Vineri, 1892 ⁷ 5 August No. 90 UN EXEMPLAR:25 BANÎ REGATUL ROMÂNIEI MONITCMUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântGia a fie-cărei luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile» dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANONCIURILOR Publicațiunile primărielor, corni tetelor, etc., linia 80 b Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 lefi. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere.. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete— Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decrete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Decisiuni ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică—DepeșI te- legrafice— Comunicare—Diverse — Buletine me- teorologice — Prețul cerealelor. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 23 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.772; Vexând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 7, încheiat în ședința din 17 Iulie 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă de Noi. Art. II. Se opresce importarea din Rusia în România și în cas când choleră va apare și în altă țără se va opri importarea și din acea țără a obiectelor următâre : a) Rufăria de corp și de așternut ca articol de comerciu, dar întrebuințată și nespălată; b) Vestmintele întrebuințate, sdrențele și ră- mășițele de stofe țesute de ori-ce fel, peticele de hârtie; c) Blănile, mărfurile de blănărie, pieile și pielăria de ori-ce fel și sub ori-ce formă; d) Pâslă, lâna nelucrată, spălată și nespă- lată, părul de boii, de cal, de porc, de cămilă, penele, fulgii și bumbacul; e) Bășicile și mațele prâspete saCi uscate și mațele sărate; f) Icrele, pescele uscat, afumat, sărat și pre- parat în unt-de-lemn și unt prâspăt; p) Probele (ăchantillons) de mărfuri. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.645. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne, Am decretat și decretăm : Art. I. Avansăm: La gradul I de oficiant inferior: Dupe merit, pe D. Basarabescu Dimitrie, actual archivar. Dupe vechime, pe D. Leonti loan, actual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Stavrescu Christea, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Ambrosiu Petre, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Bunescu loan, actual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Simionescu Simion, actual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Modreanu Dimitrie, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Fotin Nicolae, actual oficiant gradul II. Dupe merit, pe D. Tănăsescu Scarlat, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Grecescu Nicolae, actual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Iliescu Gherasim, actual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Ghtțiu George, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Mihăescu Vasile, actual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Pefca loan, actual oficiant inferior gradul II. Dupe merit, pe D. Hagiescu Procopie, ac- tual oficiant inferior gradul II. Dupe vechime, pe D. Constantinescu loan I, actual oficiant inferior gradul 11. Dupe merit, pe D. Petrescu loan III, actual oficiant inferior gradul II. La gradul 11 de oficiant inferior: Dupe vechime, pe D. Bujorescu Const., ac- tual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Stanomirescu lân, ac- tual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, pe D. Brăilescu Nicolae, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Nenișor Trajan, actual verificator gradul II. Dupe vechime, pe D. Constantinescu lân II, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Doicescu Scarlat, actual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, în postul de archivar pe D. Michăescu Constantin, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Dimitrescu Vasile I, ac- tual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, pe D. Carabulea George, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Serghiescu Nicolae, ac- tual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, pe D. Cărărescu Vasile, ac- tual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Mavrichi Rudolf, actual oficiant inferior gradul 111. Dupe vechime, pe D. Tesio Josif, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Provinceanu Anastase, actual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, pe D. Gărdescu Theodor, actual oficiant inferior gradul III. Dupe merit, pe D. Pandelescu lân, actual oficiant inferior gradul III. Dupe vechime, pe D. Pantelimon Anastase, oficiant inferior gradul III. Art. II. Aceste avansări se vor considera pe diua de 16 (28) Iulie 1892. ' Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1 892 CAROL Ministru de interne, L. CAlargi. No. 2.539. 5866 CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.652; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 9 din 18 Iunie 1892; Având în vedere ordonanța Nâstră sub No. 2.257 din 29 Maiii 1892; In virtutea art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi disposițiunea luată de către consiliul miniștrilor prin mențio- natul jurnal, relativ la deschiderea unui credit extraordinar de lei 5.000, pe sâma ministeru- lui de interne și asupra exercițiului curent 1892 — 93, spre a se da ca subvențiune labo- ratoriului de terapeutică și farmacologie din Iași, conform legei din 29 Maiu 1892. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.257. Prin decretul regal cu No. 2.554 din 17 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. Dimitrie S. Sturdza este numit în funcțiunea de administrator al plășei Tulcea, județul Tulcea, in locul D-lui C. Grant, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.553 din 17 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Vasile Similaki este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefec- tura plășei Siretu, județul Covurluiti, în locul D-lui G. Genoglu, destituit. Prin decretul regal cu No. 2.552 din 17 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Ion Drăgulescu este numit în funcțiunea de comisar polițienesc al găreî Bărboși, județul Covurluiti, în locul D-lui Gh. Calavri, destituit. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor subNo. 3 7.16 2; MONITORUL OFICIAL Avend în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri cu No. 17 din 16 Iunie 1892, relativ la aprobarea, sub reservă sancțiunel Nâstre ulte- riâre, a prescripțiunel introdusă pe calea de revisuire în amenagiamentul pădurei Șotânga- Goleasca, pendinte de comuna Șotânga, din plaiul Dealu-Dâmbovița, județul Dâmbovița; Având în vedere art. 4 din codul silvic și disposițiunile decretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiîî 1892, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă de Noi. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peles, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.532. CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cu No. 37.161; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 16 din 16 Iunie 1892, relativ la aprobarea, sub reservă sancțiunei Nâstre ulteriâre, a amenagiamentului pădurei Urlă- țeanca, pendinte de comuna Șoimari, din pla- iul Teleajenu, județul Prahova; Având în vedere art. 4 din codul silvic și disposițiunile decretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul mai sus menționat se aprobă de Noi. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.533. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciuluiși domenielor sub No. 37.164; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 26 din 23 Iunie 1892, relativ 24 Iulie 1892 la aprobarea, sub reservă sancțiunel Nâstre ulteriâre, a amenagiamentului pădurei Vlă- desci, pendinte de comuna Vlădesci, din plasa Rîurile, județul Muscel; Având în vedere art. 4 din codul silvic și disposițiunile decretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiu 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă de Noi. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Pat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.534. CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor No. 37.163; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 25 din 23 Iunie 1892, relativ la aprobarea, sub reservă sanqiunei Nâstre ulteriâre, a amenagiamentului pădurei Lespe- zile, pendinte de comuna Moroeni, din plaiul lalomița-Dâmbovița, județul Dâmbovița; Având în vedere art. 4 din codul silvic și disposițiunile decretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul mai sus menționat se aprobă de Noi. Art. Uși cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.535, CAROL I, Prin grația lui DumneZeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, in- dustriei, comerciului și domenielor No. 37.165; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 24 din 23 Iunie 1892, relativ la aprobarea, sub reservă sancțiunel Nâstre ulteriâre, a amenagiamentului pădurei Bârsă- 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2867 nesci, pendinte de comuna Bârsănesci, din plasa Trotușu, județul BacăO; Având în vedere art. 4 din codul silvic și disposițiunile decretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiu 1892, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă de Noi. Art. II și.cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciuluiși domenielor este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.536. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 2.5 94 din 21 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice, sunt numite, pe diua de 16 Iulie stil noii 1892, în serviciul exploatărei dockurilor din administrația căilor ferate, ur- mătârele persâne: D. inginer Danielopolu Victor, actual șef de secție în serviciul dockurilor, în postul de administrator al dockurilor și intrepositelor din Galați. D. inginer Uzescu Constantin, actual ingi- ner-asistent clasa II la serviciul pentru verifi- carea podurilor metalice, în postul de ajutor al administratorului dockurilor și intreposite- lor din Galați. D. inginer Venert loan, actual inginer asis- tent clasa I la serviciul dockurilor, în postul de administrator al dockurilor și intrepositelor din Brăila. D. inginer Cioculescu I. Nicolae, actual inginer-asistent la serviciul podurilor și docku- rilor, în postul de ajutor al administratorului dockurilor și intrepositelor din Brăila. Prin decretul regal cu No. 2.585 din 21 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Paraschivescu Gheorghe, actual inginer-asistent la serviciul întreținerel din administrația căilor ferate, este înaintat, pe diuade 1 August stil nou 1892, în postul de șef de secție la același servicii!. Prin decretul regal cu No. 2/593 din ²¹ Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt numite, pe diua de 1 Iulie stil noii 1892,1a serviciul dockurilor din administrația căilor ferate, următârele persâne: D. Costescu G. George, actual comptabil la dockurile din Brăila, în postul de casier la aceleași dockurl. D. Frigator W. Nicolae, actual comptabil la dockurile din Galați, în postul de casier la aceleași dockurl. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiunei publice, Vădând cercetarea făcută de D. I. Otescu, profesor, însărcinat cu studiarea aparatului „ Aritmometru “, întocmit de D. M. I. Andreian, directorul scâlel de băeți No. 2 din Pitesci, și aurind pe consiliul permanent al instrucțiunei, Decidem : Art. I. Aprobăm introducerea aparatului ,Aritmometru“, d’impreunăcu memoriul asu- pra utilităței și întrebuințărei lui, lucrat de D. M. I. Andreian, în scâlele primare de ambele sexe, pentru. înlesnirea învățământului aritme- ticei. Art. II. Presenta decisiune se va publica în Monitorul oficial. Dată la 21 Iulie 1892. p. Ministru, Cristu S. Negoescu. No. 9.91 9. Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiunei publice, Având în vedere raportul presentat de D, V. Cocuz, profesor, însărcinat cu cercetarea manualelor de geologie și botanică, lucrate de D. loan Nădejde; Aurind pe consiliul permanent al instruc- țiunei publice, Decidem: Art. I. Se aprobă ca cărți didactice ma- nualele: „Elemente de botanică" pentru cla- sa II gimnasială, edițiunea II, Iași, 1890, și „Elemente de geologie' pentru clasa III gim- nasială, edițiunea II, Iași, 1890, ambele lucrate de D. loan Nădejde. Art. II. Presenta decisiune se va publica în Monitorul oficial. Dată la 21 Iulie 1892. p. Ministru, Cristu S. Negoescu. No. 9.921. ------------------ .w.i a o 1 1—mi Circulara D-lul ministru al agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cu No. 39.247 din 21 Iulie 1892, cître D-nil prefecți din țeră. Domnule prefect, Dupe cum cunâscețl, Statul a înființat la 1889, în comuna Avmășesci (lângă Ur- ziceni), județul Ialomița, o scolă mixtă profe- sională pentru agricultură și meserii, și pe care o întreține cu spesele sale și venitul fon- dului imobiliar și bănesc lăsat de generosul do- nator lordache Zossima, al cărui nume ea și portă. In decursul acestor trei ani, ce ah trecut de la deschiderea scolei, ministerul n’a cru- țat nici un sacrificiu pentru a o înzestra cu cele ce ’I trebuesc, spre a corespunde me- nirel ce ’i s’a dat de la început, adică de a forma, din copii de sătean, buni și inteligenți agricultori și meseriași pentru propriele lor trebuințe. Pe de altă parte, am urmărit de aprâpe organisarea provisorie ce se dădese scolei la început, în ce privesce modul de recrutare al elevilor, executarea programului și resul- tatele la cari ne puteam aștepta; căci de la observarea acestora puteam să ne încredin- țăm dacă, ast-fel cum a fost organisatăscâla, putea da rodele dorite și la cari, cu toții, aveam privirile ațintite. In acest interval de trei ani, ne am con- vins că organisarea primitivă a scâlel trebuia neapărat schimbată, căci sub ea se preda șco- larilor prea multe materii teoretice și prea desvoltate, în dauna practicei profesionale, care trebue să fie singura menire a învăță- mântului în acel institut de lumină. In adevăr, s’a voit de la început și se voiesce și acum ca, în acea scâlă, copii de să- tean să capete cunoscințele elementare teo- retice și practica cea mal deplină și mal să- nătosă a agriculturei și meserielor; numai dobândind aceste cunoscințe el pot deveni un bun element, în mijlocul populațiunei rurale, pentru agricultură și pentru bunii gospodari. Era, deci, de datoria nâstră de a avisa la organisarea, mal potrivită cu menirea sa, a acestei scâle care are un scop destul de fru- mos și de folositor pentru mica agricultură a țărei. Am făcut acăstă reorganisare, dupe cum ați putut vedea din regulamentul ce s’a de- cretat și publicat în Monitorul oficial No. 61 de la 18 Iunie a. c. Nu găsim de prisos a vă reaminti princi- palele schimbări introduse, prin acel regu- lament, în planul învățământului din acăstă scâlă. Păstrându-se cu totul neatinsă menirea el s’a dat o mal mare atențiune învățământului agriculturei propriu «Jise și meserielor legate de ea, de care ori-ce bun mic .cultivator de păment are nevoie la fie-care pas în viăța practică; acesta am făcut’o mal ales pentru a se avea, cu timpul, cât mal mulțl săteni pre- gătiți spre acâstă direcțiune. De aceea s’a mărit la 100 numărul ele- vilor cari vor fi priimiți a urma cursurile scâlel, relucându-se numai la 20 numărul fetelor cari aii a învăța agricultura, întrucât le este necesară, față cu menirea lor în so- cietatea rurală și cu puterile lor fisice, pre- cum și meseriile casnice, atât de trebuitâre fie-cărei bune soții și mume. Durata învățământului s’a redus de la 4 la 3 ani, cât s’a găsit îndestulător pentru ca un școlar să ’șl pâtă pe deplin și în mod so- lid apropria cunoscințele teoretice și practice. Aplicațiunel însă ’i s’a dat o mal mare es tindere; pe lângă practica rlilnică, ce șco- larii vor face în timpul, de 6 luni pe an șco- lar, fixat pentru predarea teoriei, restul de 6 luni cum și anul al treilea s’a destinat nu- mai pentru aplicațiune. De aci se pote vedea că practica agricolă și a meseriilor este principala activitate a școlarilor, iar teoria este pusă în rândul al duoilea și in măsură numai atât cât trebu- esce, pentru ca elevul să ’șl lumineze mintea și să ’șl dea bine sâma și în mod consciințios de ceea ce lucrâză pe teren și în ateliere, prin urmare de ceea ce are de făcut în viăța practică la căminul și ogorul său. Activitatea elevilor va fi ca și în trecut în 2868 MONITORUL OFICIAL 24 Iulie 1892 dreptatâ spre, pentru băeți : agricultură cu anexele el, ferăria, lemnăria, căruțeria, rotă- ria și dogăria, cum și împletirea coșurilor de nuele, rogojinelor, frînghiel și a pălărielor de pae; pentru fete: țesătoria, croitoria, trico- tagiul (împletiturile), broderia simplă și îm- pletirea pălăriilor de paie. Școlarii vor fi și pe viitor subvenționați de județe, comunele rurale, camerile de co- merciu și particulari, de ore-ce Statul nu pdte cheltui cu întreținerea lor, și veniturile fondului Zossima nu ajung nici pentru plata personalului. Spre a vă încredința “despre acăsta, nu găsim de prisos a vă comunica că budgetul scolei, pe exercițiul curent, se ci- frâză la 130,747 lei, plus suma de 130.000 lei ce s’a destinat pentru construcțiuni și completarea fermei și a atelierelor cu ma- chini, vite, instrumente și materiale. De și suma ce se cheltuesce cu un elev este mal mare de 200 lei pe an, totuși, pen- tru a face accesibilă instrucțiunea în acăstă scălă copiilor de sătean, ale căror mi^loce sunt restrînse, s’a manținut în aceeași cifră taxa de solvență anuală pentru un elev. Dupe regulament, recrutarea școlarilor ur- măză a se face, ca și anul trecut, prin exa- men, de ore-ce s’a dovedit că numai ast-fel se pot avea copil cari posed mai bine învă- țământul primar și, prin urmare, devin mai apțl pentru instrucțiunea ce urmăză a li se preda. Examenul de admitere se va ține în Jiua de 20 August, la direcțiunea scolei, înaintea profesorilor el, sau la prefectura județului, înaintea unei comisiunî anume întocmită de ea; iar admisibili la examen sunt numai copii de sătean (din comunele urbane saiî rurale), cari au vârsta de cel puțin 12 ani și cel mult 14 ani împliniți, fără a se admite dispensă de etate, să fi absolvit învățământul primar și să aibă o bună constituție, constatată de un doctor în medicină. Ministerul ’și a reservat dreptul de a sta- bili tabloul general de clasificare, separat pentru fie-care sex de candidați, dupe ta- blourile priimite de la direcția scolei și pre- fecturile de județe, de resultatul examenului aspiranților. Aceștia, spre a fi considerați ad- misibili în scolă, trebue să întrunăscă cel pu- țin nota medie generală 12 (din 20), fără ca la veri-o materie să aibă mai puțin de 10. Ministerul va declara priimiți pe acei cari vor fi ântâiu clasificați, în marginile locurilor vacante și ținând sâmă de bursele și taxele de solvență particulară puse la disposiția scolei. Dupe ce v’am resumat principalele dispo- sițiuni ale regulamentului de reorganisarea scâlei de la Armășesci, găsim nemerit a vă comunica că, dupe decisiunea ce am luat, ac- tualii elevi din clasa III și actualele eleve din clasele II și III, cari au trecut cu bun suc- ces examenul de finele anului școlar, se vor considera că aiî absolvit cursurile și, prin ur- mare, vor fi licențiați la 28 August viitor, căci până atunci ei vor rămâne în scâlă spre a’și completa învățământul practic. Gu modul acesta, devin vacante pentru anul viitor școlar, care începe la 1 Septem- bre, 74 locuri de interni, pentru ocuparea că- rora s’a făcut publicație prin Monitorul oficial spre cunoscința celor interesați. Pentru acel județ, însă, locurile de interni disponibile, ținându-se sâmă de bursele ce până acum seim că sunt puse la disposiția scâlei, sunt în număr de...., și anume.... acor- date de consiliul județian și de comunele ru- rale, plus.... prevățlute în budgetul camerei de comerciu locală pentru subvenționarea co- piilor din circumscripțiunea sa. In scopul, deci, de a se ocupa aceste locuri vacante, vă rugăm, D-le prefect, să luați mă- suri de a se anunța de urgență pe locuitorii săteni din comunele rurale și urbane ai că- ror copii, întrunind condițiunile cerute de regulament, ar voi să intre în Jisa scâlă ca să se pregătâscă și să se presinte la examen. Se va aduce, deci, la cunoscința lor, prin afipte, menirea scâlei, felul și durata învăță- mântului, bursele vacante pentru acel județ, condițiunile de admitere în scâlă, prin ur- mare la examen, data și locul ținerei aces- tuia, și deșteptarea ca să presinte cererea la prefectură sau la direcția scâlei, până la 18 August viitor, însoțită de actul de nascere (care va fi extractul din registrele stărei ci- vile), actul de vaccină și certificatul de ab- solvirea învățământului primar. In cașul de a vi se face cerere de admitere la examen, D-vâstră veți întocmi o comisiune în care să figureze și un institutor care să procâdă, în «Jiua de 20 August, la examina- rea aspiranților ce se vor presinta, dupe ce aceștia vor fi mai ântâiti cercetați de un doc- tor în medicină ce veți însărcina și vor fi de- clarați de el admisibili, din punctul de ve- dere al bunei constituțiuni fisice. Aceste măsuri se aplică atât aspiranților la burse, cât și acelor cari vor fi întreținuți de părinți saii de particulari. Resultatul examenului ’l veți comunica de îndată ministerului. El va fi trecut în- tr’un tablou în care, pe lângă notele parțiale și media generală obținută de fie-care candi- dat, se va arăta dacă acesta aspiră la bursă sati are a fi întreținut cu spesele părinților sau ale alt-cuiva; acești din urmă se vor con- forma disposițiunilor art. 28, alin, ultim din regulament. Dupe ce vom stabili clasificarea generală a acelor admiși de comisiunile examinatâre, vă vom comunica numele copiilor ce se va decidea fi priimiți în scâlă, pentru că D-vâstră să anunțați pe părinții lor și să ’I invitați a ’și duce, pe (Jiua de 1 Septembre fix, copii direct la scâlă, unde trebue să presinte ac- tele prevăzute de art. 24 și 28 din regula- ment, spre a fi notate în contrâle. Copii vor fi transportați cu spesele părinților și vor fi prevăjuțl cu efectele de îmbrăcăminte pen- tru prima instalare și vor depune suma de 20 lei cerută de art. 24. Credem de prisos, D-le prefect, a vă reco- manda ca să puneți în vederea celor intere- sați scopul salutar al învățământului în acâstă scâlă, bunele resultate ce el a dat în prima serie de elevi cari au absolvit cursurile, la finele anului școlar încetat, în mod destul de satisfăcător; și, în sfârșit, tâte disposițiunile regulamentului sus citat, pentru a fi în de- plină cunoscință de modul și condițiunile ad- miterei elevilor, de drepturile și datoriile lor și a celor cari ’i vor subvenționa. Ne place a spera că, cu bine-voitorul D-vâstră concurs, vom avea, pentru anul școlar viitor, un număr îndestulător de copil cari să urmeze cursurile acestui institut de învățământ. Nu putem termina fără a vă mal ruga, D-le prefect, să recomandați, pe de o parte, autoritățeijudețiane și comunelor cari au pre- văzute deja, în budgetul lor, burse pentru ele- vii din scâlă Zossima, ca să le manțină neînce- tat și pe viitor; iar pe de altă parte, celor- alte comune din județul ce administrați, cari n’au corespuns până acum apelului repetat ce le am făcut, ca să prevadă pe vi- itor, în budgetul lor, câte-va burse cu acâstă destinațiune. Credem că apreciați în de ajuns marele folâse ce poporațiunea rurală pâte trage dintr’un învățământ ca cel ce se predă în scâlă de care este vorba, și nu avem nevoie se insistăm mult nici la D-vâstră, nici la au- toritățile județiane și comunale locale ca să vină în ajutorul luminărei sătenilor noștri. Sacrificiile ce ele vor face sunt neînsemnate față cu marele folâse ce se vor obține pe tă- râmul agriculturei și a meserielor neapărat trebuitore populațiunei rurale. Priimiți, vă rog, D-le prefect, asigurarea osebitei mele considerațiunl. p. Ministru, D. Dobrescu. PARTE NEOFICIALA ^Bucuresci, 23 Iulie Marți, 21 ale curentei, la orele 10 diminâța, M. S. Regele, însoțit de D. general Vlădescu, șeful Casei militare regale, și de adjutantul de serviciu, a mers de a inspectat ba- talionul 1 vânători care ține gar- nisona în Sinaia. La sosire, M. S. Regele a fost în- tâmpinat de D. maior Cocea, coman- dantul batalionului, care înmâna Majestăței Sale raportul și situația batalionului, pe când musica intona imnul național. Regele trecu pe d’inaintea frontului trupelor cari, așezate în linie de bătaie, cu drape- lul desfășurat, priimiră pe Majesta- tea Sa cu strigăte entusiaste de îiraf A. S. R. Principele Moștenitor era în front, ca comandant al compa- niei a 3-a. Batalionul execută mânuirea ar- melor, focurile și diferite mișcări din scola de batalion, terminând cu luptele; apoi defilă în pas iute și în pas gimnastic. Dupe ce M. S. Regele inspectă lo- MONITORUL OFICIAL 2869 24 Iulie 1892 calurile batalionului, adună în gm- ru’I pe toți oficierii, mulțumi co- mandantului pentru buna stare în care găsise batalionul, arătă D-lor oficieri înalta Sa mulțumire pentru silințele ce ’și dăduseră în instruc- țiunea omenilor și, dupe ce le pre- sentă ore-cari observații asupra a- plicărei reglementelor, ’ȘI luă (Jiua bună de la toți și se întorse la Cas- tel la orele ll’/g. D E P E Ș I T.E L^E GRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 3 August,—Spre a împedica pro- pagarea cholerel, ministrul de resbel a dis- pensat pe toți supușii austro-ungarl cari lo- cuesc în Rusia de a veni să ia parte la exer- cițiile militare din anul acesta. Viena, 3 August. — Cornițele Kalnoky a plecat la Ischl. Paris, 3 August.— Dupe Echo de Paris, D. Carnot va priimi ordinul spaniol al Lănei de aur. Berlin, 3 August. — Nu se scie nimic în cercurile competinte despre aparițiunea cho- lerei la Breslau. Colonia, 3 August. — Gazeta de Colonia află din Berlin că scirea țjiarelor, dupe care negociările comerciale între Germania și Rusia vor începe deja Joia viitore, este inexactă. Joi se vor întruni delegații autorităților imperiului german și al guvernului prusian, sub presidenția sub-secretaruluî de stat Rot- tenburg, spre a se înțelege asupra atitudinel ce Germania va trebui să ia față de dorința exprimată de Rusia. Dantzlg, 3 August. — Dupe Gazeta de Dantzig, presidentele guvernului a interzis intrarea în Vistula la Neufahrwasser tutulor bastimentelor car! vin din porturile ruse ale Balticei, Mărel Negre și golfului Persic. Roma, 3 August. — Biuroul central de meteorologie a priimit diu Catania o telegramă care anunță că craterele active s’au mărit fârte mult. Acelea din Nord au reluat acti- vitatea lor; acelea din Sud aruncând o mare cantitate de lavă, o mare curgere a apărut ieri pe flancul oriental; mersul lavelor infe- riore este fdrte încetișor. Simla, 3 August. — Agenția Reuter.— 20 oficieri englesi vor pleca în curând la Gilgit; trimiterea lor probabil că este provocată prin sosirea trupelor ruse pe platoul Pamirului. Londra, 3 August. — împăratul Wil- helm va ' prânzi mâine la regina la Osborne; printre invitați vor fi lord și lady Salisbury. Poimâine regina va oferi un mare prân^ pe bordul „Victoria and Albert“; ea va fi repre- sintată prin principele de Galles. Londra, 3 August. — Agenția Reuter află din Bombay că scirea în privința ocu- părei Pamirului de către trupele ruse se confirmă; acâstă scire a produs o mare ne- liniște. Petersburg, 3 August.— Se asigură că, din causa cholerel, ministerul instrucțiune! publice a ordonat să se amâne până la 1 Oc- tombre deschiderea cursurilor tutulor scole- lor, precum și examenile. Petersburg, 3 August. — Un ukaz au- torisă societatea israelită pentru colonisare de a începe activitatea sa; același ukaz pro- mulgă regulamentul pentru funcționarea so- cietăței. Petersburg, 3 August. — Oficial.—Nu- merâse decese prin choleră au fost: la Pensa (oraș și ținut), 14; Riaesan (oraș și ținut), 16; districtul Menselinsk, 3; Tobolski (până la 1 August), 59 cașuri, 39 decese. Gholera a isbucnit la Kursk. Novosti află din Nijni-Novgorod că cholera descresce acolo; populația este mai asigu- rată; lucrătorii car! au fugit se întorc. Blaj, 3 August. — A^i s’a făcut înmor- mântarea solemnă a mitropolitului greco- oriental Vancea. Praga, 3 August.—Gimnasticii cechi nu vor merge la Munich. , Munich, 3 August. —Se asigură că guver- nul bavarez a comunicat în mod oficial celui din Berlin că nu este defavorabil proiectului de exposiție la Berlin pentru 1897 sau 1898. Lyon, 3 August. — La banchetul oferit congresului de navigație internă, D. Annec- ket, delegat german, a arătat curtenia și a- mabilitatea poporului frances; ele constitue la dânsul o virtute națională; a ridicat un toast pentru camera de comerciu din Lyon și a invitat pe colegi! săi să strige ura pen- tru Francia. Breslau, 3 August.—Respândindu-se sci- rea că nisce cașuri de choleră s’au constatat lângă graniță, guvernatorul a ordonat să se ia cele mai aspre măsuri la Oppeln contra provenințelor Rusiei. Essen, 3 August. — In procesul din Ba- kum pentru pretinsele abusuri în mărcile de șine de drum de fer, ministerul public a propus să se achite toți preveniții afară de Herda, pentru care a cerut o lună de închi- sdre. Procurorul a insistat în rechisitoriul său asupra faptului că principalul martor este un vorbăreț care a mărturisit că par- tisanii săi vor avea grijă de dânsul dupe proces. Toți preveniții au fost achitați. Paris, 3 August.—Se anunță din sorginte oficiosă că guvernul frances manține în în- tregul lor reclamațiunile sale contra Statului Congo. Ministerul marinei are de gând să în- tărâscă posturile graniței din Congo. Londra, 3 August. — Agenția Reuter află din Yokohama că primul ministru Mat- sukate ’și a dat demisia. Este probabil că Sto, presidentele consiliului privat, este acela care va forma cabinetul. Co-wes, 3 August. — Premiul curselor a fost câștigat de yachtul „Gueen Mab“. împăratul Wilhelm a dat un dejun pe bordul lui „Kaiseradler“; principele de Galles, ducele de Connaught și principele Christian de Schleswig au luat parte. /Agenția română). (r—« i.m* «km MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Dupe înțelegerea provisorie încheiată la 19 Iunie (1 Iulie) 1892 între România și Ger- mania și publicată în Monitorul oficial No. 64 din 21 Iunie (3 Iulie) 1892, produ- sele române următâre : grâu, secară, ovăz, grâu negru, alte grâne nedenumite, orz, ra- piță și alte grâne oleaginose, porumb, malt, la importațiunea lor în Germania se bucură de tratamentul națiunel celei mai favorisate, adică de taxele convenționale germane. Spre a beneficia de acele taxe, importatorul trebue să capele de la oficiul consulat ger- man, competinte în România (adică în a că- rei circumscripțiune cade locul de produc- țiune), un certificat de origină. El va chibzui dar o cerere (declarațiune) în scris către acel oficiu ale cărei arătări esențiale vor fi : 1) Felul produsului; 2) Marca, greutatea (bruto); 3) Daca va fi împachetat (ambalat) sau nu; 4) Pe ce cale (pe uscat, pe apă, pe Mare, eventual numele navei) produsul va fi trans- portat ; 5) Prin care punct vamal al frontierei ger- mane produsul va intra pe teritoriul german. Oficiul consular german priimind acea ce- rere, liberâză un atestat (certificat de origină) în care, pe lângă arătările esențiale din decla- rațiune, va mai însemna^până la ce dată — până la ce ultim termen — produsul ur- mâză a fi presentat la punctul vamal indicat. Importatorul trebue să mai împlinâscă și alte formalități, dacă transportul nu va fi di- rect, dacă produsul va fi provisoriu înmaga- zinat înainte de a ajunge la destinațiune— dacă va fi reînpachetat — saii transbarcat, dacă nava va intra într’un port al veri unei națiuni care se bucură sau nu se bucură de tratamentul de favore, dacă nava călâtoresce la ordin. In tdte cașurile, importatorul va îngriji ca să nu se ridice nici o înduoială asupra iden- titățel produsului. El va trebui, dar, imediat dupe sosirea pro- dusului la locul sau portul unde se va schim- ba condițiunile originare ale transportului (reîmpachetare, înmagazionare provisorie , tranbarcare, etc.), să depună la oficiul consu- lar competinte, pentru locul de sosire, certi- ficatul de origină care s’a eliberat la început în România, cu cerere de a se constata că s’a păzit identitatea produsului. Oficiele consulare germane în România au modele de formulare chiar pentru cererile (declarațiunile) importatorului. Ministerul aduce mulțumiri D-lui Dimi- trie Galian, proprietar în comuna Mircesci, județul Vasluiu, care a bine-voit a oferi 20 lei pentru a se cumpăra premii elevilor din scola acelei comune. — x — Personele notate mai jos bine-voind a oferi cărți și bani pentru cumpărare de cărți spre 2870 MONITORII! OFICIAL 24 Iulie 1892 a se distribui ca premii elevilor silitori, mi- nisterul le exprimă viuile sale mulțumiri: Administrația domenielor Coronei a oferit 383 exemplare cărți didactice pentru elevii scolei din comuna Brosceni, județul Suceava. Comitetul permanent al județului Dâm- bovița a oferit 150 lei, și consiliul comunal al orașului Târgoviște 100 lei, pentru cum- părare de cărți spre a se distribui elevelor și elevilor silitori din scolele acelui oraș. Ase- menea D-nil Ion Ciuflea, deputat, și Căpitan Dimulescu, au oferit cărți pentru elevii ace- lorași scole. D. George Gr. Cantacuzino, președintele Senatului, a oferit cărți în valâre de 500 lei pentru elevii de la tdte scolele din urbea Ploesci. Preotu Petcu Popescu, D-nii Zaharia Ni- colaid, librar, Nicolae Armenopulo, George Constantinescu și alții din Ploesci, au oferit cărți elevilor de la scola primară de băețî No. 5 din acea urbe. D. M. S. Sgrumala, proprietar și consilier al comunei Galați, a oferit o duzină și jumă- tate călimări fine de cristal pentru elevii de la scola primară de băețî No. 6 din Galați. D. lordache Nanu, proprietarul moșiei Si- liștea, județul Neamțu, a oferit 20 lei pen- tru cărți spre a se distribui elevilor scolei din acea comună. D, losef Chercel, notabil din Târgu- Neamțu, a oferit 20 metri doc spre a se dis- tribui elevilor scolei primare No. 2 de băețî din acea urbe. D. Samoil Mayerhoffer, proprietarul mo- șiei Sirețelul, din comuna Lespezile, județul Suceava, a oferit 50 lei pentru cărți spre a se distribui elevilor și elevelor scolelor din acea comună. D. Gheorghe Nicolaide, comerciant în ur- bea Călărași, a oferit cărți didactice spre a se distribui elevilor de la scolele din comuna Slobozia, județul Ialomița. D. G. Ortoanu a oferit cărți pentru elevii scolei din comuna Dorna, județul Suceava. Preotul I. Rusescu, de la biserica Precu- peții-Vechl din Bucuresci, a oferit cărți de religie spre a se distribui elevelor scolei pri- mare de fete No. 25 și elevilor scolei primare de băețî No. 18 din acâstă urbe. D-niî N. Georgescu, deputat, Al. Pâclea- nu, deputat, Pr. Casoti, Leon Leonida, Dr. G. Angelescu și maior Bernfeld din Buzău, au oferit mai multe cărțî spre a se distribui elevilor din gimnasiul acelei urbe. D-nil Mănciulescu, prefectul județului Olt, și Tătărescu, proprietar în acel județ, au o- ferit cărțî pentru elevii scolei din comuna Dobroteasa, același județ. D. Dem. Protopopescu, proprietar și de- putat din Slatina, a oferit asemenea cărți pentru elevii scolei din comuna Poboru, ju- dețul Olt. —x— Personele notate mai jos bine-voind a con- tribui cu ofrande în ajutorul clădirel unui local de scâlă în comuna Bobulesci, din plasa Stefănesci, județul Botoșani, ministerul le a- duce viuile sale mulțumiri: D. Michel Daniel, lei 100. D. Leon luster, lei 100. D. Sava Pavlov, lei 50, toți arendași ai moșiei Bobulesci. D. Adolf I. Herman, casier la arendaș, lei 10. D. Gheorghe V. Urzică, proprietar din Zăicesci, leî 100. D. Leon Ghica, proprietar din Dumbră- veni, lei 100. D. Gostache Andreescu, comerciant din Iași, lei 50. D. Neculai Mănciulescu, administratorul moșiei Stefănesci, lei 20. D. Gheorghe I. Popovici, administratorul pădurilor Bobulesci, lei 20. D. Gostache C. Zota, inginer din Botoșani, lei 20. D. lacob Aităcescu, comerciant din Ștefă- nescî, lei 10. D. Eduard Mosauc,. machinist în Bobu- lesci, leî 10. D. Gheorghe Ion Moisi, locuitor în Bobu- lesci, lei 15. D. Vasile Gh. Gâscă, idem, idem, lei 15. Preotul Gheorghe Teodor, din Duruescî, lei 5. Societatea „Dacia-România“, proprietara moșiei Bobulesci, a oferit 15 piciore nuele pentru îngrăditul localului de scolă. Vasile Irimia, locuitor din Bobulesci, a o- ferit jumătate stânjen lemne pentru pari la îngrăditul localului de scolă. D. Haralamb Bosinceanu, o ușă la sala scâlei. DIVERSE In țliua de 3 Iulie a. c., Ion Lazăr, is- prăvnicel la arendașul domeniului Brăila, culeându-se și dormind sub unul din carăle cu snopi venite la arie, a fost călcat de car când a fost pornit de conducător, care nu ob- servase că numitul isprăvnicel dormea acolo. Din acăstă causă, isprăvnicelul a încetat din viâță. —x— In ^iua de 6 Iulie a. c., copila Stana, în etate de 4 ani, fiica locuitorului Nicolae Pe- tre, din comuna Piua-Petri, județul Ialomița, pe când sta lângă un foc cu un frate al ei de 10 ani, ’i s’a aprins hainele de pe dânsa și neavând cine să ’i dea ajutor, de ore-ce pă- rinții săi lipseau de acasă, iar fratele ei fu- gise, ’i a ars hainele, făcându’î arsuri grave pe corp, din care causă, dupe 4 ore, a încetat din viâță. —x— In țliua de 8 Iulie a. c., pe la orele 4 p. m., pe când machina de treerat grâu a D-lui Radu Dumitrescu, din comuna Odobesci, ju- dețul Dâmbovița, funcționa, toba machinei, făcând explosie, a rupt mai multe feare, pe cari le a aruncat la o depărtare de 100 metri. —x— In țliua de 11 Iulie a. c., pe la orele 2 dupe amiațll, a cățlut, pe teritoriul comunei Cârligul, județul Roman, plâie torențială care a stricat 3 podețe și 4 rigori pe șosâua comu- nală Gârlig-Văleni, precum și podul de pe pârîul Brițcani, șosâua județiană Roman-Pia- tra, între kilometrul 30—31, profilul 5, mă- lind și 10 fălcî fânâță a locuitorilor. Paguba, dupe evaluațiunea făcută de primar, se ridică la suma de 1.000 lei. Asemenea și la comuna Dulcesci, tot în acea (ji de 11 Iulie, a cățlut plâie torențială însoțită cu furtună mare care a distrus o parte din acoperișul fabricel de spirt a D-nel Eliza Sturza, o parte din acoperișul bucătă- tăriel D-lul arendaș Vasile Valerian, 12 pră- jini gard, 2 hectare porumb, o parte din gar- dul ce încongiâră localul de scâlă, 4 hectare porumb și 8 hectare fânâță a locuitorilor de pe valea satului. Asemenea vântul a scuturat tâte fructele de pe pomii roditori, scoțând din pământ și 2 duțiî. Pagubele aici, dupe extimația făcută de primar, se ridică la suma de 962 lei; —x— In țliua de 11 Iulie a. c., orele 4V₂ p. m., pe teritoriul comunei Corlătesci, județul Do- rohoiu, pe timp de plâie, trăsnetul a lovit pe locuitorul Vasile Neamțu și pe băiatul Dimi- trip Ion Humelnicu, cari au rămas morți pe loc; iar locuitorii Gh. Tărnăucianu și lân Dumitru Vițelariu, cari se aflau tot acolo, au remas cu viâță, însă pârliți grav. Acești locuitori se aflau pe moșia Miclăușeni, pro- prietatea D-lui lorgu Hermeziu, la cărat grâu de pe lan la girezi. —x— In (jiua de 12 luliea. c., lăsându-se o plâie pe teritoriul comunei Berbinceni, județul Ba- cău, ^fulgerul a trăsnit clopotnița bisericei din secția Chiticeni și a distrus cu desâvîrșire un stîlp. In diua de 3 Iulie, a cățlut grindină pe te- ritoriul comunei Bogdana, județul Bacău, și a făcut stricăciune la 5 și jumătate hectare porumb, carî se speră a se îndrepta; iar 6 și jumătate hectare vie s’au stricat cu desă- vîrșire. La 13 Iulie, locuitorul Simion Mihalache a Popel, din comuna Solonțu, județul Bacău, conducând pe corcie butuci din pădurea nu- mită „Pâcîu-adânc* de la Păltiniș, teritoriul comuneî Gomănesci, un butuc fiind udat de plâie a pornit singur, lovind în spate pe nu- mitul locuitor care a cățlut cu pieptul pe un alt butuc și ast-fel, sdrobit, a încetat imediat din vieță. La 14 Iulie, s’a găsit cadavrul supusului austro-ungar losef Luzvic înecat la opustul de la „Gura-Cracilor“, dupe pârîul Dofteana, teritoriul comuneî Dofteana, județul Bacău. —x— In țliua de 15 Iulie a. c., femeea Maria, soția locuitorului Ghiță Dumitrescu, din co- muna Golentina, județul Ilfov, adormind lângă o copilă a sa de 10 luni, care era greu bolnavă, focul a coprins hainele copilei de la o candelă ce era aprope și a ars’o la pulpele piciârelor, pe față și la mâna drâptă, ast-fel că, dupe ce s’a deșteptat muma, acâsta a găsit pe copilă mârtă. 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2871 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 215 OBSERVAȚIUNI: De la 20 Iulie (1 August) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 191(31) Iulie, orele 8 sâra.___ £ Vântul *6 Temperat, Baro- Vântul Barometru Temperatura ce M extr. metru redus laO° și la aerului 55 CB Tăria Starea >s cB d red. la Direcția j Tăria Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărei 0 0 cerului <8 a s 0» și la cerului a ® CO nivelul Observ. Variaț. Observ. Variaț. o a •0 măre! £ Temper. Bucuresci. . 760.2 --- 4-3 22.7 2.8 59 --- --- senin --- 28 13 762.3 21-5 --- --- senin T.-Severin. . 760.0 --- 4-J 22.4 + o-4 80 SSE I p. noros 2 29 12 760.8 24.0 NW I p.noros Craiova . . Câmpu-Lung --- --- 19.1 + 3-4 68 --- --- n 4 23 I ---- 17.1 --- --- f. noros Slatina . . . 761.7 - 4.5 22,0 4- 2.0 55 --- --- senin --- 28 14 764.4 22.6 s I p.noros Caracal. . . Ruși-de- Vede --- ------ ---• --- --- --- --- ------ 27 13 --- --- --- --- --- T.-ÎHăgurele. 761.0 --- 4-3 21.6 --- 0.4 71 ESE 3 senin --- 3° 18 762.1 23.1 --- --- senin Giurgiu . . 759.4 --- 5-5 22.0 + 2.4 --- NW I țț ---- 28 15 760.7 23.2 ENE 2 Sinaia . . . 760.4 --- 6.8 14.8 + »-4 --- NE I n ---- 19 8 762.7 14-4 SW 0 f. noros Brăila . . . 759-6 --- 6.2 22.6 2.2 68 SE I p.noros --- 27 17 762.3 23.2 --- --- p. noros Constanța. . 761.2 --- 2,2 24.8 + 2.4 54 NW 2 senin --- 25 762.7 --- N I senin Starea Mărei f. liniștită Sulina . . . 759-9 --- 3-7 23.0 -|- 2.0 68 NW 2 n --- 24 «5 761.5 17.7 NNW I n „ „ ușâră. Focșani . . 19.2 --- 0.8 70 WNW I s --- 29 «5 --- 19.3 NE 2 acop. Iași .... 761.8 --- 5-7 24-7 + 4° 52 S I V» --- 26 12 762.0 19-7 S I senin Sofia (Bule.). 700.7 --- 3-7 18.4 + 1-4 72 --- --- p. noros --- 28 12 759.8 20.0 SE I Athena . . . 761.5 + o-3 • 21.8 --- i-5 53 NNE I senin --- 29 20 760.9 25.8 NE 6 » De la 21 Iulie (2 August) 1892, orele 8 diminâța. De la 20 Iulie (1 August) 1 892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 754-9 - 5-3 22.2 --- o-5 76 SW 2 senin 3° 19 756.1 23.0 - - noros BULETIN ATMOSFERIC No. 216 OBSERVAȚIUNI: De la 21 Iulie (2 August) 1892, orele 8 dim. In 24 ore Dela20lulie(i August),orele8 sâra. Bucuresci . . 754-9 22.2 --- 0-5 76 SW 2 senin 1 1 1 1 1 1 - f 1 1 1 | 3° 19 756.1 23.0 norvs T.-Severin. . 757 7 24-4 0.0 73 NW 3 noros 29 «3 755-7 26.0 n Craiova . . 757-1 21.0 --- 1.0 68 W 1 senin 29 >4 758.2 24-4 acop. Câmpu-Lung 756.7 22.3 + 0.7 95 W 2 senin 29 18 758.6 23-7 pl6ie Slatina . . . 754-4 13-3 + «-3 81 NW 4 » 32 20 755-1 25.8 WSW 2 senin Caracal. . . 755-9 I4.4 --- 0.4 75 NE 6 f. noros 33 12 757-2 17.0 NW I p. noros Ruși-de-Vede 754 5 21.2 --- M 7o SW 1 acop. 22 20 756-3 24.2 NE 2 senin T.-Măgurele. 754-7 co m k© m 0 « e» 22.4 --- 2.4 72 NW 3 »» 29 19 756.9 23.6 SE I noros Giurgiu . . 753-8 tA a , 4'A’j-tÂrc'O । 'O <*1 24.O + «o 55 SW 2 f. noros 27 >5 757-1 20.2 S 4 oragiii Sinaia . . . 755-9 II 1 1 1 1111 1 1 23.0 + 3-8 64 NW 1 acop. 29 16 756.9 23.0 SW 2 Brăila . . . 757-5 23.9 --- 0.8 94 NE 1 p. noros 3i «4 758.9 25.1 NE 1 Constanța. . 17.8 --- 0.6 noros 29 17.9 W 2 Sulina . . . 3» Focșani . . Iași .... Sofia (Bulg.). Starea Mărei liniștită. U Athena . . . n n n De la 22 Iulie (3 August) 1892, orele 8 diminâța. Bucuresci, , 754.2I --- 0.7I 22.o| --- 0.2] 6â| NE | i| noros De la 21 Iulie (2 August) 1892, orele 8 sâra. Apa că^t tă din ploie in următârele stațiuni udometrice; ---1 3°| 17I 754-6| 22.9| S | i|p. noros Cifrele de m al jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, pro venită din plâie saă din topirea xăpe^el: ijh Dorohoiil 2.1 ; Calafat 0.3; Bechet 2.7; Folticeni 3.3; Corabia 0.8. 1 VBBȚtH CEBEH.EIOU Vinurile făcute Prețul de mijloc țliua și luna Locul unde s'att Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagâne, cu care s’ati făcut vin- vtndut șlepuri, magazie urile sati carS ► Lei Bani 21 Iulie Brăila Libre 54 l/i 3.000 Magazie 8 » 9 7» . 56 s/t Hectolitri 2.450 9 Hectolitru 8 9 9 9 Grâu ...... 54 • 2.400 N 9 8 95 n 9 9 Orz....... , 41 9 570 9 71 5 95 9 9 9 Porumb..... 61 9 kgr. 10.000 Vagâne 9 7o 9 95 » 9 9 Grâti . - . . . 60 9 1.900 Magazie 9 11 90 20 , Constanța Orz....... , 46-49 9 246 In oraș w 5 90 9 Grâti...... , 57-60 n 86 9 9 10 25 2872 MONITORUL OFICIAL 24 lulie 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului de la ii — 18 Iulie st. n. 1892 *) bou Germania: Lipsea, 100 kilo bol uciși 151.50—182.50; Francfort s/Mein, 50 kilo bol uciși 83.75—86.25; Hamburg, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.45 —1.72; Breslau, 50 kilo boii vil 27.50—47.30, idem uciși 55 până la 67.50; Stuttgărt, 100 kilo boii vil hrăniți în staul 82.50—90 idem uciși 165 până la 180 ; Brema, 100 kilo boii uciși 145 până la 172.50; Berlin, 100 kilo boii uciși 100—131.60. Italia : Genua, 100 kilo boii vil, prețul afară din barieră, 105 —110, idem uciși 120 până la 125; Veneția, 100 kilo boii vii 70 până la 75 ; Mesina, 100 kilo boii vii 140 până la 148, idem uciși 150 — 156. Belgia: Bruxel, kilo boii vii 0.68—1, idem boii uciși 1.15—1.50; Anvers, kilo boii vii 0.79—0.99, idem uciși 1.15—1.50 ; Liege, kilo boii vii 0.90—0.95, idem uciși 0.90—0.95. Holanda: Amsterdam, ⁴/î kilo boii vii 0.80—0.90; Rotterdam și Amsterdam, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.32 —1.52. Elveția : Zurich, 100 kilo boii vil grași cântăriți flămânzi 84—88, idem boii uciși 160—170; Berna, */, boii uciși 0.75—0.85. Englitera : Londra, 50 kilo boii vii hră- niți cu păsciune 32.80—38.60, idem uciși 53.20—81.20. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo boii vil 111.46—132.49, kilo boii uciși 0.92 — 2. Turcia: Constantinopoi, boii vil de suhat și de velniță capul 100—360, kilo boii uciși de suhat și de velniță 1.25—1.45; Salonic, boii vii de suhat capul 181.81—227.20, kilo boii uciși 0.27. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.65 până la 0.97. Suedia: Gothemburg, kilo boii vil 0.50 până la 0.55, idem uciși 0.97 — 1.05. Bulgaria : Rusciuk, boii vii de suhat gre- utate de 130—260 kilo capul 60—120, 100 kilo boii uciși 50—70. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 0.75. VACILE Germania : Lipsea, 100 kilo vacile ucise 130—162.50; Francfort s/Mein, 50 kilo vacile ucise 68.75—75; Hamburg, kilo va- cile vil hrănite cu păsclune 1.25—1.55; Bres- lau, 50 kilo vacile vii 27.50—45.20, idem ucise 55—67.50; Stuttgărt, 100 kilo vacile vil hrănite în staul 50—80, idem vacile ucise hrănite în staul 100—160; Brema, 100 kilo vacile ucise 107.50—157.50; Berlin, 100 kilo vacile ucise 100—131.60. *) Prețurile din acest buletin sunt tdte arătate tn lei noul, afară de acelea pentru cari se face o anume indicațiune. Italia: Genua, 100 kilo vacile vil prețul afară din barieră 80—82, idem ucise, prețul afară din barieră, 110—115; Veneția, 100 kilo vacile vil 65 —70, idem ucise 125—130; Mesina, 100 kilo vacile vii 150—152, idem ucise 156—160. Belgia: Bruxel, kilo vacile vil 0.62 până la 0.82, idem ucise 0.80 — 1.10; Anvers, kilo vacile vil 0.62—0.82, idem ucise 0.80 până la 1.10; Liege, kilo vacile vil 0.70 până la 0.85, idem ucise 0.70 — 0.85. Holanda: Amsterdam, ⁱ/ᵢ kilo vacile vii 0.90—1; Rotterdam și Amsterdam, kilo vacile vil hrănite cu păsclune 1.32—1.52. Elveția: Zurich, vacile vil capul 200 până la 400, 100 kilo vacile ucise 100—140; Berna, J/₂ kilo vacile ucise 0.70—0.75. Englitera : Londra, 50 kilo vacile vil hrănite cu păsclune 27.30—36.30, idem va- cile ucise 52.60—56. Turcia: Constantinopoi, vacile vil de su- hat și velniță, capul 155—400, kilo vacile ucise de suhat și velniță 1.30—1.45; Salo- nic, vacile vii de suhat, capul 181.81 până la 227.20, kilo vacile ucise 0.27. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.62 până la 0.97. Suedia.: Gothemburg, kilo vacile vil 0.45—0.55, idem ucise 0.85. Bulgaria: Rusciuk, vacile vil cântărind 80 — 120 kilo capul 40—80, 100 kilo va- cile ucise 50—70. Asia-Mică: Smyrna, ocaua bruto 0.90. OILE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo oile vil 65 până la 82.50; Francfort s/Mein, kilo oile ucise 1.55—1.60; Hamburg, kilo berbecii vii hrăniți cu păsclune 1.38—1.58; Breslau, 50 kilo oile vil 22.50—32.50, idem ucise 40—65, idem oile ucise englezesci 67.50; Stuttgărt, 100 kilo oile vii hrănite cu păs- clune 75—87.50; idem ucise 150—175, Brema, 100 kilo oile ucise 137.50—175 ; Berlin, kilo oile ucise 1.12—2.50. Italia: Genua, 100 kilo oile vil, prețul afară din barieră, 60—65, idem ucise 120 până la 125 ; Veneția, 100 kilo oile vil 60 până la 65, idem ucise 100—110. Belgia : Bruxel, kilo oile ucise 1.20 până la 1.50 ; Anvers, kilo oile ucise 1.20 până la 1.50; Liege, kilo oile vil 0.52—0.62, idem ucise 0.52—0.62. Holanda: Amsterdam, kilo oile vil 0.80—0.85; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vil hrănite cu păsclune 1—1.20. Elveția: Zurich, perechea berbecii vil prima calitate netunșl cântărind 50—60 kilo 60 —70, 100 kilo berbecii uciși 140 până la 160; Berna, f/₂ kilo oile ucise 0.70—0.80. Englitera: Londra, 50 kilo oile vil hră- nite cu păsciune 34.20—43.20, idem oile ucise 64.40—95.20. Austro-Ungarla: Viena, oile vil perechea 21.03—44.16, kilo oile ucise 0.63—1.89. Turcia: Constantinopoi, oile vil de suhat, capul 12—15, kilo oile ucise de suhat 1.45 până la 1.60. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.74 până la 1.05. Suedia: Gothemburg, kilo oile vil 0.50 până la 0.55, idem ucise 1.05—1.10. Bulgaria: Rusciuk, oile vil cântărind 20 până la 30 kilo capul 6—10, 100 kilo oile ucise 50—70. PORCn Germania : Lipsea, 100 kilo porcii vil 145—155; Francfort s/Mein, kilo porcii uciși 1.60—1.63 ; Hamburg, kilo porcii vil hrăniți în staul 1.50—1.53; Breslau, 50 kilo porcii vil 57.50—60, idem uciși 72.50 până la 80, idem porcii uciși de Bakony 67.50; Stuttgard, 100 kilo porcii vil 100 până la 115, idem uciși 145—157.50; Bre- ma, 100 kilo porcii uciși 125—152.50, Ber- lin, 100 kilo porcii uciși 124—142.50. Italia: Genua, 100 kilo porcii vil, prețul afară din barieră 90—95, idem uciși idem 135-145. Belgia: Bruxel, kilo porcii uciși 1.10 până la 1.30 ; Anvers, porcii vii capul 29 până la 30, kilo porcii uciși 1.10—1.30; Liege, kilo porcii vil 0.90—1, idem uciși 0.90—1. Holanda: Amsterdam, Va kilo porcii vii 0.50 — 0.60; Rotterdam și Amsterdam, kilo porcii vii hrăniți cu păsclune 0.88—0.98. Elveția: Zurich, 100 kilo porcii vii, cân- tăriți flămânzi, l-a calitate cântărind cam 100 kilo 100—105, idem porcii uciși 130 până la 140; Berna, porcii vii capul 27 până la 105, V kil° porcii uciși 0.45—0.48. Englitera : Londra, 50 kilo, porcii vii hrăniți în staul, 47.60—72.80, idem uciși idem 50.40—72.80. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo porcii vil 73.60—94.63, kilo porcii uciși 1.01 până la 2.10; Budapesta, kilo porcii vil 0.90 — 1. Suedia: Gothemburg, kilo porcii vii 0.95 până la 1.10, idem porcii uciși 1.05—1.10. Bulgaria : Rusciuk, porcii vii cântărind 100—200 kilo capul 60—120, 100 kilo porcii uciși 100—120. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 237.50 până la 246; idem grâul străin 225—245, idem indigen 237.50-246; Francfort s/Mein, 100 kilo grâul indigen 24.40—24.75, idem străin 22.80—-24.40; Hamburg, 1.000 kilo grâul de Rusia și dela Dunăre de ¹²³/₂₇ libre 175—200, idem grâul indigen de Holstein, de ¹²%s libere218.75—243.75, idem ame- rican 187.50—193.75; Breslau, 100 kilo grâul indigen calitate albă 22.90—25.40; idem galbenă 22.70—25, idem de Serbia 23.50—24, idem de Rusia 25—25.50; Stutt- gart, 100 kilo grâul de California 25.62; Brema, 1.000 kilo grâul românesc vămuit 218.75, idem indigen nevămuit 181.35, idem american vămuit 225; Berlin 1.000 kilo 205—255. Italia: Genua, 100 kilo grâul indigen 23—24.50, idem (prețul afară din barieră) 21.50—23.75, idem străin (prețul afară din barieră) 21—24.50; Veneția, 100 kilo grâul românesc (prețul afară din barieră) 18—19, idem ineigen 21—22.50, idem străin (prețul afară din barieră) 18—20; Messina, 100 24 Iulie 4892 MONITORUL OFICIAL 2873 kilo 25—29, idem indigen 25—29, idem străin 22—28; Neapole, 100 kilo grâul ro- mânesc 17—18, din cari urmâză a se scade lei 1—l¹/* pentru 100 kilo transport și asi- gurare de la Brăila-Galațl la Neapole, 100 kilo grâul indigen 19—20. Belgia: Bruxel, 100 kil© grâul indigen 19*/₄—20.60, idem de America 18³/₄—19; Anvers, 100 kilo grâu românesc 15—19, idem indigen 15.50—22, idem străin 14.50 până la 19; Liege, 100 kilo grâul indigen 19.50—21. Holanda: Amsterdam, 100 kilo grâul indigen 17—20,2.400 kilo grâul roșu de Bombay, livrabil în Iulie și August 368; Rot- terdam și Amsterdam, hectolitrul grâul in- digen 9.60—17.80. Elveția: Zurich, 100 kilo grâul de Mol- dova 21.50—23.50 , idem din Muntenia 20.50—23, idem indigen 21, idem din Un- garia 23—25; Berna, 100 kilo grâul indi- gen 18. Englitera : Londra,, hectolitrul grâii 13.20—15.30, idem românesc 11.60 — 12, idem indigen 11.60—14.40, idem străin 10.40-15.70. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâu din districtul Theiss de 76—80 kilo pr. hectolitru 18.93—19.77; Czemowitz, 100 kilo 16.82—18.40; Budapesta, 100 kilo grâul indigen 17.26—18.42; Triest, 100 kilo grâul indigen 20.50—22. Turcia : Constantinopol, hectolitrul grâu românesc de 57—59 libre 12—12.30, idem indigen de 56—57 libre 10.50—11.30, idem străin de 57—60 libre 12—12.25; Salonic, kilo grâul indigen 0.24—0.28. Francia : Nisa, 100 kilo 22—24; Mar- silia, 100 kilo grâul românesc 16—17, idem indigen 26—26.50, idem străin 20.50—21. Suedia: Gothemburg, 100 kilo grâul străin 15—16. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul grâul in- digen de 56—57 libre 9—9.25. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.30—0.35. SECARA Germania : Lipsea, 1.000 kilo secară in- digenă 242.50-245; Frâncfort s/Mein, 100 kilo23.75; Hamburg, 1.000 kilo secară dela Marea-Neagră de s³/ᵢₙ libre 191.35—200; Breslau, 100 kilo 20.40—23.60; Brema, 100 kilo 231.25; Berlin, 1.000 kilo 216.25 până la 232.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15—15.50; Anvers, 100 kilo secară românăscă 16.25 până la 17.75; Liege, 100 kilo 18—18.50. Holanda : Amsterdam, 2.100 kilo 404; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul se- cară indigenă 9.50—14.40. Elveția : Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul 13.70 până la 16.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secara nouă slovacă de 72—75 kilo pr. hectolitrul 17.24—17.66; Czemowitz, 100 kilo 14.20 până la 15.25; Budapesta, 100 kilo 15.58 până la 16. Turcia: Constantinopol, hectolitrul secară de 50-56 libre 7.35—7.50; Salonic, kilo 0.15. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 19.50. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul secară de 53—54 libre 8—8.20. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumb american 168.50-172.50; Franc/orts/Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porumb de Rusia și de la Dunăre 131.25—137.50; Breslau, 100 kilo 15.75—16.25; Stuttgart, 100 kilo porumbul de Ungaria 18.12; Bre- ma, 1.000 kilo porumb rotund unguresc vă- muit (numit Donau-Mais) 168.75; Berlin, 1.000 kilo 153.75—165. Italia: Genua, 100 kilo 14—16; Vene- ția, 100 kilo 14 — 16 ; Messina, 100 kilo 15.50 — 16; Neapoli, 100 kilo 11.75—12‘/g. Belgia, Bruxel, 100 kilo porumbul de A- merica 12 —12.50; Anvers, 100 kilo porum- bul românesc 12.25—13.25. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo po- rumbul american 250—260; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul porumbul american, foscanian, cincantin, 12.60—13.50. Elveția: Zurich, 100 kilo porumbul gal- ben și cincantin 17—18.50 ; Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera: Londra, hectolitrul 8.70 până la 9.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo po- rumb unguresc 12.10—12.41; Czernovitz, 100 kilo 10.73—10.84; Budapesta, 100 kilo 10—10.70 ; Triest, 100 kilo 12.25 până la 13.25. Turcia : Constantinopol, hectolitrul po- rumb de 56 — 60 libre 11.70—12; Salonic, kilo 0.10. Francia: Nisa, 100 kilo 15—18 Marsi- lia, 100 kilo 11.50—11.75. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul porum- bul de 577,-58 libre 7—7.20. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.20. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo orzul in- digen 172.50—213.50; Frâncfort s/Mein, 100 kilo 19.40—21; Hamburg, 1.000 kilo orz de Rusia de ¹¹⁴/m ^re 132.50—150; Breslau, 100 kilo orzul alb 19—20, idem galben 17—18.35; Stuttgart, 100 kilo orzul din Ungaria 22.50—23.12 ; Brema, 1.000 kilo orzul vămuit 162.50; Berlin, 1.000 kilo 168.75—231.35. Italia: Veneția, 100 kilo 14—15; Me- sina, 100 kilo 18.50—19. Belgia: Bruxel, 100 kilo orzul de Odesa 12—12y₈; Anvers, 100 kilo orzul românesc 12.50—15; Liege, 100 kilo 14.50—15.50. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo orzul de Odessa (livrabil în Septembre și Octom- bre) 214; Rotterdam și Amsterdam, hecto- litrul orzul indigen 7—8.80. Elveția: Berna, 100 kilo 23. Englitera: Londra, hectolitrul 14.90 până la 18.20. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 13.15 până la—14.20; Czernovitz, 100 kilo 12.10 J până la 12.62; Budapesta, 100 kilo 11.37 până la 11.88. Turcia: Constantinopol, hectolitrul orzul de 44—48 libre 6.75—6.85; Salonic, kilo 0.08. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 19.50 până la 20.75. Bulgaria: Rusciuk, hectolitrul orzul de 44—45 libre 5. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 ocale 3. OVĂZUL Germania; Lipsea, 1.000 kilo ovăzul in- digen 195—200 ; Frâncfort s/Mein, 100 kilo 17.50—18.50 ; Hamburg, 1.000 kilo ovăzul de Rusia de as/ss ^bre 150—162.50; Breslau, 100 kilo 17.80—19; Stuttgrat, 100 kilo 16.63—18.50; Brema, 1.000 kilo ovăzul vămuit 206.25; Berlin 1.000 kilo 196.25—238.75. Italia: Genua, 100 kilo 15—17; Vene- ția, 100 kilo 15 —16 ; Messina, 100 kilo 17—17.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15*/₄—16¹/*; Anvers, 100 kilo ovăzul indigen 15³/₄ până la 16.25; Liege, 100 kilo 15.50—16.50. Holanda: Amsterdam 100 kilo 14—16; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul ovă- zul indigen 6—9. Elveția: Zurich, 100 kilo ovăzul de Un- garia și Bohemia 17—18.50; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 6.60 până la 8.30. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo ovăzul unguresc 11.05—11.26; Czemowitz, 100 kilo 12.62—13.15; Budapesta, 100 kilo 11.05—11.88; Triest, 100 kilo 12.25 până la 15.25. Turcia: Constantinopol, hectolitrul ovă- zul de 12—24 libre 10.65—11; Salonic, kilo 0.10. Francia: Nisa, 100 kilo 19—22; Mar- silia, 100 kilo 12.50—12.75. Suedia: Gothemburg, 100 kilo ovăzul indigen 15.60 —16. Bulgaria: Rusciuk, hectolitrul 4. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem nedat la lopată 22 până la 25; Brema, 1.000 kilo meiul vă- muit 250. Belgia: Anvers, 100 kilo meiul românesc 11—11.25. Englitera: Londra,hectolitrul 8.30 până la 9.30. Turcia: Constantinopol, hectolitrul meiul de ²³/₂₈ libre 6.70-7.15. Francia : Marsilia, 100 kilo 14,50—15. FASOLEA Germania: Frâncfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50 ; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25; Breslau, 100 kilo 18.10 până la 20.25; Brema, 1.000 kilo fasolea vămuită pentru hrana vitelor 206.25, kilo fasolea albă pentru mâncat 0.50; Berlin, 1.000 kilo 27.50—56.25. 2874 MONITORUL OFICIAL 24 Iulie 1892 Italia: Veneția, 100 kilo 24—30; Afe- sina, 100 kilo 21—23. Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea româ- nSscă 13l/₂—14. Holanda s Amsterdam, hectolitrul 16 până la 18; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul fasolea indigenă 10—21. Elveția: Zurich, kilo 0.40—0,45; Berna, 15 litri 4.20—4.50. Englitera: Londra, hectolitrul 10.50 până la 11.10. Austro-Ungarla : Viena, kilo 0.25 până la 0.42; Budapesta, 100 kilo 11.10—15.25; Triest, 100 kilo 15.75—19.50. Turcia: Constantinopol, sacul de 100 kilo 18—19; Salonic, kilo 0.21—0.32. Francia: Nisa, 100 kilo 20 ; Marsilia, 100 kilo 17-17.50. Bulgaria : Rusciuk, 100 kilo fasolea in- digenă 20—25. RAPIȚA Germania: Lipsea, 1.000 kilo 250 până la 275; Francfort s/Mein, 100 kilo 30 până la 31.25; Hamburg, 1.000 kilo rapiță de Germania 250—262.50; Breslau, 100 kilo rapiță nouă 26.90—27.50; Stuttgart, 100 kilo 31.62 ; Brema, 1.000 kilo rapiță vă- muită 375. Belgia: Anvers, 100 kilo rapiță românâ- scă24¹/₄—26'/₂. Englitera: Londra, hectolitrul 48.70 până la 52.40. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo rapiță nouă 23.10—23.63 ; Czernovitz, 100 kilo 19.46—20.50. VINUL Germania: Brema, 225 litri vin alb de Rhin în butoie 150—1.000, idem roșu 175 până la 500, butelia de ⁸/ᵥ litru vinul alb de Rhin 1.25—37.50, idem roșu 1.50—7.50; Berlin, butelia de 1 litru vinul alb de Dră- gășani 1.25, idem roșu 1.55. Italia: Genua, hectolitrul vinul alb în butdie 17.50—24, idem roșu 20—28, bu- telia vinul alb 1—1.50, idem roșu 2—3; Veneția, hectolitrul vinul alb în butoie 28 până la 40, idem roșu 30—45, butelia vinul alb 1.25—2, idem roșu 1.50—2.50; Mes- sina, hectolitrul vin alb în butoie 40—45, idem roșu 10—24, idem alb în butelii 60 până la 65, idem roșu 20—40. Belgia: Anvers, 225 litri vin alb de Rhin în butoie 125—650, idem roșu de Bordeaux 185—875, vin alb în butelii de 1 litru de Rhin 1—25, idem roșu de Bordeaux 1.25 până la 28. Holanda: Amsterdam, 4 butoie a 225 li- tri vin alb de Bordeaux la antreposit 700 până la 100, idem roșu 500—700, butelia de 75 centilitri vin alb de Bordeaux la an- treposit 1.50—2.50, idem roșu 1—1.50. Elveția: Zurich, hectolitrul vinul alb de Moldova în butoie 34 — 38. Englitera : Londra, hectolitrul vin alb în butoie 90—220, idem roșu 60—195, idem alb în butelii 150—350, idem roșu 130-300. Austro-Ungarla: Triest hectolitrul vinul alb în butoie 10.50—12, idem roșu 10.75 până Ia 12.50. Turcia : Constantinopol, litrul vin alb indigen în butdie 0.45—0.75, idem roșu 0.65—0.95, butelia de 1 litru vin alb indi- gen 1.20—2, idem roșu 1.30—2.60; Salo- nic, kilo vin alb în butdie din Salonic 0.80, idem roșu de Gumendjia și de Niausta 0.26 până la 0.37. Francia : Nisa, hectolitrul vin în butelii 60, idem în butelii 1.20; Marsilia, 100 litri vinul roșu în butdie 14—19. Suedia: Gothemburg, hectolitrul vinul alb în butdie 150—250, idem roșu 160 până la 600, vinul alb în butelii de 80 cen- tilitrii, butelia 0.75—5, idem roșu 1—10. Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul vin alb indigen în butoie 32—33. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vin în butdie 0.27—2.75, idem în butelii 0.70—3.25. SPIRTUL Germania: Lipsea, 10.000 litri și grade alcool brut de cartofi 71.25, plus lei 627₂ imposit de consumațiune, același 46.25, plus lei 87 7s imposit de consumațiune; Ham- burg, 100 litri și grade alcool de cartofi 30.63—30.93; Breslau, 100 litri alcool de cartofi de 100 grade 68.75; Brema, hecto- litrul 137.50—143.75. Italia: Genua, hectolitrul (dările coprinse) 246—248; Veneția, hectolitrul 235—250; Messina, 100 kilo 215—230. Belgia: Anvers, litrul 1.77—1.81; Liege, hectolitrul 190—200. Holanda: Amsterdam, 100 litri alcool de 46 grade Tralles 17. Elveția : Zurich, hectolitrul 50—60; Berna, litrul 0.60. Austro-Ungarla : Viena, 10.000 litri și grade alcool rectificat Ia 90° și peste (fără dă- rile comunale) 113.56—114.61; Czernowitz, 10.000 litri și grade 32.60—33.65; Buda- pesta, 100 kilo 35.78—36.73; Triest, 100 kilo spirtul de 95 grade 36.30—37.30. Turcia: Constantinopol, litrul alcool de 39—40 grade 0.65—0.90 ; Salonic, kilo spirtul de 40 grade venit din Austria 0.74. Bulgaria: Rusciuk, hectolitrul alcool de 42 grade 93. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38; Mar- silia, 100 litri 95—100. PIEILE BRUTE Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo 310; Hamburg, 100 kilo piei brute de bol din America de Sud 125—150; Breslau, 50 kilo piei brute uscate de bol 70—81.25, idem de vițel 70—81.25, idem de tauri 62.50—72.50, idem de berbeci 56.72 până la 65, idem de miel 68.75—77.50, pieile brute uscate de ied bucata 2.25—2.80, idem de capră 1.90—2.20 ; Brema, pieile brute de oi bucata 0.25—6.25, idem de miei 0.25 până la 1.85, idem de ie^i 0.50. Italia: Genua, 100 kilo piei brute de boi 80—85, idem de viței 90—100; Veneția, 100 kilo pieile brute de boi 80—98, idem de viței 120—130, idem de oi 70—75; Mes- șina, 50 kilo pieile brute uscate de boi 80 până la 86, idem de vițel 86—90. Belgia : Bruxel, kilo pieile brute de boi 0.60-0.75, idem de viței 0.70—0.80; An- vers, pieile uscate de boi de La Plata 7.25—8.50; Liege, kilo piei brute de boi 0.65—0.75, idem de viței 0.70—0.80,idem de tauri 0.45—0.55, idem de vaci și junici 0.55—0.65. Holanda: Amsterdam, % kilo piei brute de boi 0.32—0.36, idem de viței 0.34—0.48; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo pieile brute de boi indigene 29—37, idem de vițel 40—48. Elveția: Zurch, kilo pieile brute de boi cântărind 45 kilo 1, idem cele de 43—45 kilo 0.90, idem cele de 40 kilo 0.80, idem cele de 35 kilo 0.70—0.73, idem pieile brute de viței 0.65—0.70, perechia pieile brute de oi cu lâna pe ele 6—8. Englitera: Londra, kilo pieile brute 0.50—2.90, idem de boi 0.50—2.70, idem de viței 0.70—4, idem de oi 0.30—4, idem de miei 0.50—5.30, idem de ied 0.30—3.30, idem de capre 0.50—4. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo piei uscate de boi unguresc! 157.73—168.24, idem de viței 304.94—325.97, 100 bucăți piei grele de oi 241.85—252.36, idem de miei 157.73—178.76; Budapesta, 100 kilo piei brute de boi 164.20—176.82, idem de viței 336.80—357.85, Triest, 100 kilo piei brute de boi 105.25—189.50, idem de viței 179—337, 100 bucăți piei de miei 105.25 până la 242.25, kilo piei brute de ie<^I 0.85 până la 1.25, 100 kilo piei brute de capre 105.25—147.50. Turcia: Constantinopol, bucata piei burte de boi 16—18.75, idem de viței 5—8, idem de oi (fără lână) 1.50—2.20, idem de oi (cu lână pe ele) 3—5, idem de miel (fără lână) 1.20—1.60, idem de miei (cu lână pe ele) 2 până la 2.70, idem deiețlll.50—2.25,idem de capre 1.75—2.60; Salonic, kilo piei brute de boi 0.85 —1.07, idem de viței 0.80, idem de oi 1.42, perechea piei brute de miei 3.63, idem de ie^i 4.09, idem de capre 2.04. Francia: Nisa, 100 kilo pieile de boi us- cate 150, idem prospete 100, idem de vaci uscate 150, idem prospete 70, idem de viței uscate 250, idem prospete 140, idem de oi uscate 245, idem prospete 70; Marsilia, 50 kilo piei brute de boi 45—46. Suedia: Gothemburg, 100 kilo piei brute de boi 70—76.40. Bulgaria: Rusciuk, bucata piei brute de de vaci 12—15, idem de boi 18—20, idem de viței 3—4, idem de oi 2.50—3, idem de miei 1.50—1.60, idem de ie^i 1.80—2, idem de capre 3.60—4. Asia-Mică: Smyrna, ocaua piei brute de boi 1.80, idem de capre 2,25, idem de oi 1.70, idem de miei 2. LANA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată de Silesia 150—275, idem de Posnania 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2875 137.50— 225, idem nespălată de Silesia 56.25—68.75; Brema, kilo lână spălată in- digenă sau străină dupe calitate 1.25—5, idem nespălată 0.75—1.50. Italia: Genua, 100 kilo lână spălată l-a calitate 370—372; Veneția, 100 kilo lână spălată 200—250, idem nespălată 100—120; Messina, 100 kilo lână spălată 200—250, idem nespălată 100—110. Belgia: Anvers, kilo lână pieptănată din La Plata 4.52¹/S!—4.70, idem nespălată 3—4. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3 ; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3. Englitera : Londra, kilo lână spălată 1,80—4.80, idem nespălată 0.90—3.60. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo lână spălată fdrte fină 421.61—441.64; Triest, 100 kilo lână spălată 189.50—223.25, idem nespălată 210.50—219. Turcia: Constantinopol, kilo lână spă- lată 1.50—2.50, idem nespălată 1.25—1.60; Salonic, kilo lână nespălată 1.17. Francia: Marsilia, kilo lână nespălată 1.25—1.30. Suedia : Gothembug, kilo lână nespălată 3.15. Bulgaria: Rusciuk, 100 kilo lână spălată 120—130, idem nespălată 90—100. Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 160—175, idem nespălată 90—125. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub pinul 31.25—37.50 ; Brema, metrul cub 48.75 până la 75. Italia: Veneția, metrul cub 60—80, Messina, 100 bucăți 200—250. Englitera: Londra, 50 piciore cubice 63.15—90.15. Austro-Ungaria : Viena, metrul cub taraci de schele de fag și brad (franco gara Viena) 27.35—29.45. Turcia: Constantinopol, metrul cub brad 35—55; Salonic, metrul cub scândurile de brad de diferite dimensiuni din Galați, indi- gene și puține din Austria 43—72. Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Bulgaria: Rusciuk, metrul cub stejar și brad 45. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72. petroleO brut Germania ; Breslau, 100 kilo petroleu brut american 26.90; Brema, 100 kilo 11.85. Italia: Messina, 100 kilo petroleu brut în butdie 14.75—15. Belgia: Anvers, 100 kilo 12³/₄—13B/g. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo petroleu brut din Rusia și America 12.40—13.50. Elveția: Brena, litrul 0.20—0.30. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo pe- troleu brut din Galiția (franco gara Viena) 36.28—37.33; Budapesta, 100 kilo 35.78 până la 44.20; Triest, 100 kilo 12.60 până la 15.25. Turcia: Constantinopol, litrul păcura 0.08—0.12. Francia: Nisa, 100 kilo 30; Marsilia, 100 kilo 35—36. Suedia : Gothemburg, 100 kilo 19.50 până la 22.25. Prețurile a diferite produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe $.iua de 11 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 21’/₄—24; Idem unguresc 100 kilo 21'/₄—24*/₄; Idem american 100 kilo 20³/₄—23’/₄; Secara 100 kilo 18’/₄—18³/₄; Porumbul galben și alb 100 tilo 14³/₄ până la 16’/₄; Idem cincantin 100 kilo 16³/₄—17³/₄; Orzul pentru brasierii 100 kilo 19³/₄ până la 21s/₄; Ovăzul unguresc și bohemian 100 kilo 15³/₄—17 V₄. Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe $iua de 14 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 22 ’/₂—24’/₄; Idem unguresc 100 kilo 24—25⁴/₄; Idem rusesc 100 kilo 22⁴/₂—25’/₄; Porumbul galben 100 kilo 15¹/,; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru braserii unguresc 100 kilo 21¹/,—24¹/,; Ovăzul bohemian 100 kilo 17’/₄—18⁴/₂. Tergul de vite din St. Margrethen țC-tonul St. Gali,—Elveția) pe țlilele de 11 și 12 Iulie 1892 st. n. Carnea de bou l-a calitate kilo 92—96 > Idem a II-a calitate kilo 83—87; Prețurile a diferite produse pe piața Ostanda (Belgia) pe diua de 18 Iulie 1892 st. n. Carne de boii kilo 1.90—2.40; Idem de vacă kilo 1.50—1.80 ; Idem de berbec kilo 2—2.50; Idem de vițel kilo 2.50—2.80; Idem de porc kilo 1.50—2; Puii bucata 2—4; Rațele bucata 2.20—2.60; Curcanii bucata 9—12; Untul kilo 3—3.50; Laptele litrul 0.20—0.25 ; Brânza kilo 1.50—2.50; Ouăle suta 6—7; Grâul hectolitrul 18—20 ; Porumbul hectolitrul 20—21; Secara hectolitrul 16—17; Orzid 100 kilo 17-18; Ovăzul 100 kilo 18—20; Meiul 100 kilo 16—17; Făina de grâu 100 kilo 28—30; Fasolea kilo 0.75—0.80; Bobul 100 kilo 17—18; Lintea kilo 2—2.20; Mazărea 100 kilo 22—25; Sămînță de in 100 kilo 27—28; Vinul în butdie 225 litri 220—450; Idem în butelii de s/₄ litru 1.10—10. Spirtul litrul 2.50—3; Fulgii kilo 16—25 ; Peile brute kilo 0.60—0.70; Lână spălată kilo 5.25—5.50 ; Idem nespălată kilo 2.25—2.50 ; Sapinul metrul cub 75—78; Pinul metrul cub 75; Pitchpinul metrul cub 110—120; Stejarul metrul cub 200—230; Acajou metrul cub 400—430 ; Petroleul brut litrul 0.15—0.20; Idem rafinat litrul 0.22—0.25. .ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar In județul Covurluiu fiind vacant un post de moșă, circumscripția Mălusten.i, retribuit cu lei 50 pe lună, D-nele mdșe recunoscute cu dreptul de liberă practică a moșitului în țâră, cari ar dori să ocupe citatul post, să se adreseze cu cerere la direcțiunea generală a serviciului sanitar. No. 11.928. ₃ 1892, Iulie 21. —Ministerul de interne având necesitate pen- tru serviciul spitalelelor rurale de 24 bucăți corturi de pânză cu scheletul de fer, încăpă- tdre de la 10—12 paturi fie-care, pentru procurarea lor se va ține licitațiune publică în țliua de 8 August 1892, în localul minis- terului (cancelaria direcțiunel generale a ser- viciului sanitar), orele 3 p. m. Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate, cari urmâză a fi însoțite de o garanție pro- visorie de 5 la sută din valorea ofertei. Pentru condițiuni și model, doritorii se vor adresa la direcțiunea generală, serviciul sanitar, în tote țlilele și orele de lucru. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statului sunt obligatore la ținerea acestei licitațiuni. No. 11.826. ₄ 1892, Iulie 18. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Se aduce Ia cunoscința tinerilor cari doresc a intra în serviciul diplomatic că, la 15 Sep- tembre viitor, se va ține un examen în acest scop la ministerul afacerilor străine, pentru ocuparea a duoă posturi de Atașat de Lega- țiune. Pentru a fi admiși la examen, candidațil trebue să adreseze ministerului, cel puțin cu o săptămână înainte de data fixată, o cerere însoțită de acte, probând: a) Că sunt români; b) Că nu au mai mult de 25 ani; c) Că au satisfăcut legei de recrutare în armată; d) Că aii obținut titlul de doctor sau li- cențiat, în drept sau litere, de la o facultate din țâră sau din străinătate. 2876 Materiile, asupra cărora candidatii vor fi examinați, sunt următorele: 1) Istoria politică modernă și istoria prin- cipalelor tractate; 2) Statistica și principii generale de econo- mie politică, 3) Dreptul ginților; 4) Dreptul public național și străin; 5) Elementele codului civil, titlul prelimi- nar, cartea I (despre persdne); cartea III, titlul I (despre succesiuni); 6) Stil diplomatic, depeșl, note, etc.; 7) Sistemul comercial, ligislațiunea, tari- fele, politica comercială și tractatele cari pri- vesc pe România; fapte comerciale, mișcarea comerciului diferitelor țări; transitul, marina mercantilă, indicațiunl asupra relațiunilor și schimburilor României cu piețele cele mal importante; situațiunea diverselor ramure ale industriei române; 8) Regulamentele consulare ale diferitelor țări; organisațiunea, atribuțiunile, jurisdic- țiunea consulară; 9) Dreptul public maritim; 10) Limba francesă. Cunoscința limbei francese constitue o con- dițiune esențială de admitere în carieră. No. 14.801. ₂ MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Direcțiunea scâlei primare de fete No. 2 din Botoșani Eleva Savasta Lupu Govalău, din comuna și județul Botoșani, perZăndu’și certificatul de cursul primar sub No. 50 din 28 Iunie 1891, eliberat de acăstă scolă, și eliberându- i-se cuvenitul duplicat sub No. 92 din 18 Iulie 1892, conform art. 66 din regulamen- tul scolelor primare, se publică acăsta spre generala cunoscință. No. 95. 1892, Iulie 18. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLIGE Se scote din nou în licitație aprovisionarea a 6.044 m. c. petriș pe șosăua Băneasa-He- răstrău-Bordeiu. Valorea, de pe devis, este de lei 54.698, bani 20. Licitațiunea se va ține la acest minister în Ziua de 25 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiaZi precis. Termenul săvîrșirel definitive a cantitățel de 5.494 m. c. petriș va fi până la finele lunei Decembre 1892. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurențl pot lua in- formațiuni de la minister cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nil concurenți vor avea în vedere, la li- citațiune, art. 40—57 din legea comptabjlj- tățel generale a Statului, ___________MONITORUL OFICIAL________________ Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficiul No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 9.591. 3,11. 1892, Iulie 22. — Se scăle din nou în licitație aprovisio- narea a 16.376 metri cubl pietriș și construc- țiunea a 14 poduri pe șosăua Hușl-Fălciu. Valorea, de pe devis, este de lei 307.600, bani 86. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Fălciu, în țliua de 25 Septembre 1892, la ora 1 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 Zile înainte de li- citațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere, la li- citațiune, art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 9.597. ₃, u. 1892, Iulie 22. Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că biletele de băi pentru Piatra-Neamțu și Pașcani sunt valabile și pentru băile de la Oglințll. No. 65.499. ₃ 1892, Iulie. —Se aduce la cunoscința generală că, la 1 August 1892, intră în vigore suplimentul III la tariful direct de mărfuri România-Lindau și Vorarlberg de la 1 Februarie 1890. Acest supliment, care conține taxe noui pentru transporturile de vin, se vinde cu pre- țul de 20 bani exemplarul. No. 70.373. 1892, Iulie. — Se aduce la cunoscința generală că, la 1 August 1892, intră în vigore suplimentul I, la partea II a tarifului local de la 1 Maiu 1891, care conține modificarea și completa- rea mai multor disposițiuni tarifare. Acest supliment se vinde cu prețul de 20 bani exemplarul. No. 71.644. j 1892, Iulie. —Se aduce la cunoscința generală că, cu în- cepere de la 3 (15) August 1892, se va des- chide halta «Negri», situată între stațiunile Sascut și Răcăciuni, pentru traficul de călă- tori și bagage la trenurile de persdne No. 21 și 22 și trenurile mixte No. 161 și 162, cari se vor opri câte un minut în acea haltă. Trenul de persdne No. 21 Negri, plăcă 4 ore 19 p. m. Trenul mixt No. 161 Negri, plăcă 10 ore 23 diminăța, _______________24 Iulie 1892 Trenul de persone No. 22 Negri, plăcă 12 ore 49 p. m. Trenul mixt No. 162 Negri, plăcă 7 ore 20 săra. No. 74.808. ₃ 1892, Iulie. —Se aduce la cunoscința generală că, în (Jiua de Luni, 15 August st. n. 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație pentru furnitura de pâine și jimblă necesară brutăriei magazinului de consum al administrației căilor ferate ro- mâne pe timp de un an, cu începere de la 22 August st. n. 1892. Cantitățile ce se vînd anual în acăstă bru- tărie sunt aproximativ cele următore: 70.000 kilograme jimblă vicle. 580.000 / k*r’ pâine nemțăscă. ( „ „ românescă. Condițiunile sub cari are să se facă pre- darea și vîmjarea jimblei și a pâinei, precum și condițiunile de calitate a acestora, modul de plată și cele-alte condițiuni sunt prevă- zute în caietul de sarcine care se pote cere în tdte Zilele de lucru de la serviciul de eco- nomat, biuroul magazinelor de consum, gara de Nord. Doritorii, de a lua parte la acăslă licitație, sunt rugați a trimite ofertele lor înainte de sus Zisa Z* la adresa următdre: „Direcțiune! generale a căilor ferate ro- mâne, secția P, gara de Nord', mal adăo- gând pe plic cuvintele : „Ofertă pentru jimblă și pâine; licitația de la 15 August 1892“. Ofertele, pentru a fi valabile, trebue să fie însoțite de recepisa casei c. f. r. centrale, constatătdre că s’a depus o garanție proviso- rie de lei 1,500. Concurentul declarat adjudecatar va avea să completeze o garanție definitivă de 3.000 lei, care se va restitui dupe expirarea con- tractului. Supraoferte, precum și oferte fără specifi- care de preț, înlocuind acăsta cu o arătare de scăZămănt asupra ofertei celei mai eftine, nu se priimesc. No. 72.841. 1892, Iulie 15. — Se aduce la cunoscința generală că, în Ziua de 13 (25) August 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație la direcțiunea generală a căilor ferate române, gara de Nord, pentru aprovisionarea furniturel a 360.000 metri cubl lemne de foc tăiate, de esență stejar, carpen, cer, fag și jugastru, predate franco în una din gările rețelei căilor ferate române și așeZate în șire regulate. Aceste lemne sunt a se preda în termen de 8 luni, cu începere din luna Noembre 1892, în cantități lunare sau bilunare egale. Lemnele trebuesc să fie tăiate în lungime de 0 m. 65, 0 m. 75 sau de 1 m. 00. Lemne în stânjeni cubici nu se priimesc. Ofertele vor fi timbrate și sigilate, putându-se întoc- mi pentru ori și care cantitate. Doritorii, de a concura la acăstă licitație, vor trimite ofertele D-lor în plicuri sigilate la adresa: Direcțiunel generale a căilor ferate române, 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2877 serviciul P (gara de Nord), Bucuresci, cu următorea inscripție pe plic : «Ofertă pentru lemne de foc; licitația de la 13 (25) August 1892». Ofertele se vor prii mi numai până în țliua licitației, orele 10 a. m., când se vor deschide. Pentru ca oferta să fie valabilă, se va anexa, pe lângă dânsa, chitanța casieriei centrale a căilor ferate române, prin care să se constate depunerea cauțiune! provisorie de 5 la sută din valârea ofertei. Depunerea cauțiune! la deschiderea ofertei nu se admite. Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută. In ofertă se va arăta în mod precis a) Cantitatea lemnelor, esența și lungimea lemnului; &) Stația sau stațiunile de predare și pre- țul unitar; c) Termenul de predare și cantitatea de predat lunar; d) Când predarea se va face în mai multe stațiuni, se va arăta anume ce cantitate se predă în .fie-care stațiune. Nu se vor admite oferte în cari locul de predare n’ar fi anume arătat. Direcțiunea generală ’și reservă dreptul de a contracta cantități mai mici de cât cele oferite pentru un anume loc de predare. Pentru a face comparație între prețurile oferite, direcțiunea generală va adăoga la prețul oferit costul transportului lemnelor de foc până la locul de întrebuințare și va aproba ofertele ce vor fi ast-fel mai avantagiose. Pentru ori-ce informațiunl, a se adresa ^n tdte filele de lucru, la serviciul de economat (gara de Nord), unde se pot lua deslușirile necesare, caiet de sarcine și formulare pen- tru oferte. No. 72.462. ₃ 1892, Iulie 17. — Se aduce la cunoscința generală că, în «jiua de Vineri, 26 August 1892 (stil noti), orele 10 a. m., se va ține licitație la direcțiunea generală a căilor ferate române pentru apro- visionarea de 880 bucăți stâlpi de ulm, de diferite dimensiuni, de predat în timp de patru luni de la semnarea contractului. Informațiile despre condițiile speciale, pre- cum caiete de sarcine și ori-ce alte deslușiri necesare se pot lua în tâte filele de lucru Ia serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pen- tru oferte. No. 73.378. , 1892, Iulie 17. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 27 Octombre 1892, se va ține con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba italiană de la scâla comer- cială din Ploesci. Concursul se va ține în palatul Universi- tățel din Bucuresci, conform lege! din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scâle profesionale, și po- trivit regulamentului acestei legi. Condițiunile de admitere sunt: să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere, sau aceea a unei scâle superiâre spe- ciale în care cursurile se predau în limba italiană. Materiile concursului sunt: gramatica ita- liană, literatura italiană, terminologia comer- cială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa la ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 țlile înainte de țliua concursului; iar actele prin cari se dovedesc titlurile candidaților se vor presenta jiuriuluî examinator în țliua con- cursului. Publicațiunea cu No. 26.829 din Moni- torul oficial No. 82 din 14 (26) Iulie 1892 și din numerele următâre este anulată. No. 39.058. ₘ 1892, Iulie 18. —C oncursul ce a avut loc la 24 Iunie 1892, pentru ocuparea catedrei de sciințele natu- rale de la scâla comercială din Craiova, ne- dând un resultat satisfăcător, se publică un nou concurs pe țliua de 1 Noembre 1892, orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tățel din Bucuresci, conform lege! din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimuasii și scâle profesionale, și potri- vit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să poseda diploma de bacalaureat și di- ploma în sciințele naturale. Concursul va fi atât scris, cât și oral; iar materiile concursului sunt: zoologia, bota- nica și geologia, cu aplicațiunl la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 țl ile mal înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 35.695. 3, 1892, Iulie 6. — Concursul ce a avut loc la 22 Iunie 1892, pentru ocuparea, cu titlul provisoriu, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scâla comercială din Cra- iova, nedând un resultat satisfăcător, se pu- blică un noii concurs, pentru ocuparea acestei catedre, pe diua de 1 Noembre 1892, orele 12 din di* Concursul se va ține în palatul Universi- tățel din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scâle profesionale, și po- trivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de re- crutare ; 3) Să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere. Concursul va fi scris și oral; iar materiile concursului sunt: Noțiuni de linguistică, gra- matica și sintaxa limbei române. Noțiuni de stilistică. Genurile literare în prosă și poesie. Noțiuni de estetică. Logica. Istoria limbei și literaturei române. Stilul și corespondența comercială. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură cu cel puțin opt dile mai înainte de diua fixată pen- tru concurs. No. 35.699. 3₄ 1892, Iulie 6. —Se aduce la cunoscința generală că, în diua de 1 Noembre 1892, se va ține un nou con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scâla comercială din Ploiesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universitățel din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasil și scâle profesionale, și potrivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs și pro- grama concursului sunt următârele: a) Să fie român sau naturalisat; b) Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare ; c) Să posede diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în litere. Materia concursului este: Gramatica limbei române, istoria limbei române, literatura română, sistemele orto- grafice de la introducerea literilor, logica și estetica, principalele scâle filosofice, corespon- dența comercială, stilul și lexicologia comer- cială (circulărl, scrisori de credit, scrisori de informațiunl, recomandări, reclame, avise, contracte, etc.). Cererile de înscriere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin opt $ile îna- inte de termenul concursului; iar actele se vor presintă juriului examinator în ^iua fixată pentru concurs. No. 37.846. ₁₁¥ 1892, Iulie 15. —Se aduce la cunoscința generală că, în (Jiua de 10 Noembre 1892, se va ține un nou con- curs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scâla comercială din Ploesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universitățel din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasil și scâ- lele profesionale, și potrivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs și programul concursului sunt: a) Să fie român sau naturalisat; b) Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; c) Să posede diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în litere. Materia concursului este: gramatica lim- bei române, istoria limbei române, literatura română, sistemele ortografice de la introdu- 2878 MONITORUL OFICIAL 24 Iulie 1892 cerea literilor, logica și estetica, principalele scole filosofice, corespondența comercială, sti- lul și lexicologia comercială (circulări, scri- sori de credit, scrisori de informațiunl, reco- mandări, reclame, avise, contracte, etc). Cererile de înscriere la concurs se vor adresa mininisterul de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin opt țlile ’nainte de termenul concursului; iar actele se vor presenta juriului examinator în £iua concursului. No. 38.873. ₁₄, 1892, Iulie 18. — Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 25 Iunie 1893, se va ține un nou concurs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de sciințele fisico-chimice de la scola comercială din Ploesci. Concursul se va ține la orele 12 diminâța, în palatul Universitățel din Bucuresci, con- form legei din 17 Martie 1879 pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasil și scolele profesionale și potrivit regulamentului aces- tei legi. Condițiunile de admitere sunt: 1. Să fie român sau naturalisat; 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de re- crutare; 3. Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințele fisico-chimice. Concursul va fi scris și oral. Materiile concursului sunt: Mineralogia, chimia minerală și organică, fisică, technologia. Concursul oral va fi însoțit și de experi- mente făcute în laborator. Cererile pentru admitere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 £ile mal ’nainte de țliua concursului; iar actele dove- ditore de îndeplinirea condițiunilor, se vor presenta juriului examinator în țliua concur- sului. No. 39.044. ₁U 1892, Iulie 18. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în țliua de 17 August 1892 și următorele, orele 11 diminâța, se va ține licitațiune pu- blică, conform art. 6, 24 și următorii din le- gea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 A- prilie 1889, în localul ministerului, calea Victoriei No. 127, pentru vînZarea bunuri- lor mici din Capitală și județul Ilfov arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta în acea ții și oră, în localul acestui minister, pregătiți cu garanția arătată în dreptul bunului; cunoscând că supraofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va răs- punde de adjudecatar în termen de o lună de țlile, calculat de la data confîrmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Balta cea Mică, de.pe moșia Glina-Căl- dăraru, vîndută în loturi, în întindere supra- fața totală ca de 6 hectare, 2.000 m. p., si- tuată în comuna Căldăraru-Cernica, plasa Dâmbovița, fostă pendinte de monastirea Ra- du-Vodă; învecinându-se la Nord cu terenul rural din Căldăraru și cu canalul Fleva, la Sud cu loturile No. 103, 104, 105 și 106, la Vest cu lotul No. 108 și la Est cu lotul No. 102; închiriată cu Balta-cea-Mare, dela 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1893, cu lei 1.050; garanția lei 310. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 3.100. 2. Locul viran ce aparținea de moșia Ha- gi-Dina, vîndută de veci, în întindere supra- fața totală ca de 4.920 m. p., 0075, situat în comuna Bucuresci, suburbia Bărbătescu, fost pendinte de monastirea Țigănesci; învecinân- du-se pe de o parte cu Vasile Drăghea, iar pe de altă parte cu moș Mlăden, strada Feren- tarilor și drumul Măgurele; neînchiriat; ga- ranția lei 200. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de leî 1.940. 3. Locul viran, reservat în delimitarea în- surățeilor pe moșia Ciurelu, vîndută de veci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 5.700 m. p , situat în comuna Militari, plasa Snagov, fost pendinte de monastirea Radu- Vodă; învecinându-se la Nord cu șosâua na- țională BucurescI-Bolintinu-PitescI, la Est cu moșia Statului Gotroceni și la Sud cu reser- vele mal multor însurăței împroprietăriți în comuna Militari; neînchiriat; garanția lei 85. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de leî 850. 4. Locul cu hanul cu duoă camere, sală și cu pivniță la spate, din satul Ghermănesci, în întindere suprafața totală ca de 1.192 m. p., situat în comuna Lipia-Bojdani, plasa Sna- gov, fost pendinte de monastirea Căldărușani; învecinându-se la Nord și Est cu linia sau drumul satului, la Sud cu locul de casă al lui Mărgărit Andreiu Branu și la Vest cu locul de casă al lui Dobre Constantin; aren- dat cu moșia Bărboși-Ghermănesci pe perio- dul 1885—1895; garanția lei 25. Concu- rența începe de la valorea bunului în sumă de lei 250. 5. Locul cu hanul din vatra satului Tân- căbesci, în întindere suprafața totală ca de 4.880 m. p., din cari 0495 m. p. căleați de locuitorul Gheorghe Marin în anul 1889, ca 0285 m. p. de Dumitru Oprea înanul 1887, iar restul în posesia Statului, situat în co- muna Tâncăbesci, plasa Snagov, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord cu An- dreiu Mihaiu, la Est cu Petre Ivan, la Sud cu drumul satului și la Vest cu moștenitorii lui Tudor Marin și cu călcările făcute de Gh. Marin și Dumitru Oprea; arendat cu moșia Tâncăbesci-Ciofliceni pe periodul 1889 până la 1895; garanția lei 70. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de Iei 640. 6. Locul cu hanul din vatra satului Cio- fliceni, în întindere suprafața totală ca de 2.675 m. p., situat în comuna Tâncăbesci, plasa Snagov, fost pendinte de Mitropolie; în- vecinându-se la Nord și Est cu drumul satu- lui, la Sud cu Ion Lăutaru și la Vest cu A- postol Marcu ; arendat cu moșia Tâncăbesci- Ciofliceni pe periodul 1889 —1895; garanția lei 40. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 320. 7. Locul din vatra satului Mora-Săracă, în întindere suprafața totală ca de 2.318 m. p., situat în comuna Căciulați, plasa Snagov, fost pendinte de monastirea Căldărușani; înveci- nându-se la Nord cu drumul satului, la Est cu Nae N. Boitianu, la Sud cu delimitarea locuitorilor din Mora-Săracă și la Vest cu Nicolae Trandafir; arendat cu moșia Mdra- Săracă pe periodul 1888—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 250. 8. Locul viran ce aparținea de moșia Hagi- Dina, în întindere suprafața totală ca de 728 m. p. și ca 364 m. p. căleați de Constantin Ivan, situat în comuna Bucuresci, fost pen- dinte de monastirea Țigănesci; învecinându-se de o parte cu drumul Ferentarilor, iar pe cele-alte părți cu via lui Constantin Ivan, cu via lui Nae Sufragiu și cu via lui lacob Cojo- caru ; neînchiriat; garanția lei 40. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 437. 9. Locul cu cârciuma de pe moșia Dră- goesci, în întindere suprafața totală ca de 3.296 m. p., 15, situat în comuna Drăgoesci, plasa Mostiștea-Dâmbovița, fost pendinte de monastirea Snagov; învecinându-se pe duoă părți cu drumurile ce merg la iaz, cu moșia D-lui Arghir Papazolu și locul de islaz, pe o parte cu Ene Năstase și pe de altă parte cu moșia D-lui Pațcu; arendat cu sus ^isa mo- șie pe periodul 1883—93; garanția lei 190. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.900. 10. Locul viran de pe moșia Grozăvesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 1.000 m. p., situat în comuna Bucuresci, fost pen- dinte de monastirea S-tu Ion; învecinându-se Ia Nord și Est cu matca vechiă a gârlei Dâm- bovița, la Sud cu cheiul Dâmbovița și la Vest cu proprietatea D-lui Karacaș ; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893; ga- ranția lei 800. Acest bun, vîndut la licitația de la 10 Iu- lie 1891 cu lei 8.000 D-lui Ion I. Mache- don, se revinde pe comptul D-sale pentru că nu a achitat prețul și taxele de timbru și în- registrare. 11. Locul pe plan No. 1, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p.,situat în comunaPreasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Co- dreni; învecinându-se pe de o parte cu dru- mul Bucuresciulul și cu locul pe plan No. 2, iar pe de alta cu satul Paicu Popazu; e aren- dat cu moșia Codreni pe periodul 1889 până la 1894; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ilie Nicoiu, și care este obligat a ’și-l ridica îndată dupe confirmarea vînțlărel. 12. Locul cu casă pe plan No. 2, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Prâsna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitu Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada, drumul Bucuresciulul și satul Paicu Popazu, iar pe de alta cu locurile pe plan No. 1 și 3; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 50. 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2879 Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 460. 13. Locul cu un bordeiu pe el, pe plan No. 3, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întin- dere suprafața totală ca de2.000m.p., situat în comuna Prdsna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și locul pe plan No. 2, iar pe de alta cu satul Paicu Popazu și cu locul pe plan No. 4; e arendat cu moșia Co- dreni pe periodul 1889—1894; garanția lei 30. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 240. 14. Locul cu o magasie și un pătul pe el, pe plan No. 4, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Ne- goesci, fost pendinte de schitul Codreni; în- vecinându-se pe de o parte cu strada și locul pe plan No. 3, iar pe de alta cu satul Paicu Popazu și locul pe plan No. 5; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894; ga- ranția lei 40. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 360. 15. Locul pe plan No. 5, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Preas- na-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și locul pe plan No. 4, iar pe de alta cu satul Paicu-Popazu și Jocurile pe plan No. 6 și 7; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Dinu, și care e obligat a ’și-l ridica îndată dupe con- firmarea vînZărel. 16. Locul pe plan No. 6, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.068 m.p.,situtat în comuna Presna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de Schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și locul pe plan No. 5, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 7; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 206, bani 80. 17. Locul pe plan No. 7, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.068 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu locul pe plan No. 5 și satul Paicu Popazu, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 6; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 206, bani 80. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Dinu și care e obligat a ’și-l ridica îndată dupe con- firmarea vîn^drei. 18. Locul pe plan No. 8, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.108 m.p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și satul Paicu Popazu, iar pe de alta cu parcela No. 70 și locul pe plan No. 9; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889 până la 1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 211. 19. Locul pe plan No. 9, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.108 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și locul pe plan No. 8, iar pe de alta cu parcela No. 70 și locul pe plan No. 10; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de leî 211. 20. Locul pe plan No. 10, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.108 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe o parte cu strada, iar de cele-alte cu parcela No. 70 și locul pe plan No. 9; e arendat cu moșia Co- dreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de leî 211. 21. Locul pe plan No. 11, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu strada și parcela No. 70, iar pe de alta cu parcela No. 6 și locul pe plan No. 12; e a- rendat cu moșia Codreni pe periodul 1889 până la 1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 22. Locul pe plan No. 12, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., Situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 6 și locul pe plan No. 13, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 11; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 23. Locul pe plan No. 13, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000m.p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 7 și locul pe plan No. 14, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 12; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889 — 1894; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 24. Locul pe plan No. 14, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m.p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 7 și locul pe plan No. 15, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 13; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de Jei 200. I 25. Locul pe plan No. 15, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 7 și locul pe plan No. 16, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 14; e arendat cu moșia Codreni pe pe- riodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Con- curența începe de la valdrea bunului în sUmă de lei 200. 26. Locul pe plan No. 16, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața to- tală ca.de 2.000 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 7 și cu locul pe plan No. 17, iar pe de alta cu strada și cu locul pe plan No. 15; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 27. Locul pe plan No. 17, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere suprafața to- tală ca de 2.000 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 7 și cu locul pe plan No. 18, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 16; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea hunului în sumă de lei 200. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Vasile Ion și care e obligat a ’și ’l ridica îndată dupe con- firmarea vînțlerei. 28. Locul pe plan No. 18, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 1.935 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitu Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcelele No. 7 și 8 și drumul Bucuresciului, iar pe de alta cu strada și locul pe plan Nd. 17; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 194. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului losif Kiroc, și care e obligat a ’și T ridica imediat dupe con- firmarea vîn^ăreî. 29. Locul pe plan No. 19, de pe moșia Sascu sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.330 m.p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No.8 și locul pe plan No. 20, iar pe de alta cu strada și drumul Bucuresciului; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889 până la 1894; garanția lei 30. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 233. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Stoia, și care e obligat a ’și ’l ridica îndată dupe con- firmarea vîn^Srei. 30. Locul pe plan No. 20, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.365 m.p., situat în comuna Preasna- 2880 MOMtOBUL OFICIAL 24 Iulie 1892 Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Godreni; învecinându-se pe de o parte cu parcelele No. 8 și 68, iar pe de alta cu strada și locul pe plan No. 19; e arendat cu moșia Godreni pe periodul 1889—1894 ; garanția lei 30. Concurența începe de la valorea bu- nuluî în sumă de leî 237. 31. Locul pe plan No. 21, de pe moșia Șasea sau Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.365 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu percela No. 68 și strada, iar pe de alta cu locul pe plan No. 22 și drumul Bucuresciu- luî; e arendat cu moșia Godreni pe periodul 1889—1894; garanția leî 30. Concurența începe de la valorea bunuluî în sumă de leî 237. 32. Locul cu cârciuma, pe plan No. 22, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere su- prafața totală ca de 2.391 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 68 și locul pe plan No. 21, iar pe de alta cu locul pe plau No. 23 și drumul Bucuresciuluî; e arendat cu moșia Codreni pe periodul 1889—1894 ; garanția leî 70. Concurența începe de la va- lorea bunuluî în sumă de leî 619, banî 10. 33. Locul pe plan No. 23, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.391 m. p., situat în comuna Preasna- Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schi- tul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 68 și locul pe plan No. 22, iar pe de alta cu locul pe plan No. 24 și dru- mul Bucuresciuluî; e arendat cu moșia Go- dreni pe periodul 1889—1894; garanția leî 30. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de leî 239, banî 10. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Păun Ene, și care e obligat a ’și ’l ridica îudată dupe con- firmarea vînțlărei. 34. Locul pe plan No. 24, de pe moșia Șasea saii Sasu, în întindere suprafața totală ca de 2.057 m. p., situat în comuna Preas- na-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Codreni; învecinându-se pe de o parte cu parcela No. 68 și locul pe plan No. 23, iar pe de alta cu satul Paicu Popazu și dru- mul Bucuresciuluî; e arendat cu moșia Co- dreni pe periodul 1889 — 1894 ; garan- ția leî 20. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de leî 205, banî 70. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Gopu- zeanu, și care este obligat a ’și ’l ridica în- dată dupe Confirmarea vînZărei. 35. Lotul No. 17, de pe moșia Mălăiasca, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 5.385 m. p., situat în comuna Preasna-Nouă, plasa Negoesci, fost pendinte de schitul Co- dreni, având vecinătățile prevăzute în pla- nul parcelar; e arendat cu moșia Godreni pe periodul 1889—1894; garanția leî 280. Concurența începe de la valorea bunuluî în sumă de lei 2.723, banî 10. 36. Locul cu vie de pe moșia Vatra monasti- rei Cotroceni, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 8.750 m. p., situat în comuna Domnesci-Călțuna, plasa Sabaru, fost pen- dinte de monastirea Cotroceni; învecinându- se la Nord cu poligonul armatei, la Est cu via luî Niculai Petrea Covaciu, la Sud cu Stătu și cu via lui Iordan Radu Milea, și la Vest cu moșia Statului Vatra monastirei Co- troceni; e arendat cu sus ^isa moșie pe pe- riodul 1888—1893 ; garanția leî 170. Con- curența începe de la valorea bunuluî în sumă de lei 1.700. 37. Lotul No. 4, de pe moșia Gostilele, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 1.360 m. p., situat în comuna Crângu-Fuh- dulea, plasa Mostiștea, fost pendinte de mo- nastirea S-ții Apostoli, avend vecinătățile prevăzute în planul parcelar; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția leî 130. Concurența începe de la valorea bunuluî în sumă de lei 1.254,bani 40. 38. Lotul No. 15, de pe moșia Gostilele, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 4.494 m. p., situat în comuna Grângu-Fun- dulea, plasa Mostiștea, fost pendinte de mo- nastirea S-ții Apostoli, avend vecinătățile prevăzute în planul parcelor; e arendat cu sus clisa moșie pe periodul 1888—1893 ; ga- ranția leî 180. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de leî 1.779, banî 80. 39. Lotul No. 27, de pe moșia Gostilele, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 2.781 m. p., situat în comuna Crângu-Fun- dulea, plasa Mostiștea, fost pendinte de mo- nastirea S-ții Apostoli, având vecinătățile prevăzute în planul parcelar; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția leî 180. Concurența începe de la valdrea bunuluî în sumă de leî 1.711, bani 25. 40. Locul viran unde staționăză carele cu var, de pe moșia Grozăvesci S-tu Ion, în în- tindere suprafața totală ca de 3.762 m. p., situat în comuna Bucuresci, suburbia Ciș- meua-Mavrogheni, șoseaua Filantropiei; în- vecinându-se la miațlă-nopte cu lotul No.< 2 (pe plan 2) și cu locul lui Vasile Vasilescu C luceru, la răsărit și miațlă-țli cu strada Cluceru, și la apus cu șoseaua Filantropiei; e- arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 570. Concurența începe de la valdrea bunuluî în sumă de leî 5.643. No. 34.284. ₐ 1892, Iulie 1. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în țliua de 24 August 1892, orele 11 di- minâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Botoșani, pentru vîndarea bunurilor arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta la acea și ore, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No. 13.009. 1892, Iulie 16. — La 31 Octombre 1892, orele 10 di- minâța, s’a destinat a se viude prin licitație publică, în pretoriul acestui tribunal, însem- nata mai jos avere imobilă ce s’a urmărit a D-lor moștenitori ai decedatului I. Țimiraș, representați prin tutricea lor Uța Ilie Țimi- raș, domiciliată în cătunul Proșca, comuna Năeni, județul Buzău, de profesiune mena- geră, spre despăgubirea D-lul Ghiță D. Bor- cescu, de profesiune proprietar, și domiciliat în urbea Mizil, acest județ, pentru suma de lei 4.000, așa cum se prevede în actul de ipotecă înscris de acest tribunal la No. 46 din 1879, învestit cu formula executorie, a cărei coprindere este precum urmâză : Act de ipotecă Subsemnatul, Ilie Manole Țimiraș, declar prin acest act că m’am împrumutat de la D. Ghiță Borcescu cu suma de 4.000 lei noul, pe cari mă oblig a ’i plăti în termen de opt ani, și pentru asigurarea acestei sume con- stituesc D-lui Borcescu ipotecă, în primul rang, asupra următorelor mele imobile pe cari le-am moștenire de la părinți: 1) Trei pogone mici de vie din comuna Năeni, plasa Tohani, acest județ, împreună cu pivnița construită pe ea; acâstă vie se în- vecinesce la răsărit cu via fratelui meu Mi- nea Țimiraș, la apus cu a lui Ilie Lăcătușu, la miațlă-țli cu a Iul Ghiță lordache și la miadă-nopte cu a Iul Ilie Gapătu. 2) Duoă pogone vie tot din acea comună, care se află situată alături cu via preotului Mandache, și se învecinesce din sus cu aceea a lui Radu Boitanu. 3) Duoă pogone fânâță tot din comuna Năeni, care se învecinesce la răsărit cu locul preotului Nicolae, la apus cu islazul moșne- nilor și la miadă-di cu Ilie M. Țimiraș. 4) Un pogon arătură la Năeanca, care se învecinesce la miadă-di cu loniță Fințescu și la apus cu locul fratelui meu Minea Țimiraș. 5) O casă din comuna Năeni, compusă din duoă camere cu tindă, împreună cu duoă po- gone livede împregiurul el, având și un po- rumbar construit în curte. 6) Duoi stânjeni moșie, unul în hotarul Horlescu și altul în hotarul Pârvulescu, pen- dințl de comuna Năeni. Pentru care, dar,- 'spre asigurare am dat D-lui Ghiță Borcescu acest act de ipotecă, autentificat și transcris în registrele onor, tribunal de Buzăii. 1. M. Țimiraș. 1879, August 24, Buzău. Mă mulțumesc pe coprinderea acestui act și declar că renunț la căutarea registrelor și a pacînicel posesiuni. Ghiță D. Borcescu. Tribunalul județului Buzeu No. 4.553. — 1879, August 24. S’aii presentat înaintea tribunalului D-ior I. M. Țimiraș și G. Borcescu, cerând a se de- clara autentic presentul act, care, citindu-li-se 2890 MONITORUL OFICIAL 24 Iulie 1892 din cuvânt în cuvânt, au declarat că este făcut din libera D-lor voință și aii semnat propriu. Tribunalul, Văzând cererea și declarațiunea părților ; Văzând că taxa înregistrărei de 20 leî s’a depus sub recepisa cu No. 4.745 din 1879, Declară autentic actul, conform art. 1.171 din codul civil. Rosnovanu, D, Zădăriceanu. ■Grefier, Carabelea. No. 377 autentic. 1879, August 24. Tribunalul județului Buzeu Ordonanță de inscripțiuni No. 4.560.—1879, August 25 Noi, președintele tribunalului Buzăti, Având în vedere cererea făcută prin su- plica înregistrată la No. 7.398, de a se lua inscripțiunea actului declarat autentic la No. 377 din 1879 ; Având în vedere că împrumutătorul a re- nunțat la îndeplinirea art. 726 din proce- dura civilă; Având în vedere că taxa înregistrărei s’a depus, conform legei timbrului; Având în vedere art. 1.781 și 1.782 din codul civil, Ordonăm inscripțiunea actului de ipotecă în registrul inscripțiunilor. Președinte, Rosnovanu. Grefier, Carabelea. Grefa tribunalului Buzeu Subsemnatul grefier, în basa ordonanței D-lul președinte, atest că presentul act s’a trecut ad literam în registrul inscripțiunilor astăzi, 25 August 1879, la fila No. 49, sub No, 46 de ordine. Grefier, Carabelea. Averea ce uimâză a se vinde se com- pune din : 1. Trei pogâne mici de vie, situată în co- muna Năeni, plasa Tohani, județul Buzău, cari se învecinesc la răsărit cu via fratelui decedatului Ilie Țimiraș, anume Minea Ți- miraș, la apus cu via lui Ilie Țimiraș, la mia^ă-^i cu via lui Ghiță lordache și la miațlă-nâpte cu via lui Ilie Capătu ; 2. Duoă pogone vie, situată tot în comuna Năeni, plasa Tohani, județul Buzău, alătu- rea cu via preotului Mandache; se înveci- nesc la răsărit cu via D-lui lorga Nichifo- rescu, la apus cu via preotului Mandache, la mia^ă-^i cu via lui Petre Tudosie și la miațlă-nopte cu via lui Radu Boitanu ; 3. Duoă pogâne fânâță, situată în aceeași comuna, plasă și județ; învecinându-se la ră- sărit cu locul preotului Nicolae, la apus cu islazul moșnenilor, Ia miațlă-^i cu Ilie Mi- haiu Țimiraș și la miațlă-nâpte cu Al. Po- pescu; 4. Un pogon pământ arătură la Năeanca, pendinte de aceeași comună, plasă și județ; învecinându-se la răsărit cu gârla Năeanca, la apus cu Niță Țimiraș, fratele debitoru- lui decedat, la miațlă-nâpte cu Ioana G. Fințescu și la miațlă-țli tot cu gârla Năeanca și cu drumul cel mare al Mizilului ; 5. Un porumbar în formă de casă de lo- cuit, construit de nuele și învelit cu șindrilă, încăpător de duoă odăi, de asupra servesce pentru pus porumb, construit pe duoă po- gâne livede de pruni; învecinându-se la ră- sărit cu drumul, la apus cu Gheorghe Țimi- raș și islazul moștenesc, Ia miațlă-țli cu Niță Țimiraș și la miațlă-Dâpte cu livedea Iui Minea Țimiraș. 6. Duoi stânjeni moșie, unul situat în ho- tarul Horlescu, și unul în hotarul Pârvu- lescu, ce se stăpânesc în devălmășie cu moș- neni Proșcani, începându-se din piatra Teiu și până în Greabăn. La numele de I. Țimiraș, dupe atestarea dată, nu s’a mal găsit nici o sarcină popri- târe asupra imobilelor scose în vînțlare, de cât aceea pentru care s’a urmărit. Sunt somați, dar, toți aceia cari ar pre- tinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau, ori- ce alt drept asupra bunurilor puse în vîn- țlare ca, înaintea termenului de adjudeca- țiune, să se arate Ia tribunal spre a ’și ex- prima pretențiunele lor ce vor fi având; con- trariu nu li’se vor mai ține în sâmă. Doritorii, dar, se vor presinta la însemnata mai sus ții, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare., No. 13.016. 1892, Iulie 16. — La 31 Octombre 1892, orele 10 di- minâța, s’a destinat a se vinde prin licitați- une publică, în pretoriul acestui tribunal, în- semnata mai jos avere, ce s’a urmărit D-lui Chiriță Tănăsescu, de profesiune proprietar, domiciliat în urbea Mizil, județul Buzău, spre despăgubirea D-lul Ghiță Borcescu, de pro- fesiune proprietar, și domiciliat tot în urbea Mizil, pentru suma de lei noi 10.000, cu procente așa cum se prevede în actul de ipo- tecă, înscris de acest tribunal la No. 9 din 1888, învestit cu formula executorie a că- rei coprindere este precum urmâză : NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori senetate: Act de ipotecă Subsemnatul, Chiriță Tănăsescu, de pro- fesiune proprietar, domiciliat în urbea Mi- zil, declar că am luat cu împrumutare de la D. Ghiță D. Borcescu, proprietar, domiciliat în aceeași comună, suma dejlei noul 10.000, pe termen de un an de țlile, cu începere de astățll, și cu dobândă de 5 la sută pe an. Pentru asigurarea D-lul Ghiță D. Bor- cescu, afectez ipotecă, în primul rang, rândul de prăvălii ce am în strada Carol I No. 22 și 23, urbea Mizil, cu tâte dependințele și locul lor, precum și o altă prăvălie tot în aceeași urbă și stradă No. 17, ce o am cum- părată de la D. Ghiță D. Borcescu, cu actul autentificat de onor, tribunalul Buzăfi. De nu voiti fi consecințe cu plata la terme- nul arătat mai sus, D. Borcescu are dreptul a cere să obțină învestirea cu formula execu- torie a presentului act de ipotecă, fără soma- țiune saiî curs de judecată, precum și a cere vinderea sus citatelor imobile, pentru despă- gubirea sa de banii cu cari m’am împru- mutat. Pentru care am format presentul act de ipotecă, rugând și pe onor, tribunal a’l au- tentifica și înscrie. Chiriță Tănăsescu. Mă mulțumesc pe coprinderea acestui act, și renunț la cercetarea opiselor de inscripți- uni și transcripțiunl. Ghiță D. Borcescu. Martori: S. G. Taciu, proprietar în Mizil; C. Condeescu, proprietar în Mizil; Scris și redactat de mine dupe cererea părților. I. Florescu, funcționar la Buzău Proces-verbal No. 1.268.—1888, Februarie 26. înaintea nâstră, Anton Bardescu, judecă- tor de ședință pe lângă tribunalul Buzău, asistat de D. grefier N. Brătianu, s’au pre- sintat ații, 26 Februarie 1888, în pretoriul acestui tribunal, D-lor Chiriță Tănăsescu și Ghiță D. Borcescu, de profesiune proprietari, domiciliațl în urbea Mizil, a căror identitate am constatat’o prin martorii Sp. G. Taciu și C. Condeescu, ‘ proprietari din Mizil, aceștia personal cunoscuțl noă, cerând părțile, cu pe- tițiunea registrată la No. 2.242 din 1888, autentificarea presentului act de ipotecă în dublu exemplar, din care numai unul iscă- lit de D-lor și martorii. Dupe ce am vițlat ambele exemplare, am ci- tit acest act din cuvânt în cuvânt, în auțlul părților, cari, la întrebările ce le am făcut, ne au declarat că acest act este făcut cu con- simțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este iscălit de D-lor cu propriele iscălituri. In urmă D-lor Chiriță Tănăsescu, G. D. Borcescu, cum și martorii, Sp. G. Taciu și C. Condeescu, au iscălit în presența nâs- tră și exemplarul ce se va păstra la dosar. Noi, luând act de aceste declarațiuni, în baza legei autentificărel actelor, Autentificăm presentul act, fiind și taxa plătită sub recepisa No. 7.448 din 1888, de lei 50. Judecător, Anton Bardescu, Grefier, N. Brătianu. No. 154 aut. 1888, Februarie 26. Ordonanță de inscripțiune No. 1.269.—1888, Februarie 26 înaintea nâstră, președintele tribunalului Buzău, s’au presintat D-lor Chiriță Tănă- sescu, împrumutatul, și Ghiță D. Borcescu, împrumutătorul, cerând, cu petiția registrată la No. 2.243 din 1888, inscripțiunea pre- sentulul act de ipotecă autentificat de acest tribunal sub No. 154 din 1888. Noi, președintele, având în vedere că cre- ditorul a renunțat la îndeplinirea disposițiu- nilor art. 726 din procedura civilă; Având în vedere că taxa înregistrărei e depusă sub recepisa No. 7.448 din 1888; Vâțlând disposițiunile art. 1.781 și 1.782 din codul civil; 24 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2891 Ordonăm inscripțiunea presentulul act de ipotecă în registrul respectiv. Președinte, Bărdescu. Grefier, N. Brătianu. Grefa tribunalului Buzeu Conform ordonanței de mai sus, atest că acest act s’a înscris în registrul de inscrip- țiuni sub No. 9 de ordine a^i, 26 Februarie 1888. Grefier, N. Brătianu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute presentul act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire ; și spre credință s’a semnat de noi completul tribunalului. Gr. Ștefănescu, C. C. Deșliu. p. Grefier, D. lonescu. Grefa tribunalului Buzeu Conform art. 136 din pr. civ., atest că a- câstă formulă s’a trecut în registrul de for- mule la No. 54 de ordine, voi I, astăzi, 26 Aprilie 1889. p. Grefier, D. lonescu. Averea ce urmeză a se vinde se compune din : 1) Un rând de prăvălii situate în urbea Mizil, în colțul stradei Carol și Smârdan, la No. 10—18, cea de la No. 10 încă pă țâre de 11 odă), și cea de la No. 18 trei odăi, avend în curte ca dependințe 2 odăi cari servă ca bucătării și o privată, prăvălia de la No. 10, construită de zid mort și învelită cu fer ro- șu, iar cea de la No. 18 de zid în paiantă și învelită cu scânduri și șindrilă veche, tote în stare de ruină, mal are în curte 2 polățl de scânduri ruinate. Locul pe care se află tote aceste îmbună- tățiri este în mărime la fața stradei Carol cu aproximație ca 11 stânjeni ’și în strada Smârdan ca 12 stânjeni cu aproximație, iar lungul pe ambele părți tot ca 12 stânjeni. Curtea pavată cu piatră și împrejmuită de giur împreginr cu uluci de scânduri în stare prostă; se învecinesce în față cu strada Ca- rol, în fund spre miațlă-ndpte cu Gh. Cojo- caru, la răsărit cu strada Smârdan și la apus cu Matei Jaravete. 2) O altă prăvălie situată tot în urbea Mi- zil, strada Carol No. 25, de zid în paiantă, învelită cu fer alb, compusă din 2 odăi, una servă de prăvălie cu beciu dedesupt, locul pe care se află construită acâsta în bucată este în mărime la față cu aproximație ca 4 stân- jeni, fundul asemenea, iar lungul pe tdte părțile tot ca 4 stânjeni ca aproximativ ; se învecinesce în față cu strada Carol, în fund cu Petrache Tache, la răsărit tot cu Petra- che Tache și la miațlă-țli tot cu locul pro- prietarului Chiriță Tănăsescu. La numele de Chiriță Tănăsescu, dupe a- testarea dată, nu s’a mal găsit nici o sarcină popritâre afară de aceea pentru care se ur- măresce. Stint somați, dar, toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegiu, ipotecă sad ori-ce alt drept asupra bunurilor puse în vînțlare ca, înaintea termenului de adjudecațiune, să se arate la tribunal spre a’șl arăta pretențiunile lor ce vor fi având; contrariu nu li se vor mal ține în sâmă. Doritorii, dar, se vor presintă la însem- nata mal sus țji și ore, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No. 13.022. 1892, Iulie 16. Tribunalul Mehedinți Onor, societate a creditului funciar urban din Bucuresci, pe basa actului de împrumu- tare cu ipotecă, înscris în registrele acestui tribunal la No. 72 și 33 din 11 August 1884 și 9 Aprilie 1885, prin adresa cu No. 7.582 din 1890, a cerut punerea în vîndare cu li- citațiune publică a duoă corpuri de clădiri, avere imobilă a debitorilor Scăueru D. C. Pe- tre și Stana, soția și tutorea casei defunctu- lui D. C. Scăueru, domiciliați în Severin, plasa Ocolul, județul Mehedinți. Acest imobil ipotecat ce urmâză să se vîndă este situat în Turnu-Severin, strada Craiovel No. 742 și Traian No. 156, și consistă în duoă corpuri de clădiri; cel d’ântâiu este situat în linia stradei Craiova și secundul în fundul curței spre Sud, cu o magazie de blane; am- bele corpuri de clădiri sunt de zid masiv și învelite cu țiglă de prima calitate; primul corp are duoă încăperi mari pentru atelier de fie- rărie și lemnărie, iar secundul are trei încă- peri cu un antreu în față și bucătărie, așe- zate tote numai pe pământ. Acâstă vîndare, conform jurnalului tribu- nalului No. 2.494 din 1892, s’a fixat pentru ^iua de 12 Septembre 1892, orele 10 a. m., unde amatorii se vor presenta spre a concura. Strigarea se va începe de la prețul oferit de societate și menționat în caietul de însăr- cinări ce se va depune la acest tribunal cel puțin cu 8 % Aprilie---Octombre. 100’14 100 , amortibilă........... 5°/o Aprilie---Octombre. 97=5 --- 97’/, ---V » » împrumutul 1892...... 50/0 Ianuarie---Iulie .... 95«/t ------ 951/. w--- __ » » (împrumutul de milidne) . . . 4% Ianuarie---Iulie ..~. wv , , (împrumutul de 50 milidne). . . . % Ianuarie---Iulie ... }■ 81’/. ------ , , (împrumutul de 274 milidne). . . . ■ °/o Ianuarie---Iulie .... 81»/, --- . , (împrumutul de 45 milidne). . . . 4»/o Ianuarie---Iulie .... vw. Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 1 >% Ianuarie---Iulie .... V. --- _ __ V. _ , de Stat (convertite rurale)...... 6% Maid---Noembre... 101>/3 --- 101 --- --- Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei...... 10 Maiii---Noembre... 277 --- 274 --- --- --- Împrumuturi dr orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ...... 5% Ianuarie---Iulie .... .. 90 89J/a _ » , , , 1884 ...... &la Maiii---Noembre.... _ . , » , 1888 ...... &>/o Iunie---Decembre . . « _ ---W ___ _ --- . , , , 1890 ...... 6»/o Maid.---Noembre ... • r 91 •--- 90’/, --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale..... ..... 6% Ianuarie---Iulie .... 95>/3 95’A _ _ , > urbane Bucuresci....... % Ianuarie---Iulie 103’/. 102»/. _ _ 6»/, Ianuarie---Iulie .... 100»/. 100’7. _ _ __ &>/« Ianuarie---Iulie • • 90e/, ---- 90’/, __ _ , Iași......... 5»/, Ianuarie---Iulie «... 82Vs> _ 82 _ --- - Obligațiunile societățel de basalt artificial..... 6°/, Ianuarie---Iulie..... 92 ------ M’/. _ _ ■ - Ultim VALăREA AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României.......... 88.45 500 lei întreg vărs --- 1682 1678 __ _ Societatea de asigurare Dacia-România...... 35 200 , . . --- 401 400 • wv 400'/, » » , Naționala........ 3b 200 , --- 412 410 _ , , reasigurare ........... 16 200 , 200 --- _ --- --- , română de construcțiuni și lucrări publice. . ------ 250 , , _ 116 112 --- 115 , de basalt artificial.......... 30 260 , . --- _ ------ , pentru fabricarea hârtiei........ --- 100 » F 25 VW VW _ Banca României..........-< . . . --- 200 , , --- --- --- ---- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu cu cu cu cu SCHIMB CURSUL ban! gata termen bani gata ermen bani gata termen « Napoleonul............ • • _ --- II --- --- --- --- Galbenul austriac............| _ --- --- V--- --- Londra . . . cek 25.20-171/, Cordna germană (marca)..........1 --- 1 --- ---- --- --- • 3 luni 25.10 071/, Lira sterlină.......... . . 1 _ --- n • II --- ------ --- --- Paris . « • cek 100.15-10 Lira otomană..............1 _ --- --- --- --- --- ■ • « 3 luni 99.65-60 Imperialul rusesc.............1 --- --- --- --- --- --- Francia . . . cek __ Florinul austriac de hârtie......... 1 WM U VW --- •--- --- . . 3 luni Rubla de hârtie.............| --- --- --- --- --- Viena . « . cek 2.103/.-’/» Aur contra argint (agiul)..........| --- --- II --- --- 0»/. --- 1 . . 3 luni 2.08-’/<8i/« nap. (scurt) 123.40-35 OFERITE B < 7ERU TE încheiate Berlin . . . cek 122.90-80 CEREALE | . . 8 luni în libre 100 kilo II hectoli trul 100 kilo hectolitrul 100 kilo I Germania. . . cek - Grâu.............II 59 10 - 9.50 -V. --- --- Amsterdam . 8 luni _ Porumb............II 59 I 7ț 4 --- 7.75 --- ------ Petersburg . 3 luni .ww" Secară..... II --- I •--- 11 --- --- ---- Belgia . . 3 luni 99^0 Ovăz.............II --- 1 --- fi --- ------ --- --- > . . (scurt) --- Orz...........« . --- ------ ““ II ---. ------ Elveția . . 3 luni Rapiță............ --- --- II --- ww * --- --- Italia . . 8 luni Fasole............|| --- | --- --- 1 * --- --- --- SGOMPTURI | Banca națională / acompt.....■ • • • 6% și \ \ avansuri pe deposite de efecte sau lingouri 7"A AVANSURI | Casa de Depuneri și ConsemnațiunI; avansuri pe deposite de efe ete . 6>/,»/. IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR GENERAL, EUGEN BALȘ.