectolitrul 50—60; Berna, litrul 0.60. Austro-Ungaria : Viena, 10.000 litri și grade alcool de 90° și mal mult (fără dările consumărel) 113.56—114.61; Czernowitz, 10.000 litri și grade 32.60—33.65; Buda- pesta, 100 kilo 35.78—36.73; Triest, 100 kilo alcool de 95 grade 36.25—37.50. Turcia: Constantinopol, litrul alcool de 39—40 grade 0.65—0.90 ;' Salonic, kilo alcool de 40 grade venit din Austria 0.86. Grecia: Pireu, ocaua alcool de Rusia și indigen de 42 grade 1.45 — 1.60. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. Bulgaria: Sofia, kilo 1.48; Rusciuk, hec- tolitrul alcool de cereale de 42 grade din Rusia și Austria 93. Ispania : Barcelona, hectolitrul alcool de 35 grade 79—80. PIEILE BRUTE Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo 310; Breslau, 50 kilo piei uscate de tauri i MONITORUL OFICIAL I. 62.40— 72.45, idem de boi 70—81, idem de viței 70—81, idem de oi 56.20—65, idem de miei 68.70—77.40, pieile brute de ied 1.90—2.20, idem de capră 2.25—2.80. Italia: Genua, 100 kilo pieile de boi 80—85, idem de viței 90—100, idem de ie^li 35—38, idem de capră 38—40, bucata pieile brute de miel 1.90—2; Veneția, 100 kilo pieile brute de boi 80—98, idem de vi- ței 120—130, idem de oi 70—75. ■ Belgia : Anvers, kilo pieile brute de boi indigen 0.60—0.75, idem de viței 0.70 până la 0.80; Liege, kilo piei brute de boi 0.65 pâuă la 0.75, idem de tauri 0.45—0.55, idem de vaci și junici 0.55—0.65, idem de viței 0.70—0.80; Ostanda, kilo pieile brute de tauri 0.70—0.75, idem de boi 0.70 până la 0.75, idem de viței 0.60—0.65, idem de oî 0.65—0.70, idem de miei.' 0.60—0.70, idem de ie<)I 0.65—0.75. Holanda: Amsterdam, 7« kilo piei brute de boi 0.32—0.36, idem de viței 0.34—0.48; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo pieile brute de boi 29—37.50, idem de vițel 40 până la 44. Elveția: Zurch, kilo pieile brute de boi - 0.70—1, idem de viței cântărind 10 kilo 0.65—0.75, perechia pieile de oi cu lâna pe ele 6—8. Englitera: Londra, kilo pieile brute 0.50—2.90, idem de boi 0.50—2.70, idem de viței 0.70—4, idem de oi 0.30—4, idem de miei 0.50—5.30, idem de ied 0.30—3.30, idem de capre 0.50—4. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo piei uscate unguresc! 157.73—168.24, idem de viței vienezi fără cap 304.94—325.97, 100 bucăți piei grele de oi 241.84—252.36, idem de miei 157.73—178.76; Budapesta, 100 kilo piei brute de boi 168.30—176.82,idem de viței 336.80—357.85, Triest, 100 kilo piei brute de boi 94.75—189.50, idem de viței 179—337, idem de capră 126.25 până 172.75, kilo piei brute de ie^i 0.85—1.48, 100 bucăți piei brute de miel 105.25-242.25. Turcia: Constantinopol, bucata piei burte de boi 15.80—18, idem de viței 4.75—7.90, idem de oi (fără lână) 1.50—2.20, idem de oi (cu lână) 3—5, idem de miei (fără lână) 1.20—1.50, idem de miei(cu lână) 2—2.50, idem de ie^i 1.50—2, idem de capre 1.75 până la 2.50; Salonic, kilo piei brute de boi 0.86—1.07, idem de viței 0.80, idem de oi 1.41, perechea piei brute de miei 3.86, idem de iețB 4.31, idem de capre 2.04. Grecia : Pireu, ocaua pieile de boi 0.77 până la 0.95, idem de viței 1.15—1.30, idem de oi 1.65—1.80, idem de miei 1.45 până la 1.80, idem de ied0.95-r-l.10, idem de capră 1.37—1.50. Francia: Nisa, 100 kilo pieile prospete de boi 100, idem uscate 150, idem de vaci pros- pete 70, idem uscate 150, idem prospete de viței 140, idem uscate 350, idem prospete de oi 40, idem uscate 145. Suedia: Gothemburg, kilo pieile brute ’ 1.25—3, idem de boi 0.55, idem de viței 0.83. ^Bulgaria: Sofia, bucata pieile brute de boi 12, idem de viței 6, idem de oi 1.98, idem de miei 1.88, idem de ied 1.78, idem de capre 1.80; Rusciuk, bucata piei brute de boț 18—20, idem de vaci 12—14, idem de vițel 3—4, idem de oi 2.50—3, idem de miei 1.50—1.60, idem de ie^i 1.80—2, idem de capre 3.60—4. Ispania: Barcelona, 41 kilo 600 grame pieile brute 60—75, idem pieile brute de boi 60—75, kilo pieile brute de viței 3.90 până la 4.50. Asia-Mică: Smyrna, ocaua piei brute de boi 1.80, idem de capre 2.25, idem de oi 1.70, idem de miel 2. LANA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată extrafină de Silesia 250—275, idem de Pos- nania 187—225, idem nespălată de Silesia 57—65, idem de Posnania 57—65. Italia: Genua, 100 kilo lână spălată l-a calitate 37Q—372; Veneția, 100 kilo lână spălată 200—250, idem nespălată 100—120; Turin, 10 kilo lână spălată 35—45, idem lâna nespălată 20—35. < Belgia: Anvers, kilo lână pieptănată din La Plata 4.47¹/,—4.60, idem nespălată in- digenă 2.50—3.50; Ostanda, kilo lână spă- lată 5, idem nespălată 2.50—3. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3 ; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3. Englitera : Londra, kilo lână spălată 1.80—4.80, idem nespălată 0.90—3.60. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo lână spălată fdrte fină 420.61—441.64; Triest, 100 kilo lână spălată 197—223.25, idem nespălată 210—219. Turcia : Constantinopol, kilo lână spă- lată 1.40—2.60, idem nespălată 1.20—1.50; Salonic, kilo lână nespălată 1.17. Grecia: Pireu, ocaua lână nespălată 1.40 până la 1.60. 1° Bulgaria : Sofia, 100 kilo lână spălată 200, idem nespălată 138.25; Rusciuk, 100 kilo lână spălată 120—130, idem nespălată 70-80. Ispania : Barcelona, 100 kilo lână spă- lată 150—450, idem lâna nespălată 90 până la 200. Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 160—175, idem nespălată 90—125. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub 22.50 până la 30. Italia: Veneția, metrul cub 60—80. Belgia: Ostanda, metrul cub 75—80. Englitera: Londra, 50 picidre cubice 63.15—90.15. Austro-Ungaria : Viena, metrul cub taraci de schele de fag și brad (franco gara Viena) 27.34—29.44. Turcia: Constantinopol, metrul cub lem- ne de brad 38—55.50; Salonic, metrul cub scândurile de brad de diferite dimensiuni din Galați, indigene și puține din Austria 40—70. ______________________31 Iulie 1892 Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Bulgaria : Sofia, metrul cub 26—281 Rusciuk, metrul cub stejar și brad etc. 70 până la 75. Ispania: Barcelona, 1.000 picidre en- glezescl 140. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72. PETROLE0 brut Germania : Breslau, 100 kilo petroleii american 26.90; Brema, 100 kilo 11.85. Italia: Turin, kilo 0.70. Belgia: Ostanda, litrul0.15—0.20. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo petroleii rusesc și american 12.40 până la 13.70. Elveția: Berna, litrul 0.20—0.30. Englitera: Londra, hectolitrul 5.80 până la 6.80. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo 36.28 până la 37.85; Budapesta, 100 kilo 35.78 până la 44.20; Triest, 100 kilo 12.60 până la 15.25. Turcia: Constantinopol,litrul 0.08-0.12. Francia: Nisa, 100 kilo 30. Suedia : Gothemburg, 100 kilo petroleii de Rusia 20.10. Bulgaria: Sofia, 100 kilo 29.75. Ispania: Barcelona, 100 kilo petroleii brut 28. Prețurile a diferite produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe (fiua de 18 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 2f7₄—24; Idem unguresc 100 kilo 217*—24³/ₜ; Secara 100 kilo 187₄—18³/₄; Porumbul galben și alb 100 kilo 14³/₄ până la 167*; Idem cincantin 100 kilo 16³/₄—17³/₄; Orzul pentru braserii 100 kilo 19³/₄ până la 21³/₄; Ovăzul 100 kilo 15³/₄—177₄. Prețurile a diferite produse pe piața Lugano (Elveția) pe diua de 19 Iulie 1892 st. n. Grâul 100 kilo 20—23 ; Secara 100 kilo 22; Porumbul 100 kilo 18—20; Meiul 100 kilo 17 —18 ; Ovăzul 100 kilo 16d/₂—18; Ouăle duzina 0.80; Carnea de boii kilo 1.55—1.60; Idem de vițel kilo 1.60; Untul kilo 1.90—2 ; Brânza de Gruyere kilo 1.35; Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe fiua de 21 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 227,—24; Idem unguresc l-a calitate 100 kilo 24³/₄; Idem rusesc 100 kilo 227,—25¹/<; Porumbul galben 100 kilo 157ₛ; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru braserii 217₂ până la 247,; Ovăzul unguresc și bohemian 100 kilo 177,-187,. 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3045 Tergul de vite din St. Margrethen (C-tonul St. Gali,—Elveția) pe filele de '18 și 19 Iulie 1892 st. n. S’ati vîndut 167 boi unguresci și austriacl; 37 „ italieni; 10 „ bavaria. 214 total. Carnea de boți austriac I-a calitate 100 kilo 88—92; Idem a 11-a calitate 100 kilo 80—84; Idem unguresc 100 kilo 79—93. ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Nepresentându-se concurențl la licitația ți- nută în țliua de 21 Iunie st. v. 1892, se pu- blică spre cunoscința generală că o nouă lici- tațiune va avea loc pentru aprovisionarea di- recțiunel cu : 25 cufere poștale; 25 geamantane de piele cu câte duoă la- căte Wertheim; 50 saci de pânză seria I; 25 saci de pânză seria II; 25 saci de pânză seria IV; 50 saci de pânză seria V. Licitația se va ține în ^iua de 11 (23) Au- gust 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții tre- bue să depună,cum și cele-alte condițiunl ale licitației și furniturel sunt cele inserate în Monitorul oficial No. 34 din 14 (26 Maiu) a. c. No. 23.541. ₃ 1892, Iulie 28. —Prețul resultat la licitația ținută în țliua de 15 (27) Iulie 1892 nefiind destul de avantagios, se publică o altă licitație pentru aprovisionarea direcției cu 2.000 kilograme sulfat de cupru. Licitațiunea se va ține în țliua de 13 (25) August 1892, în cabinetul directorului ge- neral al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale li- citațiunel și furniturel sunt cele inserate în Monitorul oficial No. 27 din 6(18) Maiii 1892. No. 23.543. ⁸ 1892, Iulie 28. — Publicându-se altă licitație pentru da- rea în antreprisă a transportului expediției și de călători, pe timpul iernei, de la Tulcea prin Isaccea la Măcin și vice-versa, se aduce la cunoscința amatorilor că acăstă licitație se va ține în țliua de 24 August (5 Septembre) 1892, atât la direcția generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefectura județului Tulcea, conform condițiunilor cu No. 11.738, inse- rate în Monitorul oficial No. 21 din 1892. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunile provisoril prevățlute prin menționatele condiții. No. 23.569. • , 1892, Iulie 28. Direcțiunea generală a serviciului sanitar La licitațiunea ținută în <^iua de 25 Iu- nie 1892, pentru aprovisionarea lemnelor necesare punctelor de observație Ungheni, Fălciu, Tulcea, Constanța și T.-Măgurele, conform publicațiunel făcută prin Monitorul oficial No. 14 din 18 Aprilie 1892, nepre- sintându-se concurențl, se publică din nou licitație pentru țliua de 25 August, orele 2 p. m., atât în localul direcțiunel generale a serviciului sanitar, cât și la prefecturile res- pective, și anume: La prefectura județului Iași, pentru punc- tul de observație Ungheni, pentru 7 și jumă- tate stânjeni lemne; La prefectura județului Fălciu, pentru punctul de observație Fălciu, pentru 6 și ju- mătate stânjeni lemne; La prefectura județului Tulcea, pentru punctul de observație Tulcea, pentru 7 și ju- mătate stânjeni lemne; La prefectura județului Constanța, pentru punctul de observație Constanța, pentru 7 și jumătate stânjeni lemne, și La prefectura județului Teleorman, pen- tru punctul de observație T.-Măgurele, pen- tru duoi stânjeni lemne. Calitatea lemnelor, condițiile de predare, garanția și modul efectuărel plăței, sunt ace- lea publicate în Monitorul oficial menționat mai sus. ₃ Direcțiunea generală a „Monitorului oficial“ șl Imprimeriei Statului Se aduce la cunoscința amatorilor că în curtea acestei direcțiuni se află o cantitate de circa 25 tone sgură de cărbuni de cek, care se dă gratis; acăstă sgură fiind bună de în- trebuințat pentru nivelare și pus sub dușu- mele, amatorii se pot adresa direcțiunel în tdte țlilele de lucru prin intendentul respectiv. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe ^iua de 2 Noembre 1892, pentru ocuparea, în mod provisoriu, conform legei, a următdrelor trei • catedre de la conservatorul de musică și de- clamațiune din Bucuresci: 1) Catedra de canto (eleve); 2) „ „ piano (eleve); 3) „ „ violoncel. I. Condițiunile de admisibilitate la con- cursurile acestor catedre sunt: a) Candidațil să fie români sati naturali- sați români; 5) Să posădă diploma de absolvire a unei scăle superidre de musică din țără sati străi- nătate. II. Programa concursului de canto con- sistă în: 1) Lucrări anteridre de o valdre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acăsta, executarea : a) A unei bucăți de musică clasică, vechie; 3) A unei bucăți de musică modernă ger- mană; ț) A unei bucăți de musică modernă italiană; 3. Executarea unei bucăți la prima-vista ; 4) O lecțiune practică în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe de ar- monie, contra-punct și composiție, precum și asupra istoriei musicel și esteticei în raport cu musica. III. Programa concursului de piano va consista în: 1) Lucrări anteridre de o valdre artistică recunoscută; 2) In lipsă de acăsta, executarea a duoă bucăți de musică modernă; 3) Execuțiunea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune practică, în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctulul și composițiel, precum și asupra istoriei musicel și esteticei în raport cu musica. IV. Programa concursului de violoncel va consista în: 1) Lucrări artistice anteridre de o valdre recunoscută; 2) In lipsă de acăsta, execuțiunea : a) A unei bucăți de musică clasică; 3) A unei bucăți de virtuositate. 3) Executarea unei bucăți la prima-vista; 4) O lecțiune parctică, în care se va insista ca concurentul să posădă cunoscințe asupra armoniei, contra-punctulul și composițiel, precum și asupra istoriei musicel și esteticei în raport cu musica. Concursul se va ține în localul conserva- torului de musică din Bucuresci, în confor- mitate cu regulamentul de aplicare a legei de la 17 Martie 1879, iar aspiranții se vor înscrie la minister cu opt ^ile cel puțin îna- inte de țliua fixată pentru concurs. No. 9.905. ₁₀. 1892, Iulie 17. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Postul de inginer-șef al serviciului dru- murilor din județul Tutova, plătit cu 300 lei lăfă și 150 lei diurnă pe lună, fiind va- cant, ministerul publică spre cunoscința can- didaților să adreseze cererile (susținute pe titluri) la minister, în termen de 20 ^ile. No. 10.013. 1892, Iulie 29. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 27 Octombre 1892, se va ține con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a 3046 MONITORUL OFICIAL “ 31 Iulie 1892 catedrei de Limba italiană de la scdla comer- cială din Ploescl. Concursul se va fine în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scole profesionale, și po- trivit regulamentului acestei legi. Condițiunile de admitere sunt: să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în lițere, sau aceea a unei scole superiore spe- ciale în care cursurile se predau în limba italiană. Materiile concursului sunt: gramatica ita- liană, literatura italiană, terminologia comer- cială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concura se vor adresa la ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 țlile înainte de țliua concursului; iar actele prin cari se dovedesc titlurile candidaților se vor presinta jiuriulul examinator în «Jiua con- cursului. Publicațiunea cu No. 26.829 din Moni- torul oficial No. 82 din 14 (26) Iulie 1892 și din numerele următore este anulată. No. 39.058. w 1892, Iulie 18. —Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 10 Noembre 1892, se va ține un nou con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a postului de profesor de mecanică și geome- trie descriptivă și de director al scolel de meserii din Ploescî, întreținută de județul Prahova. Concursul se va ține în localul scolel de arte și meserii din Bucuresci, la orele 12 din ^i, conform legei din 17 Martie 1879 pen- tru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scolele profesionale și potrivit regulamentu- lui de aplicarea acelei legi. Condițiunile ce vor trebui să însușâscă Can- didațiI pentru a fi admiși la concurs sunt: 1) Să fie români; 2) Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare ; 3) Să posede diploma de absolvirea unei scâle de meserii. Materiele concursului sunt: geometria ele- mentară, mecanica teoretică și practică, de- semnul de machini și facerea unui crochiu de pe natură. Cererile de admitere la concura se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin opt ^ile mal înainte de țliua fixată ’ pentru concura, iar actele de dovedirea îndeplinirel condițiu- nilor de admitere se vor presinta juriului examinator ce se va institui la timp. No. 39.489. ₁₀, 1892, Iulie 22. —S e aduce Ia cunoscința generală că, în țliua de 16 Noembre 1892, se va ține un nou concurs pentru ocuparea, cu titlul provisoriu, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scdla comercială din Ploescl. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasii și scdle profesionale, și potrivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român sati naturalisat; b) Să fi satisfăcut legei de recrutare ; c) Să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere. Materia concursului este: gramatica lim- bel române, istoria limbel române, litera- tura română, sistemele ortografice de la introducerea literilor, logica și extetica, prin- cipalele scdle filosofice, corespondența co- mercială, stilul și lexicologia comercială (cir- culări, scrisori de credit, scrisori de infor- mațiuni, recomandări, reclame, avise, con- tracte, etc). Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt ^ile mai înainte de termenul concursului, iar actele se vor presinta juriului examinator în ^iua concursului. Publicațiunile deja făcute cu No. 37.846 și 38.873, în numerile precedente al Moni- torului oficial^ sunt anulate. No. 40.987. 1892, Iulie 28. — Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 25 Iunie 1893, se va ține un nou concurs pentru ocuparea cu titlul provisorifi a catedrei de sciințele fisico-chimice de la scdla comercială din Ploescl. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universităței din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasii și scdlele profesionale și potrivit regulamentului aces- tei legi. Condițiunile de admitere sunt: 1. Să fie român sau naturalisat; 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; 3. Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințele fisico-chimice. Concursul va fi scris și oral. Materiile concursului sunt: Mineralogia, chimia minerală și organică, fisica, technologia. Concursul oral va fi însoțit și de experi- mente făcute în laborator. Cererile pentru admitere Ia concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 țlile mal ’nainte de «Jiua concursului; iar actele dove- ditore de îndeplinirea condițiunilor, se vor presinta juriului examinator în țliua concur- sului. No. 39.044. g, 1892, Iulie 18. —Arendașii pe viitorul period 1893—98, ai moșielor coprinse în tabloul de la vale, ne- complelând garanția definitivă în termenul prevățlut de art. 20 din regulamentul de li- citații, ministerul le scâte în rearendare pe comptul D-lor, prin licitațiune publică orală, care se va ține la centrurile Bucuresci, Iași și Craiova, în țliua de 20 August 1892, orele 11 a. m. Rearendarea se face pe periodul 1893-98, conform cu regulamentul de licitațiunl pu- blicat în Monitorul oficialNo. 202 din 1891, și atât cu condițiunile publicate în citatul Monitor, cât și cu modificarea art. 45 din acele condițiunl, dupe cari păsciunatul vite- lor în păduri nu este permis de cât în acelea de haltă și în golurile de prin pădurile de munte. Garanția provisorie ce trebue a se depune de concurenți, pentru a fi admiși Ia licitație, este aceea care se notâză la fie-care moșie și urmâză a fi în numerariu sau efecte publice garantate de Stat. No. 41.121. 2, io o 1892, Iulie 28. Tabloii de moșiile arendate pe 1893—98 tn urma licitațiilor de la 27 Aprilie și 4 Maiii, și con- firmate la 22 Maiii 1892, pentru cart nu s’att completat garanțiile definitive până la 24 talie, ultimul termen acordat. Centrul Bucuresci Județul Argeș 1. Golțul-Unghenilor, afară de 839 hec- tare, 4.460 m. p., vîndute în 1888, și fără alte 863 hectare, 4.440 m. p., destinate a se mal vinde în loturi, fostă pendinte de Mitro- polie, situată în comuna Golțul-Unghenilor, plasa Cotmeana-Găleșesci; garanția proviso- rie lei 3.000. Județul Buzeu 2. Găvănesci-Priviți, afară de 1.421 hec- tare parcelate în loturi la locuitori, fostă pendinte de episcopia Buzău, situată în co- muna Cotu-Ciârel, plasa Câmpu; garanția provisorie lei 5.015. 3. Giorașca și Bălteni, afară de 1.902 hec- tare parcelate în loturi la locuitori, fostă pendinte de episcopia Buzău, situată în co- muna Gotu-Giorel, plasa Câmpu; garanția provisorie lei 5.275, Județul Dâmbovița 4. Munțil-Bucegil, fostă pendinte de Co- troceni, situată în comuna Moroeni, plasa la- lomița-Dâmbovița; garanția provisorie lei 650. Județul Prahova 5. Matița, afară de 5 hectare teren date cu osebit contract D-lul Al. Urlățeanu pe termen de 10 ani, pentru căutarea și exploatarea de petroleu, fostă pendinte de episcopia Buzău, situată în comuna Păcureți, plasa Cricovu- Podgoria; garanția provisorie lei 245. Județul Râmnicu-Sărat 6. Grădiștea a Mitropoliei, cu Grădiștea a monastirei Mărgineni, împreună cu 100 hec- tare ce fusese reservate pentru băi, afară de Balta-Albă și afară de 1.977 hectare parce- late în loturi la locuitori, foste pendinte de Mitropolie și Mărgineni, situate în comuna Grădiștea-de-Sus și de-Jos, plasa Grădiștea; garanția provisorie lei 5.250. 7. Moșesci sau Jideni, afară de 1.352 hec- tare parcelate în loturi la locuitori, pendinte de S-tu Gheorghe-Noîi,- situată în comuna Nisipurile, plasa Grădiștea; garanția provi- sorie lei 5.325. 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3047* 8. Crângu-Ursuluî, afară de 530 și jumă- tate hectare, parcelate în loturi la locuitori, și fără Vatra-Sehitulul-Dedulesci, fostă pen- dinte de Schitul-Dedulesci, sitjjată în comuna Dedulesci, plasa Râmnicu-de-Sus; garanția provisorie lei 2.300. Centrul Iași Județul Tecuciu 9. Barcea, fostă pendinte de monastirea Dancu, situată în comuna Barcea, plasa Ni- coresci-Bârlad; garanția provisorie lei 9.750. Centrul Craiova Județul Dolj 10. Bechetul sau Călărașii, fostă pendinte de Schitul-Roba, situată în comuna Bechetu- Călărași, plasa Jiu-de-Jos; garanția proviso- rie lei 31.775. 11. Bratovoesci cu Puțurile, afară de 1.618 hectare, 3.302 m. p., parcelate pentru a se vinde în loturi la locuitori, fostă pendinte de monastirea Horezu, situată în comuna Gerocu- Mare, plasa Jiu-de-Jos; garanția provisorie lei 10.540. 12. Cerul sati Lâmna, fostă proprietate a D-nei Catinca Ciocazan, fostă pendinte de Stat, situată în comuna Brabova, plasa Jiu- de-Sus; garanția provisorie lei 925. 13. Lumașul, fostă pendinte demonastirea Sadova, situată în comuna Coșoveni-de-Jos, plasa Amaradia-Ocolu; garanția provisorie lei 2.840. Județul Mehedinți 14. Gura-Motrulul, Vatra-Monastirel-Mo- tru, afară de 904 hectare, 9.340 m. p., par- celate pentru a se vinde în loturi la locuitori, fostă pendinte de Motru, situată în comuna Gura-Motrulul, plasa Motru-de-Jos ; garan- ția provisorie lei 4.615. 15. Apa-Nâgră, cu cele-alte trupuri, afară de cele vîndute de veci, fostă pendinte de Baia-de-Aramă, situată în comuna Novaci și Baia-de-Aramă, plaiul Gloșani; garanția pro- visorie lei 550. Județul Romanați 16. Rotunda, afară de 1.902 hectare, 1890 m. p., parcelate pentru a se vinde la locui- tori, fostă pendinte de Brâncoveni, situată în comuna Rotunda, plasa Balta; garanția pro- visorie lei 7.500. 17. Osica-Vlăduleni a monastirei Viforîta, împreună cu Cioroiașu! a monastirei Brân- coveni, fără 14 hectare, 4.320 m. p. teren, pe care se află conacul proprietăței de pe Osica-Vlăduleni, cedat regiei monopolului Statului și afară de 521 hectare, parcelate pentru a se vinde în loturi la locuitori, fostă pendinte de monastirea Viforîta și Brânco- veni, situată în comuna Osica-de-Sus și Gio- roiașul, plasa Oltu-de-Sus; garanția provi- sorie lei 5.000. Județul Vâlcea 19. Bunesci, fostă pendinte de episcopia Râmnicu, situată în comuna Bunesci, plaiul Cozia; garanția provisorie lei 1.075. 20. Vatra-Schitulul-Slătidrele, fostă pen- dinte de schitul Slătidrele, situată in comuna Ocna, plasa Ocolu-Otăsău; garanția provi- sorie lei 1.015. 21. Cernelele, fostă pendinte de Schitul- d’un-Lemn, situată în comuna Șerbănesci, plaiul Cozia; garanția provisorie lei 725. 22. Milostea, fostă pendinte de Bistrița, situată in comuna Milostea, plaiul Horezu; garanția provisorie lei 3.215. 23. Vatra-Schitulul-Archanghel, fosta pen- dinte de Zlătari, situată in comuna Romani pla- sa Ocolu-Otăsău; garanția provisorie lei 130. 24. Igoiul, fostă pendinte de Horezu, si- tuată în comuna Igoiu, plaiul Horezu; ga- ranția provisorie lei 40. 2,104. — Se publică spre generală cunoscință că, în ^iua de 20 August 1892, orele 11a. m., se va ține licitațiune publică orală, la centru- rile Bucuresci, Iași și Craiova, pentru aren- darea pe periodul de 5 ani, începător de la 23 Aprilie 1893—1898, a moșiilor Statului coprinse în tabloul de la vale. Arendarea se face conform cu regulamen- tul de licitațiuni, inserat în Monitorul oficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, afară de art. 14, 15 și 16, relative la supraofertare, cari sunt anulate, supraofertarea ne mal fiind admisă, și atât cu condițiunile generale publicate în citatul Monitor No. 202 din 1891, cât și cu modificarea adusă art. 45, publicată în Monitorul oficial No. 252 din 1892, dupe care păsclunatul vitelor în pă- duri este cu desăvîrșire interzis, afară de a- celea de baltă și de golurile aflate prin pă- durile de munte, în cari păsclunatul vitelor este permis. Garanția provisorie ce trebue a se depune de către amatori, pentru a fi admiși la lici- tație, urmâză a fi în numerar sau efecte pu- blice garantate de Stat și va fi aceea ce se no- tâză lâ fie-care moșie. No. 41.123. 1892, Iulie 28. Tabloti de moșiile Statului ce se scot tn licitație la centrurile Bucuresci, Iași și Craiova, ln ^iua de 20 August 1892, pentru arendarea pe perio- dul 1893—1898. Centrul Bucuresci Județul Buzeu 1. Sărata-Banului, fostă a monastirei Banu, comuna Gura-Sărați, plasa Tohani-Sărata; se arendăză cu un confinist; garanția provisorie lei 650. Județul Covurluiu 2. Tulucesci, afară de 1.154 hectare și 9.914 m. p., vîndute în loturi la locuitori, fostă a monastirei Cetățuia, comunaTuIucesci, plasa Prutu-Horincea; se arendăză cu un con- finist și 2 pădurari; garanția provisorie lei 3.000. Județul Dâmbovița 3. Cobia, fostă a monastirei Mislea, co- muna Lucieni, plasa Dălu-Dâmbovița ; se arendăză cu un confinist și 2 pădurari; ga- ranția provisorie lei 315. Județul Muscel 4. Isvorani, fostă a Mitropoliei, comuna Ștefănesci, plasa Podgoria ; se arendăză cu un confinist; garanția provisorie lei 60. 5. Corbul Pădureț și o delniță, fostă a Mi- tropoliei, comuna Lăicesci, plasa Rîurile ; se arendăză cu un confinist; garanția provisorie lei 160. 6. Partea rămasă din moșia Valea-Mare, fostă a schitului NămăescI, comuna Valea- Mare, plasa Podgoria; se arendăză cu un pă- durar ; garanția provisorie lei 100. Județul Prahova 1. Ceptura, fostă a monastirei Radu-Vodă, comuna Ceptura, plasa Cricovu; se arendăză cu un pădurar ; garanția provisorie lei 155. 8. Izesci, fostă a episcopiei de Buzău, co- muna Podeni-VechI, plasa Cricovu ; se aren- dăză cu un confinist și un pădurar ; garanția provisorie lei 75. 9. Cârbunesci, fostă a monastirei Găldă- rușani, comuna Cărbunesci, plasa Teleaje- nul ; se arendăză cu un confinist și 2 pădurari; garanți provisorie lei 200. 10. Atârnați, fostă a monastirei Căldăru- șani, comuna Șoimari, plasa Teleajenul; se arendăză cu un pădurar; garanția provisorie lei 100. Centrul Iași Județul Bacău 11. Păncesci și părțile, afară de 380 hec- tare și 3.900 m. p., vîndute tn loturi la să- teni, fostă a monastirei Răducanu, comuna Păncesci, plasa Bistrița-de-Jos; se arendeză cu un pădurar; garanția provisorie lei 300. Județul Fălciu 12. Ghermănesci cu Arsura, afară de 1.637 hectare parcelate în loturi la locuitori, fostă a monastirei Fâstâci, comuna Ghermănesci, plasa Podoleni; se arendeză cu 3 confiniști și 6 pădurari; garanția provisorie lei 4.000. Județul Neamțu 13. Gârcina și Tătărușu, afară de 490 hec- tare parcelate în loturi la săteni, fostă a mo- nastirei Bistrița, comuna Gârcina, plasa Pia- tra-Muntele; se arendăză cu 4 confiniști și 6 pădurari; garanția provisorie lei 2.000. Județul Roman 14. Păncesci-Dragomiresci, fără părțile ce- date și vîndute de veci, fostă a episcopiei de Roman, comunele Elisabeta-Domna șiCotul- Vameșulul, plasa Siretu-de-Jos; se arendăză cu un confinist și un pădurar; garanția pro- visorie lei 4.500. Județul Suceava 15. Dolhesci, afară de 15 hectare și jumă- tate date locuitorilor expropriați, fără locul cu casele de pe el, în întindere de 5.719 m. p., vîndut de veci, și afară de 530 hectare și 8.302 m. p., parcelate pentru a se vinde în loturi mici la locuitori, fostă a monastirei Probota, comuna Dolhesci, plasa Somuzu; se arendăză cu un confinist și 5 pădurari; garanția prp- visorie lei 1.350. 3048 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 Județul Tutova 16. Schitul Pârvesci, fostă a schitului Pâr- ' vesci, comuna Vlădeni, plasa Simila; se aren- dâză cu un confinist și un pădurar; garanția provisorie lei 500. 17. Odaia-Bursucului, afară de 853 hec- tare parcelate în loturi la locuitori, fostă a monastirei Floresci, comuna Odaia-Bursucu- lul, plasa Simila; se arendâză cu un confi- nist și un pădurar ; garanția provisorie lei 1.500. Județul Vasluiu 18. Incongiurătorea-Monastirel-Golgota, comuna Golgota, plasa Racova; se arendâză cu un confinist și un pădurar; garanția pro- visorie lei 315. 19. Armășeni, fostă a monastirei Aron- Vodă, comuna. Domnesci, plasa Fundu; se arendeză cu un pădurar; garanția provisorie leî 300. Centrul Craiova Județul Dolj 20. Getățuia, fostă a episcopiei Râmnicu, comuna Vela, plasa Jiu-de-Jos; se arendeză cu un confinist și un pădurar; garanția pro- visorie lei 825. 21. Sâea de Pădure, afară de 1.111 hec- tare și 7.560 m. p, parcelate pentru a se vinde în loturi la locuitori, fostă a Schitului d’un-Lemn, comuna Sâea, plasa Dumbrava; se arendeză cu 3 confiniști și 4 pădurari; garanția provisorie lei 2.500. Condițiuni speciale. Arendașul n’are nici un drept de folosință, nici asupra pădurei, poe- nilor și locurilor gdle din interiorul pădurei și nici asupra terenurilor coprinse între actuala pădure și noul perimetru ce ’i s'a fixat și a cărui linie se vede însemnată pe planul de perimetrarea pădurei, plan ce s'a avut în ve- dere la licitație și s’a subscris de adjudecatar. Pe linia noului perimetru al pădureî, aren- dașul este obligat, cu a sa cheltuială, să facă pe fie-care an câte 1.000 metri de șanț, a- vând 1 m. și 50 c.m. lărgime la gură, 0 m. și 60 c.m lărgime la fund și 1 m. și 20 c.m. adâncime. Acest șapt va fi executat de aren- daș în părțile ce ’i se vor desemna, dupe a sa cerere, de către agentul silvic local. La cas când arendașul n’ar face întrâga întindere de șanț la care este obligat pe fie- care an, acâstă lucrare se va executa de mi- nister în comptul arendașului, care va plăti Statului, fără somațiune, nici judecată, o des- păgubire de câte un leu de fie-care metru de șanț nefăcut. Județul Mehedinți 22. Isvorul-Bârzeî împreună cu Schitul- Topolnița, afară de 69 hectare și trei sferturi din muntele Racovâțu, revendicate de Stretcu și Bajolic și fără viile răscumpărate, fostă a monastirei Tismana, comuna Isvorul Bârzel, plasa Ocolu; se arendâză cu un confinist și 4 pădurari; garanția provisorie lei 1.150. 23. Cemețu-Simianu, fără terenul aren- dat D-lui Ad. Bahman și fără viile răscum- părate, fostă a monastirei Govora, comuna Simianu, plasa Ocolu; se arendâză cu un con- finist și 2 pădurari; garanția provisorie lei 2.100. 24. Albulesci, afară de viile răscumpărate, fostă a monastirei Strehaia, comuna Albu- lesci, plasa Dumbrava; se arendâză cu un confinist și cinci pădurari; garanția proviso- rie lei 2.000. 25. Șipotul trupei din Apa-Nâgră, fostă a monastirei Baia-de-Aramă, plasa Cloșani; se arendâză cu un pădurar; garanția provisorie lei 100. 26. Malovățul, fostă a monastirei Govora, comuna Malovățu, plasa Ocolu ; se arendâză cu un confinist și 2 pădurari; garanția pro- visorie lei 4.000. Județul Vâlcea 27. Fălcile din Bărbătesci, fostă a schitu- lui Surpatele, comuna Bărbătesci, plasa Go- zia ; se arendâză cu un confinist; garanția pro- visorie lei 55. (2,104.) —Cumpărătorul moșiei Golumbul, din jude- țul Dolj, vîndută în basa legei pentru în- străinarea unor părți din bunurile Statului de la 12 și 14 Aprilie 1881 și 1884, nefiind următor a răspunde la termenele prevăzute de lege sumele datorite; Ministerul, în basa legei actuale pentru înstrăinarea bunurilor Statului, publică lici- tațiune pentru revînțlarea acestei moșii, care se va ține în ^iua de 26 August 1892, orele 11 din ții, în localul prefecturel județului Dolj. Doritorii de a o cumpăra sunt rugați a se presinta, în Ziua și orele menționate, în lo- calul țlisei prefecturi, preparați cu garanția arătată mal jos, spre a putea concura. Supraofertă nu se priimesce. Noul cumpărător se va substitui în drep- turile și îndatoririle primului cumpărător, cu îndatorire de a plăti și ratele viitâre până la completarea întregului preț al moșiei, ast-fel cum ele au fost stabilite față cu actua- lul cumpărător. Moșia Golumbul, din județul Dolj, plasa Amaradia, comuna Amărăsci, fostă pendinte de S-ta Mitropolie, în întindere ca de 280 hectare sau 560 pogone, din cari ca 27 po- gone crâng și tuferiș, iar restul compus din pământ de arătură, islaz, vil cu otașniță în coprinsul delimitărel și locuri în vatra satu- lui, cu ecaretele moșiei; se învecinesce la Nord cu moșia Talpașu, la Sud cu moșia Fărcășeni și cu codrul de pădure din Seci, aflat în ex- ploatare, care, fiind mai mare de 50 hectare, s’a reservat Statului cu terenul de sub el; la răsărit cu un alt trup de pădure de pe acâstă proprietate, care se reservă Statului cu te- renul de sub el și împreună cu o zonă de teren și drumuri, în lățime de 10 metri, dupe cum se arată pe plan și se precisâzăprin pro- cesul-verbal de constatare, necesar exploată- rei pădurei, și cu delimitarea locuitorilor, și la apus cu o altă parte de pădure, tot a Sta- tului, de pe acâstă moșie, care asemenea se reservă Statului, cu un perimetru și drum de 10 metri lățime, necesar exploatărei, și cu moșia Golumbul a moșnenilor Columbenl. Acâstă moșie a fost arendată pe periodul 1883—1888 cu lei 2.200; garanția provi- sorie lei 4.400. S’a vîndut prin înaltul decret regal cu No. 2.562, publicat prin Monitorul oficial No. 174 din 7 Noembre 1885, D-lui Gr. I. Columbeanu cu prețul de lei 54.000, și se revinde pe comptul D-sale pentru următârele datorii: Lei 477, bani 16, rest rata de 1 Octom- bre 1890. Lei 798, bani 79, rata de 2 Ianuarie 1891. „ 798, „ 79, „ „1 Aprilie » » 798, * 79, » » 1 Iulie „ * 798, » 79, » » 1 Octombre, » 798, » 79, » „ 2 Ianuarie 1892. » 798, » 79, „ » 1 Aprilie « n 798, » 79, » » 1 Iulie » » 6.068, n 69, total, plus procentele de 8 la sută la fie-care din sumele sus arătate, de la datele de când au devenit exigibile și până la achitare. No. 36.164. ₃ 1892, Iulie 8. —Se aduce la cunoscința generală că, con- form cu disposițiunile legei pentru în- străinarea bunurilor Statului și rescumpă- rarea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889 (art. 2, 9, 20—22 inclusiv), ministerul a scos în vînțlare loturile mari de pe moșiele Plosca și Fdntâna-Banulul, din județul Dolj, prevăzute în tabloul de mal jos, cunoscând că planul parcelar și tabloul de valdrea lo- turilor s’au depus la comuna respectivă. Licitațiunea publică pentru vînțlarea aces- tor loturi se va ține în țliua de 7 Septembre 1892, orele 11 diminâța, în localul prefec- turel județului Dolj. Spre a putea fi admiși la licitațiune, con- curenții vor presinta un certificat liberat de primarul comunei unde domiciliază, consta- tator că sunt români și cultivatori de pământ, adică țărani cari muncesc pământul cu mâ- nile lor, și vor depune, în numerariu sau efecte publice garantate de Stat, o cauțiune echivalentă cu a țlecea parte a valorel esti- mative a loturilor ce voesc să cumpere. Nimeni nu va putea cumpăra de cât un singur lot de 10 sau 25 hectare. Dacă însă nu ar fi amatori pentru loturile de 25 hec- tare, ele vor putea fi transformate, dupe ce- rerea concurenților, în loturi de 10 hectare. Nimeni nu pote concura în numele altuia de cât în basa unei procuri legalisate de co- muna respectivă, care procură se va presinta înainte de a se începe strigările. Orl-cine ’și va împrumuta numele spre a cumpăra loturi pentru persdne ce nu au drept dupe lege, va fi pasibil de penalitățile prevă- zute la art. 57 din lege, adică amenda de 500—2.000 lei și închisâre de la 2 — 6 luni. Vor fi supuși la aceeași pedâpsă aceia cari fără drept vor cumpăra loturi în asemenea condițiuni. Vînțlarea, îo aceste cașuri, va fi nulă de drept. In termen de o lună de la data confîrmă- fSuplimentj 31 Iulie -1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 3049 rel vînȘărel publicată în Monitorul oficial, cumpărătorii de loturi mari sunt datori să verse la casieria generală respectivă, pe comp- tul casei de depuneri, a trecea parte din pre- țul cu care s’a adjudecat lotul, precum și ta- xele de timbru și înregistrare. Restul prețului se va achita prin anuități calculate pe basa de 5 la sută dobândă și 2 la sută amortisment. Plata primei anuități va începe la 1 Apri- lie, care va urma dupe aprobarea vînțlărel. Osebit de prețul lotului, cumpărătorii vor plăti câte 2 lei de hectar, cheltuelile de măsurătore, împărțelă și vînțlare, conform art. 80, alin. II din lege. Loturile de 10 și 25 hectare se vînd cu respectarea contractelor de arendare, con- form disposițiunilor prevăzute prin condițiu- nile generale pentru arendarea proprietăților Statului. Până la punerea lor în posesiune de fapt» cumpărătorii vor priimi arenda aferentă la lotul ce li s’a. vîndut. Aremjile li se cuvin de la primul câștiu ce va urma dupe răspunderea țlecimel și a taxelor de timbru și înregistrare. In cas de neplată a țlecimei la termenul arătat mal sus, ministerul va scote în revîn- ^are, pe comptul cumpărătorilor, loturile vîndute lor. Deficitul ce ar resultă din vîn- ^are se va incasa din garanția depusă și, în cas de neaj ungere, din orl-ce altă avere a cumpărătorului, conform legei de urmă- rire. Ministerul va avea același drept dacă nu se vor plăti ratele la termenile stabilite prin lege. Cumpărătorii sunt ținuți să plătăscă pre- țurile la termenile și condițiunile prevățlute de legea pentru înstrăinarea bunurilor Sta- tului, fără a mal fi nevoiă de nici o declara- țiune sau obligațiune din partea lor. Se mal face cunoscut concurenților că nu se primesc supraoferte. No. 36.162. ₃ 1892, Iulie 8. Tablott de lotu-ile mari scOse tn vînjare pentru ^iua de 7 Septembre 1892 : curer 11 lotului) întinderea Evaluația Garanția |No. 0 Hect. | M. P. Lei | B. z Lei Moșia Plosca din comuna Plosca, plasa Balta, fostă pendinte de monastirea Hotărani 1 1 25 11.500 --- 1.150 £ 2 10 4.600 --- 460 3 3 10 --- 4.600 --- 460 4 4 9 6.246 4.427 30 450 5 5 10 ' - 4.600 --- 460 6 6 10 --- 4.600 ------ 460 7 7 10 --- 4.600 --- 460 8 8 25 --- 11.500 --- 1.150 9 9 9 3.861 4.317 60 440 10 10 - 9 3.214 4.287 85 430 11 11 10 --- 4.600 --- 460 cnrentl lotului! întinderea Evaluația Garanția d No. Hect. | M. p. Lei | B. Lei Moșia Fântâna-Banului din comuna Fântâna-Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru 12 1 10 _ 6.500 --- 650 13 2 10 --- 6.500 --- 650 14 3 10 --- 6.500 --- 650 15 4 10 --- 6.500 --- 650 16 5 10 --- 6.500 --- 650 17 6 10 --- 6.500 --- 650 18 7 10 --- 6.500 --- 650 19 8 10 --- 6.500 --- 650 20 9 25 --- 16.250 --- 1.630 21 10 25 --- 16.250 --- 1.630 22 11 25 16.250 ------ 1.630 23 12 25 --- 16 250 --- 1.630 24 13 25 --- 16 250 --- 1.630 25 14 25 --- 16.250 --- 1.630 26 15 9 5.395 6.200 68 620 27 16 10 --- 6.500 --- 650 28 17 10 --- 6.500 --- 650 29 18 10 --- 6.500 --- 650 30 19 10 --- 6 500 --- 650 31 20 10 --- 6.500 --- 650 32 21 10 --- 6.500 --- 650 33 22 10 --- 6.500 --- 650 — Se publică spre cunoscința generală că moșiele Statului Govora și Vieroși, din județul Olt, s’au scos în vînjare în ioturi, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune împărțită în 105 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la primăria comunei Govora și Vieroși, pentru ca cei ce' vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamen- tul de aplicarea țlisei legi, | No. 39.956. 1892, Iulie 23. I — Se publică spre cunoscința generală că moșia Statului Copăcelu numită și Riureni, din județul Vâlcea, s’a scos în vînțlare în lo- turi, conform legei pentru înstrăinarea bu- nurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că pla- nul moșiei în cestiune împărțită în 24 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la primăria comunei Ocnele-Marî, pentru ca cel ce vor voi să cum- pere acele loturi să facă cerere în termen de duoă luni, conform art. 32 și următorii din regulamentul de aplicarea ua când D. Alexandru T. Dimitriu ’și va priimi banii în mânele D-sale, iar nu până la consemnarea lor Ia casa de depuneri și consemnațiuni. 7. La cas însă când nu voii! plăti dobânda regulat la termenile stipulate în acest act, precum asemenea în cas când Ia expirarea termenului nu voii! plăti suma de 10.000 lei noul, cu care m’am împrumutat, D. Ale- xandru T. Dimitriu va fi în drept de a cere și executa acest act care va deveni exigibil chiar înainte de termenul stipulat, în cașul când nu ași plăti dobânda regulat și va putea cere și vinde imobilul ipotecat pentru despă- gubirea sumei cu care m’am împrumut precum și a dobânZilor. Tâte acestea fără nici o împotrivire din parte’mi, fără judecată, fără somațiune și numai în virtutea acestui act careva avea, înacâstă privință,caracterul și tăria unei sentințe definitive și executorie, putând, D. Dimitriu, să ’l învestâscă cu for- mula executorie fără concursul meu. 8. Pentru ori-ce acte de procedură rela- tive la executarea acestui act, ’mi aleg domi- ciliul în Bucuresci, strada Lira No. 1. 9. Tote cheltuelile de urmărire, precum : timbre, portărel, plată de advocat și altele, le am fixat la suma de 3.000 lei noul, pe care le va lua D. creditor tot în basa acestui act, căci așa ne-am învoit noi părțile. 10. Acum la facerea acestui act am și priimit banii deplin în mânele mele, adică conform art. 4 din acest contract, plătind și dobânda pe întregul an înainte. 11. In cas când nu mâ voiu ține de anga- giament de a face clădirele pentru cari m’am împrumutat, acest act va deveni exigibil. 12. Eu, Alexandru T. Dimitriu, declar că am împrumutat pe D. Costache Petre cu suma de 10.000 lei noui, pe termen de 5 ani șt cu dobândă de 12 la sută pe fie-care an, priimind și dobânda pe întregul an acum la facerea actului; declar că mulțumesc pe ipoteca ce ’mi se constitue. 13. Suma de4.000 lei, ce am convenit prin art. 4 din acest act, o vom depune ambele părți, pe numele nostru, la casa de depuneri și consemnațiuni care va sta până la 1 Apri- lie 1890, când voiu începe construcțiunea. Costache Petre, comerciant, strada Lira No. 1. A. T. Dimitriu, proprietar, strada Verde No. 13, scris de mine dupe voința părților. A. T. Dimitriu. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 6.199. — 1889, Octombre 19. Proces-verbal înaintea ndstră, N. Naumescu, jude-su- pleant pe lângă tribunalul Ilfov, secția de no- tariat, asitat de D. grefier 1.1. Petrescu, s’aîi presentat aZL 19 Octombre 1889, în preto- riul acestui tribunal, D-lor Gostache Petre, comerciant, domiciliat în strada Lira No. 1, a cărui indentitate am constatat’o prin car- tea de alegător colegiul II de Senat No. 153 din 1888 și biletul de contribuție N. 2.063 din 1888, și A. T. Dimitriu, care a ser- vit și de scriitor al actului, proprietar, do- miciliat în strada Verde No. 13, personal cunoscut noă, cerând, prin petiția subscrisă de D-lor și registrată la No. 18.509 din 1889 autentificarea presentului act îrfdublu exemplar. Dupe ce am viZat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auZul părților, cari, la întrebările ce le am făcut, ne aii declarat că, acest act este făcut cu con- simțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D. Costache Petre, prin punere de deget, declarând că nu scie carte; iar de D. A. T. Dimitriu prin proprie semnătură, D. A. T. Dimitriu servind și scrii- tor al actului ne a declarat că D-sa a scris actul. In urmă, D. A. T. Dimitriu a subscris în presență ndstră exemplarul ce se va păstra la dosar, iar Costache Petre a pus degetul în dreptul numelui său. Noi, In conformitate cu disposițiunile lege! pen- tru autentificarea actelor, luând act de de- I । 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3053 clarațiunile părților, autentificăm presentul act fiind scris pe o colă de 5 lei și taxa în sumă de lei 50 plătită la casieria de Ilfov cu recepisa No 8.283 din 1889, conform lege! timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude-supleant, N. Naumescu. Grefier, I. I. Petrescu. * No. 6.199. Voi. 62, 1889, Octombre 19. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat înaintea nostră, președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat, s’au presintat D-ior Alexandru T. Dimitriu și Costache Petre, cerând, prin petiția înregistrată la No, 18.694 din 1889, să ordon inscripția ipotecară asu- pra imobilului din Bucuresci, situat pe strada Lira No. 1 și strada Horia, pentru asigura- rea sumei de lei 10.000, ce D. Costache Petre a hiat cu împrumutare de la D. Ale- xandru T. Dimitriu, pe termenul și cu con- dițiile arătate în act. Noi, Văzând că actul de ipotecă este autentic sub No. 6,199 din 1889; Vexând relația dată de D, supleant că exa- minând registrele de inscripțiunl, transcrip- țiunl și urmăriri, asistat de D. grefier, con- formart. 726 din procedura civilă, n’a găsit nici o sarcină asupra Șișului imobil; Văzând că părțile cu creditorul renunță la presintarea titlurilor de proprietate și con- form art. 1.781 din codul civil ’șl a ales do- miciliul în strada Verde, Pentru aceste motive și în basa art. 1.780 și 1.782 din codul civil; Ordonăm inscripția presentului act de ipo- tecă în registrul respectiv în primul rang. Acâstă ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din pr. civilă. Președinte, D. 1. Carp. Grefier, I. 1. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris ații, 20 Octombre 1889, sub No. 783. Grefier, I. I. Petrescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute acest act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire; și spre credință presentul act s’a semnat de noi. G. Tanovieeanu, I. Stambulescu. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că presenta expediție s’a li- berat în priimirea D-lul A. T. Dimitriu, con- form jurnalului No. 6.6(9 din 1891, a^ll, 29 Noembre 1891, sub No. 436 din 1891. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea în vînțlare cu licitație a caselor cu tot locul lor, din comuna Bucu- resci, suburbia Popa-Nan, strada Lira No. 1, colț cu strada Horia, averea D-lul Costache Petre, comerciant, cu domiciliul ales prin actul de ipotecă în Bucuresci, strada Lira No. 1 ; având în vedere că acâstă secție, cu jurnalul încheiat sub No. 2.827 din 1892, a încuviințat vînțlarea fiselor case a căror descriere urmâză: O pereche case de zid în paiantă învelite cu tablă de fer, având șâse camere cu sălile lor și o bucătărie. O altă construcție de zid solid, învelită cu olane, având în total mal multe camere, galerie de gâmlîc și duoă bu- cutării în curte, cinci magasil de scânduri învelite cu olane, un grajd de zid învelit cu olane, curtea mare și parte pavată cu piatră; se învecinesce : spre răsărit cu proprietatea D-lul loniță Mirescu, spre apus cu strada Horia, spre miațlă-țli cu strada Lira și spre miadă-nopte cu proprietatea D-nei Leanca lordâneseu. Asupra acestui imobil nu se mal află nici o sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acestă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în diuade 18 Noembre 1892,orele li diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saii verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de (Jiua fi- xată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu verl-ce ce- reri se vor ivi nu se vor considera No. 11.279. 1892, Iulie 28. — D. T. Sp. Seulescu, advocat, în calitate de procurator al D-lui I. St. Furtună, ambii domiciliați în comuna Bucuresci, strada Popa- Petre No. 37,pentru suma de lei noul 3.483, cu procentele lor legale de Ia 5 Octombre 1884 și până la numărătore, ce are a lua în virtutea sentințelor tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională, cu No. 68 și 157 din 1885; cea cu No. 157 învestită cu titlu executoriu, a căror coprindere urmâză. Tribunalul Ilfov, secția I civilo-corecțională Sentința No. 68 Audiența de la 13 Februarie 1885. Sub președința D-lul T. CăpitanovicI, mem- bru ; D. St. P. Christu, supleant; Fotoliul ministrului public ocupat de D. advocat Eugenie Costinescu. In numele legei, hotăresce : Admite ca fondată acțiunea intentată de D. lân I. Văleanu contra D-nei Mitana Simio- nescu, și Obligă pe Mitana Simionescu să plătâscă lui Ion Văleanu: 1-iu, suma de 1.775 lei; al 2-lea, suma de 1.400 leî; al 3-lea, suma de 100 lei și al 4-lea de 208 lei, iote aceste suml cu dobânda legală de la data intentărel acțiunel, din 5 Octombre 1884. Sentința este supusă oposițiel și apelului, conform art. 154 și 318 din procedura ci- vilă. Dată și citită în audiență publică ații, 13 Februarie 1885, în Bucuresci. T. Căpitanovici, St. P. Christu. Grefier, Cupa. Grefa tribunalului Ilfov, secția I civilo- corecțională Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul, se legalisâză. p. Grefier. Bilciurescu. Portărelul tribunalului Ilfov, secția l civilo-corecțională Acâstă copie s’a scos de noi adL 21 Fe- bruarie 1885, spre a se da în priimirea D-lul Ion Văleanu, strada Nouă No. 1." Portărel, B. Gabrielescu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio, nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Tribunalul Ilfov, secția I civilo-corecțională Sentință civilă No, 157 Audiența din 10 Aprilie 1885, sub preșe- dința D-lul T. CăpitanovI, membru; D. St. j P. Christu, supleant. ț Fotoliul ministerului public ocupat de D. advocat Bobocescu, cel mal vechiu din sala de ședință, chiămat dupe ordinea tabloului, în lipsă de procuror, ocupat cu alte lucrări. Astăzi fiind cercetarea oposițiunei făcută de Mitana Simionescu, tutorea legală a mi- norilor săi fii, contra sentinței acestui tribu- nal No. 68 din 1885, S’a presintat numai intimatul I. Văleanu, asistat de D. advocat Ciocaneli, lipsind opo- nenta, în privința căreea procedura se vățlu îndeplinită. S’a dat citire sentinței oposată și celor-alte acte din dosar. D. Ciocaneli, advocatul intimatului, ceru respingerea oposițiunei ca nesusținută. Represintantul ministerului public, în con- clusiunl, cere asemenea respingerea oposițiel. Tribunalul, Asupra oposițiunei făcută de D-na Mitana Simionescu, în calitate de tutore legală a mi- norilor săi fii, contra sentinței No. 68 din 1885; Având în vedere susținerile părțel presinte; Având în vedere că oponenta, cunoscând termenul înfățișărel de astăzi, dupe cum se constată din dovada atașată la dosar, nu s’a presintat in instanță pentru a susține și mo- tiva oposițiunea; că ast-fel fiind cată a se respinge oposițiunea ca nesusținută; Având în vedere art. 148 și 149 din pro- cedura civilă; Pentru aceste motive, în unire cu conclu- siunile represintantulul ministerului public, în numele legei, hotărasce: Respinge ca nesusținută oposițiunea făcută de Mitana Simionescu, tutârea legală a mi- norilor săi fii, contra sentinței acestui tri- bunal No. 68 din 1885. Sentința este supusă apelului, conform art. 319 din procedura civilă. Dată și citită în ședință publică astăzi, 10 Aprilie 1885. T. Căpitanovici, St. P. Christu. p. Grefier, C. Bilciurescu. 8054 MONITORUL OFICIAL 31 Iulie 1892 Grefa tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională Pfesenta copie, fiind conformă cu origi- nalul, se legalisâză. p. Grefier, C. BilciurescU. Portărelul tribunalului Ilfov, secția 1 civilo-corecțională Presenta copie s’a scos de noi a£i, 18 Iu- nie 1885, spre a se da în priimirea D-lul Ion Văleanu, strada Nouă No. 1. Portărel, B. Gabrielescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta hotărîre, procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire; spre credință s’a semnat de noi. Al. Larra, St. P. Christu. Grefier, Cupa. Grefa tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională Presenta expediție s’a liberat în priimirea D-lui Ioni. Văleanu astățli, Ia 18Iunie 1885, conform art. 136 din procedura civilă, și tre- cut în condică sub No. 88 din 1885. Grefier, Cupa. A cerut punerea în vîndare prin licitație a caselor cu tot locui lor, din comuna Bucu- resci, strada Clopotaru-Nou No. 16, fost No. 47, avere posedată de D-lor: I) Sia Si- mionescu, menageră, domiciliată în Bucu- resci, strada S-ții Voevo^I No. 24; II) D-na Smaranda I. Văleanu, menageră, domiciliată în Bucuresci, strada Clopotaru-Nou No. 16; III) D-na Mitana Simionescu, menageră, și al IV) D. Ion St. Furtună, ambii domiciliați în Constanța, strada Portului. Avend în vedere că vîndarea menționatului imobil s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acăstă secție sub No. 2.820 din 1892. Aceste case sunt construite de zid, înve- lite cu tablă de fer, având trei odăi, un antreu și o bucătărie, de desubt pivniță, în curte o magazie de scânduri învelită cu tablă de fer, curtea mică. Vecinătățile acestui imobil sunt: spre ră- sărit cu proprietatea D-lui Teodor Grigore, spre apus cu proprietatea D-nel Maria Rontz, la miadă-di cu proprietatea D-lul Anton Panfi- liu și la miațiă-nopte cu strada Glopota- ru-Noîi. Asupra acestui imobil nu se află nici o sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribu- nal în (Jiua de 18 Noembre 1892,1a orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drept asupra imobilului în cesti- une, să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 11.305. 1892, Iulie 28. Tribunalul Roman Societatea creditului funciar urban din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar în- scris la tribunalul acestui județ Roman sub No. 99 din 1889, în primul rang, asupra imobilului de casă cu dependințe, situat în urbea Roman, colorea de Albastru, despăr- țirea a Il-a, strada Miron-Costin, înscris Ia No. 392 statistic, proprietatea D-lui Moise sin Leib Corhăneanu, a cerut, prin adresa cu No. 4.401 din 1892, punerea în vînțlare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul integral al împrumutului acordat sus numitului în sumă de 7.000 lei noul și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de țlisa societate, împreu- nă cu procentele lor, și cari sume se vor spe- cifica în caietul de însărcinări prevâdut de art. 65 din legea creditului funciar. Dupe care tribunalul, prin jurnalul cu No. 1.213 din 16 Martie 1892, a ordonat ca în țliua de 7 Septembre 1892, să se facă vînțlarea sus citatului imobil ipotecat, care este situat în urbea Roman, strada Miron- Gostin, înscris la No. 392, și consistă din 6 corpuri de clădiri cari se subîmpart precum urmâză : Otelul din fața stradei se compune din 8 camere de zid masiv, acoperit cu șin- drilă; corpul al duoilea acoperit cu șindrilă, are 2 camere și un antreu, iar restul de șuri, grajd și hambar; corpul al treilea un șopron pentru vite, acoperit cu șindrilă ; corpul al patrulea un șopron pe furci acoperit cu șin- drilă, corpul al cincilea un foișor acoperit cu șindrilă și cu zeluzele împregiur, și corpul al șaselea acoperemâutul la popicărie; pe teren se mai află o pivniță zidită cu piatră și cără- midă; are și o grădină cu pomi roditori; se învecinesce la răsărit cu strada Miron-Cos- tin, spre Nord cu strada Salhanaoa, la apus cu proprietatea lohan Ham (lăcătuși), și la miadă-di cu proprietatea D-lul Constantin Teodorescu. Se face, dar, cunoscut prin acâstă a treia publicațiune că, în țliua de 7 Septembre 1892, (Jiua Luni, se va vinde un asemenea imobil cu licitațiune publică în pretoriul acestui tri- bunal, la orele 10 de dimineța. Doritorii de a cumpăra acel imobil vor putea lua cunos- cinfă de condițiunele vîndârei din caietul de însărcinări ce are să fie depus la grefa aces- tui tribunal cu 8 ^ile înainte de adjudeca- țiune.. No. 3.379. Mi. 1892, Maiîî 23. Corpul portăreilor tribunalului Muscel In diua de 10 August 1892, orele 11 di- minâța, s’a decis a se vinde cu licitație, în piața comunei Golesci, plasa Podgoria, acest județ, la primăria respectivă, obiectele mo- bile, râmase de la decedațil Zoe Golescu, Ana Racoviță, Radu Golescu și Costache Ra- coviță, conform adreselor tribunalului Ilfov, secția î civilo-corecțională, No. 16.421 și 16.963 din 1892, care avere, represintându- se de custodele D. D. Racoviță, se com- pune din; 2 cal, 2 bol, o asină, o trăsură vechiă, și vinurile aflate în pivnițele viilor de pe moșia Golesci. Se publică, dar, despre acâsta, spre gene- rala cunoscință a amatorilor, ca să se pre- sinte la acel termen a concura. No. 1.218. 1892, Iulie 26. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude respectiv, prin adresa No. 7.512, a fixat diua de 4 August 1892 pentru vînda- rea prin licitație a averel mobile, compusă din un cupeu, urmărită de la D. Dr. Chabudeanu în basa cărței de judecată No. 1.457 din 1892, învestită cu formula executorie, pentru despăgubirea D-lul Bonea Jelea de suma prevâdută în menționata carte, plus cheltueli de urmărire. Vîndarea se va efectua pe piața Amzei, în- cepând la orele legale. No. 2.631. 1892, Iulie 29. Comisarul de urmărire al ocolului III din Bucuresci Conform adresei D-lui jude al ocolu- lui III din Bucuresci, No. 10.756 din 1892, se face cunoscut că pentru diua de 5 August 1892 este a se vinde cu licita- ție publică, pe piața tribunalului Ilfov, averea mobilă a D-lul Carol Schleter, compusă din obiecte de casă, urmărită spre despăgubirea D-lui Volf Maller de sumele ce are a priimi în basa cărței de judecată cu No. 1.864 din 1891 a acelei judecătorii, învestită cu for- mula executorie. Licitația va începe de la orele legale. No. 2.245. 1892, Iulie 28. Comisarul de urmărire al ocolului IV din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului Melelin, din județul Boto- șani, prin adresa cu No. 4.550 din 1892, a fixat diua de 5 August 1892 pentru vînda- rea prin licitație publică a averel mobilă a D-lul losef Davizohn, din strada Bravilor No. 16, pentru despăgubirea D-lul FatălHa- ber de suma banilor de care se vorbesce în cartea de judecată cu No. 104 din 1892, în- vestită cu formula executorie. Vîndarea va avea loc pentru localitate, în- cepând la orele legale, și în cas a nu se ter- mina în acea di se va continua și în cele ur- mătore. No. 1.650. 1892, Iulie 28. Comisarul de urmărire al ocolului V din Bucuresci Șe publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa cu No. 6.679 din 1892, a fixat diua de 5 August 1892 pentru a se vinde cu licitație publică, pe piața Oborului, averea mobilă a D-lul Niță loniță, compusă din obiecte de casă, urmărită pentru despăgubirea D-lul Dumitru lonescu de sumele de bani ce are a priimi cu cartea de judecată No. 2.331 din 1891, învestită cu formula executorie. Vîndarea se va efectua în arătata di, și va începe dupe orele 11 diminâța. No. 1.105. 1892, Iulie 27. 31 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 3055 CITAȚIUNI Curtea de apel din Bucuresci, secția I D-na Anastasia I. Pală, cu domiciliul ne- cunoscut, este citată prin acăsta una și sin- gura chiămare ca, la 26 Septembre 1892, orele 10 diminâța, să vină pregătită de tote cele necesare spre a se. înfățișa în procesul ce are cu D-na Ecaterina D. Sfetescu și alții pentru pretenții; cunoscând că nefiind ur- mătâre causa se va judeca în lipsă, conform art. 148 din procedura civilă. No. 7.981. 1892, Iulie 17. NOTIFICARE D-lui ministru de finance, Bucuresci. Subscrisul am onore a vă încunosciința că, prin împregiurări necunoscute mie, am per- dut următârele cupone de rentă 5 la sută a- mortibilă, însă : No. 50.696—50.700, 62 616—62.620, 64.616—64.620,64.626—64.630și 76.421 — 76.425 a franci 62,50 fie-care și plă- tibile la 1 Iunie 1891; și No. 48 357,80.508, 81.314, 84.970, 87 354 și 87.355 a franci 12,50 fie-care și plătibile la 1 Iunie 1891. Aceste cupâne le aveam cumpărate de la D. C. Geisenheyner din Kahla, cu borderou! din 7 Iunie 1891. Făcându-vă, dar, cunoscut acâsta, potrivit art. 2 din legea pentru titlurile la purtător perdute, distruse sau furate, fac opunere la plata acelor cupone, și vă rog să bine-voiți a nu le plăti de cât mie sau împuternicitului meu pentru acâsta. Iar domiciliul pentru acâsta ’mi-l aleg în Bucuresci, la D. advocat George Angelescu, bulevardul Domniței No. 6. PriimițI, vă rog, D-le ministru, asigurarea osebitei mele considerațiunl. Peter Bayrhoffer, din Francfort, prin pro- curator George Angelescu, advocat, bulevar- dul Domniței No. 6. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Presentă s’a făcut prin intermediul nostru aZI, Ia 18 Iulie 1892. p. Șeful portăreilor, 1. Popovicî. Ministerul financelor Direcțiunea comptabilităței generale Biuroul datoriei publice Se adeveresce priimirea la minister a unul exemplar întocmai dupe notificarea de față. Ministerul nu este răspunzător dacă, de la data scadenței cupânelor până la priimirea oposițiunei, se va fi plătit veri unul din cu- pânele poprite de către casele de bancă în- sărcinate cu plata de asemenea cupâne, Directorul comptabilităței generale, Perticari. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Presentă copie de notificare, fiind conformă eu originalul, se legalisâză, conform cererei făcută, registrată la No. 13.994. p. Șeful portăreilor, 1. Popovicî. EXTRACT de pe actul de disolvarea socială dintre D-nit M. Ferester și M, D. Perlmann, membrii societari at firmei Ferester & Perlmann, comercianțt de cepri- zărie din strada Lipscani No. 23, precum urmâză : 1. De și societatea Ferester & Perlmann, conform contractului iei constitutiv de la 6 Septembre 1889, trebuia să dureze până la ^ij Septembre 1892, totuși părțile contrac- tante au convenit de acum ca acâstă socie- tate să fie desfăcută cu data de astăzi, înce- tând tot astăZi și dreptul ce aveau D-lor de a subsemna firma socială. 2. Pe basa bilanțului final al societăței, tot activul iei a trecut asupra D-lui M. D. Perlmann, cu obligație de a plăti tote pasivele societăței. M. D. Perlmann, M. Ferester. Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul de or- dine la No. 836 din 25 Iulie 1892, fiind transcris în registrul respectiv la No. 836 din aceeași Zi, și menționat în registrul so- cietăților la No. 174 din 1889; iar actele s’au atașat la dosarul No. 1.272 din 1889, vi- Zându-se acest extract, conform art. 5 și 10 din regulament. p. Grefier, Niculescu. EXTRACT DE ASOCIAȚIUNE între D-lor I. lorgulescu și R. Andreescu, ambii domiciliațl în BucuresJ, a intervenit contractul de tovărășie sub următârele condițiuni: 1. Sediul social Bucuresci, strada Bărăției No. 36, la emblema „Pielea trei culori", cu comerciul de pielărie. 2. Misa socială, eu I. lorgulescu depun 2.000 lei în marfă, și eu R. Andreescu lei 1.000 în marfă și 3.000 numerar; beneficiele se vor împărți egal, precum și perderile. 3. Semnătura va aparține ambilor asociați cu sciință șt consimțimântul unuia și altuia. 4. Durata socială va fi pe termen de 5 ani, cu începe) e de la 20 Iunie 1892 și până la 20 Iulie 1897. 1. lorgulescu, R. Andreescu. Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul de ordine la No. 838 din 1892 Iulie 28, fiind transcris în registrul respectiv la No. 838 din aceeași Zb și trecut în registrul societăților la No. 419 aceeași dată; iar actele s’au atașat la dosarul No. 1.696 din 1892, viZându-se acest extract, conform art. 5 și 10 din regu- lament. (Urmâză semnătura grefierului). ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Iilov In temeiul decisiunei acestui comitet cu No. 4.550, se publică spre cunoscința ama- torilor că, în Ziua de 31 August 1892, orele 10 și jumătate diminâța, se va ține licitație în pretoriul comitetului prin oferte sigilate cari se vor priimi până la acele ore, pentru darea în antreprisă a construirel a 4 podețe pe șo- sâua județiană BucurescI-PitescI, al căror cost, de pe devis, este de lei 3.776, bani 26. Amatorii pot vedea proiectul în ori-ce Zi de lucru, în cancelaria comitetului, de la orele 10 diminâța până la orele 4 p. m. Concurențil, pentru a putea fi admiși la li- citațiune, trebue să depună, o-dată cu oferta D-lor, și garanția provisorie de 5 la sută în efecte garantate de Stat sau în. numerariîi, presintând recepisa casei de depuneri și con- semnațiuni. Disposițiunile art. 40—57 din legea comp- tabilitățel generale a Statului vor fi apli- cabile la acâstă licitațiune. No. 3.793. 1892, Iulie 28. ANUNCIURI PARTICULARE Subsemnatul, locuitor din comuna Mereni- de-Jos, plasa Glavacioc, județul Vlașca, perZend recepisa casei de depune! No. 5.477 din 25 Ianuarie 1889, în valore de lei 136, bani 20, emisă de casieria generală a jude-_ țulu'I Vlașca, pe compta subsemnatului, pu-'~" blic perderea el spre cunoscința generală că J rămâne nulă și fără valore. Constandin C. Stoica, din comuna Mereni- de-Jos. NOUĂ LICITAȚIE De vln^are 50.000 decalitri spirt Duminică, 2 August, orele 10 diminâța, se va ține o nouă licitație, în strada Lute- rană No. 41, pentru vînZarea a 50.000 de- calitri spirt, cu următârele condițiuni: 1) Predarea loco, fabrica din Broscenil- Noui (Ialomița); 2) Ridicarea până la. finele lunel Decem- bre ; 3) Transportul cu butâele și cheltuiala vînZâtorului la gările Fundulea sau Sărulesci; > 4) Plata în termen de 4 luni de Ja pre- dare, contra cambiei a persânelor solvabile; 5) Garanție 50 bani la decalitru pentru ca concurențil să fie admiși la licitație; 6. Oferte și supra-oferte nu se priimesc ; licitația se închide definitiv chiar în Ziua de 2 August. Resultatul se va comunica Ziua următâre; 7) Probele se pot vedea în lâte Zilele în strada Luterană No. 41; 8) Butâele se vor restitui la gările sus menționate, în termen de 2 luni de la pre- darea loco, fabrica. Administrația averei Zappa. ₃ Epitropia spitalului Brâncovenesc și a Sântei biserici Domnița-B&lașa Se face cunoscut amatorilor că MercurI, 5 August viitor, orele 11 a. m., se va ține licitație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a aprovisio- nărel spitalului și asilulul cu carne de vacă pe timp de 1 an. Condițiunile se pot vedea la cancelarie, în tote Zilele de lucru, de la orele 9—1 p. m. Concurențil, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 300. No. 503. 1892, Iulie 23. 3056 MONITORUL OFICIAL 3î Mie 1892 Epitropia spitalului Brâncovenesc șl a Sântei biserici Domnița Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, în Ziua de 13 August 1892, orele 11 diminua, se va ține licitație publică. în cancelaria administrației, pentru arendarea moșiei Măceșurile din jude- țul Dolj, și pentru darea în exploatare a ză- voiului de pe acea moșie. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tdte filele de lucru de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 15.000 pentru moșie și 1.500 pentru zăvoiu. No. 506. 5^ 1892, Iulie 24. Epitropia spitalului Brâncovenesc șl a Sântei biserici Domnița Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, în țliua de 13 August 1892, orele 11a. m., se va ține licitație publică, în cancelaria admini- strației, pentru furnisarea a 10.500 kilogr. fen și 7.500 kilogr. ovăz pentru hrana cai- lor acestor așezăminte. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tocilele de lucru de la orele 9 a. m. până la 5 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte ia licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie. No. 509. 5^. 1892, Iulie 24. . Epitropia spitalului Brâncovenesc și a Sântei biserici Domnița Bălașa Se face cunoscut amatorilor că, în «Jiua de 13 August 1892, orele 11a. m,, se va ține licitație publică, în cancelaria administrației, pentru darea în întreprindere a aprovisio- nărei spitalului cu lapte de bivoliță pe ter- men de un an. Condițiunile se pot vedea la cancelarie în tote filele de lucru de la orele 9 a. m. până la 1 p. m. Concurenții, pentru a putea lua parte la licitație, trebue să fie însoțiți de o garanție provisorie de lei 200. No. 510. 5,34. 1892,Iulⁱe ²⁴- CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 30 Iulie (11 August) 1892 4$ ’O OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE ts SCADENȚA EFECTE ,C cup6nklor cu cu cu cu CU cu G bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă . r . ............. 50/0 Aprilie---Octombre... 100'/. _ 993G _ , amortibilă.....„....... . 5°/o Aprilie---Octombre... 97’/, 97»/^ __ , , Împrumutul 1892 .......... 5% Ianuarie---Iulie ...... 96'/. --- 96’/, ,1 _ , , (împrumutul da 32'/. milione)..... 4»/. Ianuarie---Iulie ...... , , (împrumutul de 60 miliâne)...... 4% Ianuarie---Iulie...... • , (împrumutul de 274 miliâne). . ... 4“/. Ianuarie---Iulie...... | 82’/, | 82'/. , , (împrumutul de 45 miliâne)...... 4% Ianuarie---Iulie....., Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5% Ianuarie---Iulie...... --- --- --- --- --- --- , de Stat (convertite rurale>. .... , . 6»/. Maiii---Noembre...... 101»/, --- iot'/. --- --- Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei...... 10 Maiii---Noembre...... 278 --- 275 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei BucureecI 1883 ........ 5»/o Ianuarie---Iulie ...... 90'/. _ 90 __ __ , B , 1884 ........ 5»/„ Maid---Noembre...... -- _ _ . - , » a . 1888 ...... . 6»/, Iunie---Decembre .... _ --- __. _ _ , , , , 1890 ........ 5"/, Maiii---Noembre ..... Sd’/i --- 91 --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale ....... ..... 5% Ianuarie---Iulie ...... 96’/, _ 961/» _ _ _ . • urbane Bucuresci. 7% Ianuarie---Iulie...... 103'/, _ 103 _ _ __ u ...... 6»/o Ianuarie---Iulie...... 101 _ 100i/s __ _ 5% Ianuarie---Iulie...... 92’/. _ 92 _ __ ___. » . . Iași........... 5Vo Ianuarie---Iulie...... 82'/. __ 82 _ Obligațiunile societățeî de basalt artificial . - ..... 6°/» Ianuarie---Iulie ...... 92 --- 91'/. --- --- --- Ultim VALDREA a AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României ........ ... 88.45 500 lei întreg văr». --- 1678 _ 1672 _ ---- Societatea de asigurare Dacia-România........ 35 200 , . --- 405 403'/. ---- 404 , , , Naționala........ 30 200 9 * --- 415 413 413.413'/, , t reasigurare ............. 16 200, , 200 --- 195 --- f ■ --- , româna de construcțiun! și lucrări publice. . . . 250 , --- 116 112 , de basalt artificial ..... ...... 30 260 . , , --- --- 1 ------ --- --- , pentru fabricarea hârtiei... __ 100 . 25 ------ 20 --- I Banca României . . ....... . . --- 200 , --- --- --- --- J --- --- OFERITE CERUTE | ÎNCHEIATE M O N E T E CU cu CU cu cu cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen 1 bani gata termen Napoleonul ......... _ __ Galbenul austriac...... _ 1 *” Londra । . cek 25.2”/,-20 Corâna germană (marea) .... _ --- --- 1 --- 3 luni 25.11'/.-IO Ura sterlina , . . » . . . _ ---. 1 --- Paris . cek l00,12’/.-07'/. Lira otomană • . ..... _ --- 1 __ ' 8 luni 99.05-60 •Imperialul rusesc , , .... _ --- --- t Francia . • cek florinul austriac de hârtie. . . . __ --- --- 8 luni Rubla de hârtie ... _ ---... --- --- --- Viena . cek 2.107, •/. Aur contra argin (agiub --- --- --- O'V» --- s • 3 luni 2.09-8'/. 4 UAP, (scurt) OFERITE CERUTE INCHF.IATE Berlin . . . cek 123.40-37'/, CEREALE fl Greutatea 8 luni 122.95-85 fl în libre hectolitrul KW kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania. . cek 3 luni Grâu........... H ____ 1 --- --- --- --- _ Amsterdam 8 luni Porumb --- --- --- --- Petersburg 8 luni W. Secară .......... ---- 1 --- --- --- --- Belgia . . 8 luni 99.60 Ovei........ .. --- 1 - - --- ---> (scurt) --- t --- --- Elveția . 8 luni Rapiță....... . ‘ 1 |j “ ---• --- --- --- Italia . . 8 luni --- Fasole .......... --- --- SGOMPTUR1 | Banca națională / scompt . $1 ă s avansuri pe deposite de efecte sau ungouii . t AVANSURI I Casa d« Depuneri și CouaemnatiunU avansuri p* deposite de efecte . • • Imprimeria statului. DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ.